Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/01-11-2007
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media11-12-2017 (comună)
Video in format Real Media11-12-2017
Video in format Real Media06-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 22-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 octombrie 2007

  Aprobarea propunerii de modificare a programului de lucru pentru ziua de marți, 23 octombrie 2007  

Ședința a început la ora 8,30.

Ședința a fost condusă de domnii Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, și Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de doamna Daniela Popa și domnul Ioan Munteanu, secretari.

Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu o chestiune legată de programul de lucru. Dat fiind că am primit din partea unuia dintre grupurile parlamentare o solicitare după desfășurarea ședinței Biroului permanent, am să propun plenului, cu acordul liderilor de grupuri, să luăm în considerare modificarea programului de lucru de mâine. Unul dintre grupurile parlamentare are o acțiune politică la ora 12 și, de aceea, vă fac propunerea ca mâine să avem program de dezbateri pe proiectele aflate pe ordinea de zi de la 10,00 la 11,30; 11,30 vot final, urmând ca la 12,00 să încheiem dezbaterile.

Dacă nu există obiecții la această propunere, cred că, în mod colegial, putem fi de acord cu această solicitare a grupului. Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră, atunci, această propunere de modificare a programului de lucru.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Un vot împotrivă.

S-a aprobat această modificare a programului de lucru.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă anunț că, din totalul celor 326 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 167; sunt absenți 162, din care 63 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
Video in format Real Media Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni și marți, 22 și 23 octombrie 2007; programul de lucru pentru perioada 22 - 27 octombrie 2007; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 15 - 22 octombrie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi.

De la ora 18,00 la ora 19,00, se va desfășura ședința de primire de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului; de la 19,00 la 19,30, prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Video in format Real Media Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (rămasă pentru votul final).  

La punctul 2 pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost reexaminat și adoptat de Senat.

Avem un raport de adoptare cu amendamente din partea Comisiei pentru drepturile omului și un raport înlocuitor de adoptare, cu un amendament, din partea aceleiași comisii.

Suntem Cameră decizională.

Continuăm dezbaterile.

Dacă mai erau colegi care erau înscriși la cuvânt la momentul la care s-au sistat dezbaterile? Nu mai erau.

Domnul secretar de stat Gheorghiu, dacă doriți să prezentați situația în care ne aflăm?

     

Domnul Dan Horațiu Buzatu (din sală):

Eram înscris.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Nicio problemă, vă notez, să știți.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
Video in format Real Media    

Domnul Mihai Gheorghiu (șeful Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ministerul Afacerilor Externe nu este de acord cu ultima soluție găsită în ceea ce privește amplasarea Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni la Cancelaria primului-ministru.

De altfel, în raportul comisiei de acum două săptămâni, cu sprijinul și înțelepciunea deputaților din comisie, am obținut, în acea variantă, ca raportul să susțină ca Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni să rămână la Ministerul Afacerilor Externe, din foarte multe motive. Toate sunt motive tehnice, motive ținând de profesionalism și ținând de eficiența și eficacitatea demersurilor noastre de politică externă, într-o problemă atât de delicată, cum este aceea a minorităților etnice românești din țările din vecinătate.

Este cunoscut faptul că aceste demersuri sunt demersuri de politică externă, care sunt supuse tratatelor internaționale, tratatelor bilaterale, înțelegerilor dintre cele două guverne sau, mă rog, altor documente juridice internaționale.

Este foarte important ca aceste demersuri de politică externă să aibă continuitate, să aibă tenacitatea necesară și, sigur, și eficacitatea necesară.

Acestea sunt procese îndeobște delicate, cu o lungă durată în timp, dar care nu pot fi duse la bun sfârșit decât cu ajutorul mijloacelor diplomatice.

Reamplasarea acestui departament care a fost subsecvent, o dată la doi ani sau la trei ani, realocat, ar bloca activitatea departamentului pe o perioadă de la șase la nouă luni, ceea ce înseamnă blocarea finanțărilor externe, blocarea raporturilor cu partenerii noștri tradiționali și o sumedenie de disfuncționalități, care vor crea, din păcate, din nou impresia că această problematică nu este urmărită cu destulă atenție și nu prezintă o importanță majoră, ceea ce ar fi o concluzie falsă, pentru că întreaga clasă politică susține aceste demersuri. Guvernul actual le-a susținut, alocând mijloace financiare importante și, sigur, realocând Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a-l include în aparatul diplomatic al României.

Este o soluție pe care noi am îmbrățișat-o de la bun început, am susținut-o de câte ori am avut ocazia, de câte ori am fost ascultați, și mulțumim comisiei sesizate în fond pentru înțelegea avută în urmă cu trei săptămâni. Credem, sperăm că această soluție, care a fost, repet, a fost acceptată la un moment dat de comisie, credem că aceasta este soluția cea mai bună, este o soluție la care trebuie să ne oprim încă o dată, pentru a nu crea o disfuncționalitate majoră în acest domeniu care a început să funcționeze într-un mod coerent, după un plan strategic, care a fost aprobat de Guvernul României.

Desigur, sunt și alte chestiuni aflate în discuția dumneavoastră privitoare la această lege. În măsura dorinței dumneavoastră, la acele puncte voi putea reafirma una sau alta dintre opțiunile Guvernului pentru soluțiile respective.

Domnule președinte, domnilor, vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buzatu, aveți cuvântul.

 
Video in format Real Media    

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și rog pe cei prezenți să ia act de faptul că nu este o declarație politică, ci este o pledoarie pentru felul în care îmi doresc să votăm, astăzi, această lege.

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să vă asigur că expunerea mea de astăzi se bazează pe discuțiile avute cu reprezentanții comunităților românești de pretutindeni, pe studii academice îndeobște recunoscute, precum și pe experiența proprie, dobândită în ultima perioadă în vizitele pe care le-am efectuat în comunitățile românești de pretutindeni.

În plus, exprim, de la această tribună, puntul de vedere al Partidului Liberal Democrat față de modalitatea de abordare instituțională a strategiilor care au impact la nivelul comunităților românești de pretutindeni, mai precis, transferul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe în subordinea Guvernului României, precum și despre necesitatea clarificării semantice a perifrazei "români de pretutindeni".

În ceea ce privește trecerea Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe la Guvern, mi se pare că este un lucru firesc și profund logic; cele peste 10 milioane de români nu pot fi reprezentați și susținuți logistic și financiar de o structură fluidă și migratoare, așa cum a fost până în acest moment Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conaționalii noștri din întreaga lume au dreptul să fie reprezentați de o instituție stabilă, flexibilă, modernă și eficientă, iar în acest sens, coordonarea departamentului de către instituția primului-ministru o considerăm ca fiind cea mai logică. Aceasta pentru că nu doresc să amintesc, pentru a nu știu câta oară, de politica dezastruoasă pe care o practică Ministerul Afacerilor Externe față de comunitățile românești cu impact major asupra imaginii României și a românilor din întreaga lume. Practic, de când a trecut la Ministerul Afacerilor Externe, departamentul nu a făcut nimic altceva decât a risipit bani publici, fără niciun fel de intenție de a păstra identitatea românească a acestor comunități.

În ceea ce privește amendamentul pentru clarificarea etnonimică a românilor, sub care sunt cunoscuți românii de pretutindeni. În 1913, la Pacea de la București, miniștrii de externe ai Serbiei, Bulgariei și Greciei dădeau asigurări lui Titu Maiorescu că vor respecta drepturile minorităților românești de pe teritoriul lor, și anume funcționarea școlilor și bisericilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat, cu mici excepții, nou înființata Albanie, dar și Bulgaria și Serbia ducând, în aceea vreme, o politică de asimilare a populațiilor de naționalitate română. Putem exemplifica aici cu vlahii din Timoc, aromâni, meglenoromâni, istroromâni. Cu excepția Greciei, unde școlile românești au funcționat până în 1947, când, prin ocuparea comunistă din spațiul balcanic nu s-a mai pus problema respectării dreptului minorităților, Ana Pauker a retras sprijinul pentru aromânii din Balcani, renunțând la întreg patrimoniul imobiliar al școlilor și bisericilor românești. Evident, chestiunea era sensibilă, acum statele balcanice încercând să nege apartenența vlahilor, macedoromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor la națiunea română.

Bineînțeles că această recunoaștere trebuie avută în vedere în baza libertății de conștiință a cetățeanului de a alege între naționalitatea majoritară și cea românească. Cazul minorităților din România nu poate fi asemănat în niciun fel cu cel din Balcani.

Aveți astăzi exemplul ilustrativ cu recunoașterea vlahilor din Timoc ca minoritate românească de către Guvernul de la Belgrad; vlahii din Timocul sârbesc sunt despărțiți de cei din Timocul bulgăresc de un râu; în Bulgaria, vlahii sunt considerați bulgari, în privința originii etnice a acestora vehiculându-se teorii pe cât de aberante, pe atât de amuzante.

Aceeași este situația românilor basarabeni.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, vă rog să sintetizați, nu suntem la dezbateri generale.

 
Video in format Real Media    

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Vă mulțumesc, așa voi face.

Aceasta este situația românilor basarabeni sau bucovineni, care, în mare parte, sunt numiți moldoveni, etnonim fabricat în beciurile stalinismului de partid și de stat, în scopul declarat de deznaționalizare forțată a românilor de peste Prut.

Așa cum mi s-a cerut, am să sintetizez, chiar dacă, din păcate, chestiunea este de maximă importanță.

Vreau însă să remarc faptul că, în toată această perioadă post comunistă, eforturile autorităților române de a susține, sub o formă sau alta, afirmarea identității naționale a românilor din vecinătăți și Balcani, s-au împiedicat constant de existenta acestor ținte false, pe care le-am descris mai devreme, vehiculate și atunci și acum. Vehiculate atât din România, cât și din afara României de cei care aveau și au interesul să destructureze orice intenție de coagulare a românilor oriunde s-ar fi aflat aceștia.

De aceea consider și exprim lucrul acesta cu toată fermitatea, că este necesară introducerea în textul legii a amendamentului propus de reprezentanții comunităților românești din vecinătăți și Balcani și preluat de Comisia pentru drepturile omului a Camerei.

Situația românilor din comunitățile istorice sud-dunărene, dar și din Basarabia, Bucovina sau Ungaria, este deosebit de tragică. Nu poate fi comparată cu cea a minorităților din România.

Având în vedere aceasta, se cuvine să votăm fără rezerve în favoarea celor care se recunosc a face parte din filonul românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș.

 
Video in format Real Media    

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este una dintre temele și unul dintre proiectele legislative, care, în mod sigur, au o încărcătură politică aparte, cu atât mai mult, cu cât noi, astăzi, avem ca misiune legiferarea unui aspect ce este legat de politicile internaționale și de spațiul extranațional.

De aceea, domnule președinte, având în vedere dezbaterile și discuțiile, variantele care au fost discutate în comisie și, mai ales, concluziile la care s-a ajuns la Senat, eu vă propun să rămânem la varianta Senatului, pentru că, dacă o să facem iarăși modificări, dacă departamentul să fie la minister sau la guvern sau în altă parte, atunci nu o să facem altceva decât să deschidem cutia Pandorei.

Faptul că este propus, în acest proiect, la Senat, să fie la Cancelaria primului-ministru, găsesc că este un lucru pozitiv datorită faptului că, în prea multe situații, departamentul, în relații cu Ministerul de Externe, nu a găsit rezolvări la problemele pe care le solicită românii din străinătate.

În al doilea rând, există un amendament în care se spune că dacă vrem să precizăm mai clar ce înseamnă sintagma "români de pretutindeni", să facem o enumerare a acestora. Cu tot respectul, eu vă atrag atenția că pe 12 decembrie și România va parafa Carta drepturilor fundamentale ale omului, în care identitatea este asumată individual și comunitar, așa cum este asumată de acea comunitate și nu prevăzută în legi sau în texte care vin dinspre alte state.

De aceea, cred că este destul de riscant să introducem o enumerare a acestei sintagme, cu atât mai mult cu cât, doamnelor și domnilor colegi, nu uitați că, dacă vorbim de Uniunea Europeană și dacă vorbim de cetățeni care își asumă identitatea românească în Uniunea Europeană, vorbim de cetățeni europeni. Cu atât mai mult, cred că, venind cu asemenea specificări, nu facem altceva decât să complicăm lucrurile, să introducem variabile de neaplicare a acestei legi. Și atunci, vom veni cu o lege cu care, probabil, vom face foarte mult tam-tam politic, dar nu vom putea să facem ceva pentru românii din străinătate, așa cum ne-am propus și așa cum ei au solicitat în forumurile care s-au ținut și anul acesta în România și în anii care au trecut.

De aceea, în încheiere, pentru cele două teme, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, propun să rămânem la varianta care a fost discutată în comisii și care a fost trecută prin Senat și să ajungem odată la o finalizare a acestei teme, a acestui subiect, printr-un vot care să țină cont de ce au făcut colegii noștri senatori.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Eu vă repet că nu mi-este foarte clar ce discutăm, că nu am amendament de mutare a departamentului în altă parte. Deci, dacă nu mi se solicită reexaminarea, retrimitere la comisie sau așa ceva, n-am ce discuta.

Eu am în față un singur amendament, dacă citesc, îmi cer scuze, n-am condus eu prima ședință pe acest proiect și nu eram foarte edificat unde suntem, există un singur amendament pe raportul suplimentar, referitor la obiectul reglementării prezentei legi.

Dacă pe acest amendament există intervenții?

Domnule deputat Rădulescu, aveți cuvântul.

 
Video in format Real Media    

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedural, data trecută au avut loc discuțiile generale pe tema acestui proiect, după care, după ce am răscolit din nou toată materia, s-a ajuns la singurul amendament, de care, într-adevăr, dumneavoastră pomeniți și colegul Constantin Canacheu a făcut o propunere de respingere a acestui amendament. Deci acum am fi, practic, la această etapă procedurală, să vedem dacă acest amendament, care este în plus față de varianta Senatului, este considerat de noi oportun sau nu. Deci cam am fi la momentul votului pe acest amendament.

Am ținut să readuc aminte.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Mi-e cât se poate de clar, dacă vroiam să văd dacă mai întâi sunt și intervenții pe fondul acestui amendament; pe susținerea sau pentru respingerea acestui amendament.

Doamna deputat Olguța Vasilescu, domnul deputat Gheorghiof și domnul deputat Calimente.

 
Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

În primul rând, o chestiune de procedură, pentru că data trecută, la cererea mea, s-a întors acest proiect de lege la comisie și s-a întors pentru ambele amendamente, practic. Adică am solicitat atunci ca acest Departament al Românilor de Pretutindeni să fie scos de la Ministerul Afacerilor Externe și să treacă la Cancelaria primului-ministru, iar al doilea amendament era o înșiruire a denumirilor românilor din afara granițelor.

Și aici aș vrea să îi dau replică și domnului Pușcaș. Sigur că noi nu putem să intervenim în politica altor state, dar noi putem avea politici prin care să ne sprijinim comunitățile de români din alte state. Deci, practic, acest text de lege se referă numai la obligativitatea pe care o va avea statul român mai departe de a-și susține, sigur, conaționalii.

Acum s-a întors de la comisie numai această variantă, pe care înțeleg că Grupul Partidului Democrat nu o susține. Nu o susține, probabil, pentru că domnul deputat Canacheu vrea, data viitoare, să candideze din partea aromânilor, pentru că, nu știu, poate nu mai găsește locuri pe lista Partidului Democrat. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să transformăm în minoritate o grupare românească.

Se știe, probabil ați învățat cu toții, că sunt patru dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toate aceste minorități în alte țări, sunt, de fapt, români. Or, a scoate această înșiruire este foarte grav din punctul meu de vedere.

Și aș vrea să le reamintesc colegilor de la Partidul Democrat că, atunci când domnul Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii a făcut-o și pentru acest amendament. Domnul Traian Băsescu a cerut ca să existe această înșiruire. Acum, practic, ne trezim în situația în care Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu mai susține acest lucru. Probabil că, între timp, s-au răcit relațiile cu domnul Băsescu, pentru că altfel nu-mi explic. Dar, din punctul meu de vedere, trebuie să rămână acest amendament. De ce? Pentru că este o obligație pe care statul român și-o asumă față de românii din afara granițelor.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Continui, însă, să nu înțeleg ce se întâmplă cu celălalt amendament care, din când în când, se invocă, dar pe care nu-l găsesc în raport, respectiv cel referitor la subordonare. Eu nu am în raport un asemenea amendament. S-a propus această chestiune data trecută?

Iertați-mă, în cazul acesta, eu am să solicit comisiei să reia toată treaba în discuție, că nu mi-a făcut raport pe amendamentul pe care l-ați ridicat dumneavoastră.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură!

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Stați puțin, că lămurim întâi această chestiune de procedură. Deci dacă a existat un amendament care nu este inclus în raportul comisiei, atunci eu solicit comisiei să-și finalizeze munca, s-o ducă până la capăt. De la comisie? Vă rog, domnule deputat, de la comisie.

 
Video in format Real Media    

Domnul Ion Sasu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu s-a formulat un asemenea amendament, pentru că în forma în care era, era prevăzut ca acest departament să funcționeze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Noi am avut această discuție la comisie, după o discuție largă în plen, și s-a revenit și a rămas clar că funcționează în cadrul Guvernului, în subordinea Cancelariei primului-ministru. Deci nu este cazul.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Este clar, am înțeles.

Domnul deputat Calimente.

 
Video in format Real Media    

Domnul Mihăiță Calimente:

Și intervenția mea este tot pe procedură, domnule președinte.

Stimați colegi,

Probabil că vă aduceți aminte că data trecută, în timpul discuțiilor, eu am cerut, în numele grupului parlamentar, ca legea să fie retrimisă la comisie, pentru că, după părerea mea, Biroul permanent a trimis-o unei comisii care nu știu ce atribuții avea, pentru că a fost Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru minorități. Or, această comisie se ocupă de minoritățile care sunt în România și nu de românii care sunt în afara granițelor țării.

De aceea, am cerut să fie trimisă Comisiei pentru politică externă, pentru că era și în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și am spus atunci că argumentele Ministerului de Externe nu au fost luate în seamă de către comisie și, în condițiile în care spuneam că foarte multe dintre aceste grupări etnice românești au probleme și se ridică probleme, cei care se duc acolo trebuie să beneficieze și de imunitate diplomatică. Și din acest motiv am cerut să fie retrimisă la comisie, și anume la Comisia pentru politică externă.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Tot pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

 
Video in format Real Media    

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă vrei să anulezi o hotărâre pe care urmează să o iei, să o înlături sau s-o modifici într-un mod în care nu este corect, o tot retrimiți la comisie, mai cauți o comisie care iar are niște atribuții, de ce nu și la apărare? Eu solicit și la noi la apărare să treacă. Ar trebui pe la toate comisiile, că români sunt pe la toate comisiile.

Noi intrăm în legalitate. Ne prefacem că nu știm Regulament Camerei Deputaților? Că nu avem niște legi care ne conduc în discuțiile pe care le purtăm aici și în votul pe care-l dăm?

Avem în față un raport al comisiei. Noi, acest raport în punem la vot. Nu punem alte aberații, indiferent de ce fel. Și noi am dori îmbunătățirea raportului. Am dori multe lucruri mai bune din raport. Dar, din păcate, nu pot să tot retrimit la comisii și să caut ale comisii în permanență, pentru ideile fiecăruia dintre noi.

Eu zic să vă recitesc fraza care zice așa: "Față de cele mai sus exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi - deci cu două abțineri, restul pentru - să propună Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu un amendament admis, redat în anexa la prezentul raport de înlocuire." Acest amendament este trecut separat, însușit de comisie. Deci, dacă eu votez pentru trecerea raportului comisiei, trece automat, împreună cu acest amendament. Nu pot să fac tot felul de mișculații, să treacă numai raportul comisiei, dar amendamentul nu, pentru că nu se propune aici, în discuție, amendamentul, ci raportul comisiei.

Acum, indiferent dacă ne place sau nu, eu, de exemplu, sunt împotriva multora de aici, dar nu avem altă ieșire. Trebuie să facem votul da sau ba la raportul comisiei. Dacă ne prefacem că nu știm numai așa, ca să trecem după cum dorim fiecare, cu respectul cuvenit, domnule președinte și știți că vi-l port și nu numai de acum ci mai demult, vă atrag atenția, cu același respect, că deplasăm într-un mod neregulamentar sensul discuțiilor și încălcăm Regulamentul Camerei Deputaților și legile după care ne conducem. Acesta prevede ca, după ce a intrat din comisie în plen la vot, raportul să fie pus în discuție: da sau ba. Alte amendamente nu mai există, iar acesta nu mai este amendament. Reiau: acesta nu mai este amendament, acesta și l-a însușit comisia, deci face parte din raportul comisiei și îl votăm împreună cu raportul: da sau ba. Indiferent ce alte soluții nu fac decât să dea naștere unor discuții pe care eu ...

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Ne-am edificat!

 
Video in format Real Media    

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat! Aveți dreptate să mă întrerupeți, dar vă rog să mă lăsați zece secunde.

Sunt unii dintre noi care au fost înainte la Ministerul Afacerilor Externe, care au avut niște interese aici, au căzut de acord unii cu alții să facă niște rezolvări în nume propriu - nu vreau să deschid discuția - și de aceea îi vedeți făcând pârtie pe aici.

Noi, ceilalți, nu avem niciun interes propriu, ci interesul este acela al românilor pentru care ne batem de 17 ani, indiferent dacă mie-mi place sau nu și dacă fac parte din PSD sau din PD sau PNL.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cred că toate luările de cuvânt pe tema fondului s-au epuizat. Înțeleg că avem un singur amendament pe care trebuie să-l votăm.

Dacă există intervenții pe acel amendament, pe conținutul acelui amendament, vă consult.

Nu sunt intervenții.

Pe conținutul amendamentului? Domnul deputat Costică Canacheu, aveți cuvântul.

Ca să fiu cât se poate de explicit, pe subordonare nu discutăm, că nu avem amendamente.

 
Video in format Real Media    

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

A fost clar, de la ședința precedentă, că discutăm pe acest amendament.

Acum folosesc prilejul și pentru un drept la replică. Mi-a fost pronunțat numele. Suntem într-o situație fericită. Putem să discutăm această lege, pentru că nu mai e proiect de lege, cunoscând conținutul ei. E de atâta vreme în dezbatere, sunt atât de bine cunoscute opiniile noastre aici, la București.

Avem un precedent. În 2001, de la această tribună, prezentam o declarație politică în legătură cu sprijinul pe care îl ceream delegației noastre la Consiliul Europei pentru a fi apărat arhitectul Sotir Bleța de la Atena, care era la Atena judecat și condamnat pentru că susținea existența limbii armâne în Grecia. Și primeam aplauzele plenului Camerei. Suntem acum în situația să spunem că ce aplaudam în 2001 nu mai e valabil în 2007, că limba armână nu există și că e doar o extensie.

Nu e cazul să vorbim de aromâni ca români, că sunt frați, că sunt apropiați, că au o istorie recentă comună, că o parte dintre aromâni sunt aici și sunt buni cetățeni ca în oricare altă parte, asta este evident. Că între noi ne identificăm fiecare după obiceiuri, tradiții, reguli, că mie mi se spune de mic machidonule, macedoneanule și tot așa... Sunt lucruri de o notorietate necontestabilă. Nu trebuie pusă patimă în ceea ce este evident.

Când vorbim despre... am închis acum, domnule președinte, vă mulțumesc.

 
     

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizați...

 
Video in format Real Media    

Domnul Costică Canacheu:

Când vorbim despre români și despre filonul cultural românesc, să ne referim la el, avem tot dreptul aici, în Parlamentul României, să facem acest lucru. Când vorbim de alte denumiri, trebuie să avem rezerva, măcar acea rezervă de a-i întreba pe aceia dacă acele denumiri intră în acest nume frumos, de altfel, român și românism. Cui nu i-ar conveni să fie o parte mică dintr-o parte mai mare? De ce ar refuza aromânii să fie parte a unui neam mai mare, a unui popor mai mare? De ce ar refuza acest lucru?

Dintr-un singur motiv. Și nu-l refuză, sunt frați, nu-l refuză, numai că ei sunt aromâni, își apără identitatea lor, își apără limba maternă și eu propun și românilor și Europei, ca atare, existentă în sute și mii de ani aici, în regiune, numai aceste lucruri dacă le-ați judeca, ați reține că nu este corect să decidem aici că alții, care poartă în altă parte alte denumiri, sunt români de pretutindeni. O altă chestiune nefericită. Românii sunt români, nu sunt români de pretutindeni. Oriunde ar fi sunt români. Nu știu de ce mai creăm o categorie, români de pretutindeni. (Aplauze)

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sotiris Fotopulos.

Stimați colegi,

Mai putem invita toți colegii să ia cuvântul, dar eu v-aș propune să votăm pe această chestiune și lucrurile se tranșează foarte simplu.

 
Video in format Real Media    

Domnul Sotiris Fotopolos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul, pentru că s-a pronunțat asupra unui stat care ne este prieten, Elada, că în ceea ce privește cetățenii greci aromâni, nu au dreptul să-și promoveze limba. Nu este adevărat.

Vă informez că în Grecia sunt 15 parlamentari în Parlamentul elen armân, făcând parte din diferite partide. Vă informez că în Grecia există școli, există tot sistemul de cultură grecesc care este și pentru, și pentru.

Vă informez că în Constituția Greciei se stipulează: Grecia recunoaște minoritățile numai pe seama religiei. Deci religia ortodoxă, musulmană și celelalte. Grecia nu stipulează recunoașterea minorităților. Am un prieten parlamentar grec care este armân și cu care am stat de vorbă de multe ori, cei mai buni prieteni ai dumnealui sunt aromânii din Grecia.

Nu e bine să..., domnule Canacheu, vă stimez mult, nu e bine să promovăm în Parlamentul nostru că în Grecia nu și nu și nu... Asta este, domnule președinte, rugămintea și vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
     

Domnul Costică Canacheu: (Din bancă.)

Aș dori drept la replică, domnule președinte.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu aveți dreptul la replică, domnule Canacheu, faptul că vă stimează este o onoare și nu o insultă.

Dacă mai există intervenii pe acest articol, dacă nu, supun articolul la vot.

Doamna Vasilescu și am închis lista.

Domnule Canacheu, ați intervenit pe această temă, nu puteți lua cuvântul de 7 ori, îmi pare rău. Deci, nu aveți cuvântul, are doamna Vasilescu cuvântul. Veniți la mine să vorbim de dreptul la replică, nu de la tribună, că nu v-am dat cuvântul.

 
Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt absolventă de filologie și am învățat și eu la facultatea pe care am făcut-o că limba română are 4 dialecte, așa cum v-am spus și mai devreme: dacoromân, cel pe care noi îl vorbim în România, aromân, istroromân, meglenoromân. Deci, ce ne spune aici domnul Canacheu despre o limbă a aromânilor este o mare greșeală. Nu există o limbă aromânească. Există un dialect aromân al limbii române. Aceasta ar fi o discuție.

A doua chestiune. Aromânii sunt ramura sudică a românilor. Pentru Dumnezeu, sunt minoritate într-o altă țară, dar sunt români, de fapt. Noi trebuie să ne batem pentru ca acest lucru să fie așa cum îl știm de secole. Nu pentru că vrea să intre un coleg de-al nostru în Parlament mai ușor data viitoare, pe 2000 de voturi, să transformăm o comunitate a aromânilor în minoritate națională.

A treia chestiune. Nu putem să-i transformăm în minoritate. De ce? Pentru că atunci ar trebui să transformăm și oltenii în minoritate. Ar trebui să transformăm și moldovenii în minoritate și aduceți-vă aminte că moldovenii nu sunt recunoscuți ca români în Basarabia. Ceea ce pentru noi este o mare durere. Deci, haideți să nu ne jucăm aici cu aceste lucruri, numai pentru că cineva are un interes personal. Haideți să dăm dovadă că suntem români cu toții.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1, așa cum a fost formulat de Comisia pentru drepturile omului. Suntem în procedură de vot, domnule deputat. Virgulele sunt la redactare, nu sunt aici. (Adresându-se domnului Dragoș Dumitriu)

Deci, drept la replică vă dau după vot, nu-i nici o problemă, căci vizează onoarea personală, deci nu afectează votul.

Deci, supun votului textul propus de comisie în urma reexaminării. Vă rog să vă introduceți cartelele ca să puteți vota.

Procedură de vot? Vă rog. Între timp, vă rog să vă introduceți cartelele în aparate.

 
Video in format Real Media    

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte, rugămintea mea este să precizați foarte clar ceea ce votăm. Votăm art.1, amendamentul propus în cadrul raportului comisiei, dacă asta cereați.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că da.

 
Video in format Real Media    

Domnul Titus Corlățean:

Da, vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Bogdan Olteanu:

Raportul comisiei, asta votăm, pe amendamentul comisiei. Amendamentul admis la comisie. Mai există neclarități? Nu mai există neclarități. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 123 de deputați prezenți, 58 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă, 8 abțineri; 3 deputați nu au votat; vociferări.)

 
Video in format Real Media    

Nu funcționează la cineva? Dacă e o problemă, reluăm votul pe această chestiune, dacă se ridică... E o problemă la vot? Da, vă rog să mai votați o dată, dacă există vreo problemă, s-o semnaleze un lider de grup.

Da, vă rog să reluați votul. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 129 de deputați prezenți, 59 de voturi pentru, 64 voturi împotrivă, 6 abțineri).

 
Video in format Real Media    

Amendamentul a întrunit 59 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptat.

Supun votului dumneavoastră textul, așa cum se găsea în formularea inițială. Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 130 de deputați prezenți, 110 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 7 abțineri).

 
Video in format Real Media    

S-a adoptat textul în varianta inițială.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul va rămâne la vot final.

Înțeleg că există niște intervenții la explicarea votului. Da, mă rog, explicarea votului la vot final, dar dat fiind că a fost un articol atât de contencios, o să-l invit pe domnul deputat Corlățean și pe domnul deputat Canacheu la drept la replică. Am să-l rog pe domnul vicepreședinte Nicolicea să-mi ia locul.

 
     

(În continuare, ședința este condusă de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

 
Video in format Real Media    

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac chiar și acum o explicație a votului Grupului social-democrat, în primul rând un vot pentru adoptarea acestei legi și fără a ne mai împotmoli în anumite chestiuni care sunt importante, sunt sensibile, dar care nu se tranșează prin acest proiect de lege, pentru că recunoașterea unei minorități aromâne distincte de identitatea românească, în plan intern, este cu totul altceva și vă spun că poziția noastră, a Grupului social-democrat va fi întotdeauna conformă cu poziția statului român de atâta vreme.

Aș fi vrut să nu avem această discuție în plenul Parlamentului, pentru că scopul acestei legi era cu totul, cu totul și cu totul altul. Principiul asumării libere, este adevărat, cum spunea domnul Pușcaș, a unei anumite identități iarăși este un principiu european consacrat. Dar, acest vot al nostru a fost în sensul de a promova o lege absolut necesară, pe care de foarte multă vreme ar fi trebuit s-o adoptăm.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul deputat Rus dorește să explice votul. În ordinea înscrierii, vă rog frumos.

 
Video in format Real Media    

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trăiesc o mare dezamăgire astăzi, pentru că domnul Titus Corlățean venise în comisie și chiar ne-a rugat să venim cu acest amendament și oarecum să acoperim matrapazlâcurile făcute atunci când dânsul conducea Departamentul românilor de pretutindeni în subordinea Guvernului.

În ședința de comisie am hotărât ca de acest departament să se ocupe Ministerul Afacerilor Externe. Pentru că plenul este suveran a fost respins acest amendament și s-a reîntors proiectul la comisie și am venit cu amendamentul supus spre aprobare astăzi, tocmai ca să întindem o mână nu aromânilor care sunt români, să întindem o mână moldovenilor de peste Prut, care nu sunt recunoscuți. Iar dumneavoastră, care astăzi v-ați întors de la vot, i-ați refuzat pe aceștia de a-i recunoaște ca români astăzi. Realitatea este crudă, dar trebuie să v-o asumați. Aici toți am hotărât să întindem o mână românilor de pretutindeni, să-i luăm cu denumirile pe care le au fiecare în țara lor, totuși, ei sunt românii noștri.

De aceea, domnule Canacheu, nu am nimic cu aromânii, eu îi consider români, ei fac parte integrantă din poporul român. Eu nu i-am trecut acolo întâmplător. I-am trecut tocmai ca să se recunoască și în partea de nord a Greciei, pentru că acolo nu sunt recunoscuți. Grecia, cum a spus colegul nostru, nu acceptă minorități naționale.

Am vrut să întindem mâna moldovenilor care sunt doar 166 înregistrați la recensământ, restul toți sunt trecuți la Capitolul - Moldoveni. Nu ați vrut, nu-i nimic.

Cer, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, o listă a votului de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Uioreanu, pentru explicarea votului.

 
Video in format Real Media    

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am susținut acest proiect și până la urmă din acest proiect e important să se facă ceva pentru românii de pretutindeni. Eu cred că are loc aici o luptă de interese a unora de a se erija în reprezentanți ai unor dialecte, a unor români care poate se numesc altcumva în alte părți ale lumii, dar, de fapt, ei sunt români și cineva, am impresia, și aici, domnule Canacheu, îmi pare rău, ați dorit ca dumneavoastră să vă erijați pe un post de deputat undeva din 2008. Acesta este adevărul.

Legat de lege și de esența acestei legi, sperăm ca acum, după mișcarea aceasta de la Ministerul de Externe la Cancelarie, să se facă ceva pentru drepturile românilor de pretutindeni. Asta este cel mai important din această lege și sperăm să se facă ceva.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat Rădulescu, vă rog. După care, domnul Dumitriu.

 
Video in format Real Media    

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Așa cum am expus și la dezbateri generale, important și pentru noi este ca această lege să treacă și să existe, după un parcurs atât de lung, de sinuos și o votare care tot văd că se întârzie. Chiar dacă această lege va fi una dintre cele slabe din domeniu și o comparăm cu legi de profil existente împrejurul nostru, chiar dacă această lege cuprinde de prea multe ori că românii de pretutindeni pot să facă, pot să ceară, pot să dreagă, dar de prea puține ori statul român trebuie să facă pentru românii de pretutindeni, totuși acceptăm că este bine ca această lege să existe și, după aceea, și eu, în numele Grupului parlamentar al PD, fac oferta celor interesați și grupurilor interesate, să facem o lege de modificare cu amendamente vitaminizante ca această lege, într-adevăr, să poată folosi efectiv românilor de pretutindeni și nu doar să mai bifăm un lucru și să spunem folosind de 20 de ori cuvântul român și România și așa mai departe, că am făcut, am bifat și această temă.

În ce privește, fiindcă suntem la explicarea strictă a votului pe amendamentul respectiv, considerăm și noi că nu putem să facem în momentul de față, când acceptăm termeni europeni și convenții europene și le votăm aici, în unanimitate, toate partidele de la stânga la dreapta, nu putem să acceptăm formule care contrazic unor lucruri pe care Europa deja le-a convenit.

S-a convenit că o identitate a unei anumite etnii este caracterizată de cultură, de limbă, de religie și de tradiție, de etnie, și nu de alte criterii. Orice alt element în plus, al cincilea, al șaselea, introduse în formulările noastre, depășesc Constituția României și depășesc convențiile europene și nu putem tocmai acum, când suntem în preajma primelor alegeri pentru Parlamentul European și când ridicăm mâna în unanimitate, suntem consensuali pe toate convențiile europene, noi aici, în cercul nostru strâmt, să dăm noi definirile pe care le vrem unor chestiuni extrem de delicate cum sunt acestea la care ne referim aici.

De aceea, n-am fost pentru enumerarea introdusă de către comisie și suntem pentru formularea inițială care corespunde și Constituției și normelor europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Dragoș Dumitriu, vă rog.

 
Video in format Real Media    

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă de la începutul acestor dezbateri am exprimat în numele grupului nostru, îndoiala că Ministerul Afacerilor Externe, mai ales cu actuala conducere, poate gestiona cu bine această sarcină a organizării Departamentului pentru românii de pretutindeni. Dar, în contextul în care trebuie să ne prezentăm, să zicem, să prezentăm o unitate a Parlamentului, a curentelor politice pentru rezolvarea acestor probleme, suntem de acord să dăm și noi un vot favorabil.

În al doilea rând, în legătură cu această vehiculată problemă a aromânilor, vă spun în calitate de originar meglenoromân, nu cred că România a făcut prea multe pentru macedoneni în istoria ei, ci invers, macedonenii au făcut multe pentru România. Așa încât atunci când macedonenii, că sunt de-o parte sau de alta a Dunării, vor avea de cerut ceva pentru ei, o vor cere. Nu e nevoie să ne batem prea mult capul.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Olguța Vasilescu, pentru procedură.

 
Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să anunț, în numele Grupului parlamentar al PRM, că noi vom face un proiect de lege care va susține acest amendament. Deși mi se pare jalnic ce au spus unii dintre colegii noștri, cum și-au explicat votul, mai precis. Noi nu recunoșteam aici o minoritate sau nu prin acest proiect de lege.

Noi, pur și simplu, instituiam niște obligații ale statului român față de o minoritate a românilor din afara granițelor sau de mai multe minorități ale românilor din afara granițelor. Asta făceam. Nu făceam nici un fel de, eu știu, juxtapuneri cu legislația europeană. Mi se par niște chestiuni atât de aberante, încât îmi e și greu să le calific, pentru că îmi vine un cuvânt, dar cred că este mai bine să nu-l spun de la tribuna Parlamentului și cred că ar fi mai bine să îl spun colegilor în față.

În orice caz, vreau să rețineți, stimați colegi, că din această cauză, lobby-ul nostru în exterior este aproape egal cu zero. Am avut astăzi o mostră de ceea ce se întâmplă în Parlamentul României când am fi putut să facem o lege bună pentru protejarea românilor din afara granițelor și n-am făcut-o. Trebuie să venim cu modificări și paramodificări de fiecare dată ca să ajungem până la urmă la o formă. Iar domnului Traian Băsescu vreau să-i transmit că dacă mai caută cumva printre parlamentari oameni care votează în interesul propriu și fac legi în interesul propriu, are unul chiar în băncile PD-ului. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Canacheu pentru dreptul la replică și se pregătește domnul Corlățean, tot pentru dreptul la replică.

Vă rog?

 
     

Domnul Marcu Tudor:

Am o problemă de procedură...

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Imediat, am dat cuvântul, aveți prioritate după domnul Canacheu.

 
Video in format Real Media    

Domnul Costică Canacheu:

Am să mă refer la ceea ce a spus distinsul nostru coleg, domnul Fotopolos, am să mă țin de procedură. Am să merg pe jos până la acea școală din Macedonia, Epir sau Tesalia sau de la Atena care predă, în care se învață limba aromână. Am acolo atâția prieteni că nu mai pot să-i număr, atâția cunoscuți și greci și aromâni, dar n-am găsit niciodată în acești ultimi 10 ani de când călătoresc acolo un loc unde să se învețe limba aromână. Sunt încercări private în câteva orașe, mai recent la Veria, dar o școală n-am găsit nicăieri. Și dacă ea ar fi, repet, aș merge pe jos până acolo numai ca s-o văd.

În aceea ce privește locul de parlamentar, sunt din 1990 în această istorie parlamentară recentă a României și dacă m-ar fi preocupat locul de parlamentar, din perspectiva comunității aromâne, aș fi militat ca această comunitate să candideze, să aibă candidați încă din 1992, pentru că legea așa este în România. Orice organizație legal înregistrată poate depune candidaturi. Iată dovada că asociația aceasta, comunitatea aromânilor din României nu dorește să se implice politic. N-a dorit să se implice politic și nu a candidat niciodată. Și nu știu dacă va candida vreodată, așa că ideea că cineva, nu ține numai de mine, că cineva ar viza un loc în numele comunității aromâne este absolut aberantă, iar ideea că așa se susține românismul acuzându-l pe Canacheu că vrea un loc în Parlament, este la fel de aberant...

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, vă rog să limitați...

 
Video in format Real Media    

Domnul Costică Canacheu:

...ca și ideea că nu știu ce armatori greci ar fi în spatele acestei chestiuni. Românismul nu se susține cu asemenea lucruri mărunte, cum s-ar spune, mă onorează critica dumneavoastră de asemenea factură.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

 
     

Domnul Costică Canacheu:

În încheiere, domnule președinte de ședință, ...

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, mă scuzați, potrivit art.149 alin.(4), "Un deputat poate cere dreptul la replică în situația în care la adresa sa în acel moment al dezbaterii s-au făcut afirmații ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaților. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică", ceea ce v-aș ruga. Totodată n-am reținut care este afirmația ofensatoare la adresa dumneavoastră, a reprezenta pe aromâni nu mi se pare o ofensă, ci o mândrie.

 
Video in format Real Media    

Domnul Costică Canacheu:

Nu, n-am folosit numele nimănui, așa că nu poate cineva să ceară dreptul la replică. Repet, trebuie să fim lucizi, calmi, frați, să ne iubim ca latinitate orientală, ca romanitate orientală, asta suntem noi împreună, aromâni puțini și români mai mulți. Asta este. Foarte bine. Ce nu se poate face împreună în această frățietate? Multe lucruri frumoase pe care istoria ni le-a arătat că le-am făcut și înainte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, pentru procedură.

 
Video in format Real Media    

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu voi face fraze gogonate, uriașe și nici nu-mi voi aduce susținători pe sus care să mă susțină atunci când iau cuvântul. Socotesc că dacă vă câștig interesul să mă ascultați, este suficient pentru mine.

Unu. Noi am făcut astăzi o derogare de la modul în care ne comportăm de obicei. Am votat un amendament ca fiind ceva separat, propus la vot separat, când el făcea parte integrală din raport. Noi trebuia să punem în discuție și la vot numai raportul, cu amendamentul inclus în raport, nu era amendament lipit pe care să-l discutăm noi separat. Și, ca atare, chiar și în aceste condiții, s-a pus la vot și a trecut amendamentul, iar domnul Bogdan Olteanu a luat.... a plecat urechea la faptul că niște colegi de-ai noștri de aici, cărora nu le-au plăcut rezultatele votului, au invocat veșnica problemă că nu funcționează aparatele să mai facă un vot, ca până atunci să-i determine pe colegii lui să voteze altfel decât au votat prima dată.

Doi. Domnul Bogdan Olteanu a făcut o enormă greșeală care dă naștere ulterior la astfel de șmecherii de vot. Am făcut socoteala și la ce a trecut prima dată și la ce a trecut a doua oară și a funcționat foarte bine, domnule Corlățean și domnule Costică și ceilalți care ați invocat...Rădulescu... încă un vot. Pentru că a fost suma aceeași. Toate aparatele au mers bine. Deci, noi ar fi trebuit să avem primul vot valid. Corect. Acela care trecea raportul cu amendamentul întocmit de PRM.

Trei. Am asistat astăzi la un moment rușinos pentru mine, nu spun pentru dumneavoastră, să nu vă jignesc, cu toate că așa gândesc, dar n-o spun. Ați votat în interesul unui om, domnilor de la PDSR! Pentru că v-am văzut cum ați votat acolo 58 la 52 cu abținerile care făceau diferența până la total, după care s-a invocat repede că nu funcționează.

Titus Corlățean v-a câștigat repede pe ceilalți. Cum ai putut să votezi așa? Votează că așa zic eu. Unde e procedura în vot, conform conștiinței dumneavoastră, domnilor. Eu asist, am asistat astăzi la ceva rușinos și îmi fac astfel punctul de vedere explicit. Nu voi vota niciodată altfel decât socotesc eu că e bine. Și ca să repet vorbele pe care le-am zis data trecută și, dați-mă în judecată pentru asta, când întorci fundul mereu după interesele altuia, riști să dai în alt necaz.

Așa că, domnilor, chiar dacă vin alegerile acum, nu mai jucați cartea șefilor dumneavoastră, dacă au interese personale într-o motivație a colectivului PDSR, să vă refaceți votul după cum vă dictează cineva.

Ca atare, protestând în mod vehement la asemenea comportament care face din noi niște votanți în numele propriu al unora dintre noi și nu în numele interesului general, eu nu mai particip la această ședință. Mă simt foarte mâhnit, foarte supărat și vă cer scuze celor de bună credință că părăsesc această ședință în semn de protest pentru modul în care cineva a returnat mersul voturilor după ce s-a votat corect, pentru că nu i-a convenit lui votul. Așa ceva îmi este rușine să exprim în Prahova unde mă voi duce dimineață la ora 10 vineri și voi susține cauza PRM-ului pentru alegerile parlamentare europene.

Voi invoca această procedură chiar dacă va participa și Săniuță acolo și cei din P.S.D. Voi explica cum votează P.S.D.-ul.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului. Luările de cuvânt făcute pentru această chestiune nu vor depăși două minute.

Deci, pe viitor, vă rog frumos, voi aplica strict regulamentul.

Are cuvântul domnul Corlățean, pentru dreptul la replică.

 
Video in format Real Media    

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Acum câțiva ani, Ungaria a încercat să stabilească prin lege și printr-un act de identitate, identitatea de maghiar pentru ceea ce era considerat ca fiind maghiar trăind în afara țării, iar Ungaria a fost sancționată aspru de către Europa.

Identitatea națională, inclusiv identitatea națională românească se transmite din generație în generație. Ea se afirmă, se asumă individual, și nu se stabilește, oricât de generoasă ar fi intenția, prin lege. Ceea ce am discutat astăzi ține și...și o spun foarte clar și resping toate acuzațiile nedemne și toate tentațiile de populism și demagogie și nu cred că este cineva în această sală care să-mi poată mie reproșa cu argumente că nu am fi făcut noi sau eu unele lucruri extrem de importante, și aș adresa întrebarea celor care au făcut afirmații grave cât au făcut în realitate ei, dincolo de retorică și demagogie, cu adevărat lucruri importante pentru românii din afară, indiferent cum se numesc ei. Iar acești români întotdeauna au beneficiat de sprijinul statului român și în special în ultima perioadă; nu atât de mult cât trebuia, este adevărat. Dar asumarea identității naționale nu e o chestiune care să poată fi impusă cu forța. Este o chestiune de asumare, e o chestiune de identitate națională care nu poate fi stabilită, încă o dată, cât de generoasă ar fi această intenție, printr-o lege.

Este o normă europeană care este valabilă și pentru noi. Eu însumi când am spus...și e o minciună ce s-a spus de la acest microfon, eu însumi când am fost la Comisia pentru drepturile omului le-am spus foarte clar, este un amendament propus de Președintele României în cererea de reexaminare. Dumneavoastră, comisia vă exprimați și veți lua o decizie. Dar sunt costuri și beneficii. Costurile le-am spus foarte clar, beneficiile, nu m-am pronunțat pe fond pentru că eu însumi, din punct de vedere politic, aș fi fost și sunt tentat să dau curs acestei propuneri, dar există rațiuni care țin de dreptul internațional și de ce s-ar putea întâmpla în această ipoteză, pe care nu le putem ignora.

Să nu amestecăm populismul, demagogia deșănțată cu realitățile și cu ce trebuie să facă statul în mod real pe baza acestei legi.

Nu accept, și o sun de la acest microfon, acuzații care sunt nedemne. Ceea ce avem de făcut avem de făcut cu toții, în baza acestei legi. Și v-aș putea foarte multe povesti, ce s-a întâmplat în acești ani, v-aș putea povesti despre chestiunea aromână, lucruri pe care doar le afirmați, dar pe care trebuie să le știm din comunitățile aromâne din Macedonia, din Albania și modul cum acei oameni au avut curajul să-și asume această identitate, indiferent de cât de populiști suntem noi acum. Noi avem nevoie de fapte concrete, nu de afirmații deșănțate.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog. Aveți drept la procedură.

 
Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Da, stimate coleg, este procedură.

Vreau să cer în numele Grupului P.R.M. staffului tehnic, pentru că s-au făcut aici tot felul de referiri la legea maghiară, să asigure pentru fiecare grup parlamentar în parte o traducere a legii maghiare care-i vizează pe maghiarii din afara granițelor. Într-adevăr, legea respectivă a suferit critici inclusiv de la Comisia de la Veneția. Dar colegii noștri din Parlamentul maghiar au fost mai interesați de soarta maghiarilor din afara granițelor și n-au operat modificările necesare.

Rugămintea ar fi ca să ne dați și nouă, că poate luăm un exemplu de la ei, să vedem cum putem să ne batem și noi pentru românii din afara granițelor. Asta una.

Iar a doua, un drept la replică unui coleg de-al nostru care tocmai ne-a dat un drept la replică, vizavi de faptul că unii sunt populiști și nu fac nimic pentru românii din afara granițelor și nu știu ce lucruri ar fi făcut alții, probabil domnia sa. Diferența, stimate coleg, este că noi, dacă am făcut, am făcut pe banii noștri, iar dumneavoastră n-ați făcut nimic nici măcar pe banii statului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Video in format Real Media Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (rămasă pentru votul final).  

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reexaminată și respinsă de Senat.

Lege organică.

Avem raport de respingere.

Dau cuvântul domnului Relu Fenechiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic.

Video in format Real Media    

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.135 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată spre reexaminare cu Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Această lege adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art.75 și ale art.76 din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României, în data de 6 iulie 2007.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare formulată de președinte și, în consecință, a respins proiectul de lege sus-menționat, în ședința din 26 septembrie 2007.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei noastre au hotărât cu unanimitate de voturi admiterea cererii de reexaminare trimisă de Președintele României și propun plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind regimul ariilor naturale protejate, ca urmare a rămânerii acestuia fără obiect de reglementare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezabterilor generale. Nu dorește.

Vă rog. Are cuvântul domnul Lificiu.

 
Video in format Real Media    

Domnul Petru Lificiu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Desigur că așa cum hotărăște majoritatea, sunt și eu de acord, dar ca inițiator unic al acestei legi vreau să semnalez un lucru cel puțin bizar. Pe data de 28.VI. se depune la secretarul general legea aprobată de Camera Deputaților, Cameră decizională. Pe 29.VI., la o zi diferență, apare Ordonanța de urgență a Guvernului care abrogă legea de bază pentru care un an și jumătate noi, Parlamentul României, am dezbătut și am dus o lege în procedură.

Desigur că regulamentele spun clar ce se face în această situație, dar eu vreau să atrag atenția dumneavoastră și colegilor mei, că eu consider cel puțin nedemocratic acest fapt. Nu pot să înțeleg Guvernul care abrogă, dă o ordonanță de urgență după ce o lege a parcurs toată procedura parlamentară de aprobare, de dezbatere, mai ales că nu erau nici niște lucruri cu totul spectaculoase, erau niște reglementări, erau niște completări, niște corectări, niște lucruri cu totul și cu totul limpezi în propunerea legislativă pe care am avut-o.

Atrag atenția asupra acestui precedent care poate fi repetat la infinit dacă vreți, de fiecare dată când se trimite la promulgare, apare ordonanța de urgență care atacă baza. Mi se pare cel puțin nedemocratic.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Potrivit art.104 din Regulament, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Rămâne pentru votul final de mâine.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2007 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității în administrația publică centrală (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2007 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității în administrația publică centrală.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog.

Video in format Real Media    

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență nr.48/2007 s-au instituit norme derogatorii de la prevederile art.34 din Legea nr.188/1999, republicată, pentru reglementarea posibilității ca funcționarii publici de conducere să fie numiți în funcții de demnitate publică din cadrul autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală în care își desfășoară activitatea, precum și din cadrul autorităților sau instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta.

Totodată, se statuează norme juridice aplicabile funcționarilor publici de conducere din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală desemnați să reprezinte autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia își desfășoară activitatea pe funcții de demnitate publică sau funcții asimilate acestora.

Vă rugăm să adoptați în forma propusă de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2007.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare și-l rog, totodată, să propună timpul afectat dezbaterii pentru acest proiect de lege.

 
Video in format Real Media    

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în fond cu Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2007.

Proiectul de lege și raportul aferent au fost dezbătute și analizate în 9 octombrie 2007.

S-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și cel al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia pentru administrație publică propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele admise în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a respins acest proiect de lege în ședința din 11 septembrie 2007.

Proiectul este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Așadar, Comisia, în urma reexaminării, propune Camerei Deputaților aprobarea cu amendamentele admise în anexă a proiectului de lege.

Propun cinci minute pentru dezbateri.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Conform prevederilor art.118 și 120 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Supun la vot timpul propus de către președintele comisiei. Vot deschis cu mâna.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi timpul a fost aprobat.

Trecem la dezbateri. Vă rog.

Dacă dorește cineva din partea grupurilor parlamentare să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul și cu articolul unic.

Dacă sunt obiecții, observații. Nu există obiecții, observații.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Video in format Real Media Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative (retrimis comisiei).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog.

Video in format Real Media    

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că au apărut unele elemente noi, vă rugăm să retrimiteți la comisie acest proiect de lege.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, retrimitem la comisie. Timp? O săptămână, termen. Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Da. Vă rog.

Video in format Real Media    

Domnul Tudor Baltă (vicepreședinte, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea nr.136/1995 reglementează întreaga activitate de supraveghere a asigurărilor din România. Ultima modificare a legii a fost făcută prin Legea nr.172/2004 și Legea nr.283/2005, prin care s-au implementat directivele europene în materia asigurărilor.

Modificările actuale privind Legea nr.136 fac referiri la reglementarea constatului amiabil care pentru prima dată a fost reglementat prin Ordonanța de urgență nr.63/2006, iar prin Legea nr.6/2007 au fost abrogate dispozițiile referitoare la constatul amiabil, urmând ca acesta să fie reglementat separat de legislația din domeniul asigurărilor.

În ceea ce privește introducerea vignetei și sancțiunea pentru situații în care acesta nu este afișat în loc vizibil, această modificare se impune ca urmare a recomandărilor experților Uniunii Europene și constituie o măsură care să ducă la creșterea gradului de cuprindere în asigurarea vehiculelor, scop primordial și decisiv în semnarea acordului multilateral.

Ca atare, vă rugăm, domnilor deputați, să aprobați modificările solicitate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul doamnei Grațiela Iordache.

 
Video in format Real Media    

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, domnul vicepreședinte Tudor Baltă și doamna director general Marilena Nemeș.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați și raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților și în urma dezbaterii acestui proiect de lege comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea P.D.-ului, vă rog frumos, în cadrul dezbaterilor generale. Vă rog să luați cuvântul.

 
Video in format Real Media    

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vroiam doar să exprim susținerea Grupului parlamentar al Partidului Democrat pentru această lege. Este o lege care aduce ca element de noutate această constatare amiabilă. Este o procedură care vine și pe linia alinierii cu practicile europene, în plus față de aceasta, aduce o simplificare a birocrației și un plus de confort cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului există obiecții, observații. Nu există.

Dacă asupra articolelor respective există obiecții, observații. Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Lege organică. Este respinsă de Senat.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, dacă dorește să ia cuvântul. Nu dorește.

Dau cuvântul comisiei raportoare. Vă rog.

Video in format Real Media    

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei la Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, pentru crearea bazei legale privind acordarea drepturilor salariale pentru personalul auxiliar de specialitate cu studii medii din cadrul oficiului, respectiv asistenți, analiști, întrucât prin Ordonanța Guvernului nr.8/2007 a fost abrogată Legea nr.50/1996, în baza căreia această categorie de personal a fost salarizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost respins de Senat în ședința din 10 septembrie 2007.

Camera Deputaților este Cameră decizională potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege, așa cum este prezentat în amendamente.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vă rog, domnule președinte, să propuneți timpii de dezbatere.

 
Video in format Real Media    

Domnul Gheorghe Barbu:

Vă propunem două, respectiv cinci minute.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi timpii au fost aprobați.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă asupra titlului și a articolului unic există obiecții, observații. Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.196/2002 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul. Vă rog.

Video in format Real Media    

Domnul Demeter Istvan Andras (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezentul Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, se urmărește eliminarea necorelării apărute în cuprinsul alin.(2) al art.4 și, totodată, asigurarea unei structuri unitare a actului normativ în vederea interpretării exacte a dispozițiilor referitoare la condițiile de desfășurare a activităților care cuprind programe de streapteese, limitarea răspândirii materialelor cu caracter pornografic care aduc atingere demnității umane și moralei publice, interzicerea accesului participării minorilor la activități cu caracter pornografic, de natură a aduce prejudicii dezvoltării armonioase și sănătății acestora.

În consecință, pe baza avizelor favorabile și a raportului comun adoptat de comisiile Camerei în unanimitate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma propusă.

Vă mulțumim.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
Video in format Real Media    

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Este un raport comun. Potrivit prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în ședința din data de 10 septembrie, a respins proiectul de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, cu modificările și completările ulterioare, prin abrogarea titlului Capitolului II1 și modificarea titlului Cap. II.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în zilele de 10 și 11 octombrie 2007.

La dezbaterea proiectului din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost prezenți 15 deputați, iar din cei 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți 14 deputați.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, în forma prezentată de inițiator.

În raport de obiectul și conținutul reglementării ce modifică o lege organică, proiectul de lege face și el parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Neexistând, legea va fi supusă votului final de mâine.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copilului, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996.

Vă rog frumos să luați loc în bancă. Fac apel la domnii colegi să ia loc în bancă.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul președinte.

Video in format Real Media    

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem primă Cameră sesizată. Obiectul reglementării constă în ratificarea unei convenții internaționale privind recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsuri pentru protecția copiilor.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliul Legislativ. Comisia a examinat proiectul în cvorum legal de 14 membri prezenți din 27 și cu unanimitate de voturi a hotărât să vă supună spre adoptare acest proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile...

Vă rog, aveți cuvântul, mă scuzați. Printre colegii care stăteau în picioare nu v-am putut remarca.

 
Video in format Real Media    

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această convenție înlocuiește convenția din 5 octombrie 1961 privind competența autorităților și legea aplicabilă pentru protecția minorilor, precum și Convenția privind tutela minorilor, semnată la Haga la 12 iunie 1902.

Reafirmând importanța cooperării internaționale pentru protecția copilului, trebuie să nu se uite niciodată că interesul acestuia trebuie luat în considerare cu prioritate.

Era nevoie de un act normativ care să oblige statul, prin autoritățile sale competente, să ia măsuri de protecția persoanelor sau bunurilor copilului, dar să impună și o răspundere părintească pentru faptele minorilor.

Semnificația adoptării acestui proiect de ratificare a convenției este generată și de domeniile și subdomeniile în care această convenție operează și fără de care orice situație conflictuală cu care ne-am confrunta nu și-ar afla rezolvarea pentru că unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate s-o facă.

Astfel, era nevoie de reglementări care să vizeze atribuirea, exercițiul și restrângerea totală sau parțială a răspunderii părintești, precum și delegarea acesteia, răspundere aplicabilă până la împlinirea vârstei de 18 ani. Erau necesare norme care să reglementeze tutela, curatela și instituțiile similare, dar și atribuțiile oricărei persoane sau organism care are sarcina să se ocupe de persoana copilului sau de bunurile acestuia, să-l reprezinte sau să-l asiste.

Nu putea fi ignorată nici situația copiilor refugiați sau a copiilor care, din cauza tulburărilor interne din țara lor, sunt obligați să se deplaseze pe plan internațional.

Toate aceste reglementări se regăsesc în Convenție și sunt elemente care se constituie în argumente pentru ca Grupul Partidului Social Democrat să susțină acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, legea va urma să fie supusă votului final de mâine.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2007 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol Adițional, semnat la București la 23 iulie 2007, la Convenția între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului Superior Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003, precum și a celui de-al doilea Protocol Adițional, semnat la București la 23 iulie 2007, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la cursul superior internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2007 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol Adițional, semnat la București la 23 iulie 2007, la Convenția între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a cursului superior internațional al Școlii de aplicație pentru ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnat la București la 11 iulie 2003, precum și a celui de-al doilea Protocol Adițional, semnat la București la 23 iulie 2007, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la cursul superior internațional al Școlii de aplicație pentru ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Nu doresc să iau cuvântul.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Potrivit dispozițiilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, urmează votul final mâine.

Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2008 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2008 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1988.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Video in format Real Media    

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, denumit în continuare acord de bază, care reglementează transporturile internaționale rutiere, feroviare, navale și procedurile vamale și de prelucrare a documentelor vamale.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare și este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, va urma votul final mâine.

 
Video in format Real Media Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog, domnule președinte.

Video in format Real Media    

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect art.35 din Legea de organizare judiciară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Am beneficiat de avizul Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați. Este vorba de pensionarea la aceeași vârstă, atât a doamnelor, cât și a domnilor din magistratură.

De asemenea, propunerea legislativă urmărește ca să fie exceptate de la obligația de a urma cursul de formare profesională, în cadrul INM-ului, persoanele care au o anumită vechime în această funcție.

Pe parcursul procedurilor legislative obiectul propunerii a fost reglementat prin alte acte normative, situație în fața căreia comisia a hotărât - cu unanimitate de voturi - pentru acest motiv, de rămânere fără obiect, să propună distinsului plen respingerea propunerii legislative.

Ea face parte, prin obiectul de reglementare, din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituție, și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995 (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.

Lege organică.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Doamna președintă Lia Olguța Vasilescu, vă rog.

Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, în sensul acordării unor facilități pe timpul vacanțelor în țară pentru studenții și elevii români care obțin burse de studii în străinătate.

Aceste facilități se referă la beneficierea de către aceștia a unor tarife reduse cu 50% pentru transportul local în comun de suprafață și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval în tot timpul anului calendaristic.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu mai multe amendamente.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului și a articolului unic există obiecții, observații? Nu există.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind definirea statutului școlilor europene, adoptată la Luxemburg, la 21 iunie 1994 și intrată în vigoare la 1 octombrie 2002 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind definirea statutului școlilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994 și intrată în vigoare la 1 octombrie 2002.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Doamna președintă Lia Olguța Vasilescu, vă rog.

Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția privind definirea statutului școlilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994 și intrată în vigoare la 1 octombrie 2002.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu câteva amendamente.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului și a articolelor cu amendamente există obiecții sau observații? Nu există.

Se consideră adoptate.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în Comun și Comercializarea Internațională a Emisiilor în baza Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, semnat la Bruxelles la 17 decembrie 2006 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în comun și comercializarea internațională a emisiilor în baza Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 17 decembrie 2006.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond dorește cineva să ia cuvântul? Nu se dorește.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, legea va urma votul final de mâine.

Pct.16 se discută mâine.

Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentanților comisiei raportoare.

Video in format Real Media    

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în ședința din 16 octombrie 2007.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost de adoptare a proiectului de lege, cu 18 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în ședința din 26 septembrie 2007.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a hotărât cu 18 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu sunt îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul că nu există amendamente admise sau respinse, va urma votul final de mâine.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea legii nr.215/2001 privind administrația publică locală (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

În cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative.

În atare situație, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit cărora, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterilor generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universității Ștefan cel Mare din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Dau cuvântul reprezentanților comisiei raportoare.

Video in format Real Media    

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren proprietate publică a statului, din administrarea stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa nr.635 din 2 octombrie 2007, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au primit spre dezbatere și avizare - în fond - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren proprietate publică a statului, din administrarea stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

La întocmirea raportului comisiile au avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unei suprafețe de teren proprietate publică a statului, din administrarea stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, împrumutând acest caracter de la legea de bază asupra căreia intervine, respectiv Legea nr.290/2002, potrivit prevederilor art.73 și art.76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art.75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor din ședința din 16 octombrie 2007, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu 42 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Vă rog.

 
Video in format Real Media    

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că v-am obișnuit, de fapt, ieșind și exprimând poziții referitoare la momentele în care am fost puși în situația să cedăm din domeniul public teren pentru diverse activități, vreau să vă spun că astăzi o astfel de lege este binevenită, pentru că ea contribuie de fapt la dezvoltarea Centrului Universitar Suceava, și iată că ea se poate face în contextul în care există aceste suprafețe de teren pe care le putem pune la dispoziție unor astfel de unități, ceea ce este lucrul cel mai bun. Sigur, nu ca la Cluj, dar, mă rog, ca la Suceava, și ca și în restul țării.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite prevederile art.106, și anume, nu sunt amendamente admise sau respinse, va urma votul final.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.504/2002 - Legea audiovizualului.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Dau cuvântul reprezentanților comisiei sesizate în fond.

Video in format Real Media    

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului.

Inițiativa legislativă are în vedere modificarea și completarea Legii audiovizualului, în sensul implementării principiului egalității de șanse pentru femei și bărbați în domeniul audiovizualului, prin modificarea componenței Consiliului Național al Audiovizualului, precum și prin includerea explicită a principiului nondiscriminării femeilor în activitatea audiovizuală.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

În raport de conținutul său, propunerea legislativă este de competența decizională la Senatului.

La data de 9 octombrie a.c., în ședința comisiei Camerei Deputaților, inițiativa legislativă a fost retrimisă la comisie; comisia a reluat dezbaterile asupra acestei inițiative legislative în ședința din ziua de marți, 16 octombrie.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului, cu amendamente.

Prezentul raport înlocuiește raportul inițial din data de 4 octombrie.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul și la articolul unic există obiecții și observații? Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Osoi, județul Iași, prin reorganizarea comunei Comarna (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Osoi, județul Iași, prin reorganizarea comunei Comarna.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, va urma votul final.

Video in format Real Media Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată; Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (republicată) (rămase pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă rog, domnule Gheorghe Barbu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Video in format Real Media    

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 pentru veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată - PL-x 146/2007); cu același titlu și PL-x 515/2007.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond - în procedură obișnuită - a celor două propuneri legislative pe care le-am enunțat anterior.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea cu amendamente a Propunerii legislative PL-x 515/2007 și respingerea Propunerii legislative având numărul PL-x 146/2007.

Motivele respingerii sunt următoarele: participarea forțelor armate române la misiuni în străinătate s-a făcut în cadrul forțelor de menținere a păcii sub sigla ONU, NATO sau a altor organizații internaționale, pe bază de voluntariat.

Pe durata misiunilor, personalul participant beneficiază în țară de drepturi bănești cuprinse în Legea nr.138/1996, iar în străinătate de drepturile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr.1086/2004.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr.42/2004 privind participarea forțelor române la misiuni în afara teritoriului statului român, personalul participant la misiuni în afara teritoriului statului român are dreptul la despăgubiri pentru cazuri de invaliditate sau deces, în condițiile și în cuantumurile stabilite de legislația română.

Totodată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare, se reglementează modalitățile de recunoaștere a meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare, prin acordarea unor distincții și crearea posibilității menținerii în structurile Ministerului Apărării a celor care au devenit invalizi.

Ambele propuneri legislative fac parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat, în ședința din 9 octombrie 2007, 16 deputați, din totalul de 18 membri ai comisiei.

Ambele propuneri legislative au fost respinse de Senat, în ședința din 14 martie, respectiv 25 iunie 2007.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională pentru ambele propuneri legislative.

În urma dezbaterilor, comisia vă propune respingerea Propunerii legislative având PL-x 146/2007 și admiterea Propunerii legislative PL-x 515/2007, cu modificări, după cum urmează în amendamentele propuse.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului și asupra articolelor există obiecții sau observații? Nu există.

Se consideră adoptat.

Legea urmează să rămână pentru votul final de mâine.

Voci din partea Grupului parlamentar al P.R.M.:

Este ora 18,00!

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Mai avem doar două poziții.

 
Video in format Real Media Dezbaterea Propunerii legislative Legea nr.84 din 24/07/1995, legea învățământului, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.606 din 10/12/1999 (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă Legea nr.84 din 24/07/1995, legea învățământului, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.606 din 10/12/1999.

Dacă din partea inițiatorilor dorește sa ia cuvântul cineva? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Are cuvântul doamna Lia Olguța Vasilescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Video in format Real Media    

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unor venituri care să răsplătească rezultatele deosebite ale elevilor și studenților, concretizate în obținerea de premii la olimpiadele internaționale.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, cu 17 voturi pentru respingere și 2 abțineri, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative din următoarele motive: este în vigoare o hotărâre a Guvernului prin care aceste performanțe sunt răsplătite prin premii care se indexează, în funcție de rata inflației, și care instituie premii pentru profesorii care i-au pregătit și pentru instituțiile de învățământ.

Există, de asemenea, instituită o bursă specială de care se bucură câștigătorii locurilor unu, doi și trei la olimpiadele internaționale, de care dispun pe tot parcursul studiilor, în anumite condiții de performanță.

Trebuie făcută o reglementare, prin hotărâre de Guvern, care ar permite astfel o adaptare mai ușoară la cadrul legislativ existent.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestor inițiative legislative.

În atare situație, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit cărora dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final de mâine.

Deci, am încheiat prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
Video in format Real Media Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

Trecem la partea a doua a ședinței, și anume la prezentarea răspunsurilor orale la întrebări.

Din partea ministerului vizat, Ministerul Agriculturii, are de răspuns domnului Ștefan Valeriu Zgonea, cu privire la seceta devastatoare din Dolj.

Am înțeles că răspunsul este depus scris.

Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului tot pentru domnul Ștefan Valeriu Zgonea - promovabilitatea zero la examenul de bacalaureat la Grupul Școlar Agricol Dăbuleni.

Se solicită amânarea pentru acest răspuns.

Video in format Real Media Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

Trecem la următoarea parte a ședinței noastre, și anume prezentarea de interpelări și întrebări.

Îi voi anunța întâi pe cei care au întrebări și interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Victor Ponta - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu - patru interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Constantin Traian Igaș - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Eugen Bejenariu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ioan Munteanu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Constantin Faina - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Aledin Amet - două interpelări pe care le va susține personal.

Doamna deputat Lia Ardelean - o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Monalisa Gălăteanu - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Dumitriu - șase interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Victor Sanda - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Vasile Pușcaș - cinci interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Stan - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu - zece interpelări pe care le va prezenta personal.

Domnul deputat Horia Văsioiu - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Nicolae Păun - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără - trei interpelări pe care le susține personal.

Domnul deputat Petre Străchinaru - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Gheorghe Chiper - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Călin Ion - o interpelare depusă în scris.

Voi da cuvântul colegilor care le susțin personal.

Deci, domnul deputat Țundrea are două interpelări depuse în scris.

I-am citit pe cei care au depus interpelările în scris.

Video in format Real Media   Adrian Moisoiu

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, pentru a prezenta personal.

Video in format Real Media    

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am mai multe interpelări.

Prima dintre ele este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și se referă la faptul că, până în clipa de față, nu au fost comunicate subvențiile care se acordă cultivatorilor de tutun, ca urmare, aceștia, în clipa de față, trebuie să-și preda recolta, dar nu știu dacă merită sau nu merită să înceapă o altă recoltă în anul viitor.

O a doua interpelare este adresată domnului ministru Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative, și care se referă la faptul că arhivele cu documentele privind activitatea și vechimea și cărțile de muncă ale oamenilor care au lucrat la diverse societăți sunt depuse în niște societăți care au fost create de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, termenul ca oamenii să-și depună toate actele pentru ca să li se recalculeze pensia este de 31 decembrie 2007, dar sunt foarte multe asemenea situații în care sacii aceștia nici măcar nu au fost desfăcuți și, în consecință, habar nu se are ce documente se găsesc în acești saci.

O a treia interpelare se adresează domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile, și anume, se referă la cabana Gălăoaia din județul Mureș, unde, ba că este închisă, ba că funcționează, în orice caz, are loc o poluare, și fonică, și din toate din punctele de vedere, a celor care locuiesc în zonă și aș dori ca să se lămurească această problemă.

În sfârșit, o a patra interpelare se adresează domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor, și se referă la faptul că, așa, instantaneu și dintr-o dată, Aeroportul Târgu-Mureș, internațional, cunoscut și ca Aeroportul Transilvania, ajunge în situația în care stă aproape să se închidă, în condițiile în care, peste noapte, se hotărăște mutarea Companiei Wizair de pe aeroportul mureșean pe aeroportul internațional de la Cluj-Napoca, începând cu data de 13 noiembrie. Aș dori ca domnul ministru să prezinte strategia Ministerului Transporturilor față de situația aceasta și funcționarea pe viitor a Aeroportului Târgu-Mureș.

Și ultima dintre interpelări, cea care se adresează domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, are ca obiect clinicile de medicină a muncii, unde a apărut un ordin comun, atât al Ministerului Sănătății Publice, cât și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Dar către președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate am o întrebare, pe care nu este cazul să o citesc aici și pe care o să o transmit, și anume, se referă la faptul că după ce bolnavii sunt în spital și se fac investigațiile de rigoare se stabilește că aceștia au sau nu au boli profesionale. Din păcate, conform ordinului respectiv, numai 30% din cazurile celor care au fost internați în spitale se decontează, în timp ce 70% din cazuri rămân nedecontate. În asemenea situații, clinicile de medicină a muncii, deci, clinicile de boli profesionale din România, au toate șansele să intră în faliment, pentru că, dacă 70% din cazuri nu se decontează, cred că vă dați seama care este situația.

Ca atare, îl rog pe domnul ministru să intervină în regim de urgență, să analizeze și să dispună măsuri corespunzătoare, care să stăvilească această discriminare, pentru că este o discriminare și aceasta, cât și nefinanțarea clinicilor de medicină a muncii existente, care poate avea, așa cum am spus adineaori, efecte falimentare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Paul Magheru

Dau cuvântul domnului Paul Magheru.

Video in format Real Media    

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am formulat două interpelări.

Prima se adresează ministrului muncii, familiei și egalității de șanse. Obiectul interpelării l-am formulat sub formă de deziderat, adică discriminarea existentă între diversele categorii de pensionari trebuie eliminată, întrucât este injustă și neeuropeană.

A doua interpelare se adresează ministrului educației, cercetării și tineretului și are ca obiect stoparea degradării învățământului superior prin proliferarea aberantă a formelor de școlarizare prin frecvență redusă și la distanță la Universitatea "Spiru Haret" din București.

Rar mi-a fost dat să întâlnesc o mai aberantă interpretare a legii decât în scrisoarea deschisă a rectorului Universității "Spiru Haret", prof. univ. dr. Aurelian Bondrea, adresată primului-ministru al Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu. Faptul că Lega învățământului nr. 84/1995, la art. 60 alin.(1), stipulează că: "Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă sau la distanță pot (s.n.) fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi", îl "îndrituiește" pe rectorul Universității "Spiru Haret", printr-o interpretare eronată și arbitrară, să dezvolte o rețea deșănțată de filiale, specializări, forme de învățământ cu frecvență redusă sau la distanță, masterate, cu încălcarea grosolană a legislației în vigoare. Or, metodologia de aplicare a Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calității educației, toate ordinele și hotărârile de Guvern stabilesc clar, fără echivoc, că: "Filialele instituțiilor de învățământ superior, ale facultăților, specializărilor, indiferent de forma pe care o practică - zi, cu frecvență redusă sau la distanță - sau de localizarea geografică, trebuie să respecte aceleași standarde de calitate. Acestea sunt considerate unități distincte și se supun separat procedurii de evaluare academică și acreditare".

Precizez de la început că la timpul potrivit am votat și am fost de acord cu acreditarea Universității particulare "Spiru Haret", apreciez de asemenea rezultatele și devotamentul multor cadre didactice de la învățământul de zi, dar felul cum a conceput și lărgit actualul rector rețeaua învățământului cu frecvență redusă și la distanță dăunează grav calității învățământului superior particular și de stat. La această oră, Universitatea "Spiru Haret" este un colos găunos, care la unele specializări și forme de învățământ eliberează diplome fără acoperire, induce în eroare opinia publică printr-o publicitate lăbărțată, costisitoare, proprie sau apelând la alte mijloace de informare centrală și locale, răsplătite cu banii studenților.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, vă rog să limitați expunerea.

 
Video in format Real Media    

Domnul Paul Magheru:

Candidații sunt ademeniți cu taxe mici, fiindcă nu fac mare lucru, multe examene se dau pe bază de referate și lucrări scrise, expediate prin poștă și făcute numai ei știu de cine.

În sfârșit, aș vrea să vă mai sesizez încă un lucru, și anume că în scrisoarea-deschisă de la care a pornit interpelarea noastră rectorul universității acuză, cu un tupeu greu de imaginat, ministerul de resort, ordinele acestuia etc. etc.

Trec mai departe și fac următoarea precizare, și anume că vinovat de această proliferare inadmisibilă, dăunătoare a învățământului superior se face în primul rând vinovată însăși conducerea universității care, imediat după îndelung trâmbițata acreditare, a confundat autonomia universitară cu liberul arbitru și cu nelegiuirea. Nu mai puțin vinovat este Ministerul Educației și Cercetării, și iată de ce îi adresez această interpelare, care nu și-a asumat răspunderea și prerogativele de control asupra întregului sistem național de învățământ, inclusiv cel particular.

Până nu este prea târziu și dăunător pentru a stopa nefericirea unor tineri care involuntar sau inconștient pot obține diplome cu taxe mici, fără să învețe carte, vă cer, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări și să faceți publice, pentru studenți și părinți, măsurile pe care le veți lua:

  1. De ce nu este confirmat nici până astăzi de către ministru, conform legii, rectorul Universității "Spiru Haret" din București?
  2. Câte filiale, facultăți, specializări, cicluri, forme de învățământ are Universitatea "Spiru Haret"? Câte sunt legal autorizate sau acreditate și câte nu? Pentru informația studenților, care sunt cele neautorizate sau neacreditate?
  3. Câți studenți, pe cicluri și forme de învățământ, are Universitatea "Spiru Haret" și câte cadre didactice? Care este raportul student/cadru didactic?
  4. De ce acceptați sigla Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pentru diplome la specializări care nu sunt autorizate sau acreditate ori care nu respectă hotărârile de Guvern privind numărul obligatoriu de credite transferabile, cum este de exemplu facultatea de drept?
  5. Și, ultima întrebare, care sunt persoanele cu înalte funcții publice care au predat și predau la această universitate, eventual, ce funcții dețin?

Stimate domnule ministru,

Nutresc speranța că o să vă puteți exercita prerogativele legale de îndrumare și control a învățământului superior național particular și de stat și că nu veți mai accepta jocul, nici măcar inversat, de-a hoțul și vardiștii, cu Universitatea "Spiru Haret", pe care, repet, o respect, personal am susținut-o la acreditare și am s-o susțin în toate acțiunile ei bune și legale, în interesul creșterii calității educației.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale domnului Adrian Moisoiu.)

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Olguța Cocrea

Dau cuvântul doamnei Olguța Cocrea.

Video in format Real Media    

Doamna Olguța Cocrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Subiectul interpelării: care este strategia ministerului privind statutul persoanei cu handicap salariată cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în ceea ce privește reținerea C.A.S.-ului, având în vedere legislația în vigoare privind egalitatea de șanse.

Ținând seama de faptul că persoanele cu handicap sunt un segment al populației care au, în mod firesc, cele mai mari așteptări de la noul statut al României, ele fiind, în același timp, expuse competiției acerbe de pe piața europeană a muncii, vă rog să precizați strategia ministerului pe care îl conduceți privind: eliminarea birocrației în ceea ce privește asigurarea drepturilor și obligațiilor persoanei cu handicap salariate, căreia, și așa, în România nu i se asigură angajarea în muncă, raportat la Ordinul nr.617/13.08. 2007 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; cum vă explicați emiterea Ordinului nr.617 din 13.08. 2007 al CNAS, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 649/24.09. 2007, cu intrare în vigoare din 24.09. 2007, privind aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin care, potrivit art. 5 alin.(6), persoana cu handicap salariată, începând cu septembrie 2007, va fi purtată pe drumuri pentru a-și plăti C.A.S.-ul la casa de asigurări de sănătate de domiciliu. Acest fapt este necunoscut de persoanele cu handicap, prin nemediatizarea Ordinului CNAS, fapt ce va face ca persoana cu handicap, în momentul spitalizării, să fie obligată să suporte costurile din bugetul personal, în condițiile în care Constituția României consacră principiul protecției speciale pentru persoanele cu handicap, în speță funcționând discriminarea; cum vă explicați faptul că printr-un ordin al directorului general al CNAS se schimbă regula stabilită printr-o lege organică, respectiv, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, ordin prin care persoana cu handicap salariată este lăsată fără protecția sănătății, prin necunoașterea acestei reglementări, la care se adaugă stresul generat de drumuri și birocrație; casele județene și Casa Transporturilor și OBSNAJ nu știu cum să aplice normele în speță, sens în care persoana cu handicap va fi purtată pe drumuri, în condițiile în care sunt și persoane cu handicap grav, care lucrează și cărora lipsa accesibilității mediului fizic și a instituțiilor nu îi permite purtarea pe drumuri; efectul normelor generează purtarea pe drumuri a persoanei cu handicap salariată, care, în fiecare lună, trebuie să depună personal la casa de asigurări de sănătate de domiciliu contribuția prevăzută de legea organică, dar, pentru cuantumul prevăzut pentru angajator ca C.A.S. nu se face nicio mențiune, sens în care și angajatorul este în dilemă!

Să ne precizați dacă există protocol al Ministerului Sănătății Publice, respectiv, CNAS, cu o.n.g.-urile cu obiect de activitate în domeniul persoanei cu handicap, pentru a fi consultate atunci când schimbați legislația cu efecte privind persoana cu handicap.

Solicit răspuns oral și scris. Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Emilian Valentin Frâncu

După ce am acordat prioritate doamnelor, urmează domnul Emilian Valentin Frâncu, după care se pregătesc domnii Ștefan Baban, Petru Călian, Costache Mircea. Nu înainte de a anunța că domnul Ioan Aurel Rus a depus în scris o interpelare.

Video in format Real Media    

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației.

Obiectul interpelării: eficiența telecentrelor înființate în mediul rural.

Înființarea în fiecare județ, mai ales în localități izolate, a unor structuri moderne și complexe de comunicație, a reprezentat, în mod cert, o inițiativă benefică pentru mediul rural, menită să micșoreze diferența dintre sat și oraș. Din păcate, din observațiile directe pe care le-am făcut și din discuțiile cu cetățenii la audiențele din teritoriu, am constatat că aceste telecentre sunt prea puțin utilizate și sunt folosite oricum mult sub capacitatea lor proiectată.

De aceea, îl întreb pe domnul ministru dacă s-au făcut studii statistice. Îl rog să-mi prezinte, dacă s-au făcut, câteva date statistice privind gradul de utilizare al telecentrelor și îl întreb ce măsuri preconizează să ia pentru ca rolul lor să crească în viitor. Mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Ștefan Baban

Domnul Ștefan Baban, urmează domnii Petru Călian, Costache Mircea, Aledin Amet.

Video in format Real Media    

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, domnului Vasile Ciurchea, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ferească Dumnezeu, stimați colegi și domnule președinte, să te îmbolnăvești, că trebuie să te duci la medicul de familie, de acolo te duci la medicul specialist, care îți cere o hârtie de la Casa de Asigurări, precum că ești asigurat. Sunt niște cozi interminabile, am primit zeci de scrisori în ultima vreme - că în ultimele două-trei săptămâni s-a introdus treaba asta. Și mai ai și surpriza ca asigurații să vadă că cei care le-au oprit paralele pe statul de plată nu au ajuns în bugetul statului.

De aceea, domnule ministru și domnule președinte al CNASS, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. De unde ideea asta de a elibera o adeverință din care să reiasă calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, având în vedere că pentru această hârtie tot sunt necesare un braț de hârtii?
  2. Considerați că este moral și corect ca oamenii să stea la rânduri interminabile, care le aduc aminte de anii dinainte de '89, pentru a obține o parafă pe un drept al lor?
  3. De ce sunt considerați asigurați prin efectul legii, dar, totuși, le mai trebuie o parafă? Doar pentru ca directorii caselor județene de sănătate, propulsați politic în aceste funcții, să-și justifice banii și ineficiența organizatorică? Și, în sfârșit,
  4. Ce se întâmplă cu românii cărora li s-au oprit banii, dar angajatorii nu i-au virat? Ce se întâmplă cu acești angajatori? Sau iar nu aveți pârghii împotriva celor ce eludează legea în acest fel?

A doua interpelare se adresează, iar, în urma unor scrisori și a unor dureri ale funcționarilor publici.

Cariera funcționarilor publici tratată cu indiferență? Este adresată domnului președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, József Birtalan.

Este un ordin cu promovarea, emis în 2007, care este, de fapt, o copie a celui din 2006. Numai că noi ne-am învățat să facem și norme metodologice, fac ministerele, de aplicare a acestor ordine sau hotărâri de Guvern. Și, în cazul acesta, nu există.

De aceea, vin și îl întreb pe domnul președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de ce nu este stabilit în actul normativ mai sus menționat termenul în care agenția este obligată să acorde sau nu avizul favorabil de transformare a postului ca urmare a susținerii și promovării examenului de promovare în clasă? Cine despăgubește funcționarul public care este privat de acest drept? Când vor fi aprobate faimoasele Norme metodologice pentru promovarea în grad profesional superior a funcționarilor publici din România? Și, în sfârșit, în ce constă totuși activitatea de informare, coordonare, gestionare și consultare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, având în vedere că nu este în stare să emită într-un termen acceptabil un aviz de transformare a acestei funcții publice? Aștept răspunsuri, totuși, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Petru Călian

Domnul Petru Călian. Urmează domnii Costache Mircea, Aledin Amet și Mihai Dumitriu.

Video in format Real Media    

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai întâi, aș dori să am o scurtă intervenție pe procedură.

Constat cu mâhnire că în ultima perioadă membrii Guvernului nu își fac datoria, datorie prevăzută prin lege, față de parlamentari. Degeaba adresăm o serie de întrebări și interpelări, pentru că răspunsurile fie întârzie să apară, inclusiv în scris, fie, de multe ori nu mai apar niciodată.

Iar în altă ordine de idei, am introdus cenzura în Camera Deputaților și sunt acceptate răspunsuri orale într-un număr extrem de limitat. Uitați ce s-a întâmplat și în această seară, când un singur coleg a primit un răspuns, dar doar teoretic, practic, niciun ministru nu s-a prezentat, nici astăzi, să dea răspunsuri întrebărilor adresate de deputații aleși ai neamului.

Vă rog, pe cale de consecință, domnule președinte, să aduceți în discuția Biroului permanent această contestație a mea în calitate de deputat. Vă mulțumesc.

În privința interpelărilor, am nouă interpelări, o să fiu foarte scurt, în două minute le prezint pe toate.

Prima este adresată ministrului educației, cercetării și tineretului și are ca obiect Liceul teoretic "Nicolae Bălcescu" din Cluj-Napoca, liceu care se află în paragină. Domnul ministru a uitat, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 150 de mii de RON pentru întocmirea proiectului și a studiului de fezabilitate. Dacă îi va trimite în decembrie, cu siguranță că acești bani nu vor putea fi cheltuiți.

O altă interpelare este adresată tot domnului Cristian Adomniței, are drept obiect Școala din cămăruță. Sunt cunoscute problemele cu care se confruntă învățământul românesc și din acest punct de vedere.

O altă interpelare, adresată tot domnului Adomniței, are ca obiect locul pe care îl ocupă România în finanțarea educației: penultimul loc.

Următoarea interpelare este adresată domnului Ludovic Orban și se referă la orele de repaus pentru conducătorii auto, dar și la locurile special amenajate pentru repaus, care în România nu există.

O altă interpelare este adresată domnului Paul Păcuraru și se referă la modul prost în care femeile sunt retribuite, în Anul European al Egalității de Șanse.

O altă interpelare este adresată domnului ministru Cristian David și se referă la victimele traficului de ființe umane.

Următoarea interpelare este adresată domnului ministru Dacian Ciolos și se referă la Programul European "Lapte pentru Copii", care la noi este ignorat.

Penultima interpelare este adresată domnului ministru Laszlo Borbely și are drept obiect raiul imobiliar din Florești, un cumul de activități ilegale. Mă refer la construcțiile din comuna Florești, județul Cluj.

Și ultima interpelare este adresată domnului ministru Iorgulescu și se referă la problemele legate de politizarea unei instituții importante din municipiul Cluj-Napoca, este vorba de Radio Cluj.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Costache Mircea

Domnul Costache Mircea.

Se pregătesc domnii Aledin Amet, Mihai Dumitriu, doamna Ionica Constanța Popescu.

Video in format Real Media    

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte,

O să fac tot posibilul să mă încadrez în regulament, și anume să fac o prezentare pe scurt, și nu in extenso, cum au făcut-o alți colegi de ai noștri.

Într-o primă interpelare mă adresez domnului ministru Cristian David, cu rugămintea de a reveni la un răspuns la o interpelare, în care, pur și simplu, îmi recomandă ca oamenii prejudiciați de legile retrocedării să se adreseze instanțelor. Situația în care mă adresasem eu învedera un alt aspect, și anume, că există și cetățeni cu simț civic autentic, care au făcut reclamații în legătură cu abuzuri ale primarilor referitoare la retrocedări de terenuri și de pădur, fără să fie cetățenii prejudiciați în mod direct, ci în calitatea lor de cetățeni.

Și atunci, dacă pe cei care ne sesizează abuzuri asupra patrimoniului public îi trimitem la instanțe, să-și demonstreze acolo cu ce au fost prejudiciați, înseamnă că de la nivelul Ministerului Interne lor și Reformei Administrative cultivăm un punct de vedere ciudat. Și am cerut lămuriri în acest sens.

Am mai adresat o interpelare domnului ministru Varujan Vosganian, dar și sub formă de întrebare cu același subiect, guvernatorului Băncii Naționale a României, pentru că există în viața unei societăți și aspecte aparent minore, cum ar fi acela de a da rest cetățeanului și de a practica un comerț civilizat și un spirit civic autentic.

Cetățenilor noștri, și mie, și dumneavoastră, și tuturor, li se dă rest gumă de mestecat, pliculeț de praf de copt, pliculeț de zahăr, din lipsa subdiviziunilor leului pe piață. O chestiune, spuneam, aparent minoră, dar care înrăutățește, îngreunează, produce dificultăți cetățenilor, în postura lor de cumpărători. Nu cred că sunteți dispuși să primiți de la librărie rest piuneze, dacă nu aveți nevoie de ele, agrafe, de la farmacie să primiți rest aspirine, paracetamol, dacă nu aveți nevoie de ele, și tot așa. Fenomenul a proliferat, situația este cvasigenerală.

Și nu am cerut mare lucru decât să facă bine domnul ministru al finanțelor publice, dar și guvernatorul Băncii Naționale, și să ia măsurile care se impun pentru a introduce pe piață subdiviziunile necesare unui comerț civilizat.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Aledin Amet

Domnul Aledin Amet. Se pregătesc Mihai Dumitriu, Ionica Constanța Popescu, Liviu Bogdan Ciucă.

Video in format Real Media    

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prima mea interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Pe adresa Inspectoratului Poliției Județene Bacău există o sesizare, cu numărul de înregistrare 2.027/15.08. 2007, semnată de domnul Nurla Sezghin, administrator al S.C. Ozel Steel Profil Distribution SRL, cu sediul în orașul Bacău, Calea Moldoveni nr. 39, prin care se reclamă o neplată din partea unei societăți. Nu există din partea autorităților responsabile un răspuns la respectiva sesizare. Solicit, în acest sens, o lămurire în scris.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Ca membru al unei comunități etnice, cea tătară, mi-am propus să încep demersurile pentru organizarea unui festival de teatru dedicat tinerilor amatori, reprezentanți ai etniilor din România, festival care să poarte numele regretatului actor Hamdi Cerchez. Care este, în această direcție, opinia conducerii Ministerului Culturii?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Andrian-Sirojea Mihei

Domnul Mihai Dumitriu. Se pregătesc Liviu Bogdan Ciucă, Andrian Mihei și Mircia Giurgiu.

Am înțeles că domnul Mihai Dumitriu a depus șase interpelări în scris.

Domnul Andrian Mihei.

Video in format Real Media    

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Două interpelări.

Interpelare adresată domnului ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei și Finanțelor.

Stimate domnule ministru,

Conform obiectivelor prioritare ale dezvoltării sectorului energetic românesc, prevăzute în Strategia Enrgetică a României 2007-2020, și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile în domeniu, este stipulat că România urmărește promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, astfel încât consumul de energie electrică realizat din resurse regenerabile de energie electrică să reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrică al anului 2010, 35% în anul 2015 și 38% în anul 2020, precum și că din consumul intern brut de energie 11% va fi asigurat din surse regenerabile, în anul 2010.

1. Care sunt măsurile și mecanismele concrete vizate pentru promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, astfel încât să se atingă acest procent în 2010?

În alte țări europene, există anumite măsuri care sprijină implementarea energiilor verzi la nivel de utilizator individual. De exemplu, în Austria, există obligativitatea ca fiecare casă nou construită să aibă panouri solare pe partea sudică a acoperișului și statul suportă jumătate din costurile panoului. Atunci când panourile respective produc energie mai multă decât consumă locatarii casei, surplusul de energie este livrat în sistem și plătit la un preț peste prețul pieței.

2. Ce măsuri se iau la nivelul ministerului pentru a se aduce la cunoștința cetățenilor importanța utilizării acestor energii și, eventual, pentru a impune folosirea acestora?

O măsură de acest fel ar putea fi folosită în cazul ansamblurilor rezidențiale care se construiesc pe teritoriul întregii țări.

3. Ce modificări legislative vizează ministerul, prin care să se acorde facilități fiscale pentru producție, subvenționare sau susținere financiară a celor care ar opta pentru utilizarea acestor energii și în ce măsură (condiții), aceștia, conform prevederilor legale existente, ar putea livra energie în rețeaua națională?

Solicit răspuns în scris și oral.

Iar cea de a doua este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Stimate domnule ministru,

În urma câtorva sesizări primite la cabinetul parlamentar, vă adresez această interpelare referitoare la sistemul de îngrijiri la domiciliu și la eficiența funcționării acestuia, la nivelul județului Constanța.

Două persoane care au venit în audiențe la cabinetul parlamentar, s-au plâns de greutatea cu care pot afla informații despre modalitatea de a primi îngrijiri la domiciliu pentru persoanele suferind de boli cronice, din familia lor.

În alte țări se practică îngrijirea la domiciliu, la opțiunea bolnavului, cu sau fără plată, iar la noi, deși există bani alocați de la buget pentru aceste activități, cetățenii contribuabili nu pot beneficia de aceste facilități, în special datorită lipsei de informare. Din aceste considerente, vreau să vă aduc la cunoștință aceste aspecte și să vă adresez câteva întrebări pe această temă:

  1. Ce măsuri de aducere la cunoștință a condițiilor în care asigurații cu anumite afecțiuni pot beneficia de servicii la domiciliu a prevăzut ministerul, sau care sunt ordinele pe care casele de asigurări de sănătate le-au primit în acest sens din partea ministerului și cine urmărește aplicarea acestor măsuri și eficiența lor?
  2. În condițiile în care paturile din spitale sunt insuficiente și o serie de pacienți cu boli terminale sunt trimiși acasă, cum sunt determinați sau motivați medicii specialiști să recomande, prin trimitere, aceste îngrijiri la domiciliu?
  3. Care este situația fondurilor utilizate în acest sens, la nivel național și care va fi utilizarea acestora? Dacă fondurile rămân constant neutilizate, există în cadrul ministerului un proiect de campanie de promovare la nivelul cabinetelor medicilor specialiști, al farmaciilor, al spitalelor, direcționată către pacienți, prin care aceștia să fie informați că pot beneficia gratuit, în cadrul asigurărilor sociale, de îngrijire la domiciliu și a condițiilor necesare pentru acest lucru?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Valeriu Tabără

Am înțeles că doamna Ionica Constanța Popescu și domnul Liviu Bogdan Ciucă au depus în scris.

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu. Se pregătește domnul Valeriu Tabără.

     

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Domnule președinte, să ia cuvântul întâi domnul Tabără, pentru că are mai puține interpelări.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Valeriu Tabără. Se pregătește domnul Mircia Giurgiu.

 
Video in format Real Media    

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trei interpelări.

Prima este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al Guvernului României, și domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării sunt consecințele Hotărârii Guvernului nr.1202 din 4.10.2007, care, așa cum a fost elaborată și aprobată, are elemente discriminatorii care lasă producătorii agricoli din Banat fără posibilitatea de a primi despăgubiri pentru pagubele produse culturilor agricole de primăvară, ca urmare a unor lungi perioade cu temperaturi caniculare care au determinat, la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august, întreruperea vegetației la porumb, floarea-soarelui, soia și alte culturi care au determinat pierderi economice aproape nesurmontate de către fermieri.

Solicit răspuns oral și scris la această interpelare.

A doua interpelare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, iar obiectul interpelării este situația privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse în culturile agricole de toamnă, în condițiile meteorologice nefavorabile din județul Timiș, unde, datorită întârzierii cu declararea stării de calamitate, respectiv Hotărârea de Guvern nr.636, practic, foarte mulți dintre producătorii agricoli au fost puși în imposibilitatea de a prezenta toate documentele și cu atât mai mult se pune problema de ce au fost respinse dosare în care documentarea era completă, inclusiv cu semnătura societăților de asigurare.

Și o a treia interpelare, care este adresată, de asemenea, domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru, și domnului Atilla Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Obiectul interpelării este tergiversarea emiterii către Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Bistrița a autorizației de testare în câmp a prunului transgenic cu rezistență derivată din patogen, de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Rurale. Este vorba de o cercecetare care se face de către un consorțiu internațional, finanțat și de către Uniunea Europeană, de mare importanță și din punct de vedere științific și practic pentru cultura prunului din România.

Solicit, de asemenea, răspunsul oral și scris, așa cum solicit și domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii, răspuns oral și în scris.

La primele două interpelări, atașez și dosarele celor care mi le-au pus la dispoziție și care își manifestă îngrijorarea față de comportamentul și mai ales de actele normative discriminatorii care sunt emise de către ministere și de către Guvernul României.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media   Mircia Giurgiu

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu, care prezintă 10 interpelări pe scurt.

Video in format Real Media    

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl reprezintă situația Societății Române de Radiodifuziune, modul cum sunt cheltuiți banii publici acolo, precum și faptul că se intenționează majorarea taxei radio.

O altă interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice și domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii. Obiectul interpelării îl reprezintă problema angajaților de la Clinica de Medicina Muncii din Cluj, unde, nici până în acest moment, nu au fost acordate drepturile salariale.

Următoarea interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă Centrul de Diagnostic și Tratament din Cluj-Napoca, o instituție de interes regional, care este singura ce acordă asistență medicală de specialitate persoanelor cu venituri mici și foarte mici.

O altă interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor. obiectul interpelării îl reprezintă situația de la Teatrul Național Român din Cluj-Napoca și de la Opera Română din Cluj-Napoca. Aceste instituții au fost nevoite să-și oprească activitatea. Săptămâna trecută au fost amânate patru spectacole, datorită faptului că nu există centrală termică și nu se pot efectua nici repetiții și nici spectatorii nu pot să participe la concerte.

O altă interpelare este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse. Obiectul interpelării îl reprezintă solicitarea membrilor Filialei Cluj a Blocului Național Sindical față de majorarea continuă a prețurilor și nejustificată, datorită faptului că nu se prevăd și acțiuni de combatere a acesteia și în special de protecție socială, atât a salariaților, cât și a pensionarilor.

O altă interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative. Obiectul interpelării îl reprezintă situația existentă la R.A.B.P. Cluj-Napoca, unde a fost depus un memoriu către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse pentru acordarea salariilor compensatorii. Acesta a avizat favorabil, a trimis răspunsul la Ministerul Administrației și Internelor. Deocamdată, nu s-a rezolvat nimic. Anexez și răspunsul de la Ministerul Muncii.

Următoarea interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cele peste 120 de familii din orașul Huedin, care au fost afectate de intemperii. În data de 21 august a avut loc cădere de grindină acolo și nici până în acest moment nu s-au acordat ajutoare pentru refacerea gospodăriilor, chiar dacă, iată, a început iarna.

O altă interpelare este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cei peste 140 de elevi de la Ciurila, județul Cluj, care trebuie să se deplaseze, pe jos, peste 12 kilometri în fiecare zi, în condiții meteorologice nefavorabile, pentru a ajunge la școală.

O altă interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă reprezentanții sindicaliștilor din bibliotecile din România și este vorba de promovarea personalului contractual, fiindcă există situații unde și peste 20 de ani trebuie să lucreze un salariat ca debutant și nu poate să fie promovat până când cineva iese la pensie sau, Doamne ferește, decedează.

Ultima interpelare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă plângerea din memoriul unor agricultori din Munții Apuseni, nemulțumiți de faptul că nu au fost acordate nici până acum subvențiile pentru proprietarii de bovine. Și anexez aici un material cu listele și semnăturile a peste 100 de proprietari de bovine.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Real Media    

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, s-a epuizat întreaga listă de deputați care prezentau oral interpelări și întrebări.

Declar ședința închisă.

 
Video in format Real Media    

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 12 decembrie 2017, 16:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro