Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/09-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 30-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 octombrie 2007

6. Alocuțiunea domnului Norbert Lammert, președintele Bundestagului Republicii Federale Germania.  

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

V-aș ruga să rămâneți în sală, pentru că, din minut în minut, intră domnul președinte al Bundestag-ului, domnul Norbert Larmmert, și măcar domnia sa să ne prindă într-o atmosferă mai colegială și mai destinsă. Să nu uitați, Germania este partenerul principal nu numai economic, dar și politic al României, iar Bundestag-ul ne-a sprijinit constant în eforturile noastre de integrare euro-atlantică.

Îmi pare rău, stimate coleg că veniți din când în când, în timpul lucrărilor, eu am anunțat de două ori cvorumul: 208 deputați prezenți.

Apropo de contestarea prezenței, domnul ambasador Glăvan, îl vedeți în sală, după locul domnului Dragoș Dumitriu.

V-aș ruga să întâmpinăm distinsul nostru oaspete într-o atmosferă de civilitate. (Delegația germană este întâmpinată cu aplauze la intrarea în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

După cum v-am anunțat deja, se află în vizită oficială în România președintele Bundestagului Republicii Federale a Germaniei, domnul doctor Norbert Lammert.

Înainte de a rosti o alocuțiune în fața dumneavoastră, îl invit pe domnul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, să ne prezinte înaltul nostru oaspete.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Domnule doctor Lammert,

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem astăzi, alături de noi, pe unul dintre cei mai acuți, pe unul dintre cei mai pregnanți observatori ai României, pe unul dintre cei care, de-a lungul anilor care au trecut și în care România a făcut serioasele sale eforturi de aderare și de integrare europeană, ne-a urmărit cu multă simpatie, cu multă prietenie și, în același timp, cu spiritul critic necesar și ne-a dat, atunci când am avut cu adevărat nevoie, sprijinul de care România a avut nevoie.

Anul trecut, o delegație a Camerei Deputaților a Parlamentului României a vizita Bundestagul pentru a prezenta cauza României, pentru a susține dorința României ca aderarea să se facă la 1 ianuarie 2007.

Am avut, cu acea ocazie, discuții extrem de serioase, discuții extrem de pregnante la nivelul Bundestagului, discuții cu domnul președinte Lammert și ce pot să vă spun este că, dincolo de prietenie, dincolo de simpatie, decizia care s-a luat în Bundestag a fost o decizie obiectivă și o decizie înțeleaptă. Și acesta cred că este un lucru extrem de important atât pentru modul în care se lucrează la nivelul Parlamentul german, cât și pentru modul în care Parlamentul României și pentru care România a fost apreciată.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi suntem împreună în Uniunea Europeană și suntem în fața unor importante provocări, avem un tratat de reformă, încercăm să reconstruim Uniunea Europeană, avem viziuni comune și vrem să mulțumim Germaniei pentru efortul extrem de serios pe care l-a făcut în perioada în care a deținut Președinția Uniunii Europene și în care s-a construit această soluție politică ce duce la relansarea Uniunii Europene, vrem să ne bucurăm că am fost alături de acest efort de construcție și să sperăm că, după 2009, vom avea o Uniunea Europeană cu o politică externă comună, cu o politică de securitate comună, cu o politică energetică comună, cu o politică comună, care să fie respectată și recunoscută în întreaga lume și prin care Uniunea Europeană să devină un partener politic la nivel global.

Suntem astăzi, domnule președinte Lammert, în Uniunea Europeană, suntem parteneri ai dumneavoastră cu foarte multe lucruri, de altfel, de făcut înainte, cu foarte multe lucruri pe care trebuie să le ducem până la capăt. Suntem, aș spune, în același timp, un partener pentru Germania, un partener într-o zonă balcanică nu ușoară, într-o zonă balcanică cu multe țări, cu multe sisteme politice, cu multe sisteme legislative, cu economii complexe, în care expertiza noastră, în care poziția noastră istorică ar putea fi, cred, domnule președinte, de un extrem de mare folos pentru politica germană, dar și pentru economia germană.

Cred că rolul României, în această zonă, poate fi valorificat de către partenerii noștri europeni, în foarte mare măsură de către Germania, cred că vă putem fi alături într-o construcție a unei expansiuni economice în Balcani, care să ducă și la o democratizare, să ducă și la o extindere a valorilor europene în această zonă. Cred că putem să construim împreună un asemenea parteneriat, cred, de asemenea, că, într-o perspectivă pe care Uniunea Europeană o va aprecia și noi, desigur, în această discuție, vom putea ca întreaga zonă a Balcanilor să devină o zonă a Uniunii Europene.

În sfârșit, am să închei spunând că mai sunt multe alte chestiuni pe care le avem în comun, multe alte preocupări pe care le avem în comun, preocupări privitor la schimbarea climatică, privitor la sursele alternative de energie, privitor la o dezvoltare durabilă a țărilor noastre, a Europei, a lumii. Din acest punct de vedere, dialogul parlamentar este extrem de important, dialogul dintre cele două țări este extrem de important, dar, fără îndoială, cel mai important este dialogul structurat în cadrul Uniunii Europene și vreau din nou să salut succesul Uniunii Europene, succesul nostru, al tuturor, în relansarea construcției europene.

Domnule președinte Lammert, prezența dumneavoastră în România ne onorează.

Prezența dumneavoastră în fața Parlamentului României este o bună ocazie să aflăm cum vedeți viitorul Uniunii Europene, cum vedeți viitorul relațiilor noastre.

Suntem foarte bucuroși să vă avem astăzi aici și, înainte de a vă invita să ne adresați un mesaj, vă rog să-mi permiteți ca, în numele meu și al colegilor mei, să vă ofer Medalia Camerei Deputaților.

Domnule doctor Lammert, bine ați venit la București! (Aplauze).

 

(Domnul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, îi oferă domnului președinte al Bundestagului, Norbert Lammert, Medalia Camerei Deputaților; Aplauze).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Felicitându-l pe înaltul oaspete, înainte de a-i da cuvântul, dați-mi voie să prezint câteva date din CV-ul domniei sale.

Este născut în 1948, la Bochum. A studiat științele politice, sociologia, istoria contemporană și economia la Universitățile din Bochum și din Oxford. Este doctor în științe sociale.

Pe plan profesional a fost profesor la Universitățile din Bochum și Hagen. Pe plan politic este membru al Uniunii Creștin Democrate, este deputat, membru al Bundestagului din 1980.

A lucrat în Ministerul Federal pentru Cultură și Știință între 1989 - 1994; a lucrat în Ministerul Federal pentru Economie, în Ministerul Federal pentru Transport; a fost coordonator al Guvernului Federal pentru Zborurile Aeriene și Cosmice; este, din 1996, președintele Organizației UCD din Bundestag; din 1998 până în 2002 a fost purtător de cuvânt pe probleme de cultură și mediu în Grupul parlamentar UCD, iar din 2002, din octombrie, a fost ales vicepreședinte al Bundestagului, iar în octombrie 2005, a fost ales președinte al Bundestagului german.

Distinse domnule președinte Norbert Lammert, v-aș ruga să luați cuvântul în fața Camerei Deputaților. (Aplauze.)

Domnul Norbert Lammert:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru această invitație și posibilitatea de a vă adresa câteva cuvinte.

Cu toate că există Europa, însă nu și o limbă comună europeană, vă rog să aveți îngăduință că voi vorbi în continuare limba germană. (Aplauze).

Stimați colegi,

Stimate colege,

Este o bucurie foarte mare și o onoare pentru mine să fiu prezent în Parlamentul dumneavoastră și să pot rosti o cuvântare.

În 1957, acum 50 de ani, au fost semnate tratatele de la Roma. Atunci nu-și închipuia nimeni că, după 50 de ani, va deveni, dintr-o comunitate europeană economică, cu șase state care au constituit-o, va deveni din aceasta o uniune politică ce numără astăzi 27 de state membre din Vestul Europei, din Centrul Europei și din Europa de Est.

Acum 40 de ani, în 1967, atunci când România și Germania stabileau relații diplomatice, la puțini ani după ridicarea zidului Berlinului, atunci când războiul rece se simțea foarte puternic, atunci când Europa era împărțită în două jumătăți, nimeni nu s-ar fi gândit, nimeni nu ar fi bănuit că noi vom mai trăi să vedem această întâmplare ca România să fie, la fel ca și Germania, membră a Uniunii Europene, cu drepturi egale.

Astăzi, România este de zece luni membră a acestei Uniuni. Eu mă bucur că am putut atinge aceste obiective împreună, atât românii, cât și bulgarii, cât și celelalte țări din centrul și estul Europei au reușit să aducă schimbări în țările lor, schimbări remarcabile, și țările care sunt deja membre de mult timp ale acestei Comunități Europene au constatat această disponibilitate a lor de a deveni membre ale Uniunii Europene și au dorit să refacă această uniune a Europei.

Știu că această intrare în Uniunea Europeană a născut așteptări foarte mari în țara dumneavoastră. Știm, de asemenea, că și Comunitatea Europeană are așteptări foarte mari de la fiecare țară care intră în această uniune. Nu este un club unde să intri sau să nu intri și, de asemenea, nu este o organizație elitară unde, să zicem, am putea să facem cumpărături, ci atunci când vorbim despre comunitatea europeană, atunci vorbim despre o comunitate politică care dorește să fie mai mult decât o piață comună mare. Deci, și acesta este un lucru important.

Noi dorim să avem o contribuție la dezvoltarea tuturor țărilor membre și la dezvoltarea și evoluția vieții cetățenilor țărilor și dorim să contribuim la rezolvarea problemelor și din afara continentului nostru, unde se așteaptă tot mai des ajutorul Uniunii Europene.

Stimate colege, stimați colegi,

președintele dumneavoastră, în cadrul unei întâlniri pe care am avut-o cu dânsul, mi-a spus că am susținut procesul de integrare a României. Așa este, să știți.

Să știți că Bundestagul a analizat foarte riguros acest proces și, probabil, mai riguros decât din partea României sau a Bulgariei, dar lucrurile trebuiau analizate riguros. Eu nu doresc să contest acest lucru, poate acest lucru chiar a fost o bucată de reîntregire parlamentară, să spunem așa, de refacere parlamentară. Atunci când s-a pus problema condițiilor de aderare care trebuie îndeplinite, probabil că înainte noi le-am abordat destul de superficial. Trebuie să știți că au fost probleme foarte importante și acestea au trebuit clarificate și discutate înainte. Este mai bine așa decât să intrăm într-o relație pe termen lung, în care să fim surprinși în final de probleme care apar.

Acest lucru se întâmplă și în viața privată și noi nu dorim să ne asumăm astfel de riscuri nici în viața privată, dar în cadrul unei relații politice? Știu că mulți din cadrul acestui Parlament și chiar din afara acestuia sunt foarte angajați în sensul de a pune în aplicare înțelegerile realizate pentru ca țara dumneavoastră să îndeplinească toate condițiile asumate și eu știu că încă nu au avut succes toate aceste angajamente. Raportul Uniunii Europene documentează evoluțiile care au fost obținute pe parcursul timpului, dar documentează, de asemenea, și deficiturile înregistrate. Ce este esențial pentru această comunitate este ca pe lângă mulțumirile pentru munca realizată, pe care noi le adresăm, trebuie să clarificăm și care sunt lucrurile încă nerealizate și unde trebuie depuse eforturi mari; numai astfel putem să ne sprijinim între noi.

Majoritatea observatorilor, în orice caz, cei mai mulți parlamentari, vor vedea care sunt modificările și greutățile care au apărut de-a lungul timpului și vor avea înțelegere pentru faptul că anumite modificări durează mai mult timp și sunt mai dificile decât poate ne-am așteptat inițial.

Însă ceea ce nu poate să fie posibil ca și variantă de a fugi de tot acest lucru este să alegi varianta mai simplă și să te mulțumești cu atât. Trebuie să rămânem în fond la același pretenții pe care le-am ridicat inițial și să încercăm să ne atingem obiectivele. Aceste modificări trebuie să fie realizate și trebuie să fie realizate în cadrul unei justiții independente, acest lucru este în interesul atât al acestei țări, cât și în interesul Uniunii Europene.

Spun, afirm acest lucru în calitatea mea de reprezentant al unei țări care, bineînțeles, nu poate să-și aroge dreptul de a fi inventat democrația și care, de asemenea, nu poate să se laude cu o istorie a democrației foarte lungă. Și noi am avut diverse experiențe, și noi ne-am văzut confruntați cu labilitatea structurilor democratice și cu problemele speciale care rezultă din relațiile autoritare care apar, toate aceste probleme care apar pentru libertatea unei țări și pentru posibilitățile de dezvoltare a cetățenilor ei. Și, tocmai din cauza acestor experiențe istorice pe care le-am avut, suntem deosebit de motivați și de ambițioși și de interesați să vedem realizată o astfel de evoluție unitară, uniformă, așa cum sperăm noi să se realizeze.

Dacă stăm și ne uităm la drumul pe care îl avem în față există, bineînțeles, pe de o parte, speranțe, pe de altă parte, diverse griji. Știu că vizita mea aici în Parlament și în țara dumneavoastră nu este neapărat o excepție de protocol de la regulă și au existat contacte intense între cele două Parlamente, cel puțin opt comisii de specialitate ale Parlamentului german au fost până acum în România și au luat legătura cu comisiile competente din România, astfel încât să avem o bază comună de discuție.

Și, dragi colegi, drage colege,

orice înțelege nu ia naștere decât prin colaborarea unor parlamente și a unor autorități. Însă, pentru ca Europa să înainteze acum cu această Constituție Europeană avem, de asemenea, nevoie de ajutorul Parlamentului European, avem nevoie de un Parlament European mai puternic și de parlamente naționale mai puternice, pentru că, această Uniune Europeană care reprezintă voința noastră comună, dacă vrea să obțină și să aibă prerogative comune pentru toate aceste 27 de state, atunci aceste competențe pe care ar trebui să le aibă pe viitor nu vor putea fi exercitate de către Comisia Europeană sau de către un alt organ al Uniunii Europene, ci de către Parlament. Trebuie să fie legitimată această putere de către parlamentele naționale la început și după aceea de către Parlamentul Uniunii Europene.

De aceea, dragi colegi, drage colege, în această nouă fază a evoluției, a dezvoltării europene nu va trebui să facem altceva decât să ne asumăm o răspundere extrem de mare și să realizăm aceste modificări. Și cred că este de-a dreptul liniștitor faptul că această răspundere pe care trebuie să ne-o asumăm este extrem de transparentă și dezbătută în mod public, în clipa de față.

În principiu, de fiecare dată există goluri, există clivaje între ceea ce dorim să realizăm și ceea ce înfăptuim cu adevărat și trebuie ca cest clivaj să fie din ce în ce mai mic. Așteptările față de această Uniune Europeană în afara Uniunii Europene sunt încă și mai mari decât cele pe care le nutrim noi, cetățenii Uniunii Europene. Fiecare dintre dumneavoastră care călătorește prin Asia, prin Africa, prin America de Nord va constata faptul că așteptările vizavi de Uniunea Europeană cresc peste tot și mulți așteaptă de la noi ca într-o asemenea lume ca cea în care ne aflăm astăzi și care este structurată ca atare, Uniunea Europeană să constituie o putere, o contrapondere față de puterile mondiale greu controlabile și, de asemenea, față de evoluțiile politice și economice greu controlabile din anumite locuri ale lumii.

Și bineînțeles că nici o țară din Europa nu poate face acest lucru de una singură, însă Uniunea Europeană ca și organizație comună este în stare de așa ceva. Și trebuie să înțelegem mai mult sub denumirea de Uniunea Europeană decât o putere economică și o putere socială, trebuie să înțelegem prin asta o politică, o uniune politică care să aibă la bază anumite principii culturale, în care toate țările să-și aducă contribuția, și Uniunea Europeană să-și aducă contribuția, ca atare, în lume la evoluția lumii și, de aceea, mă bucur pentru această colaborare fructuoasă dintre Uniunea Europeană și România și dintre România și celelalte țări, din cadrul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse domnule președinte Norbert Lammert,

Este o mare bucurie pentru noi, parlamentarii români, pentru deputați, să vă avem ca oaspete. Felul în care v-au primit și și-au manifestat respectul colegii mei, îmi îngăduie să spun că am fost cu toții impresionați de faptul că o mare putere, cum este Germania, demonstrează că este capabilă să înțeleagă și țările nou intrate în Uniunea Europeană.

O mare națiune, cum este națiunea germană, nu se sfiește să vorbească într-o limbă perfectă a unui stat mai mic și vă felicităm și vă mărturisim că ne-ați onorat cu acele frumoase cuvinte spuse în limba română. Am fost impresionați de faptul că o mare putere, cum este Germania, care ne-a sprijinit cu prietenie, ne-a sprijinit și cu exigență, pentru că numai cu exigență și cu obiectivitate România putea să intre în condiții firești, normale în Uniunea Europeană.

Ne-ați încurajat când ne-ați spus că Uniunea Europeană nu este un club în care noile țări, cum este și România, să intre și să stea pe margine, să se uite și să aplaude actorii principali. Ne-ați dat de înțeles că Uniunea este pentru toți, că Uniunea este construită și ca o putere economică și ca o putere politică, ambele pentru a lucra și în sprijinul statelor mai mici, a statelor nou venite.

Vă mărturisim că România privește Germania ca pe un mare partener, un mare partener economic și politic, un partener economic care este admirat și este privit cu mare simpatie, pentru că ne ajută să ne schimbăm și spiritul managerial, ne ajută să ne schimbăm și mentalitatea cu privire la muncă și noi suntem fericiți că marile firme germane au pătruns masiv în România, constituindu-se în unul dintre principalii ei parteneri. Că mari firme din Germania au creat locuri de muncă, iată sunt peste 20 de mii de locuri de muncă pe un mare investitor german.

Vă mulțumim pentru toate acestea, vă mulțumim pentru sprijinul pe care Bundestagul german ni l-a dat nouă, Camerei Deputaților, și pe plan administrativ, pe plan logistic, pentru buna funcționare a aparatului nostru tehnic. Vă mulțumim pentru sprijinul concret, chiar dacă a fost exigent și obiectiv, pe care ni l-au dat comisiile pentru apărare, comisiile pentru politică externă în timpul integrării în Uniunea Europeană și în NATO.

Sperăm să nu vă dezamăgim, sperăm ca împreună cu dumneavoastră să lucrăm și să ne facem și noi simțită prezența în eforturile de a transforma Uniunea Europeană într-o nouă uniune, capabilă să funcționeze și să satisfacă prezența a 27 de membri în componența sa.

Fiți bine venit, încă o dată, să vă simțiți bine în România și să aveți parte de o primire la fel de călduroasă la toate autoritățile pe care le veți vizita și, sunt convins, și din partea poporului român.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze îndelungate).

Ședința s-a încheiat la ora 12,38.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 18:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro