Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/19-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 09-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.35 Marius Rogin - declarație politică intitulată "Neputința în fața dezastrelor naturale";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

"Neputința în fața dezastrelor naturale"

Doamnelor și Domnilor deputați,

În fiecare an, în a doua zi de marți a lunii octombrie, întreaga societate sărbătorește Ziua internațională pentru reducerea dezastrelor naturale, ca un mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor și pregătirea împotriva dezastrelor.

Alunecările de teren, de exemplu, au drept cauze factori naturali multiplii, dar și factori antropici. Cutremurele de pământ au consecințe profunde și asupra tuturor componentelor mediului geografic. La rândul lor, inundațiile catastrofale sunt dezastre naturale cu consecințe grave în planul pierderilor materiale și al deceselor.

Trebuie subliniat faptul că din punct de vedere statistic, deceniul 1991-2000 a fost marcat de o creștere la nivel mondial a frecvenței și intensității de manifestare a dezastrelor naturale. Raportându-ne la realitatea pe care o întâlnim la nivel național, observăm că în ultimii ani, România n-a fost ocolită deloc de aceste dezastre naturale. Fie că ne referim la inundații, fie că ne referim la alunecări de teren, nu trebuie să trecem prea ușor peste faptul că și noi avem partea noastră de vină pentru producerea acestor fenomene. Defrișările masive ce au avut loc în ultimii ani au avut consecințe grave, soldându-se de cele mai multe ori cu pierderi de bunuri materiale sau chiar de vieți omenești. La fel și în cazul inundațiilor. Măsurile pentru prevenirea acestora, la nivel național, fiind practic inexistente.

Managementul eficient al dezastrelor naturale trebuie considerat un concept care stă la baza dezvoltării oricărei societăți. Nu se poate în niciun caz vorbi despre dezvoltare durabilă a unui anumit spațiu, atâta timp cât nu este rezolvată satisfăcător problema dezastrelor naturale. Nu se poate vorbi despre dezastre naturale fără a face referire și la o problemă care a ajuns pe buzele tuturor, multe alte consecințe fiind cauze ale acesteia: încălzirea globală.

Paralel cu tendințele de abordare globală, regională și transfrontalieră a problemelor mediului, inclusiv a celor legate de dezastrele naturale, trebuie amplificată necesitatea utilizării unor tehnici care să permită identificarea problemelor specifice, păstrând criteriul integrării informației în complexitatea ei temporală și spațială.

Comparativ cu alte țări europene, România este în prezent mult rămasă în urmă în privința centralizării informaționale și a accesului la informație. Crearea unui sistem informațional geografic presupune tocmai accesul la informații diverse și actualizate. În perioada 1980-2005, aproximativ 7500 de dezastre naturale produse pe întreg globul au cauzat moartea a peste 2 milioane de oameni și au produs pierderi economice ce depășesc 1200 miliarde de dolari.

Deși pentru un număr de evenimente meteorologice și hidrologice extreme au fost create tehnologii pentru elaborarea de prognoze și avertizări, multe țări vulnerabile nu au capacitatea de a elabora și emite avertizări și nu dețin infrastructura necesară diseminării și explicării lor corespunzătoare pentru protecția civilă, agențiile de administrare a riscului în caz de dezastru și pentru publicul larg, în scopul inițierii rapide a acțiunilor menite să reducă semnificativ impactul negativ.

Dezastrele naturale sunt prin natura lor fenomene complexe atât în ceea ce privește cauzele, cât și efectele. Pentru a ne feri de efectele lor, România trebuie să ia o serie întreagă de măsuri și să trecem cu toții la treabă, altfel consecințele vor fi din ce în ce mai grave.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 17 iunie 2019, 23:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro