Plen
Ședința Senatului din 24 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/04-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 24-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 septembrie 2007

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15,20.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii Mihai Ungheanu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Bună ziua!

Rog liderii de grup să-și invite colegii senatori în sală.

Doresc să începem cu punctul 1 din ordinea de zi de astăzi, cu declarații politice, dacă sunteți de acord. (Discuții la tribună.)

 
  Otilian Neagoe (P.S.D.) - declarație politică având ca temă sentimentul de nepăsare - flagel dominant în societatea românească actuală;

Dau cuvântul domnului senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pentru a prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mulțumesc pentru faptul că avem o ambianță intimă aici.

Suntem între noi, câțiva, ca de obicei.

Problema pe care vreau să o aduc în discuție este legată de un anumit sentiment de nepăsare care domină societatea românească, și mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Dramele nepăsării".

Un eveniment neplăcut s-a petrecut zilele trecute la "Nitramonia" Făgăraș.

A fost o explozie care putea să se transforme într-o catastrofă, și lucrurile acestea trebuie să ne îngrijoreze pe toți.

Nu este un fapt minor, este vorba de o platformă care are 400 de hectare, cu instalații tehnologice de risc.

Acolo este un tanc de amoniac, este rezerva de stat de nitroglicerină, iar în vecinătatea "Nitramonia" Făgăraș se află unitatea de produse speciale cu pulberi explozive.

În luna ianuarie a acestui an am avut inițiativa de a organiza la Brașov o întâlnire a parlamentarilor brașoveni cu reprezentanți ai Guvernului, și subiectul discuției a fost situația economică de la societățile "Tractorul", "Rulmentul" și "Nitramonia" Făgăraș.

În prezența domnului președinte Atanasiu am ridicat și problema modului în care se face paza pe platformele economice care și-au diminuat foarte mult activitatea.

În 2002, la Brașov, am organizat Comitetul Executiv de Protecție Civilă al NATO și am văzut care sunt exigențele pe care le pune NATO, pe care le pun organismele internaționale, vizavi de această problemă a protecției civile.

Îi spuneam atunci domnului președinte Atanasiu că nu este posibil ca platformele industriale care reprezintă factori de risc pentru comunități să fie păzite de salariați și că ar trebui ca jandarmeria să facă acest lucru, iar paza să fie asigurată de către A.V.A.S., A.V.A.S.-ul să plătească serviciul de pază, întrucât pe aceste platforme statul, de-a lungul vremii, a dat diverse comenzi și a făcut, până la urmă, investiții în domenii care reprezintă, repet, riscuri pentru comunitate.

Domnul președinte Atanasiu s-a angajat atunci că va lua în discuție această problemă și în cadrul Guvernului, ca să găsim o soluție.

Iată că de atunci au trecut 8 luni, lucrul acesta nu s-a întâmplat, iar la "Nitramonia" Făgăraș paza se realizează pe 400 de hectare cu 6 salariați.

Explozia a fost declanșată, de data aceasta, de un furt.

Cineva a pătruns pentru a fura fier vechi de pe această platformă, a rupt niște cabluri electrice și s-a produs incendiul și explozia.

Sigur, proporțiile au fost limitate, dar este vorba despre o zonă unde se putea declanșa o catastrofă fără precedent.

Mai atragem atenția și asupra faptului că avem în țară nenumărate societăți în industria de armament, care, de asemenea, sunt păzite de salariați.

În aceste societăți din industria de armament sunt diverse produse capabile în orice clipă să producă explozii care să măture de pe fața pământului comunități, și este timpul să discutăm foarte riguros ce se întâmplă cu industria de armament.

Senatorii P.S.D. de Brașov au în procedură parlamentară un proiect de lege privind reorganizarea și funcționarea industriei de armament, dar problema pazei instalațiilor de pe aceste platforme rămâne și, până se vor rezolva lucrurile în direcția privatizării multora dintre aceste societății, trăim cu aceste riscuri.

În industria de armament sunt, acum, 38 de societăți, dintre care 14 societăți sunt cu capital de stat și aparțin A.V.A.S.-ului, 7 societăți aparțin Ministerului Economiei și Finanțelor, iar 17 societăți sunt cu capital privat.

Iată o structură diversă a capitalului, care încurajează incoerența și nepăsarea.

De asemenea, în unitățile militare mai sunt cantități imense de muniție care trebuie dezafectate.

Am în vedere să venim și aici cu o propunere legislativă, pentru ca aceste stocuri de muniție să poată fi dezafectate într-un program pe 10 ani.

Din evaluări, ar costa 300 de milioane de euro, pentru că și ele reprezintă, în continuare, un risc imens, în condițiile în care nu se mai folosesc pentru ce au fost produse inițial.

Există excedent de muniție și ea este păzită, uneori, necorespunzător.

Trebuie să luăm măsuri și aici, pentru ca lucrurile să nu afecteze comunitățile.

Exemplul de la "Nitramonia" Făgăraș, unde, iată, acum salariații refuză să meargă pe platformă, pentru că de cinci luni nu și-au primit drepturile salariale, ne face să gândim că numai nepăsarea conduce la asemenea stări de lucruri.

Aș aduce aici în discuție și catastrofa care s-a întâmplat la Zalău.

Lucruri de proporții mai mici s-au întâmplat și în județul Brașov, la Săcele și la Zărnești, explozii de gaze.

Societățile care se ocupă de verificarea și modernizarea conductelor de gaze, din păcate, au în vedere numai, să spunem, rețeaua extralocuințe.

Conductele din interiorul blocurilor sunt la "dispoziția nepăsării".

Toate aceste țevi de gaze sunt uzate moral și fizic și nu avem întotdeauna mijloacele necesare pentru a-i determina pe cei care se ocupă de aceste domenii să schimbe și acolo, să ia măsuri sau măcar să răspundă atunci când sunt solicitați de apelurile cetățenilor.

O ultimă chestiune, tot la acest capitol al nepăsării.

Astăzi de dimineață, la Predeal, a avut loc ședința Comitetului Federației Naționale a Sindicatelor Pensionarilor.

Trebuie să vă spun... Și aduc aici în atenția Senatului disperarea persoanelor vârstnice, acum, în ajunul sărbătoririi Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, în legătură cu nivelul de viață, în legătură cu iarna care se apropie, veniturile nu le mai ajung, și cred că inițiativa legislativă care a fost depusă la Camera Deputaților pentru a devansa majorarea pensiilor începând cu 1 noiembrie i-ar ajuta foarte mult să poată depăși greutățile vieții.

S-a ajuns la Brașov și în alte localități din țară ca pensionarii, oameni cu studii superioare, să caute prin gunoaie.

Am întâlnit familii de pensionari care anul trecut în preajma Crăciunului erau disperate.

Aveau patru mere mucegăite și voiau să coacă două mere în Ajunul Crăciunului, iar pe celelalte două mere le rezervau pentru a doua zi.

În cadrul unei acțiuni, noi am împărțit pachete unor oameni nevoiași și am descoperit și o asemenea familie.

Este timpul, stimați colegi, să luăm atitudine împotriva nepăsării.

Nepăsarea este un flagel al societății românești actuale, care va face mult rău și generațiilor prezente, și generațiilor care vor veni.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în sală).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Nicolae Marian Iorga (P.R.M.) - declarație politică având ca subiect situația dezastruoasă de la Nitramonia Făgăraș;

Are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuând ideea colegului meu, domnul senator de Brașov Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., mi-aș intitula declarația politică "O situație cu final așteptat".

Dacă colegul Puiu Hașotti ar fi fost în sală, probabil, înainte de a rosti prima frază la acest microfon, mi-ar fi spus din prima clipă: "iar «Tractorul», iar «Nitramonia»!".

Exact acum două săptămâni făceam o interpelarea ministrului economiei și finanțelor și mă refeream la situația dezastruoasă care există la "Nitramonia" Făgăraș.

De trei ani încoace îmi răcesc gura în declarații politice, pun întrebări,

fac interpelări, uzez de toate mijloacele parlamentare convenite de lege pentru a atrage atenția că, odată și odată, la "Nitramonia" se va produce un dezastru.

Nu s-a produs chiar un dezastru, dar a făcut poc.

A fost o explozie...

Bine că nu a murit nimeni, deocamdată, dar nu este prea târziu, "și mâine este o zi", vorba unui gazetar brașovean.

Îmi permit, pentru că le-am atras atenția în repetate rânduri - ultima oară, acum două săptămâni -, să-i acuz pe toți miniștrii economiei și pe toți președinții A.V.A.S.-ului,

care s-au perindat prin fotoliile de șefi la instituțiile respective,

de crasă incompetență, rea-credință și îi fac direct răspunzători de explozia care s-a produs la combinatul chimic din Făgăraș, mă rog, la Societatea "Nitramonia".

Am spus în repetate rânduri că este vorba de amoniac, care poate provoca un dezastru, poate rade și Brașovul de pe suprafața pământului, există producție de nitroglicerină, nitro-gli-ce-ri-nă!! Le silabisesc acestor domni care iau niște lefuri foarte grase și nu fac nimic pentru industria brașoveană, și nu numai.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult, domnule senator.

 
  Jan Vraciu (P.S.D.) - declarație politică având ca subiect situația din învățământul românesc;

Are cuvântul domnul senator Jan Vraciu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se referă la situația din învățământul românesc.

Pentru marea majoritate a celor de aici amintirea anilor de școală echivalează cu retrăirea emoțiilor din acele zile.

Cu mult timp înainte de a începe școala, ne gândeam înfrigurați oare cum o să arate clasa, cum ne vor fi profesorii, care va fi conținutul manualelor pe care urma să le primim.

Împreună cu părinții ne făceam planuri cu privire la carierele pe care am fi vrut să le îmbrățișăm, iar pentru mulți dintre cei care aveau să-și urmeze visul pregătirea efectivă începea odată cu debutul anului școlar.

Se știe, din practică, că cei mai merituoși și mai sârguincioși copii vor reușit să răzbată, iar peste ani îi vom găsi făcând excelență în diverse profesii, făcându-i pe dascălii lor să fie mândri.

Din păcate, nu putem vorbi de sârguință și în ceea ce-i privește pe guvernanți.

Pornită de la începutul anului ca o campanie de revoluționare a învățământului românesc, conceperea pachetului de legi privind învățământul s-a transformat ușor, dar sigur într-o acțiune de distrugere a ceea ce a mai rămas bun în învățământ.

Fără studiu de impact și fără o gândire coerentă, cele trei proiecte de lege, Legea învățământului școlar, Legea învățământului superior și statutul personalului din învățământ, au fost negociate la un pahar de bere și doi mici, la Sinaia, de două dintre cele patru federații sindicale.

De fapt, noile acte normative, în forma propusă de minister, vin să îngroape învățământul.

Prin aceste proiecte reprezentanții ministerului, în frunte cu "șeful de șantier" Adomniței, și-au arătat adevărata menire, aceea de a transforma învățământul într-un simulacru care promovează mediocritatea.

Domnul ministru a ajuns, datorită Partidului Național Liberal din care face parte, să conducă un domeniu care îi este cu totul străin.

Prin acțiunile promovate până acum, acesta ne-a arătat că este mult mai interesat de banii alocați pentru infrastructură, și nu de reforma sistemului de învățământ.

Citez: "Avantajul meu este că nu fac parte din sistemul de învățământ și nu-l cunosc absolut deloc.", declara, în mod riscant de inocent, actualul ministru la preluarea mandatului.

Având în vedere vârsta Domniei Sale și lipsa de experiență, poate inocența sa nu ar trebui să ne mire prea tare, însă, avantajul lui s-a dovedit foarte repede a fi un dezavantaj pentru sistemul de învățământ.

"Îmi voi trimite toți experții pe teren pentru a face evaluarea pilotării descentralizării administrativ-financiare, indiferent de cât mă va costa, iar în data de 1 iunie voi prezenta raportul.", a mai declarat acesta, pompos, la înscăunare.

Și a trecut 1 iunie, și au mai trecut două luni, iar noi am rămas și fără raport, și cu banii luați...

Prea ocupat cu îndepărtarea șefilor din instituțiile de învățământ, care nu fac parte din P.N.L., sub cârmuirea lui Adomniței s-au făcut sute de schimbări.

Am sperat că legea cumetriilor a fost abrogată, însă, observăm că aceasta se aplică destul de bine nu doar în București, ci și în întreaga țară.

În județul Vrancea, pe care îl reprezint, echipa managerială deja existentă la data venirii noului ministru și-a dat demisia în urma unui control făcut de reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Menționez că s-a întâmplat acest lucru în ciuda faptului că la control a obținut calificativul "foarte bine", fiind una dintre cele mai performante echipe din țară, iar oamenii ce o compuneau sunt profesori cu calități manageriale și profesionale dincolo de orice discuție.

În același spirit, există informații că au fost retrase din lista de numiri, în ultima clipă, persoane propuse pentru funcția de director anume pentru performanțele lor profesionale și manageriale, ca urmare a presiunilor făcute asupra ministrului și inspectorului general de către lideri ai sindicatelor obediente actualei conduceri a ministerului.

Pentru ca brambureala să fie desăvârșită, începând de anul acesta, sub sceptrul mult prea tânărului ministru liberal a fost schimbată ordinea statuată de alocare a fondurilor către unitățile școlare.

Până acum, se știa clar că școala, deoarece aparține comunității, patrimonial aparține domeniului public al comunei, orașului sau municipiului, finanțarea și administrarea școlii cădeau în sarcina consiliului local și a primăriei.

De anul acesta, de finanțare s-a ocupat Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului prin inspectoratele școlare, situație care a permis alocarea preferențială a unor sume consistente către comunitățile păstorite de liberali.

Realitatea a demonstrat că în cele mai multe situații nu a existat nicio comunicare între inspectoratele școlare și primării, directorii nu mai știu cine conduce, de cine să asculte și pe cine să nu supere, iar banii de la buget au rămas necheltuiți.

Inspectoratele școlare care ar trebui să se ocupe exclusiv și temeinic de coordonarea și monitorizarea procesului de învățământ, din punct de vedere al conținutului și al calității sale, se erijează în specialiști în managementul financiar și sunt nevoite să facă politica de la centru a unor miniștri puși să servească nu școala, ci partidul care i-a numit.

Suntem de părere că actuala conducere a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului reușește să înmănuncheze toate defectele abordărilor anterioare: incompetență și spoială de pricepere, mania schimbărilor cu oameni obedienți, fără a se lua în seamă costul incalculabil al acestui lucru, lipsa de răspundere pentru consecințele răspunderii.

Toate aceste forme de putere și de bani ce caracterizează abordarea liberală au consecințe pe termen lung care afectează însăși substanța existenței noastre.

Închei această declarație amintind colegilor mei studiul realizat pe copii și adolescenți, între 7 și 18 ani, studiu emblematic pentru sistemul confuz și deficitar de valori al tinerei generații pentru care suntem de vină noi, cei care prin legi și programe de guvernare suntem învestiți cu privilegiul de a schimba fața lucrurilor, de a înnoi și moderniza prin actele noastre societatea românească.

Este dezolant să citești studii care, deși sunt situate în alt registru, sunt la fel de întristătoare ca cele care anunță morți tragice pe șoselele patriei.

Din ele aflăm că pentru copiii noștri Nicolae Guță este cel mai mare cântăreț, iar Eminescu este nominalizat în topul culturii alături de Oana Zăvoranu.

Aceștia sunt idolii noii generații?!

Iată consecințele unui mod de guvernare în care autosuficiența, dublată de urmărirea exclusiv a interesului de partid, produce o realitate incompatibilă cu standardele anului european 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Mircea Gheorghe Mereuță (P.N.L.) - declarație politică având ca subiect crearea echilibrului politic pentru o stabilitate economică șI financiară, necesar accederii la fondurile europene;

Are cuvântul domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Mircea Gheorghe Mereuță:

Doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Agenda noastră parlamentară a ajuns o dezbatere a moțiunilor de cenzură, mai ales din cauza faptului că setea de putere este mai mare ca niciodată.

În numele interesului național anumiți lideri politici care afirmau în aprilie și iunie că prioritară pentru România este asigurarea stabilității politice se contrazic acum.

Această schimbare peste noapte a ideilor politice se datorează și faptului de a nu accepta realitatea, și anume, opoziția pentru încă patru ani, fiindcă acei lideri social-democrați care speră că vor reveni la putere se înșală.

Puterea va fi doar o iluzie de scurtă durată pentru ei, până la alegerile parlamentare.

Este interesant cum temele prioritare pentru România, cum ar fi votul uninominal și alegerile europene, sunt umbrite de anumite scopuri de moment sau, cine știe?, poate interesul este altul, și anume, prin schimbarea raportului de forțe putere - opoziție se va creiona o potențială criză instituțională, iar teme de genul votul uninominal sau legiferarea actelor normative privind aprobarea programelor pentru absorbția fondurilor structurale vor fi dezbătute într-un nou mandat parlamentar și, poate, cine știe?, de un nou executiv, care să facă jocurile mult dorite de anumiți lideri locali și centrali ai P.S.D.-ului.

Să nu uităm, sunt mulți oameni politici care prin sistemul de vot uninominal nu ar mai intra în Parlament și, Doamne, ferește!, se vor trezi fără o pâine politică de mâncat.

Stimați colegi,

Oare noi, ca membri ai clasei politice actuale, când vom deveni maturi și când vom înțelege că stabilitatea politică nu este doar atunci când opoziția, fie ea de stânga sau așa-zis de dreapta, este doar ea la guvernare, ci și atunci când pentru interesele naționale ale unui stat proaspăt membru al Uniunii Europene se acordă sprijin și unui executiv minoritar din punct de vedere parlamentar?

Interesant este că, după 18 ani de la schimbarea regimului politic, actorii scenei politice dâmbovițene se comportă ca într-o junglă, unii dorind să fie lei, când, de fapt, sunt hiene, alții se comportă ca niște vulpi, oscilând între a fi aliatul leului sau al hienei și mușcându-l pe la spate pe cel care, teoretic, îl sprijină, iar alții se comportă ca niște pinguini, aplaudând atitudinile leului sau ale hienei, în funcție de cine este mai puternic.

Oare așa de dramatic am ajuns încât să putem fi comparați cu animalele de pradă sau cu opusul lor?

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi este un semnal dur, fără a leza personalitatea niciunuia dintre noi, de a stopa jocurile politicianiste de genul "nicio sesiune, fără o moțiune!" sau "noi suntem mai buni decât ei!" și de a ne uni matur eforturile decizionale pentru a putea obține votul de încredere al populației, în special, în câteva probleme care trebuie rezolvate în această sesiune parlamentară, și mă refer la votul uninominal, Legea bugetului de stat pe 2008, stabilitatea guvernamentală pentru organizarea alegerilor europarlamentare și aprobarea în regim de urgență a legilor privind absorbția fondurilor europene sau a celor care privesc modernizarea societății românești.

Este timpul să lăsăm deoparte interesele și jocurile de culise datorate unor lideri politici care, influențați de efectul defavorabil al sondajelor de opinie, se fac frați și cu dracul și uită de interesul național actual, și anume, acela al unui echilibru politic pentru o stabilitate economică și financiară, necesar pentru a putea accesa fondurile europene ce au devenit operaționale prin programele sectoriale aprobate în acești ani și care trebuie să se deruleze în domeniul turismului, transporturilor, mediului, I.M.M.-urilor și agriculturii.

Astfel, referitor la demersul preconizat pentru această săptămână de către colegii social-democrați, le-aș aminti o frază a unei personalități publice apropiate ideologic de dumneavoastră: "Acum nu e momentul!".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ioan Chelaru (P.S.D.) - declarație politică cu titlul Justiția în preajma ștreangului politic;

Are cuvântul domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Justiția în preajma ștreangului politic".

Scandalul actual provocat de rezultatele controlului inspectorilor C.S.M. asupra activității D.N.A. conduce la o concluzie simplă: intenția reformatoare din justiție, în forma promovată de fosta ministru Macovei, având girul atent al președintelui Băsescu, nu a fost decât un mod ascuns de a acapara pârghiile decizionale de la nivelul forului care are ca atribuție generică tocmai lupta anticorupție de rang înalt.

Ceea ce noi avertizam la acea dată, iată, se confirmă pe deplin astăzi.

Este mai mult decât limpede că procurorii numiți la anticorupție, Morar, Țuluș, și chiar procurorul general al României sunt personaje profund îndatorate, la această oră, Președinției și acționează la ordinul arbitrar al acesteia, după cum dictează interesul politic în varii împrejurări.

Ne-am obișnuit și noi, și opinia publică cu manevre de șantaj politic ale președintelui Băsescu, numai că, de data aceasta, evidența că dosare de înaltă corupție sunt, unele dintre ele, create arbitrar și utilizate, ca scrisorica lui Caragiale, pentru anihilarea oricărui tip de adversar mi se pare extrem de gravă.

Este o crimă la adresa justiției, iar autorii sunt, în interiorul instituțiilor de stat, păzitorii dreptății.

Anticul Iuvenal are o remarcă celebră: "Pe păzitor cine-l păzește?".

În cazul nostru, C.S.M. ar putea fi paznicul păzitorului, dacă vom avea noi, cu toții, diligența de a-i permite aceasta.

Din toată tevatura ultimelor zile de scandal ne-am ales cu ceva, totuși.

Acum știm în ce fel sunt manevrate dosarele la D.N.A., reținem modalitatea și mecanismul în care funcționează procuratura politică.

Celui devenit indezirabil sau incomod, dacă nu are, i se încropește un dosar pentru fapte de corupție.

Nu contează, din punct de vedere politic, dacă punerea sub acuzare este sau nu precedată de dovezi irefutabile, actul acuzării este făcut public.

Probele pot fi administrate foarte bine ulterior sau niciodată.

Original și eficient, nu-i așa? Deja este operant nonprincipiul prezumției de vinovăție.

Originalitate și inovație juridică neaoșă de Dâmbovița!

Cam asta s-a petrecut și cu ministrul Chiuariu.

A ordonat un control asupra activității D.N.A., instituție care avea pe vremuri un plan de lucru despre care un înalt demnitar a scăpat la Bruxelles informația stupefiantă conform căreia: "Vor fi inculpați, la nivel înalt, vreo zece!".

Nu au fost zece, au fost mai puțini, dar s-a făcut un circ cât pentru o sută.

D.N.A. a devenit, astfel, curtea miracolelor, unde stăteau la coadă ca să intre numai V.I.P.-uri.

Acum, probabil, urmează Guvernul Tăriceanu, indiferent dacă scapă sau nu de moțiune.

În realitate, ce a dorit tânărul ministru Chiuariu? A insistat ca acest control să fie, cum se zice, pe bune.

A fost liniște până când concluziile raportului celor doi inspectori au revelat, nu relevat!, date supărătoare asupra modalității în care lucrează D.N.A., cum și cât de procedural se dau soluții de către conducerea acestei instituții.

Controlul nu a fost pur formal, care va să zică, deci marele erou al luptei anticorupție, D.N.A-ul, a lucrat, în realitate, chiar mai prost decât majoritatea instituțiilor românești, pe sponci, cu aproximație, după bunul plac, prezentând și concretizând soluții judiciare necunoscute de Codul de procedură penală, de parcă domnii de acolo ar fi folosit procedurile din codul poștal, că tot e la mare modă afacerea "Poșta".

Mai mult chiar, rezultă că, în realitate, D.N.A. are doi dușmani: Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul Chiuariu.

Împotriva C.S.M. atacurile din media au fost cel puțin mai vagi, pentru că este riscant să ataci în întregime sistemul prezentat de C.S.M., dar Chiuariu este numai unul, iar individul este, oricum, cu mult vulnerabil față de un sistem, așa încât riposta celor doi de la D.N.A. sau câți or fi fost, și nu doar a acestora, s-a concentrat asupra ministrului justiției.

Interesul opiniei publice românești și europene l-a vizat cu obstinație pe acesta.

Din acest moment, totul a devenit bălăcăreală.

Dacă și Chiuariu are dosar, și D.N.A.-ul este corupt, o apă îi spală pe toți, niciunii nu-s mai breji, cel puțin așa gândește auditoriul nostru, privitorul la știri de senzație.

Oamenii nu mai văd protagoniștii în mod diferențiat.

Oricare ar fi finalul acestor demersuri, vă asigur că nu dreptatea și justiția vor avea de câștigat, nu cu Băsescu și cu Morar! Ce dacă îi sprijină declarativ anumiți oficiali europeni?

Știm noi mai bine.

Și așa, din scandal în scandal, acum, în preajma moțiunii de cenzură, ne așteaptă patru sau opt ani de guvernare D.N.A., intrând pe următoarele două mandate în epoca majoritarului "partid național anticorupție".

Stimați colegi,

Sindromul de persecuție al președintelui Băsescu a fost impus la D.N.A., mai exact la sediul acestui departament, pentru că nu vreau să generalizez asupra tuturor.

Dacă Țuluș și-a depășit atribuțiile convenite de lege și a dat soluții în dosare, fără a fi competent să o facă, înseamnă că nu se teme, este protejat sau a fost protejat până acum?

La cum stau lucrurile, ar putea trece drept corigent la materia "Proceduri penale", iar soluțiile date în disprețul legii să fie considerate regretabile erori umane.

La limită, chiar ar putea rămâne pe funcție.

Să nu ne mire! Ce să facă? Să conducă o instituție rămasă la nivelul condiției sale staliniste în care procurorul este un fel de Dumnezeu, care face și desface după bunul său plac, termenul uzitat fiind "după cum vrea mușchii săi", iar în această instituție importantă există procurori de genul Țuluș, și nu numai, care au fost aduși și au fost primiți, nu mai spunem cum, ca tot felul de oportuniști politici dornici să-și exprime zelul și devotamentul, bineînțeles, televizate față de cine trebuie, și să-i radă pe cei care trebuie sau nu ne mai trebuie.

Iată de ce susțin că, din păcate, ceea ce se cere astăzi ca să accezi la asemenea demnități de mare răspundere este calitatea de soldat obedient, executant supus care ar prefera să treacă drept prost decât să aibă coloană vertebrală și să părăsească postul atunci când simte că nu-și poate face munca în mod independent.

Câteva sunt lucrurile grave pe care trebuie să le avem în vedere, indiferent unde vor duce detaliile acestor scandaluri:

1. D.N.A. nu este un organism independent.

În acest moment se găsește la ordinul direct sau indirect al președintelui și acționează ca un nucleu de putere independent la dispoziția acestuia.

Lupta anticorupție invocată în discursuri năclăite și servile este o minciună fardată gros.

Nu există o reală luptă anticorupție, există o poză, o himeră pe care, în mod curios, o sprijină societatea civilă și anumiți oficiali europeni în frunte cu Franco Frattini,

care nu se mai află la întâia sa eroare.

Corupții sunt la noi, aici, în România, adversarii lui Băsescu.

2. Garantul independenței justiției, în mod real și constituțional, nu poate fi decât C.S.M.

În definitiv, un sistem nu poate fi reformat prin acțiune în forță, chiar bine intenționată, ci prin mecanisme și resorturi interioare și proprii, iar C.S.M. face parte integrată din sistem, și asupra lui trebuie să ne canalizăm atenția și încrederea.

3. În acest moment, încrederea populației în justiție a scăzut și mai mult, dacă nu cumva tema în sine este derizorie.

Asta este cea mai gravă consecință a scandalului la nivel înalt, ideea de justiție poate sucomba în ștreangul politic al acestor reformiști profetici, al acestor impostori.

Solemnitatea superstițioasă a omului de rând în fața judecătorului a devenit represiune, regresiune neîncrezătoare, emoția interogatoriului, jurământul pe Biblie pe care îl depune martorul, toate au devenit gesticulații ale unui teatru absurd.

Atâta vreme cât judecata în sine este putredă, poți minți foarte bine sub jurământ.

Dacă Dumnezeu nu-i trăsnește pe hoții cei mari, nu pare să se amestece în procesele mici.

Iată inflația derizoriului în actul de justiție! Vina aparține politicului din această zonă, care ne-a transformat justiția în arena disputelor personale - asta apropo de licitațiile trucate chiar de fosta ministru al justiției cu "Freedom House".

Este clar că trăim într-o țară ciudată.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aron Ioan Popa (P.N.L.) - declarație politică având ca subiect absorbția fondurilor europene;

Are cuvântul domnul senator Aron Ioan Popa, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția și declarația mea politică vin în continuarea intervenției pe care a avut-o colegul nostru, domnul senator Mircea Mereuță.

Deciziile de săptămâna trecută, luate în Senatul României, în speță, de P.S.D. și P.D., și anume, de a vota împotriva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, reprezintă un gest necugetat din partea unor lideri politici care uită de interesul național actual, și anume, gestionarea și absorbția a peste 1,7 miliarde euro din fondurile structurale europene până în decembrie 2007.

La fel, gestul de a depune o moțiune de cenzură tocmai în momentul când România ar trebui să lucreze pentru absorbția fondurilor europene dovedește că interesele unor lideri politici sunt departe de interesele care privesc reforma ideologică a clasei politice, precum și asumarea unei maturități politice necesare unei Românii care are nevoie de reglementări instituționale privind aplicarea fondurilor europene.

Sunt sigur că mulți colegi care au votat împotriva ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 24/2007 și nr. 25/2007 și au intenția de a vota moțiunea de cenzură a P.S.D.-ului nu anticipează că aceste gesturi le pot afecta cariera politică ulterior.

Întrebarea este: de ce? Foarte simplu, domnilor.

Pentru că blocarea respectivelor ordonanțe și o eventuală votare a moțiunii de cenzură vor bloca pentru încă câteva luni bune aplicarea programelor operaționale sectoriale privind infrastructura socială, domeniu în care intră categoriile sociale defavorizate, atât de mult avute în vizor de către P.S.D. pentru sprijinirea acestei părți importante din populația țării.

Vor fi blocate fonduri europene tocmai din cauza poziției exprimate de social-democrați.

Dezvoltarea mediului de afaceri regional și local, domeniu care este tot timpul pe buzele liderilor democrați, afacerile și investițiile I.M.M.-urilor, care au nevoie acum de fonduri ca de aer, din cauza acțiunii acestor actori politici sunt boicotate, nu în ultimul rând, dezvoltarea și promovarea turismului, sector de activitate care va fi afectat luni bune, poate chiar cel puțin doi ani, fiindcă turismul are nevoie de finanțări acum, și nu peste trei luni sau când va mai dori un lider politic sau altul să-și satisfacă propriile interese în cadrul partidului.

Stimați colegi,

Știu că, poate, cele afirmate vi se par puțin hazardate, dar este un adevăr crunt pe care îl veți simți pe propria piele de-abia în preajma alegerilor locale, parlamentare, când vă veți da seama că dumneavoastră, prin sprijinul necondiționat pe care l-ați arătat liderilor politici, ați realizat în septembrie 2007 un colaps instituțional ce va fi taxat de către alegători, mai ales că acum opinia publică românească are o altă perspectivă privind dezvoltarea ei ca parte componentă a Uniunii Europene, comparativ cu începutul anilor 1990 când de-abia conștientizam impactul economiei de piață și al statului de drept.

Știu că vi se pare greu de crezut sau chiar greu de înțeles, dar, analizând puțin, pentru dumneavoastră, vă veți da seama că acest guvern în loc să se ocupe de gestionarea până la sfârșitul anului a peste un miliard de euro pentru sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor, conform programelor operaționale sectoriale, și a peste 800 milioane euro privind activitatea în domenii cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii sociale, sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local și regional, dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, repet, acest guvern trebuie să se ocupe de chestiuni politice fără nicio eficiență pentru țară, cum ar fi moțiunea de cenzură sau hotărâri privind reorganizarea ministerelor componente.

Interesant este tocmai că o mare parte dintre cei care au respins respectivele ordonanțe a recunoscut prin vot în plenul Parlamentului reorganizarea Cabinetului Tăriceanu la data de 3 aprilie 2007.

Stimați colegi,

Cred că este timpul să lăsăm deoparte modul infantil de abordare a deciziilor politice, precum și orgoliul partinic, este timpul să observăm că prin atitudini de boicotare a activității unui executiv nu vom realiza mari victorii politice, decât pentru moment, și câțiva lideri politici pentru a nu-și pierde funcțiile de conducere riscă să pună în pericol orice stabilitate și funcționare economico-socială a unui stat.

Un guvern ca acesta pe care îl avem acum, la nivel parlamentar cu o susținere minoritară, dar care se caracterizează prin eforturile de a respecta cerințele europene și de a gestiona eficient aplicarea fondurilor structurale în România, este un guvern cu trăsături europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Valentin Dinescu (P.R.M.) - declarație politică având ca subiect justiția;

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Că lucrurile nu merg tocmai bine în România este o mai veche realitate de-a noastră, popor fatalist, aș zice eu, cu reacții geniale, dar, în același timp, și cu prelungite stări de anxietate.

În țările normale, justiția, printre multele roluri pe care le are, trebuie să-i confere cetățeanului de rând garanția că lui nu i se poate întâmpla nimic fără a i se stabili mai întâi vinovăția și apoi pedeapsa.

Înființat cu mare avengură propagandistică în planul combaterii corupției, defunctului P.N.A. i-a luat locul Direcția Națională Anticorupție, organism care să ne scape definitiv și irevocabil de imaginea de țară coruptă instituțional, așa cum era percepută România.

În fruntea D.N.A. a fost numit veșnicul luptător anticorupție, domnul Daniel Morar, care a descoperit și ultimul corupt de pe la noi, în persoana, ați ghicit, ministrului justiției Tudor Chiuariu.

Colac peste pupăză, acum s-a iscat un adevărat circ între D.N.A. și reprezentantul Ministerului Justiției, care atrage după sine un scandal de care nu ducea nimeni lipsă,

implicând și sfera politică.

Controversa a început în urmă cu câteva luni, când ministrul Chiuariu a cerut revocarea din funcție a lui Doru Țuluș, șeful Secției pentru combaterea infracțiunilor asociate celor de corupție, pe motivul incompetenței și al talentului acestuia de a trage de timp în mod nejustificat.

Unul dintre multele cazuri oferite publicului de ministrul Chiuariu a fost sesizarea Grupului de investigații politice,

formulată prin Mugur Ciuvică, referitoare la afacerile imobiliare ale Grupului NIRO.

Prin aceasta se solicita ca D.N.A. să se autosesizeze în privința afacerii Centrului rezidențial "Parc" și împotriva primarului sectorului 2, Neculai Onțanu, precum și a consilierului de la primăria sectorului 2, Clitemnestra Gâdea, reprezentant al Grupului NIRO, care, potrivit sesizării, și-ar fi aprobat un cartier de blocuri.

Chiuariu a declarat că, deși e-mail-ul trimis de D.N.A

conține datele creatorului de mesaj, sesizarea a fost catalogată drept anonimă.

El a fost de părere că pentru a nu lăsa prea multe urme nici nu a fost încheiat un proces-verbal de sesizare din oficiu, așa cum prevede legea, iar, ulterior, la 7 mai 2007 ofițerul judiciar a propus trecerea lucrării la cauze penale, în vederea efectuării de cercetări numai față de Clitemnestra Gâdea.

Ministrul i-a cerut lui Doru Țuluș să explice de ce nu s-au efectuat cercetări și față de celelalte persoane la care se referea sesizarea, acesta uitând să-i răspundă, fiind foarte ocupat cu trimiterea a două citații în 6 luni.

D.N.A. a devenit un instrument în lupta politică prin două moduri: pe de o parte, D.N.A. deschide dosare penale în privința unor oameni politici fără să existe elementele unor fapte penale, iar, după aceea, nu mai fac în acest dosar penal niciun fel de cercetare perioade lungi de timp pentru a se putea spune despre acei politicieni că au dosar și, probabil, pentru ca aceste dosare să fie folosite în scop de șantaj, iar, pe de altă parte, prin faptul că încheie dosare în care există elementele unor fapte penale, pentru a proteja anumiți oameni politici sau cercuri de afaceri din jurul acestora.

Bineînțeles, D.N.A. nu s-a putut lăsa mai prejos și a contraatacat printr-o mișcare bombă.

Prefigurând unul dintre cele mai mari scandaluri din justiția română, Daniel Morar i-a cerut șefului statului, lui Traian Băsescu, avizul pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Tudor Chiuariu și a fostului ministru al comunicațiilor Zsolt Nagy.

Potrivit comunicatului D.N.A., cei doi demnitari sunt cercetați pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obținerea unor avantaje patrimoniale pentru alte persoane.

Aș defini structura de luptă anticorupție drept un instrument de șantaj politic în care lucrează procurori nu doar incompetenți, ci și dispuși la influențarea scenei politice românești prin întocmirea de dosare penale fără acoperire ori prin ținerea altora în nelucru în funcție de dorințele celor care ar trage, de fapt, sforile după care dansează D.N.A.

În încheiere, vă rog să-mi permiteți să-i întreb pe iluștrii noștri reprezentanți ai justiției: Până când, domnilor, veți mai oferi țării acest spectacol grotesc ce ține de sfârșitul Evului Mediu?

În speranța unui răspuns favorabil, vă asigur, domnule prim-ministru, de bunele mele intenții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Eu sunt absolut sigură de bunele dumneavoastră intenții.

 
  Gheorghe David (P.D.) - declarație politică având ca temă centralizarea excesivă din România;

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al P.D.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Centralizarea excesivă din România creează mari probleme și românilor din alte țări".

Cu câtva timp în urmă am mai prezentat alte probleme cu privire la centralizarea excesivă și spuneam atunci că este necesară descentralizarea în domeniul educației din România.

Astăzi, mă voi referi la o altă problemă.

Centralizarea excesivă nu poate decât să amplifice suspiciunile, pierderile de vreme din partea petenților, subvenționarea birocrației și inducerea sentimentului de lehamite față de autorități, ceea ce poate duce la renunțarea la orice demers de a intra în legalitate.

În urmă cu aproximativ o lună de zile, la invitația mai multor români am vizitat câteva comunități, bineînțeles românești, din Austria, Germania, Belgia, Franța și Anglia.

Printre multele probleme abordate mi-a fost semnalată una cu care aceștia se confruntă an de an, în special în lunile de concediu, iulie-august, când pe lângă vizitarea familiilor și rudelor din țara de origine își mai rezolvă și unele probleme personale de care depinde șederea lor într-o altă țară.

De exemplu, un nou-născut ai cărui părinți s-au stabilit vremelnic în Spania ori Italia este înregistrat la starea civilă din localitatea în care muncesc aceștia.

Ca și părinții săi, el este de drept și în primul rând cetățean român.

Întrebarea lor este de ce trebuie să fie confirmată de către București această calitate, și nu de către primăria localității în care are domiciliul stabil ori chiar s-a născut, când se știe bine că ei nu beneficiază decât de maximum 30 de zile calendaristice de concediu pe an pe care le pot petrece în România? Sunt zilele lor libere pe care și le-ar dori petrecute alături de cei dragi, nu să stea pe la ușile autorităților, pentru ca, apoi, să aștepte chiar luni de zile până ce hârtiile parcurg dus-întors drumul până la București și înapoi.

Ca țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, parcursul poate fi drastic scurtat prin apelare la serviciile notarului public din localitatea unde muncește și ale altuia din țară, care pe bază de acte doveditoare să confirme legalitatea înscrisurilor, iar primăria să le înregistreze ca atare.

Pornind de la această realitate, am reanalizat cu atenție, în urmă cu puțin timp, Legea nr. 119/1996 privitoare la actele de stare civilă și am constatat că, într-adevăr, este necesar ca aceasta să fie modificată și completată astfel încât să fie eliminată această centralizare care creează atâtea probleme pentru românii de pretutindeni.

Un alt element pe care l-am avut în vedere este acela al mobilității din ce în ce mai mari a populației din țările membre ale Uniunii Europene, și nu numai.

De exemplu, turcii din Germania au ajuns să aibă descendenți la a treia generație născuți în țara de adopție.

Covârșitoarea lor majoritate a optat pentru dublă cetățenie, deși nu sunt puțini aceia pentru care limba maternă este tot mai puțin cunoscută, în ciuda faptului că le-au fost create condiții să învețe în școli cu limba de predare turca.

Același lucru se poate spune despre algerienii, marocanii, tunisienii din Franța, despre negrii din Belgia, despre indienii din Marea Britanie. Și ei au nevoie de acte pentru a putea beneficia de toate drepturile oferite de țara-gazdă și de țara de obârșie.

Nu avem niciun motiv să credem că părinții nou-născutului negru stabilit în Bruxelles se vor deplasa la Kinshasa numai pentru parcurgerea formalităților de obținere a cetățeniei congoleze.

Iată că la alții se poate.

Ne întrebăm, încă o dată, la noi de ce, încă, nu se poate?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Mihai Țâbuleac (independent) - declarație politică cu titlul Puterea exemplului negativ;

Are cuvântul domnul senator Mihai Țâbuleac, din partea senatorilor independenți.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aveți două minute, domnule senator, mi se atrage atenția.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vă mulțumesc.

Voi prezenta în fața dumneavoastră o declarație politică cu titlul "Puterea exemplului negativ".

Deseori am participat la dezbateri, de obicei, provocate de dorința mea de a găsi răspunsuri la probleme esențiale,

având ca scop identificarea cauzelor care au făcut din noi națiunea cu unul dintre cele mai scăzute standarde de viață.

Stăm prost la aproape toate capitolele, atât de natură materială, cât și spirituală.

De regulă, ca răspuns s-a invocat faptul că în România nu prea se respectă legea.

Eu aș mai adăuga și faptul că suferim și de boala reglementării excesive.

Dar cine și de ce nu respectă legea în România?

Știu că voi fi nepopular și poate chiar înjurat, dar voi căuta răspunsul chiar în zona instituțiilor fundamentale ale statului.

Nu mai departe de în ziua de joi, 20 septembrie 2007, pentru a nu știu câta oară, ședința de plen a Senatului s-a desfășurat în lipsă de cvorum, deci cu încălcarea regulamentului.

Mulți senatori au lipsit fără motiv, iar președintele Senatului a mers netulburat până la capăt, ba chiar a oferit și lecții de pe scaunul de conducător de ședință.

Domnule președinte al Senatului,

Îndrăznesc să afirm că vă faceți răspunzător nu numai de încălcarea regulamentului, ci și de încurajarea absenteismului.

Sunteți primul vinovat de faptul că cel mai înalt for al democrației românești în loc să ofere cetățenilor exemple de seriozitate și de asumare a răspunderii, de fapt, îi învață cum să chiulească.

Eu cred că regulamentul este aplicabil nu numai atunci când se interzice senatorilor să se constituie în grupuri parlamentare ca independenți sau ca membri ai partidelor politice înființate după alegeri.

Mai cred, de asemenea, că nu este potrivit să se împartă senatorii în categoria celor care au dreptul să vorbească oricât de la tribuna oficială și categoria celor cărora li se pune pumnul în gură și să se susțină, culmea!, că funcționăm potrivit prevederilor Constituției.

Mai sunt și alte prevederi care merită atenția noastră, printre care și faptul că există un Birou permanent și un președinte, care au nu numai drepturi - de exemplu, dreptul de a beneficia de o indemnizație mai mare, de birou special și de mașină de serviciu -, ci și îndatoriri, cea mai elementară dintre ele fiind aceea de a asigura o funcționare corespunzătoare a Senatului.

Cât despre Guvern, ce să mai spunem?! După ce s-a demonstrat că poate exista un prim-ministru din partea unei formațiuni politice care nu mai există, pentru că el însuși a distrus-o, mai nou, am ajuns și în situația de a avea miniștri fără ministere, guvernanți fără guvern.

S-a ajuns în această situație ciudată pentru că și Parlamentul, și Guvernul au încălcat legea fără să se gândească la consecințe, dar și fără să le pese de faptul că oferă un exemplu prost.

Parlamentul a considerat că o ordonanță de urgență se dezbate în maximum 5 zile doar în perioada vacanțelor parlamentare, nu și în timpul sesiunilor...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

V-aș ruga să încheiați.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Imediat, doamna președinte de ședință.

Mai am doar câteva rânduri.

În consecință, domnul președinte ne-a urat vacanță plăcută și a lăsat ordonanțele de urgență în sertare la macerat.

Guvernul a greșit, pentru că și-a dat singur legea de reorganizare, venind în totală contradicție cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

Același guvern care se laudă singur că a făcut economia să duduie și că dă pe dinafară din cauza corectitudinii a emis și Ordonanța de urgență nr. 72/2007, prin care și-a acordat derogări de la legislația privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, adică nu vrea să se mai facă drumuri și autostrăzi prin licitație publică, ci prin încredințare directă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vreau să vă mulțumesc, însă ați depășit cu încă două minute timpul acordat.

Nu cred că ceilalți colegi vor mai avea timp să-și prezinte declarațiile politice.

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Voi concluziona.

Doamnelor și domnilor,

Nu știu dacă exemplele mele au fost lămuritoare, dar sunt convins că am găsit una dintre explicațiile răului cu care ne confruntăm.

Nu avem altceva de făcut decât să ne schimbăm comportamentul, să dovedim că nu suntem mai presus de legea pe care o facem și că o respectăm în aceeași măsură în care pretindem să fie respectată de cetățeni.

Atunci, vom constata că și cetățenii vor reacționa pozitiv, fără a trimite pe capul lor potop de amenințări și de sancțiuni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Funar (P.R.M.) - declarație politică privind declarațiile liderului U.D.M.R., Markó Béla, făcute la Cluj-Napoca, sâmbătă, 22 septembrie a.c.;

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la recentele declarații făcute la Cluj-Napoca, sâmbătă, 22 septembrie, de către liderul U.D.M.R., Markó Béla.

Având în vedere pericolul acestor acțiuni și al declarațiilor liderilor U.D.M.R., am fost, astăzi, nevoit să depun o plângere penală la procurorul general al României, la doamna Laura Codruța Kövesi.

Plângerea a fost formulată împotriva numitului Markó Béla, senator U.D.M.R., cu domiciliul în Sâncraiul de Mureș, strada Răsăritului nr. 53, județul Mureș, pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare la adresa siguranței naționale a României, acțiuni împotriva ordinii constituționale și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Liderul U.D.M.R. a declarat sâmbătă, 22 septembrie, în sediul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, unde a avut loc conferința aleșilor locali ai U.D.M.R., că reprezentanții U.D.M.R. care vor fi aleși la Parlamentul European au mandat să acționeze împotriva statului național unitar român și pentru dezmembrarea teritorială a țării, în vederea obținerii autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc și, apoi, a întregii Transilvanii.

Primarul Municipiului Cluj-Napoca și liderul Partidului Democrat, domnul Emil Boc, a pus la dispoziția liderilor U.D.M.R. și aleșilor locali ai U.D.M.R. spațiile necesare pentru reuniunea lor și pentru conferința de presă, respectiv, Sala Mare a primăriei și Sala de Sticlă.

În Sala Mare a primăriei, de circa 10 ani, este expus un superb tablou cu eroul național Avram Iancu.

Acest tablou a fost înlăturat din Sala Mare a primăriei în toamna anului 2004, după ce a fost ales primarul Emil Boc.

Ca urmare a demersurilor făcute de către reprezentanții P.R.M.

Cluj și la solicitarea Societății Naționale Cultural-Patriotice "Avram Iancu", primarul Emil Boc a fost obligat să reamplaseze frumosul tablou al eroului național Avram Iancu în Sala Mare a primăriei.

Menționez că am donat acest tablou Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

După ce pe primarul Emil Boc l-a deranjat existența în primărie a tabloului lui Avram Iancu, la întâlnirea U.D.M.R.-iștilor de sâmbătă, 22 septembrie, aceștia nu aveau ochi să-l vadă pe eroul național Avram Iancu și, în consecință, au recurs la acoperirea uriașului tablou cu un banner cu sloganuri în limba maghiară.

Se știe că atât în anul 1991, cât și în anul 2003, când a fost adoptată de către Parlament și când a fost aprobată prin referendum național Constituția României, U.D.M.R.-ul a votat împotriva acesteia.

Ca urmare a participării la guvernarea României în cele două cabinete conduse de premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, reprezentanții U.D.M.R., inclusiv senatorul Markó Béla, care a deținut funcția de ministru de stat, au depus un jurământ cu mâna pe Constituție și pe Biblie, conform art. 82 alin. (2) din Legea fundamentală a țării.

Ei au jurat să respecte Constituția și legile țării, să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Încălcând cu bună știință acest jurământ solemn depus de numitul Markó Béla cu ocazia validării mandatului de senator al României, recent, la Cluj-Napoca, liderul U.D.M.R. s-a pronunțat atât în cadrul conferinței aleșilor locali, cât și în conferința de presă împotriva statului național unitar român.

Se știe că în România respectarea Constituției și a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Cu toate acestea, cetățeanul român Markó Béla, din 22 decembrie 1989 și până în prezent, de nenumărate ori, a încălcat și sfidat cu bună știință atât Constituția, cât și legile statului român.

Senatorul Markó Béla atât prin declarații, cât și prin fapte s-a dovedit a fi antiromân și antieuropean, un extremist și un șovin.

El a acționat și acționează, conform programului și statutului U.D.M.R., pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv pentru separatism teritorial, precum și pentru dezmembrarea teritorială a României.

Având în vedere toate acestea, am fost obligat să formulez o plângere penală împotriva președintelui U.D.M.R., care prin acțiuni provocatoare instigă și acționează împotriva statului național unitar român și pentru dezmembrarea teritorială a României.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.R.M.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău (P.S.D.) - declarație politică având ca temă integrarea în viața economică și socială a persoanelor cu dizabilități;

Are cuvântul doamna senator Silvia Adriana Țicău, Grupul parlamentar al P.S.D., se pregătește domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al P.N.L.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, doamna președinte.

Anul 2007 este anul egalității de șanse.

Conform statisticilor europene, una din patru familii numără printre membrii săi cel puțin o persoană cu dizabilități.

Din păcate, prea puține astfel de persoane sunt prezente în sălile de spectacol, în magazine sau chiar pe străzi. 78% din persoanele cu handicap nu au acces pe piața forței de muncă.

Avem multe lucruri de îmbunătățit pentru ca persoanele cu dizabilități să fie cu adevărat integrate în societate.

Am avut, la Galați, o întâlnire cu reprezentanți ai diferitelor asociații ale persoanelor cu dizabilități, unde am aflat o serie de probleme cu care se confruntă acestea și care provin din interpretări diferite ale legislației naționale în vigoare.

Vom analiza aceste probleme, urmând să depunem o inițiativă legislativă menită să elimine discriminarea persoanelor cu handicap și să crească incluziunea și calitatea vieții acestora.

Legislația europeană referitoare la protecția persoanelor cu dizabilități a evoluat de-a lungul ultimilor ani, conferind condiții mai bune pentru integrarea persoanelor cu dizabilități în viața economică și socială.

În 2006 s-a stabilit ca utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 să se bazeze pe principiul nondiscriminării.

Fondurile structurale reprezintă, aproximativ, o treime din bugetul Uniunii Europene, iar proiectele finanțate din aceste fonduri nu trebuie să creeze noi bariere pentru persoanele cu dizabilități, ci, dimpotrivă, trebuie să contribuie la îmbunătățirea calității vieții acestora.

Astfel, dacă din fondurile structurale se finanțează cursuri de formare, se construiesc parcuri, clădiri publice sau se achiziționează autobuze, acestea trebuie să permită și accesul persoanelor cu handicap.

În Parlamentul European există un intergrup pentru problematica persoanelor cu dizabilități.

Acesta, împreună cu Forumul European pentru Dizabilități, a lansat o campanie pentru strângerea unui milion de semnături pentru a susține elaborarea de către Comisia Europeană a unui act normativ dedicat îmbunătățirii calității vieții persoanelor cu handicap.

Până în prezent s-au strâns aproximativ 525.000 de semnături.

Îi invit pe toți cetățenii care doresc să contribuie la schimbarea situației persoanelor cu dizabilități să acceseze site-ul www.1milion4disability.eu sau să solicite tabelele pentru semnături și să aloce un minut din timpul lor pentru a semna declarația și pentru a schimba în bine viața celor 50.000.000 de europeni cu dizabilități.

La Galați s-a strâns deja un număr de 1.350 de semnături, pe care le-am transmis intergrupului pentru persoane cu dizabilități.

3 decembrie este Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități și sper ca, până atunci, fiecare dintre noi să poată spune că a făcut ceva pentru îmbunătățirea situației persoanelor cu handicap.

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că trebuie să dăm exemplul personal și, de aceea, am pus la dispoziția dumneavoastră niște tabele, astfel încât, prin semnătura dumneavoastră, într-un minut puteți contribui la îmbunătățirea vieții persoanelor cu handicap.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Puiu Hașotti (P.N.L.) - declarație politică privind dezbaterea publică a prelungirii prezenței militare în Irak;

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

În vreme ce avanscena politicii noastre interne este, în acest moment, dominată de dezbaterea referitoare la moțiunea de cenzură, o nouă tragedie a avut drept rezultat vărsarea de sânge românesc pe teatrul de război irakian.

Caporalul căzut la datorie este al treilea militar român pe care îl pierdem în războiul dintre coaliția internațională și grupările teroriste din Irak, jertfa sa obligându-ne să ne gândim, încă o dată, la utilitatea prelungirii prezenței militare românești în acea zonă a lumii mult prea încercată de pierderi de vieți omenești și incalculabile distrugeri materiale.

Cum prea bine știți, chestiunea, cel puțin din perspectiva Partidului Național Liberal, nu este nouă.

Vă reamintesc că în vara anului 2006 noi, liberalii, printr-o decizie a conducerii naționale, l-am mandatat pe deținătorul portofoliului apărării din acel moment să ceară C.S.A.T.-ului retragerea trupelor românești din Irak.

A plătit cu fotoliul de ministru pentru acest lucru.

Argumentele noastre de atunci nu și-au pierdut cu nimic din valoare nici astăzi, ele țineau, pe de o parte, de precedentul reprezentat de deciziile altor țări privind retragerea propriilor trupe din Irak, iar, pe de altă parte, de efortul financiar apăsător pentru resursele noastre, pe care România trebuie să-l facă pentru întreținerea contingentului militar.

Totodată, propuneam o dezbatere publică responsabilă și transparentă a acestui important subiect.

Partidul Național Liberal nu și-a arogat, și nici nu-și arogă paternitatea ideii privind retragerea treptată, conform unui calendar convenit cu partenerii noștri de alianță și de coaliție, dar, ca partid responsabil și aflat la guvernare, s-a simțit și se simte dator să-și exprime opțiunea într-o chestiune de indiscutabilă semnificație națională și internațională.

Am crezut și credem că, fără a aduce atingere angajamentelor noastre ca țară membră a NATO și fără a abdica de la hotărârea noastră de a contribui la efortul internațional de combatere a terorismului, avem obligația de a ne manifesta ca stat suveran care are toată îndreptățirea, așa cum au procedat, repet, și alte state europene, și nu numai europene, de a-și promova interesul național, ceea ce în plan intern a urmat demersului nostru, iarăși se știe foarte bine.

Mă limitez aici doar consemnând, cu stupefacție - sentimente care nu m-au părăsit nici după mai bine de un an de zile -, poziția Partidului Democrat și cea a președintelui Traian Băsescu.

Prin vocea liderului lor au catalogat propunerea noastră drept, citez, "o iresponsabilitate politică și o eroare care afectează grav credibilitatea României în planul relațiilor cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană", în vreme ce șeful statului, mergând încă și mai departe, a găsit de cuviință să interpreteze public demersul Partidului Național Liberal, citez, "un atentat la interesul național al României", ceea ce mă face să cred că, dacă un demers similar cu al nostru în privința retragerii militare românești din Irak ar fi venit din partea Partidului Democrat sau a președintelui Traian Băsescu, declarațiile acestora ar fi fost cu totul altele.

Dacă a spus-o Partidul Național Liberal este "iresponsabilitate", este "atentat" și alte asemenea.

Aici se potrivește de minune o vorbă de duh involuntară a fostului șef de la Casa Albă, Richard Nixon, care arăta că "atunci când o face președintele, înseamnă că nu este ilegal".

Acum, la sfârșitul dureros și nemeritat al caporalului Ioan Grosan, la care se adaugă și cei câțiva răniți, președintele tot a făcut ceva nefericitei familii a celui căzut în Irak, i-a transmis condoleanțe pentru pierderea suferită, iar bietului om i-a conferit Ordinul național "Steaua României" în grad de "Cavaler" pentru militari, cu însemn de război.

Firesc, omenesc, nimic de spus, dar câte telegrame de condoleanțe și câte distincții post-mortem mai sunt necesare pentru ca întreaga clasă politică românească să dovedească cu adevărat că, dincolo de interesele partinice care o animă și o dezbină, este responsabilă și solidară în rezolvarea unei chestiuni de vitală semnificație națională? Și în această clasă politică primul este domnul președinte Traian Băsescu.

Spun acest lucru pentru că Domnia Sa nu ezită vreodată să critice clasa politică din România.

Liderul clasei politice din România este chiar Domnia Sa.

Din păcate, pentru caporalul erou Ioan Grosan întrebarea nu mai are niciun rost.

Dumnezeu să-l odihnească!, iar pe noi să ne ajute să găsim răspunsul cât nu este prea târziu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

 
  Petru Stan (P.R.M.) - declarație politică referitoare la distrugerea agriculturii românești;

Domnul senator Stan Petru, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Distrugerea agriculturii românești, greu de stăvilit".

În ultimii trei ani agricultura românească se află în cădere liberă, iar posibilitățile de redresare sunt din ce în ce mai reduse.

Producțiile obținute în anul 2006, dar mai ales cele obținute anul acesta sunt rușinoase, de-a dreptul alarmante, ceea ce face ca siguranța alimentară a populației să fie pusă în pericol.

Din datele prezentate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ca răspuns la întrebarea formulată de mine în data de 6 septembrie 2007, rezultă că anul acesta la culturile recoltate s-au obținut următoarele producții: grâu - 1.544 de kilograme la hectar, orz de toamnă - 1.631 de kilograme la hectar, orzoaică de toamnă - 1.522 de kilograme la hectar, orzoaică de primăvară - 1.132 de kilograme la hectar, rapiță pentru ulei - 998 de kilograme la hectar.

În toate țările Uniunii Europene la aceste culturi se obțin producții între 5.000 și 8.000 de kilograme la hectar.

Deci ne trebuie 5 ani să facem cât fac țările Uniunii Europene într-un an.

Producții foarte slabe se estimează și la porumb și soia, dar mai ales la floarea-soarelui.

Producțiile slabe obținute în 2006 au avut ca efect o balanță de plăți negativă de 1 la 5 în sectorul agricol, ca urmare a unor mari importuri de produse agricole, printre care citez: 1.000.000 de tone de grâu - 30% din consum, grâu și porumb furajer..., carne de porc - 45% din consum,

carne de pasăre - 38% din consum, carne de bovină - 25% din consum, lapte și produse lactate - 40% din consum, zahăr brut - 60% din consum, legume și fructe între 30 și 70% din consum.

Comparând producțiile deosebit de mici obținute anul acesta cu cele obținute în 2006 rezultă că, până la noua recoltă din 2008, balanța de plăți negativă din agricultură va fi de 1 la 8, iar importurile de cereale și carne vor crește cu 60%.

Grav este că nu putem conta nici pe aceste producții slabe, având în vedere că, din cele 3.000.000 tone de grâu, 1.600.000 tone se află în gospodăriile țărănești și fie nu este panificabil, fie nu există deloc.

Doamnelor și domnilor senatori,

La producțiile obținute în anii 2006 și 2007 întreaga agricultură românească este falimentară.

Cauza producțiilor foarte slabe nu este numai seceta, ci neaplicarea tehnologiilor din lipsă de bani.

Vreau, cu această ocazie, să atenționez Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale că nu toate normele europene cu privire la agricultură se potrivesc în România.

Referitor, de exemplu, la sămânță, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.262/2005 prevede ca producătorii individuali care folosesc semințe din producție proprie să obțină de la laborator un buletin de analiză informativ, cu valoarea culturală a acestor semințe, fără ca această sămânță să fie certificată în lan, ceea ce înseamnă boli de carantină, buruieni de carantină, grâu neconsumabil nici de animale.

Dar cei 2-3 milioane de producători agricoli din România dețin selectoare, dețin mașini de tratat semințe ca cei din vest? Nu dețin.

Deci legea nu se poate aplica în România.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să ia urgent măsuri să nu admită așa ceva.

Sămânța certificată pentru întreaga țară este de numai 93.000 de tone, față de 600.000 de tone, cât este necesară, și restul se seamănă de la cetățeni din pod.

Gestionarea semințelor pentru culturile ce se însămânțează în toamnă nu a fost făcută corect de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este bine că anul acesta Guvernul va ajuta agricultura, cu sume cuprinse între 400 și 500 de lei, pentru a fi înființate culturi agricole de toamnă.

Acest lucru trebuia făcut cu 5-6 ani în urmă.

La ora actuală, așa cum am mai spus, agricultura este falimentară, aproape nu există societate agricolă mare sau mică care să nu fie falimentară, majoritatea au conturile blocate, bunurile sechestrate.

Mai pot acești fermieri să însămânțeze? Cu bonurile valorice vor plăti doar datoriile la furnizori. Știe, oare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale situația financiară a fermelor? De la București la Pitești, de exemplu, am văzut un singur tractor lucrând, acum, într-o zi.

De aceea, unii fermieri nu și-au putut asigura culturile, tot din lipsă de fonduri.

Din acest motiv, nu se fac proiecte pentru a absorbi banii dați de Uniunea Europeană, nu există mecanizatori, școli de mecanizatori, populația de la țară este plecată la munci în străinătate.

Pentru a redresa cât mai urgent situația din agricultură, rog Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să ia următoarele măsuri: în primul rând,

gestionarea corectă a semințelor la culturile ce se însămânțează în această toamnă, cât mai este posibil...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă apropiați de final, domnule senator, da?

 
   

Domnul Petru Stan:

...măsuri prin schimbarea agregatelor de pompare cu alte performanțe și asigurarea funcționării sistemului de irigații pentru 1,5 milioane de hectare; măsuri de comasare a terenurilor prin alte metode decât cele ce se aplică acum; renta viageră prin asigurarea fondurilor pe termen lung pentru fermieri, ca să poată cumpăra aceste terenuri de la cei ce nu pot lucra terenurile; de asemenea, garantarea dividendelor acolo unde se comasează terenul, dacă aceștia participă la constituirea fermelor; prevederi bugetare pentru extinderea irigațiilor în toată țara, unde există resurse de apă; un program național de îmbunătățiri funciare cu sume de la bugetul de stat mult mai mari decât cele care sunt prevăzute astăzi pentru a asigura desecările și pentru a asigura stocarea apei acolo unde este nevoie.

Sigur că măsurile care trebuie luate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sunt deosebit de multe, și cu alte ocazii o să mai am intervenții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

Stimate colege și stimați colegi,

 
  Norica Nicolai (P.N.L.) - declarație politică cu titlul Cel puțin doi copii pentru fiecare femeie;

Deja, noi am depășit timpul alocat declarațiilor politice, mai sunt doi colegi senatori, domnul senator Adrian Păunescu și cu mine.

Dacă acceptați să prelungim până la 16,45? Eu am să prezint o declarație politică foarte scurtă, urmând ca în cele 5 minute rămase pentru Grupul parlamentar al P.S.D. să vorbească domnul senator Păunescu, ca, după aceea, să trecem în programul de legiferare.

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Să vorbim amândoi odată!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

De acord, domnule senator, dar există riscul să nu ne monitorizeze atent dacă vorbim doi deodată.

Stimați colegi,

Am să vă prezint o declarație politică scurtă, pe tema în ce țară trăim.

Declarația se numește "Cel puțin doi copii pentru fiecare femeie".

Este noul slogan al Președintelui României, care a descoperit dintr-odată că România are probleme mari în materie demografică, și Domnia Sa a hotărât o normă, precum în anii '80 Ten Xiao Ping în China, dar în sens invers, cel mult un singur copil pentru fiecare femeie chineză.

Stimați colegi,

Este adevărat că România se confruntă, ca și Europa, de altfel, cu probleme serioase de natalitate, nu numai cu probleme de natalitate, ci cu o rată mare a numărului de decese, cu probleme care țin de forța de muncă.

Toate acestea conturează un peisaj social demn de luat în seamă, nu de dezbătut într-o retorică populistă, ieftină, ci într-una serioasă, și am convingerea că Parlamentul are capacitatea să facă această dezbatere și să găsească soluțiile.

Nu vreau decât să vă readuc în memorie ceea ce cu toții am trăit până în 1989, acea formulă de normă pe care a descoperit-o Nicolae Ceaușescu, și pentru norma impusă de el multe veți omenești au fost curmate, multă demnitate a româncelor și a românilor a fost lovită.

Nu cred că acest tip de discurs este cel care dovedește seriozitate și responsabilitate în abordarea problemelor.

Nu cred că natalitatea în România poate fi încurajată cu sloganuri ieftine și nesusținute de programe reale destinate tinerelor familii, după cum nu cred că a uniformiza alocațiile acordate mamelor, așa cum se întâmplă astăzi, este soluția pentru ca mamele să opteze pentru a-și îngriji copiii, să opteze pentru a le da o educație în cursul celor 7 ani tradiționali, pe care noi românii îi respectăm, și să opteze mai puțin pentru a se întoarce într-un loc de muncă bine plătit din dorința de a supraviețui ea și familia.

Nu cred că acest tip de discurs face sens și poate fi luat în seamă de orice româncă, pentru că un om când decide să aibă un copil o face cu toată responsabilitatea, și nu pentru că cineva îl obligă la o normă.

Nu cred că acest tip de abordare și de discurs este unul care să respecte demnitatea umană și nu cred că femeile pot fi percepute ca niște numere cu obligații civile.

Pentru această chestiune, cred că noi, cei care între D.N.A. și serviciile de informații mai avem și timp de a face politică, trebuie să ne aplecăm împreună asupra acestui subiect, pentru că soluțiile nu sunt nici în fața televizorului, nici pe stradă, ci aici, în forul legislativ al țării. (Aplauze din sală.)

 
  Adrian Păunescu (P.S.D.) - declarație politică având ca teme: călcarea în picioare a valorilor din perspectiva banilor mulți; 15 ani de la decesul artiștilor basarabeni Doina și Ion Aldea Teodorovici

Domnul Adrian Păunescu:

Sigur că, luat așa, în scurt, voi reduce numărul de conotații la care voiam să mă refer.

Oricum, zilele acestea am învățat cât de cinic este șepticul în trei.

Doi se bat și al treilea câștigă potul.

Îmi este teamă că și în politică zilele acestea ne învață șepticul în trei, doi se bat și al treilea câștigă potul.

Cinicul, nesăbuitul șeptic în trei!

În ceea ce mă privește, am avut grave convulsii de conștiință și a trebuit să îmi dau seama cât de atârnați suntem, cât de dependenți suntem de partidele în care ne-am înscris, e drept, liber.

E păcat că reglementările cu privire la conștiință sunt din ce în ce mai confuze, și conștiința contează cel mai puțin în această ecuație a șepticului în trei.

În fine, uneori, am simțit tristețea că am învățat să scriu și să semnez.

Aș vrea, doamnelor și domnilor, să trec peste subiectele care și așa vor redeveni actuale săptămânile viitoare și să nu vă vorbesc nici măcar despre faptul că din 590 de unități de învățământ din județul Hunedoara doar 379 sunt autorizate să funcționeze din punct de vedere sanitar.

E o mare deznădejde și, din păcate, o mare neputință în tot ce ar însemna cuvântul meu despre acestea.

Aș vorbi pe larg, dacă ar fi timp, despre rotația Pământului în jurul axei sale, în așa fel încât el a ajuns, din nou, într-o mare măsură în feudalism.

Patronii de cluburi sportive pot face, la ora de față, ce vor cu vasalii lor, cu angajații lor, cu iobagii lor.

E o mare tristețe.

Sigur că este un pas înainte sau o jumătate de pas înainte - de la sclavagism la feudalism -, dar parcă nu asta era lumea către care tindeam, lumea pe care o visam.

Am asistat, zilele acestea, la călcarea în picioare a valorilor din perspectiva banilor mai mulți.

Dacă spre asta ne îndreptăm, unii dintre noi vor rămâne pe drum și probabil că mâinile lor se vor ridica să "cerșetorească" un drept pe care oamenii, care suntem, credeau că îl au.

E cumplit să asistăm la batjocorirea valorilor, la batjocorirea acelor oameni care fac parte din patrimoniul național și să așteptăm reverberarea în întreaga societate a acestei atitudini față de valori: eu am banii, eu hotărăsc pe teritoriul "mieu".

Sunt profund umilit de acest fel de a judeca lucrurile și mă tem, uneori, că patronatul începe să se întindă și în politică, să existe și lideri adevărați, dar și patroni de partide, oameni care așa cum hotărăsc ei, așa îi determină și pe ceilalți să se orienteze.

În fond, este un paradox să se obțină monolitism prin pluripartitism.

Dar, în fine, vorba marelui prozator care a fost Nicolae Velea - și al cărui nume îl pronunț ca să-l reauziți sau să-l auziți și dumneavoastră -, atunci când voia să încheie o discuție penibilă, zicea: "Vălul duioșiei".

Să aruncăm vălul duioșiei și peste acest moment!

Cea mai presantă dintre ideile, dintre preocupările care m-au adus la acest microfon este cea privitoare la împrejurarea că se vor împlini în acest octombrie 15 ani de la tragica, absurda și nedeslușita moarte a marilor cântăreți români din Basarabia, a marilor cântăreți unioniști din Basarabia, Doina și Ion Aldea Teodorovici.

Aș vrea să supun Senatului această propunere, ca prin puterile noastre să comemorăm acești 15 ani într-un mod demn și, în acest fel, să dăm și altor români din Basarabia și altor artiști din jurul hărții noastre de azi, nu din jurul României, că România este și acolo, să le dăm sentimentul că pe aici, pe acasă, pe la vatra centrală, lucrurile adevărate, lucrurile mari, lucrurile importante nu se uită.

Ar trebui ca din puținul nostru să facem în așa fel încât la București, la Chișinău și în acea margine de sat, Coșereni, unde s-au stins ei, să dăm un semn de viață amintirii lor peste moarte.

N-aș vrea să o pun pe doamna președinte de ședință într-o situație delicată și să fie obligată să-mi facă observație - și așa simpatia mea pentru dumneaei a crescut de când am aflat că este, într-un anumit fel, victimă a unor preocupări ale poliției politice -, dar, tocmai de aceea, voi spune ce cred că se cuvine spus, niște versuri.

Cu ele voi încheia.

Versurile sunt dintr-un cântec pe care îl cântau, îl scrisesem împreună, și îl cântau Doina și Ion, și nu au terminat să-l răspândească, și nu au terminat să cucerească inimile tuturor românilor cu el.

Curge Prutul între noi și plânge,

Că ni-i greu, și lui la fel i-i greu,

La un val de apă, trei de sânge,

Bietul Prut uitat de Dumnezeu.

Lumea se mai stinge, se mai naște,

E ghimpată sârma dintre frați,

Vom avea și noi o zi de Paști,

Hai, români, din moarte înviați! (Aplauze în toată sala).

   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnului senator.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi, rog liderii de grup să facă un apel pentru a avea alături de noi pe toți colegii și să nu fim puși în situația delicată despre care se vorbea astăzi, inclusiv pe cei ce vorbeau de situații delicate îi rog să-și cheme colegii în sală.

Deci rugămintea mea este să nu mă puneți în situația de a face apelul nominal.

Îi rog pe colegii noștri care au părăsit sala să-și ocupe locurile.

Mai fac încă un apel la colegii noștri de afară.

Mai sunt încă doi colegi care trebuie să vină, pentru că aș dori să supun votului dumneavoastră ordinea de zi pe care o aveți în față.

Dacă sunt observații la ordinea de zi și la programul de lucru?

Dacă nu, stimați colegi, așteptându-l și pe domnul Vosganian să-și ocupe locul pentru a-și exercita dreptul de vot, salutând prezența colegilor noștri în sală, am să vă supun votului ordinea de zi și programul de lucru.

Rog colegii să-și ocupe locurile pentru a intra în posesia cartelelor de vot.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate cu 59 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.

Aprobarea de modificări în unele comisii permanente:  

Stimați colegi, suntem 74 de colegi în sală.

Probleme organizatorice?

Dacă grupurile politice...

Domnul senator Ioțcu, din partea Grupului P.D.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Din partea Grupului Partidului Democrat am de făcut anunțuri legate de modificări în comisii.

Domnul senator Ștefan Mihail Antonie va fi înlocuit cu domnul senator Cristian Cucuian la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Domnul senator Cucuian va ocupa și funcția de secretar în această comisie.

O altă decizie privește înlocuirea din funcția de membru și de vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a domnului senator Marius Marinescu cu domnul Ștefan Mihail Antonie, iar domnul Marius Marinescu va ocupa funcția de membru în Comisia pentru egalitatea de șanse, înlocuindu-l pe domnul senator Dorel Jurcan.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a supune la vot propunerile...

Poftiți? Da, sigur, dacă sunt comentarii.

Domnul Hașotti. (Discuții).

Nu cred că aveți ceva împotrivă.

Este dreptul colegilor noștri de a-și nominaliza membrii.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Foarte scurt.

Categoric vom vota.

Este dreptul colegilor de la P.D. să facă schimbările necesare, însă, noi credem cu tărie că domnul senator Marinescu și-a făcut datoria pe deplin în această comisie.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule Marinescu, aveți observații?

Microfonul 2.

Dar vă rog să vă încadrați într-o limită de timp rezonabilă, domnule senator.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Țin să mulțumesc, în mod special, colegilor mei de la Comisia pentru abuzuri, combaterea corupției și petiții și dumneavoastră pentru că ați fost alături de noi.

Eu zic că împreună am avut niște rezultate deosebite la această comisie.

Ce pot să fac? Le urez mult succes în continuare colegilor mei.

Sunt alături de dumneavoastră oricând. (Aplauze. Discuții.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sper să aveți același succes și în egalitatea de șanse.

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile, inclusiv domnul Vosganian, pentru a supune la vot propunerile de modificări în componența comisiilor, formulate de Grupul parlamentar al P.D.

După ce ați făcut o tură largă de Senat, vă rog să vă ocupați locul în bancă.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, schimbările au fost aprobate.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Înainte de a intra în procedura legislativă, vă rog să-mi acordați permisiunea de a citi nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 23 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază.

Vă mulțumesc.

Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională  

Stimați colegi, intrăm în procedura legislativă.

Așa cum știți, astăzi avem de dat o serie de voturi finale, după ce dezbaterile parlamentare pe proiectele de legi pe care le vom supune votului dumneavoastră au fost epuizate.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raportul la acest proiect de lege este favorabil.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Nu s-au formulat amendamente.

Legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 56 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală  

La punctul 3 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală.

Legea este ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este favorabil.

Nu s-au formulat amendamente.

Vă rog să votați raportul și proiectul de lege.

Cu 59 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat, inclusiv raportul.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2008, ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2008, ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Raportul este favorabil fără amendamente.

Legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Cu 61 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Adoptarea Legii privind organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină sportivă (reexaminare la solicitarea Președintelui României)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină sportivă.

Este o reexaminare.

Raportul este favorabil, cu 4 amendamente admise și un amendament respins.

Domnule senator Sabău, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

   

Domnul Dan Sabău:

Doamna președinte de ședință,

Stimați colegi,

Amendamentul respins vizează, de fapt, un proiect anterior.

Deci, în forma inițială, Proiectul de lege privind medicina sportivă a trecut cu acest articol.

Amendamentul zis respins nu este un amendament, ci este, de fapt, vechiul articol, care nu face decât o precizare, și anume, se referă la diferendumul diagnostic, litigiul diagnostic, atunci când unui sportiv i se spune poți concura sau nu poți concura.

Un doctor spune poți concura, altul spune nu poți concura.

Situații de tipul acesta, știți foarte bine, au generat la vârf o serie de mari probleme, și în materie de sănătate a sportivului au generat alte probleme.

Intenția noastră a fost să căutăm să elucidăm această problemă supunând discuției sau consultului interdisciplinar problema în sine.

Consult interdisciplinar înseamnă 5 medici: unul de la institut, unul de la catedră, doi care să fie trași la sorți și unul de specialitate pe care să-l solicite în specialitatea respectivă în care a apărut patologia pacientului - doar pentru acest element am încercat să introducem subiectul în sine.

El a făcut parte, repet, din forma inițială votată de Parlament, de Senat.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai aveți nimic de adăugat în susținerea amendamentului, am în față raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Amendamentul formulat de dumneavoastră este înscris la amendamente respinse.

Dacă mai sunt intervenții pe baza acestui proiect...

Vă rog, domnule senator Strătilă.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Șerban Cezar Strătilă:

O chestiune de procedură voiam să ridic și eu, doamna președinte.

Vă reamintesc, stimați colegi, că am dezbătut acest proiect de lege în ședința trecută.

Amendamentul a fost respins.

Astăzi trebuia doar să se dea vot final pe amendamentul respins, pe raportul comisiei și pe proiectul de lege. (Rumoare. Discuții.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Morar.

Microfonul 3.

Tot pe procedură, da?

 
   

Domnul Ion Moraru:

Da.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să vă supun atenției următorul fapt.

În nenumărate rânduri și în plen, și înțeleg că și în cadrul Biroului permanent, s-a discutat despre necesitatea ca atunci când dezbatem proiecte de acte normative reprezentanții Guvernului să fie prezenți pentru a susține.

Poate că mă înșel, dar vă rog să verificați dacă este sau nu este cineva din partea Guvernului, iar, dacă nu este, propun să se scoată acel act normativ de pe agendă. (Rumoare. Discuții.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Aveți dreptate, numai că la aceste acte normative dezbaterile pe fond au fost făcute în prezența colegilor de la Guvern.

Vă rog să acceptați ca astăzi, când se dă votul final pe acestea, să lipsească.

Domnul senator Chelaru.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 3.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Doamna președinte,

Cu toată eleganța pe care dumneavoastră personal o meritați și cu importanța pe care constatăm că anumite organe ale statului care ar trebui să facă altceva v-o dau, cu tot respectul pe care vi-l datorez, vă atrag atenția că dezbaterile și votul Parlamentului pe un proiect de lege sau inițiativă legislativă nu se pot desfășura fără prezența reprezentantului Guvernului.

Vă aduc aminte că la ultima ședință a Biroului permanent, la care ați fost prezentă în calitatea dumneavoastră de vicepreședinte, domnul președinte Nicolae Văcăroiu a fost pus în situația delicată să se adreseze personal prim-ministrului pentru a asigura prezența reprezentanților Guvernului la dezbaterile Senatului.

Dacă Guvernul României înțelege să dea această importanță Senatului, ne pare foarte rău, dar probabil și Senatul va găsi de cuviință într-o săptămână să dea aceeași importanță Guvernului.

Vă mai aduc aminte că în aceeași ședință liderul Grupului parlamentar al P.N.L., care a încasat toate observațiile în Biroul permanent, a fost pus într-o situație delicată.

Îmi pare rău că dumneavoastră sunteți nevoită să răspundeți acestei situații delicate, dar solicit să scoateți de pe ordinea de zi a ședinței Senatului toate proiectele pentru care reprezentanții Guvernului nu sunt prezenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Eckstein.

Aș vrea să vă reamintesc, stimate coleg, că la dezbaterile proiectelor care sunt supuse votului nostru astăzi Guvernul a fost prezent.

Domnul Eckstein Kovács Péter.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Corect.

Poate că, încă, unii dintre colegii noști nu s-au familiarizat cu această zi în care se votează.

Aici se votează și un amendament care s-a discutat în plen și la care trebuie să ne pronunțăm prin vot, deci prezența Guvernului nu este necesară și obligatorie.

Mi se pare regulamentar și clar.

În al doilea rând, eu propun să revenim, după unele ezitări în aplicarea regulamentului, la procedurile pe care le-am folosit în mod constant.

Este vorba de un amendament respins de comisie.

Ceea ce se supune votului plenului este amendamentul pentru care trebuie să se voteze pozitiv, da, și trebuie să întrunească majoritatea votului senatorilor prezenți, și acesta este obiectul votului.

Cu privire la raport, care este de respingere, ne vom pronunța când va fi vorba despre raport.

Aceasta a fost intervenția mea pe procedură și vă rog să fiți de acord.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt de acord.

Domnul Gheorghe Funar, tot pe procedură, tot pe această chestiune.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doar s-a anunțat depunerea, astăzi, a moțiunii și scaunele Guvernului sunt goale în sala Senatului.

Pentru a putea continua aș veni cu o propunere constructivă.

Se află în sală un membru al Guvernului care reușește să fie ministru peste două ministere, s-ar putea să fie ministru peste toate ministerele, și v-aș ruga să-l invitați pe distinsul senator Varujan Vosganian în banca Guvernului, ca să putem continua.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Într-adevăr, constructivă propunerea dumneavoastră.

Domnule Vosganian, vă rog să fiți Guvernul României în plenul Senatului. (Discuții. Râsete. Aplauze.)

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Este a doua oară, domnule senator Sabău, când interveniți pe un amendament pe care l-ați mai susținut în plenul Senatului și nu cred că în momentul de față mai trebuie să vă dau cuvântul. (Discuții.)

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de Comisia pentru sănătate publică.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Ce supuneți la vot? Aceeași confuzie s-a creat... (Rumoare. Discuții.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule Sabău, amendamentul formulat de dumneavoastră a fost respins de Comisia pentru sănătate publică.

Noi suntem sesizați cu acest amendament respins, cuprins în anexa nr. 2.

Ați explicat, încercând să spuneți că este o confuzie în cadrul proiectului de lege.

Colegii cred că au luat în considerare opinia dumneavoastră.

Nu văd de ce trebuie să explicăm de mai multe ori aceeași chestiune. (Domnul senator Dan Sabău insistă să i se ofere cuvântul.)

Vă rog - microfonul 2 -, un minut.

Nu se poate să abuzăm, totuși, de timpul Senatului.

 
   

Domnul Dan Sabău:

30 de secunde îmi sunt suficiente.

Rugămintea mea este să revenim la explicarea votului,

pentru că suntem victimele unei confuzii.

Ceea ce a spus domnul Eckstein...

A încercat să restabilească elemente de procedură anterioare.

Rugămintea mea e să ne spuneți dacă votăm amendamentul sau poziția comisiei, pentru că de aici s-a născut și confuzia.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, suntem sesizați cu un raport întocmit de comisia de specialitate a Senatului, Comisia pentru sănătate publică.

Acest raport cuprinde două anexe: o anexă cu amendamente admise și o anexă cu amendamente respinse în care figurează amendamentul propus de dumneavoastră, respins de comisie.

L-ați susținut din nou în plenul Parlamentului și dați-mi voie, într-un final, să-l supun la vot.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Amendamentul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, vă rog să votați amendamentul respins, înscris în anexa nr. 2 a raportului la acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost admis, întrunind 37 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră...

Da.

Domnule senator Eckstein, vă rog.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Este regretabil că ne înfundăm în unele chestiuni procedurale care au fost deja soluționate.

Sunt 37 de voturi pentru, 32 împotrivă și 6 abțineri.

Acest amendament nu a întrunit majoritatea voturilor exprimate, ca atare este respins.

Așa este.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Așa este, aveți dreptate.

Nu am ținut cont de cele 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul pentru acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat, întrunind 64 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Adoptarea Propunerii legislative privind emiterea, acordarea și utilizarea de vouchere pentru stimularea utilizării tehnologiei informației  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind emiterea, acordarea și utilizarea de vouchere pentru stimularea utilizării tehnologiei informației.

Raportul este favorabil, Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea are caracter ordinar.

Dat fiind faptul că au fost două amendamente admise, urmează să supun votului dumneavoastră raportul.

Vă rog să votați.

Raportul a fost admis, întrunind 60 de voturi pentru, 15 abțineri și 7 voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a întrunit 70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Ca atare, a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind modelele de utilitate  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modelele de utilitate.

Stimați colegi, Senatul este primă Cameră sesizată, legea are caracter ordinar.

Raportul este favorabil, cu 8 amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat, întrunind 72 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere  

Stimați colegi,

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Raportul este de respingere, Senatul este primă Cameră sesizată, legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat, întrunind 70 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Proiectul de lege a fost respins, neîntrunind decât 35 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 8 abțineri.

Aprobarea retrimiterii la Comisia economică, industrii și servicii a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 13 din 9.01.2007, Legea energiei electrice.  

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 13 din 9.01.2007, Legea energiei electrice.

Stimați colegi, așa cum vă reamintiți din dezbaterile ședinței trecute, urmează să supun votului dumneavoastră cererea formulată pentru ca acest proiect de lege să fie retrimis comisiei de specialitate pentru a da un raport suplimentar.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Raportul a fost retrimis comisiei de specialitate, cu 45 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 13 abțineri.

Aprobarea retrimiterii la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Legea este organică, raportul este de respingere, Senatul este Cameră decizională.

În dezbaterile din ședința trecută, dat fiind faptul că este o inițiativă legislativă formulată de mai mulți colegi de la mai multe grupuri parlamentare, s-a solicitat de către un grup politic retrimiterea acestui raport la comisia de specialitate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere.

Raportul va fi retrimis comisiei de specialitate, propunerea întrunind 53 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 12 abțineri.

Respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Legea pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Urmează să dăm votul pentru acest raport.

Raportul este favorabil, cu un amendament admis de comisie.

Legea are caracter organic.

Îi rog pe colegii mei să-și ocupe locurile în sală.

Deci supun votului dumneavoastră raportul la această cerere de reexaminare.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat, întrunind 50 de voturi pentru...

Din sală:

Este cerere de reexaminare!

   

Doamna Norica Nicolai:

Da.

Cererea de reexaminare a Președintelui României a fost respinsă, întrunind 50 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 15 abțineri, deși comisia de specialitate admisese cererea de reexaminare a președintelui, dar probabil că nu am fost destul de explicită și din dorința...

Doriți să reluăm votul? Formulează vreun grup politic o astfel de cerere?

Stimați colegi, pornesc de la premisa că toți avem în față rapoartele și cunoaștem conținutul proiectelor de lege pe care le votăm.

În aceste condiții, cererea de reexaminare a președintelui a fost respinsă. (Domnul senator Petru Nicolae Ioțcu solicită cuvântul.)

Da, stimate coleg.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Doamna președinte, vă rog să resupuneți la vot pentru că nu s-a înțeles exact ce votăm.

Vă rugăm să repetați votul, ca și în alte cazuri când s-a întâmplat un astfel de moment.

Vă rog.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, stimate coleg.

Ați creat o chestiune de procedură.

Domnule senator Funar, vă rog, aveți cuvântul.

Trebuie să cer punctul de vedere al grupurilor politice înainte de a supune votului dumneavoastră această cerere.

Domnul senator Funar.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al P.R.M. solicită listă, ca să afle domnul președinte Traian Băsescu că senatorii P.D. au votat împotriva dânsului.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, vă rog să vă pronunțați în calitate de lider de grup asupra cererii, în afară de chestiunea listei.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Nu este nevoie să repetăm votul!

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2007 pentru modificarea Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor  

Doamna Norica Nicolai:

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2007 pentru modificarea Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.

Stimați colegi, raportul pentru acest proiect de lege este favorabil, s-au admis 4 amendamente, legea are caracter organic.

Se mai susțin amendamentele respinse?

Domnule senator Funar, susțineți amendamentele respinse?

   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Da!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Credeam că ne-ați iertat.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte.

Îmi susțin amendamentele.

Aș vrea să vă reamintesc că în ședința precedentă s-a votat primul amendament și a fost respins.

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Nu s-a votat niciun amendament!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Eu sunt de acord cu ceea ce susține domnul senator Frunda, că nu s-a votat niciun amendament, și, în condițiile acestea, îl susțin și pe primul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Am văzut că domnul Frunda a dorit, în mod deosebit, să vă ajute, deși susțineți - și toți ne amintim - că acel amendament a fost respins.

V-aș ruga să treceți la susținerea amendamentului nr. 2, care figurează în anexa amendamentelor respinse.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Onorat Senat,

La articolul I, punctul 3, articolul 17 va avea următorul cuprins.

Am propus, în esență, ca vârsta să fie majorată de la 50 la 55 de ani pentru polițiștii care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite de muncă, cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca polițist sau militar.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul... (Domnul senator Frunda György solicită cuvântul.)

Da.

Domnule Frunda, vă rog, asupra amendamentului - microfonul 2 -, dacă sunt alte poziții.

 
   

Domnul Frunda György:

Doamnă președinte de ședință,

Distins Senat,

După părerea mea, amendamentul este de neacceptat, el contravenind nu numai legislației din România, dar și Directivei 86/378 a Uniunii Europene, care prevede o aliniere a vârstei de pensionare a polițiștilor și a vechimii în muncă, așa cum este formulat și în textul de lege, iar domnul Funar, în dorința sa de a construi și de a face diferit decât alții, vrea să avem o metodă care este contrară celorlalte 26 de state.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul care figurează în anexa nr. 2, amendament respins.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrunind doar 14 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 14 abțineri.

Domnule senator Funar, dacă insistați în amendamentul de la punctul 3...

Vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte,

Onorat Senat,

Domnului senator Frunda îi este frică de avalanșă, așa am înțeles eu.

În aceste condiții, amendamentul de la numărul curent 3 fiind corelat cu cel precedent, care a fost respins, îmi retrag amendamentul de la numărul curent 3.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

A mai rămas unul singur și am convingerea că va fi acceptat de plenul Senatului.

Inițiatorii au prevăzut ca, în cazul soțului supraviețuitor, acesta are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată.

Eu am propus eliminarea acestei cifre de 15 ani, aleasă arbitrar de către inițiator.

Nimeni nu poate să-i programeze unui polițist un accident mortal, de pildă, după împlinirea vârstei de 15 de ani de căsătorie, ca să poată să beneficieze soțul supraviețuitor de pensie de urmaș.

Ca atare, doamnelor și domnilor senatori, am propus eliminarea acestei prevederi cu 15 ani de căsătorie.

Să rămână textul inițiatorului "la împlinirea vârstei de 55 de ani" și "dacă soțul supraviețuitor nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitatea profesională pentru care asigurarea este obligatorie".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Argumente interesante.

Nu știu cât e de greu să stai 15 ani cu un polițist.

Doamna senator Vedinaș, pe marginea amendamentului, vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Și eu aș vrea să-i rog pe colegii noștri să zăbovească asupra acestui amendament, care este interesant și are rezonabilitatea lui, pentru că eu nu cred că se pot ierarhiza drepturile la pensie de urmaș în funcție de cât ai avut, mă rog, destinul să locuiești cu un anumit om care a avut statutul de polițist.

Chiar acum cercetez, mă rog, elaborez o lucrare despre statutul funcționarilor publici din Comunitatea Europeană și nicăieri în regimul pensiilor de urmaș nu am regăsit o diferențiere în ceea ce privește perioada, durata mariajului din care să se nască dreptul la pensie de urmaș.

De aceea, vă rog să susțineți prin votul dumneavoastră amendamentul propus de colegul Funar.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Dan Mircea Popescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Din păcate, nu pot fi de acord cu colegii.

Există în legislația generală termenul acesta de 15 ani și vă rog să procedăm ca atare și să ne aliniem la legislația existentă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Consider încheiate dezbaterile pe marginea acestui amendament.

Sunt argumente pro și contra.

Este, într-adevăr, o chestiune dificilă să reziști 15 ani.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Amendamentul a fost respins, neîntrunind decât 24 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu cele patru amendamente admise, atrăgându-vă atenția că această lege are un caracter organic, ceea ce este valabil și pentru domnul senator Hașotti, pe care-l poftesc la locul Domniei Sale din sală.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 64 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, atrăgându-vă atenția că este vorba de o lege cu caracter organic.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, întrunind 69 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 8 abțineri.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative  

La punctul 13 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Raportul comisiei de specialitate este favorabil, fără amendamente, caracterul legii este de lege organică.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate, întrunind 72 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 11 abțineri.

Vă mulțumesc.

Respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic  

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Procedură.

Domnul senator Prodan, vă rog.

Microfonul 2.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Doamna președinte,

Pe procedură, vreau să menționez că la acest punct al ordinii de zi noi am cerut un raport comun cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, întrucât este vorba despre salarizarea și pensionarea celor care sunt cadre didactice.

A fost înaintată spre dezbatere și spre propunere de raport Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Cer retrimiterea la comisii și să se facă un raport comun cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator,

Raportul este de admitere.

A fost aprobat de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Ați avut timp pentru a solicita Biroului permanent un raport comun.

Senatul este Cameră decizională, legea are caracter organic și, ca atare, supun votului dumneavoastră raportul.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind 64 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Este un proiect de lege la care colegii noștri din comisia de specialitate au lucrat cu seriozitate.

Proiectul de lege a fost respins, neîntrunind decât 56 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 10 abțineri.

Vă rog, listă pentru grupurile parlamentare.

 
Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată  

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată.

Raportul este negativ.

Supun votului dumneavoastră raportul la acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 48 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 8 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind decât 37 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale  

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii este un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul, atrăgându-vă atenția că această lege are caracter organic.

Vă rog să votați raportul la acest proiect de lege.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 54 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 14 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind decât 25 de voturi în favoarea sa, 38 de voturi împotrivă și 12 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea și completarea lit. c) de la art. 86 din Legea nr. 351/2004, Legea gazelor  

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea lit. c) de la art. 86 din Legea nr. 351/2004, Legea gazelor.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea are caracter organic, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind decât 13 voturi în favoarea sa, 47 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii gazelor nr. 351/2004  

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea care caracter organic, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 49 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind decât 29 de voturi în favoarea sa, 37 de voturi împotrivă și 9 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21.04.2003  

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Senatul este Cameră decizională, legea are caracter organic.

Comisia de specialitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne-a propus un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind în favoarea sa decât 49 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă nu a întrunit decât 14 voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de statul român prin efectul Decretului-lege nr. 358 din 1948  

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de Statul Român prin efectul Decretului-lege nr. 358 din 1948.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea are caracter organic, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind în favoarea sa decât 44 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 13 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind decât 19 voturi în favoarea sa, 35 de voturi împotrivă și 17 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice  

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea are caracter organic, comisia de specialitate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a propus un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere formulat de comisia de specialitate.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 58 de voturi în favoarea sa, 5 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neobținând decât 13 voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 49/2006 privind circulația pe drumurile publice  

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 49/2006 privind circulația pe drumurile publice.

Senatul este primă Cameră sesizată, caracterul legii este de lege organică, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere formulat de comisia de specialitate.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind în favoarea sa decât 56 de voturi pentru, un vot împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind în favoarea sa decât 6 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției  

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției.

Senatul este Cameră decizională, legea are caracter organic, comisia de specialitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne-a propus un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 51 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind în favoarea sa decât 11 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 13 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii  

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Senatul este Cameră decizională, legea are caracter organic, comisia de specialitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne propune un raport de respingere.

Supun la vot acest raport de respingere, stimați colegi.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 37 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 24 de abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, obținând 13 voturi în favoarea sa, 31 de voturi împotrivă și 26 de abțineri.

Respingerea Proiectului de lege privind modificarea art. II din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali  

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea art. II din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Legea are caracter organic, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului ne propune un raport de respingere, Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul pentru acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind în favoarea sa doar 54 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 14 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neobținând în favoarea sa decât 11 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 14 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative privind înființarea comunei Tescani, județul Bacău  

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea comunei Tescani, județul Bacău.

Raportul este de respingere, legea are caracter organic, Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere formulat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, neîntrunind decât 40 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 9 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Propunerea legislativă a fost respinsă, obținând în favoarea sa doar 41 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 12 abțineri.

Din sală:

Solicităm listă!

   

Doamna Norica Nicolai:

Da.

Listă pentru dumneavoastră.

O să-i rog pe colegii mei să prezinte lista.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Am epuizat ordinea de zi.

Urmează ca la ora 18,10 să începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Din sală: Avem ședința Biroului permanent!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă urez o seară plăcută celor care nu participați în continuare la lucrările Senatului, îi urez o seară plăcută inclusiv domnului Tărăcilă, care o să participe.

Rugămintea mea este să nu uitați că la ora 19,30 este ședința Birourilor reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.

Din sală: Unde are loc ședința?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

La Camera Deputaților.

 
   

Pauză între 17,45 și 18,10.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Conducerea lucrărilor ședinței este preluată de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit în sală.

Vă rog să luați loc.

Vă rog să-mi permiteți să vă invit să intrăm în ultima parte a programului nostru, respectiv, întrebări, interpelări adresate reprezentanților Guvernului, precum și răspunsuri din partea domnilor miniștri.

 
  Otilian Neagoe

La întrebări, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., îl invit la tribună pe domnul senator Otilian Neagoe.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată domnului Cristian David,

ministrul internelor și reformei administrative.

Care sunt intențiile Ministerului Internelor și Reformei Administrative în legătură cu modernizarea "Centralei Electrice de Termoficare" Brașov?

A doua întrebare este adresată domnului Paul Păcuraru,

ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Ce soluții preconizează ministerul condus de dumneavoastră în vederea eliminării discriminărilor care s-au produs la recalcularea pensiilor pentru pensionarii proveniți din grupele I și II de muncă?

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă aveți și interpelare, vă rog s-o prezentați.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Da.

Am și o interpelare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Interpelarea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Ce proiecte de infrastructură s-au finanțat în județul Brașov în primele nouă luni ale anului 2007 și care sunt obiectivele ce vor fi finanțate în acest județ în trimestrul IV al anului 2007, precum și intențiile pentru anul 2008?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, Grupul parlamentar al P.S.D.

Microfonul 3, vă rog.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

În lista monumentelor istorice din județul Alba, avizată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice și aprobată de Ministerul Culturii, la poziția 99 cod AB figurează și clădirea unde funcționează Biblioteca documentară "Timotei Cipariu" din Blaj, care adăpostește peste 25.000 de cărți vechi și unice.

Fondul de carte aparține Bibliotecii Academiei Române, filiala Cluj, iar clădirea, Mitropoliei Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

De 15 ani acest fond de carte de valoare inestimabilă este în pericol din cauza condițiilor vitrege pe care le oferă această clădire lăsată sub vremuri, atacată de mucegaiuri și zdrobită de crăpături, sub privirile neputincioase ale primăriei,

Mitropoliei Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Academiei Române.

Domnule ministru Adrian Iorgulescu, Având în vedere cele prezentate mai sus, vă interpelez pentru a afla ce măsuri veți lua pentru a salva de la distrugere cea mai faimoasă bibliotecă științifică românească din secolul al XIX-lea, cu colecția de cărți rare care au aparținut părintelui filologiei românești moderne, strălucitul erudit blăjean Timotei Cipariu, autorul primei gramatici a Academiei Române.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Domnule președinte,

Eu am depus și o întrebare, puțin mai târziu, dar o am înregistrată.

Se poate s-o prezint?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă rog s-o prezentați.

 
   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Întrebarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru,

Primăria comunei Vadu Moților din județul Alba a depus la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, la cabinetul dumneavoastră, în data de 26.04.2007, adresa înregistrată cu numărul 5.123, prin care se solicită alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe 2007 pentru construirea unui cămin cultural și pentru reabilitarea primăriei.

Vadu Moților, comună reprezentativă a Țării Moților, cu o populație de 1.640 de locuitori și cinci sate aparținătoare, este la ora actuală printre puținele localități din țară care nu au un cămin cultural.

Activitățile culturale s-au desfășurat, până acum, într-o clădire veche din 1860, aflată în paragină.

Începând cu anul 2004 primăria a făcut numeroase demersuri în acest sens, însă, fără niciun rezultat.

Domnule ministru Cristian David,

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să precizați ce măsuri veți lua pentru a sprijini locuitorii comunei pentru alocarea unei sume din fondurile de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzute în bugetul de stat pe 2007 pentru județul Alba, fonduri care să contribuie la păstrarea autenticității și identității culturale ale comunității din localitatea Vadu Moților.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna senator.

Adresez rugămintea colegilor, indiferent de grupul parlamentar din care fac parte, să încerce să concentreze interpelarea prezentată, pentru că, altfel, nu vom avea timp pentru toți colegii.

 
  Irina Loghin

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar al P.R.M., pentru a adresa două întrebări Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și o interpelare adresată prim-ministrului.

Microfonul 1, vă rog.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Educației,

Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Adomniței.

Ne aflăm în preajma deschiderii noului an universitar.

Presa semnalează că din nou se manifestă criza de locuri în căminele studențești, continuându-se să se dea șpagă pentru obținerea unui loc în cămin.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați câte locuri s-au realizat în căminele studențești, pe centre universitare, în anul 2007 și care este numărul studenților, pe total țară și pe fiecare centru universitar, pentru care nu sunt asigurate locuri în cămine.

A doua întrebare este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Recent s-a deschis noul an școlar.

Cu toate că Guvernul a asigurat fondurile necesare pentru repararea și modernizarea școlilor, în foarte multe școli nu s-au executat aceste lucrări sau lucrările urmează să fie contractate.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pe fiecare județ în parte, numărul școlilor care nu au fost reparate și modernizate până la 15 septembrie anul curent.

Cine sunt vinovații și când vor fi terminate lucrările de construcții care au fost prevăzute pentru acest an?

Interpelarea mea este adresată domnului Călin Anton Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României.

Presa a semnalat că în foarte multe școli și grădinițe a început noul an școlar fără să existe autorizații de funcționare a acestora.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați cine vă permite și de ce acceptați încălcarea legii, respectiv, desfășurarea procesului de învățământ în școli și grădinițe care nu au autorizații de funcționare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invit pentru o întrebare la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

Se pregătește domnul senator Jan Vraciu.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Pe traseul turistic deosebit de important dintre Cetatea Sucevei și vestitele mănăstiri din nordul Moldovei se află, într-o stare avansată de degradare, un alt monument istoric, respectiv, Biserica ortodoxă din comuna Ilișești, a cărei stare jalnică ne pune pe noi, românii, într-o situație mai mult decât jenantă, deoarece orice turist care se deplasează pe șoseaua națională o poate vedea cu ochiul liber.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce considerați că ar trebui făcut și ce veți face, în mod concret, pentru ca fondurile necesare reparării și punerii în valoare a multisecularului locaș de cult să fie repartizate efectiv, în vederea finalizării dinamice a lucrărilor începute.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Jan Vraciu

Îl invit, la microfonul 2, pe domnul senator Jan Vraciu, din partea Grupului parlamentar al P.D., se pregătește domnul senator Dan Gabriel Popa cu o întrebare adresată domnului prim-ministru.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dar, înainte de a începe, trebuie să fac, totuși, o constatare.

Suntem în situația ridicolă, penibilă chiar, de a ne adresa unor scaune goale.

Probabil că aceasta este în ton cu respectul pe care actuala guvernare îl arată Președinției, celor două Camere și celorlalte instituții fundamentale ale statului.

Interpelarea este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Domnule ministru,

După inundațiile catastrofale din 2005 am constatat că județul Vrancea se află într-un mare deficit în ceea ce privește apărarea împotriva inundațiilor.

Am sesizat, în mod repetat, Ministerul Mediului, atât în 2005, cât și în 2006, asupra situației existente în județ, în scopul ca ministerul să găsească soluții pentru a efectua investiții de strictă necesitate în domeniu.

Am fost informat că s-au întocmit studii de fezabilitate pentru 18 dintre obiectivele cu grad ridicat de risc, totuși, din păcate, după aprilie 2007 acțiunile de promovare a acestor investiții au fost sistate.

Evenimentele recente din luna august, soldate cu victime omenești și avarieri de case, confirmă urgența efectuării acestor lucrări.

Ca urmare, solicităm, pe această cale, întreprinderea de măsuri urgente pentru ameliorarea situației dramatice în care se află județul, în ceea ce privește apărarea împotriva inundațiilor, și insistăm asupra promovării de investiții, cu precădere în vederea combaterii unei eroziuni puternice pe malul stâng al râului Milcov, care pune în pericol cartierul Supuși din orașul Odobești.

Atașez lista cu cele 18 investiții din zona Vrancea.

Nu o mai citesc, având în vedere timpul foarte scurt.

Doresc răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Totuși, aș dori să fac două comentarii.

Este bine că înțelegem cu toții că de foarte multe ori pâinea în opoziție este amară și că prezența miniștrilor este necesară la dezbateri, nu numai la întrebări și interpelări, dar și la dezbaterile legislative.

A doua chestiune.

Stimați colegi, vă rog să formulați întrebările și interpelările adresate Executivului chiar în absența acestora, întrucât vor fi obligați să prezinte răspunsuri atât dumneavoastră, cât și cetățenilor, reamintindu-vă că astăzi această parte a programului nostru este radiodifuzată.

 
  Dan Gabriel Popa

Aveți cuvântul, domnule senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al P.D.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României.

În cursul anului 2006 am inițiat, împreună cu alți colegi senatori, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998.

Această propunere legislativă a devenit, după parcurgerea procedurilor parlamentare, Legea nr. 403/9.11.2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956/28.11.2006.

Ne aflăm, domnule prim-ministru, la 10 luni de la intrarea în vigoare a legii și constatăm că prevederile acesteia nu se aplică, se pare că din lipsa unei metodologii uitate, de fapt, prin sertarele unuia dintre ministerele responsabile de punerea ei în practică.

Vă adresez, domnule prim-ministru, în numele potențialilor beneficiari ai legii, cetățeni români care așteaptă acest răspuns, întrebarea: Când se va aplica Legea nr. 403/2006 și care sunt motivele pentru care a fost ignorată până acum?

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

În cuprinsul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății există prevederi referitoare la acreditarea spitalelor, procedură care certifică o anumită calitate a serviciilor de sănătate prin care se garantează faptul că spitalele funcționează la standardele legale.

Se face precizarea, în cuprinsul legii, că acreditarea se va acorda de către Comisia națională de acreditare a spitalelor, componența, atribuțiile, modul de funcționare urmând să fie aprobate prin hotărâri de guvern la propunerea Ministerului Sănătății Publice.

Având în vedere aceste prevederi legale, vă întreb, domnule ministru:

Ce s-a întreprins, în intervalul scurs de la aprobarea Legii nr. 95/2006, pentru aplicarea procedurii de acreditare a spitalelor și dacă ați înaintat Guvernului proiectul de hotărâre de guvern, conform art. 175 alin. 4 din această lege?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Codruț Șereș

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Ioan Codruț Șereș, din partea Grupului parlamentar al P.C., cu două întrebări adresate ministrului sănătății publice și ministrului comunicațiilor și o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Se pregătește domnul senator Németh Csaba.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Iuliu Winkler, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informaței.

Întrebarea este următoarea: Care este stadiul derulării programului Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației împreună cu companiile de telefonie mobilă pentru acoperire în satele izolate, defalcat pe județe, și în ce măsură acest proces poate fi accelerat?

A doua întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Obiectul întrebării vizează reînființarea în școli și grădinițe a rețelei de cabinete medicale, psihologice și stomatologice, cu servicii gratuite pentru copii, iar textul întrebării este: Care este situația actuală a rețelei de cabinete medicale, stomatologice și de consiliere psihologică și ce măsuri concrete veți lua pentru ca școlarii și preșcolarii să beneficieze de aceste servicii gratuite în grădinițe și școli?

Nu în ultimul rând, dacă-mi permiteți, domnule președinte de ședință, să dau citire, pe scurt, interpelării adresate domnului Cristian Adomniției, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Obiectul interpelării vizează stadiul implementării Proiectului național pentru reforma educației timpurii 2006-2011 și, în mod particular, rezolvarea prioritară a situației grădinițelor care funcționează în case retrocedate sau spații improprii.

Având în vedere cele expuse în textul interpelării, vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați care este stadiul implementării Proiectului național pentru reforma educației timpurii 2006-2011, defalcat pe județe, și, în mod particular,

cum a fost rezolvată situația grădinițelor care funcționează în case retrocedate sau spații improprii în județul Maramureș - Borșa, Vișeul de Sus, Copalnic-Mănăștur și Șomcuta Mare.

Pentru ambele întrebări și interpelare se solicită răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Németh Csaba

Îl invit la tribuna Senatului - microfonul 2 - pe domnul senator Németh Csaba, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Interpelarea este adresată ministrului economiei și finanțelor.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Németh Csaba:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor, și are ca obiect scutirile de taxă pentru persoane cu handicap.

Domnule ministru,

Potrivit reglementărilor cuprinse în Titlul VII, Capitolul II1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu intră sub incidența taxei speciale privind prima înmatriculare autovehiculele special echipate pentru persoanele cu handicap.

Prin normele metodologice aferente acestui titlu din Codul fiscal este definită noțiunea "autovehicul special echipat pentru persoanele cu handicap", ca fiind "autoturism echipat special în vederea autorizării exclusive pentru persoanele astfel protejate".

În interpretarea acestei definiții, Direcția generală legislație impozite indirecte din cadrul ministerului dumneavoastră impune ca autoturismul asupra căruia se aplică scutirea de taxă privind prima înmatriculare să aparțină persoanei cu handicap, iar persoana respectivă să dețină permis de conducere.

Este cunoscut, pe de o parte, că numai 5% din persoanele cu handicap dețin permis de conducere, iar, pe de altă parte, un număr însemnat dintre persoanele cu handicap sunt în imposibilitate de a întruni această condiție, fiind, de regulă, persoane care au nevoie permanent de un însoțitor.

Întrebare: Cum înțelege Ministerul Economiei și Finanțelor să aplice protecția specială pe care legea o acordă persoanelor cu handicap grav și să înlăture din legislația secundară condițiile cumulative arătate mai sus, astfel încât persoanele cu handicap care își achiziționează pentru înlesnirea situației lor un autoturism să beneficieze de scutirile de taxă enunțate de lege?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ion Vărgău

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Întrebările și o interpelare sunt adresate ministrului transporturilor.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare adresate domnului ministru Ludovic Orban, un ministru foarte dator în județul Tulcea.

Obiectul întrebării: traficul fluvial care se desfășoară pe Dunăre pe tronsonul Galați-Brăila-Tulcea este gestionat și coordonat de Administrația Fluvială "Dunărea de Jos", în acest moment cea mai centralizată întreprindere de stat din țară.

La nivel internațional, atât regimul juridic, cât și taxele percepute pentru canale nu au caracter universal, ele fiind diferite și recunoscute, prin convenție, inclusiv pe Brațul Sulina.

Aceste taxe ar trebui folosite pentru întreținerea, amenajarea și semnalizarea canalului, astfel încât să fie create condiții optime de deplasare în această zonă.

Cel puțin pe Canalul Sulina nu s-a realizat nimic.

Fiind un canal internațional, vă întreb, domnule ministru, la ce nivel se ridică investițiile pe Canalul Sulina pentru întreținerea, amenajarea, semnalizarea și iluminarea lui și dacă sunt atinse în acest moment standardele internaționale privind calitatea transportului pe Dunăre?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Ludovic Orban.

În urma deplasărilor în județul Tulcea am constatat că cetățenii sunt nemulțumiți de starea degradată a drumurilor județene și comunale.

Accesul în sate și comune este dificil, iar traficul se desfășoară în condiții grele.

Casele situate în apropierea drumurilor sunt deteriorate din cauza traficului intens al utilajelor de mare tonaj.

Localnicii din județul Tulcea au adresat numeroase sesizări către administrațiile locale, dar răspunsul a fost de fiecare dată același: nu există fonduri suficiente pentru reabilitarea drumurilor.

În aceste condiții, domnule ministru, vă rog să precizați dacă aveți în vedere alocarea fondurilor necesare pentru soluționarea acestor situații din județul Tulcea.

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată, de asemenea, tot datornicului ministru Ludovic Orban.

Județul Tulcea este clasat printre cele mai sărace județe din țară.

În ultimii ani, economia sa a avut de suferit din cauza unor factori naturali greu de controlat, și mă refer aici la inundații, gripa aviară, secetă.

În urma acestor dezastre au pierdut foarte mult, în special, locuitorii din Delta Dunării, care trăiesc din agricultură, pescuit și creșterea animalelor.

Practicarea turismului în Deltă reprezintă o alternativă pentru localnici, deoarece le asigură noi locuri de muncă și venituri suplimentare față de activitățile tradiționale.

În toamna anului 2006 a fost emis un ordin al ministrului, conform căruia Administrația Fluvială "Dunărea de Jos" trebuia să asigure condițiile necesare desfășurării traficului naval pe timp de noapte pe canalul Sulina.

Această investiție ar fi făcut din canalul Sulina cel mai modern canal de navigație și ar fi contribuit la încurajarea dezvoltării turismului și, implicit, la creșterea și dezvoltarea economică a județului Tulcea.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să comentați atitudinea Administrației Fluviale "Dunărea de Jos" față de nerespectarea acestui ordin, având în vedere că este unicul administrator și deține monopolul în acest sector.

Cred, domnule ministru, că demiterea directorului Administrației Fluviale "Dunărea de Jos" ar fi o soluție bună.

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Îl invit - microfonul 3 - pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al P.S.D., pentru a pune întrebările adresate Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Paul Păcuraru.

Experții au tras un puternic semnal de alarmă asupra procesului îmbătrânirii populației din România și asupra ritmului său îngrijorător. Și în județul Arad se regăsesc aceleași situații.

Vă întreb, domnule ministru, dacă ministerul pe care-l conduceți are în vedere adoptarea unor măsuri reale,

coerente, cu efecte pe termen mediu și lung, de stimulare a tinerelor familii, în special, a potențialelor mame, și care ar fi acestea.

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Cristian Adomniței.

Am constatat că, din cauza numărului mic de copii sau chiar a lipsei lor, unele unități școlare, cu precădere din mediul rural, au fost închise sau urmează a fi închise.

Acest aspect sesizat și la Arad creează o nouă problemă, respectiv, aceea a pierderii locurilor de muncă de către cadrele didactice, învățători, profesori, educatori, și de către personalul auxiliar.

Totodată, neutilizarea spațiilor în care au funcționat aceste unități școlare va duce, în timp, la deteriorarea și transformarea lor în incinte improprii derulării procesului de învățământ, dacă realitatea va cere reluarea sa.

Vă întreb, domnule ministru, dacă cunoașteți situația exactă a acestor școli și care este aceasta în județul Arad, dacă există la nivelul ministerului o strategie care vizează evitarea șomajului pentru personalul afectat, inclusiv prin sprijinirea autorităților locale prin conservarea spațiilor în cauză.

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Îi invit la tribună pe reprezentanții Grupului parlamentar al P.R.M.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, care are întrebări adresate prim-ministrului și interpelarea, de asemenea, tot prim-ministrului.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Stimați ascultători,

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Puțini români știu că la propunerea fostului ministru al justiției, doamna Monica Macovei, cu susținerea Partidului Democrat, Guvernul a aprobat creșteri uriașe ale câștigurilor pentru cei care sunt angajați la penitenciare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a promulgat legea prin care se asigură câștiguri pe lună de peste 200 milioane lei vechi și pensii de peste 160 milioane lei vechi pentru directorii de penitenciare.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru toate penitenciarele din România, care au fost câștigurile brute încasate în luna august anul curent de către directorii și directorii adjuncți ai penitenciarelor, precum și care au fost premiile încasate de aceștia pentru anul 2006.

A doua întrebare este adresată aceluiași prim-ministru.

Ea se referă la situația din municipiul Dej, unde la spitalul municipal, în anul 2003, a fost destituită din funcția de director doamna Moioș Fănica, pentru nereguli în domeniul economico-financiar.

În anul 2006, pe criterii politice, aceeași doamnă Moioș Fănica a fost repusă în funcția de director la același spital.

De atunci, directoarea spitalului are o atitudine agresivă față de medici și personalul medical, continuând abuzurile și neregulile în domeniul economico-financiar.

Recent, corpul de control de la Prefectura județului Cluj a constatat un adevărat dezastru în activitatea managerială a doamnei director Moioș Fănica, dar este menținută pe post pe criterii politice.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când dispuneți corpului dumneavoastră de control să verifice situația de la Spitalul Municipal din Dej și când va fi destituită din funcție actuala directoare, pentru a evita anunțata grevă generală în acest spital al municipiului Dej.

Interpelarea, domnule președinte, onorat Senat, este adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Probabil că încă nu ați aflat că președintele Autorității Naționale de Tineret, Károly Borbély, l-a înlăturat din funcția de director al Casei de cultură a studenților din municipiul Cluj-Napoca pe renumitul Dumitru Fărcaș, cel mai cunoscut și apreciat taragotist din lume.

S-a acționat mișelește, în timp ce maestrul Dumitru Fărcaș se afla într-un turneu în Spania.

În locul domnului Dumitru Fărcaș a fost numit un inginer specializat în mecanică agricolă, numitul Silviu Corcodean.

Acesta a mai fost, din partea P.D.S.R., director al Casei de cultură a studenților pentru o scurtă perioadă, când a reușit să pună cruce corului "Intermezzo" și să aducă o crâșmă la parterul clădirii.

Pe bună dreptate, a fost dat afară pentru incompetență managerială și pentru lipsă de legătură cu actul de cultură.

Acum, același Silviu Corcodean, trecut la alt partid politic aflat la guvernare, redevenit director al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, și-a propus două obiective importante: lichidarea Ansamblului "Mărțișorul", după 50 de ani de existență, a orchestrei de muzică populară condusă de dirijorul Dorel Rovian și extinderea spațiilor pentru crâșme și restaurante în Casa de cultură a studenților din Cluj-Napoca.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să dispuneți corpului dumneavoastră de control să verifice ilegalitățile semnalate și să acționați pentru ca maestrul Dumitru Fărcaș să revină pe postul de director al Casei de cultură a studenților din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al P.N.L., pentru o întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Microfonul numărul 3.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, domnului ministru Paul Păcuraru.

După cum bine se știe, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a intrat în vigoare la începutul acestui an, și art. 25 alin. 1 prevede că "persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credite a căror dobândă se suportă din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap".

Cu toate acestea, au venit oameni care mi-au spus că, deși au primit adeverință de la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap, băncile nu vor să le acorde creditul.

Când credeți, domnule ministru, că se vor reglementa toate demersurile pentru a se putea aplica prevederile legii?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Pereș

Îl invit la microfonul numărul 2 pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al P.D., pentru o întrebare sau o interpelare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Ca efect al aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea bunurilor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și a Legii nr. 501/2002, în municipiul Blaj au fost retrocedate Bisericii greco-catolice o seamă de clădiri care au avut, de la construcție, statutul de unități școlare, statut pe care îl au și în acest moment.

Este vorba de trei licee de tradiție și cu renume, două grădinițe și o școală generală.

Problema nerezolvată este faptul că, odată aplicată restituirea către proprietarii de drept, municipalitatea nu are posibilitatea de a plăti chiriile pe care aceste unități școlare le percep conform Hotărârii de Guvern nr. 343/11 aprilie 2007.

Vă rog, domnule prim-ministru, să analizați situația astfel apărută și să dispuneți găsirea unor soluții optime pentru a nu periclita buna desfășurare a activității educaționale din municipiul Blaj, județul Alba.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Radu Cătălin Mardare

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Radu Cătălin Mardare, Grupul parlamentar al P.S.D., pentru întrebări adresate Ministerului Transporturilor.

   

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea adresată domnului ministru Ludovic Orban este următoarea: Domnule ministru, Drumul Național nr. 2 este cea mai importantă arteră care străbate România de la nord la sud.

Lipsa unei centuri ocolitoare a municipiului Bacău reprezintă un inconvenient major, atât pentru locuitorii orașului și pentru cei ai comunei Letea Veche, pe unde este dirijat traficul greu, cât și pentru cei aflați în tranzit.

Orașul este sufocat de mașini, poluarea atinge cote alarmante, locuințele celor din Letea Veche se deteriorează din cauza vibrațiilor produse de camioane, iar cei în trecere pierd mai mult de o jumătate de oră de la intrare până la ieșire.

Având în vedere cele de mai sus, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare: În ce stadiu se află realizarea acestui proiect de infrastructură rutieră, care sunt termenele prevăzute pentru fazele intermediare și pentru darea sa în folosință?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Îl invit la microfonul numărul 4 pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, pentru o întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Microfonul numărul 3, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată ministrului muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru,

Vă adresez această solicitare în numele unor pensionari din municipiul Bistrița, pentru care mi-a fost solicitată intervenția de către domnul Alexandru Nemeș.

Acțiunea solicitată are, însă, aplicabilitate la un mare număr de pensionari care au muncit înainte de 1 ianuarie 1968.

În desfășurarea procesului de recalculare a pensiilor au apărut numeroase situații de nemulțumire ale unor pensionari în ale căror carnete de muncă nu au fost înregistrate salariile de încadrare și alte drepturi bănești ce li se cuveneau și în raport de care s-a stabilit valoarea punctajului de pensie.

Situația se datorează, în principal, faptului că în numeroase cazuri arhivele au fost distruse sau pierdute, ca urmare a unor cauze mai mult sau mai puțin obiective.

O asemenea situație a apărut și în anii anteriori împărțirii administrativteritoriale din 1967.

Cu ocazia transferării arhivelor de la raion la noul județ multe din acte s-au pierdut.

Pe de altă parte, cei care aveau obligația să aducă la zi carnetele de muncă în vederea predării lor noilor structuri administrative nu și-au mai îndeplinit această obligație legală din cauza lipsei de autoritate a perioadei.

Acestea sunt unele din motivele pentru care mulți pensionari nu au înscrise în carnetul de muncă veniturile salariale.

Pentru înlăturarea nedreptăților ce se creează ca urmare a luării în calcul la drepturile de pensii doar a salariului minim pe economie, vă propun următoarea soluție:

În conformitate cu Decretul nr. 92/16 aprilie 1976, încă în vigoare la această dată, în cadrul caselor județene de pensii funcționează o comisie de reconstituire a vechimii în muncă.

Comisia are dreptul, pe baza audierii a două persoane care au lucrat împreună cu petentul, să reconstituie activitatea care s-a depus, funcția, meseria sau specialitatea, după caz.

În cazul în care există persoane care au îndeplinit aceeași funcție cu petentul, înscrisă în cartea de muncă a amândurora, se deduce că au beneficiat și de același salariu de încadrare.

În aceste condiții, credem că trebuie extinse atribuțiile comisiei,

care, pe lângă reconstituirea vechimii în muncă, să aibă competența de a asimila și salariul corespunzător funcției petentului.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Ilie Petrescu, pentru o întrebare adresată prim-ministrului și, de asemenea, întrebare și interpelare adresate Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, și o interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Aveți cuvântul.

Microfonul numărul 1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Din relatările mass-media a reieșit că la rectificarea bugetară ați alocat bani pentru construcția de cămine culturale.

Vă rog să mă informați câți bani ați alocat județului Gorj în acest scop, câte cămine culturale se vor construi și ce localități vor beneficia de acestea.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Adresez o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Adomniței.

La începutul anului școlar am avut discuții cu cadre didactice din județul pe care-l reprezint în Senatul României, referitoare la nemulțumirile dumnealor față de modul în care s-a făcut repartizarea pe localități a cadrelor didactice.

Vă rog să mă informați: câte cadre didactice sunt titularizate, pe fiecare școală din localitățile județului; câte cadre didactice sunt în calitate de suplinitor, pe fiecare școală din localitățile județului; câte cadre didactice titulare de catedră sunt în restrângere de activitate în anul școlar 2007-2008, în fiecare școală din localitățile județului; în câte școli din județ directorii au scos orele după 1 septembrie 2007; ce măsuri va lua Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru abuzurile care s-au făcut în Inspectoratul Școlar Județean Gorj?

Vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului ministru Paul Păcuraru, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință că am primit un memoriu din partea C.N. ROMARM - S.A., filiala S.C. Uzina Mecanică SADU, prin care mi s-a adus la cunoștință că U.M. SADU a trimis documentele prevăzute de Legea nr. 226/2006 la Casa de Pensii Gorj, documente în urma cărora a fost înregistrat un stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă.

În urma acestei documentații, Casa de Pensii Gorj a intervenit în vederea modificării acestui stagiu de cotizare, neluând în calcul activitățile desfășurate conform programului de lucru pe activități, stabilite prin Legea nr. 78/1995.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți dispune pentru verificarea intervenției Casei de Pensii Gorj, în sensul de a nu fi afectați sute de salariați cu drepturi de pensionare pe rol.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Mihail Antonie

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, Grupul parlamentar al P.D., cu o interpelare adresată Ministerului Sănătății Publice.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății Publice.

Probabil puțini dintre dumneavoastră cunosc faptul că România se află pe primul loc la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin și pe primele locuri la decesul cauzat de cancerul mamar.

Deși populația României este compusă în proporție de 52,44% din femei, nimeni nu se gândește serios la sănătatea mamelor, soțiilor și fiicelor noastre.

În urmă cu un an, ministrul Eugen Nicolăescu participa la lansarea Programului național "Sănătatea femeii, sănătatea familiei", program inițiat de Organizația de femei a P.D., și promitea includerea în pachetul obligatoriu de analize a testului "Babeș-Papanicolau".

Depistarea la timp a cancerului poate salva vieți, poate ocroti familii și poate evita producerea unor tragedii familiale ce afectează mai multe generații.

Doresc să răspundeți, domnule ministru Nicolăescu, dacă în Programul pe 2008 al Ministerului Sănătății Publice ați prevăzut includerea acestor analize.

O promisiune este bine să o duci la bun sfârșit.

Mai bine mai târziu decât niciodată!

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Toma

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al P.S.D., cu o interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și două întrebări adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Transporturilor.

Microfonul 4.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Paul Păcuraru, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Domnule ministru, Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2005 privind instituirea programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale, în perioada 2005-2008 se acordă un ajutor bănesc pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu achiziționarea, instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice individuale sau, după caz, a unui arzător automatizat.

Astfel, art. 2 alin. 2 lit. d) din ordonanță prevede că, pentru a beneficia de acest ajutor, locuințele cetățenilor trebuie să fie dotate cu sobă de teracotă.

Or, în municipiul Slatina, sistemul de încălzire centralizată al orașului este dezafectat și există un singur bloc de locuințe dotat cu sobe de teracotă, o parte din locatari folosind, pentru a se încălzi, diverse improvizații deosebit de periculoase.

Din acest punct de vedere, situația cetățenilor slătineni, dintre care peste 12.000 sunt pensionari, este deosebit de dificilă.

În aceste condiții, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări: Ce măsuri veți lua pentru ca acești oameni să poată beneficia de ajutorul pentru achiziționarea unei centrale termice? Ce măsuri veți lua pentru ca slătinenii ce nu-și pot permite nici măcar în mod subvenționat montarea unei centrale termice să se poată încălzi în această iarnă?

Întrebare adresată domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor:

Domnule ministru,

Primăria orașului Piatra-Olt deține două microbuze pentru a asigura transportul copiilor la școală.

Aceste microbuze nu pot fi folosite legal conform scopului pentru care au fost achiziționate, din cauza dificultăților întâmpinate în obținerea licenței de transport.

Deși Primăria orașului Piatra-Olt a făcut toate demersurile legale pentru obținerea acesteia, filiala Slatina a Autorității Rutiere Române tergiversează nejustificat acordarea licenței.

La insistența reprezentanților Primăriei Piatra-Olt pe lângă reprezentanții Autorității Rutiere Române, a ieșit la iveală faptul că dosarul se află de două luni pe masa directorului Autorității, fără a avea o rezoluție dată.

Astfel, neacordarea licenței face ca elevii să nu poată beneficia de dreptul la transportul asigurat prin lege, fapt care conduce la creșterea absenteismului de la cursuri și a abandonului școlar.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți adopta pentru ca acești copii să poată beneficia de transportul oferit de Primăria orașului Piatra-Olt.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Decebal Traian Remeș, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Domnule ministru,

Normele metodologice privind aplicarea Ordinului nr. 687/2007 emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăd ca producătorii agricoli să depună la centrele teritoriale ale A.P.I.A. cererile privind acordarea subvențiilor, în vederea înființării culturilor de toamnă, până la 15 octombrie 2007.

Astfel, la nivelul județului Olt, dintr-un număr de circa 45.000 potențiali beneficiari, numai 8.500 dintre aceștia au reușit să depună cereri pentru subvenții, din cauza aglomerației foarte mari de la centrele A.P.I.A.

Spre exemplu, la centrul teritorial din Balș, care deservește 18 localități, se prezintă zilnic mii de oameni.

Dintre aceștia, foarte puțini reușesc să depună dosarele, ceilalți fiind nevoiți să revină în zilele următoare.

Acest calvar trebuie să-l suporte mii de oameni vârstnici și bolnavi care, neavând bani să reia la nesfârșit aceste drumuri, ajung să renunțe la subvenții.

În încercarea de soluționare a acestor neajunsuri, în anumite localități s-au deplasat reprezentanți ai A.P.I.A, pentru a corecta dosarele.

Această măsură care a dus la eficientizarea activității de depunere a fost, însă, interzisă de directorul filialei A.P.I.A.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți adopta pentru a permite tuturor oamenilor, inclusiv celor care nu se pot deplasa, să depună dosarele pentru subvenții în condiții umane, fără a mai fi nevoiți să facă deplasări repetate și costisitoare.

Aștept răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al P.S.D.

Se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al P.D.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Având în vedere faptul că și în acest an un număr foarte mare de elevi a început anul școlar în condiții improprii, precum și situația dezastruoasă a salarizării dascălilor, cauză ce determină dezinteresul acestora față de procesul educațional și tentația de a pleca la cules de căpșuni în Spania, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: Care este suma alocată din bugetul de stat pentru reabilitarea școlilor înainte de începerea anului școlar?

Care este numărul școlilor care, în perspectiva începerii noului an școlar, trebuiau reabilitate, la câte dintre acestea lucrările de reabilitare nu au fost încheiate și la câte dintre acestea lucrările de reabilitare nici măcar n-au început?

Care este deficitul de dascăli în sistemul de învățământ românesc, detaliat pe specialități?

Dacă, la nivelul ministerului, există un studiu comparativ între salariile profesorilor din România și salariile profesorilor din alte țări europene? Dacă da, vă rog să ne prezentați situația comparativă între salariile profesorilor români și salariile profesorilor din alte țări europene.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe David

Domnule senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al P.D., aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Se pregătește domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

În județul Timiș, la începutul acestui an școlar, doar 60-70% din banii alocați de la buget pentru reabilitarea unităților de învățământ au fost cheltuiți în acest scop.

Tot aproximativ 60% din școli sunt și cele care au primit autorizație sanitară de funcționare.

Am întâlnit, însă, situații în care reabilitarea unor școli nu s-a putut face din cauza faptului că licitațiile de adjudecare a lucrărilor au fost organizate centralizat, la București, și nu la nivel județean sau local.

Un exemplu concret îl reprezintă școala din comuna Criciova, județul Timiș, unde ar fi trebuit efectuate lucrări de amploare mai mică.

Deși aici au fost alocate fonduri încă din luna iunie, la cele două licitații organizate la București nu s-a prezentat nicio firmă.

Am putea remarca, în plus, faptul că pentru înscrierea la licitații sunt necesare cheltuieli suplimentare destinate achiziției caietului de sarcini, pe lângă cele privitoare la deplasare și timp.

Ținând cont de aceste situații existente, probabil, și în țară, în alte locuri, nu numai în județul Timiș, vă întreb dacă aveți în vedere descentralizarea, astfel încât licitațiile de adjudecare a lucrărilor să fie organizate la nivel local, chiar și în cazul unor proiecte în colaborare cu Banca Mondială, de amploare mai mică.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Se pregătește domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator Simionescu.

Microfonul 3.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Cristian David, Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Vă întreb, domnule ministru, care este, până în prezent, în județul Brăila situația alocării fondurilor pentru realizarea proiectelor aprobate prin Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, și care este perspectiva acestor alocări pentru întreaga perioadă a anului 2007?

Interpelarea este adresată domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor.

DN 21 face legătura între Autostrada 2, Brăila și Galați.

În ultima perioadă au început ample lucrări pe sectorul Slobozia-Drajna, precum și unele reabilitări pe DN 2B în zona Brăila-Galați.

Având în vedere necesitatea realizării unei legături rapide între cea mai mare aglomerare urbană, după București, respectiv, zona Brăila-Galați, și București, respectiv, Constanța, vă întreb, domnule ministru, când vor începe lucrările de modernizare a sectorului de drum Brăila-Slobozia, care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 71/1996 privind amenajarea teritoriului, ar trebui să capete caracteristicile și statutul de drum expres.

Pentru ambele, întrebare și interpelare, solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Florescu

Domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Microfonul 4.

Se pregătește domnul senator Mihai Țâbuleac.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei și Finanțelor.

Predarea haldelor de steril în circuitul agricol sau silvic, după caz, se derulează foarte lent.

În legătură cu această stare de lucruri, rog să fiu informat dacă ministerul are o evidență clară, pe județe, din care să rezulte suprafețele de teren afectate de halde.

Dacă răspunsul este afirmativ, rog să-mi fie comunicată o asemenea situație.

Mă interesează, în mod deosebit, județul Gorj.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor.

Rog să fiu informat dacă se are în vedere o intervenție, respectiv, o reparație la drumul național care traversează Parângul.

Mă interesează, mai ales, tronsonul Novaci-Rânca.

De menționat că mai ales ultimii 5 kilometri, înainte de stațiunea Rânca, sunt totalmente impracticabili.

Fac mențiunea că la Rânca urcă, la fiecare sfârșit de săptămână, mii de oameni, starea actuală a drumului necesitând o intervenție rapidă.

Interpelarea este adresată tot domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor.

Obiectivul și motivarea interpelării: DN 67 Turnu Severin-Goranu a fost cuprins în programul de reabilitare primară, etapa întâi.

Lucrările au fost sistate în luna noiembrie 2004, din cauza scăderii temperaturii, și nu s-au mai reluat. Am sperat că se vor relua în 2005, am avut promisiuni pentru anul 2006, la fel, pentru anul 2007.

Vă întreb, domnule ministru, oare, pentru anul 2008 gorjenii vor avea parte de onorarea promisiunilor privind reabilitarea tronsonului cuprins între kilometrul 62 și kilometrul 84, tronson care a rămas nereabilitat?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Mihai Țâbuleac

Îl invit - microfonul 2 - pe domnul senator Mihai Țâbuleac, cu întrebarea adresată domnului ministru Cristian David, Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Vă rog.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc.

Domnule ministru,

Ne confruntăm în județ cu o problemă care, la prima vedere, poate părea banală, dar, de fapt, este deosebit de gravă, pentru că afectează viața câtorva mii de cetățeni, în special, persoane în vârstă care beneficiază sau care ar trebui să beneficieze de pensie.

Este o nouă dovadă a excesului de birocrație care ne face viața amară în fiecare zi.

Există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2006, care, de urgentă ce a fost, nici măcar nu s-a aplicat după aproape un an și jumătate.

Ar fi trebuit ca, în cazul desființării, în condițiile legii, a unor unități economice, documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățeanului, să fie preluate de Arhivele Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale.

Ar fi trebuit, dar de la lege până la faptă este cale lungă în România, pentru că ministerul pe care îl conduceți nu a asigurat și resursele necesare, preluarea efectivă nu a mai avut loc, iar pensionarii botoșăneni au rămas prizonieri între Casa teritorială de pensii și direcția județeană a Arhivelor Naționale, fiind pasați și refuzați de ambele instituții.

Consider că este nedrept ca mii de oameni, pentru că nu are cine să le elibereze adeverințe, să nu beneficieze de pensia care li se cuvine, potrivit legii, și să fie plimbați inutil pe drumuri.

Deoarece ordonanța de urgență la care am făcut referire prevede că "documentele se preiau după înființarea, în cadrul Arhivelor Naționale și al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale, a unor structuri specializate, cu asigurarea, în condițiile legii, a resurselor umane și logisticofinanciare necesare", vă rog să-mi comunicați de ce la Botoșani nu s-a realizat acest lucru și care sunt măsurile pe care le-ați întreprins pentru intrarea în legalitate.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Senator de Botoșani, Mihai Țâbuleac.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Să luăm act de faptul că mai mulți reprezentanți ai Guvernului, secretari de stat, sunt prezenți în ședința de plen de la această oră - numai puțin, domnule senator, vă rog, lăsați-mă să spun ceva și în favoarea Guvernului, nu numai în defavoare - și că aceștia au înaintat răspunsuri scrise domnilor senatori care au formulat întrebări și interpelări.

În acest sens, să luăm act că au fost prezenți următorii secretari de stat: Lucia Morariu, Denisa Oana Pătrașcu, Lucia Ana Varga, Dumitru Miron, Cătălin Doică, István Tőke, Marin Pătuleanu.

Da.

 
Respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic  

Domnule senator Funar, acum vă ascult.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Pe procedură, permiteți-mi să vă fac cunoscut faptul că imediat după votul dat la punctul 14, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, acordarea pensiilor de serviciu pentru cadrele didactice, am solicitat listă.

Fiind și alte solicitări pentru lista de vot din partea unor grupuri parlamentare, pentru alte puncte de pe ordinea de zi, s-a ajuns ca aceste liste să ne fie puse la dispoziție abia după epuizarea ordinii de zi referitoare la proiectele de lege și propunerile legislative.

Domnule președinte,

Grupul nostru parlamentar contestă acest vot.

La o primă citire am constatat: domnul senator Ungheanu a fost prezent în sală lângă dumneavoastră, a votat, și nu apare în niciun fel, domnul senator Constantin Găucan a fost în sală, nu apare nici că a votat, nici absent, nici împotrivă, nimic, și, probabil, mai sunt asemenea situații.

Noi contestăm votul și mă voi adresa mâine Biroului permanent, solicitând să se reia votul la acest punct de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg,

Dumneavoastră știți foarte bine că există posibilitatea contestării votului într-o singură situație.

Noi de ani de zile ne confruntăm cu colegi care sunt prezenți la dezbateri, dar absenți la vot.

Faptul că ei nu doresc să-și exprime votul pe un proiect de lege este o chestiune personală.

Desigur, noi putem să reluăm votul doar în situația în care rezultatul votului este viciat prin faptul că sistemul este defect și așa mai departe.

Sigur, eu nu mă pot pronunța în numele Biroului permanent.

Aveți acest drept să sesizați Biroul permanent.

Vom discuta mâine.

Mulțumesc reprezentanților Executivului care sunt prezenți.

După cum știți, potrivit prevederilor Regulamentului Senatului, membrii Executivului sau persoanele desemnate oferă răspunsuri doar în prezența senatorilor.

Bănuiesc că ați înmânat colegilor senatori răspunsurile, vă mulțumesc pentru acestea.

Dintre dumneavoastră doriți să oferiți vreun răspuns verbal în acest moment? Nu.

Vă doresc o seară bună!

Declar închisă ședința Senatului de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 23 septembrie 2019, 10:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro