Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 decembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.167/14-12-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-12-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 decembrie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței Camerei Deputaților de astăzi, parte destinată declarațiilor politice.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Constatare;

Începem cu Grupului parlamentar al PSD, domnul Aurel Bentu. Rectific, domnul Dumitru Bentu, dar l-am mai botezat o dată Aurel și nu s-a supărat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Nu e prima dată, și încep să mă obișnuiesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am denumit-o simplu: "Constatare".

Domnul președinte Traian Băsescu a constatat surprins, amărât și mai ales nedumerit, că românii nu mai sărbătoresc 1 Decembrie cu intensitate. Mândria națională a fost diluată, în opinia domniei sale, de mai mulți factori, enumerați fiind: incapacitatea oamenilor politici - vechea sa marotă - propriile complexe - probabil ale domniei sale - minimalizarea simbolurilor naționale. Nici o cât de mică aluzie despre contribuția sa decisivă la procesul de minimalizare. Să ne explicăm selectiv: a minimalizat Constituția pe care mizase atât de mult în 2004, a minimalizat până la anulare rolul de mediator pe care aceeași lege fundamentală i-l conferă în calitate de președinte al statului român, rămânând în continuare șef de partid.

A minimalizat până la dispreț rolul cetățenilor în referendumul de 20 de milioane de euro, pe care l-a ratat, apreciind doar partea activă a poporului și neînțelegând faptul că partea inactivă i-a invalidat ipocrizia și propaganda partizană.

A minimalizat, de data aceasta din nepricepere, atribuțiile în domeniul politicii externe, aducând împreună cu titularul ministerului de nespecialitate grave prejudicii de imagine națiunii române.

A minimalizat, alături de guvernanții pe care i-a adus la putere sfidând amintita Constituție, stabilirea unei direcții strategice clare pentru evoluția societății românești, intrând cu brio în categoria liderilor politici care nu sunt preocupați de astfel de subiecte.

A minimalizat demnitatea funcției supreme pe care o deține cvasifraudulos, stabilindu-i ca plafon de performanță podeaua unităților de alimentație publică, și se mai miră că românilor le lipsesc entuziasmul, mândria națională, patriotismul, uitând că toate acestea se bazează pe dezvoltare economică și, implicit, bunăstare și nu înțelege că o inteligență mai mult mimată este dirijată spre orizonturi iluzorii și perspective incerte și nu reușește să confere României decât o aură balcanică, și nu una europeană, deși de aproape un an suntem membri ai Uniunii Europene.

Mulți au văzut în Traian Băsescu omul providențial, cu viziune și altruism, capabil să se ridice peste condiția umană modestă pe care își construise personalitatea.

Constatarea președintelui față de modul în care românii percep ziua lor națională își are sorgintea și în modul în care domnia sa ne conduce.

Spre ce oare?

P.S. Simpla constatare nu ține loc de competență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Președintele nu va avea de ales: legea va fi promulgată;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Emilian Frâncu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Prima mea declarație politică de astăzi se intitulează: "Președintele nu va avea de ales: legea va fi promulgată."

România are, în acest moment, o lege a votului uninominal.

Adoptată de Parlament prin asumarea răspunderii Executivului, ea așteaptă verdictul Curții Constituționale în privința câtorva prevederi care, din punctul de vedere al președintelui, ar trebui modificate.

Curtea Constituțională va da un verdict. În funcție de acel verdict, președintele o va promulga fie la scurt timp după Moș Nicolae, fie cu puțin timp înainte de Moș Crăciun. Fie că legea votului uninominal se va întoarce pentru 2-3 zile în Parlament, fie că va rămâne direct pe masa președintelui, ea nu va putea să nu fie promulgată. Președintele trebuie să respecte Constituția și nu va avea încotro.

Îl obligă atât reușita sa de la referendumul din 19 mai - când i s-a mai dat o șansă, de a înțelege care e rolul său constituțional, cât și eșecul de la referendumul din 25 noiembrie - când președintelui i s-a negat posibilitatea de a juca după cum îl taie capul.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Consultările pentru uninominal au devenit inutile;

"Consultările pentru unionominal au devenit inutile"

Președintele Traian Băsescu s-a supărat foarte tare pe toate partidele care au cutezat să nu se prezinte la Cotroceni la așa zisele consultări pe tema votului uninominal.

Vreau să-i reamintesc domnului președinte că referendumul pe această temă, propus de domnia sa poporului român, a eșuat. Poporul român și-a manifestat lipsa de interes față de varianta de uninominal asumată de președinte, prin urmare, nu există motiv de consultări pe această temă.

Cu totul altfel ar fi stat lucrurile dacă referendumul ar fi putut fi validat cu o majoritate favorabilă propunerii președintelui. Atunci ar fi fost necesare asemenea consultări, deoarece s-ar fi pus problema modificării actualei Legi a votului uninominal, adoptată de Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului.

Cât privește consultările pentru definirea unei strategii în educație, acestea pot avea loc oricând, cu o singură condiție: să nu fie legate în mod artificial de vreo discuție parazitară pe o cu totul altă temă.

Subiectul educației naționale este mult prea serios pentru a servi drept garnitură la un meniu expirat, așa cum s-a încercat săptămâna trecută, cu răposatul uninominal prezidențial de la referendum.

  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Școli și spitale cum n-a mai avut România până acum;

"Școli și spitale cum n-a mai avut România până acum"

Guvernul Tăriceanu și-a făcut și va continua să își facă datoria în mod exemplar și în ceea ce privește susținerea învățământului și a sănătății publice. Stau mărturie în acest sens sumele fără precedent alocate reparării școlilor și spitalelor, construirii de școli și spitale noi, dar și dotării acestor așezăminte de maximă importanță, cu cele necesare.

În foarte mare măsură, principalii beneficiari ai acestor alocări de fonduri sunt comunitățile mici și mijlocii, orașele și comunele cu câteva mii de locuitorii, pornind de la ideea că este bine să-l ajuți pe om cât mai aproape de casă, fără a-l purta pe drumuri spre lumina învățăturii ori alinarea suferințelor. În același timp, prin dotări de ultimă generație, există premisele sporirii performanței, în comunitățile de mărime mijlocie, până la nivelul atins deocamdată doar în Capitală și în câteva centre universitare.

Exemple de acest fel se pot da și în Vâlcea, dar și toate județele țării. Ele vorbesc cel mai bine despre justețea gândirii liberale, care proclamă un adevăr foarte simplu: nu are nici un sens să încerci redistribuirea sărăciei; trebuie să creezi bunăstare și vei avea ce să oferi societății.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Valeriu Tabără - declarație politică intitulată Necesitatea reorganizării sistemului de ameliorare și reproducție pentru zootehnie în România;

Domnul Miron Ignat a depus, nu dorește să-și susțină oral intervenția domniei sale, a depus-o la secretariat, ca și domnul Cezar Preda de la PD.

Are cuvântul domnul Valeriu Tabără.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este, de fapt, un demers pentru un sector de foarte mare importanță pentru economia națională. Se intitulează: "Necesitatea reorganizării sistemului de ameliorare și reproducție pentru zootehnie în România".

Zootehnia românească se află într-o criză prelungită, manifestată în primul rând prin scăderea dramatică a efectivelor de animale datorită secetei prelungite, dar și prin dificultățile întâmpinate în desfășurarea activităților specifice de ameliorare și reproducție, datorate disfuncționalităților create.

În acest sens putem aminti: hotărârea luată anterior la nivelul fostei direcții de zootehnie din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la suspendarea fondurilor de la bugetul de stat pentru asigurarea cu material seminal congelat și azot criogenic necesar însămânțării artificiale la taurine, în condițiile în care, în acest an au fost eliminate și subvențiile bugetare acordate sub formă de prime pentru vițeii obținuți din însămânțări artificiale, vaci mame de tauri, fiicele taurilor în testare și altele, care a creat pericolul ca un număr mare de crescători să renunțe la practicarea însămânțărilor artificiale la animalele proprii, cu efecte ce decurg din această situație. Deși au fost demarate procedurile pentru susținerea bugetară a cheltuielilor pentru materialul seminal congelat și azot lichid, s-a întârziat nespus de mult, din cauza amintită anterior, difuzarea materialului seminal din testare pentru anul 2007, cu implicații majore asupra testării taurilor indigeni, fiind tributari și rămași tributari materialului seminal congelat de la tauri din import. Se cunoaște faptul că APIA ca instituție este o cerință a Uniunii Europene. În acest sens au fost angajați peste 7000 de "specialiști" (desenatori tehnici, profesori, muzicieni, mecanici agricoli etc.) dar munca lor în domeniul zootehniei pe parcursul anilor trecuți a fost făcută tot de specialiștii din unitățile de ameliorare și reproducție zootehnice și Direcțiile Agricole de Dezvoltare Rurală, ei rămânând doar cu avizarea verificărilor efectuate de specialiștii amintiți.

Ba, mai mult, au primit fonduri și spații pentru a putea funcționa, dar au renunțat și au făcut presiuni pentru a prelua spațiile unităților de ameliorare și reproducție zootehnică. Nu este normal ca pentru a pune pe picioare o instituție să se distrugă o altă instituție care are ca obiect de activitate ameliorarea speciilor de animale producătoare de alimente atât de necesare populației - carne, lapte etc. Se știe că laptele are o singură culoare, indiferent că este produs de deținătorii de animale într-un număr mai mic, cum este cazul României, sau de marii fermieri, ce au ferme de zece sau sute de animale, el rămâne indispensabil multor categorii de oameni, bătrâni, copii bolnavi și sănătoși.

Putem exemplifica în acest sens numeroase UARZ-uri care au fost scoase în stradă pentru ca cei de la APIA să se instaleze la totul făcut de alții, fără nici un efort. Este vorba de UARZ Dolj, Vrancea, Hunedoara, Galați, Bihor, Argeș, Neamț, Bistrița-Năsăud, Olt, Călărași, Giurgiu sau unități de ameliorare și reproducție zonale unde specialiștilor rămași li s-au lăsat una - două camere la sediu sau centru, restul fiind ocupat de APIA.

Pentru implementarea legislației naționale ce transpune acte comunitare din domeniul zootehnic cuprinse în acquis-ul veterinar, dar și pentru implementarea programelor de ameliorare în scopul îmbunătățirii potențialului genetic și a performanțelor de producție la animale Agenția Națională de Ameliorare și Reproducție a trecut la atribuirea contractelor de achiziție publică a serviciilor de control oficial al performanțelor la bovine prin licitație publică, lucru realizat în majoritatea județelor, dar prin aceste licitații care au avut loc la sugestia direcției de zootehnie, din Ministerul Agriculturii, tot controlul oficial al performanțelor a fost preluat de diferite SRL-uri care nu au nimic comun cu această activitate, dar și-au trecut ca obiect de activitate controlul oficial al performanțelor la specii, punând în pericol ameliorarea animalelor, ei neurmărind altceva decât profitul, să mai pună mâna pe ceva bani de la bugetul de stat. O parte dintre aceștia au abandonat deja, cum este cazul județelor Bacău, Sibiu etc.

Se impune ca aceste servicii să fie atribuite în totalitate asociațiilor județene de crescători, așa cum se procedează și cu însămânțarea artificială conform Ordinului Ministrului nr.641 din 02.08.2007, printr-o astfel de acțiune crește rolul asociațiilor de crescători, care vor fi astfel sprijinite pentru a se dezvolta și putea prelua activitățile specifice unei zootehnii performante.

Prin programele de ameliorare acreditate și aprobate prin Ordinul Ministrului nr.309/2003 este stabilit cadrul instituțional de implementare a acestora, în care un rol important revine Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducere și structurilor teritoriale de ameliorare (UARZ).

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 unitățile de ameliorare și reproducție județene și-au pierdut personalitatea juridică și au trecut la direcțiile agricole, cu dublă subordonare. Acest lucru a dus la :

  1. derularea insuficientă a fondurilor, ajungându-se la blocarea activității;
  2. folosirea necorespunzătoare a personalului destinat lucrărilor specifice - testare, bonitare etc.;
  3. lipsa de interes sau insuficienta disponibilitate a unor direcții agricole de dezvoltare rurală la deciziile tehnice transmise de Agenția Națională de Ameliorare și Reproducție;
  4. utilizarea resurselor materiale și umane pentru alte acțiuni în afara atribuțiilor specifice.

În aceste condiții nou create este impetuos necesar ca activitatea centrală ANARZ, cât și structurile județene ale unităților de ameliorare și reproducție să funcționeze ca o structură unică în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca organism de elaborare a politicilor în domeniul ameliorării și reproducției animalelor.

Această structură este necesară pentru asigurarea inspecției de stat în domeniul reproducției si selecției, a asigurării reproducției prin montă naturală autorizată, cu reproducători de înaltă valoare zootehnică acolo unde nu se practică însămânțarea artificială, crearea bazei de date pentru ecvideele existente și eliberarea pașapoartelor, în contextul transferării serviciilor de reproducție și control oficial al producției către organizațiile profesionale ale asociațiilor de crescători.

Prin restructurările repetate de-a lungul anilor la nivelul unităților de ameliorare și reproducție, lipsa personalului specializat și-a pus amprenta asupra activității specifice.

Considerăm că prin trecerea unităților de ameliorare și reproducție în subordinea Agenției Naționale de Reproducție se va constitui o structură zootehnică puternică și eficientă, care va fi capabilă de implementarea în teritoriu a strategiei în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor și crearea unei competitivități cu celelalte țări europene.

Rog Biroul permanent al Camerei Deputaților să transmită conținutul acestei declarații ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Dacian Cioloș, și primului-ministru pentru a se lua măsurile necesare reorganizării ANARZ în sensul celor propuse în conținutul acestei declarații care are la bază realitatea de azi în acest sector. Dacă nu se vor lua măsurile de rigoare într-un timp scurt, nu se va mai putea discuta despre ameliorare, reproducție și control oficial al performanțelor în zootehnie.

Astfel, România va fi obligată să importe masiv material biologic zootehnic pentru organizarea exploataților agricole susținute inclusiv din fonduri europene.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Analiza europarlamentarelor...;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ștefan Baban de la PRM. v-aș ruga să luați cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Analiza europarlamentarelor..."

La două săptămâni după desfășurarea europarlamentarelor putem avea o viziune completă asupra întregii scene politice și sociale românești.

În primul rând, românul s-a plictisit de atâta mahala și mai ales de atâta politică. Dovada o reprezintă slaba participare a cetățenilor cu drept de vot la aceste alegeri. Nu este vorba doar de faptul că partidele din eșichierul politic nu au reușit să vină cu oferte atractive, ci de lehamitea românilor față de viața politică actuală din România.

Și cum să fie altfel, când doar în ultimul an, războiul surd și neloial dintre cele două palate a ajuns să exaspereze chiar și pe românul care nu face politică. În loc ca eforturile conjugate ale președinției și guvernului să fie îndreptate spre rezolvarea problemelor delicate ale României, în special cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, cele două puteri sunt într-un profund și adânc război, care de fapt are la bază orgoliile și interesele personale. Rezultatele se văd pe zi ce trece: Uniunea Europeană ne arată din ce în ce mai des cartonașul galben, urmând cât de repede să-l vedem și pe cel roșu: clauza sau clauzele de salvgardare. Motivațiile mai mult sau mai puțin plauzibile care vor fi prezentate poporului român nu cred că vor acoperi dezamăgirea și lehamitea poporului față de politica românească.

Totodată, desfășurarea europarlamentarelor a scos la iveală că domnul președinte Băsescu are o gravă problemă în a diferenția teoria de practică. Pe înțelesul tuturor, vreau să vă spun că de foarte multe ori domnul Băsescu a spus că este doar președintele românilor și nici într-un caz reprezentantul unui partid. Realitatea lunii noiembrie a demonstrat că domnul Băsescu iubește puterea, și ca urmare a preferat să încalce prevederile Constituției pentru a face propagandă propriului partid decât să se trezească cu o surpriză de proporții. Pentru că trebuie spus, românii identifică PD-ul cu Traian Băsescu și nici într-un caz cu Elena Udrea, Emil Boc sau Vasile Blaga. Dovadă au fost și reproșurile pe care președintele României le-a făcut PD-iștilor atât după aflarea rezultatelor, cât și la primirea la Cotroceni pentru consultări.

Europarlamentarele au mai demonstrat că doar românii respectă personalitățile acestei țări și sancționează partidele politice pentru nerespectarea promisiunilor electorale. Pentru că indiferent cât de mare ar fi valoarea celor propuși, nerealizările economice, sociale, politice, mahalaua dâmbovițeană, corupția, nemulțumirile zilnice au primat, în defavoarea valorii personale și profesionale, principiile și simpatiile politice au devansat realitatea autohtonă.

Totodată, europarlamentarele au demonstrat că românii din străinătate pentru prima dată au avut sentimentul de lehamite, dar în același timp și de părăsire din partea țării natale. Au sancționat toate aceste carențe, începând de la motivarea plecării lor din țară și până la indiferența autorităților din țară, prin neprezentarea lor la vot, considerând ca România nu are încă dreptul de a fi europeană. Și ei știu mai bine de ce, deoarece trăiesc de mult în spațiul european și sigur s-au și săturat de promisiunile neonorate și demult uitate ale președintelui țării...

Europarlamentarele din România au tras, pentru cei interesați, un semnal de alarmă: avem foarte multe de făcut pentru ca acest popor să se considere egal din toate punctele de vedere cu celelalte popoare ce se află în interiorul granițelor U.E.

Aceste alegeri au fost percepute doar ca niște catapulte pentru reprezentanții politici ai partidelor din România. Depinde doar de aceștia să schimbe părerea cetățenilor, iar pentru noi, cei rămași în țară, depinde de modul în care ne comportăm, pentru a deveni într-adevăr europeni și a beneficia de toate facilitățile integrării.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kalman - despre necesitatea unei reforme morale a clasei politice din România;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Instituția prezidențială, societatea civilă susțin cu o mare insistență reformarea morală a clasei politice din România. În sprijinul acestei inițiative ni s-a pus la dispoziție un proiect prin care se încearcă prezentarea profilului ideal al politicianului. În definirea profilului politicianului după acest proiect ar fi vârsta, și nu valoarea intelectuală și morală a deputatului sau a senatorului. Deci, experiența de viață și politică nu contează. Despre condițiile legate de moralitate în acest proiect se concluzionează următoarele: să fie o elită morală în comunitatea unde activează; să participe la elaborarea comenzii sociale a comunității unde candidează; să aibă CEC-uri electorale; să aibă semnat un contract preelectoral; să aibă semnat un contract electoral.

Stimate domnule președinte,

Stimați inițiatori al reformării morale a clasei politice,

Sper că vă amintiți despre soarta contractelor electorale ale fostului prim-ministru Victor Ciorbea din perioada anilor 1997-1998. Deși în perioada respectivă premierul țărănist a făcut eforturi deosebite pentru respectarea promisiunilor sale din contractul electoral, condițiile socio-politice nu i-au permis respectarea promisiunilor. Unui politician care are o conduită morală față de cetățeni nu-i stau bine promisiunile pe care le poate realiza numai în condiții specifice. Unui politician care are o morală față de comunitatea pe care o reprezintă nu îi e permis să mintă. Să ne gândim la puterea noastră de decizie, a deputaților și senatorilor, în realizarea unor concepte ale dezvoltării economice și sociale ale zonelor pe care le reprezentăm.

Stimate domnule președinte,

De 11 ani de când sunt membru în Parlamentul României am încercat să susțin doleanțele oamenilor de rând, batjocoriți de către autoritățile locale, dar fără eficiență. Mafia retrocedărilor, mafia lemnului au fost susținute de toate organele statului. Mă refer în primul rând la instituția prefectului, la funcționarii publici, care s-au îmbogățit pe căi ilicite, la organele abilitate ale statului, care în toate situațiile au intervenit pentru salvarea mafioților, să nu mai vorbesc despre atitudinile batjocoritoare ale unor miniștri sau secretari de stat.

Stimate domnule președinte,

În ultimele luni mass-media a promovat o campanie de compromitere a senatorilor și deputaților. Prin această acțiune ați putea pierde sprijinul acelor parlamentari care v-au susținut în ultimii trei ani.

Vă rog să faceți o diferențiere între reprezentanții clasei politice a căror susținere este necesară pentru reformarea morală a societății din România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Cristian Apostolache - marcarea participării la târgul firmelor prahovene, eveniment anual care reunește performerii economiei prahovene;

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Apostolache.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

Cu ceva timp în urmă am participat în circumscripția mea electorală la un eveniment important. Nu este vorba despre referendumul organizat de președintele Traian Băsescu, pentru că domnul președinte a avut grijă să șteargă prin propriul comportament importanța majoră care trebuia acordată instituției referendumului, ci despre topul firmelor prahovene, eveniment anual care reunește în același loc performerii economiei prahovene, adică acei agenți economici care și-au înțeles menirea și care contribuie prin activitatea și rezultatele lor la dezvoltarea economică a județului Prahova în special, a economiei României în general.

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a-i felicita și de la tribuna Camerei Deputaților pe toți agenții economici prahoveni pentru rezultatele obținute și să le mulțumesc pentru faptul că prin activitatea dumnealor au creat numeroase locuri de muncă, au dinamizat economia județului Prahova și au oferit șansa tinerilor prahoveni să-și pună în valoare cunoștințele teoretice dobândite în școală, prin implicarea acestora în diverse activități, atât cu rol de execuție, cât și cu rol de conducere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Petru Călian - intervenție intitulată 1 Decembrie - Ziua românilor de pretutindeni;

Au depus, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, în scris, declarațiile politice, domnul aurel Gubandru, domnul Vasile Pușcaș, domnul Vasile Soporan. De asemenea, din partea Grupului parlamentar al PNL a depus în scris și nu dorește să își susțină oral declarația domnul Mihai Sandu-Capră, iar din partea Grupului parlamentar al PD a depus în scris domnul Daniel Buda.

Are cuvântul, din partea PNL, domnul Andrian Mihei. Nu este. Domnul Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al PD.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația politică de astăzi are drept titlu: "1 Decembrie - Ziua românilor de pretutindeni".

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost și va rămâne o pagină însemnată în istoria poporului român. Importanța acestei zile constă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu a fost opera vreunui om politic, partid sau guvern. Ziua de 1 Decembrie reprezintă opera istorică a întregii națiuni române, operă realizată prin jertfe și sacrificii.

Dorința națiunii de a trăi într-un stat național s-a dovedit a fi mai puternică decât orice guvern sau partid. În această zi măreață, istoria depune mărturie pentru ai noștri strămoși care au învins în bătălia pentru libertate.

Unirea Basarabiei cu România, mai apoi unirea Bucovinei cu România, iar la data de 1 Decembrie 1918 unirea Transilvaniei și Banatului cu patria-mamă reprezintă acte de importanță istorică majoră, acte ce au fost săvârșite și consolidate prin voința liber exprimată a poporului român.

Ziua de 1 Decembrie reprezintă ziua în care principii precum democrația, libertatea și dreptatea au devenit adevărate însușiri ale poporului român.

O altă mărturie a demersurilor românești pentru libertate și unitate națională o constituie Manifestul către popoarele lumii, din 18 noiembrie 1918, prin care românii informează statele asupra principiilor ce stau la baza noului stat: România.

Deși strămoșii noștri au luptat pentru o Românie unită, se pare că relevanța acesteia s-a pierdut, atâta timp cât de la an la an mii de români părăsesc țara în vederea găsirii unei soluții de îmbunătățire a condiției materiale. Anual, mii de copii rămân fără părinții plecați pe meleaguri străine, având ca scop asigurarea unui trai decent celor rămași acasă.

Datele Institutului Național de Statistică ne indică faptul că aproximativ 10 000 de români părăsesc anual țara, iar mulți dintre aceștia decid să rămână sau să-și prelungească perioada de ședere. De asemenea, 60 000 de copii suferă de dor de mamă. Dintre aceștia, 2 700 se află în sistemul de protecție specială a statului.

Aceste cifre uluitoare cu privire la migrația românilor din dorința de a duce un trai decent mă determină să fac apel către toți politicienii din România să nu mai arunce vina unul asupra celuilalt pentru nereușite și să încerce, atâta vreme cât au puterea, să facă ceva concret pentru menținerea solidarității naționale. Românii în momentul de față au nevoie de politicieni care să ajute realmente populația al cărui viitor este unul incert.

Deși România se află încă în perioada de tranziție, cred cu tărie în faptul că un rol deosebit îl are acțiunea forțelor politice. Haideți să învățăm din propriile greșeli și să mergem mai departe, în vederea realizării binelui acestui popor!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Votul pentru uninominal, un eșec;

A depus în scris adineauri declarația politică domnul Bogdan Liviu Ciucă, din partea PC-ului.

Are cuvântul domnul Ioan Aurel Rus, din partea PRM-ului.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

"Votul pentru uninominal, un eșec"

"Îmi asum responsabilitatea pentru eșecul privind votul uninominal din 25 noiembrie a.c.". aceste cuvinte aparțin președintelui-jucător al României, Traian Băsescu.

Cuvinte ușoare și simple, spuse în zeflemea, spre sfidarea României și a românilor.

Rușine, domnule președinte! Nu așa se asumă un eșec. Dumneavoastră ar trebui să vă puneți cenușă în cap, că oricum păr nu este. Vorba românului "părul deștept părăsește capul... gol".

În calitate de uzurpator al economiei naționale și așa în derivă trebuie să restituiți românilor banii cheltuiți aiurea cu referendumul pentru arătarea mușchilor lui "Băse". De ce a fost nevoie de această risipă?

Ce ați urmărit, de fapt? Câștigarea alegerilor pentru europarlamentare? Aș! Sub "înțeleapta" dumneavoastră coordonare, în cârdășie cu "popularii" europeni, ați ajutat "cozile de topor" - vârfurile de lance ale iredentismului șovin și revanșard maghiar - să promoveze în Parlamentul Europei, în detrimentul partidelor naționaliste. De ce nu recunoașteți și acest eșec? Și când spun eșec, e puțin. Aceasta seamănă a trădare, domnul comandant al flotei vândute!

Ce ați câștigat în fața celor 322, care vă marchează zilele și vă indispun nopțile.

Coșmarul celor 322 vă urmărește. Sunt cei pe care-i desconsiderați. Oare ce simpatie primiți de la aceștia? Cum vă cataloghează?

Eu, unul din cei 322, și colegii mei din P.R.M., nu am participat la distrugerea economiei, la privatizările frauduloase, la măcinarea ritmică a nivelului de trai și nici măcar la voturile preferențiale pentru legile clientelare.

Ținuta mea morală mă îndreptățește să vă acuz de grave încălcări ale legilor în vigoare, iar de încălcarea Constituției nu mai vorbim. O faceți aproape zilnic, fără remușcare.

Din aceste motive, cred că cel mai bun lucru pe care îl aveți de făcut este să vă dați demisia, spre binele românilor și al României. Ar fi un gest cavaleresc și de onoare. Succes!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Kerekes Karoly - intervenție având ca scop marcarea Zilei internaționale a persoanelor cu handicap;

Are cuvântul domnul Kerekes Karoly, de la U.D.M.R.

   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Data de 3 decembrie a fost declarată de către Organizația Națiunilor Unite în 1992 ca fiind Ziua internațională a persoanelor cu handicap, în fiecare an acesteia fiindu-i asociată o temă specifică. Pentru anul 2007, a fost aleasă ca temă "Muncă decentă pentru persoanele cu handicap".

Statisticile arată că în lume 10% din populație suferă de diverse tipuri de handicap, în unele state europene procentul fiind chiar mai ridicat. În România proporția e de circa 2%, dar aceasta nu pentru că populația autohtonă se poate lăuda cu o stare de sănătate superioară mediei înregistrate în lume, ci pentru că legislația românească nu a reușit să asimileze standardele și criteriile internaționale de clasificare a diferitelor tipuri de handicap.

Art.50 din Constituția României, revizuită, prevede următoarele: "Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor".

Mai mult, prin repetatele modificări ale legislației, s-a demonstrat faptul că deși la nivel declarativ România respectă întrutotul principiile stabilite în convențiile internaționale și europene privind atât drepturile omului, în general, cât și cele special dedicate persoanelor cu handicap, egalitatea de șanse și incluziunea socială rămân la nivel de literatură, cu prea puține urmări în practică.

Ultimul raport disponibil pe site-ul ANPH privind stadiul accesibilizării instituțiilor publice, și mă refer aici la primării, consilii județene, spitale, muzee, școli, sedii ale serviciilor publice deconcentrate etc., datând din decembrie 2006, arată că în proporție de 70% normativul de adaptare a spațiilor publice la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă nu este respectat.

În timp ce în Europa predomină ideea de "arhitectură pentru toți", la noi nici măcar clădirile nou-construite nu sunt concepute în așa fel încât să asigure accesul persoanelor cu handicap locomotor, deși legea interzice acordarea autorizațiilor de construcție în lipsa respectării normativului în vigoare din 2001.

Și atunci, reluând formularea constituțională, despre ce fel de "participare efectivă a persoanelor cu handicap la viața comunității" e vorba, atunci când un handicap înnăscut sau dobândit pe parcursul vieții echivalează cu recluziunea?

Sistemul nostru de sănătate este prea puțin pregătit pentru a putea face față nevoilor speciale ale persoanelor cu handicap. Reabilitarea și recuperarea, asigurarea cu dispozitive și materiale sanitare specifice sunt de cele mai multe ori suportate personal, de organizații neguvernamentale sau fac obiectul milei publice. Doar ca un exemplu, vă aduc aminte de cazul centrului din Bolintin Vale, județul Giurgiu. În acest domeniu sunt imperios necesare investiții suplimentare pentru creșterea capacității centrelor, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor în care se realizează recuperarea și reabilitarea persoanelor cu handicap.

Un exemplu pozitiv îl constituie centrul din comuna Brâncovenești, județul Mureș. Aș dori să deschid o paranteză aici pentru o precizare: la centrul din Brâncovenești, în urmă cu câteva luni un scandal a fost iscat cu mare vâlvă în mass-media pe marginea decesului unui pacient, iar ulterior s-a dovedit a fi fost o încercare de compromitere a colectivului acestui centru, în mod artificial, rău-intenționat.

Subliniez că activitatea acestor centre trebuie sprijinită, și nu îngreunată deoarece acestea sunt uneori singura speranță pentru reintegrarea socială a multor oameni aflați în suferință.

Revenind la tema acestui an internațional al persoanelor cu handicap, părerea mea e că atunci când la nivel național nu există statistici relevante privind numărul de persoane cu handicap angajate, active pe piața muncii, politicile și strategiile de integrare pe piața forței de muncă rămân, așa cum am mai spus, la nivel de literatură.

România este așadar în acord cu toate recomandările internaționale și europene privind drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv cu prevederile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități adoptată de Adunarea Generală în data de 13 decembrie 2006, conform datelor ONU, semnată de țara noastră în iulie 2007, dar neamintită nicăieri în comunicatele oficiale sau pe site-urile autorităților de resort.

Atâta vreme cât persoanele cu handicap sunt invizibile în viața cetății, nouă nu ne rămâne decât să reparăm străzi, jalonându-le cu borduri înalte și fără rampe de trecere, să ocupăm fără jenă locurile de parcare semnalizate pentru autoturismele persoanelor cu handicap, să uităm să le facem rampe la clădirile de interes public, fie ele instituții ale administrației publice, fie ele unități sanitare, de învățământ, de recreere etc., și să reducem preocuparea noastră la a clarifica dacă vorbim de "handicap" sau de "dizabilitate", așa cum s-a întâmplat la revizuirea Constituției.

O societate care exclude din viața publică persoanele cu handicap nu poate fi una esențialmente democratică. Oare în România este posibil să apară un Franklin Roosevelt, fost președinte al SUA, sau un Stephen Hawking, faimos fizician britanic? Mă îndoiesc... până când legea va rămâne la stadiu de literatură, repet, mă îndoiesc.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Aledin Amet - intervenție cu titlul Ziua Națională a României;

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Se pregătește domnul Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. au depus în scris declarațiile politice domnul deputat Munteanu Ioan și domnul deputat Viorel Pupeză, chiar adineauri.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Ziua Națională a României".

Istoria fiecărei națiuni este compusă, în primul rând, din date semnificative. Istoria fiecărei națiuni cunoaște momente de mare valoare, dincolo de care, firesc, se disting personalitățile care au menirea de a-i schimba destinul.

1 Decembrie 1918 reprezintă, cu siguranță, sufletul sufletului românesc. Într-o perioadă cu accentuate frământări politice, importanți oameni de stat au concretizat o năzuință veche a acestui popor.

În cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, când a fost adoptată hotărârea de Unire a Transilvaniei cu România, o astfel de personalitate, Vasile Goldiș, a rostit un discurs memorabil, dând citire și proclamației.

Astfel, în conformitate cu principiile fundamentale, se specifica: "1.Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc; 2. Egala îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat; 3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județ ori parlament; 4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire; libera propagandă a tuturor gândurilor omenești; 5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietarilor, în special a proprietăților mari. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii; 6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus".

Sunt doar câteva dintre temele care au stat la baza proclamației.

România întregită este România noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Educația este strivită de imixtiunea politicului;

Are cuvântul domnul Mihai Dumitriu.

Anunț, de asemenea, că din partea aceluiași Grup parlamentar P.S.D. a depus în scris, adineauri, doamna deputat Mihaela Rusu.

Se pregătește domnul deputat Valentin Boșneac, de la P.N.L.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Educația este strivită de imixtiunea politicului".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși partidele diferă mai mult sau mai puțin doctrinar și programatic, odată ajunse la putere se comportă identic, tratând învățământul ca pe o cenușăreasă sau ca pe a cincea roată la căruță.

Ministeriabilii noștri parcă ar trăi un timp al întemeietorilor, crezând că istoria începe și se termină cu ei, demolând opera predecesorilor, iar în paralel iau diverse decizii și propun diferite experimente care ne mențin într-un veșnic interimat, și care lasă în urmă un serios tribut de imagine.

Niciunul nu s-a încumetat să curețe "grajdurile din Augias", restaurând normalitatea în învățământ.

Din păcate, la un an de la aderarea României în Uniunea Europeană, învățământul românesc se confruntă cu vechi și serioase probleme, cum ar fi: subfinanțarea cronică, centralizarea excesivă, imixtiunea puternică a politicului, deficitul major de management, deficit manifestat în principal sub forma lipsei de responsabilitate.

Reconstrucția sistemului de învățământ este departe de a crea eficiență, atât timp cât educația este domeniu prioritar numai în disputele politice dintre Președinție, Guvern și partidele politice.

Traian Băsescu, după trei ani de mandat la Cotroceni, și după eșecul înregistrat la referendumul pentru votul uninominal în două tururi prin care a dorit să arate adversarilor săi politici, parlamentarilor și guvernanților, că tot ceea ce vrea domnia sa vrea și poporul, și-a adus aminte că educația este o problemă de interes național.

Unghiuțele miniștrilor și secretarilor de stat ai Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, după 2004, nominalizați de președintele Traian Băsescu, de ce nu au scrijelit o strategie a învățământului românesc pentru cel puțin 10 ani? O strategie pentru învățământ care să revoluționeze structura, programele, manualele, profesionalizările, și care să-l facă compatibil cu cerințele societății capitaliste din România de azi și cu solicitările pe piața muncii din țările Uniunii Europene.

O astfel de strategie a învățământului pe termen mediu și lung a fost propusă de ministrul Ecaterina Andronescu în anii 2002 - 2004, la care partidele de atunci din opoziție nu au subscris.

După acapararea puterii de către cei din Alianța "D.A.", conducerea Ministerului Educației, guvernanții portocalii, președintele Traian Băsescu aduc critici școlii, apelând de mai multe ori la datele evaluării calității învățământului românesc, realizată de o fundație britanică, evaluare privind însușirea scrisului și cititului de către elevi.

În urma acestei evaluări, România se situează printre ultimele locuri în Europa.

Din nefericire, această evaluare, coordonată de anumite persoane cu funcții de răspundere din Ministerul Educației, a fost orientată spre acele unități școlare care nu asigurau condiții materiale și umane corespunzătore desfășurării unui învățământ normal, de calitate.

Au fost selectate acele școli unde activitatea didactică era desfășurată de cadre didactice necalificate, iar copiii proveneau din familii foarte sărace. Din păcate, astfel de unități - puține la număr - există și astăzi și produc "rebuturi", dar ele nu reprezintă unități etalon ale învățământului românesc.

Cine a avut interes să umilească și să denigreze școala românească?

Stimați colegi,

după cum știți, în aceste zile cunoștințele elevilor de la clasele a VII-a și a VIII-a, la disciplinele limba maternă, limba română, matematică, istorie sau geografie sunt evaluate prin tezele cu subiect unic.

Aceste teze, introduse de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, impuse tuturor elevilor, sunt o problemă spinoasă pentru învățământul românesc și sunt privite critic de către cadrele didactice, de părinți, de elevi, de metodiști, pedagogi și psihologi.

Și-a pus cineva întrebarea dacă această formă de evaluare este obiectivă, reflectă corect volumul și calitatea cunoștințelor însușite de elevi?

În primul rând, aceste teze având statut de teze semestriale trebuie să se desfășoare pe durata unei ore, conform principiilor pedagogice, psihologice și metodice ale învățământului, deoarece elevul de 10 - 14 ani nu are antrenament de a se concentra, de a rezista psihic și fizic unui efort intelectual pe durata a două ore.

În al doilea rând, având statut de teză semestrială, subiectele trebuie elaborate numai din materia semestrului respectiv, și nicidecum din materia anilor anteriori, încălcându-se grav prevederile legale privind regimul de teză semestrială.

De asemenea, subiectele elaborate depășesc programa clasei, sunt stufoase și nu permit rezolvarea completă în cele două ore.

În al treilea rând, aceste teze cu subiect unic înlocuiesc fostele teste naționale, pe care le susțineau absolvenții claselor a VIII-a, iar media notelor obținute reprezenta jumătate din media de admitere la liceu sau școala de arte și meserii - până anul școlar trecut.

Pentru anul școlar 2008 - 2009, media de admitere este media aritmetică dintre media de absolvire a claselor V - VIII și a mediei notelor obținute la tezele cu subiect unic.

Deci, cu notele de la tezele cu subiect unic se calculează atât media semestrială, cât și media de admitere. Dacă un elev ia nota 4 (patru) la o teză, cu acest 4 (patru) se calculează media semestrială la disciplina respectivă, și tot acest 4 (patru) este adunat și la obținerea mediei de la tezele cu subiect unic, care reprezintă jumătate din media de admitere.

Practic, elevul este penalizat de două ori cu aceeași notă. Chiar dacă între timp elevul își elimină golurile din pregătire, nota care ar obține-o nu mai poate influența media tezelor cu subiect unic, implicit media de admitere.

Cine este interesat de a crea tensiuni între școală și părinți, între cadrele didactice și elevi?

Invit conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului să reanalizeze tezele cu subiect unic, în contextul respectării particularităților de vârstă ale elevilor și principiilor pedagogice, psihologice și metodice ale învățământului.

De asemenea, sugerez Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului ca tezele cu subiect unic să nu aibă statut de teză semestrială.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată România absurdului;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu are cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se numește: "România absurdului"

Cu lăutari și cu masă

Aduci și pe dracu' în casă - (Proverb românesc)

Duminică, 25 noiembrie 2007, România a votat!?

Trăiesc sentimentul că mă aflu într-o Românie a absurdului. Numai astfel se poate cataloga o Românie care nu este reprezentată în Parlamentul European de un partid naționalist, partid care militează pentru această țară.

În schimb, este prezent atât U.D.M.R.-ul, cu un procent de 5,52%, cât și pastorul iredentist László Tökés, cu un procent de 3,44%.

Scorul acordat Partidului România Mare, de 4,15%, este, mai mult decât sigur, rezultatul unei fraude electorale fără precedent în istoria României, ce îl are în frunte pe ambasadorul evreu al Statelor Unite la București - Nicholas Taubman, care a patronat scoaterea din Parlamentul European a P.R.M. -ului, dar care a mijlocit intrarea organizației teroriste și iredentiste U.D.M.R. și a episcopului reformat, care, după cum se știe, militează pentru transpunerea în faptă la Bruxelles a programului de sfârtecare teritorială a României.

Pe fondul unei participări la vot de numai 29,46%, cea mai mică din istoria contemporană a României, scârbiți de oferta unui program ce numai eficient, coerent și stabil nu era, dar care se vedea de la o poștă că era mafiot, românii au preferat să stea acasă.

La alegerile de acum trei ani, la ora închiderii secțiilor de votare, pe un frig de crăpau pietrele, cetățenii întârziați se băteau pentru a intra ca să-și exprime votul, iar acum nimeni nu se mai înghesuia.

La urma urmei, cum să votezi un europarlamentar care nu are imagine proprie, ci una împrumutată de la altul, și aceea de la președintele Traian Băsescu - capo de tutti capi? Vai de ei și de noi, dacă niște iluștri necunoscuți vor reprezenta România la Uniunea Europeană, de unde vor suna permanent la București ca să-și întrebe "stăpânul"!

De aceasta au profitat U.D.M.R. și László Tokes, care și-au mobilizat electoratul, au fost sprijiniți prin mijloace oculte, și, beneficiind și de o campanie electorală suplimentară, transmisă din Ungaria prin posturile de radio și televiziune ale acesteia, care sunt urmărite de electoratul lor propriu, au reușit rezultatele deja arătate.

Poate cineva să creadă că în 24 de județe, din care amintesc pe primele 8 - județele Botoșani, Vaslui, Tulcea, Călărași, Olt, Vrancea, Ilfov, Buzău, față de 5.938 etnici maghiari care au fost identificați la recensământul din 2002, incluzând și copiii, udemeriștii și László Tokes au obținut 20.425 de voturi?!

În acest fel, Uniunea Europeană consimte și validează prin tăcere o ilegalitate incredibilă, prin care practic acceptă în România un jaf de proporții istorice, este falsificată voința unui popor întreg.

La rândul său, Partidul Social Democrat trece prin mari frământări, determinate de rezultatul de 23,11% obținut. Potrivit europarlamentarului social-democrat Corina Crețu, : "La congresul din 2005, Adrian Năstase a fost sancționat pentru că a avut 38%, iar acum am ajuns să ne bucurăm că am trecut pragul de 20%. Indiferent de poziția pe care o voi avea sau nu în Parlamentul European, cred că oamenii responsabili din P.S.D. trebuie să găsească o soluție pentru a termina cu nepotismele, cu aranjamentele și cu criteriile de grup".

Fără nici un preludiu, la indicațiile probabile ale lui Nicholas Taubman, la lăsatul serii din 3 decembrie a.c., s-a stins lumina la Cotroceni și a apărut o struțo-cămilă politică, formată prin fuziunea Partidului Democrat cu Partidul Liberal Democrat, intitulată pentru moment Partidul Democrat Liberal, dar care de fapt, după cum se va vedea în curând - va deveni Partidul Popular. În acest fel, liberalii plecați de la P.N.L. la P.L.D. rămân cu ochii în soare ...

Potrivit unei dispoziții ce încalcă regulamentul, dată de ministrul educației - Cristian Adomniței, alegătorii și buletinele de vot au fost plimbate cu microbuzele școlare atât vineri, 23 noiembrie, cât și luni, 26 noiembrie a.c., în timp ce elevii cărora le erau destinate acestea au mers pe jos la școală ...

Sub ochii indiferenți ai unor parlamentari europeni adormiți, se validează limba moldovenească ca fiind o limbă distinctă față de limba română, și în felul acesta se face jocul celor care nu doresc o "Românie Mare"!

Peste câteva zile este anunțată o nouă scumpire a medicamentelor, facilitându-se astfel dorința celor care prin politica pe care o promovează în fruntea ministerului de resort contribuie astfel la reducerea numerică a națiunii române.

Câteva organizații sioniste cer ca marele Nicolae Paulescu să nu mai fie amintit ca inventator al insulinei, deoarece s-ar fi descoperit că ar fi fost xenofob.

Deși se organizează ședințe de guvern comune româno-maghiare, Ministerul Afacerilor Externe al României uită că are de rezolvat problema Fundației Gojdu - să solicite restituirea patrimoniului acesteia, nimeni neavând voie să dispună împotriva voinței testatorului...

Flota României a dispărut în ceață, ca într-un triunghi al Bermudelor, dar... ne-a rămas căpitanul...

Împreună cu marea majoritate a populației acestei țări, sper că până la sfârșitul anului, Elodia să fie găsită vie și nevătămată! Altfel, vai de somnul nostru...

În încheiere, doresc să mulțumesc mureșenilor care au înțeles importanța voturile acordate pentru europarlamentarii propuși de P.R.M.; cele 6,04 procente acordate de târgumureșeni, cât și cele 5,45 procente acordate de mureșenii întregului județ, arată că la Mureș "tot ce-i românesc nu piere", și mă fac să sper că la viitoarele alegeri "Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decât atât!"

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Stan - comentarii cu privire la greaua povară a nenumăratelor taxe și impozite pe care trebuie să le plătească agenții economici din România;

Au depus acum mai mulți colegi declarațiile politice în scris: domnii deputați Florin Iordache, Iuliu Nosa, Costică Macaleți, Vasile Mocanu, de la P.S.D., domnii Gheorghe Dragomir, Ovidiu Silaghi și Horea Dorin Uioreanu, de la P.N.L.

Are cuvântul domnul Ioan Stan, de la P.S.D.

   

Domnul Ioan Stan:

Am mai vorbit, cu aceeași stare de revoltă ca și astăzi, de greaua povară a nenumăratelor taxe și impozite, care apasă până la sufocare grumazul agenților economici de orice fel în România.

Știind cât de mulți sunt cei care gândesc la fel ca mine, mi-am imaginat chiar că voi fi și auzit de responsabilii din sistem. Sfântă naivitate!

Cine dintre cei cu putere de decizie în fiscalitatea românească are timp și intenție să asculte pe unul care crede că dacă a fost votat de câteva zeci de mii de oameni, chiar are un cuvânt de spus?

Ce metodă ar trebui folosită și cât de zgomotoasă ar trebui să fie calea de urmat ca realitățile românești ale acestui domeniu să atragă, în sfârșit, atenția suficient pentru a determina nu numai atitudine, ci și măsuri?

Ce argumente mai drastice decât rezultatele studiului realizat de compania de consultanță și audit Pricewaterhouse Coopers, împreună cu Banca Mondială pe 178 de țări, și care concluzionează ferm - România ocupă locul 4 în lume și locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de taxe pe care o companie trebuie să le plătească într-un an!

Iată că, la nici un an de la aderarea la U.E., suntem "deja" pe primul loc la ceva!

N-am nicio îndoială că s-a muncit mult pentru atingerea acestui "sublim" deziderat cuprins cu siguranță la loc de cinste, între preocupările guvernanților și, iată, reușit ca atare, din moment ce s-a plusat de la 89 de taxe în 2006, la 96 în 2007. Taxe și impozite inventariate de autorii studiului, nu de un oarecare, ca mine, care oricum s-ar fi dedat la "folclor" anatomic pe la birul cu numărul 50 și ar fi renunțat la numărătoare.

Nenorocita "supremație" românească în domeniul luării pieilor de pe firme nu este amenințată nicicum de eventuali concurenți la "titlu". Pentru că, între locul 1, ocupat de România, și locul 2, ocupat de Polonia, este o diferență de 45 de taxe plătite într-un an.

Dar dacă în Uniunea Europeană, deocamdată, nu avem a ne teme de challenger, pentru locul 1 în lume trebuie să mai muncim.

Deși cu entuziasmul de care dau dovadă născocitorii de dijme s-ar putea ca în următorul interval de studiu, anul 2008, să facem serioși pași înainte și pe această direcție. Ce mare lucru până la urma urmelor!

N-am avea a ne lupta decât cu Belarus, Uzbekistan și Ucraina pentru asta. Și, dacă ne "străduim" un pic, iaca, s-ar putea să luăm "aurul". Și cine ar fi mai mândri ca noi, românii?!

Întrebarea se pune: ar mai fi românii?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Samuel Boșneac - declarație politică intitulată Marea Unire versus Marea Dezbinare;

Domnul Valentin Boșneac, de la P.N.L.

   

Domnul Valentin Samuel Boșneac:

Îmi intitulez declarația politică: "Marea Unire versus Marea Dezbinare".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am sărbătorit în ultimele zile 89 de ani de la Marea Unire, și ăsta a fost un moment în care am putut să ne oprim puțin din frământările cotidiene și să ne întrebăm ce se întâmplă în ziua de astăzi în politica românească.

Marea Unire a însemnat o renunțare a politicienilor de atunci la interesele proprii sau de grup, în favoarea unui ideal - Unirea tuturor românilor sub același steag".

Rezultatele n-au întârziat să se vadă: România modernă, care încă a rămas în istorie și în evaluare ca o perioadă de vârf a țării noastre.

A urmat apoi comunismul, care a promovat o falsă unire, prin forță, prin demagogie, iar după căderea lui trăim încă rezultatele și efectele acestei "ciume roșii" care s-a abătut asupra țării noastre.

Au trecut 18 ani de la căderea comunismului, și ne punem mai multe întrebări: încotro România, încotro clasa politică, ce se întâmplă cu toate aceste lupte și cine este în spatele lor?

Asistăm în ultimele zile la o campanie furibundă și nerușinată, pot să spun, asupra Parlamentului și a imaginii parlamentarilor, declanșată de oameni care probabil că-și doresc din nou o Românie fără Parlament, o Românie condusă de un singur om.

Ne întrebăm, firește, cine este în spatele tuturor acestor manipulări? Și privind în ultimii 10 ani, nu mai mult, ai politicii noastre, observăm că există un partid care are un conducător ce are ca scop unic dezbinarea națională, dezbinare pe care o putem demonstra prin toate acțiunile lor, prin toate ruperile pe care le-au provocat în celelalte partide.

Mergând mai departe, vedem că aceste structuri, fostele structuri ale securității și ale comunismului acționează încă în România și se tem, în continuare, de unitate, se tem de unirea românilor, se tem de o politică coerentă, iar dezbaterile pe care le provoacă dumnealor sunt dezbateri pe marginea intereselor, și nicidecum a idealurilor sau a disputelor politice.

Nu cumva cel care își dorește o republică prezidențială și un partid unic, și cei care-l susțin, sunt în spatele tuturor acestor dezbinări?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Kiraly Andrei Gheorghe - referire la  câteva aspecte privind nerespectarea dreptului cetățenilor români de a vota ;

Are cuvântul domnul Kiraly Andrei-Gheorghe.

Se pregătește domnul Costache Mircea.

   

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni,

În declarația politică mă voi referi la câteva aspecte privind nerespectarea dreptului cetățenilor români de a vota.

Alegerile pentru Parlamentul European mi-au demonstrat cât de ușor poate fi influențat procesul electoral din România. O mică neatenție aici, lipsuri organizatorice neînsemnate dincolo, chiar și nerespectarea anumitor prevederi din lege, lipsite de efecte practice, toate la un loc, coroborate cu sentimentul de repulsie al electoratului față de politică, au condus la o participare redusă la alegeri. Toată lumea vorbește de ele.

Un aspect al acestor alegeri, precum și, probabil, al tuturor alegerilor viitoare, a fost însă ignorat de toți actorii acestor evenimente, incluzând aici și mass-media românească. Mă refer la posibilitatea votării, posibilitate ce o oferim acelor cetățeni români care trăiesc ori se află temporar în afara granițelor țării.

Experiența zilei de 25 noiembrie mi-a dezvăluit foarte clar care sunt acele probleme pe care le ridică organizarea în secțiile de votare din străinătate.

În primul rând, s-a dovedit că nu toate secțiile de votare trebuie tratate uniform din punct de vedere organizatoric. Rezultatele votului arată că, în 70% din secțiile de votare, numărul celor care s-au prezentat la vot a fost mai mic de 100, în multe secții votând doar personalul diplomatic acreditat în țara respectivă, iar, în 20% din ele, numărul alegătorilor prezenți a fost între 100 și 400.

Problemele s-au constatat doar la acele secții unde numărul votanților a fost peste 400, în unele locuri depășind chiar 1.000. La aceste secții, în speță, cele din Austria, Marea Britanie, Belgia, Spania, Ungaria, Franța, Republica Moldova, din cauza birourilor formate dintr-un număr redus de persoane, s-a ajuns în situația neplăcută că cei care au dorit să-și exprime votul au fost ținuți la intrare ore în șir, în condiții improprii, chiar sub cerul liber, în ciuda vremii nefavorabile. Și aceasta, în condițiile unei participări generale de nici 30%. Ne putem foarte ușor imagina ce s-ar fi întâmplat în cazul unei participări duble, perfect posibile, de altfel.

Doresc să supun atenției Guvernului aceste stări de fapt și propun ca la organizarea următoarelor alegeri să-i considere cetățeni cu drepturi egale și pe aceia, care, din anumite motive, trăiesc departe de țara mamă, numind birouri mai numeroase în secțiile respective.

Propun, de asemenea, colegilor mei ca să avem în vedere o modificare în acest sens a legilor electorale, completând birourile secțiilor în cauză chiar cu reprezentanții partidelor participante la alegeri.

Consider că măsurile propuse ar avea ca rezultat posibilitatea ca toți cetățenii români să uziteze de un drept al lor, conferit prin lege, iar introducerea acestor modificări nu ar necesita eforturi suplimentare, nici din punct de vedere organizatoric, nici din punct de vedere financiar.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Costache Mircea - declarație politică intitulată Caricaturizarea democrației, consolidarea mafiei!;

Înainte de a-i da cuvântul domnul Costache, anunț că au depus în scris declarațiile politice domnul Eugen Bejinariu, domnul Emil Moldovan, doamna Minodora Cliveti, domnul Gheorghe Chiper și domnul Mihăiță Calimente.

Are cuvântul domnul Costache Mircea.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu episodul din 25 noiembrie, mi-am intitulat intervenția de astăzi "Caricaturizarea democrației, consolidarea mafiei!"

Așadar, a trecut și ziua de 25 noiembrie, zi în care, zice-se, românii au ales (am spune noi, până au cules), iar partidele infracționale au mai tras un tun, care să le pună la adăpost de răspunderea publică pe care o tot amână, amăgindu-se că aceasta nu se va întâmpla niciodată.

Ce s-a întâmplat, de fapt, la 25 noiembrie? Au putut cetățenii să aleagă în cunoștință de cauză parlamentarii europeni? Au avut ei prilejul să înțeleagă principiile de funcționare ale proiectului european? A avut loc în România vreodată o dezbatere serioasă pe teme europene? Nici vorbă! Atâta vreme cât lipsește cu desăvârșire dezbaterea publică internă, nu putea să existe o dezbatere reală a temelor europene.

Atâta timp cât negocierea capitolelor de aderare s-a făcut într-un deplin secret și atâta timp cât campania electorală a fost dominată de false probleme și de strigătul celor mai corupți din România că în țara noastră există, vai, politicieni corupți, lupta mafiei cu corupția a cunoscut astfel un nou episod triumfal.

Altminteri, din punct de vedere tehnic, mascarada electorală s-a desfășurat conform așteptărilor: aceeași firmă, Net Consulting, a câștigat încrederea capilor mafiei alegerilor, alergând singură și primind ploconul de 250 de mii de euro pentru centralizarea rezultatelor conform sondajelor măsluite anterior.

Cine au fost, în cele din urmă, cei 28% dintre cetățenii cu drept de vot care s-au prezentat la urne în 25 noiembrie? Cu certitudine, în principal, au votat două categorii de alegători: pe de o parte, asistații social, aduși la vot cu arcanul banului public, speriați de primari că li se va tăia ajutorul de încălzire, că li se vor anula ajutoarele sociale de la Legea nr. 416 sau de la Legea nr. 76, iar, pe de altă parte, clientela partidelor infracționale, venită să-i sprijine pe aceia care le-au dat cadou hălci din economia privatizată ori lucrări de asfaltare borduristo-democrate. La așa miză, așa participare!

Rămâne de văzut cine va reuși să-i scoată din case pe ceilalți 72% dintre cetățenii români cu drept de vot, care au votat în lipsă la 25 noiembrie, adică, pe aceia care nu pot fi șantajați nici cu ajutoare de încălzire, nici cu venitul minim garantat, care nu așteaptă nici asfaltări și nici borduri de la sinistrele figuri.

Sărut mâna, mulțumesc, bună ziua.

 
  Grigore Crăciunescu - intervenție cu tema Municipiul Pașcani începe să se trezească la viață;

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Național Liberal, domnul Grigore Crăciunescu. Și, de la același partid, a depus în scris domnul Rareș Mănescu.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Municipiul Pașcani începe să se trezească la viață".

Rezultatele alegerilor din 25 noiembrie pentru Parlamentul European au arătat că municipiul Pașcani poate scăpa, în următorul an, de etern-primarul Neculai Rățoi și de PSD. Pentru prima oară, după aproape 18 ani, PSD a scăzut drastic sub cota de 50%, în timp ce adversarii săi politici la nivel local, reprezentanții PNL și PD, au crescut spectaculos în preferințele electorale.

Probabil, tocmai disperarea i-a împins pe pesediști să organizeze în această toamnă una din cele mai murdare și violente campanii electorale din ultimul timp. Partidul Național Liberal a sesizat biroul electoral județean în legătură cu mai multe nereguli petrecute la urnele de vot. Menționez doar câteva: au existat președinți care au obligat membrii secției de votare să semneze procesele-verbale în alb, dar și președinți care au permis PSD să-și continue campania electorală, fie în apropierea secțiilor de vot, fie chiar în interiorul acestora, s-a dat de băut la alegători și au fost duși după aceea în secțiile de votare, pentru a vota cu acest partid.

Culmea este că acești indivizi, cocoțați în fruntea secțiilor de votare, sunt clienți vechi ai PSD, ei fiind unși președinți continuu, de peste 25 ani, probabil, tocmai ca răsplată pentru serviciile aduse partidoiului de ieri și de azi. Și când te gândești că acești oameni ar trebui să vegheze, dimpotrivă, la buna desfășurare a procesului electoral!

De asemenea, folosirea nejustificată a urnei mobile, utilizarea neadecvată a listelor suplimentare, precum și împărțirea a câte două buletine de vot unor simpatizanți pesediști sunt tot atâtea ilegalități la care s-au dedat oamenii PSD, pe data de 25 noiembrie.

Mai pomenesc doar abjecta fițuică intitulată "Ancheta", plină de calomnii și aberații, împrăștiată de membrii PSD în mediul rural, care a produs PNL și PD grave prejudicii de imagine.

Totuși, de data aceasta, pășcănenii nu s-au mai lăsat intimidați de campania violentă și mincinoasă a pesediștilor. Doar aproximativ 4.000 dintre ei, adică doar puțin peste 12% din totalul populației cu drept de vot, au mai ales PSD. Aproape 90% dintre pășcăneni au întors spatele partidului lui Neculai Rățoi.

Este foarte bine: orașul, care, mai bine de 18 ani, a încremenit într-o stare de sărăcie lucie începe să se trezească la viață, să se miște și să arate că vrea un alt viitor, un viitor mai bun, la care să participăm cu toții.

Tocmai de aceea, propun un pact tuturor forțelor politice responsabile la nivel local din Pașcani, din Opoziție, pentru a scăpa, în anul 2008, municipiul nostru de Neculai Rățoi și de PSD. Trebuie să ne unim pentru a ne face viața mai bună. Duminică, pe 25 noiembrie, am arătat că se poate!

Vă mulțumesc.

 
  Monalisa Găleteanu - declarație politică cu subiectul «Terenul Colegiului Național Ștefan Velovan din Craiova, motiv de dispută între școală și primărie»;

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Monalisa Găleteanu.

   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează "Terenul Colegiului Național "Ștefan Velovan" din Craiova, motiv de dispută între școală și primărie".

Într-o deplină contradicție cu apelul lansat de Partidul Social Democrat privind realizarea Pactului Național pentru Educație, care oferă posibilitatea tuturor oamenilor de bine, indiferent de apartenența politică, să-și manifeste forța materială și spirituală pentru reabilitarea sistemului educațional românesc, la Craiova ia amploare un conflict "bizar" între primărie și Colegiul Național "Ștefan Velovan".

"Bizareria" situației se manifestă prin atitudinea reprezentanților primăriei și ai Consiliului Local Craiova, care au încălcat flagrant Legea învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, conform căreia: "un teren aparținând unei unități de învățământ nu poate fi înstrăinat sau transferat din proprietate publică în proprietate privată". Astfel, executivul craiovean a oferit spre compensație unei foste proprietare, care avea drept moștenire un teren în Craiova, terenul intravilan aparținând Colegiului Național "Ștefan Velovan", din Craiova.

Abuzul Primăriei Craiova este condamnabil, cu atât mai mult cu cât conducerea școlii nu a fost informată despre pericolul de a pierde acest teren, pe care urma să se construiască o sală de sport destinată desfășurării orelor de educație fizică pentru cei peste 1.650 de elevi ai școlii. În acest sens, au fost făcute toate demersurile, următorul pas fiind obținerea fondurilor necesare derulării acestui proiect.

Apreciem pe această cale intervenția promptă a presei locale din Craiova, care, luând atitudine împotriva acestui abuz, a relatat opiniei publice cu multă obiectivitate și profesionalism jurnalistic modul în care primăria se grăbește să retrocedeze în compensație terenuri intravilane aparținând unor unități de învățământ, fără a ține cont de legile în vigoare.

Apetența pe care foștii proprietari, în complicitate cu o parte a executivului craiovean, o manifestă față de acest teren, apetență justificată și de prețul exorbitant la care se ridică acesta, este direct proporțională cu lipsa de interes de care au dat dovadă reprezentanții primăriei, prin neprezentarea la cele douăsprezece ședințe ale procesului de retrocedare. În situația în care această retrocedare abuzivă se va înfăptui, se va crea un precedent păgubos, cauzator de haos în ceea ce privește situația instituțiilor de învățământ, situație care va înrăutăți imaginea, și așa destul de maculată, a României în rândul țărilor civilizate din Europa.

Respectând dreptul la proprietate, Partidul Social Democrat susține cu fermitate garantarea acestuia într-un cadru care să respecte toate legile aflate în vigoare, fără a favoriza sau a nedreptăți vreuna dintre părțile implicate în procesele de retrocedare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Uniunea Europeană îți dă, dar nu îți bagă în traistă!;

Are cuvântul domnul Alecsandru Știucă.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Uniunea Europeană îți dă, dar nu îți bagă în traistă!"

Avându-se în vedere seceta prelungită care a afectat foarte grav agricultura românească în primăvara și vara anului 2007, Uniunea Europeană a transpus în practică unul din principiile care îi stau la bază - cel al solidarității - și a promis României, încă din luna septembrie, acordarea, pentru persoanele nevoiașe, a unor ajutoare alimentare, constând din făină și zahăr, în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, bani proveniți din Fondul European de Garantare Agricolă.

Guvernul României a hotărât ca acest program de acordare a ajutoarelor alimentare să fie gestionat la nivelul țării de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar alimentele să fie distribuite de Crucea Roșie din România către aproximativ două milioane de persoane defavorizate: pensionari din agricultură, familii cu venit minim garantat sau persoane asistate social.

La nivelul județului Ialomița, circa 22.000 de cetățeni, lipsiți de posibilități financiare, au avut culturile agricole calamitate în această vară și trebuia să beneficieze de ajutoarele alimentare constând din 1.200 de tone de făină și 300 de tone de zahăr.

Tot timpul alături de cei în suferință, Filiala Ialomița a Societății Naționale de Cruce Roșie din România a făcut eforturi însemnate, încă din luna octombrie, și a găsit spații corespunzătoare, unde urmau să fie depozitate aceste cantități de făină și zahăr și a identificat, împreună cu primarii, locuitorii care urmau să primească aceste ajutoare, ce ar fi însemnat un sprijin important pentru oamenii nevoiași, pentru care culturile agricole reprezintă singura sursă de venit. Toate demersurile necesare la nivel local au fost duse la bun sfârșit, urmând a se distribui alimentele către persoanele în cauză, după încheierea în prealabil a contractelor la nivelul țării de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Numai că această instituție a fost, se pare, atât de bulversată și măcinată de scandalul de corupție "Caltaboșul", care a dus la demisia și înlocuirea ministrului Remeș, încât a fost incapabilă să încheie contractul cu un operator economic care să proceseze grâul provenit din Uniunea Europeană și contractele cu transportatorii care să aducă făina de la fabrică la firmele care urmau să o ambaleze și, apoi, la depozitele identificate de Crucea Roșie.

Se reconfirmă, astfel, indolența și prostul management al actualului Executiv de dreapta, care a transformat România în stat exclusiv contributor la bugetul Uniunii Europene, cu aproximativ 1,2 miliarde de euro pe an, fără a fi în stare să absoarbă, deocamdată, vreun euro din fondurile structurale puse la dispoziția noastră din bugetul Uniunii.

Nu trebuie să uităm faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, instituție înființată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anul 2005 de către Guvernul PNL-PD, a fost împânzită, încă de la înființare, de clientela politică a acestor două partide, atrasă de salariile mai mari cu 75%, spor acordat pentru a gestiona corespunzător fondurile europene. La angajarea personalului nu a contat competența, nu a contat valoarea candidaților, ci doar carnetul de partid PD sau PNL, care asigura un post foarte bine plătit, comparativ cu al celorlalți funcționari publici, care au fost, evident, discriminați.

Din nefericire, corupția și incompetența actualei Puteri ne fac să pierdem oportunități importante și sume imense, puse la dispoziție de Uniunea Europeană, care ne dă, dar nu ne bagă și în traistă.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Au depus în scris, de asemenea, declarațiile politice domnii: Eugen Bejinariu, Emil Radu Moldovan, Costică Macaleți, doamna Doina Drețcanu, de la PSD; domnul deputat Ioan Țundrea, de la Partidul Conservator; domnii Mircia Giurgiu, deputat independent, Vasile Pruteanu, deputat independent; domnul Aurel Vlădoiu, PSD; domnul Ioan Hoban, PNL; domnul Paul Magheru, PRM; domnii Constantin Traian Igaș, PD, Rogin Marius, PD, și Radu Lambrino, PD.

Cu aceasta, vă rog să-mi permiteți să declar închise lucrările primei părți a ședinței de astăzi.

Urmează partea a doua, destinată dezbaterilor proiectelor de lege înscrie pe ordinea de zi.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse la președintele de ședință)

 
    Daniel Buda - declarație politică cu titlul  A fost odată un ministru de externe...;

Domnul Daniel Buda:

Declarație politică intitulată "A fost odată un ministru de externe...".

De 17 ani încoace avem politicieni ce se străduiesc care mai de care să convingă electoratul că ei sunt soluția ideală pentru a scoate țara din impasul politico-economic (și nu numai) în care se zbate.

De 17 ani se creează și se desființează instituții politice, apar noi posturi de secretari de stat și de miniștri, fie ca urmare a dorinței de a optimiza anumite domenii, fie ca urmare a unor "necesități" de nimeni știute. Însă, nici un regim politic nu a reușit să dea țării ceea ce-i lipsește cel mai mult în acest moment: specialiști.

Specialist în acest domeniu al politicii înseamnă un produs al unui partid crescut în ideologia acestuia, care să creadă în ideile promovate de partidul său și a cărui pregătire academică să fie fără cusur, mai pe scurt ceea ce vesticii numesc "un politician de rasă".

Marea noastră deficiență se manifestă aici întocmai ca în piesele lui Caragiale, și asistăm neputincioși se pare, la o serie de apariții pe scena politică, care practic în loc sa ne construiască imaginea ca țară ce se consideră europeană, nu face altceva decât să le atragă atenția celor cu care vrem să ne "înfrățim" că nu suntem altceva decât elevul codaș al clasei, pe care toți ceilalți trebuie să îl ducă în spate.

Asistăm de o vreme încoace la anumite scene desprinse parcă din piesele lui Caragiale ori de cate ori ne îndreptăm privirea către politica noastră externă spre exemplu, unde domnul prim-ministru Tăriceanu a avut nefericita inspirație de a numi un istoric. Biografia domnului ministru de externe al României, deși confirma faptul că acesta ar fi de formație istoric, ba chiar unul cu doctorat în domeniu, nu poate confirma faptul ca acesta ar avea cea mai mică abilitate de a învăța din greșelile și gafele comise de diverse personaje politice de-a lungul timpului și, din luna aprilie a acestui an, acest personaj numit ministru a reușit să facă deliciul cancelariilor europene cu gafele sale impardonabile.

Ușor, ușor, mai afirmând că "normalizăm relația cu rușii", mai declarând că vrea să semneze tratate pe care România le respinge ferm (tratatul cu Moldova), mai adoptând o atitudine și poziție de copil de clasa I aflat în fața doamnei învățătoare Condoleeza Rice ("Yes, right" exact așa a făcut), mai confundând reporterii de televiziune cu iubita dumnealui și împărtășindu-le genialele idei de scădere a densității demografice prin trimiterea infractorilor țigani în deșert (pe care probabil domnul Vadim Tudor s-ar fi oferit să-i transporte gratuit și să le dea și arme cu un singur glonte), acest "Ciorbăreanu", cum cred că l-ar fi numit Caragiale, a reușit să transforme imaginea ministrului de externe al României într-o glumă care ar putea fi numită cel mult sinistră, dacă s-ar opri aici.

Din păcate, domnul istoric, care, culmea, are și studii de "Mass-media si comunicare", s-a dovedit a fi destul de greu de redresat pe drumul cel bun și iată că acum a atins culmea lipsei de eleganță și bun simț pe care unii compatrioți de-ai noștri spun că poporul nostru le-ar avea din plin. așadar, nu numai ca nu a învățat nimic din extemporalele picate cu brio până acum, dar a vrut să dea și dovada supremă a incompetenței sale. și cum putea să facă asta mai bine decât prin a se comporta cu unul dintre capetele încoronate ale Europei, precum un bișnitar aflat în unul dintre târgurile capitalei, bucuros ca are un client străin care îi laudă marfa: "Good point, good, good point". Mda, păi într-adevăr, "bine țintit", domnule Cioroianu, dar numai dacă țintiți către postul de cel mai jalnic om politic care a reprezentat vreodată România! Și, oricum, mai exersați la gestul cu degetul, că nici măcar pe acela nu l-ați făcut cum trebuie, sunt sigur că nici până acum Regele Spaniei nu l-a înțeles prea bine.

Din fericire, mai avem ceva timp să recuperăm ceea ce dumneavoastră ați alterat cu atâta "naturalețe", iar în perioada următoare poate veți avea totuși și un acces de demnitate și vă veți reorienta profesional către alt domeniu politic.

În final, nu mai îmi rămâne decât să vă fac o simplă recomandare, oarecum colegială: înainte de a accepta un post de răspundere pe scena politică uitați-vă măcar o data în oglindă și fiți sincer cu dumneavoastră și analizați-vă mai întâi calitățile de om: cât de demn sunteți, cât de curajos sau cât de laș, cât de conștient de responsabilitățile pe care vi le puteți asuma sunteți. Și poate dacă veți fi sincer o singură dată cu dumneavoastră veți face mult mai mult bine acestei țări decât în momentul actual.

    Minodora Cliveti - declarație intitulată Dreptul la liberă circulație...în București!;

Doamna Minodora Cliveti:

"Dreptul la liberă circulație...în București!"

Sunt deputată aleasă într-o circumscripție de provincie, dar îmi petrec cea mai mare parte a timpului în București. De luni până joi, uneori chiar și duminica, încerc să trăiesc în București cât mai normal posibil, chiar dacă sunt conștientă că este imposibil să mă simt ca acasă: pentru că nu-i cunosc nici pe vânzătorii din piață, nici pe cei de la chioșcul de ziare sau de la brutărie, pentru că nu am reușit să construiesc relații de vecinătate (nici bună, nici rea) cu vecinii de bloc, pentru că nu mă salută oamenii pe stradă. Și cu toate acestea nu îmi vine să fredonez precum Sting :"I'm a little alien in..." București, pentru că sunt, totuși, în țara mea.

Tocmai de aceea am avut naivitatea să cred că în țara mea românul are dreptul la libera circulație. Eroare! Sau adevăr, dar nu în București.

Circulația în București este un drept numai pentru unii: cei care au un girofar, pentru circulația rutieră, și cei care au un helicopter, pentru celelalte tipuri de circulație. În rest, toata lumea este discriminată din punctul de vedere al exercitării acestui drept fundamental al omului, iar dreptul însuși este violat sistematic, zi și noapte, vara ca și iarna.

Asta în ceea ce privește pe cei care doresc să se deplaseze motorizat.

Discriminați sunt însă și ceilalți beneficiari ai dreptului la liberă circulație: pietonii. Aceștia nu mai au la dispoziție trotuare pentru uz exclusiv: marea majoritate a acestora s-a trasformat în carosabil (au fost chiar pietoni accidentați pe trotuar de către mașini care rulau pe acolo în tăcere, fără să claxoneze măcar pentru a-și semnala prezența și a preveni pe pietonii naivi care se credeau în siguranță.). Altele sunt parcări improvizate, dar perpetue, pe care vezi aceleași mașini în fiecare zi, mașini pe care le ocolești pe carosabil, stârnind reacțiile "civilizate" ale automobiliștilor care circulă, nu-i așa, pe unde este dreptul lor să o facă.

Iar pietonul, basculând între trotuarul ocupat, sau desfundat, sau înlocuit de un șanț în fundul căruia se vede structura subterană a Bucureștiului, își cântă probabil despre "fratele lui" Bucureștiul. Pe care îl evită noaptea, pentru că surprizele se pot multiplica...

Așadar, pun o nouă întrebare: nu "Unde-i centru-n București", ca în cântec, ci "Pe unde să circulăm în București?" Noi, românii, bucureșteni sau provinciali, ei, străinii, europeni sau nu?

Îl rog pe primarul general al Bucureștiului să se ducă măcar o săptămână la birou conducându-și singur mașina, fără însemne speciale, pe drumurile tuturor, respectând toate semnele de circulație, interdicțiile, ocolirile, semafoarele, mai mult sau mai puțin corelate, indicațiile de mare ajutor ale polițiștilor etc., și, dacă nu ajunge la timp la program, să se autosancționeze.

Asta numai dacă nu va avea nevoie de tratament medical.

Dar nu în București, pentru că, până ajunge la spital, poate nu mai are nevoie de nimic.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Cine răspunde pentru banii irosiți ai românilor?;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Cine răspunde pentru banii irosiți ai românilor?"

Stimați colegi,

Am participat cu toții la prima campanie electorală în care nu s-au mai făcut alianțe politice fără viitor, în care fiecare formațiune politică a fost pe cont propriu și liberă să se exprime, conform doctrinei și propriilor convingeri. A fost o campanie pe care Partidul Național Liberal a gândit-o ca pe un exercițiu de informare a cetățenilor cu privire la rolul și atribuțiile Parlamentului European, precum și ca pe un proiect de promovare a candidaților liberali. În calitate de reprezentant al PNL, sunt împăcat că am dus o campanie clară și curată. Nu același lucru îl pot spune despre Traian Băsescu și despre Partidul Democrat, care au reușit "performanța" de a bulversa pe toată lumea, de la partide până la ultimul elector bine intenționat.

În primul rând, mă bucur că președintele Traian Băsescu a recunoscut eșecul referendumului pe care l-a susținut cu încăpățânare și fără nici un sens, cu singurul scop de a face propaganda Partidului Democrat. Oamenii au înțeles acest lucru, iar prezența la vot demonstrează că Traian Băsescu nu mai are susținerea populară pe care o invoca pentru fiecare acțiune a sa. Ceea ce a omis Traian Băsescu să spună sunt câteva lucruri de bun simț. Prima întrebare este cine plătește cele 3 milioane de euro cheltuite pentru un referendum, despre care se știa cu luni înainte că nu va fi validat din cauza absenteismului. Cu acești bani s-ar fi putut construi cel puțin un cartier de locuințe, s-ar fi putut acorda ajutoare pentru cele câteva sute de mii de români care trăiesc la limita sărăciei, s-ar fi putut lua zeci de aparate atât de necesare spitalelor din România, s-ar fi putut renova sute de școli din mediul rural. În schimb, cel ce pretinde a apăra interesele tuturor romanilor, a ales să folosească acești bani cu scopul ascuns de a face campanie, pe bani publici, pentru toți românii portocalii.

În al doilea rând, reclam modul în care a fost bulversat intenționat mesajul pentru alegerile europene. Am trecut, unii fără să realizeze, printr-un moment istoric: primele noastre alegeri pentru parlamentarii europeni ai României. Ce făcea domnul Băsescu în acest timp? Trimitea românii să voteze pentru un sistem de vot care era deja introdus de Guvern, într-o variantă acceptată atât de societatea civilă, cât și de partide, inclusiv de Partidul Democrat. Am întâlnit zeci de oameni care, în ziua votului, se simțeau frustrați de faptul că nu înțelegeau de ce sunt chemați la vot, de ce sunt și alegeri și referendum, pentru ce avem nevoie de referendum. Toți acești oameni au refuzat să-și exercite dreptul de vot, iar astfel, șansa unui scrutin corect și clar a fost ratată.

Consider că, pe lângă un interviu dat presei, președintele Traian Băsescu trebuie să-și ceară scuze electoratului și partidelor politice pentru folosirea banilor publici în campania electorala a PD, precum și pentru faptul că a distorsionat mesajul primelor alegeri europene din România. Dincolo de jocurile de culise și de imagine pe care le face, Traian Băsescu trebuie să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că românii sunt un popor inteligent, pe care daca îl folosești demagogic o data, nu te mai iartă. În această privință, vă garantez că viitorul îmi va da dreptate, iar gogoașa portocalie umflată de sondaje și de un președinte sută la sută partinic, va exploda în scurt timp.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ovidiu Ioan Silaghi - constatarea unor apropieri între doi adversari politici: Ion Iliescu și Traian Băsescu ;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Nu credeam, după o perioadă, anii 2003-2005, în care PNL împărțit și cele bune și cele rele cu Traian Băsescu, că realitatea mă va pune în situația de a constata că între două personaje politice diametral opuse, adversari aprigi pe scena politică, Traian Băsescu și Ion Iliescu, se poate pune semnul egalității. Nu sunt eu cel care am căutat această apropiere. Ea a reieșit din ultimele declarații publice făcute de actualul șef al statului.

La două ore după închiderea urnelor, pe 25 noiembrie, președintele Traian Băsescu afirma că "acele aproape 5 milioane de votanți la referendum" reprezintă "segmentul de populație activ în viața politică". Șeful statului mai caracteriza votanții la referendum ca fiind un "nucleu dur, interesat de viața politică a țării (...)oameni care nu doresc o cale de mijloc. Ei au votat precis pentru votul uninominal majoritar,..."

Cu patru ani înainte, imediat după referendumul pentru revizuirea Constituției, președintele de atunci, Ion Iliescu, spunea: "Cine nu votează se cheamă că nici nu mai trebuie să fie luat in considerare. Trebuie și noi să ignorăm părerea celor care nu vor să și-o exprime..."

Dacă la acest capitol, tonul domnului Ion Iliescu este mai dur decât al urmașului său, esența este aceeași: ambii președinți consideră că doar votanții la referendum contează, refuzând totodată să țină cont și de (o)poziția celor care nu au fost la urne.

Vă rog însă să fiți atenți însă la următorul set de declarații: Ion Iliescu (2003) : "potrivit reglementărilor legale actuale, pentru ca alegerile sau referendumul să fie validate este necesară prezența la urne a cel puțin 50% plus unu din numărul persoanelor cu drept de vot. De ce? Consider că trebuie adoptate unele reglementări legislative care să permită validarea alegerilor sau a referendumurilor indiferent de numărul cetățenilor care se prezintă la vot". Traian Băsescu (2007) : "N-aș trata cu indiferență acest rezultat (al referendumului - n.a.) prevalându-mă de o lege, pe care o consider strâmbă (...) Va trebui probabil să analizăm cu responsabilitate și legea referendumului. Astăzi am avut proba inechității ei. (...)Introducerea artificială a unui prag de 50% + 1 din electoratul din listă pentru validarea unui referendum arată discriminarea pe care politicienii o practică atunci când cetățenii români sunt chemați la vot împotriva interesului lor, dar în interesul românilor. Condițiile sunt să fie validate numai acele consultări electorale care sunt în interesul politicienilor. Cred că o astfel de limită ar putea fi stabilită, 50% + 1 din cei înscriși în listă - condiție de validare a unui referendum, numai dacă în România ar fi votul obligatoriu". Vă las pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați să analizați cele două declarații și să observați dacă există vreo diferență.

PS: În 2003 însă nu se putea pune semnul "egal" între Traian Băsescu și Ion Iliescu. La propunerea domnului Iliescu de a se modifica legea referendumului, Traian Băsescu a protestat vehement: "După 13 ani, Ion Iliescu n-a înțeles încă esența democrației, care presupune tocmai pronunțarea a cel puțin jumătate plus unu din electoratul cu drept de vot. Înainte de 1989 era susținătorul votului cu 100%, iar acum nu mai vrea nici măcar 50%". În 2007, Traian Băsescu îl contrazice și pe Traian Băsescu cel din 2003. Personal, eu aștept ca Traian Băsescu să redevină cel din 2003.

    Paul Magheru - declarație politică cu tema Pericolul extremismului maghiar;

Domnul Paul Magheru:

"Pericolul extremismului maghiar"

Extremismul maghiar a câștigat, în urma alegerilor de duminica trecută, reprezentare la nivelul Parlamentului European, prin cele două falange ale sale: UMDR și Laszlo Tokes. Modul în care a decurs campania electorală a acestor doi poli horthyști, declarațiile belicoase ce-au premers-o și făgăduințele autonomiste făcute de lideri iresponsabili comunității maghiare sunt de natură să țină în gardă fiecare conștiință românească lucidă. Dincolo de miza electorală propriu-zisă, se joacă, acum, o carte cu un tăiș foarte periculos.

Pe o scenă dominată de cântecul inconștient al președintelui jucăuș, ce-a luat puterea în brațe și nu mai vrea, cu orice preț, să-i dea drumul, clasa politică românească se zbate în mrejele rivalităților mărunte ale clipei, dând uitării, cu o ușurință iresponsabilă, problemele grave ale țării. A trecut aproape un an de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment marcat prin festivisme de-a lungul și de-a latul țării. Mai mult, sărbătoarea a îmbrăcat straie carnavalești, fie și numai dacă ne amintim joaca primilor oameni din stat pe harta de turtă dulce a Europei, la Bruxelles. Atât au reținut președintele țării și primul ministru din momentul istoric care-a deschis anul 2007 la români: că totul se reduce, la urma urmei, la o joacă de copii decrepiți pe o hartă de turtă dulce. Din păcate, aceste personaje burlești, cocoțate în scaunele puterii, printr-un straniu cinism al istoriei, dovedesc, de atunci încoace, că nu au altă grijă decât tranșarea, în folos propriu, nu numai a puterii, dar, dacă e nevoie, și a țării.

Nu acutizarea discrepanțelor uriașe, nu paralizia în accesarea fondurilor europene, nu împărțirea țării în feude purtând coloraturile politice ale tuturor partidelor ce s-au perindat la putere în timpul tranziției spre haos, nu exacerbarea iredentismului maghiar, nu acestea au fost preocupările unei tagme de politruci orbiți de beția luptei pentru ciolan. Rezultatele alegerilor din blestemata zi de 25 noiembrie sunt tocmai consecințele acestui mod de a înțelege activitatea politică: nimic pentru polis și oamenii ei, totul pentru noi, cu orice preț, inclusiv acela al fraudei electorale. Iar poporul, înțelegând nimicnicia șmecheriilor golănești ce se pun la cale pe seama sa, a recurs la singura reacție de bun simț ce-i mai stătea la îndemână. A întors scârbit spatele, dând o palmă întregii mascarade ce se cheamă viață politică în România.

Din păcate, însă, tot cei mulți vor suferi consecințele. Pericolul reprezentat de extremismul maghiar va ieși la suprafață, în perioada următoare, cu o forță nebănuită de cei cu simțurile anesteziate de lupta pentru putere. Discursul extremist al pastorului Tokes va obliga UDMR să ridice ștacheta propriului radicalism, pentru a nu-și pierde alegătorii. Manifestările iredentist-șovine se vor accelera în dauna mândriei și a siguranței naționale românești. Firește, pe fondul completei nepăsări a circarilor din palatele puterii de la București...

Mai mult ca niciodată, e nevoie de intransigența și verticalitatea Partidului România Mare! Extremismului ce amenință ființa națională îi vom opune îndârjirea lucidă a acestei forțe ce nu întâmplător și-a ales drept simbol acvila cruciată. Cei ce jubilează, acum, prematur, la masa marii trădări, alături de capii antiromânismului, ar face bine să ia aminte la pilda păsării Phoenix! Pentru că "vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decât atât"!

    Gheorghe Dragomir - declarație politică Despre dezastrul de la referendum - eșecul personal al președintelui;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Dezastrul de la referendum - eșecul personal al președintelui"

Recentele gânduri ale președintelui Băsescu în legătură cu prezența sau, mai bine zis, absența românilor de la referendum au fost legate de persoana sa. Domnia sa a interpretat eșecul referendumului ca o ofensă personală și nu o problemă a legislativului, chestiune rezolvată deja prin asumarea răspunderii Guvernului.

Este bine totuși că cineva își asumă răspunderea eșecului de la referendum. Însă modalitatea în care președintele a înțeles absenteismul la vot și, mai ales, ideea organizării unui nou referendum inutil (ca și primul de altfel) pe tema votului uninominal, plătit tot din banii contribuabilului român - care oricum nu are altă problemă decât să fie certat de președinte că nu s-a prezentat decât la votul pentru Parlamentul European și nu și la referendum - mi se pare cel puțin deplasată.

În cazul declarației referitoare la dorințele președintelui pentru anul 2008 "trebuie să vă spun că aș fi tare bucuros să spun că la Palatul Victoria se află un prim-ministru competent, cu care să pot colabora" îl pot informa pe Traian Băsescu că are un prim-ministru competent, iar problema colaborării dintre cei doi ține doar de domnia sa.

    Mihai Sandu-Capră - prezentarea câtorva date concrete privind preocuparea Guvernului liberal în privința educației;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor și domnilor,

Se vorbește foarte mult despre un "Pact pentru educație", despre faptul că acest guvern nu se implică, despre faptul că liberalilor nu le pasă de copiii României, despre faptul că numai Președintele țării se preocupă de acest subiect important pentru români, dar la o analiză mai atentă se poate dovedi cu ușurință care este în realitate adevărul.

Chiar cu mult timp înainte ca președintele Băsescu să deschidă această temă de discuție, ministrul liberal al educației pregătise deja un pachet de legi în acest sens. Apoi este cunoscut faptul că în anul 2008, pentru prima dată în istoria post-decembristă a României, educația primește 6% din p.i.b. Acest lucru ilustrează că educația reprezintă, cu adevărat, o prioritate pentru Guvernul României.

O demonstrație foarte recentă a interesului Guvernului actual pentru subiectul îmbunătățirii sistemului educației este dată de faptul că Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, Hotărârea privind semnarea Acordului - cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea proiectului "Reforma educației timpurii în România".

Proiectul are în vedere îmbunătățirea managementului grădinițelor, prin optimizarea planificării în cadrul unităților de învățământ preșcolar prin implicarea și participarea activă a părinților, precum și prin dezvoltarea profesională a managerilor din grădinițe (aproximativ 2.500 manageri formați), care beneficiază de oportunități de dezvoltare profesională pe o perioadă de maximum 4 ani.

În cadrul proiectului se vor urmări: îmbunătățirea competențelor și abilităților educatorilor din sistem, ca urmare a oportunităților de dezvoltare profesională oferite pe o perioadă de maximum 4 ani (cca. 35.000 profesori), reabilitarea/consolidarea a 340 de grădinițe și construcția a 410 grădinițe noi.

Vor fi înființate servicii îmbunătățite pentru copiii cu nevoi speciale, vor fi create 318 Centre de Resurse ce oferă servicii integrate și alternative stabilite la nivel național. Costul total net estimat al proiectului prevăzut a se implementa pe perioada 2007-2011, se cifrează la 88,3 milioane euro și este finanțat de BDCE cu 66,8 milioane euro și de Guvernul României cu 21,5milioane euro.

Oare ce ne arată cele menționate mai sus, stimați colegi? Nimic altceva decât diferența dintre fapte și vorbe: democrații care discută acum cu președintele Băsescu despre "Pactul pentru educație", au condus Ministerul Educației timp de 2 ani și jumătate, iar liberalii l-au preluat de doar 7 luni. În acest scurt timp, Guvernul liberal a pregătit un pachet de legi aflat în dezbare publică, derulează deja mai multe programe cu impact pe termen lung, încheie acorduri importante de finanțare și chiar alocă foarte mulți bani educației din bugetul pentru anul 2008.

Mai sunt foarte multe de făcut, este într-adevăr un domeniu sensibil, cu mare impact pentru viitorul României, dar, din păcate, unii "fac" în câteva luni și alții doar "vorbesc" timp de mai mulți ani.

Vă mulțumesc.

    Iuliu Nosa - declarație politică cu subiectul Importanța Marii Uniri și a Zilei Naționale a României în viziunea președintelui Traian Băsescu;

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Importanța Marii Uniri și a Zilei Naționale a României în viziunea președintelui Traian Băsescu".

Fiecare popor are o istorie în care nu sunt dăltuite o mulțime de date esențiale, unele mai importante decât altele. La noi este înscrisă la loc de cinste data de 1 Decembrie 1918 - momentul sublim al istoriei românești, ziua în care a apărut pe lume "România dodoloață", cum ar zice marele Lucian Blaga și care avea să devină, începând cu anul 1990, Ziua Națională a României.

Marea Unire din 1918 a beneficiat de o conjunctură astrală, pe fondul prăbușirii Imperiului Țarist, a dualismului austro-ungar și a Împărăției otomane. Prin Tratatul de la Trianon din 20 iulie 1920, se recunoșteau granițele de vest și de nord ale statului național unitar român, iar alte acte internaționale validau granița în răsărit. Marea unire reprezenta împlinirea istorică prin care se anulau toate instituțiile suportate de poporul român timp de patru secole. Măreția acestei zile vine din faptul incontestabil că desăvârșirea unității naționale a fost un efort istoric al întregii națiuni române.

Asemenea unui arc peste timp, momentul în care se află acum țara, ca și în urmă cu 89 de ani, ar trebui să fie un moment marcant al istoriei. Tranziția României de la totalitarism la democrație și la economia de piață ar fi trebuit să se apropie de final. Acum, România face parte din marea familie a Alianței Nord-Atlantice și este membră a Uniunii Europene. Românii ar fi trebuit să ajungă la un asemenea nivel de trai și demnitate încât să se poată bucura din plin de Ziua Națională a României și să nu se mai gândească la cât le va fi de greu mâine să pună o bucată de pâine pe masă copiilor.

Noi, parlamentarii români, ca oameni ai deciziei politice, avem obligația să înfăptuim România modernă, democratică, prosperă, conectată la valorile și structurile europene. Avem obligația să sesizăm felul în care românii își sărbătoresc Ziua Națională.

Aceeași obligație ar trebui să o perceapă și cei doi capi ai Executivului, președintele-jucător și premierul. Ar fi putut, ca măcar de 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri de la 1918 și Ziua Națională a României să ajungă la un consens și să-și ofere un time-out în disputa lor continuă. Dar, nici vorbă să ofere românilor un moment de liniște!

În discursul rostit cu prilejul Zilei Naționale, președintele Băsescu își exprima regretul că "Această sărbătoare nu este trăită cu intensitatea cu care alte națiuni își trăiesc ziua națională". Și a găsit și motive pentru a explica lipsa de entuziasm a românilor. Primul era, citez: "Incapacitatea oamenilor politici de a oferi o viziune clară despre viitorul nostru ca națiune. După primul an de când suntem membri ai Uniunii Europene, pare că România nu știe încotro se îndreaptă". Și, cu permisiunea dumneavoastră, stimați colegi, voi mai cita din spusele președintelui-jucător: "Al doilea motiv este că există români care, în Europa, sunt obligați să sufere de pe urma faptului că sunt români, din cauze pe care nu vreau să le reamintesc aici."

După ce a rostit cuvintele de mai sus, oare președintele Băsescu nu și-a dat seama că el este unul dintre principalii vinovați pentru existența motivelor care îi împiedică pe români să se poată bucura de Ziua Națională? Cu siguranță, nu!

Este mult mai simplu să învinuiești toată clasa politică, să te cerți permanent cu un premier incomod, să faci campanie electorală partidului din care provii, călcând în picioare Constituția și să cheltuiești banii publici pe referendumuri, sfidându-i pe cei care nu au ce mânca. Dar, la fel de vinovat este și Tăriceanu, care, de trei ani, conduce un Guvern ineficient, care nu este în stare să aducă puțin mai multă bunăstare în casele românilor. Cei doi beligeranți nu fac decât să se certe, să-și protejeze interesele și să-și încrucișeze distructiv orgoliile personale.

Ar trebui să devină raționali și să conștientizeze că ei sunt cei care au distrus politica externă a României, ei nu au reușit să gestioneze eficient criza din Italia și tot ei sunt cei care distrug bunăstarea materială și spirituală a românilor de trei ani încoace. Și se mai miră că românii sunt prea puțin entuziaști de Ziua Națională!

    Florin Iordache - declarație politică: Traian Băsescu - câștigător și totuși înfrânt!;

Domnul Florin Iordache:

"Traian Băsescu - câștigător și totuși înfrânt!"

Ziua de 25 noiembrie 2007 poate fi considerată o zi fatidică pentru președintele României. Această zi va rămâne în istorie ca fiind începutul sfârșitului pentru Traian Băsescu. Este ziua în care președintele a simțit cum un ochi îi râde și celălalt îi plânge. Deși a dorit să evidențieze partea bună a referendumului organizat pe tema votului uninominal, totuși, domnia sa știa foarte bine că nu vorbea despre nimic altceva decât de începutul declinului și, mai ales, de sfârșitul perioadei de manipulare.

Traian Băsescu a jucat, din nou, la cacealma, dar de data aceasta a pierdut. Crezând că ulciorul merge la nesfârșit la apă, a sperat că le va putea râde, din nou, în față politicienilor. A mizat pe arma numită "popor" și a pierdut.

Am putea spune că electoratul începe să se convingă de persuasiunea și adevărul promovate de Traian Băsescu. Poate că a venit momentul adevărului sau, cel puțin, începutul lui. Se pare că, deși votul uninominal este dorit de marea majoritate a populației, totuși, cetățenii nu au mai vrut să îl susțină pe Traian Băsescu în campania sa prefăcută. Poate că nu mai este mult până când Făt Frumos se va transforma în balaurul cu două capete și atunci lucrurile vor lua o anumită întorsătură.

Până atunci, nu ne rămâne decât să sperăm că adevărul va ieși la iveală și, până atunci... din nou să sperăm.

    Costică Macaleți - despre Boala la sate sau despre inegalitate si lipsa de respect față de locuitorii satelor românești;

Domnul Costică Macaleți:

"Boala la sate sau despre inegalitate și lipsa de respect față de locuitorii satelor românești"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la situația gravă în care se găsesc acum locuitorii din mediul rural. Era deja cunoscut faptul că, în condițiile mai grele, diferite de cele specifice mediului uragan, locuitorii de la sate suferă de diferite boli și au o medie de vârstă mai mică decât a celor de la oraș, mortalitatea fiind, din nefericire, superioară aici.

De curând, cercetătoarea Ioana Petre, de la Institutul de Sociologie din București, a dat publicității concluziile unui studiu ce vine să confirme tulburătoarea realitate, prezentată mai sus. Astfel, sărăcirea tot mai accentuată a satelor românești după Revoluție, modul de viață plin de lipsuri și de frustrări, consumul insuficient de servicii medicale au condus, în mediul rural, la creșterea morbidității, comparativ cu restul populației, dar și a mortalității. Nivelul de educație mai scăzut și lipsa serviciilor medicale, dar și a medicilor în mediul rural a dus la apariția unor fenomene extrem de grave. Aproape un sfert dintre țărani, adică 22,6%, au una sau mai multe boli cronice, cele mai frecvente fiind cele cardiovasculare, care determină incapacități locomotorii de lungă durată. Cifrele arată că 71 la mie dintre țărani au incapacități fizice pe termen lung, față de numai 47,7% la mie dintre cei de la oraș.

Cele mai întâlnite boli cronice în mediul rural sunt hipertensiunea arterială, care afectează 69,9 de persoane la mia de locuitori, alte boli cronice ale inimii - 39,5 la mie, lombosciatică - 28,6 la mie, artroza și artrita - 24,6 la mie, ulcerul - 19 la mie, astmul bronșic - 13,5 la mie, bolile sistemului nervos - 12,2 la mie, litiaza biliară și colecistica - 11,7 la mie, diabetul - 10,3 la mie, bronșita cronică și alte boli respiratorii - 10 la mie. Alte boli des întâlnite în mediul rural sunt cataracta și glaucomul. Cauzele apariției acestor boli cronice sunt, pe de o parte munca foarte grea și, pe de altă parte, faptul că țăranii nu merg decât foarte rar la medic și nu își permit să cumpere medicamentele care îi vindecă.

Este evident faptul că această stare de fapt este dacă nu deosebit de gravă, cel puțin deosebit de periculoasă pentru siguranța cetățenilor. Să nu uităm, totuși, că populația din sate reprezintă jumătate din numărul românilor! Nu cred că este normal ca acești cetățeni să nu beneficieze de condiții de trai cel puțin apropiate de cele în care trăiesc cei de la oraș, chiar dacă știm sigur că nici aceștia nu o duc prea bine. Însă este o discriminare mult prea mare și mult prea evidentă ca să nu ne dăm seama că trebuie schimbat ceva, că este nevoie să intervină prin politici economice și sociale adecvate, care să reducă diferențele între mediul urban și cel rural.

Și parcă nu era destul să ne îngrijorăm de concluziile acestui studiu, când aflăm și de o investigație realizată de ministerul Sănătății în rândul adolescenților din mediul rural, care arată că situația copiilor de la țară este mai mult decât descurajatoare. Conform acestei investigații, realizate pe un eșantion reprezentativ de 3278 de elevi de 11 - 14 ani, a rezultat că 7,5 % dintre copiii de la țară sunt bolnavi de diferite boli cronic, procentaj cu mult mai mare decât al celor de la oraș. Cercetătorii subliniază că persoanele cu un nivel de pregătire mai înalt sunt mai sănătoase decât cele fără școală și au mai puține boli cronice. Or, tocmai la sate întâlnim în covârșitoarea majoritate persoane fără studii sau cu studii medii. Care va să zică și viitorul satului este compromis! Avem copii bolnavi și slab educați, față de problemele cărora autoritățile statului Parlamentul să rămână impasibile.

Iată de ce solicit, de la această tribună, o analiză minuțioasă și un plan concret de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor de la sate și pentru egalitatea de tratament între cetățeni, indiferent dacă ei locuiesc în mediul rural sau în cel urban.

Sunt, cu siguranță, la sate oameni pentru care orice măsură ar fi tardivă după atâta neglijență din partea autorităților, dar dacă pentru ei putem face prea puțin, din nefericire, trebuie ca măcar pentru copii țăranilor români să oferim un viitor mai bun, mai echitabil și mai prosper.

    Mihăiță Calimente - declarație politică: Și băieții plâng...;

Domnul Mihăiță Calimente:

"Și băieții plâng..."

Stimați colegi,

Zilele trecute, opinia publică românească a avut parte de o premieră. În sfârșit, președintele Băsescu a spus răspicat că a greșit atunci când a hotărât ca românii să iasă la referendum pentru votul uninominal. Poate că acum, la Cotroceni, sunt consilieri ceva mai sprinteni la minte, ceva mai culți în cap. Niște băieți care l-au convins pe șeful cel mare că greșelile recunoscute sunt, de regulă, pe jumătate iertate.

Așteptăm acum ca președintele, care a greșit, să vină și să plătească costurile scrutinului ratat și, mai mult, să își prezinte demisia, așa cum ar face orice șef de stat într-o țară în care respectul pentru electorat și pentru banul public valorează ceva.

Traian Băsescu a plâns, s-a urcat pe lada de bere și a vorbit românilor, a dansat prin bodegile litoralului, a demonetizat instituția Parlamentului, a Guvernului și a dansat cu Elena Udrea pe ceea ce a rămas din demnitatea instituției prezidențiale, a păcălit, a înșelat, a mințit și a trădat. A reușit ceva ce nu mulți ar fi putut: a unit clasa politică, bineînțeles împotriva sa.

Toate acestea s-au întâmplat în condițiile în care vajnicul Traian se baza pe "popor". Iată că acest popor amețit și mințit la fiecare apariție a lui Băsescu a bătut în retragere. De astă dată i-au dat doar un avertisment. Urmează cartonașul galben și Băsescu știe asta.

Băsescu știe că vremea se duce destul de repede. Referendumul a fost primul mare șoc pentru el. Și-a dat seama că electoratul nu moare de dragul lui și că vremea parangheliilor politice s-a cam dus. Băsescu este un politician de imagine, nu de program. Cât timp a putut să distreze publicul, a fost bun. Când poantele lui s-au tocit și publicul a obosit, el moare politic pe zi ce trece.

De data asta, chiar plânge - plânge Băsescu, plâng băieții din PD, deși șeful lor, Micuțul Boc, tot nu înțelege ce se întâmplă în jurul său și bea din vinul amar al unei victorii care nu este a lui.

    Cezar Preda - declarație politică cu tema Taxa auto de primă înmatriculare, taxă de lux pentru români;

Domnul Cezar Preda:

"Taxa auto de primă înmatriculare, taxă de lux pentru români"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Începând de la 1 ianuarie 2007, a intrat în vigoare regimul taxei speciale pentru autoturisme care, de fapt, a înlocuit regimul accizelor aplicat până la 31 decembrie anul trecut.

Această taxă, aplicată sub principiul "poluatorul plătește", s-a dovedit, de fapt, o taxă fiscală aplicată cetățenilor care, prin veniturile pe care le au, nu și-o pot permite, fiind o taxă de lux. De aceea, ea este disproporționată în raport cu veniturile românilor și pune o presiune foarte mare pe românii cu venituri mici și foarte mici, astfel încât, după aprecierea mea, este preferabil ca un român care are o Dacie să poată avea posibilitatea să cumpere o mașină mai performantă, nepoluantă, din UE, dar, în același timp, să fie în stare să plătească o taxă modică, nu una prohibitivă, așa cum este în momentul de față.

Mai mult decât atât, această taxă, după cum știți, contravine Tratatului de aderare a României la UE. De altfel, Comisia Europeană spune foarte clar, în scrisoarea trimisă ca răspuns la taxa de primă înmatriculare, că aceasta ''ar trebui eliminată, întrucât va avea un efect benefic pentru mediul înconjurător și siguranța rutieră, întrucât duce la schimbarea mai rapidă a parcului de mașini''. De asemenea, reducerea costului de achiziție al mașinilor constituie un stimulent pentru schimbarea autoturismelor vechi cu altele mai noi, mai sigure, mai puțin poluante.

Domnule prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, Comisia Europeană a trecut, miercuri, la a doua etapă a procedurii de infringement împotriva României în cazul taxei de primă înmatriculare, autoritățile de la București având la dispoziție două luni pentru a se conforma solicitărilor CE, care va înainta, în caz contrar, o plângere la Curtea Europeană de Justiție. "
Constatăm astăzi că după atâta timp guvernul nu a luat nici o măsură, nu a venit cu nici o inițiativă pe această temă. În consecință, Partidul Democrat susține cu tărie eliminarea taxei de primă înmatriculare și trebuie ca guvernul să fie responsabil, să dea banii înapoi celor care au plătit această taxă excesivă și discriminatorie.

Apreciem că, în final, România va trebui să se alinieze la cerințele europene, și cu cât întârzie mai mult acest proces, cu atât impactul returnării acestor sume asupra bugetului se va accentua.

Mulțumesc.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu subiectul 1 Decembrie, sărbătoarea tuturor românilor;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"1 Decembrie, sărbătoarea tuturor românilor"

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată, suntem astăzi în al șaptesprezecelea an în care putem, noi, toți românii, să ne sărbătorim ziua națională la 1 Decembrie așa cum se cuvine, liberi și uniți, așa cum și-au dorit și strămoșii noștri în 1918, când după terminarea primului război mondial au făcut tot ceea ce le-a stat în putință pentru ca românii de pretutindeni să nu mai fie despărțiți.

Doresc prin această declarație să mă opresc puțin la acest mare eveniment ce s-a petrecut în urmă cu 89 de ani, să aduc un prinos celor care au muncit pentru ca Marea Unire să se poată realiza și nu în ultimul rând să transmit un gând de bine tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla ei.

În anul 1918, lupta pentru unitate națională și statală, pentru reconstituirea statului unitar român pe vatra strămoșească a Daciei, a intrat în faza finală. Rolul hotărâtor, decisiv în înfăptuirea acestui deziderat istoric l-a avut factorul intern. Lupta unită a forțelor politice și sociale atât din vechea Românie, cât și din provinciile cotropite de imperiile țarist și austro-ungar a fost favorizată, însă, de evoluția evenimentelor internaționale ce au avut loc la sfârșitul primului război mondial.

În temeiul principiilor de drept internațional, provinciile românești aflate sub ocupația imperiului țarist și austro-ungar s-au unit cu Vechea Românie, desăvârșind statul național unitar român și granițele sale istorice. Unirea a avut loc pe baza actelor cu caracter plebiscitar desfășurate la: 27 martie 1918, la Chișinău (Basarabia); la 28 noiembrie 1918, la Cernăuți (Bucovina) și la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia ( Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureș).

Prin urmare, Marea Unire a exprimat voința unanimă a întregii populații din provinciile românești aflate sub ocupație străină și s-a înfăptuit cu respectarea riguroasă a principiului dreptului intarnațional și a dreptului istoric al românilor.

Referitor la Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, se cuvine precizat că românii au urmărit cu nerăbdare desfășurarea evenimentelor, iar când acestea au fost prielnice realizării obiectivelor lor, au și trecut la fapte. Momentul inițial l-a reprezentat, desigur, Declarația de principii de la Oradea, făcută de Comitetul executiv al Partidului Național Român (partid care-și luase sarcina reprezentării românilor în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș), urmată de prezentarea acesteia în Parlamentul de la Budapesta de către deputatul Alexandru Vaida- Voievod.

În ce privește organizarea și desfășurarea Adunării Naționale a românilor de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, este nevoie să spunem de la bun început că întreaga desfășurare a evenimentelor social-politice din Transilvania, din Ungaria, din teritoriile fostei monarhii, la care se adaugă și situația specifică a Europei din momentul încetării ostilităților pe câmpul de luptă al primului război mondial, a fost propice convocării și ținerii marelui plebiscit.

Cu toate că se înregistrează încercări de a îngreuna, compromite sau chiar de a împiedica acțiunea românilor prevăzută pentru 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, în special din partea cercurilor și formațiunilor politice conservatoare, totuși, având în vedere facilitățile menționate deja, prin care guvernul ungar ajutase financiar și material Consiliul Național Român Central, deși doar după serioase insistențe se poate concluziona că nu se poate vorbi de existența unor acțiuni fățișe de a-i împiedica pe românii transilvăneni să-și organizeze marele plebiscit anunțat.

În tot ce s-a întreprins și s-a realizat în intervalul octombrie-decembrie 1918, se puteau desluși doar eforturile unite ale românilor, în principal a celor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramuraș, dar și a celor din Regat, din Basarabia și Bucovina, precum și a celor plecați în străinătate, de împlinire a visului lor de unire, potrivit principiilor general-democratice din societatea europeană. Mai mult, cele zece zile care au premers adunării de la Alba Iulia au fost, potrivit expresiei unui istoric român, "cele mai entuziaste, mai înfrigurate și mai emoționate din istoria de până atunci a Transilvaniei". La modă în acele zile a fost îndemnul "Veniți la Alba Iulia!". Sub un asemenea titlu-îndemn ziarul "Unirea" din Blaj, scria în numărul său din 28 noiembrie: "Lăsați pe o zi grijile voastre acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor bun și fericit pentru întreg neamul nostru românesc".

Momentul Marelui Sfat al românilor, reunind la Alba Iulia peste 100 000 de participanți, a fost în atenția presei românești și străine, care a redat atmosfera de entuziasm general în care s-a votat unirea necondiționată a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Hotărârea Marelui Forum de la Alba Iulia preciza, în folosul românilor și a celorlalte etnii conlocuitoare: deplina libertate confesională, regim democratic în toate domeniile publice, vot universal, direct, egal și secret pentru ambele sexe, începând cu vârsta de 21 de ani, libertatea presei, a asocierilor și întrunirilor, libertatea de gândire și propagare a acestora, reforma agrară radicală prin care să se asigure o proprietate individuală pe măsura posibilităților de muncă a țăranului, asigurarea de drepturi și avantaje pentru muncitorii din industrie, sinonime cu cele existente în statele dezvoltate industrial din apus.

Noul organism creat, Consiliul Dirigent, l-a numit în frunte pe Iuliu Maniu, ca președinte, din componența sa mai făcând parte Vasile Goldiș, un reprezentant de marcă al Aradului, Ștefan Cicio -Pop, Alexandru Vaida Voievod, Aurel Vlad, Ion Suciu, Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Victor Bontescu, Romul Băilă, Ion Flueraș, Iosif Jumanca, Vasile Lucaciu, Valeriu Braniște și Octavian Goga.

Prezentarea actului Unirii regelui Ferdinand a avut loc în prezența întregului guvern, acesta fiind înmânat de către arădeanul Vasile Goldiș, care sublinia cu acest prilej că unire fusese "o pretențiune" a istoriei, prin ea asigurându-se libertate și dreptate "deopotrivă pentru națiunile mici și mari".

Actul unirii de la 1 Decembrie 1918 avea să fie ulterior întărit prin tocmai subscrierea la el a naționalităților conlocuitoare.

În această zi de sărbătoare aș vrea să transmit tuturor românilor gândurile mele de bine, să le urez, indiferent unde s-ar afla, multă sănătate și să nu-și uite nicicând trecutul.

Vă mulțumesc.

    Marius Rogin - declarație politică: La mulți ani, România!;

Domnul Marius Rogin:

"La mulți ani, România!"

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm astăzi într-o zi în care noi toți ne simțim datori față de cei care s-au dăruit în totalitate îndeplinirii unui vis al nostru al tuturor: acela ca noi toți, românii, să fim uniți într-un singur stat, într-o singură țară.

Acest vis a fost făurit la 1 decembrie 1918, dată care va rămâne mereu în istoria și în inimile noastre ale tuturor. La temelia formării României Mari nu a stat nimic altceva, decât actul de voință al națiunii române. Unirea național-politică de la anul 1918, nu se cuvine a fi înfățișată, nici măcar în parte, ca un dar, coborât asupra neamului românesc din încrederea și simpatia lumii civilizate, nici ca o alcătuire întâmplătoare, răsărită din greșelile dușmanilor de veacuri. Statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie prețuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeiuri adânci și nezguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoșesc. Unirea Transilvaniei cu România era dorința arzătoare a clasei politice și a opiniei publice, deși unii oameni politici considerau prioritară eliberarea Basarabiei de sub ocupația rusească. Această unire a fost de fapt opera marilor bărbați politici din Transilvania și Banat, care au trecut la acțiune atunci când Austro-Ungaria se descompunea, din cauza înfrângerilor de pe front și din cauza anarhiei care se răspândea din Rusia comunistă. Putem aminti aici pe Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop sau Ion Flueraș.

Desprinderea Transilvaniei de Ungaria nu putea fi însă realizată doar prin decizia unui grup de oameni politici, chiar dacă aceștia reprezentau acum noua putere care se instaura în Transilvania. Pentru a nu putea fi contestată pe plan internațional din punct de vedere juridic, decizia trebuia să aibă adeziunea întregii națiuni române din Transilvania. Este ceea ce doreau toți românii din Transilvania, care nu mai suportau oprimarea națională și care așteptau libertatea.

Zeci de mii de români din toate colțurile Transilvaniei, în frunte cu preoții și învățătorii lor, s-au îndreptat spre Alba Iulia, pentru a lua parte la adunare.

Rezoluția adoptată în unanimitate la Alba Iulia afirma celelalte revendicări ale națiunii române din Transilvania: drepturi și libertăți democratice, votul universal pentru ambele sexe, o reformă agrară radicală, deplina libertate națională și confesională a minorităților din Transilvania. Era salutată eliberarea celorlalte națiuni care fuseseră subjugate de către defunctul Imperiu austro-ungar și se exprima speranța că viitorul congres de pace va garanta libertatea și securitatea tuturor națiunilor.

Pentru noi, românii, anul 1918 a fost un an providențial. La 27 martie 1918, Basarabia revenea la Patria Mamă; la 28 noiembrie 1918 era rândul Bucovinei, pentru ca la 1 decembrie la Alba Iulia, devenită capitala de suflet a neamului românesc, să se realizeze unul din visele seculare ale națiunii române, desăvârșirea statului național unitar, prin unirea Transilvaniei, a Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România. De la 1 decembrie 1918, ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul regelui dezrobitor Ferdinand, și până în timpul de față, fiecare cetățean al României întregite a avut prilej să asculte ori să citească diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a înfăptuit Unirea aceasta și la temeiurile care îi garantează trăinicia. O necesitate istorică s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetență, și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forță uriașă ca peste toate advesitățile să dea viață aspirației sale: statul național.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.

Unirea Transilvaniei cu România a rămas însă în primul rând rezultatul hotărârii adoptate de participanții la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, reprezentanții legitimi ai națiunii române.

Pentru a încheia, doamnelor și domnilor, o să vă rog să-mi permiteți să folosesc cuvintele regelui Ferdinand I, cuvinte care cred că se potrivesc cel mai bine la aniversarea a 89 de ani de la marele eveniment: "mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile și pretutindeni, prin credința lor, prin munca și prin jertfa lor au asigurat unitatea națională și salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas și o simțire, de la Tisa până la Nistru și până la Mare."

Dumnezeu să dea românilor ani mulți fericiți, lipsiți de necazuri și spor în toate!

La mulți ani, România!

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Cine apără statul român?;

Domnul mircia Giurgiu:

Cine apără statul român?

România este unul dintre statele care are cele mai multe procese pe rol la CEDO. Motivul îl constituie neaplicarea legii. Un caz concret, dar nu singular, este cel al imobilelor situate pe strada Iuliu Maniu nr. 1- 3 din municipiul Cluj-Napoca. În dosarul nr. 2179/2001 ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc, jud. Harghita, s-a constatat că interesele Statului Român nu au fost apărate corespunzător. Motivul nu îl cunoaște nimeni sau aproape nimeni, doar cei direct implicați în acest dosar.

Ciudat este faptul că cei direct interesați - Statul Român prin organele abilitate - nu a aflat de acest lucru decât atunci când era mult prea târziu pentru a se mai putea face ceva în acest sens. Ca atare, chiriașii celor două imobile continuă lupta pentru recuperarea unui bun al Statului Român, în timp de acesta nu face nimic în acest sens.

Controalele dispuse de alte instituții ale Statului Român rămân fără răspuns sau vreun efect care să conteze cu adevărat. Atunci, întreb, de ce mai suntem noi aici, în Parlament, sau de ce mai există atâtea legi când nimeni nu pare dispus a le respecta sau a le aplica.

O situație mai gravă este cea referitoare la arhiva Transilvaniei care în marea ei majoritate se găsește la Budapesta. Dacă aceasta ar fi fost recuperată multe dintre procesele care se derulează în prezent în instanțele de judecată românești nu ar mai avea loc. Cele mai multe acte de proprietate se găsesc numai la Budapesta ori în alte părți și proprietarii de drept ai unor imobile - clădiri sau terenuri - ajung să petreacă ani buni prin tribunalele românești pentru a-și reconstitui un drept statuat prin Constituie. Nici un guvern de după 1989 nu a făcut nici un demers pentru a readuce în țară arhiva Transilvaniei de la Budapesta. Și atunci, întreb, din nou, cine apără Statul Român?

    Aurel Gubandru - prezentarea unei părți din emblemele edilitare ale județului Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

Pentru o mai bună cunoaștere a istoriei din trecutul Buzăului și Râmnicului Sărat, în decursul vremii, generații și generații de cercetători avizați au "scormonit" cu pasiune documentele care să lămurească multe din aspectele acestor locuri.

Palatul Comunal si Crângul sunt două "embleme" pe care și-au pus semnătura buzoieni celebri.

Distrugerea arhivei în timpul celor două conflagrații mondiale, face imposibilă o datare strictă a perioadei de activitate a unor nume de arhitecți și ingineri celebri care și-au pus amprenta pe multe din realizările edilitare.

Inginerul constructor Emil Boianovici, în calitatea sa de șef al serviciului tehnic din cadrul primăriei, născut la Budapesta și cu studii la Paris și Gand-Belgia, după ce a obținut cetățenia română (în 1906) a lucrat la construcția căii ferate Buzău-Tecuci. Este autorul planurilor de construcție a primului rezervor de apă din Crâng, al primului abator (1882), betonarea heleșteului din Crâng, amenajarea străzii Chiristigii - aici erau amplasate depozitele de cherestea ale negustorilor.

Arhitectul elvețian Jean Henry Schwartz a fost antreprenorul Palatului Comunal, construit în timpul primarului Nicu I.Constantinescu, cel care a demarat și alte lucrări de modernizare: Colegiul Național B.P.Hasdeu, Hala de Măcelărie și Pescărie, actualmente Bazarul Obor.

O construcție asemănătoare cu Palatul Comunal din Buzău, numită Palatul Administrativ și de Justiție s-a ridicat între anii 1895 - 1898 la Râmnicu Sarat.

Cunoscutul constructor de căi ferate, Anghel Saligny, construiește podul de la Râmnicu Sărat cu articulații de plumb la o boltă elipsoidală de zidărie, sistem experimentat pentru prima oară în România. A întocmit, în anul 1881, planurile de construcție a primei gări de la Râmnicu Sărat.

Arhitectul Octav Doicescu este cel care a întocmit documentația pentru construcția, între anii 1933 - 1938, a hangarelor de aviație de la Ziliștea (Bobocu), obiectiv intrat de curând în circuitul unităților militare NATO.

Casa de Cultură a Sindicatelor este opera arhitecților Constantin Frumuzache si Miliță Sion, inaugurată în anul 1975.

Un alt mare arhitect, Grigore Cerchez, este autorul proiectului de construcție al clădirii Administrației Financiare (1914), actualmente sediul Bibliotecii Județene "Vasile Voiculescu".

Autorul proiectului de construcție al Palatului de Justiție (1909 - 1912) de pe b-dul N.Bălcescu a fost arhitectul râmnicean Petre Antonescu.

Colonelul Razu Aristide, președintele Cercului Militar Buzău, a încheiat la 7 octombrie 1914, cu inginerul Adolf Rosensweig, contractul pentru construirea Palatului Cercului Militar.

Sunt și alte clădiri care și astăzi atrag atenția din punct de vedere arhitectural. Vila "Luiza", este una dintre ele. Aici a fost Sediul Administrației Societății Române de Căi Ferate Buzău - Nehoiașu.

Între multele clădiri care amintesc de Buzăul de altădată este și imobilul din strada Independenței nr.53, unde a locuit cu chirie Hortensia Papadat Bengescu, creatoarea romanului citadin românesc.

O alta clădire, amintită într-un document din 1780, singura construcție din Buzăul medieval, aflată pe strada Războieni nr.8, este astăzi sediul Colecției de etnografie și artă populară a Muzeului Județean.

Acestea sunt o parte din emblemele edilitare din trecutul Buzăului și Râmnicului.

    Ioan Hoban - declarație politică cu tema Protecția produselor tradiționale în România;

Domnul Ioan Hoban:

"Protecția produselor tradiționale în România"

Intrarea României în Uniunea Europeană este, fără îndoială, o mare realizare. Am așteptat-o cu toții ca pe o recunoaștere a valorii noastre, a potențialului nostru economic, social, cultural și intelectual. Deschiderea noastră către Europa și a Europei către noi are la bază, printre altele, principiul liberei circulații a mărfurilor și serviciilor. Dar acest principiu nu înseamnă că oricine poate lua oricând și orice pentru a-l vehicula în spațiul UE și a obține profit din această activitate. Există reglementări care acordă protecție proprietății intelectuale, o garantează și o apără.

Am mai avut o declarație politică pe acest subiect. Dacă o fac încă o dată, este pentru că există un bagaj de tradiții sub formă de produse, servicii și obiceiuri românești cu care noi contribuim la zestrea comună a acestei lumi și trebuie ca aceste valori să nu dispară și să rămână ale noastre, să nu ni le ia alții pentru a le valorifica pe alte meleaguri.

Produsele tradiționale românești sunt doar o parte din ceea ce se numește creație intelectuală și care se protejează peste tot în lume.

În România există o bază legislativă națională și una comunitară care reglementează modul în care se înregistrează și apoi sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene produsele tradiționale românești.

La nivel comunitar, sunt în funcțiune:

  • Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20.03.2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare;
  • Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului, tot din data de 20.03.2006, privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare.

La nivel național, se aplică Ordinul nr. 690/28.09.2004 pentru aprobarea Normei privind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale.

În fapt, cei care doresc să-și înregistreze produsele tradiționale, pot face acest demers prin intermediul direcțiilor agricole județene. Lista cu produsele înregistrate se centralizează anual de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale care, la rândul său, o publică în Monitorul Oficial și o transmite spre validare forurilor europene.

Din păcate, nu întotdeauna direcțiile agricole furnizează celor interesați informații corecte. De la Centrul regional de proprietate industrială Maramureș mi-au parvenit informații de genul: direcțiile agricole informează cetățenii că: "Puteți înregistra produsul, dar nu-l puteți comercializa în afara gospodăriei". Ceea ce este fals.

Mai mult decât atât, există produse tradiționale de pe Lista oficial publicată, care încalcă drepturi de proprietate industrială anterior dobândite de către alte persoane, cum ar fi mărci înregistrate sau indicații geografice înregistrate (în Maramureș există astfel de cazuri).

Pentru a preveni astfel de situații, îmi permit să fac câteva propuneri:

  1. Armonizarea legislației naționale cu cea europeană în ceea ce privește "persoana" care poate înregistra astfel de produse.
  2. Introducerea în normele naționale a unei specificări legate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală anterior dobândite de către alte "persoane".
  3. Informarea corectă a cetățenilor (eventual semnarea de protocoale de colaborare între Direcțiile Agricole și organismele de protecție a proprietății intelectuale din România).
    Miron Ignat - declarație politică privind 1 Decembrie - Ziua Națională a României;

Domnul Miron Ignat:

"1 Decembrie - Ziua Națională a României"

Stimate colege, stimați colegi,

Ca în fiecare an, pe data de 1 decembrie am sărbătorit Ziua Națională a României. În acest an s-au împlinit 89 de ani de când românii ardeleni s-au adunat la Alba Iulia și au semnat unirea veșnică cu propria mamă.

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului național, anul încununării victorioase a unui lung șir de lupte și sacrificii umane și materiale pentru făurirea statului național unitar.

În toamna anului 1918, criza politică din monarhia austro-ungară a atins punctul culminat, armatele Antantei au ocupat Bulgaria și au dus la restabilirea legăturii României cu trupele aliate de la Salonic. Astfel a fost anulată pacea impusă României la București de Puterile Centrale, România pregătindu-se astfel să decreteze cea de-a doua mobilizare.

În toamna aceluiași an, țările capitaliste au fost zguduite de puternice cataclisme sociale: răscoale, revoluții burghezo-democratice și revoluții proletare.

În cursul lunilor octombrie - noiembrie 1918, în Transilvania revoluția burghezo-democratică se desfășura cu repeziciune. Programul revendicărilor cu caracter social pentru care militau forțele sociale progresiste, în principal mișcările muncitorești și țărănești se aflau în strânsă legătură cu cel al emancipării naționale, pentru unirea Transilvaniei cu România.

Pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia s-a făcut într-un timp relativ scurt și a constituit momentul de apogeu al luptei naționale a românilor. Această adunare a fost un eveniment revoluționar în cadrul căruia au fost ridicate probleme care stăteau în fața poporului român: desăvârșirea statului național unitar român, înfăptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalității în drepturi pentru naționalitățile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic.

Astfel Marea Adunare Naționala, simbol al afirmării poporului de a-și hotărî singur soarta, a fost convocată pentru ziua de 1 decembrie 1918.

Astăzi, ziua de 1 decembrie este o zi a manifestărilor speciale, a spectacolelor și a celebrării obiceiurilor. Este o zi încărcată de istorie, în care omagiem eroii din trecut și vorbim despre cei din viitor.

Pentru noi toți, Ziua Națională a României reprezintă un prilej în plus de a fi mândri că suntem români, indiferent de apartenența noastră etnică, credința religioasă, pregătirea profesională, apartenența politică sau statutul social.

La Mulți Ani, România!

    Radu Lambrino - declarație politică cu tema Returnarea banilor încasați pentru taxa de primă înmatriculare;

Domnul Radu Lambrino:

"Returnarea banilor încasați pentru taxa de primă înmatriculare"

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta intervenție pornește de la declarația de săptămâna trecută a comisarului european pentru Taxe și Uniunea Vamală, domnul Laszlo Kovacs, în care comisarul european afirmă că Guvernul Tăriceanu va trebui ca, după ce va adapta legislația astfel încât să corespundă cu cea europeană, să dea înapoi proprietarilor de autoturisme banii pe care i-a încasat anul acesta din taxa de primă înmatriculare.

"Banii vor fi înapoiați, aceasta a fost decizia Curții Europene de Justiție în ce privește Ungaria și Curtea va lua aceeași hotărâre și în cazul României. Astfel, toți oamenii vor primii banii înapoi. Dacă România va modifica legislația în ceea ce privește taxa auto de primă înmatriculare înainte ca executivul european să trimită cazul la Curtea Europeană de Justiție, șoferii tot vor primi banii înapoi. În caz contrar, România va fi sancționată", a subliniat acesta.

Reacția Guvernului Tăriceanu a fost, ca de fiecare dată când este vorba de acest subiect, complet deplasată. Presa a scris de nenumărate ori despre legăturile de afaceri care stau în spatele fermității primului-ministru în păstrarea unei taxe care are prea puțin de-a face cu protejarea mediului și prea multe în comun cu anumite interese. Oricum, mai devreme sau mai târziu, cele aproximativ 225 de milioane de euro încasate din taxa de primă înmatriculare doar în perioada ianuarie-octombrie, vor trebui înapoiate așa cum s-a întâmplat și în cazul țării vecine, Ungaria. În calitate de deputat de Timiș nu pot să nu îmi exprim în acest context satisfacția că o parte din aceste sume returnate populației se vor îndrepta către județul Timiș, un județ care este o dovadă vie că înscrierea unui număr mare de mașini cumpărate din alte țări ale Uniunii Europene nu a transformat parcul județean de mașini în "cimitirul de mașini al Europei" cum încercau să ne amenințe anumite persoane interesate în păstrarea respectivei taxe.

În contextul în care problema taxei de primă înmatriculare este unul din primele exemple din care românii pot înțelege direct consecințele aderării României la Uniunea Europeană, aș dori să subliniez o dată în plus importanța alegerilor pentru Parlamentul European care tocmai au avut loc. Returnarea fondurilor încasate de Guvern printr-o taxă arbitrară înseamnă o dovadă concretă că aderarea României la Uniunea Europeană poate însemna și folosirea unui mod de sancționare a Guvernului Tăriceanu care altminteri nu ar fi existat.

Alegerile pentru Parlamentul European au fost una din ocaziile în care cetățenii României și-au ales în mod direct reprezentații în una din cele mai importante instituții ale Uniunii Europene. Voi încheia așadar mulțumind electoratului județului Timiș pentru încrederea acordată reprezentanților Partidului Democrat în alegerile pentru Parlamentul European, partid confirmat cu această ocazie ca principala forță politică din acest județ, asigurându-i că europarlamentarii P.D. le vor reprezenta interesele așa cum se cuvine.

    Rareș Șerban Mănescu - evidențierea importanței Proiectului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

În data de 27 noiembrie a.c., Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a lansat Proiectul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative", Comisia Europeană aprobând acest program la data de 21 noiembrie 2007.

Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative" (PO DCA), finanțat din Fondul Social European, vizează dezvoltarea capacității administrative și sprijinirea eforturilor de modernizare ale administrației publice românești. Prin HG 128/2006, Ministerul Administrației și Internelor a fost desemnat drept Autoritate de Management a PO DCA, program al cărui proces de elaborare a fost demarat în luna noiembrie 2005.

Beneficiarii acestui program sunt autoritățile publice locale și centrale, structurile asociative ale autoritățile publice locale, ONG-urile și mediul academic. Valoarea totală alocată este de 246.014.081 milioane euro. Finanțarea aplicațiilor este de 85% din Fondul Social European, iar co-finanțarea reprezintă 15%.

Acest program își propune să contribuie la rezolvarea nevoilor de reformă ale administrației publice, în general, dar identifică trei sectoare prioritare în alocarea resurselor financiare, și anume: sănătatea, educația și asistența socială.

Implementarea PO DCA se va desfășura în perioada 2007-2013, potrivit prevederilor Regulamentelor Uniunii Europene, iar plățile se vor efectua până în 2015. Managementul Programului este realizat de Autoritatea de Management (Ministerul Internelor și Reformei Administrative).

PO DCA are un obiectiv general și două obiective specifice. Astfel, obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace pentru beneficiul socio-economic al societății românești. Obiectivul general afirmă că existența unor servicii publice eficiente contribuie la creșterea productivității economice. Cele două obiective specifice se referă, pe de o parte, la îmbunătățirea managementului ciclului politicilor publice și, pe de altă parte, la asigurarea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizarea acestora. Aceste două obiective specifice se regăsesc în cele două axe prioritare, prima tratând managementul ciclului de politici publice, iar cea de-a doua - furnizarea, eficiența și calitatea serviciilor publice.

    Vasile Mocanu - declarație politică cu tema Subdezvoltarea rurală a Guvernului Tăriceanu;

Domnul Vasile Mocanu:

Declarație politică: "Subdezvoltarea rurală a Guvernului Tăriceanu"

Guvernul portocaliu cu picățele, condus cu onor de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a mai inventat un concept: subdezvoltarea rurală. De trei ani, satul românesc suferă cumplit, dar nimeni nu face nimic. Culmea este că acum există o mulțime de bani pentru îmbunătățirea vieții țăranului din România, dar mai este nevoie și de o oarecare bunăvoință din partea autorităților pentru a putea face rost de aceste fonduri europene de dezvoltare rurală.

Din păcate, de un an și jumătate, Guvernul român se declară incapabil de a elabora Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), singurul document pe baza căruia România poate accesa peste 8 miliarde de euro, în următorii 7 ani. E adevărat, a existat o schiță alcătuită în viteză în această vară a PNDR. Dar când primești din partea forurilor competente de la Bruxelles peste 500 de corecturi înseamnă că ești fie incompetent fie inconștient. Fie ambele la un loc.

Această întârziere privează România de fonduri în valoare de 700 de milioane de euro, care trebuiau cheltuiți în anul 2007. Ministrul Cioloș ne dă asigurări că documentul va fi finalizat la începutul lui 2008, iar banii vor veni la anu' și la mulți ani. Să dea Dumnezeu, că dacă ne bazăm doar pe liberali se pare că vom muri de foame. Uitați-vă cum se prăbușește economia românească după ce a "duduit" trei ani de zile. Acum bubuie!

Întrebare: Cum explică ministrul Cioloș această întârziere, mai ales că nu este nou în sistem, ci vechi funcționar în cadrul Ministerului Agriculturii? Cine-i vinovat de faptul că am pierdut 700 de milioane de euro? Repet: 700 de milioane de euro!

Și încă o întrebare, pentru oficialii Ministerului Agriculturii. Din totalul celor 13.000 de sate ale României, în jur de 1.000 sunt locuite de rromi. Sunt așa-numitele "slobozii", alcătuite din foștii clăcași dezrobiți de pe domeniile boierești. Viața acestor comunități se desfășoară la limita supraviețuirii, în case acoperite cu cartoane, sufocate de noroaie și de indiferența autorităților.

Întrebare: Cuprinde Planul Național de Dezvoltare Rurală un capitol special dedicat acestor sate extrem de sărace? Dacă nu, înseamnă că n-ați înțeles nimic din gravele probleme pe care le înfruntă emigranți români în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

    Viorel Pupeză - declarație politică cu titlul «Hai la curățenie! la Palatul Cotroceni»;

Domnul Viorel Pupeză:

Declarație politică: «Hai la curățenie!" la Palatul Cotroceni»

Referendumul pentru introducerea votului uninominal reprezintă un nou eșec al președintelui Traian Băsescu. Este cu siguranță cel mai vizibil, pentru că românii nu au fost prea preocupați de modul în care șeful statului gestionează politica externă a României sau de rolul său de mediator între instituțiile statului. Chiulul masiv al electoratului demonstrează că în timp ce "dirigintele" a fost ocupat cu referendumul, predând lecții de sisteme de vot la întrunirile Partidului Democrat sau ale Partidului Național Liberal, poporul avea alte griji. Doar prezența la vot ar fi arătat cât de importantă este pentru mult clamatul popor tema votului uninominal, pe care președintele o consideră drept prioritate națională. Dar românii au alte griji, oricum, nu mor de grija lui Băsescu.

"Eșecul referendumului nu este și eșecul meu", a spus Traian Băsescu, dar oare cine ar trebui să-și asume aceste milioane de euro aruncate pe apa sâmbetei? Referendumul nu a demonstrat mai nimic, ci doar că Traian Băsescu nu se mai bucură de sprijinul masiv al populației și probabil nici de cel al propriului partid, din moment ce nici măcar liderii PD nu s-au dat peste cap pentru a aduce electoratul la vot.

Cu această prezență redusă, președintele "tuturor democraților" are o marjă de manevră limitată. Pentru că numărul de voturi obținute în favoarea propunerii sale este destul de mic, Traian Băsescu nu mai are dreptul să invoce voința cetățenilor pentru a-și impune proiectul. Va trebui să învețe că nu tot ce spune el este literă de lege și că regulile sale nu pot fi impuse în România ca pe un vapor aflat în derivă. De această dată nu l-au mai boicotat pe Traian Băsescu 322 de parlamentari, ci milioane de români, sătui de maniera sa de a prezida țara, drept dovadă fiind faptul că nu au forțat ușile pentru a ajunge la vot.

Și, pentru că dorința de a ieși în față este prea mare, iar PD și PLD mai au nevoie de capitalul de imagine al președintelui și la alte scrutinuri, nu ar fi exclus ca de acum înainte să îl vedem pe Traian Băsescu anunțând referendum și pentru alte chestiuni, ducând în derizoriu teme importante.

Traian Băsescu a reușit să îngroape pentru o bună bucată de timp votul uninominal în certuri politice. "Hai la curățenie!" a devenit un banc, la fel ca "Să trăiți bine!". Probabil că președintele s-a gândit că dacă va hăhăi de câteva ori, după cum fluieră unii prin reclame, pe loc va răsări votantul român dornic să igienizeze clasa politică românească. Dar Traian Băsescu a omis faptul că mizeria a fost ascunsă inclusiv sub covorul roșu de la Cotroceni, pentru că, la fel ca și peștele, și clasa politică tot de la cap se împute.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Politica între vorbe și fapte;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Politica între vorbe și fapte".

După trei ani de guvernare de dreapta și după primele alegeri pentru Parlamentul European care vor conduce la schimbarea coordonatelor de decizie în politica românească, ceea ce înseamnă că de acum înainte hotărârile importante pentru români și pentru țară vor fi luate în forurile de decizie ale Uniunii Europene, cred că este oportună o analiză succintă cu privire la dezvoltarea țării, precum și a politicii guvernării de dreapta din această perioadă.

Unul dintre marile eșecuri ale guvernului actual îl reprezintă faptul că noi, ca țară, am reușit contraperformanța de a deveni plătitori la bugetul Uniunii Europene, contribuind în acest an cu peste un miliard de euro, iar de adus în țară nu am reușit să aducem niciun euro, datorită incompetenței crase a Guvernului.

În tot acest timp în care au fost la putere, agricultura se duce de râpă, pensionarii sunt lăsați de izbeliște, educația este îngropată, iar camarila de bogați ce gravitează în jurul Puterii devine pe zi ce trece tot mai bogată.

Și, totuși, marea întrebare care se pune este ce au făcut politicienii dreptei românești în acest timp, în care țara mergea din rău în mai rău?

Cea mai mare realizare a lor a fost specializarea în politicieni analiști, care constată problemele și deficiențele din cadrul societății și care chiar se revoltă împotriva unor nedreptăți sociale, dar în timp ce se află la putere nu fac nimic pentru a le corecta, ci rămân la stadiul de vorbe, reușind să schimbe astfel rostul politicii de la fapte la vorbe. Timp în care PSD s-a adaptat la politica de tip european, axată pe realizarea și implementarea unor măsuri concrete, care să servească nevoilor curente ale populației. Astfel, prin introducerea unor moțiuni simple, PSD a obligat Guvernul să reintroducă subvențiile în agricultură, dând astfel o gură de oxigen agricultorilor, iar prin introducerea unor proiecte de lege în Parlament, a reușit să mărească pensiile.

Însă marea problemă ce se ridică este cum vor reuși ei să vină în întâmpinarea problemelor românilor și să le rezolve în forurile de decizie ale Uniunii Europene, unde se iau hotărârile importante la nivel european, când ei au dovedit până acum că sunt incapabili să realizeze proiecte în folosul românilor?

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Bugetul asigurărilor sociale pentru 2008 este nefundamentat;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică: "Bugetul asigurărilor sociale pentru 2008 este nefundamentat".

Bugetul asigurărilor sociale va aduce în sfârșit în buzunarele pensionarilor români mai mulți bani. Această măsură socială binevenită a fost luată la inițiativa Partidului Social Democrat.

Totuși, fundamentarea acestor creșteri nu a fost făcută într-un mod serios de Guvernul liberal și poate avea repercusiuni grave asupra deficitului din anul viitor. Pârghia fiscală a ruginit, cota unică nu ajută economia, anul viitor se prevede o creștere a încasărilor din impozitul pe profit de doar 12%, în condițiile în care rata inflației este prognozată pentru 2008 la 5-6%, iar creșterea economică la 6%. Bugetul asigurărilor sociale pe 2008 va fi de 32,056 miliarde lei și va putea înregistra pentru prima dată deficit.

Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pe 2008, aprobat de Guvern, fiscalitatea va fi relaxată prin reducerea cu 6% a contribuțiilor sociale. Bugetul a fost fundamentat pornind de la următoarea evoluție a indicatorilor specifici: numărul pensionarilor din sistemul public de pensii va crește de la 4,633 milioane în anul 2006 la 4,659 milioane în anul 2008; rata medie a șomajului scade de la 5,2% în anul 2006 la 4,3% în anul 2008. În aceste condiții, bugetul asigurărilor sociale se va baza pe venituri de 32,056 miliarde lei, din care cele aferente sistemului public sunt în sumă de 32,004 miliarde lei. Din totalul contribuțiilor se scade contribuția la fondurile de pensii obligatorii administrate privat, estimată la 834,5 milioane lei. Proiectul bugetului pe anul 2008 al Ministerului Finanțelor folosește creșterea salariilor ca sursă de asigurare a măririi punctului de pensie. Guvernanții spun că din creșterea salariilor s-ar asigura aproape 40% (peste 1 miliard lei) din suma necesară. Creșterea salariilor, în condițiile unei creșteri mici a numărului de salariați și la același nivel de contribuții la asigurările sociale (Casa de Asigurări) ajută menținerea punctului de pensie actual, 31% din salariul mediu.

Pentru o creștere substanțială a punctului de pensie, până la 37% din salariul mediu, ar fi necesară o creștere majoră a numărului de contributori și un nivel de CAS mărit, dar acestea nu vor avea o tendință ascendentă, ci descendentă. Se va recurge, așadar, la o fiscalitate mărită (prin taxarea unor venituri până acum neimpozate sau taxate puțin), introducerea de noi taxe (precum cele ecologice, redevențe din concesiuni), diminuarea unor cheltuieli.

Pensia medie va crește, de la 311 lei, cât a fost în 2006, la 377,6 lei, în 2007, iar în 2008 va ajunge la 511 lei. Cel mai important lucru este ca această creștere să nu fie anulată de creșterea prețurilor.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Pericolul recesiunii economice;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică: "Pericolul recesiunii economice".

Dezechilibrele macroeconomice ale României s-au accentuat în ultimii ani. Deficitul de cont curent al balanței de plăți a crescut accentuat și este estimat a fi de 14,5% din PIB în 2007, dar foarte îngrijorătoare este deteriorarea structurii finanțării acestuia, în care investițiile străine directe nu mai acoperă decât 40% din deficit. Aceste rezultate proaste fac România să fie depunctată în toate clasamentele agențiilor de rating al stabilității economice.

Creșterea economică s-a dovedit a fi nesănătoasă, inflația de peste 7% este una din cele mai mari din Europa. Politica fiscală actuală nu mai poate fi aplicată, deoarece nu stimulează competiția și competitivitatea.

Aceste date privitoare la situația țării noastre, coroborate cu o situație internațională neprielnică, pot împinge România spre recesiune.

În epoca modernă s-a renunțat demult la conceptul de neutralitate monetară, care în trecut ascundea esența relațiilor monetare, astfel că acum politica monetară este recunoscută ca o componentă esențială a politicii economie. În economia de piață, politica economică este o intervenție deliberată a statului în domeniul economic, în scopul de a înfăptui anumite obiective de ordin structural și conjunctural. Convergența politicilor fiscale cu cele monetare trebuie să fie un obiectiv extrem de important pentru Guvernul liberal, până acum acesta acționând neconcertat, chiar haotic.

Prăbușirea cursului monedei național în raport cu euro aduce mari deservicii economiei, plecarea capitalurilor străine, sărăcirea populației, a investitorilor și provocarea unui val de neîncredere față de activele denominate în moneda națională. În trei luni, valoarea companiilor listate la Bursa de Valori a scăzut cu 30%, aproximativ 10 miliarde de euro s-au evaporat, accentuând expectațiile pesimiste privind viitorul economiei din România.

Directorul Fondului Monetar Internațional, Rodrigo Rato, este de părere că recenta criză a piețelor de credit este posibil să fi fost atât de puternică încât ar putea cauza o recesiune economică globală, marcând sfârșitul a 5 ani de creștere.

În 2007, stocul de credite bancare din România, raportat la p.i.b., este de peste 35% (față de 20% în 2004). Acest fapt ne arată că mulți dintre români nu trăiesc bine, așa cum li s-a promis, ci cu mult peste posibilități. Avalanșa creditelor restante și a celor pierdere poate lovi economia.

Bugetul public administrat de Guvernul liberal nu trebuie să efectueze cheltuieli care să amplifice în mod inutil deficitele externe, trebuie să se procedeze la un control mai bun al cheltuielilor, care să stimuleze oferta internă. BNR trebuie să alerteze băncile comerciale în privința sporirii creditului către sectorul privat și a creșterii numărului creditelor-pierdere. Firmele autohtone trebuie să găsească mijloacele pentru creșterea competitivității.

Din trimestrul al patrulea al acestui an, economia europeană va arăta mult mai rău decât acum, informează Reuters, citând un studiu al Biroului de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat. Autoritățile române nu au un plan de acțiune legat de întâmpinarea acestor efecte negative determinate de cauze externe, dar și de cele structurale interne. Ajustările vor fi făcute de piață, dar într-un mod brutal, pe cheltuiala cetățeanului român, determinând scumpirea utilităților, a prețurilor alimentelor, creșterea șomajului, scăderea valorii banilor economisiți.

    Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Votul uninominal - subiect închis;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică intitulată "Votul uninominal - subiect închis"

Campania electorală pentru votul uninominal a fost una deficitară atât sub aspectul organizării și desfășurării, cât și în ceea ce privește rezultatele și reacțiile cetățenilor.

Partidul Social Democrat a susținut votul uninominal încă din anul 2005, când proiectul propus a fost promovat pentru dezbatere în Parlament, având peste un milion de semnături în favoarea sa.

În schimb, în această campanie în care doar președintele Băsescu și-a susținut și promovat ideea, niciun alt partid nu s-a implicat în lămurirea și mobilizarea oamenilor, lucru dovedit și de cota de absenteism, de aproape 75%. Iar refuzul premierului și al unor miniștri din cabinetul său de a merge la vot a arătat că șansele de validare erau extrem de reduse. Evident, cei prezenți la vot și-au exprimat acordul față de acest proiect, dar gradul scăzut de reprezentare nu ne permite să știm cu precizie care ar putea fi opțiunea celorlalte persoane cu drept de vot.

Deși domnul președinte era convins că acest referendum va fi un eșec, a fost de acord cu cheltuirea unor sume uriașe - peste 13,5 milioane euro - doar pentru a-și satisface un capriciu în calitatea sa de agent electoral al PD.

Și, pentru a încheia definitiv subiectul și a rămâne la varianta "listacilor" - alt termen drag președintelui, Partidul Democrat ne face "surpriza", deja anticipată de către social-democrați, de a depune un proiect de lege care nu-i altceva decât copia fidelă a inițiativei legislative a PSD.

Dar, potrivit procedurilor parlamentare regulamentare, din momentul depunerii nu mai există timpul necesar pentru adoptarea acestui proiect, așa că s-a terminat cu votul uninominal la primele alegeri parlamentare.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privitoare la revalorizarea resurselor de competență și profesionalitate ale României;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privitoare la revalorizarea resurselor de competență și profesionalitate ale României.

Doamnelor și domnilor,

Vin astăzi în fața dumneavoastră sub impresia creată de participarea mea, de curând, la Cluj-Napoca, la inaugurarea unui modern centru medical. Am dorit să aduc în dezbaterea Parlamentului României o problemă pe care cred că noi, ca și națiune, o avem în acest moment: valorificarea resursei competență pentru a deveni competitivi.

Competența este una din puținele resurse pe care nu le-am privatizat total sau restituit în urma vreunui proces pierdut, dar o putem înstrăina cu ușurință, dacă autoritățile vor continua să manifeste aceeași atitudine neglijentă în raport cu diversele domenii de competență și cu profesioniștii acestora. Performanțele unor concetățeni ai noștri sunt cu atât mai remarcabile cu cât s-au realizat nu doar prin efort personal sistematic și valorificarea capacităților de care au dispus, dar aproape împotriva sistemului, care era dator să le dea întreg concursul.

Una din problemele noastre ca țară este migrația masivă a forței de muncă peste granițe; și, din păcate, segmentul care pleacă este constituit din cele mai active și calificate grupuri ale populației. Toți cei care pleacă din țară în căutarea unei slujbe mai bine plătite sunt mobilizați în demersul lor de lipsa unei valorizări a lor în țară. Fie ca sunt instalatori, zugravi, medici sau cercetători, toți doresc să-și valorizeze experiența și pregătirea dobândite pe parcursul vieții profesionale într-un mediu de piață propice și care să le ofere recompense pe măsura valorii lor pe piață.

Cred că în contextul actual, în care conform statisticilor tot mai multe domenii din România se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă bine calificată, este cazul ca autoritățile să gândească politici publice prin care la nivel de țară să stopăm această ,,hemoragie'' de profesioniști care în număr tot mai mare aleg să plece din țară pentru a-și căuta valorificarea competențelor pe alte meleaguri. Așa cum și la nivelul Uniunii Europene există strategii privind competiția pentru valorificarea forței de muncă înalt calificate în raport cu piețele nord-americană și japoneză, tot așa cred că este momentul să gândim și să aplicăm strategii privind crearea unor centre de excelență zonale, care să fie deschise înspre societate, spre competența științifică și profesională, inclusiv spre piața muncii.

Faptul că dispunem de un potențial creativ important nu ne garantează succesul în efortul de modernizare și dezvoltare a țării. Profesioniștii se pot valida aici sau oriunde în altă parte pe piața mondială. Această din urmă opțiune pare să fie singura pe care indiferența autorităților o sugerează. Ne-am obișnuit să proclamăm "primatul românesc" în numeroase domenii tehnico-științifice, dar dezvoltarea noastră economică este dependentă de importul de tehnologie. Reclamăm deficitul de forță de muncă, dar nu suntem dispuși să motivăm valorificarea competențelor autohtone pe piața națională prin politici publice menite să-i încurajeze să-și dezvolte o carieră profesională și un statut socio-economic cu adevărat european în țara noastră.

Este aceasta posibil? Dincolo de retorică, răspunsul nostru este pozitiv. Pentru exemplificare aducem cazul consorțiului medical recent inaugurat la Cluj, condus de prof. dr. Mihai Lucan, care și-a propus să valorifice experiența și profesionalismul celor mai reputați specialiști din domeniu, români și din alte țări europene, oferind cetățenilor noștri servicii medicale de nivel european, ale unui adevărat centru de excelență.

Stimați colegi,

Instituțiile statului, și în primul rând Guvernul, au datoria să inițieze politici sustenabile de prezervare a potențialului științific românesc și de valorificare a acestuia în viața și economia reală.

De aceea solicitam public Guvernului să elaboreze o politică aplicată, o strategie și un program de urgență care să poată veni ca o contrapondere la exodul de competențe din țară. Brandul competență ar trebui să reprezinte și pentru noi o investiție valoroasă în capitalul uman, pentru a crește competitivitatea de țară și progresul societății românești, în noul context european și global.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Dacă se poate, stimați guvernanți, unde este interesul pentru dezvoltarea României și desfacerea producției satului românesc?;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Stimați colegi,

Doresc să vă prezint declarația politică cu titlul: " Dacă se poate, stimați guvernanți, unde este interesul pentru dezvoltarea României și desfacerea producției satului românesc ?".

Am participat, la sfârșitul acestei săptămâni, la o întâlnire cu locuitorii comunei Jucu. Preocupările și părerile lor nu aveau exprimarea directă a rosturilor integrării europene, ci, simplu și curat, arătau ce înseamnă pentru ei așezarea în rosturile europene. Doreau sincer ca producția lor agricolă, în special cea legumicolă, să fie valorificată, "dacă se poate" în centrul reședință de județ, "dacă se poate" ca alocările de fonduri să vizeze și drumurile comunei, "dacă se poate" ca școala să aibă condiții de normalitate asemănătoare celor în care au învățat și ei, când comuniștii se aflau la putere, prin anii '60-'70, "dacă se poate" ca dispensarul să existe și în mod real, nu numai cu denumirea, "dacă se poate" ca autoritățile locale să cunoască interesul local și să acționeze în baza acestuia, "dacă se poate" ca autoritățile județene să fie la fel de preocupate de cetățenii comunei cum sunt preocupate de interesele celor care vin în zonă, "dacă se poate" și nu deranjează, Guvernul și autoritățile centrale să-și facă temele, pentru a nu prejudicia sprijinul pentru categoriile de cetățeni pentru care îndrumarea și ajutorul este esențial.

Am constatat, ascultând cu atenție participanții la întâlnire, că problemele care ne urmăresc pașii integrării europene sunt la noi, depind în mare măsură de modul în care se acționează la nivel central și local într-o Românie care din punct de vedere al interesului și al acțiunii celor de la putere este din ce în ce mai puțin a românilor.

Din ce în ce mai mult România este "beneficiara" unei segregări a intereselor celor pentru care dispensarul se găsește la Paris sau Viena, școala fiilor și fiicelor se găsește la New York sau Londra, drumurile cele mai sigure pentru relaxare și cumpărături sunt pe calea aerului către Viena, Milano sau Madrid, activitatea lor prodigioasă nu mai este legată de producția noastră, ci de valorificarea producției altora, și interesele celor mulți, care doresc ca munca lor să aibă valoare, să poată să fie valorificată, familiile lor să aibă siguranță și speranță că viitorul este asigurat se află departe de preocuparea celor care domină puterea economică.

Este greu să explici și să fi credibil că aceste lucruri sunt reale după ce ani la rând lupta de clasă a devenit principalul motor al politicii de partid. Nu cred în această manieră de abordare a problemelor profunde și grave cu care se confruntă România. Consider însă că abordarea echilibrată a raportului dintre capital și salariați este deosebit de important pentru construcția dezvoltării durabile, care devine o necesitate în momentul de față. Cum se poate face această construcție a echilibrului când dorința acumulării averilor este foarte mare, chiar dominantă, uitându-se de români și de interesele reale ale României?

În această atmosferă în care numai banul contează și acumularea de avere este cea care stabilește ierarhia și, după părerea unora, a celor care au acumulat, ceilalți, care nu au reușit acest lucru, sunt oameni de nimic; aici folosind expresia dragă a unui apropiat pentru care onorabilitatea este dată de gradul de acumulare, unul dintre producătorii agricoli din comuna Jucu, care ar dori să poată să-și valorifice producția legumicolă în piața centrală a Clujului. Totul pare simplu sau ar putea fi simplu dacă primarul municipiului Cluj-Napoca și președintele Consiliului Județean, un democrat și un liberal, ar avea o politică de promovare a producției agricole din județul nostru pentru crearea locurilor de muncă la nivelul mediului rural, pentru dezvoltarea puterii economice a satului, în așa fel încât exprimarea dorințelor de integrare europeană să devină realitate, și lozincile prezente pe panourile publicitare, în fluturași și în spațiile publicitare din mass-media să aibă credibilitate.

Recenta dispută privind imposibilitatea închirierii de către producătorii agricoli adevărați a spațiilor din tradiționala hală din Piața Mihai Viteazu demonstrează, mai mult decât vorbele, gândirea de dreapta a celui care conduce, în sensul că nu a existat și nu există între preocupările sale și dorința de a asigura condițiile de valorificare a producției autohtone.

Realizând Programul de guvernare locală a candidatului PSD la poziția de primar al municipiului Cluj-Napoca din anul 2004, am propus crearea, la nivelul municipiului, unor spații comerciale pentru valorificarea producției agricole a județului și a produselor din mediul rural, spații care să fie puse gratuit de municipalitate la dispoziția comunităților locale ale județului. În această variantă, legumicultorii din Jucu, organizați în baza mecanismelor economice de piață, ar fi avut posibilitatea de valorificare a produselor lor.

Cu siguranță că o altă alternativă ar fi fost piața de gros din comuna Apahida, investiție de 4.000.000 de euro, cofinanțată de Uniunea Europeană și care va fi în administrarea Consiliului Județean, investiție demarată în anul 2003. Dar cum să poată fi o alternativă când un contract de execuție de 90 de zile pentru piața în aer liber, care trebuia să fie gata și dată în folosința în luna iunie, s-a transformat și prelungit într-o lucrare de construcție cu finalitate undeva în luna decembrie. Poate producătorul agricol să își vândă produsele în condiții decente în astfel de situații ?

Oportunități sunt, dar dacă interesul celor care guvernează comunitățile locale, precum și spiritul gospodăresc al edililor locali și județeni ar fi pentru interesul public, atunci lucrurile ar putea intra în normalitate. Dar oare există interes general pentru dreapta aflată la guvernare? Cred că nu. Dacă ar fi interes pentru problemele cetățeanului și dacă agenda guvernanților de la orice nivel ar fi aceeași cu cea a cetățeanului, atunci lucrurile ar intra în normalitate și în fireasca rezolvare a problemelor.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Servum pecus! (Oaie servilă! Turmă slugarnică!) sau despre absența efuziunii la fuziune;

Domnul Ioan Țundrea:

Obiectul declarației politice: Servum pecus! (Oaie servilă! Turmă slugarnică!) sau despre absența efuziunii la fuziune.

Au trecut trei ani de la lamentabila efuziune portocalie în care Anghelache își flutura fără să știe steagul mortuar peste o alianță născută defunctă, dar care salva PD-ul de la cele 3 procente pe care le avea în 2003.

Și cum în politică legea echilibrului funcționează la fel de precis ca și legile fizicii, iată că cei care au provocat divizarea PNL sunt ei înșiși absorbiți de aspiranții la titlul de partid-stat, adică PD. Cei care l-au "sinucis" pe Anghelache reprezintă acea turmă slugarnică de yesmani care peste noapte devin din socialiști feseniști populari, asta vară se opuneau majorării pensiilor, invocând lipsa banilor, pentru ca într-o singură zi, la referendum, să arunce pe apa sâmbetei miliarde, sau tropăiau ieri pe ecranele tv că nu fuzionează, pentru ca azi să anunțe cu fețe cadaverice, mimând satisfacția, că "s-au luat"!

Noi, conservatorii, avertizăm de trei ani că partidul demagog nu reprezintă altceva decât o "Servum pecus", care îi consideră pe români având chipul și asemănarea lor schimonosită de inconsecvență și minciuni.

Eroare gravă, domnilor PCR, FSN, PD , PDL, românii nu mai acceptă această gogoriță numită fuziune, în care nu mai cred că PD le aduce, într-o efuziune trâmbițată funebru, traiul bun promis în 2004.

Vă mulțumesc.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Vin grevele;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică intitulată "Vin grevele"

Se pare că televizorul și-a pierdut din influența anilor Ž90 asupra poporului. Odiseele și elodiadele, oricât de profesionist sunt puse în scenă, nu mai reușesc să țină societatea românească cu sufletul la gură și cu ochii nedezlipiți de micile ecrane.

Valoarea coșului zilnic, mult prea mare pentru bugetari, pensionari și nu numai, începe să scoată sindicatele în stradă. Pentru început, Federația Educației Naționale a declanșat, de ieri, conflictul de muncă. Conform graficului, în fiecare zi, cursurile vor fi întrerupte în câte un județ. Ieri au fost în grevă 6.000 de cadre didactice sibiene și, pe cale de consecință, de vreo treizeci (30) de ori mai mulți elevi. Astăzi este rândul dascălilor din Caraș-Severin, cărora le vor urma cei din Galați, Satu Mare, Timiș etc.

Federația "Sanitas" a fost convinsă, în ultimul moment, să amâne greva de avertisment ce trebuia sa aibă loc ieri, precum și greva generală stabilită pentru data de 19 noiembrie.

Efectele deciziilor economice neoliberale luate de alianța portocalie la început de mandat sunt din ce în ce mai vizibile. Inflația a atins, luna trecută, cel mai înalt nivel din ultimul an și jumătate, iar leul cea mai scăzută valoare comparativ cu euro, din aceeași perioadă de timp și cel puțin pe termen scurt nu se întrevăd semne de redresare.

Corupția dă în clocot chiar la vârful uneia dintre cele mai credibile instituții ale democrației noastre, anulând diferența dintre noroi și stele!

Potrivit unor informații preliminare dar pertinente, se pare că cel puțin 30 dintre cei 160 de ofițeri superiori verificați de Anticorupția din Apărare și-au achiziționat ilegal locuințele de serviciu.

Lipsa de respect pentru lege a atins cote incredibile dacă generali ai armatei române, unii chiar șefi de servicii informative, nu se sinchisesc să dea declarații notariale false pentru a putea să-și cumpere locuințele de serviciu la un sfert din prețul acestora.

Comiterea acestui tip de infracțiune, la un asemenea nivel, având în vedere faptul că este aproape imposibil să nu fie depistată într-un timp relativ scurt, nu poate fi explicată decât printr-un dispreț absolut față de lege.

Acest dispreț față de lege al domnilor generali probabil că s-a transmis, pe cale ierarhică, de la comandamentul suprem, dobânditorul casei din Mihăileanu, tot printr-un asemenea fals. Faptul că unul beneficiază de imunitate și altul nu, nu are o importanță prea mare. La acest nivel se știe că dacă vreun magistrat lipsit de orientare ar decide începerea urmării penale, speța ar putea fi strămutată cu ușurință la Alba-Iulia, unde funcționează impecabil mașina de spălat și curățat gulere albe " ALBA - LEX" a Justiției noastre, care ne-a dus faima binemerită în toată lumea.

Vă mulțumesc.

    Doina Micșunica Drețcanu - declarație politică intitulată Persoanele cu handicap au drepturi numai pe hârtie;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege și stimați colegi,

"Persoanele cu handicap au drepturi numai pe hârtie"

Declarația mea de astăzi se constituie într-un apel adresat dumneavoastră, stimați colegi, în această ultimă lună a anului în care am primit certificat de țară europeană. Aș vrea să subliniez faptul că anul 2007 a fost declarat de Uniunea Europeană "Anul Egalității de Șanse pentru toți", iar acum ne aflăm în perioada celor 16 zile de militantism pentru combaterea violenței (25 noiembrie - 10 decembrie). Această perioadă cuprinde șapte zile declarate zile internaționale, începând cu 25 noiembrie - Ziua Internațională a Nonviolenței, 1 decembrie - Ziua Internațională AntiSIDA, 3 decembrie - Ziua Internațională a Persoanelor cu Handicap, 5 decembrie - Ziua Voluntarilor, până la 10 decembrie - Ziua Internațională a Drepturilor Omului.

Din păcate, în această perioadă nu am văzut acțiuni organizate pentru marcarea acestor evenimente de către autoritățile centrale decât sporadic și mai degrabă de către autorități locale și de către organizațiile neguvernamentale. Un exemplu concret a fost Ziua Internațională a Persoanelor cu Handicap, care a fost băgată în seamă doar de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în parteneriat cu Liga pentru Promovarea și Apărarea Persoanelor cu Handicap, cât și de Radio România.

Probabil că Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, prin reprezentanții săi, nici nu știe de existența acestei zile.

Oricum, cetățenii cu dizabilități ar prefera să li se acorde drepturile pe care le au prin lege; marcarea acestui eveniment s-a caracterizat mai degrabă printr-o solicitare colectivă a respectării acestora; mă refer la mărirea indemnizației prevăzute de lege, la bilete gratuite pentru tratament, la omologarea mașinilor accesorizate pentru nevoile lor, la locuri de parcare speciale, rampe de acces, medicamente și multe altele. Este nedrept și dureros să constați că ai drepturi numai pe hârtie.

De aceea, fac apel la dumneavoastră să vă exercitați dreptul de a monitoriza implementarea legislației. Dacă executivul uită, noi avem datoria și obligația față de fiecare cetățean nu numai de face legi, dar și de a verifica aplicarea lor.

Stimați colegi,

În decembrie vom sărbători Ziua Constituției.

Întâmplător sau nu, o vom sărbători în acest interval al recunoașterii drepturilor unor categorii vulnerabile și nu numai a lor.

să facem, așadar, în spiritul acesteia, ca cetățenii să fie egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii, dar și fără discriminări.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată Intoleranță în Pacul...Reconcilierii;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Intoleranță în Parcul... Reconcilierii"

Afirmația din titlu nu este un fapt paradoxal. Ea este autentică și s-a petrecut în Arad, de Ziua Națională a României, atunci când programul manifestărilor organizate pentru cinstirea acestui mare eveniment a fost modificat, la intervenția UDMR, fiind nepermisă festivitatea de depunere de coroane la Arcul de Triumf al Revoluției Române de la 1848, monument amplasat în această piață publică, alături de statuia "Libertății" (sau a celor 13 Generali, sau a Ungariei Mari), statuie reamplasată în Arad după ce în 1925 ea a fost scoasă din peisajul urban al Aradului pentru semnificațiile ei iredentiste și național-șovine din partea autorităților existente aici la sfârșitul secolului XIX.

Mai trebuie făcute câteva precizări. Readucerea statuii într-una din piețele centrale ale Aradului s-a făcut la insistențele UDMR, care vroia în mod ostentativ să-și reabiliteze unele simboluri ale "Ungariei Mari", stabilind prioritar pe cel de la Arad, cu toate că, sau poate tocmai din această cauză, Aradul a fost orașul unde s-a hotărât Unirea Ardealului cu România și organizarea Marii Adunări de la Alba-Iulia pentru proclamarea acestui măreț eveniment.

Mai trebuie menționat, de asemenea, că în fiecare an care a urmat reamplasării statuii, respectiv în 2005 și 2006, de Ziua Națională a României, reprezentanții UDMR din Arad au făcut o notă discordantă la manifestările organizate la monumentele unității românești din oraș, depunând, alături de autoritățile locale și formațiunile politice, coroane de flori atipice, fără panglica tricoloră, dar cu o panglică neagră prin care, desigur, se voia să se sugereze doliul, și nu izbânda românească de la 1 Decembrie 1918.

În acest an, sfidarea liderilor locali ai UDMR pentru Ziua Națională a României s-a manifestat într-un mod mai deosebit, de pe pozițiile care le au în fruntea Guvernului României, și mai nou ca reprezentanți ai României la Parlamentul European. Concret, sâmbătă, 2 decembrie 2007, în programul manifestărilor festive a fost inclus pentru prima dată pentru depuneri de coroane și Arcul de Triumf ridicat în paralel cu reamplasarea statuii menționate și în același loc public, numit neoficial "Parcul Reconcilierii", pentru semnificația pe care o are alăturarea unui monument românesc cu unul de inspirație și cu tematică maghiară. Însă în loc de reconciliere am avut parte de o nouă dovadă de intoleranță, festivitatea de depuneri de coroane în acest loc fiind scoasă din program, la indicația guvernului, care se presupune că a fost "somat" în acest sens de partenerii de guvernare din UDMR.

Acești "parteneri" însă participă în fiecare an în aceeași piață publică de Ziua Națională a Ungariei, ceea ce face și mai evidentă abordarea lor șovină, tentațiile exclusiviste și chiar o oarecare superioritate afișată, ori de câte ori au prilejul. Și Ziua noastră Națională este un asemenea prilej care, din păcate, este favorizat de "parteneriatul" de azi din cadrul guvernului.

Dramatică situație!

    Vasile Pruteanu - marcarea împlinirii a 89 de ani de la Marea Unire;

Domnul Vasile Pruteanu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Iată-ne ajunși, din nou, în pragul marii sărbători a poporului român: Ziua Națională a României, 1 Decembrie.

La acest ceas aniversar, mai precis la 89 de ani de la Marea Unire înfăptuită prin voința poporului la Alba-Iulia, nu putem să nu aruncăm o privire în oglinda retrovizoare a istoriei și mai ales la timpul scurs de la 1 Decembrie 1918 și până în prezent.

Ceea ce vedem prin ochii minții în această oglindă ne creează nouă, românilor, sentimente de satisfacție, dar și multe tristeți.

Dacă Marea Unire s-a realizat, așa cum am mai spus, prin voința poporului, dând acestuia mari speranțe de libertate, prosperitate, autonomie și independență, iată că o serie întreagă de evenimente derulate în această perioadă nu totdeauna au ținut cont de voința românilor, uneori violând-o în chip barbar.

Este evident că cea mai brutală și deci malefică intervenție a altora asupra istoriei României a fost ocuparea țării noastre de către bolșevismul sovietic, care a instaurat și menținut aproximativ 50 de ani un regim comunist dictatorial, în care toate valorile culturale, științifice, economice și sociale ale românilor au fost lichidate brutal.

A fost o perioadă de tristă amintire a poporului român, căruia i-au fost încălcate toate drepturile, libertățile. ceea ce nu a putut suprima însă regimul comunist, cu toată mașinăria sa securistă, a fost speranța poporului român; speranța în mai bine, în libertate, în democrație.

Și iarăși voința românilor a deschis o nouă pagină din istoria țării noastre, prin evenimentele din decembrie 1989, când s-au pus bazele unui stat democratic, în locul dictaturii comuniste.

S-au scurs aproximativ 17 ani de atunci. Nu știu dacă putem afirma cu tărie că în acești ani s-a realizat tot ce și-a dorit poporul român, alungându-l de la putere pe Ceaușescu. Ceea ce este însă clar este că nu mai există drum de întoarcere.

Guvernanții - și în general clasa politică - au datoria să continue reformele care să ducă în final la prosperitatea poporului român.

Un succes remarcabil al României și al românilor este, după cum știm, primirea acesteia în marea familie a Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007. Acesta însă este numai un început care trebuie susținut continuu prin fapte și acțiuni pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Este de observat că statele membre ale Uniunii Europene, deci și România, nu au renunțat la capacitatea de a acționa ca subiecte de drept internațional, ci dimpotrivă, și-o conservă, sub rezerva angajamentelor pe care și le-au asumat ca părți ale tratatelor comunitare institutive.

Fiind subiect de drept internațional, România, ca membră a Uniunii Europene, nu a renunțat la suveranitatea statală.

De asemenea, odată cu aderarea la Uniunea Europeană a României, românii nu-și pierd cetățenia, ci mai dobândesc una, și anume cetățenia europeană.

Cu alte cuvinte, valorile pentru care de-a lungul veacurilor românii au luptat și s-au jertfit nu dispar, după cum nu dispar obiceiurile, tradițiile și aspirațiile spre mai bine.

Iată de ce Ziua Națională a României de azi are acum noi valențe.

2007 este primul an când România aderată la Uniunea Europeană își sărbătorește Ziua Națională. De aceea, se cuvine să spunem "La mulți ani, Românie!", "La mulți ani, români!"

Vă mulțumesc.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică intitulată Taxa de primă înmatriculare, între abuz și discriminare;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Declarație politică: "Taxa de primă înmatriculare, între abuz și discriminare".

Ambiția României de a proteja mediul, de a reduce emisia de gaze cu efect de seră, inclusiv a dioxidului de carbon, este absolut legitimă, dar o lege care instituie o nouă taxă pentru cei care și-au cumpărat un autovehicul second-hand este discriminatorie, cu atât mai mult cu cât nu respectă nici art.90 al Tratatului European. Articolul interzice statelor membre să introducă taxe prin care se discrimineze, direct sau indirect, produse din alte țări membre în competiția de pe piața cu produsele similare autohtone.

Conform art.226 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene, Comisia Europeană poate să aplice procedura de încălcare a Tratatului de către un stat membru. Conform acesteia, CE poate ajunge, în urma unor proceduri preliminare, să dea în judecată statul român la Curtea Europeană de Justiție.

Pentru a evita situația neplăcută a trimiterii cazului României la Curtea Europeană de Justiție de către executivul european, se impune modificarea Codului fiscal, astfel încât acesta să fie armonizat cu legislația europeană în domeniu, iar banii să fie returnați celor care au achitat taxa.

Există deja un precedent: Ungaria a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție în urma unei situații asemănătore, fiind obligată să returneze întreaga sumă proprietarilor de autovehicule care au plătit respectiva taxă.

De la începutul anului și până în prezent s-au strâns în contul Ministerului Economiei și Finanțelor aproximativ 240 milioane de euro. acești bani trebuie returnați de urgență cetățenilor care și-au achitat această taxă de primă înmatriculare.

Consider că România trebuie să își reconsidere punctul de vedere asupra acestei probleme. acesta în momentul de față este contrar legislației europene. În caz contrar, vom fi obligați să plătim daune, în urma hotărârii date de Curtea Europeană de Justiție.

Nu putem reînnoi parcul auto, atât timp cât noi îi punem piedici. Ar trebuie să avem în vedere faptul că cetățeanul român, având o situație materială modestă, nu-și va achiziționa o mașină second-hand din import pe care să nu o poată înmatricula și nici nu-și poate permite o mașină nouă.

Din punctul meu de vedere, taxa este abuzivă și discriminatorie și solicit anularea ei, întrucât în momentul de față un autoturism nu este un lux, ci o necesitate.

În sprijinul celor care au achitat această taxă și pentru reglementarea situației discriminatorii apărute, noi - parlamentarii Partidului Conservator - am inițiat o propunere legislativă prin care dorim eliminarea taxei și restituirea banilor depuși.

    Eugen Bejinariu - intervenție intitulată Congresul general al Bucovinei a hotărât unirea.

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declarația mea de astăzi, în ajunul aniversării a 89 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, "Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea".

În urma Războiului ruso-turc din 1768-1774, partea de nord a Moldovei, un teritoriu de 10.443 km.p., cu populație românească, a fost anexată Imperiului Habsburgic și numită apoi Bucovina. După 144 de ani de dominație străină, în toamna anului 1918 au avut loc primele manifestări pregătitoare pentru revenirea acestui teritoriu la România.

În Camera Superioară a Parlamentului din Viena, la 4 octombrie 1918, au fost discutate cele 14 puncte ale propunerilor președintelui american Woodrow Wilson, iar unul din aceste puncte preciza că popoarele monarhiei austro-ungare se pot organiza autonom.

Un grup de intelectuali din Cernăuți, din inițiativa profesorului Sextil Pușcariu, s-a întrunit la 12 octombrie 1918 în casa doctorului Isidor Bodea, directorul Spitalului de copii, și a discutat despre unire. Au participat: Sextil Pușcariu, Isidor Bodea, Dionisie Bejan, Max Hacman, Al.Procopovici, Vasile Bodnărescu, Ștefan Saghin, O.Gheorghiu, O.Gheorghian, V.Marcu, Iacobovici-Boldișor, C.Homiuc, Gh.Șandru și Alex.Vitencu.

Un rol important în afirmarea și promovarea drepturilor naționale ale poporului român din Bucovina l-a jucat și ziarul "Glasul Bucovinei", care în primul său număr, din 22 octombrie cuprindea articolul "Ce vrem?". În acest articol-program, semnat de 14 intelectuali bucovineni, se spunea: "Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu mai vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni e cuvin..."

Intelectuali de marcă și reprezentanți ai partidelor politice au hotărât să convoace, pentru 27 octombrie, la Palatul Național din Piața Unirii, o adunare națională, adunare care s-a declarat constituantă și a ales Consiliul Național Român, format din 50 de persoane.

Adunarea constituantă a adoptat Moțiunea în care se prevedea unirea tuturor românilor într-un stat național independent, în urale și cântece: "Trăiască România Mare" și "Deșteaptă-te române".

Atunci, preotul Dionisie Bejan, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, a rostit cuvintele biblice, de autentică semnificație pentru acest moment: "Acum slobozește, Doamne, pe robul tău, căci îmi văzuseră ochii mântuirea neamului".

Românii, bărbați și femei, au străbătut străzile orașului Cernăuți, au înălțat steaguri tricolore, iar Iancu Flondor a cerut guvernului Etzdorf predarea puterii către români și retragerea soldaților români înrolați în armata austriacă de pe front. În aceste împrejurări au apărut tulburări din partea ucrainenilor, ceea ce l-a determinat pe Iancu Flondor să cheme în ajutor armata română.

La 11 noiembrie, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik au intrat în Cernăuți, restabilind ordinea și participând la preluarea puterii.

La 28 noiembrie 1918 a fost convocat Congresul General al Bucovinei în sala sinodală a Reședinței Metropolitane din Cernăuți. Președintele Congresului, Iancu Flondor, propus de către Dionisie Bejan, a afirmat că Bucovina este parte organică a Moldovei, că a fost samavolnic smulsă din trupul acesteia și că românii bucovinei au îndurat multe și grele opresiuni din partea "cârmuirii habsburgice".

În Moțiunea Congresului General al Bucovinei era scrisă hotărârea: "Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și investiți singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României".

Întreaga sală, în picioare, aclamă puternic Moțiunea de Unire, se intonează Imnul național și se flutură zeci de drapele tricolore.

La Congres, istoricul Ion Nistor a evocat perioada stăpânirii austriece în Bucovina, aspirațiile de libertate și unire ale românilor și a motivat Moțiunea, subliniind nevoia unității naționale, pe baza unității de limbă, datini, obiceiuri și cultură românească.

Congresul General al Bucovinei a declanșat în Cernăuți și în toată Bucovina un entuziasm pe care numai astfel de evenimente îl pot provoca.

Delegația condusă de Iancu Flondor a plecat la Iași spre a-i înmâna regelui actul Unirii Bucovinei cu România. înmânarea Actului Unirii s-a făcut la 29 noiembrie 1918, într-un cadru solemn, în clădirea Corpului IV de Armată, în prezența regelui Ferdinand, a reginei Maria și a Guvernului român.

Au urmat evenimentele specifice perioadei de tranziție dintre Unire și integrarea Bucovinei în sistemul politico-administrativ al României.

În anul 1940 însă a venit ultimatumul sovietic prin care nordul Bucovinei a fost din nou smuls din trupul țării. Au urmat multe evenimente apăsătoare pentru comunitățile românești. În anul 1997, Coaliția guvernamentală C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. a semnat, parafat și ratificat Tratatul politic de bază dintre România și nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei.

Graba și politica cedărilor de atunci se continuă și astăzi prin statutul neclar al Insulei Șerpilor și platformei continentale a Mării Negre, teritorii dintotdeauna românești. Cerem Guvernului să sprijine societățile culturale pentru sprijinirea comunităților românești din Regiunea Cernăuți pentru menținerea specificului nostru național și în acest teritoriu.

  Informare privind demisia din calitatea de deputat a 11 membri ai Camerei Deputaților, care au fost aleși membri ai Parlamentului European.  

(Ședința este condusă, în continuare, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna Daniela Popa și domnul Ioan Munteanu, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați.

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 325 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 172, sunt absenți 153.

Continuăm cu inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, anunțându-vă că, la ora 12, 30, vom avea vot final.

Mai întâi, câteva anunțuri.

Astfel, trebuie să vă supun atenției cererile de demisie din calitatea de deputat prezentate de 11 membri ai Camerei Deputaților, care au fost aleși membri ai Parlamentului European, după cum urmează: deputați membri ai Grupului parlamentar al PSD - doamnele Daciana Octavia Sârbu, Rovana Plumb și Gabriela Crețu, domnii Titus Corlățean, Adrian Severin și Ioan Mircea Pașcu; deputați membri ai Grupului parlamentar PNL - doamna Adina Ioana Vălean și domnul Cristian Silviu Bușoi; deputați membri ai Grupului parlamentar al PD - doamnele Roberta Alma Anastase și Monica Maria Iacob Ritzi, precum și domnul Marian Jean Marinescu.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 96/2006, consult parlamentarii cu pricina dacă stăruie în demisie. Da.

În acest caz, vă propun să luăm act de demisiile prezentate și să declarăm vacante locurile de deputați respective.

 
Informare privind retragerea de către P.R.M. a sprijinului politic doamnei deputat Daniela Buruiană Aprodu.  

În continuare, mai există câteva anunțuri.

Domnule deputat Ioan Aurel Rus, vă rog.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul România Mare anunță că a retras sprijinul politic doamnei deputat Daniela Aprodu Buruiană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Informare privind demisia domnului Dorin Liviu Nistoran din Grupul parlamentar al P.D.  

Domnule deputat Valeriu Tabără, vă rog.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă anunț că, colegul nostru Liviu Nistoran nu mai face parte din Grupul Partidului Democrat, el dându-și demisia.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă consult, domnule deputat Rus, înțeleg că doamna deputat Buruiană nu mai face parte din Grupul parlamentar PRM, în aceste condiții?

 
     

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Da.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

 
Informare privind demisia domnului Marin Diaconescu din Partidul România Mare.  

Domnul deputat Marin Diaconescu.

   

Domnul Marin Diaconescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vreau să vă informez că am foarte multe motive să-l apreciez, să-l stimez, să-l respect pe domnul președinte Vadim Tudor, am mulți prieteni în PRM, dar, din motive exclusiv obiective, vă anunț că, din acest moment, îmi reiau statutul de deputat independent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Informare privind demisia domnului Dumitru Becșenescu din Partidul Democrat.  

De asemenea, am primit la cabinet o scrisoare din partea domnului deputat Dumitru Becșenescu, care îmi aduce la cunoștință că și-a încetat activitatea în Grupul parlamentar al Partidului Democrat, urmând să-și continue activitatea ca independent. Luăm act și de acest anunț.

Mai există alți colegi care doresc să ne informeze despre asemenea lucruri? Nu astăzi. Vă mulțumesc.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (rămas pentru votul final).  

Intrăm în ordinea de zi.

La pct. 2 avem Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare, Comisia pentru administrație publică.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în scopul corelării acesteia cu prevederile care să fie în acord cu Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și cu Legea nr. 215, modificată, privind administrația publică locală.

Vă informez că în conținutul actual al Ordonanței nr. 21/2004 nu se regăsesc și norme referitoare la serviciile de urgență voluntară, deși această structură specializată reprezintă una din componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Prin Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 se propune introducerea în acest sistem a unor reglementări referitoare la serviciile de urgență voluntare care să asigure, în mod unitar cu celelalte prevederi în domeniu, înființarea, atribuțiile și modul de funcționare al acestor servicii.

Având în vedere toate aceste considerente, adresăm Camerei Deputaților, care este și decizională, să adoptate, în forma prezentată de inițiator, Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Dușa. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul a respins proiectul de lege.

Cameră decizională este Camera Deputaților.

Și comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de inițiator, conform raportului întocmit de comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru administrație.

Procedură de urgență.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să prezinte proiectul? Nu e necesar.

Comisia, vă rog frumos? Domnul deputat Dușa.

   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Și Comisia de administrație publică și mediu propune aprobarea proiectului de lege, conform raportului întocmit de comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (rămas pentru votul final).  

Pct. 4, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru administrație publică.

Procedură de urgență.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu mai e necesar.

Comisia? Vă rog frumos, domnule deputat Dușa.

   

Domnul Mircea Dușa:

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune aprobarea proiectului de lege.

Și vreau să fac o mică corectură materială, la art.10 alin. (2): "Consiliile locale vor aviza prin hotărâri suprafața administrată". Se repetă "hotărâri de consiliu", scoatem "de consiliu".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru finanțarea unor cheltuieli de asistență socială (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru finanțarea unor cheltuieli de asistență socială.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Procedură de urgență. Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, Guvernul, înțeleg că nu mai susține acest proiect, fiind propunere de respingere.

Comisia, vă rog?

   

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Proiectul de lege constă în introducerea taxei de timbru social ca venit la bugetul de stat pentru jocurile de noroc tip mașini electronice cu câștiguri sau post de joc, pentru mesele de joc din cazinouri și alte jocuri de noroc.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 29 iunie 2006. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia juridică, de disciplină și imunități Consiliul Economic și Social și Comisia pentru muncă și protecție socială au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există.

Fiind propunere de respingere nu se dezbate pe articole. Proiectul rămâne direct la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (rămas pentru votul final).  

La pct.6, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de adoptare a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului.

Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu este necesar.

Comisia, vă rog, raportul.

Doamna deputat.

   

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general și principiile administrării datoriei publice, fiind propus pentru abrogarea Legii datoriei publice nr.313/2004 cu modificările ulterioare, precum și unele elemente structurale din aceste acte normative în vigoare, ca urmare a recomandărilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale și a experților angajați în cadrul programelor PHARE.

Potrivit obiectului său de reglementare, acesta face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole, lucrăm pe raportul comisiei, anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.10 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 11 la 20? Adoptate.

De la 21 la 23. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg, la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat între statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (rămas pentru votul final).  

Pct.7. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg, la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat între statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

Legea are caracter ordinar. Raport pentru adoptare din partea Comisiilor pentru politică externă și buget.

Prioritate legislativă, procedură de urgență. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul, dacă dorește, să prezinte proiectul pe scurt.

   

Domnul Jan Gavrilă (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectivul acestui proiect de lege este aderarea României la Acordul de modificare a Acordului de parteneriat între statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre, pe de altă parte. Acordul de parteneriat a fost încheiat pe o perioadă de 20 de ani, respectiv pentru anii 2000-2050, conform clauzei de revizuire care prevede adaptarea acordului la fiecare 5 ani, Acordul Cotonou a fost revizuit la 25 iunie 2005 în Luxemburg.

Comisia Europeană a solicitat noilor state membre să depună până cel târziu la sfârșitul lunii noiembrie 2007 instrumentul de ratificare a Acordului Cotonou revizuit, astfel încât acesta să poată intra în vigoare în timp util pentru a permite transferul de la 1 ianuarie 2008 a asistenței alocate țărilor din Fondul European de Dezvoltare. Aderarea la acord nu presupune implicații financiare suplimentare față de acordul inițial pentru România.

Vă adresăm rugămintea pentru a aproba acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte Glăvan.

 
   

Domnul Ștefan Glăvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în procedură de urgență, în fond, cu proiectul de lege menționat. Doresc să menționez faptul că România a aderat la acest acord, potrivit dispozițiilor exprese ale protocolului privind condițiile și angajamentele referitoare la admiterea României în Uniunea Europeană.

De asemenea, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, fiind prioritate legislativă.

În ședințele celor două comisii care au avut loc la 14 noiembrie, s-a hotărât cu majoritate de voturi adoptarea unui raport de admitere. La acest proiect de lege nu au fost depuse amendamente. În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, cele două comisii au supus dezbaterii dumneavoastră acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise și nici respinse la acest proiect. Nu dezbatem pe articole.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992 (rămas pentru votul final).  

La pct.8, Proiectul de Lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006 a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare, Comisia pentru tehnologia informației. Primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Deci nu putem lucra fără Varujan și l-am văzut, era în sală.

Vă rog să-mi permiteți să las acest proiect pentru mai târziu, avem nevoie de luminile domnului Pambuccian pentru a-l dezbate și a intra în profunzimile sale.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, de pe o parte și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004 (rămas pentru votul final).  

Pct.9, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Primă Cameră sesizată.

Comisia, raportul, vă rog frumos, domnule președinte.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

În privința acestui proiect de lege, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. În analiza proiectului am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Obiectul de reglementare, cu permisiunea dumneavoastră și a plenului, nu l-aș repeta, pentru că e definit clar de titlul legii.

Comisia l-a dezbătut în cvorum regulamentar în ședința din 12 noiembrie 2007 și a hotărât cu unanimitate de voturi să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei, în forma inițiată, depusă de inițiator.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Domnule secretar de stat Kovacs, vă invit în banca Guvernului să susțineți proiectele pentru colegii care lipsesc. Dacă nu, le scot de pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, republicată (rămas pentru votul final).  

Pct.10. Propunerea legislativă privind modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, republicată.

Legea are caracter organic, raport de respingere, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia?

   

Domnul Mircea Dușa:

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera este primă Cameră sesizată și comisia prin raport propune respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Guvernul, înțeleg că este de acord cu respingerea, domnule secretar de stat. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992 (rămas pentru votul final).  

Ne întoarcem la pct.8 pe ordinea de zi, (Proiectul de Lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992) fiind deja luminați, domnule președinte Pambuccian, vă rugăm să ne spuneți ce s-a întâmplat la Antalya.

   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de câteva modificări care nu sunt modificări care să afecteze în vreun fel comunicațiile din România și cu care comisia a fost de acord. Deci, propunerea mea, propunerea comisiei este să dăm un vot favorabil proiectului.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Acum suntem edificați.

În aceste condiții, dacă există intervenții la dezbateri generale? Desigur, nu, iată că i-ați edificat pe colegi. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, de pe o parte și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004 (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi, la pct.9 pe care l-am dezbătut deja, trebuie să luăm act de faptul că o parte dintre paginile în originalul în limba engleză nu poartă ștampilă și urmează a fi înlocuite cu paginile originale. Rog să se consemneze asta la stenogramă din partea inițiatorului.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/I a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 (rămas pentru votul final).  

Pct.11. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/I a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Legea are caracter ordinar. Raport comun de adoptare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul, vă rog, prezentarea proiectului.

   

Domnul Kovacs Carol Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/I a celei de-a doua Reuniuni a părților la Alma Ata, Kazahstan la 25- 27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998. Guvernul susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, vă rog? Domnul președinte Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Prezint un raport comun al comisiei noastre și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrului ecologic. Obiectul reglementării acestui proiect de lege este absolut identic în raportul nostru cu cel anunțat de reprezentantul inițiatorului. Suntem primă Cameră sesizată. Am dispus ambele comisii în analiza noastră de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, precum și Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiectul a fost analizat în ședințele din 13 noiembrie, respectiv 27 noiembrie 2007. În cvorumul regulamentar și în urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât în unanimitatea celor prezenți să propună plenului spre dezbatere și adoptare acest proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Pct.12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale.

Legea are caracter organic. Suntem în procedură de urgență. Primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei.

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Otelec, prin reorganizarea comunei Uivar, județul Timiș. (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

La pct.13, Propunerea legislativă privind înființarea comunei Otelec prin reorganizarea comunei Uivar, județul Timiș. Legea are caracter organic, suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor (rămas pentru votul final).  

La pct.14, Proiectul de Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.

Legea are caracter ordinar, proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru industrii și servicii.

Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul pe scurt.

   

Domnul Gheorghe Ciubotaru (vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege transpune Directiva 29 din 2005 privind practicile comerciale neloiale.

La Titlul I, prezentul proiect de lege definește practicile comerciale incorecte, le interzice și le clasifică în practici comerciale înșelătoare prin acțiune sau prin omisiune și practici comerciale agresive. De asemenea, definește codurile de conduită, responsabilii de cod și stimulează normele voluntare ale asociațiilor profesionale, în vederea creșterii calității actelor de comerț și creșterea gradului de protecție a consumatorilor.

În titlul II se prevede modificarea unor acte normative din domeniu protecției consumatorilor în vederea elaborării codecsului consumului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte.

Comisia, domnule președinte Iulian Iancu, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege menționat. Aș vrea să vă informez că atât Senatul, Comisia economică, cât și Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților au avizat favorabil proiectul de lege. Proiect de lege, care, în fapt, are obiect de reglementare atât sancționarea unor practici neloiale ale comercianților în relația cu consumatorii, cât și modificarea și completarea unui număr de 13 acte normative care transpun acquis-ul comunitar cu privire la practicile care aduc atingere intereselor economice ale consumatorilor, din perspectiva alinierii legislației românești la exigențele europene în materie.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au dispus avizarea favorabilă a proiectului de lege, cu amendamentele admise în comisie.

Stimate domnule președinte, dacă îmi permiteți, aș vrea să propun totodată Camerei să eliminăm prevederile alin.(1) de la art.7 care fac o mențiune expresă privind intrarea în vigoare a dispozițiilor Titlului I și II la data de 12 decembrie, datorită termenilor de procedură.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Urmând a se aplica termenul constituțional de intrare în vigoare.

Da, înțeleg că și inițiatorul este de acord cu această propunere.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei anexat cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.10 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.11 la pct.20? Adoptate.

De la pct.21 la pct.30. Adoptate.

De la pct. 31 la pct.40. Adoptate.

De la pct.41 la pct.50. Adoptate.

De la pct.51 la pct.60? Adoptate.

De la pct.61 la pct.70? Adoptate.

De la pct.71 la pct.80? Obiecții? Observații? Comentarii? Adoptate.

De la pct.81 la pct.90? Adoptate.

De la pct.91 la pct.100? Adoptate.

De la pct.101 la pct.110. Adoptate.

De la pct.111 la pct.120. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole, cu observația din partea comisiei, referitoare la termenul de intrare în vigoare, pe care o vom cuprinde în textul final.

Proiectul rămâne la vot final.

Doamnelor și domnilor deputați, înainte de a trece mai departe, doresc să salut prezența la lucrările noastre a delegației Comisiei pentru afaceri europene a SEIM-ului Republicii Lituania, condusă de domnul Andrius Kubilius, președintele comisiei, delegație - aflată în vizită oficială în țara noastră. (Aplauze.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană (rămas pentru votul final).  

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană.

Legea are caracter ordinar, proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia economică. Procedură de urgență, Cameră decizională.

Domnule secretar de stat Teodorovici, aveți cuvântul.

   

Domnul Eugen Teodorovici (secretar de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor):

Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, dați-mi voie să mă prezint, numele meu este Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor.

În scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite prin memorandumurilor de finanțare semnate de Guvernul României și Comisia Europeană, atât pentru programele PHARE și ISPA, autoritățile contractante semnează contracte de execuție de lucrări, prestări de servicii și livrare de echipamente.

În cursul procesului de achiziții, atât în licitații, cât și ulterior, în implementare, au apărut și pot să mai apară costuri, venituri suplimentare din vânzarea caietelor de sarcini, executarea garanțiilor bancare sau sume reținute din penalizări de întârziere. Astfel, din discuțiile cu Comisia Europeană s-a convenit ca aceste sume să fie utilizate în cadrul proiectelor. În acest sens, este nevoie de asigurarea bazei legale pentru viza acestor sume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Iuliu Nosa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din octombrie 2007.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege amintit în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (rămas pentru votul final).  

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multilaterale prioritare de mediu și gospodărire a apelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.61/2007. Prin proiect se are în vedere continuarea și extinderea mecanismului de susținere financiară a autorităților administrației publice centrale și locale, în realizarea proiectelor de investiții prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Ca atare, Ministerul Mediului vă propune spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia, vă rog. Domnul deputat Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizională este Camera Deputaților și comisia propune aprobarea proiectului de lege, așa cum s-a întocmit raportul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României (rămas pentru votul final).  

La pct. 17, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Legea are caracter organic, proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru muncă. Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog, domnul chestor Mircea Alexandru, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța Guvernului nr. 56/2007 este actul normativ ce decurge în mod firesc și necesar din adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55 care a fost aprobată de Parlament și care privește înființarea Oficiului Român pentru Emigrări din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Prin Ordonanța Guvernului nr.56 se urmărește, în principal, îmbunătățirea cadrului necesar exercitării de către străini a dreptului la muncă pe teritoriul României, simplificarea procedurilor administrative în ceea ce privește încadrarea în muncă sau detașarea străinilor pe teritoriul României, crearea unui flux eficient și rapid al documentelor în cadrul structurilor competente, adaptarea și reducerea termenelor pentru soluționarea cererilor solicitanților.

În considerarea celor relevate, vă rugăm să aprobați proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 56/2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult pentru prezentare.

Comisiile? Comisia pentru muncă și protecție socială își menține raportul. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială (rămas pentru votul final).  

Pct. 18. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2007 privind aplicarea principiului legalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială.

Legea are caracter organic, proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru muncă, procedură de urgență, Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Vă rog, întâi inițiatorul. (Către doamna Minodora Cliveti care cere cuvântul.)

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială, urmărindu-se înlăturarea oricărei discriminări directe sau indirecte pe criteriu de sex, inclusiv în ceea ce privește vârsta de pensionare pentru bărbați și femei, stagiile de cotizare, vechimea în muncă sau în serviciu, formula de calcul sau de stabilire a pensiei.

Totodată se urmărește evitarea declanșării mecanismului prin care Comisia Europeană poate penaliza un stat membru pentru încălcări ale dreptului comunitar, în primă fază, printr-un avertisment, iar în a doua fază, prin aplicarea de sancțiuni pecuniare, precum și evitarea promovării unor acțiuni în justiție, inclusiv la instanțele naționale.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse supune plenului adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată în raportul Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisiile? Comisia pentru muncă își menține punctul de vedere.

Doamna deputat Minodora Cliveti, vă rog.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte,

Am ținut să iau cuvântul doar pentru ca să fac o precizare: din felul în care apare acest proiect de lege trecut pe lista cu ordinea de zi, s-ar părea că suntem invitați să votăm pentru respingerea, deci o lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

Îmi permit să anticipez puțin ceea ce dumneavoastră va trebui să spuneți, respectiv că există un amendament admis și acesta, practic, pune lucrurile în lumina corectă, respectiv această ordonanță de urgență este de adoptare, deci legea este de adoptare a ordonanței de urgență, pentru considerentele care v-au fost deja expuse.

Comisia pentru egalitate de șanse a dat un aviz, practic, inițial, de respingere a respingerii proiectului respectiv, în conformitate, practic, cu raportul Comisiei de muncă, care, prin propunerea acestui amendament ce a fost admis, pune lucrurile, cum vă spuneam, în lumina corectă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Aveam toată încrederea în capacitatea Camerei Deputaților de a susține egalitatea de șanse, spre deosebire de colegii noștri mai maturi care întotdeauna au o anumită reticență la Senat pe această temă.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Rus, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Doar o frază, domnule președinte.

În susținerea a ceea ce a spus și doamna președinte a comisiei, pentru că neadoptarea ar conduce la imposibilitatea respectării angajamentelor luate de România, întrucât, conform legislației comunitare, România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a transpune în totalitate acquis-ul comunitar, începând cu data de 1 ianuarie 2007. Așa că e bine venită rectificarea. Nu respingem, ci adoptăm ordonanța de guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, foarte mult.

După cum cu înțelepciune ați subliniat, acest lucru se regăsește în amendamentul de la pct.1 din raportul comisiei.

Discutăm pe raportul comisiei. Este un raport de adoptare. Există doar amendamente admise, nu există amendamente respinse. Chiar la pct.1 este cel care modifică titlul în legea de adoptare.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecții, observații, comentarii?

Vă rog, domnule deputat Pușcă, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte,

Eu am a face o observație privind chiar titlul, o chestiune tehnică de limbaj. Mie mi se pare mai normal să sune "legea privind aplicarea principiului egalității de tratament pentru bărbați și femei în cadrul" ș.a.m.d., pentru că nu este vorba de un tratament între bărbați și femei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Egalitate între bărbați și femei. Deci egalitatea se aplică între bărbați și femei.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Nu, este vorba de egalitatea de tratament, care este pentru cineva.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Principiu al egalității sau al tratamentului?

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Deci între. În locul în care se află în frază, ar induce senzația că de fapt tratamentul este între bărbați și femei, nu este pentru bărbați și femei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă tem că nu pot să vă dau dreptate, pentru că principiul vizează egalitatea, și nu tratamentul. Deci, înțeleg că și comisia gândește la fel.

O să rog Camera să-mi acorde încrederea de a lăsa titlul așa cum este.

Alte obiecții până la pct.5? Nu sunt.

Adoptat.

De la pct.6 la pct.10?

Adoptat.

De la pct.11 la pct.19.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București (rămas pentru votul final).  

Pct.19 - Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic de adoptare a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosința gratuită a Ambasadei Franței a fost adoptată în considerarea relațiilor de cooperare internațională stabilită între statul român și cel francez, precum și pentru onorarea angajamentelor asumate prin acord bilateral.

Prin acest demers, s-a răspuns solicitării Ambasadei Franței la București cu privire la punerea la dispoziție a unei părți dintr-un imobil situat în orașul Otopeni, aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării, în scopul realizării unui nou sediu pentru Liceul "Anna de Noailles".

Având în vedere că edificarea acestei instituții este necesară pentru realizarea continuității educării tinerilor, vă adresăm rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte Canacheu.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Bună ziua, stimați colegi.

Au fost sesizate două comisii la Camera Deputaților: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru raportul la acest proiect de lege.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins acest proiect de lege. Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege în cadrul mai multor ședințe, ținând seama de faptul că Ambasada Franței la București a mai primit de la Guvernul României un teren în suprafață de 10.000 mp, cu aceeași destinație, prin Legea nr.378/2004, act normativ ce urmează a fi abrogat.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 38 de voturi pentru și 1 vot împotrivă, să supună plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, cu amendamente.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vreau să fac o precizare de natură, eu știu, de corectură în text. Este vorba de o eroare materială, la pct.2 în raport, a rămas în raportul care a fost distribuit, la articolul unic, art.I, după virgulă a rămas și continuarea din partea finală a articolului, "cu următoarea completare"; în raportul adoptat de către comisii, această chestiune, această parte a fost eliminată. Este o eroare materială. A rămas la redactare și să se rețină în stenogramă că ea trebuie eliminată în varianta finală pe care o vom adopta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am luat act și de această eroare materială. Ea s-a consemnat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la pct.6 la pct.8.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole, cu îndreptarea erorii materiale sesizate de domnule președinte Canacheu.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora (rămas pentru votul final).  

Pct.20 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

   

Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto. Este vorba despre o transpunere a unei directive, transpunerea parțială. Transpunerea totală se va realiza prin adoptarea normelor detaliate privind activitatea de control.

Proiectul de lege aduce o îmbunătățire și o ușurare a aplicării legislației, un plus de claritate și coerență a sistemului normativ în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Barbu. Raportul, vă rugăm.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, a fost dezbătut în Comisia pentru muncă și protecție socială, care vă propune aprobarea proiectului în forma prezentată de Senat, pentru eliminarea paralelismelor dintre legislația națională și cea comunitară.

Dat fiind statutul României de membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, reglementările comunitare au devenit obligatorii și direct aplicabile.

Proiectul transpune parțial directivele Parlamentului European și a Consiliului nr.2.006/22 privind condițiile minime pentru aplicarea regulamentelor CEE nr.3.820/85 și CEE nr.3.821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei nr.88/59C a Consiliului, precum și a Regulamentului European nr.561/2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat în ședința din 22 octombrie 2007. În urma finalizării dezbaterilor, comisia vă propune, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnule președinte, aș mai avea o problemă, din motive independente de mine: aș vrea să corectăm dacă s-a strecurat vreo greșeală la un punct anterior, respectiv la Proiectul pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

În raport, dintr-o greșeală, a fost strecurat faptul că legea este organică. Legea este ordinară și vă rog să țineți seama de acest lucru și să faceți corecturile de rigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc și rog să se consemneze și pentru procedura de vot.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbaterile generale? Nu există.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 4 al Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (rămasă pentru votul final)  

Pct.21. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 al Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau unităților administrativ teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia, domnul deputat Dușa, vă rog.

   

Domnul Mircea Dușa:

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele propuse. Și, pentru că s-a strecurat o eroare materială în anexă, la pct.1, trebuie corelat cu pct.2, respectiv "lege pentru modificarea alin.(1) și (2) ale art.4.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

A, vă rog, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mai sunt două erori materiale apărute, evident, în timpul procesului de redactare: la nr.crt.1, text propus de comisie, "Lege pentru modificarea art.4 din Legea nr.90/2003" și textul curge; la nr.crt.2, la același capitol, text propus de comisie, articolul unic, "alin.(1) și (2) ale art.4 din Legea nr.90/2003" și textul curge.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Există obiecții, observații, comentarii? Nu există.

Alte intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct.1, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2,- adoptat.

Pct.3, obiecții, observații, comentarii?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (rămas pentru votul final).  

La pct.22, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul, domnul secretar de stat Carol Kovacs.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2006, în sensul adaptării unor norme, ca urmare a măsurilor de reorganizare care au avut loc în cadrul administrației publice locale.

Ca atare, Ministerul Mediului, în numele Guvernului, vă propune spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Dușa, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată asupra proiectului de lege și, în urma avizelor favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru industrii și servicii, a propus plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Cameră decizională.

În consecință, vă propunem aprobarea proiectului de lege, așa cum a fost întocmit raportul de către comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind instituirea Premiului Național Mehmet Niyazi, pentru creațiile literare în limba tătară (rămasă pentru votul final)  

Pct.23, Propunerea legislativă privind instituirea Premiului Național "Mehmet Niyazi", pentru creațiile literare în limba tătară.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul, domnul deputat Aledin.

   

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Tătarii din România a produs de-a lungul anilor opere literare publicate și în limba maternă.

Din păcate, însă, mulți reprezentanți ai etniei nu au fost și nu sunt foarte cunoscuți, cu toate că au dat dovadă și dau dovadă de o creativitate deosebită. Cetățenii români devotați României, acești scriitori s-au remarcat prin opere literare deosebite.

Mehmet Niyazi, poet, publicist, născut la Medgidia, înmormântat la Medgidia, a fost în primul rând un scriitor al spațiului românesc, reprezentant de frunte al etniei tătare, care s-a remarcat prin devotament și prin dragostea purtată locurilor natale.

Numele lui merită să fie cunoscut, ca și opera literară. Instituirea unui premiu care să-i poarte numele, ar constitui un gest de mare noblețe.

Firesc că și la nivelul Uniunii noastre aș fi avut toată libertatea să inventez un astfel de premiu. Năzuința mea este, însă, să construiesc o instituție, iar acest premiu înseamnă o instituție.

Stimați colegi, vă rog să susțineți acest demers.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei, domnul deputat Emilian Frâncu, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unui premiu pentru cultivarea și promovarea valorilor literaturii, artei și culturii tătare în România.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Ea a fost dezbătută în ședința comisiei din ziua de 12 noiembrie, la care au prezenți 16 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea propunerii legislative privind instituirea premiului "Mehmet Niyazi" pentru creațiile literare în limba tătară, cu amendamentele anexate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Guvernul?

 
   

Domnul Demeter Andras Istvan (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, dar suntem de acord și vă supunem atenției pentru adoptare, cu amendamentele formulate de către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să exprim un punct de vedere al Partidului România Mare, și anume faptul că Partidul România Mare nu este un partid xenofob, este un partid care înțelege să susțină toate etniile și toți cetățenii români care trăiesc în această țară.

Noi considerăm că tătarii sunt și ei vecinii noștri, prietenii noștri, concetățenii noștri, contribuabilii noștri, cum vreți să o luați, și prietenii noștri și, ca atare, au dreptul și este cazul să existe un premiu național pentru creații în limba tătară.

E bine, că aceasta se suprapune peste un nativ al spațiului Medgidia, locul chiar unde se întâlnește cea mai mare concentrație, zic eu, de tătari din România și, ca atare, vă propun și dumneavoastră să votăm favorabil această inițiativă parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Străchinaru, aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă este deosebit de benefică pentru prezervarea identității culturale a minorităților naționale din țara noastră.

În cadrul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prin amendamentele care au fost propuse, s-a extins aria de aplicare și de instituire a acestui premiu la nivelul întregii comunități naționale.

Consecvent principiilor sale privitoare la respectul datorat valorilor culturale ale întregii națiuni, inclusiv față de cele ale minorităților naționale, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota această propunere legislativă și v-o recomandă tuturor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Emilian Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vreau să fac doar două precizări: sursele de finanțare ale premiului sunt asigurate din bugetul propriu al Uniunii democrate a tătarilor turco-musulmani din România; iar noi, la comisie, am eliminat practic elementele care puteau să genereze suspiciuni asupra unor termeni ambigui.

Partidul Național Liberal este de acord să susțină acest proiect legislativ și acest lucru se traduce prin politica sa tradițională de sprijinire a culturii, artei și a realizărilor minorităților care trăiesc în România.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Soarta acestei legi arată ce se poate întâmpla dacă într-o comisie se trece dincolo de lupta politică și este vizat doar elementul pur legislativ benefic pentru întreaga țară. Slavă Domnului, Comisia de cultură este o astfel de comisie, în care găsim întotdeauna acest echilibru și reușim să scoatem astfel de rapoarte, în unanimitate.

Cred, totodată, că este un exemplu cum trebuie să fie tratată problema minorităților naționale. Este o soluție benefică și este un exemplu ca să găsim și o formă în care să avem și o lege a statutului minorităților naționale, prin consens, sau cel puțin apropierea punctelor de vedere, prin care să poată să beneficieze toate minoritățile naționale din țara aceasta, chiar și poporul român majoritar în țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise a comisiei, nu există amendamente respinse.

De la pct.1 la pct.5, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Pct.6 și 7.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003 (rămas pentru votul final).  

Pct.24 - Proiectul de Lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, domnul secretar de stat Toke, vă să prezentați proiectul.

   

Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea creditului agricol pentru producție nr.150/2003 a instituit mecanismul economico-financiar de susținere a activităților curente de producție, prin credite agricole acordate în condiții avantajoase, care a permis unui număr semnificativ de producători agricoli să acceseze credite bancare pentru producție și să beneficieze de fondurile publice în condițiile legii.

În aplicarea acestui mecanism s-au evidențiat o serie de dificultăți prin modul de acordare a creditelor de către societățile bancare și de verificare a îndeplinirii de către beneficiarii acestora a condițiilor pentru acordarea de fonduri publice la credite.

Astfel, prezentul proiect de act normativ propune modificarea și completarea unor prevederi din textul legii referitoare la definirea activităților curente de producție care se susțin prin credite, stabilirea categoriilor de beneficiari ai sistemului de creditare, explicitarea unor prevederi metodologice privind stabilirea și acordarea de fonduri publice din volumul creditelor.

În acest sens, vă prezentăm prezentul proiect de act normativ pentru adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia, domnul vicepreședinte Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eficientizării sistemului de sprijinire a producției agricole prin credite.

Proiectul de lege face parte din grupa legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată de Senat, în ședința din 29 noiembrie 2007.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat, dar vă consult: organică sau ordinară, că la mine scrie ordinară.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Organică. Își păstrează caracterul organic.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

OK. Este în regulă.

Să se consemneze atunci că are caracter organic, proiectul legislativ.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea creditului agricol pentru producție nr.150/2003 stabilește mecanismul economico-financiar de susținere a activității curente de producție, prin credite agricole acordate în condiții avantajoase. Respectiv, beneficiarii pot să solicite din fondurile publice 30% din această sumă.

S-a constatat, în schimb, că de-a lungul timpului au apărut unele dificultăți în acordarea acestor credite, motivat de faptul că societățile bancare, dar și instituțiile care verifică îndeplinirea condițiilor pentru acordarea acestor credite sunt extraordinar de dificile.

Noua modificare propusă constă în faptul că fiecare beneficiar poate să-și elaboreze un plan de afaceri și un program de dezvoltare pe termen scurt și mediu, adaptat cerințelor pieței.

Astfel, sunt create unele oportunități pentru accesarea mai ușoară a acestor fonduri publice, în mod deosebit.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la început vreau să fac precizarea că această modificare a Legii nr.150 se impunea, cum de fapt cred că problema creditului agricol rămâne una dintre cele mai importante pentru sectorul agricol din România. Și aș spune că, atât timp cât agricultura se va baza numai pe sistemul de subvenții, indiferent de unde vine el, agricultura României nu va putea să intre într-un sistem competitiv real.

De aceea, orice modificare, cum este și cea, de completare a Legii creditului pentru producția agricolă, este binevenită. Și din acest motiv, vă îndemn să votați acest proiect de lege.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Orice modificare care are ca scop eficientizarea unei legi este de bun augur. Și, în consecință, prin aceasta, de fapt, contribuim la eliminarea echivocului în stabilirea unor condiții pentru acordarea unor fonduri publice.

Ca atare, Partidul România Mare va susține această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege, pentru că este știut faptul că această lege a creditului agricol este cea mai importantă lege de finanțare în sistemul agricol. Și trebuie s-o dezvoltăm, trebuie s-o punem la punct.

Ultimele precizări vin în ajutorul fermierilor, în ajutorul producătorilor agricoli, care, trebuie să recunoaștem, s-au confruntat și se confruntă în continuare cu anumite probleme financiare.

Are dreptate domnul deputat Munteanu, când spunea aici că, totuși, atunci când negociem aceste lucruri, fondurile publice pentru completarea creditării, sunt bănci private care au regulile lor, nu le putem impune. Guvernul și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale au demarat deja câteva discuții, câteva contracte cu CEC-ul, singura bancă de stat care a mai rămas neprivatizată în România, și încercăm în perioada următoare ca această instituție să vină alături de noi, să putem derula această acțiune de creditare a producătorilor agricole în bune condițiuni.

Deci, în încheiere, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege și nu numai; va susține toate proiectele de lege care vor sprijini activitatea fermierilor și activitatea agriculturii, în general.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Timar.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnilor colegi,

După cum au subliniat toți colegii, într-adevăr, este o lege foarte importantă.

Eu aș vrea să plec de la o situație, de la o situație pe care noi o întâlnim la această dată. În anul 2007 putem trage câteva concluzii pentru această toamnă.

Aș vrea să vă informez că la nivel de țară, în această toamnă, s-a propus, ne-am propus să însămânțăm în jur de 170.000 ha de orz și sunt realizate la această în jur de 140.000, deci în procent de 90 - 80 și ceva la sută. De asemenea, la această dată, aș vrea să vă informez că la nivel de țară nu avem însămânțate încă 2 milioane de ha de grâu.

Deci, de aici putem trage câteva concluzii. Cu toate că, în acest an, datorită efortului care s-a făcut de Guvern în urma Moțiunii simple "4 milioane de lei pe hectar", introdusă de PSD, s-a dat un substanțial sprijin, de 5 milioane de lei pe hectar. Dar, ceea ce am spus eu, principiile pe care le-am dat, înseamnă că ceva nu funcționează în agricultură. Și, cum sublinia domnul Tabără, problema cea mai grea, după părerea mea, la această dată, este lipsa surselor financiare. Și mai există încă un punct foarte important, lipsa unei dotări corespunzătoare. Sunt două elemente foarte importante. Iar, dacă noi nu vom ține cont de aceste două elemente foarte importante, agricultura României nu va putea intra în competiție cu agricultura din Uniunea Europeană.

De aceea, noi, cei care suntem la această dată în Parlament, trebuie, într-adevăr, să găsim modalități de creditare corectă a agriculturii, așa cum se face în toate țările din Uniunea Europeană.

Deci, vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără îndoială, proiectul de lege aduce îmbunătățiri actualului sistem de creditare, dar, personal, mi se pare destul de subțire argumentarea acestui proiect, prin prisma discuțiilor și parteneriatului cu băncile care urmează să finanțeze acest proiect. Și, mai ales, prin prisma reglementărilor pe care ar trebui să și le însușească și să le adoptate Banca Națională, ca să permită o finanțare mai bună a afacerilor din domeniul agricol.

Noi vom susține oricum acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, nexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

Stimați colegi, de aici încep propunerile de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate partidelor politice (rămasă pentru votul final)  

Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate partidelor politice.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport și raport suplimentar de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă privind modificarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (retrimisă comisiei).  

Pct.26, Propunerea legislativă privind modificarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia pentru administrație, Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Domnule deputat Giurgiu, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Fiindcă au apărut elemente noi în cadrul acestui proiect de lege, am discutat și cu cei din Ministerul Agriculturii și solicit retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere a acestui proiect la comisie. Vă rog să votați electronic.

 
   

Mulțumesc.

Propunerea a fost adoptată.

Termen? Comisia? O săptămână.

O să vă rog să fiți pregătiți, că, doar, din câte am înțeles, votul este, de regulă, electronic, nu?

Voci din sală:

Electrostatic...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule, după rezultate, ar trebui să vorbiți mai la urmă.

 
Propunerea legislativă privind înființarea societăților comerciale având ca obiect de activitate abatorizarea animalelor și comercializarea cărnii și a produselor din carne (retrimisă comisiei).  

Pct.27 Propunerea legislativă privind înființarea societăților comerciale având ca obiect de activitate abatorizarea animalelor și comercializarea cărnii și a produselor din carne.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog, domnule deputat Buda.

   

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că nu am fost invitat la comisie, atunci când s-a dezbătut, nici eu și nici colegii mei, am o cerere, de a fi retrimis la comisie acest proiect de lege și să fiu invitat, pentru a putea să-mi susțin proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? Domnule Tabără, de acord? Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

De acord, termen o săptămână. Și îmi iau angajamentul să-l invit personal pe colegul Buda.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă atrag atenția că votăm electronic.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați.

 
   

Propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

Termen: o săptămână.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea despăgubirilor pentru caii sacrificați, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale cailor (rămasă pentru votul final)  

Pct.28 Propunerea legislativă privind acordarea despăgubirilor pentru caii sacrificați, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale cailor.

Legea are caracter ordinar.

Respinsă de Senat.

Raport de respingere, raport suplimentar de respingere, Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Domnul deputat Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, la comisie, am discutat două proiecte de legi, unul a fost adoptat, unul respins. Văd că cel adoptat nu a apărut pe ordinea de zi, așa că săptămâna viitoare sper să apară, fiindcă este o problemă foarte importantă, peste 5 mii de proprietari de animale așteaptă despăgubirile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, înțeleg că vă însușiți propunerea de respingere.

Comisia își menține punctul de vedere, înțeleg.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea legii nr.266 din 2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante (rămasă pentru votul final)  

Pct.29 Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.266 din 2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind înstrăinarea terenurilor și clădirilor aparținând Ministerului Apărării Naționale (rămasă pentru votul final)  

Pct.30, Propunerea legislativă privind înstrăinarea terenurilor și clădirilor aparținând Ministerului Apărării Naționale.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru apărare.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(6) al art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final)  

Pct.31, Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(6) al art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final)  

Pct.32, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul susține proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final)  

Pct.33, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Codului Fiscal (rămasă pentru votul final)  

Pct.34, Propunerea legislativă privind modificarea Codului Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește să-l susțină.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii 571/2003, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final)  

Pct.35, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul în procedură de urgență? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final)  

Pct.36, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Procedură de urgență.

Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală (rămasă pentru votul final)  

Pct.37, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și altor cheltuieli în vederea îmbunătățirilor activității de administrare a veniturilor bugetare (rămas pentru votul final).  

Pct.38, Proiectul de Lege privind dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și altor cheltuieli în vederea îmbunătățirilor activității de administrare a veniturilor bugetare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind medicina școlară (rămas pentru votul final).  

Pct.39, Proiectul de Lege privind medicina școlară.

Legea are caracter ordinar.

Raport de respingere, Comisia pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Crăciunescu.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Despre Proiectului de Lege privind medicina școlară am discutat mult la Comisia de sănătate, au fost colegi care au susținut acest proiect și am decis să respingem acest proiect, pentru faptul că nu sunt reglementate câteva lucruri în acest proiect de lege. E vorba de specialitatea de medicină școlară, dacă dăm competență medicului de familie să se ocupe și de medicina școlară, pe de o parte; pe de altă parte, este vorba de medicina dentară, care ar trebui să se regăsească în anumite școli, cu un anumit număr de elevi și nu am stabilit nici numărul de elevi de la care se poate înființa un cabinet școlar, pentru a fi eficient.

Deci, suntem de acord cu respingerea și lucrăm la un alt proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.2 și art.3 din Titlul XI Renta viageră agricolă din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (rămasă pentru votul final)  

Pct.40, Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 și art.3 din Titlul 11 "Renta viageră agricolă" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisiile? Mențin punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii nr.44 (r1) din 01.07.1994 (rămasă pentru votul final)  

Pct.41, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.44 (r1) din 01.07.1994.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu susține.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării în cămine studențești și a Propunerii legislativ privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale. (retrimitere la comisie)  

Pct.42, Proiectul de Lege privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării în cămine studențești.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Se discută împreună cu Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale.

Raport comun de respingere, și Comisia pentru apărare, și Comisia pentru administrație.

Suntem Cameră decizională pentru ambele.

Inițiatorul? Domnule deputat Giurgiu, aveți cuvântul. Să spuneți și la care.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să mă refer doar la prima acum, fiindcă aceasta a fost adoptată de Senat.

La Camera Deputaților, în Comisia de învățământ, a primit aviz favorabil și au venit propuneri de îmbunătățire a legii. Din păcate, Ministerul Apărării Naționale a fost împotrivă, în așa fel încât, cei din comisie au votat respingerea acestei propuneri legislative.

Propun retrimiterea la comisie și poate reușim să găsim o soluție, să fie înglobată în această lege și cea de a doua propunere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sunt și eu de acord, mai ales că s-a discutat și ieri, în Biroul Permanent, pe această temă a utilizării fostelor cazărmi militare pentru cazare și, de aceea, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc. S-a retrimis la comisii.

Comisiile, termen? Două săptămâni.

Amândouă, bineînțeles, dacă s-au discutat împreună, facem raport pe amândouă din nou.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de Statul Român prin efectul Decretului-Lege 358 din 1948 (rămasă pentru votul final)  

Pct.43, Propunerea legislativă privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de Statul Român prin efectul Decretului-Lege 358 din 1948.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.568/2001 cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final)  

Pct.44, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.568/2001 cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu susține proiectul?

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea alin.(2) al art.30 din Legea pomiculturii nr.348/2003 (rămasă pentru votul final)  

Pct.45, Propunerea legislativă privind modificarea alin.(2) al art.30 din Legea pomiculturii nr.348/2003.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru agricultură.

Raport suplimentar de respingere, Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare, plenul a hotărât retrimiterea la comisie..., eu am hotărât retrimiterea la comisie, nu s-a supus votului plenului asta. Comisia, prin raport suplimentar, își menține propunerea inițială de respingere.

Inițiatorul? Nu.

Comisia? Își menține propunerea de respingere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne, din nou, la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.2 din Legea 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular (rămasă pentru votul final)  

Pct.46, Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 din Legea 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport și raport suplimentar de respingere, Comisia pentru apărare.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. Ca urmare, plenul a hotărât retrimiterea la comisie. Comisia, prin raport suplimentar, își menține propunerea inițială de respingere.

Inițiatorul o susține? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (republicată) (rămasă pentru votul final)  

Pct.47, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (republicată).

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Cameră decizională.

Raport și raport suplimentar de respingere, Comisia pentru muncă.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare, ca urmare, s-a retrimis la comisie. Comisia, prin raport suplimentar, își menține propunerea inițială de respingere.

Se susține de inițiator? Nu.

Comisia? Menține.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii energiei electrice nr.13/2007 (rămasă pentru votul final)  

Pct.48, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii energiei electrice nr.13/2007.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, raport suplimentar de respingere, Comisia pentru industrii.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, plenul a retrimis-o comisiei. Comisia își menține propunerea de respingere, anexând raportului suplimentar amendamentele respinse.

Inițiatorul? Nu susține.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (rămas pentru votul final).  

Pct.49, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat, tacit.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Raport de adoptare, domnule președinte?

     

Domnul Sergiu Andon (din sală):

Da, așa e raportul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Era aici, la respingeri, de aceea eram un pic încurcat.

Suntem Cameră decizională.

Deci, stimați colegi, avem de a face cu un raport de adoptare.

Rog, atunci, inițiatorul? Nu dorește să susțină proiectul.

Comisia? Vă rog, domnule președinte, atunci, să ne prezentați mai aplicat.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul acestei noi modificări a Legii referendumului privește propunerea să se stabilească rezultatul referendumului la nivel național, indiferent de situația concretă vizată, prin eliminarea unor lacune din actuala reglementare, precum și eliminarea sancțiunii cu închisoare contravențională, care nu se mai regăsește în legislația în vigoare.

Este un proiect care a fost adoptat de Senat în condițiile art. 75 teza a III-a din Constituție, noi fiind, deci, Cameră decizională.

Am dispus de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație, ca și al Comisiei pentru drepturile omului și al Consiliului Legislativ. Am avut aviz negativ din partea Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.

L-am dezbătut în ședința din 27 noiembrie, în cvorum regulamentar, și comisia a hotărât cu majoritate de voturi, respectiv 2 voturi împotrivă, adoptarea proiectului, împreună cu amendamentele, astfel cum figurează în anexa 1 a raportului.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dezbateri generale? Înțeleg că nu sunt dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Vă atrag atenția că există un amendament respins și îl vom discuta la momentul la care vom ajunge la articolul cu pricina.

O să-l luăm ușurel, îl luăm pe puncte, ca să fim atenți.

Pct. 1, obiecții, observații, comentarii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat.

Pct. 3, art. 1 din lege? Adoptat.

Pct. 4? Adoptat.

Pct. 5, art. 3 din lege? Adoptat.

Pct. 6, art. 5? Vă atrag atenție că aici este și amendamentul respins al domnului deputat Buda. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

La art.5 alin.(2) din această lege am avut un amendament, în sensul că: "Referendumul este valabil indiferent de numărul persoanelor care participă la vot, cu excepția referendumului pentru revizuirea Constituției, care este valabil dacă la vot s-a prezentat jumătate plus unu din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale".

Două argumente am avut în favoarea acestui amendament, și anume: o dată, știm cu toții că atunci când discutăm de demiterea președintelui, referendumul era valabil indiferent de numărul persoanelor care participau la vot și eu cred că, până la urmă, ar trebui să mergem pe această variantă și în această ipoteză, astfel încât să avem un referendum valabil indiferent de numărul persoanelor care participă la vot, și putem accepta și ideea, ca o sancțiune pentru cei care nu doresc să participe într-o formă sau alta la viața socială a societății.

Eu cred că s-ar realiza, până la urmă, un echilibru între cele două articole, între art.5 și art.12.

Și, de asemenea, am avut rezerve la modificarea Constituției, pentru că este vorba de o problemă importantă, unde, la revizuirea Constituției, am păstrat acea majoritate calificată cu jumătate plus unu din numărul celor înscriși pe listele electorale.

V-aș ruga, prin urmare, să acceptați acest amendament. Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la art.5? E pct.6 din raport. Nu sunt.

Avem un amendament respins, se solicită introducerea lui în text.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Daniel Buda, de a introduce în text amendamentul respins de la pct.1 din anexă. Vă rog să votați. 33 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

 
   

Pct.6 din raport, art.5, dacă mai există alte intervenții sau obiecții sau observații? Nu sunt. Adoptat în forma comisiei.

Pct.7? Adoptat.

Pct.8? Adoptat.

Pct.9? Adoptat.

Pct.10? Adoptat.

Pct.11? Adoptat.

Pct.12, obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13? Adoptat.

Pct.14? Adoptat.

Pct.15? Adoptat.

Pct.16? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

Am epuizat ordinea de zi de astăzi. Stimați colegi, suspend ședința până la ora 12,30, când este fixat votul final.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală la ora 12,30.

 
  Supunerea la votul final:  

- După pauză -

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe procedura de vot final. Avem un număr destul de mare de proiecte.

Doresc să vă aduc la cunoștință că, urmare a demisiei efective, deja, a unui număr de 6 deputați, majoritatea deputaților este de 159, în acest moment.

Mai există un număr de 5 colegi care și-au dat demisia cu data de 20 decembrie, domniile lor au în continuare calitatea de parlamentari și intră, sigur, și în calcularea cvorumului, și în calcularea majorității. Ceilalți 6 și-au dat demisia, efectiv, cu data de 29 sau 30 noiembrie.

Deci, pentru legile organice, majoritatea cerută este de 159 de voturi. De asemenea, cvorumul, de acum încolo, va fi de 159.

Vă rog foarte mult, stimați colegi, să vă marcați electronic prezența, pentru a verifica existența cvorumului.

Voci din sală:

Dar nu merge!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai încercați, că la mine funcționează! Vă rog să vă marcați în continuare prezența, stimați colegi.

 
     

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, nu lipsește ceva acolo, de la prezidiu?

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Ba da, secretarii!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Întrebați-i unde sunt!

 
Informare privind apartenența în continuare a domnului Dorin Liviu Nistoran la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.  

Înainte de a începe votul final, avem un anunț cu caracter personal din partea domnului deputat Nistoran.

   

Domnul Dorin-Liviu Nistoran:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a comis o eroare de către unul din viceliderii Grupului parlamentar al Partidului Democrat, anunțând, în această dimineață, că subsemnatul și-a dat demisia din cadrul Grupului parlamentar al PD. Este o eroare, nu mi-am dat demisia, nici din Grupul parlamentar al PD, nici din Partidul Democrat.

Dacă domnul lider de grup dorește să considere acest lucru, îl informez și pe această cale că nu există nicio decizie oficială în cadrul Partidului Democrat pentru excluderea mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul lider Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Este în continuare o neînțelegere din partea fostului coleg Nistoran, l-am informat astăzi că, ieri, Biroul permanent a fost informat, din partea Grupului parlamentar al PD, că domnul Nistoran nu mai face parte din Grupul parlamentar al PD, nu că și-a dat demisia, că nu pot eu să vorbesc în locul dânsului sau să-l demit. Asta se întâmplă pe la Guvern... (Rumoare.)

Mai departe, chestiunile care țin de procedură, referitor la motivul pentru care nu mai face parte din Grupul parlamentar al PD, îl rog să le lămurească cu conducerea Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Nistoran.

 
   

Domnul Dorin-Liviu Nistoran:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă informez doar că, atâta timp cât nu există nicio hârtie oficială, nici la grup, nici la mine, consider că sunt membru al Grupului parlamentar al PD.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Minunile politicii românești continuă!

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Suntem în cvorum.

Vă propun să începem procedura de vot. Avem un număr de 43 de proiecte.

  Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (respins);

1. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă. Cameră decizională.

Vă rog să votați.

82 de voturi, insuficient.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 82 voturi pentru, 92 voturi împotrivă, 11 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost respins.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

78 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afișajului, se înregistrează 192 deputați prezenți, 78 de voturi pentru,103 voturi împotrivă, 9 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Se face aplicarea prevederilor art.105.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

84 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afișajului, se înregistrează 197 deputați prezenți, 84 voturi pentru, 103 voturi împotrivă, 7 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Se face aplicarea prevederilor art. 105.

  Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru finanțarea unor cheltuieli de asistență socială (adoptată propunerea de respingere formulată de comisiei);

4. Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru finanțarea unor cheltuieli de asistență socială.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Vă mulțumesc, propunerea de respingere a fost însușită cu 184 de voturi pentru. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 184 voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

66 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 66 voturi pentru, 124 voturi împotrivă, 9 abțineri, un vot neexprimat.)

Se face aplicare a prevederilor art.105.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg, la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat între statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg, la 25 iunie 2005, de modificare Acordului de parteneriat între statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 140 voturi pentru, 55 voturi împotrivă, 5 abțineri.)

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, de pe o parte și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004 (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vedere combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004. Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 199 deputați prezenți, 135 voturi pentru, 50 voturi împotrivă, 13 abțineri, un vot neexprimat.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

8. Propunerea legislativă privind modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins cu 192 de voturi pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 192 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992 (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya, la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 142 voturi pentru, 48 voturi împotrivă, 12 abțineri.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/I a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/I a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Legea are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 143 voturi pentru, 54 voturi împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 206 deputați prezenți, 144 voturi pentru, 55 voturi împotrivă, 7 abțineri.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 137 voturi pentru, 58 voturi împotrivă, 7 abțineri, un vot neexprimat.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a întrunit 89 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 89 voturi pentru, 106 voturi împotrivă, 7 abțineri, un vot neexprimat.)

Se face aplicarea art.105.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României (adoptat);

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 133 voturi pentru, 61 voturi împotrivă, 7 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

143 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 143 voturi pentru, 56 voturi împotrivă, 5 abțineri.)

Se face aplicarea art.105.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București (adoptat);

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 173 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 9 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora (adoptat);

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 139 voturi pentru, 58 voturi împotrivă, 4 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) și (2) ale art. 4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (respinsă);

18. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) și (2) ale art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau unităților administrativ-teritoriale destinate sediilor partidelor politice.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

146 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 146 voturi pentru, 47 voturi împotrivă, 9 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea a fost respinsă.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (respins);

19. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

91 de voturi, insuficiente.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 91 voturi pentru, 103 voturi împotrivă, 7 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost respins.

  Propunerea legislativă privind instituirea Premiului Mehmet Niyazi (adoptată);

20. Propunerea legislativă privind instituirea Premiului Mehmet Niyazi.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 198 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, un vot neexprimat.)

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003 (respins);

21. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr.150/2003.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

137 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 137 voturi pentru, 54 voturi împotrivă, 7 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate partidelor politice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

22. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau unităților administrativ-teritoriale destinate partidelor politice.

Legea are caracter organic. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

De acum încolo avem respingeri. Vă mulțumesc.

S-a respins propunerea legislativă, 177 de voturi pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 206 deputați prezenți, 177 voturi pentru, 20 voturi împotrivă, 8 abțineri, un vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă privind acordarea despăgubirilor pentru caii sacrificați, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale cailor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

23. Propunerea legislativă privind acordarea despăgubirilor pentru caii sacrificați în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale cailor.

Legea are caracter ordinar. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 171 voturi pentru, 25 voturi împotrivă, 7 abțineri.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr.266 din 2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere);

24. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.

Legea are caracter organic. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. 154 de voturi. Insuficiente pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 154 voturi pentru, 43 voturi împotrivă, 5 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Se dezbate pe articole în următoarea ședință a plenului.

  Propunerea legislativă privind înstrăinarea terenurilor și clădirilor aparținând Ministerului Apărării Naționale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

25. Propunerea legislativă privind înstrăinarea terenurilor și clădirilor aparținând Ministerului Apărării Naționale.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 179 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(6) al art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

26. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(6) al art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 199 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

27. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 193 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere, 4 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 205 deputați prezenți, 138 voturi pentru, 63 voturi împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă privind modificarea Codului Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

29. Propunerea legislativă privind modificarea Codului fiscal.

Legea are caracter ordinar. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 150 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 571/2003, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

30. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 197 deputați prezenți, 187 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, 7 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 152 voturi pentru, 45 voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

32. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

194 de voturi pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 201 deputați prezenți, 194 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abținere, un vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege privind dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și altor cheltuieli în vederea îmbunătățirilor activității de administrare a veniturilor bugetare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

33. Proiectul de Lege privind dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și altor cheltuieli, în vederea îmbunătățirii activității de administrare a veniturilor bugetare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 199 deputați prezenți, 193 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nicio abținere, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Proiectul de Lege privind medicina școlară (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

34. Proiectul de Lege privind medicina școlară.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 145 voturi pentru, 48 voturi împotrivă, 9 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 și art.3 din Titlul XI Renta viageră agricolă din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie)

35. Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 și 3 din Titlul XI "Renta viageră agricolă" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum, și unele măsuri adiacente. Legea are caracter organic. Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

133 de voturi, insuficiente pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 201 deputați prezenți, 133 voturi pentru, 60 voturi împotrivă, 4 abțineri, 4 voturi neexprimate.)

Discutăm pe articole în următoarea ședință a Camerei.

  Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.44 (r1) din 01.07.1994 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

36. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.44 (rl) din 01.07.1994.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins cu 183 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 183 voturi pentru, 17 voturi împotrivă, o abținere, 3 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de Statul Român prin efectul Decretului-Lege 358 din 1948 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie)

37. Propunerea legislativă privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de Statul Român, prin efectul Decretului-Lege nr.358/1948.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

135 de voturi, insuficiente pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 135 voturi pentru, 52 voturi împotrivă, 16 abțineri, un vot neexprimat.)

Discutăm pe articole în următoarea ședință a Camerei.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.568/2001 cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

38. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.568/2001 cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 155 voturi pentru, 44 voturi împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea alin.(2) al art.30 din Legea pomiculturii nr.348/2003 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

39. Propunerea legislativă privind modificarea alin.(2) a art.30 din Legea pomiculturii nr.348/2003.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propun e respingerea.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 149 voturi pentru, 45 voturi împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă a fost respinsă, dar vă consult, domnule Tabără, este ordinară sau organică. Ordinară. Mulțumesc. Atunci propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 din Legea 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

40. Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 din Legea nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins cu 192 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 192 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abțineri, 4 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (republicată) (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie)

41. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

128 de voturi, insuficiente pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 204 deputați prezenți, 128 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 9 abțineri.)

Dezbatem pe articole în următoarea ședință.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii energiei electrice nr.13/2007 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie)

42. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii energiei electrice nr.13/2007.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

132 de voturi sunt insuficiente pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 132 voturi pentru, 64 voturi împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.)

Pe articole, în ședința următoare.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (respins).

Urmează o propunere de adoptare, vă atrag atenția.

43. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind modificarea și desfășurarea referendumului.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Propunere de adoptare.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a întrunit 149 de voturi, insuficiente pentru adoptare și a fost respins.

(Conform afișajului, se înregistrează 201 deputați prezenți, 149 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

   

Am încheiat ședința de vot final de astăzi.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

Vă rog, domnule deputat Rădulescu, doriți să declarați ceva sau să anunțați?

   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Două chestiuni, una pe procedură și una pe explicarea votului.

Pe procedură, cred că, din viteză, ați fost dumneavoastră neatent și la o lege care era căzută în toată regula, ați spus că va fi trimisă pe art.105. Este vorba de proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La ce punct?

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Păi, pe la 15-16 pe acolo... Are caracter ordinar. Nu s-au întrunit voturile necesare, deci este căzută în regulă. Nu mai poate merge la ".. și avea raport de aprobare. S-a votat mai mult împotrivă, adică nu s-a întrunit numărul necesar. Deci, asta e.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De principiu, vă dau dreptate, dar să știți că regulamentul nu face distincție între legile organice și cele ordinare. Spune că dacă după dezbaterea ultimului raport, plenul Camerei nu reușește să adopte proiectul de lege referitor la ordonanță, respectivul proiect se rediscută, nu face distincție.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

N-a întrunit... Vă rog să verificați și să vedem împreună.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Discutăm la Biroul permanent cu siguranță.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (respins).

Domnul Cristian Rădulescu:

Pe motivarea votului, aș vrea să motivez votul împotriva acelei modificări propuse de către PSD, PNL, PC, UDMR, PRM la Legea referendumului.

Am avut acolo un amendament respins care a fost reluat în plen și care nu a trecut. Consider că era un lucru benefic, scăderea normei de validare a referendumului.

Am avut o experiență în urmă cu câteva zile. Este foarte clar pentru toată lumea că voința poporului nu mai poate fi validată, în condițiile în care există o normă atât de înaltă ca cea cuprinsă acum de lege, jumătate plus unu din numărul celor cuprinși în listele electorale.

Propunerea noastră a fost să se valideze referendumul cu orice normă, să nu-i dăm acest privilegiu doar președintelui când e vorba să fie suspendat, să fie suspendat dacă se prezintă 3 alegători cu două voturi care sunt pentru suspendarea sa.

Pe orice temă civică, am vrea ca voința poporului să fie validată și de aceea să scădem această normă, să fie validat referendumul, indiferent de participare. Ne pare rău că nu a fost această chestiune aprobată și o să reluăm noi această inițiativă.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

  Propunerea legislativă privind instituirea Premiului Mehmet Niyazi (adoptată);

Domnul deputat Amet Aledin.

   

Domnul Amet Aledin:

Stimați colegi,

În numele comunității tătare din România, vă mulțumesc pentru voturile acordate în favoarea propunerii legislative. E o dovadă că etnia tătarilor din România este o etnie respectată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,03.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 19 septembrie 2021, 1:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro