Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.165/13-12-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 03-12-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2007

2. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și a membrilor Guvernului de către:

   

Domnul Ioan Oltean:

    ................................................
 

Avem astăzi o listă de mai mulți reprezentanți ai Guvernului, pentru a da răspunsurile orale la interpelările pe care membrii Camerei Deputaților le-au adresat acestora.

M-aș adresa, în primul rând, domnului deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnului deputat Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care au primit răspunsurile adresate Ministerului Economiei și Finanțelor în scris, iar pentru răspunsul oral ministerul a solicitat o amânare. De aceea, răspunsurile la aceste interpelări se vor dezbate la următoarea ședință consacrată răspunsurilor la interpelări.

 
Petre Străchinaru

Avem prezentă acum în sală pe doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru a oferi răspunsul oral domnului deputat Petre Străchinaru.

Doamna ministru, aveți microfonul.

 

Doamna Gabriella Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Răspuns adresat domnului deputat Petre Străchinaru. Urmare interpelării formulate de dumneavoastră, vă răspundem că, în conformitate cu prevederile OUG nr.118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, se statuează că așezămintele culturale pot fi: căminele culturale, casele de cultură, universitățile populare, școlile populare de arte și meserii, centrele culturale, formațiile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale, centrele zonale pentru educația adulților, centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale și altele asemenea.

În conformitate cu prevederile art.15 alin. (5) și (7) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, învățământul preuniversitar cuprinde învățământul preșcolar, primar, secundar și postliceal.

Astfel, așezămintele culturale nu fac parte din învățământul preuniversitar. Este posibil ca unele cadre didactice încadrate în învățământul preuniversitar, care funcționau și în școlile populare de artă, să fi susținut examene pentru acordarea definitivării în învățământ și a gradelor didactice.

Menționăm că, în conformitate cu prevederile art.32 - 41 din Cap.III referitor la perfecționarea personalului didactic și didactic-auxiliar - Titlul I - învățământul preuniversitar, și anume definitivarea în învățământ și gradele didactice se acordă personalului didactic din învățământul preuniversitar. Învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele școlare județene, Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Școlile populare de arte nu sunt organizate pe clase, ci în funcție de vârsta participanților, mai precis copii, tineri și adulți. Fiind așezăminte culturale și nu unități școlare, ele nu se încadrează în niciunul din ciclurile, respectiv treptele învățământului preuniversitar. Așezămintele culturale sunt subordonate numai Ministerului Culturii și Cultelor. Gradele de salarizare sunt diferite.

Perfecționarea personalului încadrat în școlile populare de arte și trecerea la alt grad de salarizare se poate realiza conform unei metodologii proprii de acordare a unor grade profesionale.

În acest context, personalul încadrat în școlile populare de artă nu poate să se perfecționeze prin acordarea definitivării în învățământ și a gradelor didactice II și I.

Semnează ministrul Cristian Mihai Adomniței.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveți observații, adresări suplimentare, vă rog să poftiți la microfon și să le adresați doamnei secretar de stat.

 
 

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc, doamnă ministru.

Sigur că sunt nevoit să am observații.

Dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți, presupun că sunteți și cadru didactic. Eu am fost cadru didactic și, dacă aș preda la o școală populară de artă, nu aș mai sta acolo, în condițiile în care nu aș putea nici să mă perfecționez în sistemul Ministerului Educației, și nici să-mi cresc salariul, să-mi dau toate gradele didactice, în ideea că pe parcursul activității mele voi putea să profesez și în altă parte.

Eu v-aș contrazice din punct de vedere legal.

V-ați referit la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.118/2006 privind așezămintele de cultură. Ea este aprobată prin Legea nr.143/2007. La art.13 alin. (3) se prevede în mod expres faptul că personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar, care își desfășoară activitatea de educație permanentă în cadrul așezămintelor culturale, pe care le-ați enumerat și dumneavoastră, în care intră și școlile de artă, instituții publice, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Deci, coroborând aceste prevederile legale, cadrele didactice de la școlile de artă, care sunt cadre didactice, conform ordonanței de urgență, invocată și de dumneavoastră, au dreptul să se prezinte la examenele de grad și trebuie să li se faciliteze înscrierea și să nu li se obstrucționeze posibilitatea de a-și dobândi gradele didactice.

Vă rugăm ca în cadrul ministerului dumneavoastră să coroborați aceste prevederi. Este vorba de statutul personalului didactic. Și, haideți, odată pentru totdeauna, să facem cumva ca în școlile acestea populare de artă, instituții pe care cel puțin eu, care am lucrat și lucrez în domeniul culturii, le consider deosebit de importante, să reușim să le creștem și lor nivelul, de așa natură încât să nu fie părăsite în masă de cadrele didactice calificate.

Dacă dumneavoastră considerați că aceste instituții publice nu sunt valoroase - nu dumneavoastră personal, ci mă refer la nivelul Ministerului Învățământului - atunci ar însemna că ar trebui să întreprindem niște demersuri, fie să se desființeze, fie să găsim niște meșteri populari care să-i instruiască pe acești tineri.

Deocamdată, acolo sunt niște cadre didactice deosebit de valoroase, unele cu rezultate la nivel internațional, în special în domeniul muzical, în domeniul teatrului și în alte domenii.

Sper să țineți cont și eu aștept un nou răspuns la această problemă.

Vă mulțumesc încă o dată mult pentru faptul că ați răspuns.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, dacă doriți să mai adăugați ceva la observațiile făcute?

 
 

Doamna Gabriella Pasztor:

Domnule președinte,

Am luat act de observațiile domnului deputat. Vom analiza în mod sigur.

Iar referitor la munca depusă de aceste cadre, țin și eu să subliniez că apreciem cu toții munca tuturor cadrelor didactice care promovează cultura, și știm cu toții că se depune o muncă foarte importantă și fructuoasă, într-adevăr, cu rezultate.

Deci, vom reveni cu răspunsul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

 
Paul Magheru

Urmează răspunsul dat domnului deputat Paul Magheru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, dacă doriți, pe scurt, să mai dezvoltați interpelarea? Vă rog.

 

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Foarte pe scurt, am să sesizez doar câteva chestiuni din interpelarea mea, care a generat cinci întrebări adresate Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Țara este plină de studenți de la Universitatea "Spiru Haret" din București, mai ales la învățământul cu frecvență redusă și la distanță. Nimeni nu știe câți studenți are această universitate. Nici măcar Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Se obțin diplome de absolvire pe bandă, fără ca studenții să învețe carte și fără ca să fie recunoscute de același minister.

În urmă cu o lună de zile am tras un semnal de alarmă și am cerut ministerului de resort să stopeze degradarea, am fost obligat, oricât m-am abținut să spun, chiar "prostituarea" învățământului superior. Citez o singură propoziție din partea premergătoare a întrebărilor: "Vinovată de această situație se face conducerea universității însăși, care, imediat după îndelung trâmbițata acreditare, a confundat autonomia universitară cu liberul arbitru și cu nelegiuirea. Nu mai puțin vinovat este Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care nu și-a asumat răspunderea și prerogativele de control asupra întregului sistem național de învățământ, inclusiv cel particular.

Am cerut pe această cale să mi se răspundă la cinci întrebări. Răspunsul, și pentru că l-am primit și în scris, și a binevoit să vină și doamna ministru aici, poate fi dat și verbal. Dar, până atunci, aș vrea să vă spun că pentru mine, cel puțin, răspunsul a fost dezamăgitor, iresponsabil. Este adevărat că între timp s-a schimbat ministrul de stat, că doamna Pasztor nu are nicio vină, că este doar purtătoarea de cuvânt, în cazul acesta, al ministerului, cu atât mai mult cu cât constat că, absolut din întâmplare, particip la un recital orădean. Domnul Ervin Szekely, secretar de stat, este orădean; doamna Gabriella Pasztor este orădeancă; eu sunt orădean. Aș vrea ca întotdeauna când ne vom întâlni în Oradea, să ne înțelegem la fel de bine ca și atunci când v-am luat la rost și eu am fost foarte bine intenționat. Iau la rost ministerele dumneavoastră în serviciile învățământului universitar.

Răspunsul foarte pe scurt a fost acesta, la prima întrebare: de ce nu este confirmat nici până astăzi de către ministru, conform legii, rectorul Universității "Spiru Haret" din București?

Ministerul îmi răspunde la prima întrebare, sunt mostre de ceea ce vă spuneam, de iresponsabilitate, și anume că, după împlinirea vârstei de 70 de ani, situație în care se găsea acum 4 ani și domnul profesor Bondrea Aurelian, nu mai era titular în învățământul superior, deci nu putea fi confirmat în funcția de rector. Punct și cu aceasta s-a mulțumit.

Aș vrea să vă spun, însă, că între timp a apărut Legea nr.480/2006 privind învățământul superior particular, care nu mai limitează, este adevărat, nici vârstă, nici mandat în funcția de conducere. Și atunci întreb eu din nou și precizez întrebarea: de ce n-a fost validat între timp? Și motive ar fi fost suficiente, dar ministerul trebuie să fie mai serios și mai responsabil față de destinele învățământului superior și studenților care au diplomă.

Apoi, la întrebarea câte filiale, facultăți, specializări, cicluri, forme de învățământ are Universitatea "Spiru Haret" și care sunt cele autorizate sau acreditate și care nu sunt, pentru informarea studenților, care sunt cele neautorizate, răspunsul, din nou, este dezamăgitor.

La întrebarea doi ni se recomandă doar hotărâri de Guvern, inclusiv anexele, unde eu găsesc toate aceste chestiuni, dar aș vrea să precizez că cele autorizate - 22 - sau acreditate - 27 - sunt în total 49, timp în care Universitatea "Spiru Haret" are sute de specializări. Eu am cerut, și aș cere în continuare specializările neautorizate, neacreditate, pentru informarea studenților și a părinților, care mi s-au adresat mie, ca deputat, să le fac aceste servicii.

La a treia întrebare: câți studenți, pe cicluri și forme de învățământ, are Universitatea "Spiru Haret", și câte cadre didactice, care este raportul student-cadru didactic, se invocă cifra de peste 200.000 de studenți. Aș vrea să vă spun că numai la învățământul cu frecvență redusă și la distanță sunt 140.000 de studenți, tot atâția câți sunt la toate universitățile de stat împreună, adică la 50 de universități.

Mai departe, la întrebarea a patra, și aș întreba ministerul tot aici de ce a aprobat atunci statul de funcții la aceste universități dacă nu știe câți studenți are această universitate. Mai departe, de ce a acceptat sigla Ministerului Educației și Cercetării pe diplome la specializări care nu sunt autorizate. Răspunsul este din nou absolut năucitor. Va veni timpul când va fi pus în situația de a nu putea viza ministerul astfel de diplome ale absolvenților care solicită acest lucru, în vederea utilizării acestora. Halal grijă de mobilitatea profesională și de circulația liberă a forței de muncă calificate pe piața europeană! Deci, să aștept până când studentul respectiv și părintele respectiv va păți-o!

Care sunt persoanele cu înalte funcții publice care au predat și predau la această universitate, eventual ce funcții dețin? Răspunsul ministerului: nu intră în competențele Ministerului Educației și Cercetării să dețină astfel de statistici. În consecință, suntem în situația de a nu putea furniza datele solicitate în interpelare.

Și acum, de pe poziția unui deputat rugat de către cei în cauză, ca să nu zic în suferință, studenți, profesori, părinți, opinia publică din România, la interpelarea noastră, în fapt, după cum ați observat, nu ni s-a furnizat nimic.

Cerem ca, după ce voi repeta aceste întrebări, cu precizările de rigoare, să ni se răspundă de către minister, ca organ de conducere și ca organ executiv în sistemul național de învățământ, fie el particular sau de stat, mai ales să ni se comunice ce măsuri au luat, iată, am neglijat eu să-i rog să spună ce măsuri au luat. Mai ales ce măsuri au luat sau ce măsuri preconizează a se lua pentru a stopa degradarea nepermisă a învățământului superior din România.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, mulțumesc pentru dezvoltarea, chiar foarte largă și a întrebării, dar și a răspunsului în scris, am înțeles.

O să o rog pe doamna ministru să poftească la microfon și să aducă explicațiile solicitate de către distinsul nostru coleg.

 
 

Doamna Gabriella Pasztor:

Domnule președinte,

Fără ca să repet întrebările și răspunsurile pe care domnul deputat le-a dezvoltat în oarecare măsură, aș vrea să aduc niște precizări.

La întrebarea a treia, referitoare la numărul de studenți, în răspunsul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului este precizarea, legat de cifra de peste 200.000 de studenți, că refuzul constant al conducerii Universității "Spiru Haret" de a colabora cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și de accepta auditul ministerului și evaluarea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, adică ARACIS, ne pune în situația de a nu putea furniza datele solicitate în interpelare.

În legătură cu acceptul siglei Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pe diplome, răspunsul este că Universitatea procedează astfel în numele și în baza principiului autonomiei universitare, înscris în lege.

În legătură cu ultima întrebare care dorea precizări referitoare la înalți funcționari sau persoane cu înalte funcții publice care au predat și predau la această universitate, nu intră în competențele Ministerului Educației să dețină astfel de statistici.

O ultimă precizare referitoare la cererea domnului deputat: am notat și vom încerca să vă aducem date mai precise, respectiv la întrebarea pe care ați formulat-o acum, să vă răspundem data viitoare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna ministru, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, mai aveți ceva de adăugat?

 
   

Domnul Paul Magheru (din sală):

Aștept un nou răspuns.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc frumos.

 
Valeriu Tabără

O să-l rog acum pe domnul secretar de stat Istvan Toke, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să se pregătească pentru a prezenta ... Am să vă rog frumos să așteptați puțin.

O să-l rog pe domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, să-și dezvolte foarte pe scurt interpelarea, pentru a oferi pe urmă posibilitatea domnului ministru să răspundă.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba aici de două interpelări, din păcate. La amândouă am primit răspunsul scris, răspuns oral la una singură. Problema este comună celor două, este cea a despăgubirilor rezultate din calamitățile climatice ale anului 2007 în partea de vest a țării.

Vă mărturisesc că, revin la ceea ce spuneam și reamintesc, în iunie 2007, cu ocazia prezentării aici a unei moțiuni de cenzură, că întârzierea declarării stării de calamitate nu a făcut decât să lovească în producătorii agricoli de pe întreg teritoriul României. Și este cazul culturilor de toamnă din anul 2007.

În același timp, îmi declar nemulțumirea totală față de modul cum a fost abordată și mai ales stabilită metodologia pentru declararea stării de calamitate pentru zonele țării, pentru culturile de primăvară.

Este absolut de neînțeles cum această problemă se lasă doar la latitudinea Administrației Naționale de Meteorologie, plus a direcțiilor agricole și mai ales evaluările de producție. Vreau să vă spun că la porumb evaluarea producției, dacă am fi făcut-o reală, ar fi fost undeva la peste 6 - 7.000 kg. În Banat nu se realizează producții de 3.000 kg la hectar. În al doilea rând, au fost două perioade grave de secetă în Banat: una care a afectat culturile de primăvară, și este vorba de seceta din martie - aprilie, care a afectat grav elementele de productivitate ale culturilor de toamnă (este vorba de grâu, orz, secară, triticale, respectiv rapiță), iar pentru culturile de primăvară o secetă extraordinară (sfârșit de iulie, început de august), când practic a fost întreruptă vegetația și la floarea-soarelui și la porumb.

Este inadmisibil, domnule ministru, nu este vina dumneavoastră, de fapt, cred că înțelegerea sau acele sfaturi date cu ocazia întâlnirii ministrului agriculturii, domnul Remeș, la Chișineu-Criș, directorilor de direcții agricole, au făcut ca foarte mulți producători agricoli să-și grăbească dosarele, în același timp să nu poată să le întocmească după toate tipicurile și în așa fel încât ei să rămână cu pagubele pe care le-au înregistrat.

Acesta este motivul pentru care am înaintat cele două interpelări, inclusiv cu dosarele unul este un dosar complet pentru porumb și pentru floarea soarelui și pentru culturile de primăvară de la Giulvăz, și repet, nu-i o societate oarecare, care demonstrează și are absolut toate documentele conform Legii nr.381/2002 și care nu poate beneficia de aceste despăgubiri datorită faptului că, practic, zona noastră nu a fost declarată zonă de calamitate. Și repet, vorbesc aici în calitate de specialist. Niciodată în județul Timiș sau în Câmpia de Vest a țării nu s-au întâlnit fenomenele acestea de albire rapidă, în două, trei zile a porumbului. În două, trei zile, suprafețe imense din Timiș și din Arad și din Caraș-Severin au fost afectate de calamitate naturală și practic vegetația întreruptă. Producțiile realizate nu depășesc 1.000 - 1.500 kg de boabe la hectar, din 8 - 9 - 10.000 kg, cât era așteptată producția în aceste zone.

Deci, nu este vorba de o calamitate de lungă durată, o lungă perioadă de timp cu condiții nefavorabile de secetă, ci în câteva zile temperaturi de peste 42 de grade Celsius, care practic au determinat un fenomen foarte rar întâlnit în Câmpia de Vest. Or, repet, nu știu care a fost, lipsa de profesionalism, lipsa de activitate a direcțiilor agricole, luarea unor date de medie pe perioadă lungă de timp au făcut ca această zonă să fie nesusținută, să nu le fie susținute despăgubirile la care aveau dreptul.

Și repet aici, n-ar fi rău, domnule ministru, ca din când în când să mai treceți pe la direcțiile agricole sau oamenii ministerului să vadă cu ce se ocupă aceste direcții agricole. Pentru că și seceta aceea din martie-aprilie, de care vorbeam, trebuia să fie semnalată ministerului, așa cum a făcut Academia de Științe Agricole pe data de 12 mai 2007. Din păcate, nu s-a luat nicio măsură nici atunci.

Or, iată că sunt oameni și fermieri foarte buni care nu-și pot compensa aceste pierderi de recoltă cu ceea ce li s-a dat ca subvenții pentru înființarea culturilor în toamna lui 2007. Asta este o altă problemă. Nu pot intra unele în celelalte. În același timp, se întâmplă și, să spunem așa, o defavorizare, constituțională până la urmă, a unor zone cu producători agricoli, și dintre cei mai buni, față de alte zone, cărora li s-au satisfăcut aceste cereri și, spun, pe bună dreptate.

Însă, repet, față de Câmpia de Vest a țării, practic aceste decizii și mai ales prevederile din Hotărârea de Guvern nr.1202/2007, din octombrie, că și aceea a fost dată cu foarte mare întârziere, repet, cu foarte mare întârziere, și repet, neprofesionist, este o mare pierdere pentru fermierii din Vestul țării.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul secretar de stat Istvan Toke, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să prezinte răspunsul la interpelarea dezvoltată de către domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Istvan Toke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Practic, domnul deputat a și dat răspunsul pe care a trebuit să-l dau eu. Având în vedere faptul că, într-adevăr, există o imperfecțiune a reglementărilor și aceste situații de excepție, care s-au produs în Câmpia de Vest, în zona Timișoarei, Aradului și Carașului, nu prea au avut precedent și, din această cauză, practic nici n-am avut reglementări care să răspundă în mod pozitiv și imediat la aceste probleme.

La cazul concret al domnului inginer Ceaușu Petre, despre care am vorbit, putem să vă spunem că, din punct de vedere legal al îndeplinirii condițiilor din HG nr.636/2007, mai multe elemente nu au fost respectate și din această cauză domnul inginer nu a putut să beneficieze de aceste despăgubiri. Exemplificativ, pot să vă spun că aceste prevederi spun că procedura de calcul și acordarea despăgubirilor aferente calamităților naturale în agricultură sunt prevăzute de Legea nr.381/2002, cu modificările ulterioare, precum și Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.381.

Conform alin. (2) și (3) din Normele metodologice de aplicare, pentru culturile agricole și plantațiile afectate parțial se va face o constatare preliminară a pagubelor și a cheltuielilor efectuate la data producerii fenomenului. Respectiv, la alin. (2) art.3, este prevăzut că direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, a Municipiului București, împreună cu consiliile locale, stabilite prin ordin al prefectului, răspund de veridicitatea, autenticitatea și realitatea datelor înscrise în documentația întocmită pentru acordarea despăgubirilor. În aceste condiții, domnul inginer nu a putut să beneficieze de aceste despăgubiri.

Procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor prezentat este incomplet, nu are număr de înregistrare ș.a.m.d.

Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a recomandat ca listele producătorilor care au solicitat despăgubiri, conform HG nr.636 să fie afișate la primăriile pe a căror rază teritorială se află suprafața calamitată, iar situația producătorilor agricoli din județul Timiș, care au fost despăgubiți datorită secetei excesive, este prezentată în tabelul anexat, pe care l-am și prezentat domnului deputat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, mai aveți două minute pentru eventualele observații. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

N-am să epuizez cele două minute. Foarte pe scurt: aș dori ca altădată, și nu numai altădată, dar poate că și acum se mai pot lua măsuri să facem normele metodologice în conformitate cu prevederile legale.

Normele metodologice nu pot depăși prevederea legală, litera legii, până la urmă. Și nu este prima dată când Ministerul Agriculturii vine cu norme metodologice care exced textului de lege. Așa este și în cazul Legii nr.247.

În al doilea rând, eu cred că încă mai este timp de a rezolva problemele prevăzute de HG nr.1202/2004, pentru a putea să asigurăm despăgubirile pentru cei care au pierdut în județul Timiș, și nu numai. Vorbesc de județele la care am făcut referire: Arad, Timiș, respectiv Caraș-Severin pentru culturile de primăvară. Pentru că ceea ce este redat aici nu este corect. Deci, să se revină la o metodologie clară, 381 este o lege care nu poate cuprinde decât artificial ceea ce s-a întâmplat în țară în acest an, pentru că nimeni nu asigură împotriva arșiței și a secetei, știm acest lucru. Or, o astfel de problemă trebuia să fie rezolvată de către Guvern.

Și, repet încă o dată, există încă timp să asigurăm prevederi, prin 1.202/4.10, deci, cu mare întârziere.

Și vreau să vă spun, domnule ministru, că și pentru culturile de toamnă faptul că hotărârea de Guvern s-a dat în 20 sau starea de calamitate s-a dat în 20 iunie a fost teribil de târziu. Nu știu ce au făcut structurile până atunci și de ce nu au stat de vorbă cu producătorii agricoli.

Nu este singular cazul inginerului Ceaușu, este doar exemplul tipic de modul cum oamenii au trebuit să-și facă documentația pe ultima sută de metri, și, repet, încă o dată, în apropierea recoltării. Pentru că nici partea de primăvară, de care vă spuneam, nu v-a fost raportată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Adrian Moisoiu

Din partea Ministerului Sănătății Publice, îl avem prezent pe domnul secretar de stat Erwin Zoltan Szekely. Din păcate, doamna deputat Olguța Cocrea lipsește, o să vă rog, domnule ministru, să lăsați răspunsul în scris.

De asemenea, din partea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, îl avem prezent pe domnul secretar de stat Silviu Stoica, dar și aici lipsește domnul deputat Ioan Țundrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. În consecință, și pe dumneavoastră, domnule ministru, vă rog să lăsați răspunsul în scris și să apreciem că v-ați făcut datoria.

În continuare, o să-l rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să-și dezvolte pe scurt interpelarea la microfonul camerei.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, am să fiu foarte scurt. Și anume, interpelarea mea se referă la faptul că cultivatorii de tutun din această țară încă nu au primit subvenția pe anul 2006 și suntem la sfârșitul anului 2007. Deci, pe de o parte. Pe de altă parte, nici măcar nu știu care este valoarea subvenției stabilite pentru anul 2007, deși producția pe 2007, deja, a fost recoltată. Vorbe au fost: că ar fi atâta, că ar fi atâta, dar nicăieri concret, în niciun act normativ.

Deci, mai mult decât clar, acești cultivatori, o parte dintre ei, au venit la biroul meu parlamentar și s-au interesat: "Domnule deputat, faceți ceva, interesați-vă, că, uite care e situația, noi vrem să cultivăm, dar nu știm cu cât și pentru cine".

Aștept răspunsul domnului ministru.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, aveți din nou microfonul.

 
 

Domnul Istvan Toke:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, problema persoanelor care cultivă tutun este una destul de problematică încă, dar noi sperăm că se vor rezolva problemele, având în vedere situația de fapt de acum și a premiselor pe care legile și reglementările pe care le avem momentan ne-o asigură.

Autorizarea primilor procesatori este acordată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe baza unei solicitări scrise și a unui dosar tehnic, care cuprinde un program de creștere a calității tutunului, dovada existenței capacităților de depozitare și a instalațiilor de stabilizare și uniformizarea tutunului contractat și achiziționat, precum și dovada asigurării desfacerii tutunului contractat cu producătorii agricoli. Sistemul de autorizare a respectat prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1503/2003. Menționăm că fiecare prim procesator are politica proprie de calitate, diferențiată pe fiecare grupă de varietăți de tutun și sistem de uscare.

Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a susținut, prin date tehnice, o cotă de 21.352 de tone, dar s-a obținut numai 12.300 de tone, imposibilitatea realizării acestei cantități fiind urmarea disfuncționalităților datorate aplicării prevederilor Legii nr. 18 a fondului funciar, politicilor comerciale proprii ale firmelor multinaționale de țigări din România, a căror cotă de piață a ajuns, în anul 2007, la peste 90%, fără să se implice în contractarea unei producții de tutun autohtone. În vederea realizării unui acord de achiziționare a tutunului românesc, s-au organizat întâlniri ale firmelor de țigări internaționale cu producătorii agricoli de tutun din România.

Ieșirea din acest impas se realizează prin aplicarea corectă a sistemului de sprijin comunitar. Sprijinul comunitar este foarte atractiv pentru cultura tutunului, astfel că în următorii ani vor manifesta un interes pentru încheierea contractelor de cultură a tutunului cu producători agricoli din România și alți primi procesatori, dealeri internaționali, fiind motivați și de calitatea bună a tutunului românesc.

Prin sistemul de sprijin acordat în anii 2005 și 2006, au existat pârghii de sprijin pentru grupurile de producători, dar până în anul 2007 producătorii de tutun nu s-au organizat în grupuri.

În Legea nr. 236/2003 se prevede termenul de încheiere a contractelor între primii procesatori agricoli ca fiind 31 ianuarie al anului de recoltă, iar în Regulamentul C.E. nr. 2.848 termenul de încheiere a contractului este de 31 mai al anului de recoltă.

Documentațiile pentru acordarea sprijinului sub formă de primă de producție pentru recolta de tutun a anului 2006, întocmite în conformitate cu prevederile H.G. nr. 965, sunt depuse spre rezolvare la centrele județene APIA.

Începând cu anul de recoltă 2007, sprijinul pentru producția de tutun se acordă astfel: decuplat de producție, sprijin pe suprafață - SAPS - în valoare de 50 de euro pe hectar; top-up, din care 34,42 euro hectar decuplat de producție și 5 milioane de euro sumă totală acordată României, care se împarte la producția de tutun realizată. Pentru producția programată de 25 de mii de tone, sprijinul acordat era de 2 euro pe kilogram tutun uscat livrat. La o producție estimată de 1.500 de tone, sprijinul ajunge la 3,33 euro pe kilogram tutun uscat și livrat.

Dacă sistemul de control realizat de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și DAPR-urile vor asigura echivalența sistemului comunitar de control, se mai poate primi un sprijin, sub formă de primă de producție, în sumă fixă, stabilită pe fiecare grupă de varietăți în parte, pe kilogram tutun livrat. Prima care poate fi acordată de România reprezintă 55% din valoarea primei care se acordă în acest sistem în primele 15 state membre. Valoarea primei pentru România, diferențiată pe grupe de varietăți, este: Flue-Virginia cured - 1,6 euro pe kilogram, Light-air Burley 1,3 euro pe kilogram, Sun-cured oriental - 1,18 euro pe kilogram.

Strategia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de redresare a sectorului de tutun brut prevede creșterea producției de tutun la nivelul cotei de tutun negociate cu Uniunea Europeană, prin autorizarea primilor procesatori care investesc în această cultură, readucerea în sector a producătorilor din zone de favorabilitate maximă care au abandonat cultura tutunului și alinierea sistemului de sprijin pentru producția de tutun brut în România la nivelul practicat în statele membre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă mai aveți de făcut observații? Vă rog, aveți microfonul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru informarea făcută.

Zic, uite că se poate ceva, adică măcar acum să se anunțe care va fi modul în care se va plăti tutunul pe anul 2006. Din păcate, din cele spuse de domnul ministru, cel puțin, eu n-am reținut, poate că în materialul scris să fi fost, să fi reținut când anume omul va putea să-și primească cota parte pentru 2006. Când anume, tot concret, va putea să-și primească banii pentru recolta sa pe 2007?

Și, poate, și, treaba cea mai importantă sau la fel de importantă, este pentru recolta lui 2008, nu? Pentru că, în momentul în care eu vreau să lucrez pământul și lucrez pământul și cultiv ceva, nu? cultiv tutun, în cazul de față, sau o altă cultură, nu are importanță, trebuie să-mi fac și eu niște socoteli: cât mă costă cutare, cât mă costă cutare, cât mă costă cutare și, în final, să văd, este sau nu este rentabilă o asemenea cultură. Deci, dacă eu tot am să cultiv ceva fără ca să știu ce și cum sunt plătit, normal că cultivatorii sunt în felul acesta descurajați.

Pe de altă parte, și cu asta am să închei, domnul ministru discută despre..., și în material, și în întrebarea mea, era strategia privind cultivarea tutunului. Eu cred că, indiferent de campaniile care se fac în clipa de față împotriva fumatului, totuși, consumarea tutunului rămâne în continuare valabilă. Deci, după părerea mea, este unul din puținele locuri și regii rămase deocamdată care, de asemenea, trebuie neapărat încurajate.

Eu sper să văd în materialul domnului ministru treburi concrete și mai ales termene respectate pentru cultivatori, sume și date, când vor fi primiți acești bani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru efortul făcut.

Vă dorim o seară plăcută în continuare.

 
    ................................................
   

Domnul Liviu Almășan:

    ................................................
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Țin să precizez că, în conformitate cu art. 175 din Regulamentul Camerei Deputaților, miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor interpelărilor. Spun aceasta pentru că nu avem niciun fel informație legată de reprezentantul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, care ar fi trebuit să fie prezent astăzi, pentru a prezenta răspunsurile la solicitarea deputaților: Nicolae Păun, din partea minoriților naționale, și Ioan Țundrea, din partea Partidului Conservator. Dar, cum nici deputații nu sunt prezenți, vina se împarte pe din două și sperăm că la următoarea ședință vom avea prezența necesară.

Nemaiexistând alte puncte pe ordinea de zi, îngăduiți-mi să declar închisă ședința consacrată răspunsurilor la interpelări și să vă doresc tuturor o seară bună și pe mâine.

Iertați-mă, chiar în timp ce declaram ședința închisă, vă cer scuze eu, domnule secretar de stat, nu am observat, avem prezent pe domnul secretar de stat Marian Pătuleanu, din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, nu avem în schimb prezenți cei doi deputați care au adresat interpelările domnului ministru, în consecință, o să vă rog, domnule ministru, să le lăsați în scris la secretariatul Camerei. Noi vă mulțumim frumos și vă dorim o seară bună în continuare.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 18,52.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 17 decembrie 2018, 14:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro