Aurel Gubandru
Aurel Gubandru
Ședința Camerei Deputaților din 4 decembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.167/14-12-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-12-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 decembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Aurel Gubandru - prezentarea unei părți din emblemele edilitare ale județului Buzău;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Aurel Gubandru:

Pentru o mai bună cunoaștere a istoriei din trecutul Buzăului și Râmnicului Sărat, în decursul vremii, generații și generații de cercetători avizați au "scormonit" cu pasiune documentele care să lămurească multe din aspectele acestor locuri.

Palatul Comunal si Crângul sunt două "embleme" pe care și-au pus semnătura buzoieni celebri.

Distrugerea arhivei în timpul celor două conflagrații mondiale, face imposibilă o datare strictă a perioadei de activitate a unor nume de arhitecți și ingineri celebri care și-au pus amprenta pe multe din realizările edilitare.

Inginerul constructor Emil Boianovici, în calitatea sa de șef al serviciului tehnic din cadrul primăriei, născut la Budapesta și cu studii la Paris și Gand-Belgia, după ce a obținut cetățenia română (în 1906) a lucrat la construcția căii ferate Buzău-Tecuci. Este autorul planurilor de construcție a primului rezervor de apă din Crâng, al primului abator (1882), betonarea heleșteului din Crâng, amenajarea străzii Chiristigii - aici erau amplasate depozitele de cherestea ale negustorilor.

Arhitectul elvețian Jean Henry Schwartz a fost antreprenorul Palatului Comunal, construit în timpul primarului Nicu I.Constantinescu, cel care a demarat și alte lucrări de modernizare: Colegiul Național B.P.Hasdeu, Hala de Măcelărie și Pescărie, actualmente Bazarul Obor.

O construcție asemănătoare cu Palatul Comunal din Buzău, numită Palatul Administrativ și de Justiție s-a ridicat între anii 1895 - 1898 la Râmnicu Sarat.

Cunoscutul constructor de căi ferate, Anghel Saligny, construiește podul de la Râmnicu Sărat cu articulații de plumb la o boltă elipsoidală de zidărie, sistem experimentat pentru prima oară în România. A întocmit, în anul 1881, planurile de construcție a primei gări de la Râmnicu Sărat.

Arhitectul Octav Doicescu este cel care a întocmit documentația pentru construcția, între anii 1933 - 1938, a hangarelor de aviație de la Ziliștea (Bobocu), obiectiv intrat de curând în circuitul unităților militare NATO.

Casa de Cultură a Sindicatelor este opera arhitecților Constantin Frumuzache si Miliță Sion, inaugurată în anul 1975.

Un alt mare arhitect, Grigore Cerchez, este autorul proiectului de construcție al clădirii Administrației Financiare (1914), actualmente sediul Bibliotecii Județene "Vasile Voiculescu".

Autorul proiectului de construcție al Palatului de Justiție (1909 - 1912) de pe b-dul N.Bălcescu a fost arhitectul râmnicean Petre Antonescu.

Colonelul Razu Aristide, președintele Cercului Militar Buzău, a încheiat la 7 octombrie 1914, cu inginerul Adolf Rosensweig, contractul pentru construirea Palatului Cercului Militar.

Sunt și alte clădiri care și astăzi atrag atenția din punct de vedere arhitectural. Vila "Luiza", este una dintre ele. Aici a fost Sediul Administrației Societății Române de Căi Ferate Buzău - Nehoiașu.

Între multele clădiri care amintesc de Buzăul de altădată este și imobilul din strada Independenței nr.53, unde a locuit cu chirie Hortensia Papadat Bengescu, creatoarea romanului citadin românesc.

O alta clădire, amintită într-un document din 1780, singura construcție din Buzăul medieval, aflată pe strada Războieni nr.8, este astăzi sediul Colecției de etnografie și artă populară a Muzeului Județean.

Acestea sunt o parte din emblemele edilitare din trecutul Buzăului și Râmnicului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 17 octombrie 2018, 12:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro