Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.134/18-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 08-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2007

9. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (retrimisă comisiei).
 
consultă fișa PL nr. 921/2006

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

La nr.6, Reexaminarea la cererea președintelui, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Comisia pentru drepturile omului este invitată să prezinte raportul său.

Domnul Ion Sasu:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată spre examinare cu Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Această lege adoptată de Cameră și de Senat a fost trimisă spre promulgare președintelui care a cerut reexaminarea sa. Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare și a adoptat proiectul de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni în ședința din 13 iunie.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, având în vedere considerentele cererii de reexaminare și proiectul de lege adoptat de Senat.

Din numărul total de 16 membri ai comisiei au fost prezenți la dezbateri 12 deputați. La lucrări a participat ca invitat din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul secretar de stat Gheorghiu.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei și de către invitat s-a ajuns la concluzia că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are în prezent o structură funcțională, iar trecerea sa în subordinea Guvernului ar crea din nou situații de disfuncționalitate și, deci, acesta trebuie organizat ca instituție în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe.

Față de cele exprimate mai sus, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea cererii de reexaminare și propun plenului Camerei adoptarea proiectului de Lege privind sprijinul acorda românilor de pretutindeni cu amendamentele admise în anexă. Ele decurg din rămânerea Departamentului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În raport de conținutul și de obiectul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale domnul Titus Corlățeanu ar fi primul în ordinea partidelor. Și-a exprimat dorința și distinsa dumneavoastră colegă Olguța Vasilescu.

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege, stimați colegi,

Am avut onoarea să fie unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege a cărei necesitate sunt convins că este împărtășită de toți colegii parlamentari care, de altfel, au participat la dezbaterile pe fond la momentul, să spunem, primei adoptări a proiectului de lege.

Senatul, așa cum s-a menționat mai devreme, a respins cererea de reexaminare, iar comisia sesizată, comisia competentă de la Camera Deputaților, a respins, de asemenea, cererea de reexaminare cu o excepție. Și, aici aș vrea să fac o precizare. Această excepție decurge din solicitarea de compromis, dacă doriți, formulată de conducerea Ministerului Afacerilor Externe, fiind invocate rațiuni de funcționalitate, acum la sfârșit de an, înaintea dezbaterilor pe buget și înainte de a începe un nou an. Vă spun cinstit că am primit această solicitare și deși rămân la credința mea că pe fond este nevoie de profilarea unei instituții care să aibă poziția, să aibă capacitatea, competențele de a coordona efortul mai multor instituții. Deci o instituție plasată în cadrul Guvernului, în subordinea primului ministru, pentru a avea puterea de a gestiona și de a coordona, încă o dată efortul, inclusiv de ordin bugetar, al tuturor instituțiilor care au în domeniul de competență activități în acest domeniu și ca inițiator și ca deputat, până la urmă, voi fi în final totuși tentat să nu resping această solicitare de compromis, deși pe fond sunt convins că mai devreme sau mai târziu va trebui să ajungem la soluția pe care am inclus-o în proiectul de lege votat de dumneavoastră acum câteva luni.

În măsura în care și membrii comisiei au constatat că sunt de părere că aceste amendamente respectiv, rămânerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Ministerul de Externe și subsecvent și Centrul Eudoxiu Hurmuzachi, deci, în măsura în care membrii comisiei consideră că acește amendamente își pot avea izvorul în câteva din comentariile cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României, n-am să resping amendamentele formulate. Voi susține ca formulă de compromis la acest stadiu raportul comisiei, și Grupul parlamentar al P.S.D., în consecință, va vota pentru aprobarea raportului comisiei.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. și apoi doamna Leonida Lari.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fim un pic atenți pentru că, de multe ori, noi, unele partide politice, am considerat că tot ce vine de la Președinție trebuie neapărat respins. Poate că de multe ori și președintele are dreptate și de data aceasta aș vrea să vă rog să întoarcem la comisie acest proiect de lege.

Am participat în urmă cu o lună la o dezbatere pe tema românilor din afara granițelor cu foarte mulți români din diaspora, cu foarte mulți români care sunt minoritari în jurul granițelor României și care au ridicat nenumărate probleme. Printre altele, ideea de bază care s-a ridicat acolo la Izvorul Mureșului, pentru că acolo a avut loc dezbaterea, era că cel mai prost pentru românii din afara granițelor este ca acest departament să fie în subordinea Ministerului de Externe, pentru că nu se întâmplă absolut nimic. Și vreau să vă spun că m-am confruntat și eu personal cu o asemenea situație, în sensul că am primit de la românii din Valea Timocului la comisie, din partea părinților unor copii de origine română, solicitarea de a se trimite acolo câțiva învățători români care să le predea acestora. Vă repet, solicitara venea din partea părinților. Niște părinți care, atât ei, cât și copiii lor nu mai au nume românești. Pentru că, după cum știți, preoții ortodocși din Serbia, dacă copiii au nume românești refuză să-i boteze în biserici, dar niște părinți care totuși vor să nu fie totuși deznaționalizați, copiii lor și să învețe în limba română.

Am găsit înțelegere la Ministerul Educației Naționale, vorbind cu domnul Cristian Adomniței. Însă ne-am dat seama că totul trebuia transferat la Ministerul de Externe. Și, din păcate, trebuie să vă spun că Ministerul de Externe se mișcă foarte prost în această direcție.

Aici are și, chiar mi-e destul de greu să o recunosc, trebuie să luăm lecții de la colegii noștri maghiari care se preocupă atât de puternic de soarta minorităților pe care le au în afara granițelor.

Noi nu facem aproape nimic pentru românii care sunt în afara granițelor, nici pentru diaspora, și am avut prilejul să discut cu foarte mulți români care sunt profesori universitari la universități din Statele Unite ale Americii, dar nici pentru românii care sunt săraci și sunt în satele de lângă granițele României.

În aceste condiții, eu v-aș ruga ca acest proiect de lege să îl discutăm cu maximă atenție. După îndelungi discuții pe care le-am avut la Grupul parlamentar, noi ne-am modificat votul, și, de aceea, rugămintea ar fi ca să încercăm să avem o discuție și în cadrul comisiei.

De asemenea, vreau să mai aduc în dezbatere un amendament care la vremea respectivă nu a fost votat, poate tocmai pentru că era susținut de președintele Traian Băsescu, în care se spunea foarte clar ce înseamnă români și, printre altele, în paranteză, se spunea cuțovlahi, istroromâni, meglenoromâni și așa mai departe. Pe mulți i-a deranjat acest amendament, dar eu consider că este un amendament care este absolut necesar. De ce? Pentru că avem aproape 800.000 de români care sunt în jurul granițelor României, în partea de sud și care nu sunt recunoscuți. Asta pentru că grecii, de exemplu, nu recunosc minoritățile.

Dacă noi am oficializa undeva într-o lege aceste lucruri, eu zic că ar fi obligație și pentru statul român ca să se preocupe de acești români aflați în afara granițelor.

Deci, rugămintea mea, din partea grupului parlamentar, ar fi să reîntoarcem acest proiect de lege la comisie și să-l discutăm cu mai mare atenție.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Leonida Lari. Și apoi domnul deputat Dragoș Dumitriu, din partea Partidului Conservator.

Domnul Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să încep acum a face un istoric, mai lung sau mai scurt, în ce privește soarta românilor basarabeni, bucovineni sau românilor din Valea Timocului, sau a românilor din diaspora. Vreau să vă spun însă că în jurul granițelor României locuiesc în foarte grea sărăcie, amară sărăcie peste zece milioane de români. Asta ar fi jumătate din populația țării. Nu e de glumă. Și ce facem noi pentru dânșii?

Pe mine nu mă interesează cine a trimis acest proiect de lege la examinare sau la susținere. Pe mine nu mă interesează cum îl cheamă pe acel om, Mártón Árpád, Olguța Vasilescu, sau Traian Băsescu. Pe mine mă interesează să se facă dreptate pentru românii noștri, pentru că mai departe nu se poate în halul acesta. Vreau să vă spun, ca în anul 2007, nici într-un an nu au fost lăsați de izbeliște românii de pretutindeni. La Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul acestui departament, condus de domnul Gheorghiu, nu s-a făcut absolut nimic. Mereu vin diverse plângeri, reclamații, cereri din Basarabia, ca și cum eu aș fi ambasador aici. Nu sunt ambasador, nici nu vreau să fiu, pentru că eu nu recunosc ambasada Republicii Moldova în România și nici ambasada României în Republica Moldova. Să fie clară treaba asta!

Vreau să vă spun că, la modul concret, dacă luăm faptele punct după punct, peste 2500 de copii din Basarabia și Bucovina, din Banatul sârbesc au rămas fără burse de studii. Din ce cauză? Din cauză că Departamentul Ministerului Afacerilor Externe nu s-a interesat de soarta lor. Nici chiar în cazul cu copiii noștri din nordul Bucovinei. Păi cu o zi înainte să te duci în partea cealaltă a țării noastre și să începi a căuta dosarele copiilor? Am în vedere pe cei de la departament!

La fel și cu românii din Basarabia. 2500 de copii nici până acum unii din ei nu au dreptul de vize, ca să vadă dacă au fost admiși sau nu au fost admiși în școlile din România. Hai să ne gândim împreună, dacă unora le e lene să gândească singuri. Să ne gândim împreună. Oare nu copiii aceștia sunt viitorii noștri români de bună credință? Care dacă noi nu reușim să facem reunificarea țării, vor reuși ei, învățând bine românește, cunoscând bine realitățile românești.

Eu rog să se ia în vedere ce au spus predecesorii, antevorbitorii mei, și să stăm strâmb și să analizăm drept și să găsim o cale a dreptății.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc.

Într-adevăr, emoționantă luare de cuvânt a doamnei Leonida Lari. Eu voi fi mai succint în cele ce vreau să spun, în sensul că vedeți și dumneavoastră ce se întâmplă în jurul nostru. Într-adevăr, niciodată ca în acest an nu s-au întâmplat atâtea rele românilor de peste hotare și nu cred că este momentul ca acum să ne prefacem că nu vedem în jurul nostru decât pe Traian Băsescu.

Este o situație reală, concretă și nu cred că îi putem încredința unui minister condus de domnul "Yes, good by!" sau cum îl mai cheamă pe domnul Cioroianu, să-i încredințăm această sarcină atât de dificilă. Chiar mi se pare că în momentul de față Guvernul fuge de răspundere prin trecerea acestor probleme în sarcina exclusivă a Ministerului de Externe.

Repet, răspunderea pentru situația românilor de pretutindeni este a administrativului în întregimea sa, dar și a noastră și nu cred că trebuie să ne relaxăm gândindu-ne că niște diplomați, cu discursuri diplomatice, vor acoperi și vor peria acest adevăr crud. Românii care se află în afara granițelor au nevoie de ajutorul nostru. De aceea, ei trebuie să nu rămână în administrarea unui minister cum este actualul minister al externelor.

De aceea, și noi susținem reîntoarcerea acestei propuneri, acestei inițiative legislative la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numindu-mă eu Valer, să fiu cavaler și să dau cuvântul unei doamne, doamnei profesor Andronescu. Apoi, domnul Slavomir Gvozdenovici. Apoi domnul Rădulescu. De data asta, în ordinea în care v-ați înscris.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu-mi propusesem să iau cuvântul, dar am venit de aici, de la microfon, ca să nu rămânem cu ideea că nu se face nimic mai ales în domeniul învățământului pentru copiii românilor de peste graniță. Poate că nu facem suficient. Cu siguranță, am putea să facem mai mult. Dar vreau să știți că sunt mii de copii care anual vin în liceele din România, sunt mii de copii care anual vin în universitățile noastre, după ce au terminat liceul în România și-și continuă studiile aici.

Drama, și a noastră și a lor, este că nu reușim ca ei să se întoarcă acasă și de acolo de acasă să promoveze valorile neamului românesc și în felul acesta să fim și noi mai mulțumiți pentru lucrurile pe care le facem.

Sunt convinsă că și în această lege putem să scriem că putem să facem mai mult pentru ei. Și poate am făcut uneori și fără voia celor care sunt oficialitățile din țările respective care nu acceptau ca noi, România, să le oferim burse, ca noi, România, să-i școlim pe teritoriul românesc. Și totuși, lucrurile acestea s-au întâmplat, cu dificultăți pe care nu le-am trecut cu ușurință. Ar trebui poate să ne îndreptăm în mod special atenția spre Valea Timocului pe care, din păcate, am cam neglijat-o, și cu siguranță și prin această lege putem să adăugăm în plus și față de românii din celelalte zone din jurul României sau mai departe de România, să simtă că aici este acasă și, într-adevăr, să simtă și grija noastră față de ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Gvozdenovici din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Gvozdenovici Slavomir:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților susține să se retrimită la comisie această propunere și noi, poate mai mult decât alții, înțelegem aceste dureri și aceste greutăți, că și noi ne confruntăm cu multe dintre ele. Și susținând această propunere, totuși, i-aș ruga pe unii colegi dintre antevorbitori, nu dau numele, să fim un pic mai ponderați, mai atenți și, mai ales, mai corecți când susținem anumite informații, trebuie să le verificăm, să vedem cum stau lucrurile, pentru că dacă am lua-o așa, am putea să vă spunem de exemplu despre comunitatea sârbă din 10.000 de elevi între cele două războaie mondiale, din aproape 60 de școli cu clasele I-VIII, astăzi, avem numai două care și acestea două au pierdut statutul juridic și vedeți unde am ajuns. Sigur că noi dorim cu toții să ne păstrăm și demnitatea și limba, dar haideți să încercăm să numărăm corect, cum numărăm la noi în țară, așa să numărăm și la alții. Să nu avem două unități de măsură pentru aceeași problemă.

Mulțumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Urmează domnul Calimente din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Nu voi intra în fond, deși fondul este foarte generos. Cauza românilor de pretutindeni e un subiect pe care putem să discutăm mult și trebuie să ne aplecăm. Cu atât mai mult cu cât românii de pretutindeni vor fi din ce în ce mai mulți. Acum e vorba, în fapt, de o problemă de procedură. Ne-au fost adresate anumite sugestii pe care, în marea lor majoritate, comisia și le-a însușit și ni le propune. Eu voi veni să spun de la bun început că sunt și eu de acord cu retrimiterea la comisie, fiindcă putem găsi o formulare și mai bună, nu numai fiindcă ce a venit de la comisie nu respectă chiar 100% ce a zis președintele, dar pentru exact acele probleme de eficiență referitoare la relația noastră corectă cu românii de pretutindeni.

În formula inițială era vorba de subordonarea la Cancelaria primului ministru, în formula care vine acum, de subordonare la Ministerul de Externe. Cum zice o zicală românească "Mi-ai făcut un mare bine: m-ai mutat de la umbră la soare!".

Sigur că subordonarea la Cancelaria primului-ministru nu prea este eficientă și chiar primul ministru Tăriceanu a spus că din punctul lui de vedere ar vrea cât mai multe din activitățile și domeniile care-i sunt subordonate sau sunt subordonate Cancelariei, să meargă înspre anumite zone de subordonare directă și concretă.

În cazul de față, nu cred că s-a ameliorat mult situația propunându-se să se meargă spre Ministerul de Externe și relația cu românii de pretutindeni să fie subordonată acestuia. Știm foarte bine că trebuie să existe și o relație de încredere și, în marea majoritate a cazurilor, românii de pretutindeni, unde or fi ei, colectivități, grupați, organizați sau individual, nu prea au încredere în abordarea strict funcționărească, administrativă, birocratică a Ministerului de Externe care, la rândul lui, și acesta, nu are de foarte multe ori o implicare așa mai apropiată și vede lucrurile strict pe hârtie și funcționărește.

Cred că poate fi găsită o formulă mai bună și pentru asta susținem și noi retrimiterea la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul Adrian Moisoiu, din partea Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, antevorbitorii au ridicat o serie de probleme. Rețin însă că poziția pe care a exprimat-o doamna deputat Andronescu a fost o poziție corectă, în sensul în care sigur atât Ministerul de Externe, cât și Guvernul României, prin Ministerul Educației și Învățământului, au făcut o mulțime de lucruri pentru românii care se găsesc în afara granițelor țării. Și trebuie să facem o distincție netă între comunitățile românești istorice, care se găsesc de secole în apropierea granițelor actuale ale României, și românii din diaspora care au plecat voluntar din țară și se găsesc începând din Noua Zeelandă până în Alaska, probabil, deci peste tot în lume și pe care sigur că statului român îi este mai greu ca să-i urmărească și să-i ajute peste tot unde s-au deplasat.

Problema comunităților românești istorice din jurul frontierelor României este o problemă, într-adevăr, spinoasă, o problemă asupra căruia statul român în perioada interbelică s-a aplecat cu multă atenție, dar, din păcate, în perioada comunistă, această activitate a fost abandonată, pentru că făceam parte din același sistem cu țări frățești și n-a mai existat această preocupare pentru aceste comunități.

Exact în această perioadă, acestor comunități le-au fost tăiate foarte multe drepturi pe care le-au avut, aceste comunități au început să fie diminuate în recensămintele pe care diferitele țări le-au făcut și în această perioadă au fost desființate instituțiile de învățământ sau bisericile pe care statul român le-a construit în perioadele dinainte.

Această situație o întâlnim începând din Bulgaria și am aici un raport din 2000 al unei delegații care a făcut o vizită în Bulgaria și unde există de-a lungul Dunării și în Timocul bulgăresc, pentru că Timocul nu este numai în Serbia, este și în Bulgaria, sunt importante comunități românești, ei nici la această oră nu se numesc toți unitar români, unii sunt vlahi, alții sunt vlași. Aceeași situație se întâlnește și în Serbia. Eu am cumpărat chiar în zilele acesta dintr-un anticariat din București o hartă a Timocului editată în 1945, cu un recensământ făcut de către Guvernul sârb în 1921 și acolo se vede, cu toate că, probabil, nici acel recensământ nu a fost foarte bine realizat, marea masă de români care locuiau în acea perioadă în Timoc și sigur, lucrurile pot continua pe mai departe așa.

Eu cred că aici, pe de o parte, îi revine Guvernului sarcina de a continua aceste demersuri pentru susținerea acestor comunități, iar pe de altă parte, și grupurilor parlamentare sau parlamentarilor care vor să se implice în această activitate. Eu am avut de la tribuna acestui Parlament mai multe declarații politice privitor la situația românilor din Timoc. La Arad există Asociația învățătorilor din Timoc cu care eu colaborez. Asociația învățătorilor din Arad...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Încercați să veniți la subiect că am senzația că vreți să faceți un raport al activității dumneavoastră în fața colegilor.

Domnul Mihăiță Calimente:

Dacă tratăm așa cum tratați dumneavoastră această problemă, rezultatul va fi în continuare cel pe care îl avem până acum și înseamnă că nu mai putem spune nimic în legătură cu această situație care se manifestă în continuare. Pentru că de la asemenea atitudini se ajunge probabil la felul în care sunt tratate comunitățile românești din afara țării, pentru că atunci când trebuie să spunem ceva despre ele, ne grăbim, n-avem voie să spunem, credem că ne facem reclamă personală și realitatea este cea care este.

Domnul Valer Dorneanu:

Era doar dorința de a lăsa și alți colegi care și ei doresc să se exprime cu același interes ca și dumneavoastră.

Domnul Mihăiță Calimente:

Vroiam să spun doar că la Arad există o preocupare a învățătorilor de acolo care au adus grupe de copii pe care i-au învățat să scrie în limba română, cu alfabet latin, pentru prima dată, că noi am fost în Timoc și am luat legătura cu cei de acolo și cred că în acest fel vom reuși să ridicăm și nivelul cultural și să stabilim relații cu ei, fără să creăm suspiciune în țările respective, pentru că mulți au părerea sau cred că România vrea să revendice anumite teritorii și de aceea au această încrâncenare vizavi de aceste comunități românești.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu. Și domnul Titus Corlățean. Și domnul Mihai Mălaimare.

V-aș ruga, după domnul Mihai Mălaimare, să încercăm să ne oprim, ca să putem supune votului propunerea care s-a făcut.

Aveți cuvântul, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, rezultă foarte clar că românii care trăiesc în jurul granițelor României este o problemă deosebit de importantă, pentru că nu sunt numai câțiva români, nu sunt sute de mii, ci sunt milioane de români care trăiesc în jurul granițelor României.

Pe de altă parte, eu vreau să analizez cuvintele: Ministerul Afacerilor Externe. Și vă rog pe dumneavoastră să vă gândiți: problemele românilor care trăiesc în afara granițelor României, rezolvarea lor este apanajul Ministerului Afacerilor Externe? Este o afacere aceasta? Am impresia că este greșit gândită. Adică, trebuie undeva să vedem cine are această responsabilitate ca să se gândească la românii care se află în afara granițelor României. Și, atunci, probabil că va veni un răspuns. Nu știu. Urmează ca în cadrul comisiei să se analizeze și să se vadă cu exactitate, poate că e vorba de Secretariatul general al Guvernului, poate că este Ministerul Culturii și Cultelor, dar, în orice caz, acest Departament al Românilor de Pretutindeni trebuie să se preocupe și să rezolve problemele românilor din afara granițelor României.

S-a făcut o propunere aici, o propunere care mi se pare deosebit de judicioasă, a colegei mele, a doamnei deputat Olguța Vasilescu care spunea că este clar, trebuie să mai analizăm. Problema este mult mai importantă și eu cred că nimeni dintre noi nu are interesul ca această propunere, această inițiativă legislativă să fie expediată printr-un vot care să nu fie suficient de bine fundamentat. N-avem de ce să ne grăbim. Ca atare, eu pot pune o întrebare domnului deputat Sasu: este comisia domniei sale atât de aglomerată în clipa aceasta încât n-ar mai avea încă tip ca să mai analizeze încă o dată acest subiect, dacă într-adevăr discuțiile de astăzi au fost pertinente?

Cred că s-ar putea găsi și un răspuns. Departe de mine de a jigni dacă este sau nu este, ci mă gândeam ca soluție în sine.

Și atunci, încă o dată revin, și cu asta vă mulțumesc pentru înțelegerea dumneavoastră, cred că este cazul ca să revenim la comisie și să analizăm în mod temeinic. Și același lucru îl propun chiar și colegului Corlățeanu, care știu că dânsul urmează la cuvânt, să gândească, strică cu ceva domnul coleg Corlățeanu sau nu strică ca această problemă să mai fie discutată? Știu că v-ați înscris la cuvânt și ați fost anunțat și ca atare chiar puteți să vă pronunțați în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Mălaimare.

Urmează apoi domnul Titus Corlățean, după care, așa cum am obținut acordul dumneavoastră închidem lista, nu înainte de a-i da cuvântul domnului Sasu pentru a-și spune și punctul de vedere al comisiei cu privire la cererea de restituire la comisie a propunerii.

Domnul Adrian Mihai Mălaimare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că ne aflăm într-un moment oarecum istoric (permiteți-mi să zâmbesc un pic) faptul că Parlamentul, iată, preia o idee a Președintelui și mai mult, merge chiar mai departe decât ideile domniei sale. Poate că e un început de normalitate, poate că este un lucru pe care ar putea chiar să-l salutăm cu desăvârșire.

Eu aș vrea să-i mulțumesc doamnei deputat pentru propunerea pe care a făcut-o, dacă avem șansa să ne gândim un minut în plus la soarta românilor din jurul graniței, ar fi o crimă să n-o facem.

Cred că nu vom fi niciodată suficient de români dacă vom considera că problema românilor, a românismului, a românilor din jurul granițelor este o problemă încheiată.

Pe de altă parte, sigur, nu pot fi de acord cu faptul că apriori se judecă prezența Ministerului de Externe care are, probabil, știu eu, un anume tip de istorie nefericită în relația cu românii de pretutindeni. Acest proiect ar trebui să se întoarcă la comisie. Acest proiect ar trebui să beneficieze de gândirea noastră, a tuturor, și probabil că vom scoate un proiect bun, un proiect cu care să putem sta în fața românilor care așteaptă să simtă dincolo de granițele țării că sunt acasă, că sunt într-o familie.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Titus Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și pentru îngăduința de a-mi da, pentru a doua oară cuvântul, astăzi.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pasul pe care noi eram dispuși, la nivelul Grupului parlamentar al P.S.D., să-l facem înainte, era determinat nu dintr-un entuziasm, si o spun sincer acum, un entuziasm cu privire la calitatea extraordinară a muncii guvernamentale și a departamentului, în acest domeniu, în ultimii 3 ani. Departe de mine și departe de noi această situație. Au fost colegi care au menționat aici semnalele primite. N-aș vrea să vă menționez ce semnale am primit din comunitățile românești, inclusiv din Valea Timocului, în ultimii 3 ani.

Dorința noastră de deschidere spre o posibilă soluție de compromis era determinată de odiseea interminabilă a acestui proiect de lege. Și trebuie să știți că pentru prima oară în această țară s-a discutat despre necesitatea adoptării unui proiect de lege în 2000. A existat o nouă încercare în 2003 și 2004, când am trimis la Parlament proiectul de lege, s-a schimbat Puterea, și acel proiect de lege a fost pus în sertar, și tot așa.

Acest proiect de lege nu doar este necesar; cu fiecare săptămână și lună care trece, nefiind în vigoare această lege, din dorința, noi, de a face lucruri mai bune, în realitate provocăm mult mai mult rău.

În situația în care, și am constatat din intervențiile grupurilor parlamentare, că nu există o bază de compromis, și pentru a evita surprize la votul final, domnule președinte, pot susține propunerea retrimiterii la comisie, dar să fie un lucru foarte clar, și acesta trebuie să fie baza de acord: discutăm în termen de o săptămână, un termen scurt, în orice caz, cât va propune comisia, pe chestiunea respectivă. Pentru că dacă redeschidem celelalte puncte, vă asigur că ceea ce am dezbătut pe larg, în timp, la primul vot în plen, când am adoptat în unanimitate în Camera Deputaților, dacă redeschidem acele subiecte, nu știu unde ajungem.

Deci, discuția la comisie, dacă suntem de acord să retrimitem, să aibă loc cu privire la aspectele semnalate, unde plasăm Departamentul pentru românii de pretutindeni? Și eu vă spun, din experiența anterioară, scufundat într-un minister, funcționează mult mai greu. Când îi dai profilul și greutatea în cadrul Guvernului, poate coordona celelalte instituții, pe modelul maghiar, da, este adevărat, pe modelul maghiar, poate să funcționeze cu foarte bune rezultate. Și poate funcționa în relația cu partenerii externi cu greutate.

Discutăm pe acest punct și, eventual, cu privire la numele sub care românii sunt cunoscuți. Și acesta ar putea fi o chestiune, mai ales că figurează în cererea de reexaminare.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Și-a manifestat dorința, tot pentru procedură, domnul deputat Tabără, și v-aș ruga să-i permiteți să vorbească, mai ales că este foarte aproape de Valea Timocului.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu vreau să spun cine a dus primele legitimații pe Valea Timocului, că începe să fie istorie și facem istorie.

Vreau să vă spun însă un lucru, că problema aceasta a relațiilor cu românii de pretutindeni și din comunitățile românești nu este una nouă, din ultimii 4 - 5 - 6 - 7 ani, ci a fost de prin '90 pusă. Cred că ne-a lipsit suficient curaj ca să facem o lege și să ne afirmăm în acest domeniu, și să afirmăm niște relații normale cu aceste comunități.

Din acest motiv, cred că reexaminarea legii este bine venită, și să nu ne ferim de nicio instituție care poate să personalizeze relațiile speciale dintre țara-mamă și comunități.

Și dacă se va merge pe principiul departamentului, așa cum este în Ungaria, este foarte bine. Dar vreau să vă mai spun încă ceva: să facem și noi ceea ce face acest departament, și s-o facem cu curaj, și să le spunem și partenerilor noștri că ceea ce fac ei trebuie să facem și noi. Și să ne permită să facem și noi, pentru că este normal să ne susținem ceea ce nu ne-am susținut, pentru că n-am avut curajul, nici față de minoritatea românească sau aromână din Grecia, n-am avut nici față de cea din Albania, nici din Bulgaria, nici nicăieri. Am stat uneori ca un drapel undeva pus, într-un vârf de munte, fără ca cineva să-l acceseze.

Or, a reface un departament cu personalitate, personalizând aceste relații, cu suficiente surse financiare, cu un curaj, pentru că și acum, în relațiile cu Republica Moldova, nu se poate să nu ajungi să dai vizele într-un termen rezonabil, inclusiv pentru oamenii de știință, să poată participa la comuniuni științifice. Este inacceptabil dacă Statele Unite, într-un regim formidabil, îți permite să te duci la astfel de reuniuni, să nu poată să vină din Basarabia nici la mormântul lui Ștefan cel Mare, dar nu mai vorbesc de ce se întâmplă în relațiile cu elevii și cu intelectualii care vor să participe la manifestările din țară, și nu numai. Este ceva inacceptabil.

Eu vă spun: am primit zeci și sute de telefoane cu ocazia unor momente din Moldova, că nu se puteau da vizele. Și nu s-a putut discuta nici la Ministerul Afacerilor Externe, nici cu toți responsabilii, ca să poți să permiți să vină oamenii pentru astfel de manifestări.

Este bine să retrimitem, să construim o instituție cu adevărat trainică și cu putere de a revoluționa această relație, pentru că ea se impune inclusiv prin ceea ce înseamnă legislație internațională la această dată.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Are cuvântul doamna Olguța Vasilescu.

Dar, până vine dumneaei la tribună, v-aș ruga să vă pronunțați, încă o dată, dacă sunteți de acord pentru sistarea dezbaterilor?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un singur vor împotrivă.

Cu un singur vor împotrivă s-a adoptat sistarea dezbaterilor.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Pe procedură, domnule președinte, aș vrea să susțin și eu ceea ce spunea mai devreme colegul Titus Corlățean: într-adevăr, aș dori, dacă se poate, într-o săptămână, și nu în 60 de zile, să se discute la comisie această cerere a președintelui, de reexaminare, și asta pentru că nu trebuie să uităm că vine bugetul și trebuie, obligatoriu, să formulăm amendamente și să vedem foarte clar unde se va situa până la urmă acest departament al românilor de pretutindeni?

A doua rugăminte, aș avea-o către președintele comisiei sesizate în fond, ca la aceste dezbateri să fie invitat și președintele Fundației Românilor de Pretutindeni. Cu siguranță, cei care îl vor audia in cadrul comisiei, vor afla multe lucruri și vor ști exact cu ce se confruntă românii din afara granițelor de ani de zile, și de ce ostilitate și ce greutăți au întâmpinat din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Există o intervenție pentru procedură, domnul deputat Rus.

După care, v-aș ruga să vă pregătiți cartelele pentru vot.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru statutul minorităților naționale, de un an și jumătate stăm blocați, o zi pe săptămână, trei comisii, și nu se limitează în timp problema asta.

Pe procedură, ca să fiu strict. În Regulamentul Camerei Deputaților se prevede că, dacă la o propunere legislativă sau la dezbaterea unui proiect de lege se solicită prezența ministrului, aceasta devine obligatorie, solicit la noi la comisie prezența ministrului de externe, să vedem exact ce avem de făcut, cum, unde o dăm, rămâne sub autoritatea premierului, o trecem la Ministerul de Externe, vedem unde o plasăm, în ce parte, pentru că este principalul răspunzător a tot ceea ce se întâmplă.

Aici am auzit că stau elevii și nu primesc vize și cursurile au început, aici am aflat alte disfuncționalități care se întâmplă la consulate și la ambasade, să nu trec mai departe și să spun de aventurile consulilor noștri din Australia și din Mexic, să nu vorbesc despre consulii care în altă parte sunt invitați să vină la întâlniri cu românii de pretutindeni și nu sunt prezenți nicăieri!

Și ca totuși să putem dezbate ceva, noi, cei de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Solicităm, deci, prezența ministrului de externe.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, sunteți deplin îndreptățiți prin Regulamentul Camerei și al comisiei, să-l invitați pe domnul ministru.

Rețineți și ceea ce a spus un coleg aici cu privire la invitarea președintelui Consiliului Mondial al Românilor.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră restituirea propunerii la comisie.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 98 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, s-a adoptat propunerea de restituire.

Comisia va avea la dispoziție un termen de 7 zile pentru a reveni cu raportul în plen.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 16:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro