Ionela Bruchental-Pop
Ionela Bruchental-Pop
Ședința Camerei Deputaților din 30 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/09-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 30-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 octombrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.29 Ionela Bruchental-Pop - declarație politică cu subiectul "Descentralizarea în administrația publică, cinica politică de centralizare a resurselor și alocare discreționară a fondurilor publice de investiții";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Declarație politică: "Descentralizarea în administrația publică, cinica politică de centralizare a resurselor și alocare discreționară a fondurilor publice de investiții"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Descentralizarea în administrația publică, ca și abordare teoretică, reprezintă în esență un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale revine celor aleși de către corpul electoral, în detrimentul funcționarilor numiți de la centru, fundamentându-se în plan material pe un patrimoniu al unităților administrativ-teritorial distinct de cel al statului, care asigură mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale. Totodată, descentralizarea constă în recunoașterea personalității juridice a unităților administrativ-teritoriale în existența autorităților publice care le reprezintă și care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum și prin procesul de transferare a unor servicii publice din competența autorităților centrale către cele locale.

Pe de altă parte, această abordare prezintă o doză de viabilitate consistentă pentru cetățeni și datorită faptului că permite rezolvarea unor probleme sau luarea cu o mai mare operativitate a unor măsuri care îi vizează în mod direct, de către autoritățile locale, spre deosebire de relaționarea specifică sistemului centralizat.

Procesul de descentralizare, conform prevederilor programului de guvernare asumat de Cabinetul Tăriceanu II, trebuia, în plan practic, și nu doar pur teoretic, relansat și continuat de către acesta, după principiile eficacității, economicității și eficienței, în baza unui plan de acțiune aplicat în mai multe etape, avându-se în vedere limitarea sferei de intervenție a Guvernului la nivel local, numai pentru cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse proprii, în conformitate cu principiile Cartei Europene a autoguvernării locale.

Faptic, acest Guvern nu a implementat la nivel practic aceste chestiuni, demonstrând incompetență și amatorism, preferând însă fără nicio reținere să confere preempțiune interesului propriu, respectiv al clientelei politice, atât de prezentă în mijlocul jocului politic pur mercantil al Executivului, dar fără nicio utilitate pentru categoria vizată de aceste modificări: cetățenii.

Această abordare a Guvernului Tăriceanu II, transpusă într-o antiteză cu valorile promovate de Guvernele occidentale, în raport cu propriii cetățeni, nu face altceva decât să sublinieze într-o manieră incontestabilă majorele diferențe și carențe de abordare a relației Guvern-cetățean, capitol la care Executivul nostru se situează într-o perpetuă stare de corigență.

Pe de altă parte, este cât se poate de evidentă pentru orice persoană cu un minim simț al realității ruptura majoră și diferențele de agende intervenite în relația Guvern-cetățeni, în condițiile în care aceștia sunt din ce în ce mai puțin interesați de interminabilele lupte pentru putere, dar extrem de interesați să trăiască într-o comunitate bine administrată, în care să beneficieze de servicii publice de calitate și alte elemente de această factură, care determină în mod direct calitatea vieții într-o comunitate.

Dacă la nivel declarativ, Guvernul Tăriceanu II a bifat chestiunea descentralizării, proclamând solemn necesitatea acesteia, în plan practic acest aspect este contrazis de reala și cinica politică de centralizare a resurselor și alocare discreționară a fondurilor publice de investiții, strict pe criterii politice și fără a ține cont de nicio atenționare de bun simț din partea mass-mediei sau a Opoziției.

În acest sens, este important de menționat unul dintre mecanismele prin care Executivul înțelege, cu o deosebită "candiditate", să direcționeze fonduri doar către administrațiile publice locale cu primari liberali, în totalul dispreț față de cetățenii cu primari de o altă factură politică, și anume Fondul de Rezervă Bugetară. Potrivit reglementărilor stipulate în Legea finanțelor publice, "Fondul de Rezervă Bugetară se repartizează pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar", însă, în realitate, Executivul l-a transformat într-un veritabil "fond de premiere" pentru propriii aleși locali, fără nicio legătură cu scopul legal al acestuia.

Un alt instrument uzitat este cel al alocării unor fonduri de investiție tot pe criterii politice, prin hotărâri de Guvern cu ținte precise, situație regăsită și la nivelul județului Bihor, unde Guvernul a înțeles să "sprijine" proiectele de dezvoltare ale unor comunități locale cu primari ai altor formațiuni politice, prin sistarea acordării fondurilor necesare finalizării lucrărilor. Exemple concludente în acest sens regăsim în localități precum: comuna Cristioru de Jos, sat Săliște, sat Poiana, comuna Lunca-sat Hotărel, orașul Ștei și exemplele pot continua, unde, cu toate că aceste localități aveau documentația completă și lucrări demarate în prealabil, necesitând continuitate, au fost excluse în favoarea altor localități, cu primari liberali, precum: Șuncuiuș, Răbăgani, Avram Iancu, Tula, Bratca, Vașcău, Aușeu, Nojorid, Rieni și exemplele pot continua, lista fiind generoasă, cu precizarea că în cazul acestora din urmă fondurile de investiții pe diferite domenii le-au fost conferite, cu toate că nu aveau documentația completă, ca o fermă dovadă a "imparțialității" Guvernului Tăriceanu II.

Promovând asemenea modele comportamentale "democratice", într-o totală disonanță cu interesele unor cetățeni a căror singulară vină este de a nu avea administrație liberală, minimalul Executiv Tăriceanu II a demonstrat opiniei publice că este incapabil să exercite o guvernare decentă și mai ales obiectivă, situându-se în mod constant în afara regulilor jocului democratic.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 6:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro