Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/16-11-2007
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media14-11-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 06-11-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,45.

Ședința a fost condusă, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna Daniela Popa și domnul Ioan Mumteanu, secretari.

 
Video in format Real Media Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul S.O.S. la zahărul din sfeclă!;

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor,

Declar ședința deschisă pentru a prezenta declarații politice.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineața.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a nu consuma din minutele grupului, declarația mea "S.O.S. la zahărul din sfeclă!" o voi prezenta în decurs de zece secunde.

Este vorba de faptul că zahărul din sfeclă de zahăr este la un anumit preț în clipa de față, datorită taxei de restructurare impuse de Uniunea Europeană, de 173,9 euro/tonă, la un preț mai mare decât cel al zahărului din zahăr brut.

Ca atare, în clipa de față, producătorii de zahăr din sfeclă de zahăr sunt în pericol de a se desființa.

Îl rog, prin declarația mea politică, pe domnul ministru să facă demersurile necesare ca, prin Legea bugetului, să se găsească o formulă privind această taxă de restructurare, altfel, vor fi terminați.

Vă mulțumesc.

"S.O.S. la zahărul din sfeclă!"

Aderarea României la Uniunea Europeană a dus, datorită legislației, la apariția unor fenomene economice neprevăzute în domeniul zahărului, care perturbă piața și determină blocarea vandabilității producției de zahăr din sfeclă în perioada 2007-2010.

Pentru România, la Uniunea Europeană, s-a stabilit o cotă anuală de 109.164 tone zahăr alb produs din sfecla de zahăr pe perioada 1 octombrie 1007 - 30 septembrie 2008.

Din cele 33 de fabrici de zahăr care existau înainte de 1989 în România, astăzi mai acționează șase producători: doi producători de zahăr alb din sfeclă de zahăr (la Luduș și Bod), doi producători de zahăr alb din zahăr brun importat din Brazilia (rafinăriile din București și Corabia) și doi producători micști (la Roman și Oradea).

După privatizarea din 1998, în fabrica de zahăr din Luduș s-au făcut investiții de peste 24 de milioane ron, care au avut ca obiectiv atât reducerea consumului de energie la producerea și utilizarea aburului în instalații, cât și la energie electrică.

Prețul de cost al zahărului obținut din sfeclă de zahăr, în care se include prețul de cumpărare al sfeclei de zahăr, costurile de prelucrare și taxa de restructurare impusă de Uniunea Europeană de 173,9E/tonă, determină un preț de cost de 2,32 lei/kg.

Prețul de cost al zahărului obținut din zahăr brut importat din Brazilia este de numai 1,37 lei/kg, fiindcă taxă de restructurare nu se plătește.

Ca atare, deși în Transilvania, dar mai ales în județul Mureș, avem o zonă deosebit de favorabilă cultivării sfeclei de zahăr de calitate și avem în țară fabrici, mă refer la cele din Luduș și Bod, care produc zahăr la parametri europeni datorită investițiilor făcute, diferența de costuri va determina nevandabilitatea zahărului alb din sfeclă și, implicit, oprirea celor două fabrici, ceea ce va însemna:

  • dispariția în timp a culturilor de sfeclă de zahăr, deci repercusiuni sociale în rândul cultivatorilor de sfeclă;
  • repercusiuni sociale în eficiența zootehniei din zona limitrofă fabricilor, datorită dispariției borhotului;
  • repercusiuni sociale, cauzate de șomaj, în rândul celor care au lucrat în aceste fabrici.

Numai în zona Luduș, din județul Mureș, sunt peste 6800 de cultivatori, care, astfel, pierd cea mai valoroasă plantă din asolamentul fermei.

Factorul perturbator al acestei situații este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cel care a admis existența pe piață de zahăr, provenit din două materii prime intrate în fabrici la prețuri și cote diferite, care au costuri și prețuri de vânzare diferite, fapt care poate determina falimentul uneia din părți și aducerea de profituri imense celeilalte.

Conform Regulamentului 318/2006 al Uniunii Europene, în asemenea situații, Guvernul poate să intervină și să aducă prețurile la nivelul de concurență corect.

Domnule ministru, prețul existenței sau închiderii fabricilor enumerate și implicațiile amintite depinde de modalitatea în care rezolvați problema taxei de restructurare, în valoare de 173,9 euro/tonă. Apreciind cursul valutar euro la 3,32 ron, în bugetul de stat pe anul 2008 trebuie să se prevadă, într-o formă sau alta, în acest scop, suma de 63.000.000 ron, provenită din produsul 173,9 x 109164 x 3,32.

Privind în viitor, cunoscând faptul că sfecla este materie primă pentru biocarburant, fabrica din Luduș a demarat deja investiții pentru a dezvolta o tehnologie mixtă zahăr-alcool din sfeclă și trecerea după campanie, pe producție de biocarburant din grâu și porumb. Dar pentru a le putea termina, trebuie să iasă din acest "blocaj". Trebuie să rămână în funcțiune!

Mingea este în terenul dumneavoastră!

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Becsek-Garda Dezső Kálmán - intervenție în favoarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură din județul Harghita;

Din partea Grupului PD, vă rog! nu este nimeni. Din partea Grupului UDMR.

Video in format Real Media  

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Integrarea noastră în Uniunea Europeană este condiționată de activitatea judicioasă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. M-aș referi, în primul rând, la realizările Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care, de multe ori, se comportă discriminatoriu cu unele sucursale județene. Astfel, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, la nivel central, se poartă în mod discriminatoriu cu sucursala din județul Harghita.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Sucursala Harghita a preluat un număr de 9213 de cereri de subvenții în sectorul zootehnic, aflându-se, cu acest număr de cereri, pe locul opt la nivel de țară, un număr de 27851 cereri SAPS, aflându-se pe locul 21 la nivel de țară. Dacă totalizăm aceste cereri, atunci APIA Harghita se află pe locul 17 la nivel de țară, cu un număr total de 37064 de cereri. Totodată, peste acest număr, în 2007, APIA Sucursala județeană Harghita a preluat, verificat și aprobat un număr de 8955 de cereri, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2006, modificat prin Legea nr.14/2007, Sprijin pentru pajiști din zona montană, situându-se pe locul I, pe nivel de țară. În ordinea mărimii terenului agricol, județul Harghita se situează pe locul 14 la nivelul țării.

Dacă luăm în calcul numărul posturilor repartizate județelor, la nivel de țară, județul Harghita se situează pe locul 39 (din 42 de județe), astfel existând o mare neconcordanță între volumul de muncă și posturile existente la nivel de sucursală.

Sunt multe județe care, cu cereri mult mai puține ca număr, se află înaintea județului Harghita, cu un număr mult mai mare de angajați. astfel, cred că nu este justificată diferența atât de mare la nivelul posturilor repartizate între sucursalele județene.

Totodată, prin apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2007, Sucursala Județeană Harghita va primi și personalitate juridică, mărindu-se și mai mult volumul de muncă, astfel cu numărul actual de personal va fi imposibilă desfășurarea, în condiții normale, a activității sucursalei din județul Harghita.

Stimate domnule ministru Dacian Cioloș,

Vă rog să interveniți pentru ca și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a județului Harghita să fie tratată ca celelalte agenții din țară. Solicitarea mea se bazează pe volumul imens de muncă care se desfășoară la această agenție pe nivel județean. Prin urmare, vă rog să aprobați cele 20-25 posturi pentru APIA Sucursala Județeană Harghita (atât pentru posturi de consilieri, cât și de referenți) sau mutarea unor angajați de la alte sucursale la Sucursala din Harghita, pentru a putea desfășura activitatea într-un mod normal și pentru a ajunge măcar la nivelul mediei posturilor pe țară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Emil Strungă - declarație politică cu titlul Asumarea răspunderii Guvernului privind votul uninominal;

Domnul Emil Strungă, din partea Grupului PNL.

Video in format Real Media  

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care o prezint astăzi, în fața dumneavoastră, poată titlul "Asumarea răspunderii Guvernului privind votul uninominal."

Evoluțiile politice din România au subliniat, în numeroase situații, necesitatea revizuirii legilor electorale, în sensul introducerii votului uninominal. PNL a avut inițiative legislative privind votul uninominal încă din 1997. Sondajele de opinie arată dorința electoratului privind schimbarea sistemului electoral, schimbare ce va conduce la o mai mare apropiere între ales și alegător.

Guvernul a impus reforme în: justiție, educație, sănătate sau agricultură. A venit timpul să reformeze și sistemul electoral.

Votul uninominal este în deplin acord cu doctrina PNL, iar asumarea răspunderii de către Guvern reprezintă un act de dublă responsabilitate: față de societatea românească în ansamblul ei și față de clasa politică. Biroul Politic Central al PNL a decis luni, 29 octombrie, să meargă pe varianta votului uninominal, propusă de Asociația Pro Democrația (APD), care presupune un vot mixt, îmbinând uninominalul cu votul pe liste de partid. Executivul își asumă răspunderea și pentru introducerea votului uninominal pentru alegerea președinților consiliilor județene. Legea votului uninominal a fost asumată de PNL și, prin urmare, Guvernul Tăriceanu a prezentat în Parlament proiectul de lege privind votul uninominal în varianta dezbătută la Comisia de cod electoral și convenită de Asociația Pro Democrația.

Proiectul de lege avansat de Guvern respectă principiul constituțional al reprezentării în Parlament a tuturor partidelor care realizează pragul electoral, precum și a minorităților naționale, într-un singur tur de scrutin. În comparație cu varianta propusă de domnul președinte, cu două tururi de scrutin și un număr dublu de circumscripții electorale, cheltuielile privind organizarea alegerilor sunt mai mici în varianta Guvernului.

Această soluție a fost acceptată de ONG-uri, partide parlamentare, cetățeni și societatea civilă. În orice democrație, trebuie reprezentate toate tendințele și curentele politice. Din păcate, decizia Partidului Național Liberal de a merge pe formula de vot uninominal, irită o parte dintre partidele parlamentare. Partidul Democrat urmărește numai propria popularitate, iar președintele Băsescu a găsit un pretext pentru a se implica în campanie, și anume organizarea unui referendum pe tema uninominalului odată cu alegerile europarlamentare.

Nu contestăm dreptul președintelui de a face un referendum pe această temă, dar îl găsim inoportun după gestul Guvernului de asumare a răspunderii. Avem nevoie de o reformă a clasei politice și varianta propusă de Guvern reprezintă drumul cel mai scurt și cel mai sigur către această țintă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Costache Mircea - cererea unor răspunsuri clare în privința privatizării Rompetrol;

Din partea Grupului PRM, domnul Costache Mircea.

Video in format Real Media  

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Nu știu cum se întâmplă că, de vreo 18 ani încoace, sunt așa acumulări negative în societatea românească, pe care nici analiștii cei mai versați nu le mai pot defini și identifica pentru a putea pune în mișcare instituții, resorturi care să contracareze aspectele negative semnalate.

Ar fi vorba despre faptul că avem, totuși, un punct comun. Toate partidele politice, toate ONG-urile, întreaga societate civilă, toată lumea își declară atitudinea clară anticorupție, pentru diminuarea infracționalității, pentru reașezarea țării pe temelii de normalitate și de legalitate și, în același timp, din acest front comun rezultă, în toate topurile și în toate ierarhizările care se fac de către institute specializate, România pe primele locuri la infracționalitate, la corupție.

Cu alte cuvinte, de la Președinția României, care s-a declarat fățiș în luptă deschisă cu corupția, cu marea și mica infracționalitate, de la Guvernul României, de la Parlamentul în care funcționăm, toată lumea este anticorupție, toată lumea are mesaj declarat deschis pe această linie, pentru readucerea țării la conduita civică normală, care să consune cu statutul nostru de stat european.

Și, cu toate acestea, rezultatele întârzie să apară. Nu vorbește nimeni despre rezultate clare, înregistrate de justiție, de Departamentul Național Anticorupție, special constituit în acest scop, de nou înființata Agenție pentru Integritate, de Corp de Control al Ministerelor, al Guvernului, de atâtea și atâtea instituții care ar trebui, încet-încet, să reînscrie țara pe orbita normalității.

Dacă toți suntem anticorupție, atunci cum reușește această noțiune abstractă (întrucât ea nu poată nume, nu are oameni, nu discutăm despre corupți, ci despre corupție în general), cum reușește ea să ne domine și să devină emblematică și să se perpetueze și să ne definească și să poarte marcă românească în contextul internațional și să amărască viața celor mai mulți dintre concetățenii noștri, viața lor de zi cu zi.

Eu am adresat o întrebare concretă Ministerul Economiei și Comerțului în legătură cu felul cum s-a privatizat, felul cum s-a făcut privatizarea în general, o știu românii și în folosul cui s-a făcut, dar am luat un exemplu concret. Era vorba de Rompetrol, care, mai deunăzi, a fost vândut către o firmă, Munai Gaz, aparținătoare unui alt stat.

Toți știm că, prin Ordonanța nr.118/2003, o guvernare de stânga a creat o facilitate unui reprezentant al dreptei, lui Dinu Patriciu, convertind datoriile către bugetul statului, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligațiuni de stat. Când s-a făcut vânzarea respectivă, a 75% din Rompetrol, n-a mai făcut nimeni nici o precizare pentru cetățeanul român, pentru contribuabilul român, pentru toți cei care reprezentăm aici cetățeni (care și-au mai pus și-și mai pun încă nădejdea în noi) n-a făcut nimeni nici o precizare, nici Președinția, nici primul-ministru, nici alții, care au datoria să o facă, ce s-a întâmplat în această tranzacție cu cei 603 milioane de dolari, obligațiuni ale statului român în contul datoriei către bugetul statului, al Rompetrol. Să fi făcut cineva o precizare: Domnule, ăștia au rămas în cei 25% aflați încă la Dinu Patriciu sau fac parte din cei 75% vânduți și prin asta credităm statul kazah cu 603 milioane de dolari sau există o altă situație.

Pentru că n-am găsit răspuns la această întrebare și președintele României a spus că el a aflat de tranzacție de la televizor și nu știe despre ce este vorba, primul-ministru a spus că este o chestiune comercială, o tranzacție privată în care n-are ce căuta Guvernul României. Eu, care știu că noi suntem cu toții părtași la cele 603 milioane de dolari, prin HG nr.118/2003, devenită Legea nr.89/2005, când era o altă Putere și toate Puterile luptă cu corupția și unii și alții și alții și se vede treaba că acesta este firul roșu care-i leagă: ocrotirea, îngrășarea, promovarea corupției în România de către toți ceilalți.

Există și oameni care s-au opus tuturor privatizărilor frauduloase, o arată și votul electronic, o arată și celelalte luări de poziții, pe care nu-i ia nimeni în seamă și-i marginalizează, îi etichetează, i-au pus sub embargou mediatic și le-au zis extremiști. Și aceia sunt cei de la PRM.

Eu am adresat această interpelare domnului ministru Vosganian, care-mi răspunde cu bară, adică pentru, făcută probabil și semnată de altcineva (și-a declinat puțin competența din punct de vedere legal) și care-mi spune că, de fapt, nu erau datorii, că erau altceva.

Domnule, în primul rând a fost un stocaj la sursă. A fost vorba de accize, de un suprapreț pe care statul îl pune pe carburanți, pe care nu Rompetrolul trebuia să ni-l dea nouă, ci cetățenii României. Dar cetățenii nu vin pentru fiecare litru să plătească acciza la stat, ci se plătește la pompă, iar firma care colectează, fiind un simplu vehicul, trebuie să dea acești bani la stat. Nu i-a mai dat, se vede clar la înțelegere, până s-au adunat sute de milioane de dolari, iar la tranzacții comerciale, la vânzarea Rompetrol, nu spune nimeni clar cetățeanului român și nouă, celor mai avizați sau cât de cât interesați în materie și care trebuie să răspundem și noi în fața altora, ce s-a întâmplat cu acea sumă.

Și, pentru că ne driblăm unii pe alții, trebuie să tragem și o concluzie. Că a fost dată de Guvernul Năstase Hotărârea de Guvern nr.118 la vremea respectivă în favoarea lui Dinu Patriciu, care reprezenta altă doctrină și altă ideologie politică; că a fost agreată mai târziu, în 2005, și hotărârea devenită lege (89/2005); că a fost votată de toată lumea din această sală, în afară de unii, pe care-i cam punem tot timpul la zid, până când or să facă unii ochi când n-or să mai aibă ce apăra în această țară.

Din acest punct de vedere, sub formă de declarație politică pentru că răspunsul la interpelare este evaziv și batjocoritor, aștept în continuare ca cineva care mănâncă pâine ca organ de control, ca membru al Guvernului, premier, alții asemenea, să ne dea răspunsurile clare necesare și să nu ne mai pe toți drept proști, pentru că, uite, a dat Dumnezeu de nu suntem cu toții chiar proști.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Iușcenco;

Domnul Eugen Nicolicea:

Au mai depus scris: domnul Constantin Faina de la PC, domnul Miron Ignat de la minorități, domnul Mircia Giurgiu, fără apartenență, domnul Andrian Mihei, PNL, domnul Viorel Pupeză, PSD și Lia Ardelean, PC.

Dai cuvântul domnul Bentu, de la PSD.

Video in format Real Media  

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Iușcenco".

S-a mai consumat încă un episod din activitatea prezidențială, întâlnirea Băsescu-Iușcenco, întâlnire, care, prin conotațiile sale, a demonstrat din nou că, în domeniul politicii externe, atribut prezidențial de primă mărime, actualul președinte al statului român este un demn reprezentant al nepriceperii.

În mod cert, în timpul petrecut pe mare, marinarul Băsescu a avut parte de numeroase traversade, ajungând însă la înalta funcție binecunoscută, dar și total inadecvată domniei sale, practică, sper că înțelege ce vreau să spun, cabotajul politic. După ce a trasat axe și semiaxe recunoscute doar de designerii săi cotrocenieni, după ce a încercat să plaseze Marea Neagă în centrul politicii planetare, a urcat pe Canalul Bîstroe și a eșuat lamentabil. Acest fapt nu ar fi îngrijorător dacă încărcătura pe care s-a încumetat s-o transporte n-ar fi purtat un nume - România.

Accept afirmația că există o politică externă de vitrină și una de seif. Nu tot ce se discută sau se convine la masa discuțiilor ori a negocierilor poate fi făcut cunoscut în timp real. Numai că, importantă este și percepția opiniei publice, modul în care aceasta apreciază rezultatele sau, pur și simplu, modul în care i-au fost apărate interesele și, de ce nu, mândria națională. Or, la acest capitol, deziluzia a scăpat un adevărat Canal Bîstroe între președinte și poporul său.

Întâlnirea s-a finalizat cu, cităm pe președintele Traian Băsescu: "concluzii bune", iar Viktor Iușcenco a vorbit despre o "activitate destul de bună". De altfel, șeful statului ucrainean a demonstrat, prin pozițiile adoptate, că vizita la București a fost prilejul de a se face auzit și mai puțin de a asculta.

Deci, românii trebuie să înțeleagă și să accepte următoarele: Ucraina va contribui la adâncirea relațiilor cu România prin adâncirea Canalului Bîstroe, parte a teritoriului vecinului deținător de ogive nucleare; recuperarea de către statul român a investiției de la Krivoi Rog (1 miliard de dolari) își va afla o rezolvare ulterioară prin livrarea de minereu sau prin livrarea de produse siderurgice ori prin modalități financiare, aplicabile într-un viitor neprecizat.

În ceea ce privește Insula Șerpilor și platoul ei continental, "Ucraina își menține poziția sa anterioară".

Vizele pentru românii care vor să călătorească în Ucraina vor fi anulate într-o perioadă vag definită, până la sfârșitul anului (fără a se preciza anul).

Cu adevărat, așa cum a confirmat Traian Băsescu pentru fiecare problemă în parte, s-au stabilit diagnostice. s-a uitat, însă, că tratamentul va avea loc în clinici kievene.

De fapt, ce a făcut președintele? A dezamăgit nu numai prin faptul că nu performează în acest domeniu, dar se și decredibilizează - o dovadă fiind lipsa întâlnirilor de anvergură, cu lideri politici puternici. A căzut în capcana propriei imagini, pe care și-o resuscitează periodic, prin organizarea de referendumuri aplaudate și susținute slugarnic de asfaltocrații din PD. A indus poporului ideea că diplomația înseamnă o relație de prietenie presupus privilegiată și nu a sesizat că politica interesului este singura pe care o cunoaște și o aplică nemilos președintele Iușcenco, o personalitate fără complexe de tipul celora pe care le au politicienii români față de Traian Băsescu.

N-aș fi de acord cu afirmația că Iușcenco ne-a umilit la București, chiar dacă a demonstrat că poate fi agresiv și chiar ofensator.

Ne-a predat însă o lecție dură, este adevărat, și aceasta pentru că politica externă are în actualii săi diriguitori - președintele și ministrul de externe, două persoane neavenite și incapabile de opțiuni și decizii memorabile.

Stimați colegi, de fapt, lumina pe care o proiectează Traian Băsescu asupra politicii externe românești este, din păcate, una de tip licurici (insectă mult dragă domniei sale), intermitentă, insuficientă, rece și inutilă.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul De la Ion Cristoreanu la plicul liberal;

Din partea Grupului PSD, domnul Soporan.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să prezint în fața dumneavoastră declarația politică: "De la Ion Cristoreanu la plicul liberal."

Am participat, ca fiu al zonei, împreună cu alți colegi, cu mare plăcere, răspunzând invitației primarului comunei Tritenii de Jos, la Festivalul-Concurs Național pentru voci bărbătești Ion Cristoreanu, ediția a V-a, dedicat unui fiu al locului, ajuns unul dintre cei mai mari reprezentanți ai cântecului popular și tinerilor care se doresc continuatori ai marelui artist.

O zi frumoasă, săteni mândri că Ion Cristoreanu a fost de-al lor și, în același timp, dornici să asculte cântecele cunoscute în noi interpretări ale tinerilor emoționați și dornici să își câștige reputația de laureat al concursului și continuator atestat al marelui cântăreț.

În această atmosferă, au apărut tineri purtând însemnele PNL-ului, care înmânau celor prezenți plicuri cu un mesaj din partea unui coleg deputat liberal. Mă așteptam ca acesta să cuprindă puntul de vedere liberal cu privire la problemele profunde ale României reale.

Consider că, pe o pagină, se puteau exprima poziții liberale cu privire la atragerea fondurilor europene, având în vedere cota de utilizare extrem de scăzută, realizată până în momentul de față, la programele necesare pentru realizarea unui milion de locuri de muncă, care lipsesc în momentul de față dacă s-ar respecta gradul de ocupare a forței de muncă existent la nivelul Uniunii Europene, la formularea politicilor naționale pentru ca acestea să dea consistență apărării interesului național în cadrul structurilor Uniunii Europene, la rezolvarea problemelor sociale pentru copiii părăsiți de părinții plecați la muncă în țările membre ale Uniunii Europene, la programele naționale pentru echilibrarea stării economice și sociale în context european, la proiectele pentru asigurarea dezvoltării durabile, în contextul în care și România este afectată de schimbările climatice, la programele pentru modernizarea satului românesc, pentru constituirea pieței agricole, care să fie favorabilă și agricultorilor români.

Sincer, nu mă așteptam, având în vedere doctrina liberală, la teme care vizează creșterea veniturilor pentru familiile care muncesc din greu și trăiesc doar din salariu, deoarece în conformitate cu logica liberală, exprimată sintetic de Michel Husson, profesor la Institutul de statistică din Franța: "Inegalitățile de remunerare se explică, chiar se justifică prin politica mai mult sau mai puțin lărgită a calificărilor, care ar trebui să o reflecte pe cea a productivității individuale. Orice strategie de politică publică, fie ea bine intenționată, care și-ar propune corectarea ierarhiilor salariilor, ar constitui o sursă de șomaj. Această pseudoraționalitate, postulat fundamental al economiei dominante, ajunge să asimileze munca ca un bun de schimb ca oricare altul și fondează o filozofie socială care legitimează inegalitățile în numele eficacității."

Nu s-a întâmplat nimic din ceea ce ar fi trebuit să se realizeze într-o campanie electorală care vizează primul exercițiu de alegere a reprezentanților României în Parlamentul European.

Mă așteptam să se pună în dezbatere, în context european, pe baza doctrinei liberale, raportul existent între România așteptării și România activă, în care, la o populație de 21,6 milioane de locuitori, salariații reprezintă o populație de 4,6 milioane de locuitori, adică populația activă reprezintă o pondere de 21 %. Dacă ne-am raporta la situația Cehiei, unde populația activă reprezintă o pondere de 48 %, am constata, cu sinceritate, cât de lung este drumul integrării reale în Uniunea Europeană, deoarece ar trebui să realizăm la nivelul României, pentru a egala performanța amintită, încă 5,7 milioane de locuri de muncă.

Dintr-o analiză sumară a bugetului la nivelul veniturilor și cheltuielilor, se constată că veniturile populației estimate pentru 2008 vor fi de 31 de miliarde euro, iar cheltuielile efective vor fi duble, ridicându-se la 63 de miliarde de euro.

Într-o asemenea situație dramatică, colegul liberal, în loc să prezinte programul partidului pe care-l reprezintă în rezolvarea acestei situații, ne propune, din nou, tema specifică anilor '90 și revenită, în ultima perioadă, în discursul politic al celor care văd mai ușor trecutul, decât să previzioneze european viitorul dezvoltării durabile a României, adică tema comunismului sau, mai exact, a comuniștilor și neocomuniștilor, care, conform formulei de distribuție liberală, se găsesc doar în Partidul Democrat și Partidul Social Democrat.

Dacă am fi corecți și am face analize bazate pe cifre, am constata realități prin compararea stărilor din 1990 și din 2007, la nivelul județului Cluj, care cu greu ar putea explica superioritatea dezvoltării speculative liberale, în care, din păcate, capitalul creat în România nu lucrează încă eficient pentru români.

Să dăm câteva exemple:

  • numărul salariaților în 1989 a fost de 284522, iar la sfârșitul anului 2006 era un număr de 185 de mii, adică salariații anului 2006 reprezintă o pondere de 65 % din numărul celor din 1989;
  • producția industrială a anului 1989 a fost de 2,466 miliarde dolari, iar a anului 2006 era de 1,138 miliarde de dolari, adică producția anului 2006 reprezintă o pondere de 46 % din producția anului 1989;
  • raportul salariați/pensionari, în anul 1989, a fost de 3,5 la 1, iar în anul 2006 a fost de 1,2/1;
  • numărul de locuințe construite în perioada 1979-1989 a fost de 60.371.
 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rugăm să limitați expunerea.

 
Video in format Real Media  

Domnul Vasile Filip Soporan:

Închei aici prezentarea făcută, urmând ca restul prezentării să o depun la secretariatul ședinței.

Vă mulțumesc.

(Continuarea declarației a fost consemnată conform materialului depus la președintele de ședință.)

  • numărul de locuințe construite în perioada 1979-1989 a fost de 60.371, iar în perioada 1990-2005 a fost de 14036.

Cu un salariu mediu net pe economie, în anul 2006 se putea cumpăra doar jumătate din cantitatea de carne cumpărată în anul 1989, cu același salariu mediu net, 46% din cantitatea de lapte, 30% din cantitatea de energie electrică și 28% din cantitatea de gaz metan.

Nu mă aștept încă la o analiză obiectivă a comunismului, deoarece persistă pentru foarte mulți imaginile urâte, drame și multă umilire, care nu ar trebui să se mai întoarcă în România. Dar, în același timp, simt nevoia definirii unei performanțe economice a capitalismului și capitaliștilor din care cei mai mulți nu mai fac parte, în care românii să simtă că în planul vieții lor s-au produs schimbări ce duc la un trai mai bun, la decență, la viitor asigurat prin muncă pentru copii, la produse performante românești.

Am amintit toate acestea pentru că este nevoie și de echilibru politic și de un echilibru real între libertate, democrație și stare economică, atât la nivel individual, cât și la nivel național.

Am avut ocazia de a participa la o întâlnire cu doamna Susanne Kastner, membră a social-democrației germane, vicepreședintă a Bundestag-ului german, în care am observat, din prezentarea făcută, diferența existentă între seriozitatea unei social-democrații adevărate, care a condus Germania la dezvoltare, și superficialitatea prezentării liberale, care conduce la nedezvoltare.

Ea a spus că i se pare trist că, de aproape un an, România nu reușește să creeze structurile publice necesare pentru cheltuirea unei sume cât mai mari din fondurile venite din partea Uniunii Europene, care sunt de 32 de miliarde de euro. "Ministrul economiei și finanțelor a spus că nu este așa de grav și că și alte țări nou intrate în Uniune au avut dificultăți în accesarea banilor. Dar nu exemplele negative trebuie urmate, ci cele pozitive, și acestea sunt destule." - a subliniat Kastner.

Cred că aceasta este o poziție corectă, de care Guvernul și liberalii ar trebui să țină seamă și să iasă din superficialitatea și autosuficiența care-i domină.

Problema comunismului și a condamnării lui ține, în primul rând, de trecut și din ce în ce mai mult de istorie. Însă locurile de muncă bine plătite, serviciile medicale de calitate, pensiile care să asigure un trai decent, infrastructura bine pusă la punct țin de viitor și nerealizarea lor ar trebui să îngrijoreze guvernanții. Aceasta ar fi cea mai bună campanie electorală, dragi colegi.

Dragi colegi,

găsiți agenda cetățeanului și adaptați-vă ei, pentru o guvernare corectă.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Cornel Știrbeț - declarație politică intitulată Interesul public;

Domnul Cornel Știrbeț, de la deputații fără apartenență la un grup parlamentar, și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Ștefan Baban, și din partea Grupului parlamentar al Partidul Conservator, doamna Ionica Constanța Popescu.

Video in format Real Media  

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Interesul public", am intitulat intervenția mea politică de astăzi.

S-a scurs deja o treime din numărul de zile afectate campaniilor electorale pentru europarlamentare și pentru referendum, dar se pare că în ciuda eforturilor depuse de unele partide politice, electoratul este complet dezinteresat, ceea ce constituie un semnal extrem de grav pentru întreaga clasă politică. Locul marilor teme ale campaniilor electorale a fost luat, și în presă, și în conștiința publică, de subiecte derizorii, care fac deliciul celei mai mari părți a populației, dând naștere unor adevărate dispute între cei care vor să demonstreze, cu o uimitoare bogăție de argumente, de partea cui se află adevărul.

Topul românilor celebri mai mult sau mai puțin potenți în viziunea Laurei Andreșan, măiestria junei soții a lui Irinel Columbeanu, cearta divelor Mihaela Rădulescu și Andreea Marin, ca să nu mai vorbim de misterul ce plutește în jurul dispărutei Elodia și a SPP-istului din Afganistan, sunt subiecte care rețin atenția electoratului mult mai mult decât dezbaterile asupra votului uninominal, pentru care este chemat să se pronunțe la referendumul din 25 noiembrie.

Există, desigur, o vinovăție pentru această stare de lucruri, vinovăție ce nu poate aparține decât clasei politice, celor care conduc destinele României și care nu reușesc să convingă că dezbat și acționează în sensul dorit de oameni, în interesul lor. Nu reușesc să impună agenda publică. Ceea ce se prezintă seamănă foarte mult cu show-ul personajelor amintite, dar sunt mult mai false, mai îndepărtate de adevăr și de viață. De aceea sunt preferate primele.

Din acest motiv cred că ar trebui să fim mult mai responsabili și preocupați de ceea ce se întâmplă cu electoratul român care este din ce în ce mai puțin interesat de politică și care dă semnale concrete că a intrat într-o stare de apatie și de indiferență din care cu greu va mai putea fi scos.

Este însă extrem de dificil să schimbăm lucrurile atâta timp cât la nivelul cel mai înalt se acționează într-o manieră deplorabilă, cu multă demagogie și lipsită de competență. Astfel, isprava numitului Mailat, care ne-a umplut încă o dată de rușine și indignare, începe să fie exploatată politic și implicit electoral de Guvernul Tăriceanu II, care abia acum a aflat că este răspunzător de soarta tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla aceștia, și plin de o fățarnică bunăvoință sare în apărarea celor din Italia, victime ale unui val de xenofobie.

De ce nu a acționat până acum în această direcție? Ca și în cea a stopării migrației infractorilor români către Occident. Răspunsul este simplu. I-au lipsit oamenii calificați și competenți care să acționeze eficient în interes public.

Adrian Cioroianu, ministrul politic de externe este, evident, depășit de complexitatea problemelor acestui minister delicat, este nefamiliarizat cu subtilitățile practicilor diplomatice și foarte preocupat de alte lucruri, mai puțin legate de diplomație. Pentru toate acestea și pentru multe altele, nu am încotro și trebuie să-i cer demisia, ceea ce și fac, încredințat pe deplin de justețea cererii mele.

Același lucru, demisia, îi cer și colegului său de guvern, Cristian David, ministrul internelor și reformei în administrație care, în loc să fie preocupat de organizarea campaniilor electorale, de infracționalitatea din țară, dar și de hoții, tâlharii și prostituatele care au migrat în Europa, ce credeți că face. Îl urmărește pe procurorul Marian Sântion și schimbă prefecții pe criterii de simpatie sau proveniență politică. Cine se poate încrede acum în dezvăluirile pe care le face cu privire la aranjamentele făcute de el cu cei cinci miniștri italieni pe care susține că i-a avut interlocutori.

Dacă acestor doi li se alătură și ministrul muncii, Paul Păcuraru, cu niscaiva dosare de corupție și responsabilități în ce privește migrația forței de muncă, este de prisos să mai spun că trebuie să revin și să mă adresez domnului Călin Popescu-Tăriceanu.

Este timpul să demisionați, domnule prim-ministru, până nu e prea târziu pentru dumneavoastră și mai ales pentru interesul României. Sper să fiu bine înțeles, iar cererile mele să fie cât mai curând îndeplinite.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ștefan Baban - declarație politică intitulată Europa s-a săturat de noi...;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Baban.

Video in format Real Media  

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Europa s-a săturat de noi..."

La zece luni după ce a fost admisă în Uniunea Europeană, europenii s-au săturat până peste cap de România. Ceea ce-i deranjează pe cetățenii de rând nu este haosul politic de la București sau posibila clauză de salvgardare pentru agricultura românească. Marea majoritate a europenilor nu sunt interesați și îngrijorați de ceea ce se petrece cu țara aceasta și cu poporul român, ci cum se comportă concetățenii noștri plecați pe meleagurile lor.

În cele mai mari și importante orașe, pe cele mai circulate artere, cerșetorii cu copii în brațe, hoții de buzunare, grupurile amenințătoare puse pe harță sau cele de spălători de parbrize din intersecții sunt formate în majoritate din cetățeni români care pur și simplu îi obligă să scoată banii din buzunar.

Situația a devenit atât de tensionată, mai ales în ultimele două luni, încât politicienii din Italia, Spania sau Franța au luat deja o poziție publică dură față de cetățenii români, mai ales față de rromii care se instalează peste tot și le oripilează comunitățile locale prin modul lor de viață.

Sunt bine cunoscute afirmațiile primarului Romei, care nu s-a sfiit să pună semnul egal între infractorii români și țigani, făcând de două ori un act de injustiție și de calomnie, o dată considerându-ne pe toți români infractori și a doua oară discriminând această etnie. Partea proastă este că au în cea mai mare parte dreptate, pentru că deși ne este foarte greu să recunoaștem, concetățenii noștri, indiferent de etnie, sunt puși mai mult pe fapte rele decât să muncească și să câștige banii pentru care au plecat din țară. Crimele înfăptuite în peninsulă, furturile, precum și scandalurile iscate de cetățenii români, au deformat total imaginea pe care europenii o aveau despre noi, dar în același timp au și împiedicat pe românii harnici și onești să-și găsească de lucru.

Deh, faima o ia întotdeauna înaintea persoanei!

În acest moment, România se confruntă cu o problemă gravă: rezolvarea situațiilor de conflict create de etnia rromă, atât în țară, cât și în străinătate. Problema a fost enunțată la nivel european încă din anul 1991, când c-a și cerut ajutorul Occidentului, care a considerat în acele momente că este doar o problemă strict românească. Lipsa resurselor materiale și umane autohtone pentru rezolvarea acestei situații, schimbarea mentalităților atât a românilor, cât și a rromilor, slabul acces al acestei etnicii la educație și sănătate, au favorizat accentuarea până la stadiul de criză al acestei situații, cu manifestări asemănătoare și în străinătate.

În aceste momente, Europa s-a trezit cu o problemă la fel de grea ca și democratizarea islamului. Minoritatea rromă a devenit mult mai violentă în Occident decât acasă, în România. Barierele lingvistice și culturale, îndepărtarea de familie și prieteni, alienarea au același efect atât asupra românilor, cât și a rromilor, astfel că apelativul de "țigan" este adresat tuturor românilor din statele civilizate europene.

Imaginea României în cadrul Uniunii Europene s-a deteriorat atât de grav, încât Guvernul de la București ar trebui să trateze situația la fel de serios ca și aderarea la marea familie europeană, pentru că deja problemele rromilor și ale românilor au devenit și probleme ale Europei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Au mai depus în scris Leonida Lari Iorga, Liviu Bogdan Ciucă, Cezar Preda, Mircea Man, Constantin Petrea, Mihăiță Calimente, Rareș Mănescu, Iorache Florin.

 
Video in format Real Media Ionica Constanța Popescu - apel către autoritățile italiene, să nu trateze România ca pe o țară de mâna a doua;

Dau cuvântul doamnei Ionica Constanța Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Se pregătesc, din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Petru Călian și domnul Dan Grigore.

Video in format Real Media  

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vreau să fac astăzi un apel către autoritățile italiene, să nu trateze România ca pe o țară de mâna a doua, și mai fac un apel către societatea românească, un apel la boicot pentru produsele italiene, până când autoritățile acestui stat vor înțelege că blamarea unui popor întreg pentru fapte unei persoane nu este corectă.

A murit un om! Giovanna Reggiani, Dumnezeu să o odihnească!

Justiția să-și facă datoria și vinovații să plătească.

Românul de rând știe despre Italia că este o țară frumoasă, cu o istorie măreață, că noi suntem urmașii Romei, că poporul român se trage din Decebal și din Traian, adică din daci și din romani, că mulți români s-au stabilit sau muncesc în Italia, că patronii italieni sunt foarte mulțumiți de prestația acestora și că mulți italieni și-au deschis afaceri în țara noastră - numai anul trecut investițiile italiene în România s-au ridicat la peste 1 miliard de euro.

Sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care le primim de la un român la întrebarea ce știm despre Italia. Mai știm de pizza și spaghete, mai știm de mașina Fiat și camioanele Iveco ce se vând pe piața noastră și mai știm că milioane de euro intră în buzunarele italienilor și ale statului italian în urma schimburilor comerciale cu România. Mai știm și că italienii îi apreciază pe Mutu și Chivu. Câteodată, se pare.

Știm, așadar, că relațiile dintre România și Italia sunt benefice pentru ambele țări.

De câteva zile am aflat, însă, și alte lucruri despre Italia.

Am aflat cu neplăcere și surprindere că "cizma", cum este alintată această țară, a decis luarea unor măsuri ce se pot dovedi discriminatorii pentru români și lasă loc abuzurilor și arbitrarului, am aflat că Italia ne tratează ca pe un popor de infractori, am aflat de devastarea magazinelor românilor din Italia, despre agresarea fizică a acestora, am aflat că televiziunile italiene prezintă românii ca pe niște monștri, că politicienii se întrec în a redescoperi declarații și poziții ce își au locul în cartea de istorie, lângă Il Duce - Mussolini. Totul dintr-o generalizare nepotrivită a unui act reprobabil comis de un cetățean de naționalitate română pe teritoriul Italiei.

Fac mențiunea că resping cu fermitate fapta comisă de Romulus Mailat, indiferent care ar fi fost ea: viol, crimă sau simplă tâlhărie; regret și deplâng moartea Giovannei Regiani și mă rog pentru odihna sufletului ei; accept rușinată realitatea că sunt unii români care merg peste hotare cu scopul nu de a trăi acolo din muncă cinstită, ci de a se ocupa de găinării; accept cu neplăcere faptul că aceștia ne fac de rușine și aduc prejudicii nu doar imaginii României, cât și milioanelor de români onești care azi se tem pentru viața lor în Italia. Accept și dreptul Italiei de a sancționa astfel de fapte.

Dar nu pot să accept punerea la zid a unui popor întreg, nu pot să accept discriminarea românilor ca nație, nu pot să accept minciuna mediatică la nivel internațional legată de țara noastră.

Nu pot să accept faptul că familiile românești trăiesc cu inima strânsă de teamă că în orice moment rudele lor plecate la muncă sau stabilite în Italia pot fi bătute, agresate de italieni și că pot fi expulzate din această țară în baza unui act normativ grăbit, redactat poate sub imperiul emoției generate de moartea unui om, decret care lasă loc la interpretări și la aplicarea sa după bunul plac.

Ca proaspăt membru al Uniunii Europene, România a înțeles că are drepturi, dar și obligații.

Ca mai vechi membru al aceleiași Uniuni, Italia ar trebui să știe aceste lucruri.

Militez azi nu pentru dreptul lui Mailat și a celor de teapa lui de a comite infracțiuni în Italia sau oriunde în Europa, ci pentru dreptul românilor de a nu fi numiți cu toții Mailat. Militez pentru dreptul românilor care au afaceri în Italia de a nu fi timorați, bătuți, uciși, de a nu li se da foc magazinelor în numele unei justiții personale. Militez pentru dreptul lui Mutu de a fi sancționat de suporteri pentru greșelile fotbalistului în teren, nu de a fi fluierat și jignit din cauza unei fapte pentru care nu poartă vreo vină.

Iată de ce fac un apel la autoritățile italiene și la societatea italiană să înțeleagă că atitudinea indusă recent de statul italian față de români nu este cea corectă față de 22 de milioane de români.

România nu este doar țara lui Mailat și românii nu sunt doar Romulus Mailat.

Iată de ce fac un apel la investitorii italieni din România să ia poziție față de actul de discriminare a românilor și să informeze corect autoritățile și opinia publică italiană despre români. Din același motiv, fac un apel la întreprinzătorii italieni din Italia care au angajați români să informeze opinia publică din țara lor în legătură cu adevăratul caracter al românilor: acela de oameni muncitori și serioși. Uscături au toate pădurile, de aici până în cea mai îndepărtată țară. Chiar și Italia are uscăturile ei, chiar și printre italienii din România. Dar eu, noi, conservatorii, noi, românii, nu considerăm Italia o țară de infractori.

Ceea ce se întâmplă azi în Italia este îngrijorător nu și poate fi lăsat așa, pentru că se creează un precedent periculos și poate crea probleme și prejudicii românilor și în alte state europene, nu doar în Italia.

Și mai fac un apel la românii din România: până când autoritățile italiene, politicienii cu discurs fascist și italienii care s-au apucat de incendiat magazine și de bătut români vor înțelege să ne respecte, vă invit să boicotăm produsele italiene de pe piața românească. Solicit o acțiune civică de solidaritate pentru a arăta poporului italian că ținem la demnitatea noastră națională.

Dacă Italia nu are nevoie de români, atunci nu are nevoie nici de piață de desfacere în România. Dacă Italia îi detestă pe români, atunci nu trebuie să mai facă afaceri într-o țară pe care nu o respectă. Dacă Italia se folosește de un caz tragic pentru a se descotorosi de români, atunci nici noi nu avem nevoie de mașinile italiene, de mobila italiană, de pizza, de spaghete, de produsele alimentare sau nealimentare italiene, de hainele și pantofii lor sau de turismul într-o țară care nu ne mai garantează securitatea și integritatea fizică pe teritoriul său.

Nu cer indulgență față de infractori, ci respect față de români. Avem aceeași datorie ca și Italia să ne protejăm cetățenii.

Vreau să vă mai spun o poveste. O prietenă, a cărei mamă muncește de ani de zile în Italia, a fost avertizată de patronul firmei unde lucrează că de luna viitoare îi va reduce salariul. La protestul femeii, patronul italian i-a spus: "zi mersi că îți dau de lucru și nu te trimit înapoi în România!" Românca în cauză nu a întârziat nici un minut la serviciu și niciodată patronul său nu a avut ceva să-i reproșeze. Astăzi, însă, în urma a ceea ce se întâmplă în Italia, patronul a găsit un motiv și un mijloc să-și bată joc de ea.

Încă o dată cer respect față de români.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Petru Călian - declarație politică intitulată Rușinea de a fi români;

Dau cuvântul domnului Petru Călian.

Video in format Real Media  

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației este "Rușinea de a fi români."

România se află într-un punct critic, acum, când prioritatea noastră ar fi trebuit să se îndrepte spre o integrare cât mai aderentă. Reacția dură a guvernului de la Roma și a cetățenilor italieni afectează puternic imaginea României și generează panică în rândul acelor români care, involuntar, se văd nevoiți de a nu mai fi mândri că sunt români, de a nu-și putea vorbi propria limbă, de a-și ascunde naționalitatea. Există două categorii de emigranți cu cetățenie română: rromii și românii, problema reală pornind încă din țară, de la incapabilitatea integrării în societate a rromilor. Situația rromilor e una cu care noi ne-am confruntat de multă vreme, însă odată ce România a devenit țară membră a Uniunii Europene nu putem îngrădi drepturile rromilor de a circula liber, drept conferit de cetățenia română. Problema taberelor de nomazi din jurul Romei este de fapt o consecință a marginalizării lor de către instituțiile italiene. Strămoșii noștri s-au sacrificat pentru unitatea unei țări care, acum, este privită ca un stup al infractorilor, criminalilor și țiganilor. Istoria care, cândva, făcea legătura între români și frații lor latini, acum este rescrisă datorită unei rupturi pripite și crude.

Nedrept și rapid se face conexiunea între "rromi" și "România", faptele cetățenilor români de etnie rromă ducând la o generalizare imatură care afectează cu precădere pe românii cinstiți și până nu demult apreciați în rândul angajatorilor italieni.

Trebuie să ne mobilizăm și să nu ne lăsăm umiliți, să luptăm pentru demnitatea noastră ca popor român, iar problema țiganilor să o rezolvăm cât mai repede. Susțin pedepsirea infractorilor și colaborarea statului român cu cel italian pentru înăbușirea violențelor și a discriminărilor.

De asemenea, susțin crearea unui front comun european în vederea integrării rromilor în marea comunitate europeană.

primul-ministru face apel al calm, înțelegere și condiții mai decente de mu că din partea angajatorilor italieni, dar pretenția acestuia este fantezistă: cere drepturile unor români care au plecat benevol din țară și care acum sunt prinși într-un joc surd și confuz, într-un proces în care principala acuzație este aceea de a fi "român".

Presa italiană incită la încălcarea drepturilor civile ale românilor, uitând în felul acesta de toate beneficiile economice culese de statul italian prin forța de muncă adusă de români. Solidaritatea sângelui latin care ne curge prin vene nu ne mai unește, ci clocotește și duce la violență.

De ce să ne fie rușine? Problema integrării și a emigrației ilegale o are fiecare stat, mai mult sau mai puțin, iar eforturile României privind țiganii ar trebui să fie apreciate și sprijinite de comunitatea europeană.

Aș vrea să întreb statul italian unde este civismul care presupune atât egalitate, cât și angajare? Pentru fiecare stat este important să distingă toate conexiunile cauzale complexe care stau la baza legăturilor dintre conducători și mase. Atunci, cred că este fără sens să ne întrebăm ce trebuie să existe mai întâi: angajamentul liderilor pentru egalitate sau angajamentul cetățeanului de a se implica?

În fapt, decretul de lege cu privire la expulzarea românilor reprezintă incapacitatea statului italian de a-i integra pe rromi. Este o măsură abuzivă, luată în grabă, fără a lua în calcul consecințele pe care o asemenea decizie le poate avea pe termen lung, este un decret ce poate crea un precedent periculos în spațiul Uniunii Europene. O asemenea lege privind expulzările trebuie să fie direcționată doar spre acei cetățeni care comit fapte deosebit de grave și reprezintă un pericol pentru securitatea publică.

În momentul de față, reacția Italiei se prezintă ca una mai mult de xenofobie decât ca a unui stat de drept care se consideră a fi democratic.

Aceste expulzări nu trebuie să îngrădească dreptul la libera circulație a muncitorilor români pe teritoriul Uniunii Europene, așa cum este el conferit de art.18 al Tratatului Institutiv al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Dan Grigore - declarație politică referitoare la problema imigranților români din Italia;

Domnul Dan Grigore, din partea Grupului parlamentar al PD.

Video in format Real Media  

Domnul Dan Grigore:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul de astăzi se referă la problema imigranților români din Italia.

Problema imigranților romani în Italia generează o criză fără precedent în relațiile româno-italiene.

Cazul cetățeanului român de etnie rromă care a jefuit și ucis o femeie de naționalitate italiană a scandalizat și consternat opinia publică internațională. Asistăm în ultimele zile la o adevărată isterie creată în jurul acestui subiect de presiunea mediatică extrem de puternică, ce duce la escaladarea crizei, inclusiv la nivelul relațiilor dintre cele două state. Prezentarea sistematică a imaginilor oribilei crime, dar și comentariile făcute pe toate canalele media, au determinat reacții în lanț ale autorităților italiene, dar mai ales ale cetățenilor italieni care au început să-și manifeste atitudinea ostilă și xenofobă vis a vis de românii care muncesc în Italia. Seria de măsuri întreprinse de executivul italian, precum adoptarea decretului de expulzare a imigranților care au comis fapte antisociale și care nu au un loc de muncă, distrugerea taberelor în care locuiau imigranți români și raidurile succesive ale poliției în vederea identificării și expulzării românilor care pot reprezenta un pericol la adresa ordinii publice, au vizat soluționarea problemei imigranților, ale cărei implicații sunt dintre cele mai grave.

Pe de altă parte, declarația vicepreședintelui Senatului italian care a cerut închiderea granițelor și epurarea țării a radicalizat și mai mult situația tensionată existentă actualmente în Italia. Pe fondul acestei declarații, dar și ca urmare a presiunii mediatice exercitate de mass-media au apărut proteste de stradă cu vădit accent xenofob la adresa românilor din Italia. Războiul început la nivelul declarațiilor politice ale autorităților italiene, adoptarea și punerea în aplicare a decretului de expulzare, influența și presiunea media asupra opiniei publice internaționale sunt coordonatele ce definesc gravitatea crizei apărute între România și Italia. În momentul de față, putem spune că ne aflăm în punctul maxim al crizei pe care executivul de la București o gestionează în mod absolut defectuos. Așa cum ne-a obișnuit deja, Guvernul iese la rampă cu declarații sterile, în care imaginează soluții inaplicabile și, mai grav, autoritățile române par total depășite de situație și incapabile să facă ceva în sensul asigurării protecției și integrității unui număr însemnat de cetățeni români care au devenit ținta atacurilor și manifestărilor xenofobe. Ministerul Afacerilor Externe, care ar fi trebuit să aibă un rol determinant în rezolvarea problemei, nu are nici o reacție. În aceste condiții, premierul Tăriceanu cere autorităților italiene un program care să permită integrarea socială a rromilor. Să-i amintim domnului prim-ministru că acești rromi sunt, de fapt, cetățeni români? Să înțelegem că în România aceștia au fost integrați cu succes și că e de datoria autorităților italiene să elaboreze programe pentru integrarea socială a rromilor de cetățenie română care locuiesc în Italia?

Problema imigranților români trebuie tratată cu maximă responsabilitate, datorită gravității situației, dar și pentru că în joc se află imaginea României în Europa și nu numai. Instigarea la ură, manifestările xenofobe, bâlbâiala autorităților române pot avea consecințe dintre cele mai grave pe termen scurt pentru siguranța românilor aflați în Italia, iar pe termen lung pentru evoluția relațiilor româno-italiene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Valentin Emilian Frâncu - declarație politică intitulată Lista candidaților PNL este cea mai echilibrată;

Domnul Frâncu Emilian?

Se pregătesc cei din Grupul parlamentar al PSD, doamna Găleteanu și ceilalți.

Video in format Real Media  

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată "Lista candidaților PNL este cea mai echilibrată."

Vorbind de europarlamentari, mai precis de candidații la această funcție, nu se poate să nu remarcăm că lista PNL pentru alegerile din 25 noiembrie este de departe cea mai echilibrată, cea mai onestă și cea mai reprzentantivă.

Lista este deschisă de o femeie, situație fără precedent până acum în politica românească; avem apoi un adevărat evantai al diversității profesiilor de bază; și constatăm, nu în ultimul rând, că locurile eligibile sunt repartizate în mod egal femeilor și bărbaților, persoanelor tinere și celor cu mare experiență.

PNL își respectă, astfel, condiția de partid european, care nu doar vorbește despre egalitate de șanse, ci o mai și aplică - sperăm, cu succes în alegeri - cu seriozitate și cu devotament pentru România.

 
Video in format Real Media Valentin Emilian Frâncu - declarație politică intitulată Nu putem accepta prigonirea românilor din Italia;

Declarație politică intitulată "Nu putem accepta prigonirea românilor din Italia"

Este complet inacceptabil ca pentru faptele reprobabile ale unui singur individ, fapte pe care noi toți le repudiem cu aceeași fermitate ca și autoritățile italiene, să aibă de suferit întreaga comunitate de români dintr-o țară membră a Uniunii Europene.

Oricât de groaznică ar fi crima ce i se atribuie acelui unic individ, prigoana izbucnită împotriva românilor din Italia trebuie să înceteze.

Nu este admisibil ca cete de "vigilanți" mascați să-i vâneze pe români în parcuri, pe străzi și în parcările unor supermarketuri.

Nu este admisibil ca în baza unei legi "cu dedicație", prefecții italieni să semneze pe bandă rulantă ordine de deportare, doar pentru că anumiți români li se par suspecți.

Este de datoria europarlamentarilor români să semnaleze la Bruxelles acest curent xenofob și să pună în discuție temeiul noii legi italiene care încalcă în mod flagrant atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și convenția europeană în aceeași materie.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Monalisa Găleteanu - declarație politică intitulată «Bugetul alocat educației pentru anul 2008 - doar 6% din produsul intern brut pe hârtie»;

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Video in format Real Media  

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În această dimineață am formulat o declarație cu titlul: «Bugetul alocat educației pentru anul 2008 - doar 6% din produsul intern brut pe hârtie"».

Foarte insistent în încercările sale de a cosmetiza realitatea românească, actualul Guvern prezintă proiectul de buget alocat educației pentru anul 2008 ca fiind cel mai bogat de până acum, plin de "lapte și miere", în timp ce la o analiză mai atentă se constată că "amețitorul" procent de 6% din produsul intern brut destinat să asigure suplimentarea fondurilor necesare pentru învățământ nu este decât un miraj.

În fapt, de la bugetul de stat se alocă pentru educație numai 4,23% din p.i.b., diferența până la 6% din p.i.b. provenind din alte surse cum ar fi: 0,85% din veniturile proprii ale unităților de învățământ, 0,80% din bugetele consiliilor locale și 0,12% din creditele externe.

Ignorând importanța cercetării științifice, actualul proiect de buget prevede un procent foarte mic pentru acest domeniu, doar 0,56% din p.i.b., necorelat cu criteriile de performanță și standardele impuse României de Uniunea Europeană.

Cheltuielile cu personalul din învățământ propuse pentru anul 2008, deși în creștere cu 20% față de anul 2007, nu sunt în concordanță cu prevederile pachetului legislativ referitor la educație, menținându-se astfel salarii necorespunzătoare pentru dascăli, care sunt în continuare umiliți și purtați voit, de către actualul Guvern și de către ministerul de resort, spre o stare de degradare nefirească pentru statutul lor de intelectuali, formatori ai tinerei generații. Mai mult decât atât, în anul 2008, cadrele didactice vor fi private și de biletele de odihnă de care beneficiau până acum.

În condițiile date, în care viitorul învățământului românesc se arată incert, tot mai mulți tineri sunt descurajați să îmbrățișeze cariera de dascăl.

Pe deplin responsabili și conștienți de importanța procesului de formare și educare a tinerilor, parlamentarii Partidului Social Democrat au depus deja mai multe amendamente la proiectul de buget pentru anul 2008, cu scopul de a elimina aceste neajunsuri care perpetuează starea de criză din învățământul românesc și pentru a-i obliga pe actualii guvernanți să respecte legile țării și să aloce în realitate, nu doar pe hârtie, un buget de 6% din p.i.b. pentru educație.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Mihai Dumitriu - declarație politică cu tema Reforma și bugetul învățământului pentru 2008;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Dumitriu, și se pregătește domnul Mocanu Vasile.

Video in format Real Media  

Domnul Mihai Dumitriu:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Reforma și bugetul învățământului pentru 2008"

Domnule președinte,

Doamnelor si domnilor deputați,

Guvernul Tariceanu, învestit de Președintele Traian Băsescu, și-a asumat, încă de acum 3 ani, angajamentul de a transforma educația într-o prioritate națională, cel puțin din prisma procentului alocării bugetare, ca de altfel cum au promis toate guvernele care s-au perindat la putere, după 1990.

Din fericire, abordarea educației ca domeniu prioritar de politică este în concordanță cu obiectivele Comisiei Europene, stabilite în Strategia de la Lisabona.

Această abordare ar fi contribuit la facilitarea procesului de aderare la Uniunea Europeana si ar fi generat efecte benefice pentru integrarea în piața unica si structurile administrativ-instituționale europene.

În timp ce viața politică își consuma clipele în războaie dezolante dintre palate, dintre președinție și Parlament, ar fi tonifiant daca măcar in domeniul educației s-ar înregistra un consens cu tendințe novatoare.

Reforma sau reconstrucția sistemului de învățământ este departe de a crea eficiență atâta timp cat politicile educaționale nu răspund cerințelor și dinamicii de dezvoltare a României și a Europei.

Dar, pentru a se realiza cele de mai sus, printre altele este nevoie si de bani. Mulți bani. Din păcate, ca și în anul 2007, Bugetul alocat învățământului pentru 2008 este insuficient in raport cu nevoile existente in sistem. Singura referire explicită de alocare pentru învățământ a sumei de 26 miliarde, reprezentând 6% din p.i.b. se face în Raportul premergător Proiectului de Lege a bugetului pentru 2008 "

Stimați colegi,

Raportul nu este Lege. Din proiectul Legii bugetului pe 2008, reiese ca pentru învățământ se aloca 3,77% din p.i.b., suma aferentă fiind constituită din 75% de la bugetul de stat și 23 % din venituri proprii. În procentul de 3,77% este inclus și procentul de 0,57% din p.i.b. alocat cercetării, care, de asemenea, nu corespunde cu procentul din raport, de 0,7%. În procentul de 3,77% este inclusă și suma aferentă Autorității Naționale a Tineretului.

Cum vor satisface nevoile învățământului sumele alocate când se diminuează substanțial, cu 54% față de 2007, subvențiile bugetelor locale de la bugetul de stat, cât și veniturile totale ale bugetelor locale, fapt care afectează procesul de descentralizare a învățământului preuniversitar, care practic nu se dorește de către actualii guvernanți.

Este știut ca începând cu anul universitar 2005-2006 s-a trecut la implementarea Procesului Bologna, urmând ca finanțarea de bază a universităților să se realizeze prin Legea bugetului, pentru numărul de locuri aferent fiecărui ciclu de învățământ: licența, masterat, doctorat. MECT nu a realizat acest lucru. De ce ?

Studiind Capitolul Învatamant-6501- din Proiectul de Lege a bugetului se constata ca la o serie de indicatori (19 la număr):bunuri de natura obiectelor de inventar, consultanță si expertiză, protecția muncii, centre de specializare, perfecționare, calificare, recalificare etc. sunt mult mai mici decât în anul 2007.

Stimați colegi,

Guvernanții galbeni si portocalii, pentru 2008, nu au prevăzut nici o creștere salarială a truditorilor din învățământ deoarece sumele alocate cheltuielilor de personal arată o creștere foarte mică, doar de 20%. Salariile foarte mici ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, îndeosebi cele care au gradul doi, definitivatul și cei care sunt debutanți îi determină să plece din învățământ spre alte domenii mai bine plătite, fapt care determină scăderea calității.

În plus, România are un sistem educațional foarte slab, neprofesionist, care se afla cu 15 ani în urma Indiei si 20 de ani în urma țărilor dezvoltate. Performerii sunt vârfuri sau cazuri insulare, dar la nivelul maselor lucrurile sunt triste. Aproape toata lumea știe să scrie si să citească. Dar, știu toți sa proceseze informația parcursă?

Învățământul românesc produce "fundații" pe care nu se construiește nimic—dovedind că este un învățământ extensiv.

Țara are nevoie de un învățământ intensiv. Inginerii si profesorii de astăzi s-au format în acest învățământ extensiv, dezvoltându-și un sistem de gândire bazat pe reproducere și nu pe filtrare si procesare a informației, moștenit de acum 200-300 de ani, și de aceea este nevoie de o reciclare, de cursuri de creativitate. Oare câți știu că la ora actuală în nici o facultate cu orientare tehnică sau științifică nu se învață nici o secunda despre crearea noului și promovarea lui ?

Enumăr doar câteva din deficiențele sistemului universitar, tocmai în contextul în care se tinde spre alinierea la standardele europene :

  1. Principala lipsă a sistemului de învățământ universitar rămâne practica universitară. Aceasta nu este susținută la cât ar fi necesar din perioada anilor universitari, fiind resimțită cel mai mult de către studenți în momentul absolvirii. Absolvenții nu pot dovedi decât abilități teoretice, cele practice fiind aproape o necunoscută.
  2. Sistemul de învățământ nu are capacitatea de a stimula studenții pentru a învăța. Studenții sunt tentați, pentru a se întreține, să muncească, bursele fiind mici. Ei pierd de 2 ori: pe de o parte abandonează studiile în favoarea muncii, iar pe de alta parte, daca mai pot fi licențiați, pornesc cu handicapul unei slabe pregătiri. Pentru aceasta se cere mărirea burselor până la valoarea salariului minim pe economie.
  3. O alta hibă a acestui sistem este slaba dotare a laboratoarelor și bibliotecilor.
  4. nici programele universitare ale unor profesori nu sunt actualizate, fiind învechite si uneori prea stufoase.

Stimați colegi,

Se impune ca o necesitate promovarea cadrelor tinere, a absolvenților foarte bine pregătiți care sunt tentați tot mai mult să ia calea străinătății unde posibilitățile financiare sunt mult mai mari.

Deci, în consecință, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului trebuie să regândească bugetul alocat învățământului și să ia masuri pentru eliminarea disfuncționalităților.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul O problemă europeană;

Domnul Mocanu Vasile, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru astăzi, "O problemă europeană".

În primăvara acestui an, agenția Europeană pentru Mediu trăgea un puternic semnal de alarmă. Din cauza schimbărilor climatice, diversitatea bioclimatică din România este în pericol.

Ca de fiecare dată în ultimii trei ani, autoritățile s-au făcut că nu aud atenționările de la Bruxelles. Și a venit seceta. Și a venit cel mai călduros an de istorie. Și praful s-a ales de agricultura românească. Iar mediul înconjurător a suferit o degradare aproape iremediabilă.

Știți care este culmea? Dacă guvernanții ar fi aplicat propria lor strategie de mediu, propusă pentru perioada 2005-2007, s-ar mai fi putut salva câte ceva.

Dar unde sunt împăduririle masive? Unde sunt perdelele forestiere? Guvernanții promiteau că o bună parte din fondurile europene alocate agriculturii vor fi îndreptate către refacerea fondului forestier. Dar nu s-a întâmplat absolut nimic. Ba mai avem puțin și pierdem banii europeni.

La câmpie, unde pădurile mai acoperă doar 3% din suprafață, solul suferă o deșertificare rapidă. În acest moment, peste 2 milioane de hectare de teren s-au compromis aproape iremediabil. Specialiștii de mediu estimează că aproximativ 40% din teritoriul României ar trebui acoperit de pădure pentru a reuși să ținem sub control măcar o parte dintre modificările climatice.

Unde sunt rezervațiile promise? Eu știu că prin unele rezervații mai vechi se construiesc drumuri europene. Unde sunt sistemele de irigații anunțate?

România este sufocată de gunoaie. O vedem cu toții. Ce se face pentru salubrizarea localităților din țara noastră? În multe părți, regiile de profil refuză să presteze servicii de calitate în mediul rural.

E toamnă. Ce așteptăm ca să purcedem la toate aceste acțiuni? Încă un an catastrofal, din punct de vedere climatic, pentru România? măsurile pe care le luăm în acești ani sunt cruciale pentru întreaga noastră viață de acum încolo. Și pentru multe alte vieți.

În lume, în fiecare an, dispar câteva mii de specii. Unele dintre ele sunt încă necunoscute oamenilor de știință. Oare ce se întâmplă în România? Știe cineva dintre guvernanți?

Spuneați că nu discutăm teme cu impact european. V-am oferit eu una. Dar și un subiect amar de reflecție.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Lene sau incompetență prezidențial-guvernamentală;

Domnul Nosa Iuliu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Se pregătește domnul Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale și din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Antal Arpad.

Video in format Real Media  

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Lene sau incompetență prezidențial-guvernamentală".

Cu ceva vreme în urmă, un italian aflat în România își omora cu sânge rece amanta, pe mama și soțul acesteia sub ochii îngroziți ai copilului ei în vârstă de numai patru anișori. Fără doar și poate, am avut de-a face cu o crimă de o rară cruzime, chiar în capitala țării.

Tapajul mediatic a durat, ca orice minune, trei zile și apoi s-a așternut uitarea. În cursul săptămânii trecute, în capitala Italiei, un rom emigrant din România a omorât o italiancă, după care a jefuit-o.

Scandalul mediatic italian a fost pe măsura sângelui clocotitor latin-italian. La omor și tâlhărie, presa peninsulară a mai adăugat și violul, neconfirmat ulterior.

Pe scurt, acestea ar fi faptele. Imediat, autoritățile italiene au pornit, alături de media italiană, o campanie furibundă împotriva imigranților, în special a celor români. Guvernul italian a reacționat dur. S-a ajuns în situația de a emite acte normative care contravin legislației privind apărarea drepturilor omului și celei comunitare.

Asistăm cu stupoare la acțiuni de natură fascistă îndreptate împotriva cetățenilor români aflați în Italia. Privim cum toți românii care muncesc cinstit în afara granițelor țării se simt umiliți și lipsiți de orice protecție din partea statului român.

În scurt timp, s-a făcut simțită atitudinea violentă a grupurilor și organizațiilor fasciste italiene, manifestată prin atitudini amenințătoare la adresa românilor din Italia. Au fost deja acte de agresiune față de românii onești de pe teritoriul Italiei și amenințări cu moartea în perioada următoare.

La toată această înlănțuire de fapte, care a fost reacția autorităților românești? Orbiți de o luptă personală meschină și păguboasă, președintele Băsescu și premierul Tăriceanu nu au avut viteza de reacție necesară pentru a veni la timp în sprijinul concetățenilor noștri aflați în Italia, cel puțin la nivel declarativ.

Cei doi care răspund de politica externă a României erau prea ocupați cu perpetuarea conflictului dintre palate pentru a mai fi atenți la deteriorarea relației cu Italia. Am așteptat în van un răspuns ferm la legile privind expulzarea românilor din Italia.

Am așteptat în van un răspuns ferm la legile privind expulzarea românilor din Italia. O vizită rapidă a lui Tăricenu, Băsescu sau Cioroianu la Roma. Nimic! O tăcere absolută de șase zile. O încasare de lovituri și murdării la adresa României fără cea mai mică luare de atitudine. A fost nevoie de o campanie mediatică românească de condamnare a atitudinii dușmănoase a autorităților italiene față de țara noastră pentru ca, în sfârșit, România să reacționeze.

Este adevărat, după ce, și la nivel european, s-au manifestat luări de poziție împotriva măsurilor autorităților italiene. Adică, într-un anume fel, pare-se că Executivul a așteptat cristalizarea unei poziții europene, pentru a nu se situa de partea greșită a baricadei.

Au fost necesare șase zile de expectativă din partea Guvernului și a Președinției până să constate că în Italia se terfelește imaginea României și este pusă în pericol siguranța compatrioților noștri aflați acolo și față de care noi avem oarecare responsabilități. Și asta din cauza unui rom care a omorât o italiancă.

Acest fapt ne stârnește indignarea și îngrijorarea în egală măsură: este corolarul indolenței și a incompetenței actualei guvernări și a președintelui jucător de a gestiona atât problemele interne, cât și pe cele externe. Dacă într-un caz de drept comun, hipertrofiat de media și, ulterior, de autoritățile italiene, am stat șase zile și am așteptat să vedem cum evoluează lucrurile, ca abia apoi să luăm atitudine, la ce să ne așteptăm în cazul marilor probleme de drept internațional în care suntem implicați direct sau indirect, ca stat comunitar?

Cum să așteptăm să rezolvăm problema canalului Bîstroie, a Insulei Șerpilor, a combinatului de la Krivoi Rog, a tezaurului de la Moscova, a vizelor pentru america sau anglia, problema Basarabiei cu care, facem ce facem, și ne aflăm numai în conflict și câte altele, dacă într-o asemenea situație România nu a avut conducătorii care să ia atitudine din primul minut împotriva tăvălirii prin noroi a statului și poporului român? Și asta de către cine? Tocmai de către sora mai mare de gintă latină, Italia!

Și, ca să ducem tragi-comedia la paroxism, printre primele luări de poziție a fost și cea a ministrului de externe, un antitalent total privind regulile elementare diplomatice, care, inconștient și incompetent, afirmă că ar trebui să-i deportăm pe infractorii romi tocmai în deșertul egiptean.

Mai fascist nici că se poate, având în vedere, între altele, o poziție similară a lui antonescu privind deportarea țiganilor și evreilor în Transnistria! Nici Cioroianu, nici Tăriceanu și nici Băsescu nu au găsit că neluarea unei poziții imediate ar reprezenta ceva grav.

Acum toți au devenit deosebit de plini de solicitudine față de situația creată. Vom face și vom drege, pare a fi sloganul autorităților române.

Cam târziu și puțin credibil, domnilor!

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Aledin Amet - declarație politică cu tema «Ce se întâmplă cu sala fostului cinematograf Republica din orașul Constanța»;

Domnul Aledin Amet.

Video in format Real Media  

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează «Ce se întâmplă cu sala fostului cinematograf "Republica" din orașul Constanța»

Pentru orașul Constanța, cinematograful "Republica" a reprezentat mulți ani un reper important. În contextul în care, din păcate, producția artistică de gen nu mai este popularizată într-un mod corespunzător, sălile cinematografelor au căpătat alte destinații sau au fost chiar neglijate.

De câțiva ani, soarta fostului cinematograf "Republica" este neclară. Am formulat cu ceva timp în urmă o interpelare adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor, prin care solicitam lămuriri în legătură cu respectivul așezământ. Răspunsul, unul politicos, nu a adus însă lămuriri suplimentare.

Există o regretabilă confuzie în ceea ce privește această problemă. Nepunerea în valoare a unei astfel de săli prejudiciază interesele comunității. Schimbarea destinației unei astfel de săli prejudiciază, de asemenea, interesele comunității. În condițiile în care orașul Constanța are nevoie de scene pentru manifestări culturale, în condițiile în care celelalte săli au fost deja închise, locațiile respective găzduind societăți având un alt profil, fostul cinematograf "Republica" trebuie reinventat. Privatizarea este singura soluție fiind nevoie însă de respectarea condițiilor legale, constând în păstrarea profilului inițial.

De prea mulți ani nu se observă în acest sens o inițiativă concretă. În primul rând, pierd constănțenii. Ei consideră tema ca fiind una de interes pentru oraș. Ei doresc să se clarifice cât mai repede situația sălii fostului cinematograf "Republica".

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Petru Lificiu - informare privind înscrierea sa în Partidul Democrat și activarea în Grupul parlamentar al Partidului Democrat;

Înainte de a da cuvântul domnului Antal, domnul Lificiu are de făcut un anunț care este prioritar.

Video in format Real Media  

Domnul Petru Lificiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Începând de săptămâna trecută, m-am înscris în Partidul Democrat și acționez în Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Au mai depus în scris domnii: Costică Macaleți, P.S.D.; Ioan Munteanu, P.S.D.; Valeriu Zgonea, P.S.D.; Gheorghe Chiper, P.S.D.; Gheorghe Dragomir, P.N.L.; Mihai Sandu-Capră, P.N.L.; Gheorghe Gabor, P.N.L.; Horea Dorin Uioreanu, P.N.L.; Motreanu Dan, P.N.L.; Aurel Olarean, P.D.; Dumitru Ioan Puchianu, P.D.

 
Video in format Real Media Antal Árpad András - argumente în favoarea existenței unei regiuni: Ținutul Secuiesc există!;

Aveți cuvântul domnule Antal.

Video in format Real Media  

Domnul Antal Árpád András:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă", spuneau memorandiștii români din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea. Au avut dreptate. Dar greșeala unor lideri politici ai vremii a fost plătită scump, după câteva decenii. Este evident pentru toată lumea că, în cazul acordării drepturilor cerute de români, egale cu ale sașilor, secuilor și maghiarilor din Transilvania, aceștia nu mai doreau să se unească cu românii de dincolo de Carpați.

S-au scris și se vor mai scrie multe despre aceste evenimente de către istorici. Eu fiind sociolog, doresc să vă atrag atenția asupra unei situații dacă nu similare, dar oarecum asemănătoare, și doresc să vă atrag atenția că nici existența unei regiuni nu se discută. Ea există, chiar dacă unele autorități ale statului român încearcă să nege cu vehemență acest fapt.

Doamnelor și domnilor, Ținutul Secuiesc există! Știm cu toții unde începe și unde se termină. Știm că este diferită de alte regiuni, atât din punct de vedere cultural și lingvistic, cât și din punct de vedere arhitectural sau religios. La fel cum știu cei care locuiesc în Țara Moților, Oașului etc., lista fiind lungă.

Doar că autoritățile statului nu sunt deranjate de faptul că, de exemplu, la Câmpeni, în Țara Moților, la intrare, este un panou imens lângă o poartă din lemn, tradițională și frumoasă, pe care scrie "Bine ați venit în capitala Țării Moților!".

În acest caz, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România nu a fost deranjată de aceste panouri, nu a invocat art.6 alin.(2) din Legea nr.148/2000, nici art.3 alin.3 din Constituția României, conform căreia teritoriul țării este organizat sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe.

Adresa nr.92/37946 din 01.XI.2007 nu este altceva decât o dovadă a faptului că în România unii sunt mai egali decât ceilalți. Bănuiesc că a fost semnat de adjunctul directorului general, domnul inginer Cristian Duică, pentru că unii vor să scape de dânsul. Îl rog, deci, pe domnul ministru al transporturilor să-l demită urgent pe domnul Duică, înainte să se facă de râs întreaga instituție.

În august, ați dat jos panoul, spunând că trebuia să-l amplasăm cu trei milimetri mai la stânga, când era evident că nu modul de amplasare a panoului, ci mesajul era problema dumneavoastră. Iar pentru cei care încă mai sunt deranjați de fenomenul amplasării unor panouri cu Ținutul Secuiesc, le spun un singur lucru: "Dragi tovarăși și prieteni, chiar dacă nu aveți asupra dumneavoastră, la vedere, chiar buletinul sau cartea de identitate, dumneavoastră totuși existați, așa cum există și Ținutul Secuiesc, chiar dacă nu există panouri." Dar cum corect și legal este să îl aveți la îndemână, tot așa corect e ca la intrarea în județul Covasna, de exemplu, să întâlniți panouri cu "Bine ați venit în Ținutul Secuiesc!", iar dacă ne luați acest drept, istoria se va răzbuna.

În rest, ce să vă mai spun, nu vă jucați cu secuii, ca să puteți trăi bine.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Trei culori și-o singură iubire, românească!;

Din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul Ioan Aurel Rus.

Urmează reprezentanții Grupului parlamentar al P.N.L.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Trei culori și-o singurăiubire, românească!"

S-au împlinit, zilele trecute, 15 ani de când, în urma uni stupid accident, au plecat dintre noi, pentru a nu se mai întoarce niciodată, doi mari patrioți : Doina și Ion Aldea Teodorovici.

Pentru cei care i-au cunoscut mai îndeaproape, pentru cei care simt românește, pentru populația românească de oriunde s-ar afla aceasta, ei sunt niște eroi! Creșteau ca doi brazi viguroși într-un sol sănătos, promițând să fie mereu verzi și să păstreze veșnic aprinsă flacăra românismului. Să nu mai fie lacrimi și dureri la Chișinău, să trecem Prutul ca orice râu al țării nu ca frontieră, să fim toți o Românie Mare. Dar forțele oculte i-au doborât!

România a intrat atunci în doliu. Românii i-au plâns zile și nopți în șir, neputând să înțeleagă de ce a trebuit să se întâmple așa ceva, de ce a trebuit ca tocmai ei să plătească acest tribut, de ce tocmai ei, care erau atunci stindard... Pe cine deranjau?! Erau și tineri, erau și frumoși, erau fericiți, erau patrioți adevărați, erau iubiți, erau apreciați...erau adorați. își creșteau copilul, nu acceptau rusificarea din Moldova.

Și, totuși, Dumnezeu i-a chemat. Iar ei ascultători și cuminți ca niște copii, au dat curs chemării. s-a ținut judecata! Copacul de la Coșereni a dat sentința : Veți dispărea!

Dușmanii s-au bucurat. mancurții și trădătorii au triumfat. Înmormântare ca a lor nu se mai făcuse niciodată în Basarabia. Toată mica "gubernie", cu o solidaritate nemaivăzută, a participat la ultimul lor drum. Chișinăul era paralizat, bulversat. o mare de oameni în negru.

Un ocean de tristețe, un fluviu de lacrimi, întreg cortegiul înainta în respectuoasă meditație, încet, tăcut în compania muzicii lor, care străbătea ca un clopot al deșteptării, conștiințele.

"Reaprindeți candela-n căscioară!", cereau ei. "Trei culori și o singură iubire" - propovăduiau ei. "Eminescu să ne judece", se rugau ei.

De atunci s-au scurs 15 ani, de zbucium, de luptă, de neîncredere și mai ales de înfrângeri. Ca un castel de nisip, tot ce construiseră s-a năruit. Mărăcinii și pălămida acoperă acum, tot mai de nestăpânit, temelia abia începută cu ei. Suspin, lacrimi și durere. Fără ei se trece Prutul, doar cu pașaport. Primăvara renașterii rămâne o speranță. a fost a lor, dar este și a fraților rămași fără ei.

Ei au căzut, dar nu au fost învinși. Ei au luptat pentru românism. Ion și Doina sunt niște eroi. să nu-i uităm! Ar fi cea mai groaznică pedeapsă!

Fii treaz popor român! Scutură praful uitării. Din panteonul marilor eroi ei ne privesc și ne ascultă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Mircea Ciopraga - declarație politică: Lipsa activității diplomatice a președintelui Traian Băsescu contribuie la imaginea negativă a României în Italia;

Domnul Ciopraga.

Video in format Real Media  

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Lipsa activității diplomatice a președintelui Traian Băsescu contribuie la imaginea negativă a României în Italia".

Stimați colegi,

Pe fondul crizei cetățenilor români în Italia pentru a se eschiva de la responsabilități, președintele Traian Băsescu a aruncat vina asupra guvernului pentru problemele care au apărut pentru comunitatea românească din Italia.

Este o realitate binecunoscută că președintele Băsescu, ocupat prea mult cu politica internă și atacuri politice sub centură asupra partidelor și personajelor politice indezirabile pentru domnia sa, a neglijat aproape complet atribuțiile pe care le are în politica externă.

Activitatea diplomatică, de reprezentare pe plan extern, pentru președintele unei țări, este extrem de importantă în promovarea și apărarea intereselor propriilor cetățeni.

În toți anii din acest mandat, președintele Băsescu a efectuat extrem de puține vizite în afara țării, devenind însă "protagonistul de vază" al crizelor din politica internă, cele mai multe tot de el orchestrate.

Dacă președintele ar fi acordat un interes mai mare pentru activitatea diplomatică în țările în care cetățenii României sunt din ce în ce mai numeroși, nu s-ar fi ajuns în situația de astăzi din Italia, sau în orice caz, amploarea scandalului nu ar fi fost aceasta.

Agenda președintelui va cuprinde, în acest an, țările arabe exportatoare de petrol, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Egipt și în Pakistan, după ce în anii trecuți a fost in Regatul Hașemit al Iordaniei, Qatar si India.

În mod inexplicabil, vizitele în statele Uniunii Europene sunt o raritate, sau aproape complet absente.

Imaginea României în Italia și Spania, ar trebui să fie în permanență susținută de o activitate diplomatică intensă care revine inclusiv președintelui.

Chiar și acum, în al nouălea ceas, ar fi necesar ca Traian Băsescu să urmeze exemplul premierului Călin Popescu Tăriceanu și să efectueze o vizită în Italia.

Este nevoie ca în aceste zile, efortul diplomatic să fie intensificat, iar politicienii italieni să fie asigurați în mod direct de sprijinul pe care președintele României îl acordă.

Românii care își văd de treabă și de ani de zile contribuie la bunăstarea Republicii Italiene prin efortul fizic și psihic pe care îl depun, trebuie să se simtă apărați și încurajați de către președintele tuturor românilor, însă Președintele Băsescu este acum profund absorbit de campania pentru referendum, adică pentru Partidul Democrat, și nu a anunțat nici o vizită în Italia.

Cu siguranță, nu va ezita să se deplaseze acolo când va avea nevoie de votul românilor de acolo.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Dacă în ală se mai află colegi deputați care au dorit să ia cuvântul și nu i-am strigat. Nu.

Având în vedere acest lucru, ceilalți au depus în scris, așa cum i-am anunțat.

Declar ședința închisă.

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Mihai Sandu Capră - apel la implicare activă a instituțiilor statului în apărarea drepturilor românilor care lucrează în străinătate;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor și domnilor,

Din păcate, în urma unor infracțiuni violente ale unor români din Italia, toți ceilalți români care trăiesc și muncesc cinstit acolo, români care au adus beneficii atât economiei Italiei, cât și economiei românești sunt acum expuși unor manifestări xenofobe fără precedent în Europa.

Guvernul României a luat deja mai multe măsuri în primă fază și urmează, în urma unor reuniuni de lucru de urgență, să mai întreprindă și alte acțiuni pe mai multe paliere care să amelioreze situațiile menționate mai sus, și anume: măsuri care prin cooperarea polițienească, juridică și consulară cu autoritățile italiene să pună capăt fenomenului infracțional crescut în ultima perioadă în rândul românilor din Italia, dar și protejarea drepturilor comunităților românești de acolo și găsirea celor mai bune și mai rapide soluții de stingere a conflictelor.

Dar nu numai Guvernul României trebuie să se implice activ în înlăturarea acestor probleme majore ale românilor stabiliți sau plecați doar temporar în Italia, ci și toți ceilalți: politicieni, societatea civilă, organizațiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate relațiile cu diaspora, comunitățile de oameni de afaceri și presa.

De exemplu, politicienii din Parlamentul României pot face un prim pas prin deschiderea mai multor cabinete parlamentare în Italia pentru a veni în ajutorul românilor cu asistență gratuită în diverse domenii. Eu am întreprins această măsură în Spania cu ceva timp în urmă, pentru a sprijini comunitatea de români numeroasă și acolo, prin deschiderea unui cabinet parlamentar la Sevilla. Poate este un fapt mărunt, dar eu consider că fiecare gest este important pentru românii plecați din țară chiar și temporar, care suferă acum mai mult ca oricând doar pentru faptul că se numesc români.

Vă mulțumesc.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema Votul uninominal versus referendum;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Votul uninominal versus referendum"

Principala modificare în sistemul politic românesc post-decembrist o constituie cu siguranță votul uninominal. Prin acesta se înțelege un mod de alegere directă a unor candidați individuali și nu desemnarea în bloc a unei liste întocmite pe baza unor criterii mai mult sau mai puțin transparente, de către un partid. Se dorește o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii să opteze între candidaturi nominale și nu între liste. Asta ar vrea președintele Băsescu să înțeleagă alegătorii propunând un referendum radical în problema votului uninominal. Dar situația este oare așa?

Avem oare nevoie de un sistem de vot radical menit să distrugă structura partidelor din România? Eu cred că nu.

Inițiativa legislativă a Asociației Pro Democrația, susținută de Partidul Național Liberal și implicit de Guvern, prevede ca alegerea senatorilor și deputaților să se facă în sistem uninominal mixt prin compensare, mandatele urmând să fie redistribuite candidaților care au obținut locurile doi și trei în colegiile uninominale, în funcție de ponderea partidelor la nivel național. Proiectul mai prevede că, în cazul în care un partid obține jumătate plus unu din colegiile uninominale, atunci redistribuirea se va face pe liste de partid, pe o așa-numită listă de rezervă. La acest proiect se adaugă amendamentele depuse, și anume PSD - 74 de amendamente, PC - 26, UDMR - 7, iar reprezentanții minorităților naționale - 6.

După discuții intense, după asumarea răspunderii de către Guvern, după introducerea și discutarea amendamentelor, mă întreb acum de ce mai este nevoie de un referendum?

  Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică: Secțiile de votare separate reprezintă o cheltuială inutilă și o bătaie de joc la adresa electoratului român;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Secțiile de votare separate reprezintă o cheltuială inutilă și o bătaie de joc la adresa electoratului român"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider ca fiind absolut normal și logic ca viitoarele alegeri europarlamentare și referendumul să se desfășoare simultan, dar în aceleași secții de votare și folosind aceeași logistică. Recenta decizie a Guvernului de a organiza secții de vot separate nu face decât să ne întărească convingerea asupra atitudinii de dispreț total față de interesele electoratului, de care continuă să dea dovadă executivul în frunte cu primul ministru. O astfel de decizie este nu numai absurdă și ilogică, dar și costisitoare, costurile suplimentare urmând a fi suportate din banul public. Avem oare atâția bani încât să ne permitem să organizăm două scrutinuri politice la nivel național dar folosind locații diferite? Ne permitem, oare, să organizăm secții de votare paralele, dublând astfel costurile cu logistica, personalul și supravegherea întregii operațiuni? Stimați colegi, vorbim de mii și mii de secții de votare, în marile orașe dar și în sate, vorbim de mii de oameni angrenați în această operațiune! Aceste cheltuieli duble puteau fi ușor evitate dacă România nu avea un prim ministru a cărui gândire să fie dominată de orgolii personale și egoism politic.

Consider recenta decizie a Guvernului ca una total nedemocratică, menită doar a descuraja electoratul și a boicota, astfel, referendumul. Guvernul a avut la dispoziție opt luni de zile ca să se pronunțe asupra legii votului uninominal și nimic nu ne-ar fi împiedicat în Parlament să adoptăm această lege. Suveranitatea deciziilor aparține poporului, care își poate exprima voința prin organele sale reprezentative sau prin referendum. Referendumul este forma supremă a democrației, cea prin care poporul decide, singur și direct, asupra unei probleme de interes național. Să-i lăsăm, deci, acest drept neatins fără a mai apela la subterfugii politice ieftine menite doar a induce o stare de nesiguranță în rândul electoratului. Guvernul Tăriceanu II trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că un referendum este un drept al poporului român, nu o concesie făcută de un guvern sau altul.

  Constantin Faina - declarație politică cu tema Statul - un administrator risipitor al averii noastre;

Domnul Constantin Faina:

"Statul - un administratorrisipitor al averii noastre"

În cadrul politicii industriale distingem două direcții fundamentale ale acțiunii Guvernului: privatizarea și restructurarea. Pe fondul înrăutățirii situației economice actuale în care ținta de inflație de 4% este ratată, deficitul extern ajungând la 87% (depășind nivelul de 10 miliarde euro de anul trecut), creșterea economică a încetinit (de la 7,7% în anul trecut la 5,8% în primele 6 luni) Comisia Europeană va investiga privatizarea unor societăți comerciale și procedurile de lichidare de la Tractorul Brașov.

Încă din luna februarie a.c., am adresat o interpelare primului ministru al Guvernului privind strategia de privatizare a Societății Comerciale Tractorul UTB Brașov. Și ce a urmat? SC TractorulSA a fost vândută după o licitație cu multe semne de întrebare.

Procedura delichidarede la Tractorul Brașov a fost interpretată de Comisia Europeană drept o privatizare cu ajutor de stat în baza unui plan de afaceri care ar fi influențat prețul de licitație. Ca urmare,oanume firmă, FLAVUS INVESTIȚII, a cumpărat terenul platformei industriale Tractorul la un preț de 41 euro pe metru pătrat, cu mult sub prețul pieței. Activele uzinei și terenul de 126 hectare a fost vândut la 77 milioane de euro. Într-o zonăapropiată,ofirmă privată a vândut osuprafață de teren, nu mai are importanță cât, oricum mult mai puțin decât Tractorul, la 600 euro metru pătrat.

Rezultă fără echivoc că Autoritatea pentru ValorificareaActivelor Statului (AVAS) a vândut averea societății Tractorul cu mult sub prețul pieței (și ne întrebăm de ce?), în condițiile în care statul ar fi trebuit să obțină cât mai mult din vânzare.

Aceste aspecte au fost semnalate și în presa județeană, fără însă a reuși o revenire asupra hotărârii.

Poate concluziile Comisiei Europene care investighează privatizarea unor societăți comerciale și procedurile de lichidare de la Tractorul Brașov, vor determina o schimbare de atitudine și de mentalitate a celor care administrează bunurile statului, averea noastră.

  Gheorghe Gabor - intervenție cu tema Locuitorii din Țara Făgărașului și din zona Rupea ar trebui să facă mai mult pentru proprietatea lor;

Domnul Gheorghe Gabor:

"Locuitorii din Țara Făgărașului și din zona Rupea ar trebui să facă mai mult pentru prosperitatea lor"

La Academia Sâmbăta de Sus, de pe lângă Mănăstirea Brâncoveanu, județul Brașov, am invitat, la sfârșitul săptămânii trecute, specialiști în implementarea măsurilor agricole și accesarea fondurilor europene din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Direcției Agricole Brașov.

După câteva luni de la integrarea României în Uniunea Europeană, populația din zona Țării Făgărașului este interesată de modalitățile prin care vor putea să acceseze fondurile europene.

Este a doua manifestare care are loc la Sâmbăta de Sus, cu scopul de a mediatiza programele Ministerului Agriculturii, participanți fiind primari, viceprimari și fermieri din Țara Făgărașului, indiferent de culoarea politică.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 a fost prezentat de către Direcția Agricolă a județului Brașov, dar și de specialiști din MADR, explicând împărțirea finanțării acestuia în valoare de 8 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro FADR și 500 milioane euro plăți directe.

Spre deosebire de Programul SAPARD care s-a adresat modernizării și restructurării sectorului agro-alimentar, PNDR are ca axă prioritară creșterea calității vieții în mediul rural.

S-a stabilit un calendar privind derularea PNDR începând cu aprobarea acestuia de către Comisia Europeană, probabil în anul 2007 sau 2008, prin acordarea de prioritate modernizării exploatațiilor agricole, creșterii valorii adăugate a produselor agricole și forestiere și renovării, dezvoltării satelor, îmbunătățirii serviciilor de bază pentru economia și populația rurală, punerii în valoare a moștenirii rurale.

Instalarea tinerilor fermieri, sprijinul pentru zonele defavorizate, sprijinul pentru agricultura ecologică sau folosirea extensivă a pajiștilor sunt măsuri incluse în PNDR care stimulează financiar potențialii beneficiari pentru abordarea acestor activități. Nu în ultimul rând, încurajarea activităților turistice dorește să valorifice potențialul natural, dar și produsele agricole tradiționale.

Problemele sunt aceleași ca și în cazul Programului SAPARD: pentru țăranul simplu este greu să acceseze aceste fonduri europene pentru că cei 50% pe care trebuie să-i depună pentru a putea obține finanțare sunt sume importante pe care solicitantul obișnuit nu le are.

Esențială pentru Țara Făgărașului și zona Rupea va fi accesarea fondurilor pe agroturism, modernizări de ferme, prestări servicii în mediul rural. Urmare a acțiunii desfășurate în anul 2005, au fost accesate fonduri SAPARD pentru plantații de afine, procesare carne și o pensiune agro-turistică.

În zona noastră, un rol important îl vor avea, de asemenea, și asociațiile de producători (crescători de vaci, capre și oi) pentru o prelucrare mai bună a laptelui conform cu standardele Uniunii Europene, dar si asocierile pentru exploatații agricole, în vederea eficientizării activităților specifice.

  Mircia Giurgiu - declarație politică: Statul a uitat de fermierii români;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Statul a uitat de fermierii români"

România este, sau mai bine spus a fost, o țară preponderent agrară. Înainte de 1989 s-a încercat industrializarea, dar tot agricultura era aceea care asigura exportul.

În prezent, situația a ajuns de-a dreptul disperată. În urma împroprietăririi populației, suprafețele agrare lucrate s-au diminuat simțitor, slabele încercări de unificare a parcelelor și lucrul lor în asociație au eșuat lamentabil, din mai multe motive. Crescătorii de animale și de păsări au, poate, cel mai mult de suferit. Hrana pentru animale este puțină, scumpă și, uneori, de slabă calitate. Importurile de carne aduc grave prejudicii producătorilor autohtoni, iar subvențiile pe care aceștia ar trebui să le primească din partea statului român nu acoperă mai nimic din costurile pe care aceștia le au.

În prezent, fermierii solicită acordarea unei subvenții pe cap de animal de minimum 300 de lei, în cazul celor care au cel mult două animale. Lipsa de subvenții reprezintă o mare nedreptate, mai ales că gospodăriile cu 1-2 animale reprezintă peste 93% din totalul celor existente în România.

De asemenea, mai este solicitat pentru crescătorii de bovine de rasă un sprijin financiar de 1.000 de lei pe cap de animal.

La ora actuală, cu subvențiile acordate de minister pe cap de animal din exploatațiile cu peste trei capete, îi poziționează pe fermierii români în condiții de concurență neloială cu cei din restul Uniunii Europene care primesc subvenții de peste 400 euro pe cap de animal. Fermierii români au solicitat subvenții pentru crescătorii de bovine, indiferent de numărul de animale deținut în exploatație, dar mereu s-a spus că nu este în conformitate cu cerințele UE referitoare la acordarea subvențiilor către proprietarii cu 1-2 animale.

În România se practică o agricultură ecologică, implicit creșterea animalelor se face în aceleași condiții. În condițiile în care se militează pentru un mediu mai curat și nepoluat, vă întreb ce vom face noi, ca români, să păstrăm ceea ce avem?

  Dan Grigore - referire la cazul celor 52 de persoane din județul Ialomița sechestrate în Spania;

Domnul Dan Grigore:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mă voi referi azi la cazul celor 52 de persoane din județul Ialomița sechestrate în Spania.

Înșelați și un pic mai săraci ca înainte...Au fost păcăliți și au rămas si fără bani.

Este cazul celor 52 de cetățeni români din comuna Cocora, județul Ialomița, care au plecat la muncă în Spania, la cules de fructe, și au ajuns în alta parte: pe mâna unor traficanți de carne vie. Oamenii îl acuză de situația lor pe preotul din comuna Muntenii Buzău, care ar fi intermediat plecarea lor. Părintele însă neagă, spunând că nu are nici o legătură și că făptașii s-au folosit de numele său. Alte două persoane, doi săteni, fiind suspectați, dar nefiind de găsit, au fost dați în urmărire.

Odată ajunși în Spania, ialomițenii au fost sechestrați timp de două zile după ce au fost dați pe mâna unor traficanți de carne vie. Doi dintre ei au reușit să fugă și să alerteze poliția spaniolă. Autoritățile spaniole spun că rețeaua de traficanți români era urmărită de multă vreme.

De asemenea, autoritățile din România au deschis propria anchetă.

Probabil că sunt multe alte cazuri asemănătoare, implicând un număr mai mare sau mai mic de persoane, cazuri care nu s-au mediatizat și despre care nu am auzit încă nimic. Din păcate însă, în toate acestea sunt implicați oameni, cetățeni români care pleacă la muncă, sperând că ziua de mâine va arăta altfel pentru ei și familiile lor, cu speranța că vor reuși să-și întrețină și să își educe copiii, să le ofere ceea ce probabil mulți dintre ei doar și-au dorit atunci când erau copii. Munca cinstește pe oricine, indiferent de culoarea pielii, de religie, de opțiuni politice sau de locație. Pentru a nu ajunge în situația umilitoare și periculoasă precum cea prezentata astăzi, trebuie protejați. Cum? Exact aceasta vrem sa aflăm de la cei ce o pot face, concret; de la cei care pot veni în ajutorul acestor oameni cu soluții concrete și aplicabile cât mai urgent pentru a evita asemenea cazuri pe viitor.

  Miron Ignat - declarație politică cu tema Încălzirea globală;

Domnul Miron Ignat:

"Încălzirea globală"

Stimate colege, stimați colegi,

Schimbările climatice sunt o caracteristică a istoriei planetei noastre. Pământul a suferit în decursul istoriei sale o serie de modificări majore ale climei, iar acum suntem în cadrul unui proces de încălzire treptată. Acest proces de încălzire treptată a început de la sfârșitul ultimei glaciațiuni, în urmă cu 10.000 de ani. În ultimii 100 de ani, temperatura a crescut de două ori mai rapid, iar consecințele ar putea fi devastatoare.

În ultima vreme, termenii de "încălzire globală" și "efect de seră" au fost studiate și discutate mai des. Este acceptat faptul că gazele cu efect de seră produse de activitățile umane sunt principala cauză a acestei probleme a încălzirii accelerate a Pământului.

Fenomenul este considerat foarte dramatic, iar pe o scară de la 1 la 10, se poate spune că gravitatea fenomenului poate fi notat cu nota 9. Omul, ca specie, a supraviețuit de-a lungul timpului, adaptându-se cu succes condițiilor de mediu. Însă strategiile de adaptare, mai ales pe termen scurt, sunt vitale.

În România, acest fenomen se datorează creșterii temperaturii aerului, atât în anotimpul de vară, cât și în iarnă. Modificările aduse de creșterea temperaturilor vor schimba, probabil, configurația culturilor agricole, făcând necesară introducerea de noi soiuri.

În România, schimbarea climei va însemna și o creștere a frecvenței și a intensității unor fenomene extreme. Seceta, valurile de căldură și inundațiile vor constitui principalele provocări cărora va trebui să le facem față prin măsuri de adaptare gândite regional.

De exemplu, regiunile din partea sudică a țării sunt deja expuse unui fenomen de aridizare, care va continua și în viitor. Tendința de diminuare a grosimii stratului de zăpadă, deja observată în vestul și nord-estul țării și care ar putea să se amplifice în viitor, aduce probleme în gestionare a rezervelor de apă, rezerve care în regiunea noastră sunt amenințate de evoluția viitoare a efectelor schimbării climei. Zonele colinare se vor transforma în zone semideșertice sau foarte aride.

Regiunile de deal și munte sunt și ele expuse impactului schimbării climei, frecvența avalanșelor și a alunecărilor de teren putându-se modifica dramatic.

Este de așteptat ca litoralul Mării Negre, care este deja o regiune vulnerabilă, din cauza intervenției umane prilejuite de amenajările portuare și modificările pe cursul Dunării, să devină și mai expus riscurilor climatice. Zona litorală a Mării Negre, între Sulina și Vama Veche, este în pericol.

Încălzirea globală ar putea avea efecte dezastruoase asupra Deltei Dunării și asupra orașelor situate pe malul Dunării. În aceste condiții, Delta Dunării ar putea fi inundată total, iar întregul curs al Dunării inferioare va fi afectat. Malurile, în special cele îndiguite, vor avea de suferit, iar orașele Tulcea, Galați și Brăila, Chilia Veche, Vâlcovo, Ismail și Reni, ar urma să fie parțial inundate.

Surse ale Ministerului Mediului au declarat că au fost deja demarate programe de salvare a litoralului, a Deltei, iar efectele se vor vedea în curând.

Consecințe ale încălzirii climei globale pot afecta grav și viața oamenilor. Poate crește incidența bolilor de ochi, din cauza radiațiilor emise de soare, a radiațiilor ultraviolete, electromagnetice, cazuri de cancer de piele, care în ultima perioadă s-au înmulțit foarte mult. Schimbările majore de temperatură, respectiv fluctuațiile foarte mari de la rece la cald, și deplasarea total aleatorie a curenților de aer fac ca presiunea să fie variabilă și acest lucru va afecta bolnavii cardiovasculari.

Creșterea cantității de radiații ionizante care se primesc de la Cosmos va avea efecte negative asupra metabolismului și a duratei de viață a plantelor și a animalelor.

Contribuția omului la acest fenomen este foarte importantă și dacă ea va continua, este posibil ca, într-un timp scurt pentru istorie dar lung pentru o generație, să se întâmple lucruri deosebit de grave.

Acestea sunt câteva dintre cele mai importante efecte care se pot întâmpla. Încălzirea climei în România, ca și în lume, este deja o problemă extrem de serioasă și de o gravitate deosebită.

Vă mulțumesc.

  Florin Iordache - declarație politică intitulată Traian Băsescu manipulează electoratul cu votul uninominal!;

Domnul Florin Iordache:

"Traian Băsescu manipulează electoratul cu votul uninominal!"

Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European constituie prilejul unor dezbateri extrem de serioase despre viitorul nostru european, care să prezinte cetățenilor strategiile proprii fiecărui partid în ceea ce privește integrarea europeană. Predomină, din păcate, o abordare simplistă, demagogică, marcată de promisiuni populiste, din partea Președintelui României care dă dovadă de o mare demagogie politică practicată tot mai des în viața noastră publică. Pe acest fond de slăbiciune organizatorică și de slăbire a atașamentului cetățenilor față de formațiunile politice, partidele nu vor putea gestiona eficient două campanii electorale total diferite ca tematică, miză și mesaje, atâta timp cât Traian Băsescu stă cu pistolul la tâmpla lor.

Președintele României ne-a adus în situația similară celei în care se cuplau alegerile parlamentare cu acelea prezidențiale. Practic, cele două campanii electorale nu făceau altceva decât să se confunde. Oricum, populația României are concepții diferite față de referendumul convocat de șeful statului și față de utilitatea și necesitatea introducerii votului uninominal.

Deși Partidul Social Democrat își revendică paternitatea votului uninominal, Traian Băsescu dorește să și-o asume cu orice scop. De ce nu dă dovadă de fair-play și recunoaște în fața electoratului că el susține, de fapt, varianta de vot uninominal propusă de PSD? Mi se pare o abordare cu totul superficială. Se supralicitează, în mod demagogic, o formulă simplistă: votul uninominal "va reforma" clasa politică! Clasa politică evoluează odată cu societatea și reflectă atât procesele pozitive, cât și cele negative din societate. Transformarea clasei politice, ca și aceea a societății, este rezultatul unei multitudini de factori, care acționează în viața publică, economică, socială, în climatul general din țară. Toată lumea vorbește despre "reforma" clasei politice, fără a defini clar și fără ambiguități ce înseamnă aceasta. Mulți o văd doar ca pe o schimbare de generații, ceea ce oricum se produce în mod inevitabil. Dar cum se reflectă schimbările cerute de "reformă" în mentalități, în comportamente, în spirit civic, spirit responsabil și în competențe, în concretizarea unor noi proiecte politice care să răspundă schimbărilor din societate și noului statut internațional al țării, ei bine, sunt aspecte esențiale care rămân în afara discuțiilor. Or, tocmai acestea sunt problemele de fond care nu se rezolvă doar prin modificarea sistemului electoral.

Păcat că un astfel de președinte nu reușește să reprezinte interesele românilor nici în țară, dar nici în străinătate și totuși inspiră încredere românilor...Păcat...Foarte mare păcat!

Vă mulțumesc.

  Lia Ardelean - intervenție cu tema Tinerii sub 40 de ani mai au de așteptat pentru a-și face propriile ferme;

Doamna Lia Ardelean:

"Tinerii sub 40 de ani mai au de așteptat pentru a-și face propriile ferme"

Ne-am obișnuit să ne plângem permanent că tinerii noștri aleg alte zări, emigrând peste mări și țări în căutarea unei vieți mai bune, dar nu facem mai nimic pentru a-i stabiliza pe meleagurile autohtone. Realitățile din România ne oferă numeroase exemple în acest sens, și m-aș opri doar la situația tinerilor agricultori, care ar putea porni o afacere în domeniu cu ajutorul unor finanțări nerambursabile. Din păcate, tinerii vor pleca în continuare la cules de căpșuni prin Spania, deoarece emiterea normelor necesare pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) întârzie de mai bine de o jumătate de an. Am revenit cu un document înaintat MADR, după o întrebare formulată în luna mai a.c., specificând că tinerii sub 40 de ani nu pot să beneficieze de banii alocați prin PNDR din cauza întârzierii apariției normelor de aplicare.

Am atras atenția asupra faptului că programele MADR riscă să rămână la faza declarativă în cazul în care ghidul de accesare a fondurilor și celelalte detalii tehnice de aplicare nu sunt cunoscute de potențialii beneficiari. M-am referit în special la persoanele sub 40 de ani, care ar putea beneficia de finanțare de 100 % din fonduri publice nerambursabile, dacă se instalează pentru prima dată ca și conducători ai unei exploatații agricole, potrivit Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, la capitolul "Instalarea tinerilor fermieri - COD 112", însă aceștia nu cunosc efectiv pașii care trebuie urmați pentru a intra în posesia sumelor respective. De asemenea, am atenționat că nepunerea în aplicare a facilităților pentru tinerii care vor să se stabilească la țară va contribui la amplificarea fenomenului scăderii populației României, manifestat îndeosebi în mediul rural.

Din păcate, oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale recunosc că în prezent nu există normele de aplicare pentru accesarea fondurilor prin PNDR, însă acest lucru nu le este de nici un ajutor tinerilor interesați, care nu au în prezent nici o soluție pentru a-și înființa ferme și, implicit, pentru a se înrădăcina în zonele rurale.

Consider că trebuie să manifestăm o mai mare responsabilitate în sensul trecerii de la vorbe la fapte, deoarece nu putem accesa eficient banii europeni dacă noi nu ne punem la punct metodologiile de utilizare a acestora. Cât despre soarta tinerilor agricultori, mă refer la cei rămași încă în țară, ea rămâne cel puțin deocamdată la ...mila Celui de Sus.

  Mircea Man - declarație politică cu subiectul Produsele tradiționale românești, pe masa europenilor sau doar pe taraba românilor?;

Domnul Mircea Man:

"Produsele tradiționale românești, pe masa europenilor sau doar pe taraba românilor?"

Stimați colegi,

Știm bine că producătorii din România pot să solicite protecția produselor agroalimentare tradiționale pe piața UE, iar Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale este cel care trebuie să verifice documentația depusă de aceștia pentru înregistrarea și dobândirea protecției unui anumit produs. Țara noastră a solicitat deja și a obținut protecție pentru țuică, horincă, turț, vinars și palincă. Uniunea Europeană oferă această protecție cu scopul de a asigura o concurență loială între producătorii din statele membre UE, dar pentru un număr infim de produse. Dintre cele aflate pe lista Comisiei Europene pentru a primi bani pentru promovare, cel mai mult vor avea de suferit produsele tradiționale, deoarece producătorii nu au o organizație care să le reprezinte interesele. Mai mult decât atât, lipsa banilor nu le permite să realizeze producții la standardul cerut pentru a participa la târguri și expoziții pentru a se face cunoscuți în Europa.

Astăzi, în România, sunt 1500 de produse tradiționale protejate doar de legislația națională, iar pentru promovarea acestora în UE statul român nu își prea face simțită prezența în acest sens.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale se dovedește încă o dată incapabil să pună la punct legislația privind produsele tradiționale românești ce vor pătrunde pe piețele europene, iar întrebarea care rămâne fără răspuns este: a fost oare atât de grea transpunerea normelor europene în legislația națională? Ceea ce este mai grav este că, din acest motiv, producătorii români de produse tradiționale nu vor putea accesa fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană în acest an, care e la finele sale, pentru promovarea acestor categorii de produse.

Lucrurile sunt clar precizate: fiecare stat membru UE are propria listă a produselor tradiționale, iar aprobarea de la UE ar putea fi obținută în maximum 1 an de la depunerea documentației. Rămâne ca Ministerul Agriculturii să finalizeze elaborarea procedurilor cu privire la acest lucru și produsele noastre să pătrundă pe piețele europene.

Revolta producătorilor români e justificată deoarece MADR a anunțat că produsele vor fi protejate pe piața UE abia în 2008, deși acest lucru trebuia să se întâmple de anul acesta.

Domnilor colegi, nu trebuie să uităm că produsele noastre sunt ecologice și că vor fi căutate pe piețele europene, fiind evidentă contribuția acestora la relansarea turismului și dezvoltarea acestuia în mediul rural. Este mult de lucru domnilor de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Spor la treabă!

  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică: Lupta împotriva xenofobiei și intoleranței, între vorbă și faptă...;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Lupta împotriva xenofobiei și intoleranței, între vorbă și faptă ..."

Stimați colegi,

Evenimentele recente petrecute în Italia și escaladarea manifestărilor xenofobe îndreptate împotriva românilor care locuiesc și muncesc acolo ne ilustrează dimensiunea pe care imixtiunea politicului și a politicianismului, în speță, în soluționarea unor conflicte o poate lua și consecințele nedorite ale acesteia.

Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2000/43/CE din 29 iunie 2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică, are ca obiectiv crearea unui cadru pentru combaterea discriminării pe criteriul originii rasiale și etnice, punându-se accent pe eficientizarea principiului tratamentului egal în statele membre. Drepturile și libertățile fundamentale ale omului prevăzute în documentele internaționale, precum și garanții pentru protecția și promovarea lor se regăsesc în aproape toate constituțiile naționale. Fiecare persoană are dreptul de a-și exercita liberul drept al facultăților sale naturale, însă acest exercițiu este asigurat cu limitări impuse de necesitatea de a se asigura și celorlalți oameni același exercițiu.

Carta Națiunilor Unite, Carta Internațională a Drepturilor Omului, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, Convenția UNESCO de interzicere a discriminării în educație, Convenția internațională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, Rezoluția 532/B (VIII) din 24 februarie 1952 prin care Adunarea Generala ONU a declarat că prevenirea discriminării și protecția minorităților sunt două dintre cele mai importante domenii ale activității ONU, Rezoluția 47-135 din 18 decembrie 1992 privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase sau lingvistice, Declarația asupra drepturilor omului și Declarația asupra rasismului și xenofobiei adoptate de Comunitatea Europeană etc., toate acestea sunt documente care fac apel la nediscriminare și egalitate în tratament, cuprinzând reguli de drept internațional în materia drepturilor omului, dovedind preocuparea tuturor organismelor internaționale și a celor europene în privința existenței și creșterii în cadrul comunității de atitudini, mișcări și acte de violență xenofobe și apreciind că eliminarea manifestărilor de discriminare rasială și de intoleranță se impune cu vigoare.

Și, totuși, iată cum un eveniment, extrem de regretabil de altfel, produs de un cetățean român, a provocat o reacție atât de amplă, generând fără discernământ valuri de manifestări violente, rasiste, xenofobe la adresa cetățenilor români cinstiți, a celor care prin munca lor, de fapt, contribuie la bunul mers al vieții economice din țara care îi găzduiește momentan. Cum ar fi fost dacă noi, românii, am fi avut aceeași atitudine la adresa tuturor americanilor, atunci când Teo Peter a fost omorât? Cum ar fi fost dacă pedofilii americani, englezi sau olandezi ar fi generat în România o astfel de reacție la adresa tuturor conaționalilor lor? Nici italienii veniți în România nu au fost toți sfinți. O serie de membri ai mafiei italiene s-au ascuns de condamnările primite în Italia pe teritoriul României. Spărgători de bănci, pedofili, traficanți de droguri sau criminali s-au perindat pe tărâmurile românești, iar infracțiunile și crimele săvârșite de aceștia au fost tratate de către autorități punctual, fără a determina adversități în rândul populației, la adresa italienilor ca nație.

Sper ca autoritățile române să găsească cele mai eficiente metode diplomatice pentru ca acest conflict să fie soluționat. Acțiunile criminale și infracțiunile săvârșite de cetățenii români, oriunde s-ar afla, trebuie pedepsite. Însă cei pedepsiți trebuie să fie cei vinovați. Nu toți românii. Situația tensionată de acest conflict, a conaționalilor noștri din Italia trebuie soluționată, astfel încât aceștia să nu trăiască cu frică într-o țară care până acum i-a primit și s-a folosit de munca lor. Cazurile celor care săvârșesc infracțiuni trebuie rezolvate individual și cei care se fac vinovați trebuie pedepsiți ori expulzați.

Decretul-lege adoptat de guvernul italian, însă, a deschis o cutie a Pandorei care îi afectează pe toți românii aflați în Italia și poate predispune la abuzuri. Acest lucru este cu atât mai regretabil cu cât domnul Romano Prodi, actual prim ministru italian și fost președinte al Comisiei Europene, a fost cel care a ridicat, în 2006, toate restricțiile de intrare și de ședere pentru cetățenii statelor membre ale UE, fără a lua măsuri de protecție împotriva fluxului de imigranți, nu doar români, în situația în care aceștia nu ar avea cum să se întrețină sau ar comite infracțiuni.

Pe data de 9 noiembrie se sărbătorește anual "Ziua internațională de luptă împotriva rasismului și antisemitismului" și nădăjduiesc ca această zi să fie de bun augur pentru rezolvarea problemelor cu care românii din Italia - cetățeni ai Uniunii Europene - se confruntă și până atunci să fie găsite metodele nonviolente de soluționare a conflictelor apărute. În tot acest context, sper ca autoritățile italiene și intervenția diplomației române să găsească resursele și voința de a calma spiritele în rândul populației italiene și de a asigura protecție muncitorilor români și familiilor acestora în fața manifestărilor extremiste. Nu în ultimul rând, transpare din toată această situație necesitatea construirii unei culturi a drepturilor omului care să determine oamenii să-și cunoască drepturile și responsabilitățile și să le apere, dar totodată, să implice ca oamenii să trăiască și conviețuiască în spiritul acestor drepturi.

Vă mulțumesc.

  Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul Votul împotriva bugetului, un vot împotriva cetățeanului;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"Votul împotriva bugetului, un vot împotriva cetățeanului"

Nu este nici un secret pentru nimeni - cifrele nu pot fi contrazise -, bugetul de stat pe anul 2008, proiectat de Guvernul Tăriceanu, este cel mai generos din întreaga perioadă postdecembristă. Cu toate acestea, proiectul de buget este atacat din toate părțile, iar amenințările că nu va fi votat, curg aproape zilnic.

Președintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc, a anunțat încă de la începutul lunii octombrie, cu ceva timp înainte ca proiectul să ajungă la Parlament, că senatorii și deputații acestei formațiuni politice nu vor vota bugetul. Mai mult, reprezentanții Partidului Democrat au refuzat și participarea la un dialog pe tema bugetului. "Sunt convins că, împreună cu PC, PRM, UDMR și neocomuniștii din jurul lui Ion Iliescu, Tăriceanu poate să-și facă o majoritate să treacă bugetul de stat", a afirmat tot atunci Emil Boc. De atunci și până astăzi nu am remarcat vreo schimbare de optică din partea liderilor PD. Ce denotă un astfel de comportament? Nimic altceva decât o linie politicianistă ieftină. Bugetul nu este nici al Guvernului, nici al premierului Tăriceanu, nici al PNL. Bugetul este al României. Or, adoptând o linie negativist-politicianistă, liderii PD nu sancționează un adversar politic (care de fapt continuă programul elaborat cândva împreună cu PD), ci sancționează cetățenii României.

În nu mai știu câte ieșiri publice, președintele PSD, domnul Mircea Geoană, referindu-se la proiectul de buget, folosea următoarea formulă-șablon: dacă guvernul nu acceptă amendamentele noastre sociale, bugetul nu trece. Sincer, nu cunosc decât o parte din propunerile "sociale" PSD. Cunosc un singur lucru: dacă la Palatul Victoria s-ar fi aflat PSD, cu siguranță premierul și miniștrii social-democrați nu ar fi avut curajul să aloce procentele ridicare alocate în mai multe domenii de Cabinetul Tăriceanu.

Nu în ultimul rând, la rampă au ieșit și liderii sindicali. Nu contest doleanțele privind creșterile salariale, dar sindicatele trebuie să țină cont că totuși bugetul nu este un corn al abundenței.

Există voci, atât din zona Opoziției, cât și a unor analiști care consideră votul pentru bugetul pe 2008 ca fiind "adevărata moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Tăriceanu". Țin să-i dezamăgesc pe acești prezumtivi ciocli, care au șomat și vor șoma și în continuare. Căderea la vot a unui buget nu înseamnă și demiterea sau demisia unui guvern. Înseamnă că în anul următor va fi în vigoare tot bugetul din anul precedent. Și acest lucru va avea consecințe negative în mai multe domenii, din care enumăr doar trei:

  • majorarea pensiilor care a început să curgă de la 1 noiembrie va fi blocată;
  • investițiile preconizate pentru sistemul sanitar nu vor mai putea fi efectuate;
  • fără procentele în plus prevăzute pentru învățământ, și aici investițiile majore vor fi blocate.

Cine va avea deci de suferit, dacă votul pentru buget va fi votat nu pe considerente economice, ci îngust politicianiste? Doar cetățeanul roman și în special cel cu venituri mai mici. De aceea, fac un apel tuturor colegilor parlamentari să lase deoparte interesele de grup și să țină cont de interesul cetățeanului!

  Ioan Munteanu - declarație politică cu titlul Incompetența duce la înfometare;

Domnul Ioan Munteanu:

"Incompetența duce la înfometare"

Politicile agricole experimentate de către guvernanți după anul 2004 au reușit să distrugă tot ceea ce se realizase, cu mari eforturi și cheltuieli, în sectorul cel mai important pentru viața oamenilor care este agricultura.

În numeroasele mele luări de cuvânt, atât în Plenul Parlamentului, cât și în cadrul comisiilor de specialitate, dar mai ales în interpelările adresate primului-ministru și miniștrilor de resort, am avertizat, în permanență, că terenurile nelucrate și decimarea speciilor de animale ne vor conduce la falimentarea agriculturii, cu consecințe ireparabile, pe termen îndelungat.

Din păcate, semnalele de alarmă trase de către mine, dar și de către alți colegi-specialiști, au rămas fără urmări pentru simplul motiv că actuala putere refuză orice contribuție din partea parlamentarilor aflați în opoziție.

Și iată că, prin ignorarea acestor intervenții ale noastre, care ar fi putut contribui la limitarea dezastrelor s-a ajuns, la sfârșitul acestui an agricol, la producții ridicole de grâu, porumb, lapte, carne etc.

În cele ce urmează, mă voi referi doar la producția de porumb, cultură atât de necesară pentru hrana oamenilor (încă, și destul de sănătoasă), a animalelor, dar și pentru obținerea unui combustibil nepoluant, e vorba de biodiesel.

Vă reamintesc ce spune în urmă cu trei ani ministrul portocaliu al agriculturii apropo de cele 20 milioane de tone de porumb obținute cu un an înainte: este o producție mult prea mare, Guvernul PSD a practicat politici greșite, prin urmare, Guvernul Tăriceanu nu poate gestiona asemenea cantități. La ce s-a ajuns prin non-gestionare propusă de către acești amatori?

La soluția: nu mai cultivăm terenurile, nu mai creștem animalele, distrugem tot ceea ce a făcut guvernul social democrat, importăm tot ceea ce se poate și facem agricultură cu puținii oameni din anturajul nostru care dețin mari sume de bani. Urmarea imediată a acestui management defectuos a fost creșterea explozivă a prețurilor la produsele alimentare peste puterea de cumpărare a celor mulți și nevoiași.

Dacă în perioada PSD, contribuția agriculturii la construirea p.i.b. era de 8-10%, în acest an ea a scăzut la 3-4%, lucru confirmat chiar de către experți din apropierea puterii.

Concret, în anul 2007, producția totală de porumb este de 3-3,5 milioane tone, adică de 1740 kg/ha. Incredibil, dar adevărat! Adică, o producție la nivelul anilor '50 și a tehnologiei agricole din acea vreme.

"Specialiștii" din minister încearcă să justifice eșecul nu prin lipsa de profesionalism și prin nepriceperea lor, ci prin condițiile climaterice nefavorabile.

Dar, în aceleași condiții, Franța și Italia, primii doi producători din Europa, au depășit cantitățile obținute în anul 2006, Franța înregistrând 10.000 kg porumb la hectar!

Bătaia de joc care caracterizează activitatea din ministerul agriculturii îi va obliga pe români să plătească, în scurt timp, prețul dublu la toate produsele alimentare.

Ei nu trebuie să ierte greșelile acestor oameni incompetenți care se fac vinovați de înfometarea românilor.

  Aurel Olărean - declarație politică: În prag de iarnă, cetățenii rădăuțeni se lovesc, din nou, de indolența și nepăsarea autorităților locale;

Domnul Aurel Olărean:

"În prag de iarnă, cetățenii rădăuțeni se lovesc, din nou, de indolența și nepăsarea autorităților locale"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră de la această tribună în numele miilor de cetățeni ai Municipiului Rădăuți, în numele acelor oameni simpli care, săptămânal, umplu holul biroului meu parlamentar exasperați de nepăsarea și indolența de care dau dovadă autoritățile locale în relațiile cu cei care plătesc taxe și impozite tocmai pentru a fi ascultați și ajutați. Dar, în loc de înțelegere și sprijin nu găsesc decât aroganța unor funcționari publici, plătiți din bani noștri, și niște șefi care tolerează și încurajează tacit jecmănirea unor cetățeni simpli, și așa destul de îngrijorați de iarna care bate la ușă.

Situația de haos și debandada care domnesc în cadrul serviciilor publice, subordonate Primăriei Rădăuți, au ajuns de notorietate, zilnic sute de locuitori ai orașului îngroșând rândurile celor ce depun reclamații privind calitatea serviciilor furnizate, fără, însă, ca cineva să-i bage în seamă. Este deja banal ca, în calitate de rădăuțean, să constați că, lunar, SC Servicii Comunale SA încarcă facturile la consumul de apă curentă cu sume între 50 și 300 RON pe apartament, motivând că acești bani sunt pentru acoperirea pierderilor din subsolul blocurilor. Oare chiar toate blocurile din Rădăuți au un lac la subsol? Oare nu ar fi mai simplu ca Primăria să dispună reparația instalațiilor unde este cazul? Poate pare banal pentru unii, dar să știți, stimați colegi, că, pentru un cetățean simplu, 300 RON aruncați, la propriu, pe apa Sâmbetei reprezintă o sumă ruptă de la gura copiilor.

La fel se procedează și în cazul colectării gunoiului menajer. SC Servicii Comunale SA, cu acordul Primăriei, percepe taxe foarte mari fără a mai efectua și prestările de servicii plătite. Și exemple ar fi destule, dar nu cred ca are rost să le mai enumăr aici.

Toate acestea se petrec cu știința și binecuvântarea Primăriei, pentru mulți din această instituție fiind, din păcate, mai important scaunul decât interesul public al cetățeanului. Sub conducerea actualului primar, domnul Mihai Frunză, primăria a devenit un organism politic și nu unul administrativ. Epurarea pe criterii politice a unor specialiști din instituțiile statului se face simțită chiar și la nivelul unui municipiu mic cum este Rădăuțiul, căci într-o primărie eminamente pesedistă toți cei care nu respiră, de 17 ani, același aer politic cu primarul nu au ce căuta, chiar dacă, în final, din păcate cei ce suferă sunt cetățenii simpli nu politicienii locali.

  Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Președintele Traian Băsescu, jucător pe plan intern, spectator pe plan extern;

Domnul Viorel Pupeză:

"Președintele Traian Băsescu, jucător pe plan intern, spectator pe plan extern"

Președintele Traian Băsescu s-a dorit a fi, încă de la începutul mandatului, un președinte-jucător, de la Cotroceni și până la Casa Albă, jucător în Palatul Parlamentului, La Palatul Victoria. Pornind de la acest principiu, șeful statului a reușit să transforme România într-un câmp nesfârșit de bătălii politice. Traian Băsescu se află, mai mereu, în mijlocul românilor, le strânge mâinile, îi bate pe umăr, face poze și dă autografe și le spune că "este de-al lor". Pentru a seduce electoratul Partidului Democrat, al cărui președinte încă este, Traian Băsescu se luptă, chiar dacă nu are atribuții, pentru pensii mai mari, pentru un învățământ mai competitiv, pentru un sistem sanitar decent, dar și pentru o justiție nepolitizată care să lupte cu "oligarhii" și "băieții deștepți".

Populismul și demagogia sunt cele două caracteristici ale discursului prezidențial, dar relația cu cetățeanul român nu trebuie văzută doar din prisma băilor de mulțime pe care le orchestrează ori de câte ori are ocazia. Traian Băsescu s-a obligat să fie un președinte al tuturor românilor, dar asta nu înseamnă că toți românii pot și trebuie să stea în crâșme, să facă jocuri de culise și să comercializeze dosare.

Poporul a vrut poate un președinte jucător, dar nu unul care să centreze, să paseze, să dea cu capul și să rateze "interesul național" din doi metri. Pe plan extern, președintele Traian Băsescu adoptă, din păcate pentru români, atitudinea unui spectator muțit de actorii politici internaționali.

Ultima dovadă în acest sens este întâlnirea cu președintele Ucrainei, Viktor Iușcenco. Chiar dacă președintele Traian Băsescu crede că reuniunea a fost un mare succes diplomatic, de fapt, problemele au rămas ca la început.

Nu s-au găsit soluții concrete pentru niciuna dintre problemele fundamentale ale relațiilor bilaterale, și anume Insula Șerpilor, componentă a delimitării platoului continental al Mării Negre, construirea abuzivă de către Ucraina a Canalul Bîstroe sau recuperarea investiției de aproximativ 1 miliard de dolari făcută de statul român în construcția combinatului de la Krivoi Rog înainte de 1989. Adică România, antrenată de președintele-jucător Traian Băsescu, are "-3" la adevăr după această întâlnire. Ar fi mai înțelept pentru șeful statului să devină mai ofensiv și în politica externă, nu doar pe arena politică internă, pentru că altfel România riscă să rămână în afara jocului.

  Rareș Șerban Mănescu - referire la investițiile cuprinse în Proiectul pentru reabilitarea infrastructurii școlare;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea a 54 de școli și reabilitarea și modernizarea altor 166 de unități, obiective de investiții cuprinse în Proiectul pentru reabilitarea infrastructurii școlare.

Astfel, vor fi construite 50 de școli în mediul rural, în județele Mehedinți, Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța, Vrancea, Vaslui, Suceava, Iași, Neamț, Arad, Alba, Timiș, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Covasna, Sălaj, Giurgiu, Brașov, Buzău și Sibiu. De asemenea, vor fi construite patru școli noi în orașele: Bocșa, Alba Iulia, Aiud și Târgu Jiu.

Totodată, vor fi reabilitate și modernizate 166 de școli din județele Mehedinți, Argeș, Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Brăila, Călărași, Constanța, Galați, Ialomița, Tulcea, Vrancea, Vaslui, Suceava, Botoșani, Bacău, Iași, Neamț, Caraș Severin, Alba, Hunedoara, Timiș, Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mureș, Harghita, Covasna, Sălaj, Bihor, Teleorman, Giurgiu, Brașov, Buzău, Sibiu, Dâmbovița, Ilfov și Prahova.

Finanțarea Proiectului pentru reabilitarea infrastructurii școlare este asigurată din fonduri de la Banca Europeană de Investiții, respectiv 131 milioane euro, și de la banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, respectiv 43,5 milioane euro.

La aceasta, suma se adaugă fonduri guvernamentale în valoare de 26,5 milioane euro.

  Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Când dirigintele este ocupat cu referendumul...;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Când dirigintele este ocupat cu referendumul..."

Stimați colegi,

Am să ridic astăzi o problemă specifică Clujului, cu speranța că voi sensibiliza în acest fel anumiți factori de decizie care ori se prefac că nu știu, ori chiar nu pot. Încă de acum trei ani, Ministerul Sănătății făcea un plan de construire a unor spitale regionale de urgență. Proiectul, foarte bine venit, este unul extrem de necesar pentru Cluj, oraș care deja se comportă ca un centru regional pentru toți bolnavii din Ardeal și nu numai. Mai mult decât atât, o problemă specifică a municipiului este că majoritatea spitalelor, deci și a specialiștilor, sunt împărțiți în diferite zone ale orașului, iar o situație des întâlnită este că, în cazuri grave, aceștia trebuie să se deplaseze de la o locație la alta.

Autoritățile clujene, în speță Consiliul Județean, au făcut demersurile necesare pentru obținerea unui teren în comuna Florești, lângă Cluj-Napoca, teren aflat deocamdată în administrarea armatei. Guvernul a acordat deja banii necesari construcției noului spital regional. Din păcate, totul s-a oprit în grădina CSAT, peste care șef este domnul președinte Băsescu. Inițial s-a invocat o eroare tehnică, apoi peste tot s-a așternut uitarea. O uitare care în mod sigur nu este întâmplătoare, care denotă ori incompetență, ori rea-voință, și care ne va costa pe noi, clujenii, pierderea finanțării respective.

Fac un apel, și pe această cale, pentru Cluj, în primul rând, și pentru toți cei care cunosc calitatea serviciilor medicale oferite aici. Acest blocaj trebuie să își găsească o rezolvare urgentă. Este păcat că se bate piciorul în loc de atâta vreme, este de neacceptat modul în care domnul Băsescu întoarce spatele unei asemenea chestiuni de maximă importanță. De o săptămână, am aflat cu toții și motivul ignoranței sale: dirigintele este "ocupat cu referendumul".

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Aurel Vlădoiu - declarație politică cu titlul Respinși de lumea bună;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Respinși de lumea bună"

Niciun legislativ din ultimii 18 ani nu a reușit să țină pasul cu diacronia socială devenită extrem de complexă. Evenimentele s-au succedat cu repeziciune prinzând de fiecare dată pe picior greșit instituțiile de bază ale statului. În încercarea lor declarată de a elabora acte juridice viabile, parlamentele au clacat constant. Mereu s-a contat pe partea bună a lucrurilor și mereu a învins cea rea. Vinovații n-au existat decât la modul general, în particular, aproape fiecare potentat fiind în măsură să demonstreze că ori a respectat legea, ori nu a încălcat-o, ceea ce, până la urmă, este același lucru. Juridic vorbind, pentru că, moral, lucrurile stau altfel. Da, dar morala a devenit desuetă. Într-o lume în care banii reprezintă succesul, iar regula succesului este că nu există reguli, morala nu-și mai găsește locul. Asta până când învață toți, sau aproape toți, regula lipsei de reguli; că poți să furi, să înșeli, să minți și să câștigi. Adică să fii șmecher. Dar când densitatea șmecherilor crește foarte mult, viața fără reguli începe să devină obositoare, insuportabilă chiar. Este momentul în care se face simțită necesitatea regulilor. Atunci se face apel la morală și la valorile ei bune și vechi decât lumea, valori care stau la baza oricărei table axiologice caracteristice unei societăți cu șanse de evoluție pe linia progresului social.

Poate am exagerat insistând prea mult asupra modului nefericit în care s-a ajuns ca, în societatea noastră, legea să cadă în derizoriu. Am făcut-o pentru că sunt convins că acesta este motivul pentru care am ajuns să ne confruntăm cu una dintre cele mai grave probleme ale postdecembrismului. Datorită unor concetățeni de-ai noștri prin care am exportat în spațiul european mentalități tolerate aici, inacceptabile ca dimensiuni acolo, milioanele de români cinstiți de acolo, dar și celelalte milioane de români rămași în propria țară să sufere nemeritat. Ca să judecăm lucrurile profitabil pentru noi și să nu ne mințim politic în continuare ar trebui să ne întrebăm de ce reacția opiniei publice europene, italiene de pildă, este îndreptată împotriva conaționalilor noștri și nu împotriva imigranților magrebieni, cehi, unguri, polonezi sau împotriva celor 8 - 9 milioane de turci care ocupă tot atâtea locuri de muncă occidentale. Răspunsul îl vom găsi în modul în care infracționalitatea este combătută și sancționată în țările de origine ale acestora.

Din păcate, soluțiile rezolvării acestei grave problematici nu sunt atât de simple ca cele propuse de eruditul nostru ministru de externe, discipol al lui Nietzsche; nu cu lagăre de exterminare, dar nici cu traduceri din "Eterna și fascinanta Românie".

Numai prin cultivarea cu inteligență și intransigență a respectului pentru Lege în propria noastră țară vom reuși să schimbăm mentalități ce ar putea să ne retrimită în zona gri de la marginea lumii.

Vă mulțumesc.

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată De ce doar Italia?;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"De ce doar Italia?"

Stimați colegi,

Criza severă prin care trec România și comunitatea românilor din Italia ne determină să ne punem întrebarea dacă este posibil să incriminezi un întreg popor din vina unei singure persoane sau a unei minorități. Acest lucru demonstrează mai mult decât intoleranță. În Italia, unde mii de români muncesc cinstit, am ajuns să fim considerați "monștrii" Europei. Ziarele din Peninsulă scriu că "românii ar trebui deportați în masă". Au loc proteste de stradă împotriva imigranților români, care sunt amenințați și umiliți.

Ordonanța emisă de Guvernul de la Roma, prin care se decide expulzarea imediată pe baza unui simplu ordin al prefectului de regiune italian, încalcă legislația europeană.

Situația conflictuală din Italia a evidențiat un lucru extrem de grav: lipsa de protecție a cetățenilor români în Europa. Suntem o țară europeană cu drepturi depline și trebuie să ne protejăm cetățenii. Ambasadele și consulatele României în străinătate ar trebui să cunoască situația cetățenilor noștri care muncesc în afara granițelor țării, să fie alături de ei, să îi sprijine. Dar cum să avem asemenea "pretenții" când știm cum se comportă unii ambasadori și consuli români față de parlamentari, darămite față de un simplu cetățean? O delegație a Comisiei de Afaceri Europene nu a fost așteptată într-un stat european de delegația ambasadei, când era vorba despre întâlniri extrem de importante, pe motiv că nu au mașini, pentru că vine mâine o delegație a primului-ministru. La ultima delegație nu au mai răspuns nici la telefon...

Doamnelor și domnilor,

Guvernul României trebuie să acționeze neîntârziat pentru evitarea exceselor față de românii care muncesc cinstit în Italia. Trebuie să oprim culpabilizarea românilor. Au existat fapte grave comise de cetățeni străini, inclusiv italieni, pe teritoriul țării noastre, dar nu am acuzat întreaga comunitate. Autoritățile române și italiene trebuie să discute direct, față în față, aceste probleme.

Decizia Guvernului italian, care încalcă normele europene privind protecția cetățenilor europeni, și acțiunile întreprinse deja împotriva românilor afectează grav imaginea țării noastre. Se impune o campanie pentru a prezenta și "partea plină a paharului", mai exact faptul că peste un milion de români contribuie la creșterea economică a Italiei.

M-am întrebat de ce se petrec aceste lucruri doar în Italia? De ce nu se întâmplă la fel în Spania sau Portugalia? Reacția italienilor ne aduce aminte că în această țară au existat Brigăzile Roșii, că în această țară a avut loc operațiunea mani pulite ("cu mâinile curate"), care a condus la o criză politică fără precedent.

Revenind la ceea ce se întâmplă azi în Italia, cetățenii români trebuie să simtă că sunt protejați, că soarta fiecărui român aflat în Italia sau în altă țară contează pentru România. Cetățenii români sunt cetățeni europeni și trebuie tratați ca atare, în întreaga Uniune Europeană.

Vă mulțumesc.

  Mihăiță Calimente - adresare critică președintelui Traian Băsescu în privința pregătirii la întâlnirea cu Viktor Iușcenko;

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna care a trecut a fost marcată, în planul politicii externe, de vizita la București a președintelui Ucrainei, Viktor Iușcenco.

De foarte multe ori, bravul nostru președinte a trâmbițat cu putere stindardul mândriei naționale și creșterea rolului României în sud - estul Europei. Ne-a povestit de multe ori despre "geostrategia Mării Negre ", subiect ajuns temă de curs universitar ținut de o distinsă doamnă profesor universitar, fostă consilier prezidențial, despre o axa imaginară care urma să lege Bucureștiul de Londra și de Washignton.

Dar marțea trecută, la întâlnirea cu Iușceno, campionul regional și euroatlantic Traian Băsescu a devenit doar un cățeluș care se gudura pe lângă dulăul de la est.

Băsescu a mulțumit lui Iușceno pentru "că ne-a pus la dispoziție un document care ne dă toate detaliile despre un număr de peste 2000 de militari români morți în cel de-al doilea război mondial pe teritoriul Ucrainei". Foarte bine. Apreciem cu sinceritate acest aspect politic. Cu aceeași ocazie, spune Băsescu că s-a stabilit "diagnosticul problemelor, dar și modalitățile de soluționare".

Astfel, stimabilul domn Băsescu, la noi acasă, în vizită oficială nu impune o poziție clară și fără echivoc a României asupra mai multor subiecte importante în relațiile bilaterale.

Băsescu nu îi dă sub nici o formă o replică dură lui Iușcenco atunci când acesta afirmă că "problema canalului Bîstroe este o problemă de suveranitate a statului ucrainean "" Cu alte cuvinte, ei cu foloasele, noi cu ponoasele.

Aceeași poziție ambigua și indecisă a avut-o Băsescu și referitor la problema Insulei Șerpilor.

Atunci ne punem cu toții întrebarea firească: unde a fost marți razboinicul și justițiarul Băsescu? Era cumva în concediu și nu știam noi?

Toate acestea în condițiile în care politica externă a acestei țări, conform Constituției, cade în sarcina Președintelui.

Astfel, domnul Băsescu ne arată că ceea ce ar trebui să facă, așa cum îl obligă Constituția, nu face, în schimb face numai ceea ce ar trebui să nu facă.

De aceea, stimați colegi, îmi permit pe această cale, de la tribuna Parlamentului României, să îi adresez domnului Băsescu rugămintea a se prezenta mai bine pregătit la astfel de întâlniri, pentru că oricum nu are foarte multe, și spun asta pentru a nu pune în pericol interesele majore ale statului român.

Vă mulțumesc.

  Costică Macaleți - Despre intoleranță - gafele unui ministru de externe al unei țări membre a Uniunii Europene;

Domnul Costică Macaleți:

"Despre intoleranță - gafele unui ministru de externe al unei țări membre a Uniunii Europene".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se referă la situația tensionată creată în Italia și în România ca urmare a incidentului regretabil în care un cetățean român a agresat și ucis o femeie italiană.

Încep prin a adresa condoleanțe familiei îndoliate și prin a subscrie la mesajele de solidaritate cu aceasta în aceste momente de mare suferință. Dumnezeu să o odihnească!

Însă nu pot să nu iau poziție față de ceea ce s-a întâmplat după acest grav incident și mă refer aici la declarațiile autorităților de la București! Am asistat în aceste zile la o serie de gafe incredibile și mai ales deosebit de grave ale ministrului român de externe, domnul Adrian Cioroianu, care, într-o emisiune televizată, a declarat nici mai mult, nici mai puțin, că infractorii români din țările Uniunii Europeane ar trebui "puși la muncile cele mai dure și formate batalioane disciplinare".

În aceeași declarație telefonică, Cioroianu precizase că ar dori să cumpere un teren în deșertul egiptean, pentru a-i plasa acolo pe "astfel de oameni care ne fac de râs". Incredibil! Cum se poate să asistăm la așa ceva într-o țară membră a Uniunii Europene, din partea unui înalt oficial al statului? E ca și cum am auzi parcă într-un coșmar, vocea unui dictator nazist de tristă amintire pentru care existau "suboameni" și "neoameni"! consider că așa ceva nu numai că nu face cinste României, dar și incită la marginalizare și la discriminare de inspirație cel puțin totalitară, ca să nu mă exprim în termeni și mai duri.

Și ca să fie "treaba treabă", ministrul Cioroianu, încercând chipurile să "dreagă busuiocul", a recunoscut că regretă afirmațiile cu pricina, declarând în fața ziariștilor cu o inocență cel puțin...redusă: "Vreți să vă mărturisesc că mi se pare și mie o afirmație surprinzătoare? Regret și cer scuze celor ofensați de această afirmație."

Înaltul oficial român a mai încercat să sublinieze faptul că în declarația sa nu a făcut referire la nici o categorie etnică sau la vreo naționalitate anume. De parcă asta ține cuiva de cald! Cum să declare așa ceva o persoană, indiferent despre cine este vorba, de ce etnie sau chiar cetățenie este vorba? Unde suntem aici, în Germania nazistă a anilor tulburi de dinaintea și din timpul celui de al doilea război mondial?

Consider că scuzele penibile ale ministrului Cioroianu nu îl pot dezvinovăți de ceea ce a afirmat, șocând o națiune întreagă și o Europă care se așteaptă tocmai acum, în aceste momente de tensiune, de la noi, românii și de la reprezentanții noștri, la o poziție cu totul și cu totul diferită față de cea exprimată de Adrian Cioroianu, care culmea, parcă asemenea unei comedii morbide, mai este și istoric!

În numele cetățenilor pe care îi reprezint în Parlament, mă delimitez de afirmațiile (încă?) ministrului de externe Adrian Cioroianu și asigur pe români și pe toți cei care au încredere în România că nu aceasta este poziția concetățenilor noștri față de oameni în general și că suntem o națiune civilizată și responsabilă!

  Leonida Lari-Iorga - despre Putin Vladimir și provinciile istorice ale României;

Doamna Leonida Lari-Iorga:

"Putin Vladimir și provinciile istorice ale României"

Cu totul pe neașteptate, președintele Rusiei, domnul Vladimir Putin, și-a adus aminte de România. Nu a mai făcut-o de multă vreme. Să-i fi adus aminte de România discuțiile frecvente din presa noastră despre tezaurul furat? Sau rusofobia manifestă și explicit exprimată a unor dintre politicienii români?

Și, la fel de surprinzător, președintele Putin a dovedit - în tradiția țarilor ruși, de altfel - că are foarte serioase cunoștințe de geografie, combinate cu subtilități geostrategice. Ei, bine, domnul Putin cunoaște pe dinafară toate provinciile istorice ale României și, mai mult decât atât, sugerează (pentru că nu poate impune) forma în care România ar putea fi dezmembrată, gândindu-se cu nostalgie la atât de dragul dicton "divide et impera", cu atâta perfecțiune aplicat de Stalin! După cum se vede, pentru că a ieșit demult din spațiul de influență al Moscovei, România rămâne, totuși, în zona intereselor Rusiei.

În afară de vechile probleme bilaterale, între România și Rusia a mai rămas o problemă nesoluționată. Problema se numește Republica Moldova, care astăzi nu mai aparține nici României nici Rusiei, ci și-a declarat independența și manifestă, cel puțin la nivelul declarațiilor, o anume atracție europeană.

Nemulțumirile Moscovei încep încă din veacul trecut, pe la mijlocul anilor 60, când România a ales drumul independenței, nu a participat la invadarea Cehoslovaciei și avea relații diplomatice și economice cu Statele Unite ale Americii, Germania Federală și Israelul. Atunci, Uniunea Sovietică a încercat să intimideze România, concentrând trupe la granița cu Ungaria sau Bulgaria. Atunci, România acelor ani atât de tensionați de reizbucnirea războiului rece a demonstrat că nu se teme de o confruntare cu superputerea de la Răsărit.

Astăzi, trupele Pactului de la Varșovia nu mai amenință România. Dimpotrivă, fostul dușman, NATO, în care se găsesc și țări foste comuniste, își deschide baze militare la Marea Neagră, "peste apă", cum se zice, de teritoriul rusesc, fost sovietic. Acum, Rusia, prin glasul președintelui Putin, nu a descoperit altceva decât că România, țară stabilă a Europei, membră a Uniunii Europene și membră a NATO, ar avea probleme cu minoritățile naționale, pe care le consideră separatiste. Nu este vorba de rușii din România, rușii lipoveni, în număr de câteva mii, nu, ci de minoritățile care au stat național între vecinii României.

Domnul Putin crede că, dacă Provincia Kosovo își va declara independența, și minoritățile României își vor declara independența: Transilvania, cu minoritatea maghiară, ar putea fi revendicată, ca și Dobrogea, unde există o minoritate bulgară, dar nu mai mare de câteva mii de suflete! Domnul Putin ar trebui să știe, dacă se pronunță, că de o sută de ori mai numeroși sunt românii din Bulgaria, ca să nu mai vorbim de situația din Ucraina.

Dar ce importanță are că românii sunt covârșitor majoritari în toate provinciile, că statutul minorităților în România este dintre cele mai democratice, că nu există conflicte interetnice aici, în opinia domnului Vladimir Putin minoritarii pot să ceară independența sau chiar unirea cu statele naționale din zonă, numai pentru că așa dorește domnia sa.

Desigur, o invazie rusească nu mai este posibilă, dar Rusia, mereu originală și imprevizibilă, se gândește poate să sugereze minorităților unele idei, neținând seama că interesele acestora nu mai sunt acelea de confruntare, într-o Europă unită; sau poate să șantajeze energic nu numai România, ci și Europa, idee la fel de iluzorie și de greu de realizat în practică, la nivel continental.

Reacția președintelui Putin dovedește că resentimentele istorice ale Rusiei nu s-au estompat, că orgoliile imperiale răsar când și când, iar unele cuvântări geopolitice sunt surprinzător de exacte în sugestii. Domnul Putin, deși nu l-a întrebat nimeni, a făcut un proiect de viitor - sumbru, siberian - al României, o țară europeană cu angajamente nord-atlantice.

Să fie România veriga slabă a Comunității Europene? Să fie președintele Putin un "vizionar planetar" sau strănepotul boierului Putină din suita lui Dimitrie Cantemir, prieten cu Petru I, la mutarea la Sankt Petersburg, din cauza năvalei turcilor? Sau, poate, faptul că anul viitor România va găzdui summitul NATO să fi generat reacția incredibilă a "țarului" moscovit?

Cred că președintele României ar trebui să se autosesizeze la afirmațiile generate de brusca atenție pe care președintele Putin o acordă provinciilor României. Oricare ar fi motivele, declarațiilor ruse, aici, în România, ar trebui să se ia atitudine la modul cel mai serios vizavi de o asemenea impertinență diplomatică sau, mai bine zis, moft țarist.

  Gheorghe Chiper - declarație politică: De la porumb modificat genetic, la porumb... nerealizat fizic;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică: "De la porumb modificat genetic, la porumb ... nerealizat fizic".

Statisticile sunt clare, fără echivoc: în acest an avem cea mai mică recoltă de porumb din ultimii 18 ani. Ca un cunoscător cu oarece state de servicii și în agricultură, aș zice că nici în ultimii 50 -60 de ani nu am avut o producție așa de slabă de porumb (de 3,5 milioane tone), chiar dacă "metodologia" raportărilor din alte vremuri putea să deformeze în parte (sau în mod substanțial) aceste realizări.

Așadar, în acest an avem o recoltă foarte slabă de porumb, și aceasta o punem pe seama secetei, în condițiile nepropice de cultură a porumbului în acest an. O fi, în parte, adevărată această supoziție, dar în Ungaria, țara în care seceta a avut aceeași amplitudine, producția a fost dublă (desigur, acest "dublu" a fost mult sub media europeană).

Regretabil este faptul că suntem într-o asemenea ... situație în clasamentul realizărilor agricole (în cazul de față, la porumb), în condițiile în care la noi se permite cultivarea a trei noi tipuri de porumb modificat genetic.

Avem, așadar, posibilitatea de a suplimenta producția pe cale genetică, prin cultivarea unor soiuri care sunt, prin natura lor (artificială), productive.

Și, totuși, producția noastră de porumb este slabă, nepermis de mică, jenant de mică, în comparație cu potențialul pământului, cu tradițiile noastre de ... consumatori de mălai (și mămăligă), cu nevoia imperioasă de a avea porumb, în primul rând pentru milioanele de gospodării țărănești, care își cresc animalele cu porumbul realizat în sistem de subzistență, dar realizat totuși.

Cum se explică aceasta? Nu este greu de spus (sau scris). Știm cu toții că, practic, nu mai avem sisteme de irigații, că suntem la discreția condițiilor din atmosferă, că nu putem practica o agricultură productivă pe suprafețe mici, excesiv fărâmițate, că obsesia restituirilor de pământuri, fără a se păstra integritatea unor exploatații eficiente, își arată tot mai mult efectele.

Se impune, însă, tot mai mult o întrebare: ce-i de făcut, cum putem să atenuăm efectele acestei stări de lucruri?

Răspunsul nu poate fi formulat fără a avea în vedere că: subvențiile pentru sectorul agricol sunt tot mai mici (în unele sectoare); ajutoarele din partea U.E., tot mai așteptate, dar se pare că ele vor fi condiționate de controalele din teren și de asigurarea funcționalității agențiilor de plăți; cultivarea terenurilor tot mai incertă și mai restrânsă, în condițiile în care prețurile produselor agricole sunt nerentabile, iar certitudinea desfacerii producției nu se manifestă peste tot, dimpotrivă, este tot mai simțită concurența produselor din import în consumul populației și al industriei prelucrătoare.

Consider că toate acestea trebuie să constituie elemente (și argumente) pentru fundamentarea indicatorilor agricoli pentru preliminările producției acestui an, dar mai ales pentru pregătirea anului agricol viitor.

  Constantin Petrea - despre Ce ascunde excesul de zel al primului ministru;

Domnul Constantin Petrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

"Ce ascunde excesul de zel al primului ministru"

Ne apropiem foarte repede de momentul alegerilor pentru Parlamentul European și sesizăm că partidele își gândesc din mers strategiile. Fără îndoială că în centrul fiecărei strategii se află, mai mult decât grija pentru succes izbitor, ideea că partidul trebuie să supraviețuiască sitei alegerilor. Deci, dacă vom privi cu atenție și atmosfera acestor alegeri, ce vom remarca?

La nivelul de jos, observăm cum pulsează instinctul politic de supraviețuire, în vreme ce, prin toate mijloacele media, unele partide se prezintă deja câștigătoare. Între aceste două stări se găsește o teamă profundă: teama de a reveni în fața nevoilor românilor. Partidul Democrat se pregătește, încearcă și speră să obțină un rezultat bun la aceste alegeri. Această nădejde a noastră este întemeiată pe potențialul partidului și al candidaților și mai puțin pe alte ocazii conjuncturale.

Mă refer, desigur, la disputa foarte obositoare în jurul coincidenței dintre alegerile pentru Parlamentul European și referendumul pentru votul uninominal. Ați văzut că domnul Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru, dimpreună cu Guvernul, au opinat că nu acceptăm organizarea votului în aceleași săli. Nici nu ne putem închipui ce probleme suplimentare vor surveni. Prin satele noastre vor fi multe situații dificile. Oamenii vor consuma un timp dublu, pentru că vor merge să voteze în două părți. Se vor isca, probabil, discuții, certuri, ca să nu mai pomenesc aici de cheltuielile suplimentare destul de mari. Desigur, domnul Tăriceanu a declarat că este forțat de lege să dubleze aceste cheltuieli de resurse umane și financiare.

Mă tem, totuși, că folosește această situație ca un adevărat paravan. Cu mare seriozitate pe chip, domnia sa a declarat răspicat acum câteva zile că "Guvernul nu va încălca legea". Este în aceste cuvinte un exces de zel care mă uimește de două ori: o dată pentru că nu trebuie să iei o așa mimică când declari o banalitate, anume că Guvernul nu trebuie să încalce legea și a doua oară pentru că simt că în spatele acestui exces de zel se ascunde un fapt evident: frica PNL-ului de a nu ieși din arena politică românească pentru multă vreme ori poate definitiv. Un rezultat slab la europarlamentare, urmat de altele la alegerile care vor veni, înseamnă premisele clare pentru ieșirea la pensie a liberalilor. Domnul Tăriceanu înțelege foarte bine acest lucru. Ceea ce poate îi scapă din vedere este că ieșirea la pensie este un lucru firesc.

  Cezar Florin Preda - declarație politică cu tema Comunitățile românești - o problematică uitată de Guvernul Tăriceanu II;

Domnul Cezar Florin Preda:

"Comunitățile românești - o problematică uitată de Guvernul Tăriceanu II"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printre problemele care trebuie rezolvate de România, membră a Uniunii Europene, se regăsește și cea a comunităților românești din străinătate. Aceste lucruri, bine cunoscute de Guvernul Tăriceanu II, nu au fost luate în serios până săptămâna trecută, când, din nefericire, asistăm cu toții la evenimente pe cât de grave, pe atât de nedorite.

Cum este posibil ca să se întâmple acest lucru? La această întrebare, probabil, nu vom primi nici un răspuns, dar cert este că Guvernul nu a putut veni până acum cu idei și observații constructive. Responsabilitatea majoră o poartă Guvernul Tăriceanu II. Chiar era necesar să se întâmple aceste evenimente ca acest Guvern minoritar să realizeze că, în România, sunt prea multe instituții care se ocupă de relația cu românii din străinătate și că sprijinul oferit, la cest moment, de acestea este neglijabil?

Cert este că acest Guvern este responsabil de absența unei politici coerente în ceea ce privește soarta comunităților românești din străinătate. Pentru că, realitatea dovedește că de relațiile cu românii din străinătate, trebuie să se ocupe o singură instituție și nu multitudinea de oficii și direcții guvernamentale, între care nu există cooperare.

În încheiere, sper ca, măcar acum, Guvernul Tăriceanu II să-și asume responsabilitatea pentru dezamorsarea situației create astfel încât să existe o foarte bună colaborare între Executivul de la București și guvernele altor state, unde românii trăiesc și muncesc.

  Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu subiectul Pensionarii au dreptul la o viață mai bună;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Pensionarii au dreptul la o viață mai bună"

De 17 ani plângem și deplângem viața grea a pensionarilor. De 17 ani organizăm mese rotunde, colocvii, chiar mitinguri, pentru ca bunicii și unchii noștri mai în vârstă să aibă o viață decentă.

De 17 ani, miniștrii muncii nu au fost altceva decât niște psihoterapeuți pentru pensionarii ajunși la limita supraviețuirii și care, din când în când, își adună curajul și puterile pentru a se revolta.

Tot de atât amar de vreme, miniștrii muncii strâng neputincioși din umeri, pentru că mai bine poziționații colegii lor de la finanțe nu le dau nicio speranță - nici lor și nici celor de care, teoretic, ar trebui să aibă grijă.

Nu sunt bani, nu sunt resurse, suntem prea săraci, va veni și vremea lor! Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari. Ei nu sunt nici mineri, să vină la plantat de panseluțe în buricul Capitalei, nici medici, să ne lase fără injecții, nici profesori care, la o adică, să ne amenințe că nu mai încheie mediile. Ei sunt doar foști mineri, foști medici, foști profesori etc.

Noi, reprezentanții Partidului Conservator, am inițiat o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare majorarea pensiilor persoanelor asigurate care au desfășurat activități în condițiile speciale de muncă prevăzute de legislația în vigoare, cât și celor care au desfășurat activități în grupele de muncă stabilite de legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001 - cu 50% pentru perioada în care asigurații care și-au desfășurat activitatea în grupa I de muncă și cu 25% pentru perioada în care asigurații care și-au desfășurat activitatea în grupa a II-a de muncă.

Propunerea legislativă vine în sprijinul a aproximativ 1,8 milioane de pensionari care nu beneficiază de sporurile ce li se cuvin pentru perioada lucrată în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Faptul că acum, într-o conjunctură politică neimaginat de critică, la limită, pe viață și pe moarte, războiul dintre Palatele Victoria și Cotroceni se dă având ca muniție subiectul pensiilor, tot e un lucru bun, un pas înainte.

În ideea că dacă tot s-au găsit niște resurse, de ce nu s-au mărit salariile profesorilor sau ale medicilor? Și de ce nu s-a rezolvat o nedreptate făcută celor care au lucrat în grupele de muncă prevăzute de legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001?

Firește, ca și în sănătate, și în învățământ sunt salarii jenante, total nemotivante, sub orice critică. Am spus-o și o voi repeta până la oboseală. Dar nu așa mi se pare normal să rezolvi nedreptățile din societatea românească: punându-i unii împotriva celorlalți, făcându-i pe pensionari să se simtă niște "uitați" veșnic.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 noiembrie 2017, 12:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro