Minodora Cliveti
Minodora Cliveti
Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/19-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 09-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.31 Minodora Cliveti - intervenție cu titlul "Curtea Europeană a Drepturilor Omului și România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Minodora Cliveti:

"Curtea Europeană a Drepturilor Omului și România".

La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost propusă drept temă pentru dezbaterea de actualitate activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului.

În același timp, un raport al comisiei juridice a APCE analizează felul în care statele membre contribuie la punerea în practică a deciziilor Curții, dar și felul în care sunt asigurate liberul acces al petiționarilor la sesizarea Curții, garantarea respectării de către autoritățile naționale a drepturilor părților sau reprezentanților acestora la Curte, în lumina dezvăluirii unor practici de intimidare și presiuni asupra acestora în unele state membre.

România este una din țările membre ale Consiliului Europei cea mai des pârâtă la Strasbourg, cu un număr din ce în ce mai mare de cauze admise, și, în consecință, cu sume din ce în ce mai mari de plătit din bugetul statului. Există deja o categorie de cauze: cele privind restituirea proprietăților, care au devenit "clasice", în sensul că soluțiile de condamnare sunt previzibile, dat fiind practica Curții. În același timp, deciziile Curții și practica acesteia fac parte din dreptul intern românesc.

Cu toate acestea, există încă o foarte redusă aplicare a acestor izvoare de drept european în dreptul intern, judecătorul român ignorând soluțiile Curții Europene, de care, dacă ar ține seama, ar evita pronunțarea de sentințe atacabile la Strasbourg, soluții care ar putea fi evitate prin aplicarea precedentului și a deciziilor Curții.

Au autoritățile românești o strategie de reducere a cauzelor românești la Curtea Constituțională Europeană, sau ne propunem doar să asigurăm în bugetul pe anul viitor sume mai mari pentru despăgubiri?

Sesizarea Curții este un drept al cetățenilor români, dar avalanșa de cereri românești la Curte, dintre care un număr extrem de mare sunt admise, iar România este în mod repetat condamnată la despăgubiri imense, este un simptom extrem de grăitor al felului cum funcționează justiția în România.

Deciziile Curții de la Strasbourg și practica acesteia sunt izvoare de drept de care justiția internă trebuie să țină seama.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 iunie 2019, 20:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro