Plen
Ședința Senatului din 29 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.148/08-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 29-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 29 octombrie 2007

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 17,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Mihai Ungheanu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 29 octombrie, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pete Ștefan și Mihai Ungheanu.

Ordinea de zi este în mod direct influențată de dezbaterile din ședința comună a celor Camere ale Parlamentului, motiv pentru care trebuie să o restrângem la declarații politice, întrebări și interpelări, reamintindu-vă că de la ora 18,10 partea aceasta a programului este transmisă în direct la radio.

În ordinea de zi mai aveam două-trei chestiuni, cele care sunt cu vot nu avem cum să le rezolvăm.

Vă supun votului ordinea de zi și programul de lucru ale ședinței de astăzi.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate cu 37 de voturi pentru și două abțineri.

 
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului, a următoarelor inițiative legislative:  

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu prevederile Constituției, au fost adoptate, prin împlinirea termenului pe 24 octombrie, următoarele inițiative legislative:

  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv;
  • Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2007 privind unele măsuri derogatorii de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;
  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2007 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale;
  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular;
  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a altor acte normative incidente;
  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru modificarea art. IV alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.

Cele șase propuneri legislative vor fi înaintate Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare.

În legătură cu procedura de urgență care se solicită pentru cinci proiecte legislative, practic, o vom dezbate și adopta mâine, astăzi neavând cvorum de vot.

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

La declarații politice sunt înscriși mai mulți colegi.

V-aș ruga să le restrângeți, pentru că la ora 18,10 trebuie să începem sesiunea de întrebări și interpelări.

  Aurel Gabriel Simionescu (P.S.D.) - declarație politică având ca temă descentralizarea autorităților publice locale și situația de fapt;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Programul de guvernare a statuat descentralizarea ca punct important al activității Executivului, în mod deosebit în asigurarea resurselor financiare predictibile la dispoziția autorităților publice locale.

De altfel, Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de România în 1997, subliniază faptul că intervenția guvernamentală la nivel local trebuie să fie limitată numai pentru cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate de către autoritățile locale, iar Legea nr. 195/2006, lege-cadru a descentralizării, promovată de Guvernul Tăriceanu I, reglementează între principiile sale principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau să limiteze autonomia financiară locală.

De asemenea, grupurile de lucru privind descentralizarea în România, constituite atât din aleși, cât și din specialiștii administrației publice centrale și locale, au identificat pe parcursul activității lor o serie de elemente determinante ale procesului de descentralizare, între care și diminuarea condiționărilor în transferurile realizate la nivel guvernamental.

Ce constatăm de fapt? În cadrul Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, s-a luat atributul consiliilor județene de a realiza distribuirea cotelor defalcate și a sumelor în echilibrare către autoritățile locale, motivația fiind modul discreționar, cu caracter politic, în care consiliile județene realizau această acțiune, neglijând faptul că la nivelul consiliilor județene distribuția politică a mandatului este una extrem de diversă, în care funcțiile de conducere, dar și de consilier sunt ocupate de membri ai tuturor partidelor, într-o conjunctură în care defuncta Alianța D.A. încă mai funcționa.

Acest atribut a fost dat de Guvern Guvernului, prin instituțiile sale în teritoriu, respectiv, Direcției generale a finanțelor publice, ai cărei directori, cu toții știm, au făcut obiectul a numeroase trocuri politice în cadrul algoritmului, atât de des invocat, în locul competenței profesionale.

Atunci s-a introdus și prevederea conform căreia consiliile județene pot distribui doar 20% din aceste sume pentru cofinanțarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii în unitățile administrativteritoriale respective.

Lăsând la dispoziția autorităților locale sume infime, firesc, acestea nu au avut posibilitatea de a realiza mare lucru și, atunci, Guvernul României, "în înțelepciunea lui și într-un profund spirit de descentralizare", ghilimelele le vedeți dumneavoastră, a hotărât să intervină.

Astfel, au apărut programele naționale și fiecare minister încearcă, și chiar reușește de multe ori, să-și facă unul: Programul de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural, Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Ordonanța Guvernului nr. 7/2006; Ordonanța Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor - Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, modificată deja printr-o altă ordonanță, Ordonanța nr. 65/2007 - Ministerul Culturii și Cultelor; Ordonanța Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. Și exemplele pot continua.

Mai mult, acolo unde s-a constatat un efect electoral deosebit, în mediul rural, a apărut încă un program: "Modernizarea satului românesc", Ordonanța de urgență nr. 104/2007, cu același obiectiv, iar în cazul parcurilor și al zonelor verzi, fără măcar a se finaliza sau a se începe o lucrare, programul a fost suplimentat, tot printr-o ordonanță de urgență, de la 25 la 60 de milioane RON.

Desigur, aceste teme constituie priorități pentru România, ca și multe altele.

De ce, însă, Guvernul României nu-și ține promisiunile asumate inclusiv prin lege? De ce acești bani de la buget se dau autorităților locale în mod direct? De ce trebuie ca fiecare comună care vrea să reabiliteze un drum, o școală, un teren de sport, să realizeze o alimentare cu apă să bată drumul Bucureștilor și să se închine la guvernanți?

Nu cumva pentru ca și în ultimul cătun să se știe cine este jupânul? Nu cumva pentru ca să se justifice de ce lângă suma de bani aprobată apar și sugestiile mai mult sau mai puțin voalate legate de câștigătorii licitațiilor?

Cert este că, dacă vom continua în acest mod, ne așteptăm să apară și alte astfel de inițiative guvernamentale, poate un nou Program A.N.L., care să-l înlocuiască pe cel al P.S.D. și care să se numească Programul național de locuințe, adică P.N.L., sau de ce nu un alt P.N.L., respectiv, Programul național pentru lacuri, pentru ca peștele să înlocuiască carnea de porc, care s-a dovedit a avea influențe negative asupra guvernării.

Dincolo de toate acestea, constatăm că Guvernul este, într-adevăr, departe de adevăr, departe de autoritățile locale, departe de oamenii pe care încearcă să-i mintă dându-le, cu falsă preocupare și generozitate, de fapt, ceea ce este al lor și li se cuvine de drept.

Cât despre descentralizare, atât timp cât avem propriile noastre interese ce trebuie satisfăcute cât trebuie să rămânem cu orice preț la guvernare, ea rămâne o prioritate doar pentru jocul de imagine al guvernării de dreapta la conferințe, colocvii, simpozioane, studii, întâlniri, schimburi de experiență, și chiar pentru legi care sunt nerespectate.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.) - declarație politică având ca temă referendumul pentru votul uninominal;

Îl invit la tribună pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, Grupul parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În sfârșit, a început campania electorală.

România se pregătește pentru primul său examen european, de data aceasta în calitatea sa de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, și, ca la orice examen, pentru a-l trece, adică pentru a fi reprezentați cum se cuvine în forul european, trebuie să fim bine pregătiți.

Dar fatalitate! Și de această dată se pare că vrem să fim mai cu moț.

Nu ne mulțumim doar cu alegerile europene.

Mai vrem și referendum pentru votul uninominal! Și nu oricând, ci chiar în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Ce dacă Guvernul își asumă răspunderea pentru votul uninominal, vor spune unii.

Se face și referendum, așa ca să se vadă bine cine are mușchii mai puternici. Și ce dacă se va depune o moțiune de cenzură? Foarte bine! Să cadă odată Tăriceanu și ai lui, vor exclama alții.

Cam așa arată la această oră scena politică românească, adică un ring de box în fața căruia publicul așteaptă cu sufletul la gură să vadă cine pierde prin abandon.

Despre organizatorul meciului, ce să vă spun? Îl cunoașteți.

Este același care i-a avertizat zilele trecute pe cetățenii României că nu se lasă păcălit și îi atenționa ca, la rândul lor, să nu se lase păcăliți.

Noi, cei care cunoaștem bine personajul, putem traduce acest mesaj astfel:

Nu vă lăsați păcăliți de alții, ci doar de către mine! Că această interpretare este cea reală o demonstrează chiar ultima acțiune a președintelui, aceea de emitere a decretului prin care convoacă referendumul pe tema votului uninominal.

Românilor, adică tocmai acelora pentru soarta cărora se pare că președintele are tot mai des insomnii, li se pregătesc mai multe capcane.

Prima este aceea că cetățenii sunt invitați să-și exprime opțiunea doar față de varianta de vot uninominal agreată de președinte.

Sfidând principiul separației puterilor în stat și al transparenței decizionale, Domnia Sa ignoră, cu bună știință, cealaltă variantă de vot uninominal propusă de Guvern.

Cu alte cuvinte, în loc de clarificări, electoratul este, iarăși, împins spre confuzie.

A doua capcană - chiar dacă domnul Băsescu a avut grijă să nege această intenție - este alegerea datei de organizare a referendumului în aceeași zi cu desfășurarea alegerilor europarlamentare.

De ce? Foarte simplu, pentru ca, sub paravanul referendumului, să poată fi agentul electoral al partidului de care, așa cum o afirmă mereu, se simte atașat profund și să mai ceară electoratului, ca și în campaniile trecute, "Dați-mi Parlamentul European!", după modelul Consiliului General al Capitalei.

Atunci se certa cu consilierii, acum cu parlamentarii.

Să nu vă mirați, dragi români, dacă veți găsi, de exemplu, în cutiile dumneavoastră poștale poze cu domnul Băsescu alături de un candidat democrat.

Stimați colegi, Aș dori să nu fiu înțeles greșit.

Declarația mea politică nu este o pledoarie împotriva votului uninominal și, cu atât mai puțin, a organizării unui referendum pe această temă, cu atât mai mult cu cât Partidul Național Liberal a fost primul inițiator al unui proiect legislativ pe tema uninominalului încă de acum zece ani.

Nu pot fi, însă, de acord cu falsa impresie care se induce cetățenilor, potrivit căreia un parlament ales prin votul uninominal va fi mai degrabă unul apolitic în care deputații și senatorii vor fi un fel de independenți feriți de orice influență politică.

Așa cum ne-a obișnuit, președintele folosește trucuri.

După ce în urmă cu puțin timp dezavua forma de vot uninominal, acum iată că a găsit soluția pentru primenirea clasei politice. "Avem nevoie de un parlament puternic", afirma Domnia Sa în decembrie 2004 la ceremonia de învestire în funcția de președinte.

Acum, tot Domnia Sa ne propune o formă de vot care va limita reprezentativitatea partidelor.

Mai exact, va exclude de la reprezentare în Parlament aproape jumătate din populația țării.

Nu cred că prin reducerea numărului partidelor cu acces în Parlament se va înnoi clasa politică românească.

În mod inevitabil, electoratul, prin votul popular, aduce în prim-plan partide puternice, sancționându-le pe cele care l-au dezamăgit.

Este o dinamică pe care niciunul dintre noi nu o poate ignora.

Însă, jocul politic fără partide nu există, și nici nu putem vorbi de o democrație consolidată.

Parlamentul este expresia democrației, nu președinția.

Președinte aveam și înainte de 1989.

Încet, dar sigur, cu decrete și referendumuri, ne îndreptăm spre autoritarism populist, mai exact spre un regim prezidențial cu partide marginalizate și Marea Adunare Națională unde, în calitate de parlamentari, trebuie doar să flexăm articulația braț-antebraț la comanda unică.

Oare pentru un asemenea tip de regim am ieșit în decembrie 1989? Eu cred că nu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (P.R.M.) - declarație politică având ca subiect legile și referendumul pentru votul uninominal;

O invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă rog. Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi parlamentari,

Trăim o vreme de o anormalitate care a depășit orice limită.

Nu credeam să ajung, după atâția ani de experiență, să recunosc că realitatea depășește capacitatea mea de a cuprinde această "barbarie a concretului", cum spunea metaforic Preda.

Azi, în plenul Camerelor reunite, Guvernul și-a angajat răspunderea pe un proiect de lege privind așa-zisul vot uninominal.

După cum știm cu toții, avem un interval de trei zile în interiorul căruia să fie inițiată o moțiune de cenzură, care poate sau nu să fie adoptată.

După toate probabilitățile, acest lucru nu se va întâmpla.

Ca parlamentari, potrivit Constituției, putem face amendamente, care trebuie, însă, acceptate de Guvern.

Mare mi-a fost mirarea să constat că proiectul de lege asupra căruia Guvernul și-a angajat astăzi răspunderea era deja însoțit de amendamente și că prim-ministrul ne-a anunțat câte dintre ele au fost acceptate, deși în logica constituțională a instituției acest lucru se putea face numai după ce Guvernul și-ar fi angajat răspunderea.

Independent de aceasta, de mâine, noi, Senatul, începem să dezbatem, în vederea adoptării, același proiect de lege.

Se pune problema care este rațiunea pentru care două autorități publice, una executivă și alta legislativă, își suprapun activitățile întru realizarea aceluiași scop? Potrivit Constituției, Parlamentul este organul legiuitor și ar fi trebuit să fie lăsat să-și desfășoare activitatea.

De ce trebuie ca Parlamentul să fie târât în războiul dintre palatele Cotroceni și Victoria? Și de ce acceptăm să se întâmple acest lucru fără să reacționăm în vreun fel?

Prea multă pasivitate, domnilor colegi! Ne-am lăsat terfeliți cum le-a venit la gură unora sau altora.

Am fost făcuți "șandrama intrată în moarte clinică" și am tăcut.

Guvernul ne-a uzurpat rolul de organ legiuitor, devenind din Executiv Legislativ, și ne-am complăcut făcând să prolifereze fenomenul nociv, un veritabil cancer al democrației, care este guvernarea prin ordonanțe simple sau de urgență. Șeful statului ne dă ultimatumuri să votăm o lege ca și când am fi niște copii de grădiniță care ori ascultă, ori sunt puși la colț.

Am lăsat excepțiile să se transforme în reguli, și regulile, normalitatea, au devenit excepție.

Ca parlamentar, ca om frământat de "problemele cetății", cum spunea regretatul nostru coleg, profesorul Iorgovan, nu la nivel declarativ, ci cu adevărat, exprim revolta cu privire la această stare de lucruri. Și mă întreb, retoric, firește, ce se va întâmpla dacă proiectul de lege pe care și-a angajat Guvernul răspunderea va fi adoptat ca urmare a neadoptării sau respingerii unei moțiuni de cenzură, și același proiect cu același conținut va fi adoptat de către noi, Parlamentul? Vom avea două legi cu conținut identic, una adoptată de Executiv și alta de Legislativ.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, vine și președintele cu propriul demers și vrea să organizeze un referendum tot pentru votul uninominal, dar în altă concepție.

Dincolo de dimensiunea profund imorală și anticonstituțională a acestui referendum, mă întreb:

Ce se va întâmpla dacă el nu va fi validat? Înseamnă, evident, că poporul nu vrea vot uninominal sub nicio formă, iar noi ne-am irosit timpul fără nicio finalitate.

Aceasta așteaptă oamenii de la noi? Eu nu cred și vă rog și pe dumneavoastră să reflectați.

Închei citându-l pe domnul prim-ministru, care spunea că "azi este o zi importantă pentru democrație".

Nu, domnilor, este o zi fatidică pentru democrație și pentru statul de drept.

Vă mulțumesc. (Aplauze prelungite).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe David (P.D.) - declarație politică despre forța de muncă din Sânnicolau Mare și Jimbolia;

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are o temă importantă, și anume, despre forța de muncă din orașele Sânnicolau Mare și Jimbolia, din vestul României.

Situate în vestul județului Timiș și în extremitatea vestică a României, orașele Sânnicolau Mare și Jimbolia se disting prin câteva trăsături care le aparțin aproape în exclusivitate.

Sunt situate la granița cu Ungaria și Serbia.

Ca număr de locuitori, în jurul a 12 mii, sunt aproape egale, ca formă de relief, aparțin exclusiv zonei de șes, cu pământuri plasate în primele două grupe de fertilitate.

Sunt localități multietnice, cu un nivel al pregătirii profesionale foarte bun.

Ambele aparțin, din punct de vedere administrativ, județului Timiș, județ care face parte din regiunea de dezvoltare transfrontalieră Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, adică, așa cum știm noi, prescurtat, DCMT, în componența căreia mai intră două județe din Ungaria și provincia Voivodina din Serbia, iar autoritățile locale au știut să profite de pe urma acestor caracteristici.

A fost, mai întâi, Sânnicolau Mare, care prin atragerea de investiții străine, mai ales din Italia, s-a ajuns ca, în momentul de față, șomajul să fie doar o amintire a trecutului, ba, mai mult, să absoarbă un procent consistent din populația activă cu domiciliul în localitățile învecinate, inclusiv din Ungaria, ba chiar și din Timișoara, aflată la 60 kilometri distanță.

Din urmă a venit cu pași repezi Jimbolia, unde la ora actuală se află înregistrate nu mai puțin de 15 firme cu capital străin, ultima este pe punctul de a-și începe activitatea într-o hală nou-construită, în suprafață de 10 mii de metri pătrați.

Pentru demararea producției la capacitatea proiectată este prevăzută angajarea a încă 500 de persoane, pe care nu prea mai are de unde să le ia.

Dacă în privința cetățenilor maghiari cu domiciliul în localitățile de dincolo de graniță angajarea lor și naveta zilnică nu prezintă, practic, nicio dificultate, Ungaria și România fiind membre ale Uniunii Europene, procedura ce se cere a fi parcursă pentru a putea apela la forța de muncă din Serbia este îndelungată și anevoioasă, din cauza nevoii de a obține acordul a numeroase instituții.

Ținând seama că punctele de trecere a frontierei pe calea ferată și rutieră se află pe teritoriul administrativ al orașului, că la ora actuală, pe plan local, se află în derulare mai multe proiecte PHARE cu parteneri din Serbia și orașul Jimbolia, că 30 kilometri dincolo de graniță în localitățile sârbești șomajul este deosebit de ridicat, că reprezentanții firmelor înregistrate la Jimbolia sunt dispuși să angajeze oameni din țara vecină, consider că Ministerul Muncii și Egalității de Șanse poate interveni pentru eliminarea următoarelor neajunsuri:

  1. înființarea ghișeului unic pentru angajarea lucrătorilor transfrontalieri, unde solicitanții să poată primi toate avizele necesare;
  2. reducerea la o sumă rezonabilă a tarifului pentru eliberarea permisului de muncă, 200 euro, cât este în momentul de față, fiind considerată o sumă care nu se justifică.

Este adevărat, Serbia nu este nici măcar candidată la admiterea în Uniunea Europeană, dar, după cum cu toții știm, în ultimii doi-trei ani autoritățile din țara vecină au izbutit să îndeplinească multe dintre condițiile cerute de Comisia Europeană, premergătoare începerii tratativelor de aderare.

Să nu uităm de exodul românilor în țările vestice pentru a-și găsi un loc de muncă - lăsându-i deoparte pe cei care au lucrat înainte de 1 ianuarie 2007 sau lucrează și acum fără forme legale -, obținerea de către ei a permisului de muncă nu a fost atât de costisitoare, eliminându-se obligativitatea angajatorului ca angajații transfrontalieri să fie plătiți cu salariul mediu pe economie, adică 1.270 lei.

În susținerea acestei propuneri mă bazez pe două argumente: peste tot în lume câștigurile salariale se stabilesc pe bază de negocieri între părți, în care se ține seama de nivelul de pregătire și abilitățile profesionale ale solicitantului, și, a doua, angajații din Serbia vor fi navetiști pe cheltuiala angajatorului, ei nu au cum să creeze dificultăți de ordin social, de exemplu, locuință, asistență medicală, poate doar în cazuri de urgență.

După cum spuneam la început, Voivodina este componentă a regiunii transfrontaliere DCMT.

De-a lungul anilor, atât la nivel instituțional, de organizații neguvernamentale, cât și privat, între județele membre ale acesteia s-au derulat, și continuă să se deruleze, programe în domeniile cultural, științific, sportiv și, nu în ultimul rând, de natură economică.

În baza statutului regiunii, scopul principal al acestor colaborări este dezvoltarea economică și socială pe multiple planuri.

Reamintim că înființarea regiunii DCMT a avut ca model regiunile transfrontaliere existente în mai toate statele membre ale Uniunii Europene, multe dintre ele înființându-se chiar înainte de aderarea uneia dintre țările partenere, de exemplu, la granița dintre Spania și Franța.

De ce nu am netezi și noi, prin simplificarea obținerii permisului de muncă, vecinilor noștri sârbi drumul spre Europa?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (P.S.D.) - declarație politică in memoriam Nicolae Dobrin;

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Ar fi fost o nedreptate pentru mine să străbat un drum lung și complicat, de la înmormântarea lui Nicolae Dobrin, pe un drum greu încoace, spre București, și să nu primesc cuvântul.

Pentru că nu vreau să fac politică, vreau să încercăm un exercițiu de omenie.

În ultimele zile am avut ocazia să merg în câteva locuri din România pentru probleme ale spiritului: la Slătioara Vâlcii, unde am primit marele premiu pentru cartea mea recentă "Rugă pentru părinți", din partea Fundației "Niște țărani", condusă de marele scriitor Dinu Săraru; la Mizil, pentru o întâlnire cu intelectualii, într-un oraș în care există multă sărăcie și multă disperare, la inițiativa unui primar dedicat orașului, Emil Proșcan; la Coșereni, în județul Ialomița, pentru a comemora 15 ani de la moartea absurdă și nemeritată a celor doi mari artiști basarabeni Doina și Ion Aldea-Teodorovici, și, astăzi, la înmormântarea lui Nicolae Dobrin.

Moartea circulă în voie printre noi și parcă ne-ar atrage atenția că tot ce facem trebuie să facem serios, în ediție definitivă.

Nu mai este atâta timp pentru revenire la textul acestei vieți. Să o trăim corect!

Am văzut, astăzi, la Pitești, ceva ce m-a impresionat peste măsură, în afară de tragedia că marele sportiv, extraordinarul artist, cel mai mare fotbalist român, Nicolae Dobrin, a trebuit să stea nemișcat în sicriu, în timp ce ploaia cădea peste întregul stadion plin de oameni.

Sigur, oamenii au avut grijă să-i acopere fața și să se poată uita în voie la el.

Este o priveliște înfiorătoare să vezi pe marele sportiv prăbușit, ca după un fault ireversibil, și pregătit să meargă dincolo.

Dar m-a impresionat peste măsură, în afară de această tragedie, măreția tristei sărbători.

Rareori am lăudat niște autorități, dar Primăria Piteștilor, Consiliul Județean Argeș, Prefectura Argeș, oamenii de cultură și de sport, cetățenii din Pitești, din Argeș, din Muntenia, din Ardeal, din Moldova au pregătit o plecare absolut măreață lui Dobrin.

Închipuiți-vă un stadion întreg cu lumânările arzând în ploaie, cu preoții cântându-i veșnica pomenire, cu rudele și prietenii strânși în jurul sicriului și cu o revărsare de suflet care ar fi meritat, poate, să se și materializeze într-o înviere a celui mult regretat.

Mai suntem în stare de gesturi de omenie și cred că nu ar trebui să le trecem sub tăcere când ele sunt adevărate, când ele vin să mai potolească bestia din noi.

Dobrin a fost un om extraordinar, a pătimit mult, a fost victima unor conjurații și unor comploturi la nivel sportiv, dar care arătau și un anumit tip de societate pe care a trebuit să o suporte și să încerce să o facă mai bună, și el a făcut-o mai bună.

Românii, care tot auzeau că trebuie să fie cuminți și umili și cu mâna la chipiu, vedeau în el pe tânărul zeu blond de la Pitești, care nu se supune, pe omul care își făcea numărul lui de artă.

Oficialitățile l-au suspendat, l-au scos din viața sportivă și trebuie să vă spun, așa cum vă spun și neîmplinirile mele, că mă mândresc, de parcă aș fi primit o decorație, post-mortem, cum se dau decorațiile în România de azi, cu faptul că l-am apărat pe Nicolae Dobrin în toți anii luptei lui pentru afirmare.

În 1970, când nu a fost lăsat să joace la Guadalajara, unde echipa națională a României putea arăta că românii pot avea și geniu, am protestat în revista "Luceafărul" și, apoi, am strâns articolele din '70, '71, '72, '73, '79, când a fost suspendat, scos din viața sportivă, în cartea mea "Lumea ca lume".

Am autoritatea morală să vă spun că el a pătimit mult și că ar trebui să învățăm din exemplul lui tragic ce importată este atitudinea față de valori.

Probabil că asta va rămâne să mă definească după ce nici eu nu voi mai fi: atitudinea față de valori.

O țară care nu știe să-și apere valorile, nu știe să și le descopere, să și le susțină, să și le păzească, să și le lanseze în lume, este o țară condamnată. Și, invers, țările care știu să-și apere valorile, țările care știu să aducă valori de pretutindeni, sunt puternice, pentru că în valori se acumulează toate energiile umilite ale comunităților nedreptățite și dezmoștenite.

Dobrin era un astfel de om.

Pun exemplul lui de mare sportiv lângă exemplul de mari artiști al Doinei și al lui Ion Aldea Teodorovici, care la 15 ani de la moarte s-au bucurat de prezența abia a câtorva oameni, dacă bucurie mai poate fi existența lor în moarte și atât.

Autoritățile culturale, Ministerul Culturii și Cultelor, Departamentul Românilor de Pretutindeni, acesta măcar a trimis o coroană, aproape dentară, ministerele, toți oamenii care ar fi trebuit să înțeleagă pledoaria fundamentală a acestor doi mari artiști a căror moarte este și acum tulbure, este și acum încifrată, nu au reacționat la înălțimea evenimentului.

Repet, m-a bucurat enorm, în toată tragedia la care am participat, atitudinea oamenilor din capitala Munteniei.

Așa cum vă spuneam, m-a bucurat grija lui Dinu Săraru, care nu este un om tânăr și nu este un om sănătos întru totul, de a mai sublinia și de a mai premia valori, așa cum m-a bucurat atitudinea primarului Emil Proșcan de a face lumină, câtă se mai poate, în orașul lui părăsit de industrii și de echitatea socială, de nevoia de a exprima valori.

Dar despre acestea am scris, firește, o poezie.

Nu aș insista acum asupra unui lucru care m-a scârbit profund, un articol al unui domn Zoner, sau așa ceva, Țoner sau ceva pe-acolo, Rădulescu Țoner, în "România liberă", în care îi înjura pe Tătărăscu, pe Tăriceanu, pe Ion Iliescu, pe Solcanu, pe Hrebenciuc și pe Adrian Păunescu.

Ce treabă am eu cu Tătărăscu? Dar cu Tăriceanu? Simplul fapt că eu cred că liberalii trebuie priviți cu nuanțe și că unii sunt mai buni, alții mai puțin buni, ca și alți politicieni, nu înseamnă că trebuie campanie împotriva noastră că am fi avut păreri, dar, mă rog, nu insist, pentru că nu vreau să spurc moartea acestor oameni cu viața acelui individ mizerabil care își permite - zice că e istoric - să facă politică ordinară.

Ziceam că am scris o poezie pe care v-o încredințez, așa cum am făcut cu mai toate textele mele importante, pentru că trebuie să știm, totuși, la final, cine lângă cine a trăit, cum am fost și cum am rămas în conștiința celorlalți.

Astfel se numește poezia: "Ne părăsește Prințul din Trivale".

"Ne părăsește Prințul din Trivale
Astfel, după o viață de artist
Și după-atâtea faulturi mortale,
Un pic mai obosit, un pic mai trist,
Ne părăsește Prințul din Trivale.

La rădăcina ierbii, în pământ,
Când țiuie în jur tribuna oarbă,
Inegalabilul se-așază, frânt,
Acoperit de lacrimi și de iarbă.

A fost un geniu pururea rebel,
Cu nonșalanță le sfida pe toate,
Și niciun om mai liber decât el
Nu s-a-ntâmplat, pe-aici, să se arate.

Simbol al sportului civil, mereu,
Un înger blond, cu chip înalt, de torță,
Se arunca în luptă ca un zeu,
Să-nfrângă ministerele de forță.

A fost nedreptățit, a fost lovit,
Din fotbal l-au și dat, în brânci, afară,
Dar soarta lui, pe muchie de cuțit,
Ce glorie a tot adus în țară!

În urma lui, rămânem mai pustii,
Deși părea că veșnic o să joace,
Și nimenea ca el nu va mai fi,
Prevestitor și-aducător de pace.

Se face întuneric, de la prânz,
În țara - numai faulturi mortale,
Și, astă-noapte, norii au tot plâns,
De dor și drag de Prințul din Trivale.

Să îi aducem ultimul salut,
Ca baciului ce pleacă de la turmă,
Cum dup-un ultim fault a căzut
Și urcă-n cer, de-aicea de pe lut,
Iluminat de driblingul din urmă,
Dobrin, în - tragic - driblingul din urmă.

Artist adevărat, cum alții nu-s,
Chiar dacă l-au mușcat întruna câinii,
Prin el, cel neumil și nesupus,
În rândul lumii se simțeau românii.

Atâtea, în acest final, se spun,
După un șir de faulturi mortale,
Dar, astăzi, se retrage cel mai bun,
Ne părăsește Prințul din Trivale." (Aplauze prelungite.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim mult, domnule senator.

 
  Nicolae Vlad Popa (independent) - declarație politică având ca subiecte: asumarea răspunderii de către Guvern asupra Proiectului de lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006;

Stimați colegi,

Îl invit la tribună, pentru trei minute, pe domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Adresez rugămintea celorlalți colegi care sunt înscriși la declarații politice să le prezinte în scris secretariatului nostru tehnic, pentru că, după intervenția domnului senator Nicolae Vlad Popa, vom trece la întrebări și interpelări.

Aveți cuvântul. Vă rog.

   

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Încerc să comprim textul declarației mele.

Am avut astăzi o asumare, o asumare, spun eu, de formă, pentru că Guvernul și-a asumat o lege nefuncțională, o lege care nu poate fi pusă în aplicare, o lege care la art. 12 are o prevedere care spune așa: "împărțirea, delimitarea... prima delimitare se face la propunerea unei comisii parlamentare".

Este prima prevedere neconstituțională, pentru că o comisie parlamentară nu poate, fără o ratificare a Parlamentului sau a Camerelor reunite, să dea o hotărâre, numai Camera Deputaților și Senatul pot da o hotărâre care are valabilitate din punct de vedere legislativ, dar această comisie parlamentară este singura care poate propune împărțirea co-legilor uninominale.

Vă garantez că această împărțire nu se va face, iar legea nu va fi aplicată.

Sigur, colegii noștri de la Camera Deputaților au făcut o foarte mare greșeală, și este al doilea subiect pe care îl abordez, modificând într-un mod cu totul și cu totul absurd Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 privind modificarea Codului de procedură penală.

Vreau să vă spun că este o încălcare a regulilor Legislativului, fiindcă se știe foarte bine că legile trebuie să treacă prin ambele Camere.

Însă, acele prevederi nu au trecut prin Senat, prin Senat a trecut doar ordonanța, așa cum a fost ea elaborată de Guvern.

Or, nu este firesc ca numai o Cameră, chiar dacă este decizională, să poată transforma..., de fapt să însumeze un număr important de modificări care nu au fost în textul inițial.

Este ilogic, pentru că legea de aprobare sau de respingere a unei ordonanțe - spune și titlul - nu este cea care aprobă inițiativele din interiorul Parlamentului, ci aprobă ordonanța.

Cred eu că aici s-a abuzat.

Modificările sunt făcute în așa fel încât, pur și simplu, să protejeze împotriva flagrantului sau împotriva unei anchete serioase a procurorilor pe anumite persoane pe care eu le-am întrezărit în Guvern.

Este vorba de o încercare de a proteja persoanele care sunt sau se gândesc să fie în anchetă, știu ei de ce, au ei musca pe căciulă, de fapt un deputat a și recunoscut că modificările privind interceptările au fost făcute în urma cazului Remeș, adică "caltaboșii și palinca".

Este nefiresc.

Vă dau doar câteva lucruri care frizează absurdul: începi să faci o interceptare sau o percheziție numai după ce îl încunoștințezi pe cel în cauză, adică începi urmărirea penală pentru că începerea urmăririi penale se face cu încunoștințarea celui învinuit.

Deci atenție, domnule!, de-acum pot să te interceptez, atenție, domnule!, de-acum pot să-ți fac percheziție.

Modificarea sumei de la 200.000 la 30 milioane lei noi, privind faptele deosebit de grave, ajută și poate vom putea face o statistică cu cei care acum sunt pe rol cu dosare unde prejudiciul a fost mare și ei pot fi condamnați la maximum de pedeapsă, fapta fiind considerată acum ca fiind foarte periculoasă.

Dezincriminându-se și trimițându-se acele prejudicii cu o treaptă mai jos, evident, beneficiezi de marii infractori, cei care au prejudiciat statul sau persoane private cu sume foarte mari.

Sunt lucruri care, spun eu, frizează absurdul, pentru că o astfel de prevedere spune că trebuie prezentat un proces-verbal, de exemplu la percheziție, înainte de a hotărî percheziția, un proces-verbal prin care cel care urma să fie "căutat" refuză să predea obiectul care este căutat.

Vă rog să mă credeți, am 33 ani de experiență în domeniu, într-o meserie pe care o iubesc, și vă rog să mă credeți, ca avocat vă spun că așa ceva este de neconceput.

Asemenea forme de protecție, și anume, încunoștințarea celui care este anchetat sau cercetat de către anchetator privind urmările, și anume, percheziția și interceptările, duc la blocarea, pur și simplu, a oricărei acțiuni de acest fel.

Eu vreau doar atât să vă spun, și protestez în limitele în care pot să protestez, această lege, așa cum v-am spus, nu a fost votată de Senat, cred că este neconstituțională, cred că trebuie atacată la Curtea Constituțională, cred că trebuie întoarsă la Senat, în primul rând, pentru ca să o judecăm așa cum spun Constituția și principiile după care se ghidează Codul de procedură penală și Codul penal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Dar când a dezincriminat tovarășul Valeriu Stoica...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

...la bancruta frauduloasă, n-ai protestat.

 
  Nicolae Marian Iorga (P.R.M.) - replică la declarația politică a domnului senator Nicolae Vlad Popa

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vorbiți la microfon, domnule senator Nicolae Iorga, ca să rămână pentru stenogramă.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte și stimați colegi,

Văd că este exact ce a făcut distinsul nostru coleg deputat Rădulescu astăzi, în ședința Camerelor reunite.

Una vorbim și alta fumăm.

Când ne convine, tăcem, și când nu ne convine ceva, ne apucă dragostea de microfon.

Îl întreb pe colegul meu, poate îmi dă și un răspuns, așa că-i pronunț și numele, senatorul Nicolae Vlad Popa, de ce n-a protestat exact acum 10 ani, când ministrul justiției de atunci, distinsul domn Valeriu Stoica - distins între ghilimele, vă dați seama -, a dezincriminat bancruta frauduloasă.

Au scăpat bandiții ăia și au fost apărați de firma "Stoica & Stoica".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog frumos să nu folosiți termeni atât de aspri ca "bandiți", și n-au scăpat foarte mulți, doar 800... (Sala se amuză).

Mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule senator Nicolae Vlad Popa?

Dreptul la replică? Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Sigur că n-are nicio legătură problema aceasta...

Eu, pentru că domnul nu ține minte...

Dacă domnul Iorga nu are ținere de minte, îi pronunț numele, ca să știe, să caute puțin în declarațiile mele publice de la vremea respectivă și o să vadă că am avut exact poziția unui om care cunoaște legea, adică am protestat.

Dar, mă rog, se uită, asta este o altă problemă.

Nu eram senator, e adevărat.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Adrian Păunescu - în scris

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, haideți să trecem și la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Sigur că sunt multe lucruri de discutat în legătură cu acest proiect de lege care a fost recent votat de Camera Deputaților.

Cu siguranță, colegii parlamentari, apreciind că sunt texte cu caracter neconstituțional, îl vor ataca la Curtea Constituțională.

La întrebări și interpelări, Grupul parlamentar al P.S.D. are nouă minute - amintesc acest lucru celor 13 colegi care s-au înscris la cuvânt -, Grupul parlamentar al P.N.L. - șapte minute, Grupul parlamentar al P.R.M. - cinci minute, Grupul parlamentar al P.D. - cinci minute, Grupul parlamentar al P.C. - trei minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. - trei minute, independenții - două minute.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru.

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Le dau în scris!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să luăm act.

Domnul senator Adrian Păunescu prezintă în scris întrebările și interpelările formulate.

 
  Doina Silistru

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, În vederea dezvoltării infrastructurii pentru cercetarea științifică din agricultură, am solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale informații cu privire la programele prioritare de investiții finanțate din fonduri structurale, de la buget și venituri proprii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ne-a comunicat că a transmis Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică propunerile pentru proiecte de investiții prioritare pentru Programul național II "Capacități" - Cod 3.1, Cod 3.2, Cod 6.1 și Cod 6.2.

Știut fiind faptul că Uniunea Europeană a aprobat cinci domenii majore pentru alocarea fondurilor structurale, din care agricultura, securitatea alimentară și mediul sunt prioritare, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați stadiul aprobării propunerilor depuse, respectiv, solicitanții, valorile propuse și aprobate.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru,

În comunicatul Guvernului din data de 10 octombrie anul curent, privind fondurile alocate în anul 2008 domeniului asigurări și asistenței sociale, se menționează că peste 2.981 de milioane de lei sunt alocate pentru pensiile agricultorilor, comparativ cu 2.221,3 milioane de lei în anul 2007, și s-au luat în calcul 850.000 de pensionari, comparativ cu 930.000 în anul 2007, precum și o pensie medie de 209 lei, comparativ cu 142 de lei în anul 2007.

Considerând că ministerul pe care-l conduceți nu a împins cinismul la o limită extremă, de a planifica - cu ghilimelele de rigoare - să moară în curând 80.000 de pensionari din agricultură, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt datele statistice și previziunile care au stat la baza micșorării numărului de pensionari din agricultură luați în calcul pentru anul 2008.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Irina Loghin

O invit la tribună pe doamna senator Irina Loghin, pentru a adresa două întrebări și o interpelare.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnule senator, bănuiesc că le-ați făcut semn de salut colegilor, nu doriți să vă dau cuvântul înaintea doamnei senator Irina Loghin.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

După cum cunoașteți, pe raza județului Giurgiu există aproximativ 785 de kilometri de drumuri județene și comunale.

De la începutul anului 2005, de când S.C. "Drumuri și poduri" - S.A, care era în subordinea consiliului județean, a intrat în faliment și a fost desființată, întreținerea și repararea drumurilor au fost efectuate sporadic de către unele firme particulare a căror activitate lasă de dorit, în situația în care drumurile județene și comunale sunt improprii traficului rutier.

Aș dori să vă fac cunoscută, în mod deosebit, situația drumurilor din localitatea Călugăreni, satul Hulubești, unde, de ani de zile, locuitorii din zonă se confruntă cu mari probleme din cauza drumurilor care leagă localitățile Călugăreni de Hulubești și Călugăreni de comuna Singureni.

Aceste drumuri nu sunt asfaltate, structura lor fiind alcătuită din pietriș și nisip, iar în anumite condiții meteorologice sunt imposibil de parcurs atât de locuitori, cât și de autovehicule.

Ca urmare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri se vor lua pentru a asigura cetățenilor din această zonă condiții de trafic rutier în condiții normale de siguranță.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Moraru.

 
   

Doamna Irina Loghin:

Mai am două întrebări, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Doamna Irina Loghin:

Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătății Publice, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Potrivit directorului executiv al Societății Române de Cancer, doamna Marlene Fărcaș, România se află pe primul loc în Europa și pe locul doi în lume în ceea ce privește numărul cazurilor de cancer pulmonar.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați de ce s-a ajuns la această situație și ce a întreprins și va întreprinde Guvernul României prin Ministerul Sănătății Publice pentru a reduce substanțial numărul cazurilor de cancer pulmonar.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Adomniței.

Se știe că în toate județele României a început noul an școlar în condițiile în care numeroase unități de învățământ nu aveau autorizație de funcționare.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pe fiecare județ în parte, care sunt școlile care nu au autorizație de funcționare, din ce cauză și, respectiv, la ce dată vor avea autorizație de funcționare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Moraru

Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al P.S.D.

Întrebarea este adresată Ministerului Sănătății Publice.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru, Vă rog să ne prezentați care sunt obiectivele de investiții cu destinație spital, pentru care s-au aprobat, în acest an, indicatorii tehnico-economici, la cât se ridică sumele alocate pe fiecare obiectiv și care sunt modalitățile prin care se vor asigura fondurile necesare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit la microfonul numărul 1 pe domnul senator Ilie Petrescu, pentru a adresa întrebări prim-ministrului și Ministerului Sănătății Publice și o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată Ministerului Sănătății Publice, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Domnule ministru, În actualul mandat am intervenit de la tribuna Senatului, prin întrebări și interpelări, pentru înnoirea parcului auto de la "Ambulanța" Gorj.

În anul 2006, de la aceeași tribună a Senatului, ca răspuns la o interpelare a mea, m-ați asigurat că până la sfârșitul anului vom porni împreună primele ambulanțe din parcul auto al "Ambulanța" Gorj.

Anul 2006 a trecut și, iată, suntem la sfârșitul anului 2007.

Problema ambulanțelor a rămas aceeași, în ciuda promisiunii dumneavoastră.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați când vor ajunge, totuși, cele 29 de ambulanțe în Gorj și, dacă se poate, pentru informarea cetățenilor cât mai exact, de această dată, ziua, luna și anul.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Întrebare adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

De la tribuna Senatului am ridicat o problemă foarte sensibilă pentru locuitorii municipiului Târgu Jiu, iar răspunsul primit a fost superficial și nu a definit rezolvarea problemei.

Vă rog să mă informați următoarele:

  1. Când se va rezolva problema cetățenilor din Târgu Jiu care locuiesc în zona ACH, pe străzile Făgărașului, Motrului, Luncilor, și care nu au titluri de proprietate, și nici autorizație de construcție pentru casele din zonă, deși plătesc impozite și taxe?
  2. Când vor fi puși în posesie cu plantația de nuci din zonă, de la ferma agricolă, cetățenii din zona străzilor Slobozia și Bârsești?
  3. De ce programe vor beneficia în anul 2008 locuitorii municipiului Târgu Jiu?
  4. Care este suma împrumutată de Primăria Târgu Jiu pentru investițiile care s-au derulat și se derulează în Târgu Jiu?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Adomniței.

Domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință o situație care generează mari probleme absolvenților clasei a VIII-a, precum și părinților lor din municipiul Motru, a cărei rezolvare poate fi facilă cu înțelegere din partea ministerului pe care-l conduceți, implicit a dumneavoastră.

Inspectoratul Școlar Județean Gorj a trimis în data de 26.07.2007 o adresă cu nr. 1.718, prin care se solicită suplimentarea cu un număr de trei clase a IX-a la Colegiul Tehnic Motru pentru absolvenții clasei a VIII-a care au primit repartiții în alte unități școlare din județ.

Solicitarea Inspectoratului Școlar Județean Gorj s-a făcut în urma cererilor părinților și ale elevilor a căror situație materială este precară, părinții neputând să asigure cazarea elevilor pe perioada școlarizării.

În data de 7.08.2007, cu nr. 37.282, a sosit răspuns din partea Direcției generale managementul resurselor umane, Direcția rețea și politici personal, care refuză această suplimentare pe motiv că încalcă procedurile de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal și profesional de stat.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați de ce nu pot beneficia acești tineri de școlarizare la locul de reședință și trebuie să facă naveta în fiecare zi sute de kilometri între școală și casă, deoarece nu dispun de posibilități materiale pentru a se caza în localitățile unde au fost repartizați, și cum poate fi rezolvată problema lor pentru a preveni abandonul școlar.

Anexez copii xerox de pe adresele sus-menționate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

Stimați colegi, trebuie să înțelegem că, dacă avem un timp limitat pentru grupurile parlamentare, atunci trebuie să-l respectăm, pentru că, altfel, răpim posibilitatea altor colegi parlamentari să intervină.

Nu v-am pus la punct pe dumneavoastră, nici vorbă, am spus pentru toți colegii.

Atunci când avem cinci minute de discutat pe o anumită temă, este greu să se pronunțe 14 colegi.

 
  Ștefan Mihail Antonie

Dau cuvântul domnului senator Ștefan Mihail Antonie.

Aveți cuvântul, domnule senator. Grupul parlamentar al P.D.

Întrebarea este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată ministrului economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Profitând de vacanță și de vara caniculară, discret, Ministerul Economiei și Finanțelor ne-a pricopsit cu Ordonanța Guvernului nr. 47/28.08.2007.

Ordonanța este menită să descurajeze orice I.M.M. cu doi-trei angajați, dată fiind mărimea amenzilor pe care le va aplica de acum înainte Fiscul.

Pentru o firmă care dă de lucru la doi-trei angajați o amendă "mică", de 40 de milioane, poate însemna falimentul.

Cum Codul fiscal este un hățiș în care și experții contabili se ceartă, este lesne de înțeles că orice mic întreprinzător își poate pierde capul.

Domnule ministru Varujan Vosganian, ați studiat posibilitatea aplicării amenzilor progresive, în funcție de activitatea firmelor, de cifra de afaceri, de numărul de angajați, amenzi care să educe comportamentul fiscal, și nu să falimenteze firmele?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Dacian Cioloș.

Ordonanța Guvernului nr. 31 din august 2007 anunța încă din titlu că stimulează absorbția de fonduri europene alocate prin Programul SAPARD, un lucru lăudabil care ne preocupă pe toți.

Normele de aplicare ale acestei ordonanțe apar, însă, după o lună, adică în septembrie 2007.

Conform acestor acte normative, consiliile locale puteau să semneze convenții de plată cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu condiția depunerii actelor solicitate prin normele metodologice.

Termenele de semnare a acestor convenții de plată erau 11 octombrie 2007 și, respectiv, 15 octombrie 2007, un interval de timp mult prea scurt pentru îndeplinirea tuturor cerințelor, dacă ne gândim la dotările pe care le au consiliile locale din mediul rural, la pregătirea personalului și la nivelul de expertiză.

În județul Mureș, deși 15 consilii locale ar fi putut beneficia de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 31/2007, doar 9 au semnat convențiile de plată.

Domnule ministru Dacian Cioloș, dată fiind importanța acestui act normativ care ar facilita atingerea obiectivelor majore de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural, vă adresez întrebarea:

Ați studiat posibilitatea prelungirii termenelor de depunere a solicitărilor cu 30-45 de zile?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Toma

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al P.S.D.

Întrebare și interpelare adresate Ministerului Sănătății Publice.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății publice, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnule ministru,

Recent a fost emis de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate Ordinul nr. 617/2007 pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv, asigurat fără plata contribuției la asigurările de sănătate.

Astfel, la nivelul județului Olt persoanele care se internează, de exemplu, în Spitalul Municipal Caracal sau în spitalul orașului Corabia și care trebuie să facă dovada calității de asigurat fără plata contribuției la asigurările de sănătate sunt nevoite să facă zeci, chiar sute de kilometri, cel puțin o dată, până la sediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a obține această adeverință.

În situația menționată se află persoane vârstnice, persoane bolnave și, de multe ori, fără posibilitatea financiară și chiar fizică de a suporta deplasarea și cozile ce se formează la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru aceste adeverințe.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru: Ce măsuri veți adopta pentru a nu mai obliga bătrânii, persoanele bolnave și persoanele fără posibilități financiare să facă aceste deplasări până la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru obținerea acestor adeverințe?

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, Conform Hotărârii de Guvern nr. 760/2003, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 funcționează în subordinea Guvernului României, având ca atribuțiuni asigurarea și coordonarea, la nivel central, a aplicării reglementărilor legale în vigoare referitoare la revoluționarii din decembrie 1989.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 341/2004, certificatele de revoluționar eliberate în perioada 1990-1997 de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989 se vor preschimba, la cererea titularilor, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi.

Astfel, domnului Oprea Ion, din localitatea Grădinari, județul Olt, cu număr de dosar 18.336/2005, căruia i s-a acordat titlul "Luptător remarcat prin fapte deosebite", i se amână, în mod nejustificat, preschimbarea certificatului de revoluționar de mai bine de doi ani, deși a depus toate documentele cerute.

În aceste condiții, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este situația cererilor de preschimbare a certificatelor de revoluționar, defalcată pe fiecare județ în parte, și ce măsuri veți adopta pentru ca domnul Oprea Ion, alături de celelalte persoane aflate în aceeași situație, să poată intra în posesia noilor certificate.

Aștept răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Domnule ministru, Vă rog să-mi comunicați componența nominală, respectiv, numele persoanelor care fac parte din comisia de privatizare a S.C. "Automobile Craiova" - S.A.

Vă solicit, de asemenea, să-mi comunicați funcțiile deținute de aceștia, respectiv, președinte, vicepreședinte, secretar sau membru, precum și sumele pe care le-a încasat fiecare începând cu data înființării acestei comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe David

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al P.D.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, Începând din luna mai și până în luna august a acestui an, a existat un conflict între membrii conducerii Universității de Vest din Timișoara și un grup de profesori din aceeași instituție.

Acest conflict a ajuns chiar să devină public, motiv pentru care ministerul a trimis, așa cum era normal, o comisie de audit cu scopul de a investiga timp de peste o lună, în septembrie-octombrie 2007, problemele semnalate de petiționari și de a întocmi un raport către ministru.

Până în acest moment, în mod oficial, raportul nu a fost adus la cunoștință celor două părți aflate în conflict, și nici concluziile acestuia.

Urmarea acestui fapt este că neînțelegerile continuă și nu se găsește nicio soluție pentru încheierea conflictului.

Pe această cale, vă rog să-mi comunicați, dacă este posibil, conținutul raportului întocmit de comisia de audit sau concluziile acestuia.

În plus, vă întreb dacă nu aveți în vedere, totodată, să comunicați și părților implicate concluziile documentului elaborat de comisie.

Vă solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al P.S.D.

Două întrebări, către A.V.A.S. și Ministerul Culturii și Cultelor, și o interpelare adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Teodor Atanasiu, președintele A.V.A.S.

Pe platforma industrială "Nitramonia" Făgăraș situația tinde să devină explozivă din toate punctele de vedere.

Sunt restanțe salariale mari care au determinat o stare tensionată în rândul angajaților și al sindicatelor de pe platformă.

Faptul că există o hotărâre A.G.A. de dizolvare și lichidare voluntară a celor cinci societăți comerciale de pe platformă generează o sumă de neglijențe și stare de haos în gestionarea problemelor tehnice și de siguranță a instalațiilor, majoritatea fiind de mare risc.

Vă rugăm, domnule președinte, să interveniți de urgență pentru rezolvarea acestor probleme de importanță excepțională.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Întrebare adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor:

Ce priorități are în vedere Ministerul Culturii și Cultelor pentru organizarea și dezvoltarea unui turism cultural românesc la standarde de calitate și eficiență de nivel european?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Și, în sfârșit, o interpelare adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Având în vedere îngrijorarea organismelor internaționale în legătură cu încălzirea globală, preocupările din ultimul timp ale Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile pentru a introduce ordinea în aceste domenii și angajamentele României la Uniunea Europeană pentru reducerea emisiilor de gaze, vă rugăm, domnule ministru, să analizați situația de la Brașov și să dispuneți măsuri pentru remedierea situației create ca urmare a faptului că în ultimii doi ani în municipiul Brașov s-a desființat o linie de tramvai de 6 kilometri, care lega două cartiere importante ale orașului.

De asemenea, s-a redus numărul liniilor de troleibuz, în schimb, s-a extins transportul urban realizat cu autobuze pe motorină, achiziționându-se, prin credit de 15 milioane de euro, 120 de autobuze din Belarus și Turcia.

Pe lângă aceste lucruri, dorim să vă mai semnalăm și faptul că suprafețe mari de spații verzi din municipiul Brașov au fost desființate prin amplasarea în aceste zone a unor complexuri comerciale sau prin amenajarea unor parcări.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Stan

Îl invit la microfonul numărul 1 pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M.

Două întrebări adresate prim-ministrului și o interpelare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, La data de 28 mai 2007 a intrat în vigoare Legea nr. 146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la "Casa de Economii și Consemnațiuni" CEC - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia, lege așteptată de 17 ani de către depunători.

La art. 3 alin. 2 se prevede că "în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare, la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor, Guvernul va adopta normele metodologice de aplicare".

De la data promulgării legii au trecut peste 120 de zile.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când se vor pune în aplicare prevederile Legii nr. 146/2007 privind despăgubirea acestor persoane.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată tot prim-ministrului.

Domnule prim-ministru, Din mass-media rezultă că sunt peste trei milioane de români care au plecat, împreună cu familiile lor, să muncească în străinătate.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați în ce țări a sprijinit Guvernul României înființarea de școli pentru copiii românilor, în ce țări s-au trimis, și în ce valoare, cărți pentru elevii din comunitățile românești, pentru a le oferi posibilitatea să urmeze învățământ gratuit în limba română, la fel ca în țara mamă, România.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată ministrului economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Domnule ministru, După cum se cunoaște, politica de mediu trebuie să devină centrul tuturor programelor politice din lume.

Omenirea trebuie să ia măsuri deosebite pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, emisii care trebuie să scadă până în anul 2020 cu 20-30%.

Una dintre măsurile urgente ce se impun este producerea energiei din surse regenerabile, România dispunând de un potențial important de astfel de surse.

Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Ce potențial energetic total are România din surse regenerabile, energie hidroelectrică, biomasă, energie solară, eoliană și geotermală?
  2. Ce procent din aceste surse se folosește la ora actuală, deci în anul 2007?
  3. Ce procent din aceste surse se va folosi în anul 2020?
  4. Ce volum de investiții ar fi necesar, anual, în perioada 2008- 2020 pentru a ne încadra în directivele europene?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al P.S.D. Întrebare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Care este suma de bani alocată prin bugetul de stat aferent anilor 2005, 2006 și 2007, pe fiecare an în parte, pentru realizarea în străinătate a intervențiilor chirurgicale imposibil de efectuat în România? Câte astfel de cereri de ajutor și de susținere financiară s-au depus în anii 2005, 2006, 2007, pe fiecare an în parte? Câte dosare au fost soluționate favorabil în acești ani, pe fiecare an în parte?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M.

Două întrebări adresate domnului prim-ministru și Ministerului Transporturilor și o interpelare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Se știe că în nicio țară din Uniunea Europeană nu s-au suprapus alegerile pentru europarlamentari cu un referendum național.

La noi, domnul Traian Băsescu, Președintele României, va cheltui din banii contribuabililor circa 30 de milioane de euro pentru a face campanie electorală pentru Partidul Democrat.

De ce credeți, domnule prim-ministru, că președintele Băsescu nu a propus Guvernului ca această sumă să fie folosită pentru a mări pensiile de supraviețuire, și anume, cele mai mici de 200 de lei?

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului transporturilor, domnul Ludovic Orban.

Controversatul om de afaceri Pászkány Árpád Zoltán, un apropiat al președintelui Traian Băsescu și al Partidului Democrat, un partener de afaceri dubioase cu primarul Emil Boc, a obținut, prin asociere sau concesionare, stadionul CFR din Cluj-Napoca, iar acum face demersuri pentru a obține Parcul Feroviarilor spre a-l lichida și transforma într-o zonă rezidențială.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi transmiteți o copie de pe contractul încheiat de Ministerul Transporturilor privind stadionul CFR din municipiul Cluj-Napoca, precum și o informare privind stadiul negocierilor pentru Parcul Feroviarilor.

Și interpelarea, domnule președinte de ședință, stimați ascultători, este adresată aceluiași premier Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Sâmbătă, 20 octombrie 2007, la Târgu Mureș, parlamentarii U.D.M.R., în frunte cu senatorul Markó Béla, au promis că vor cere în Parlamentul European autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc, dar, mai ales, "țara pierdură" la 1918, precum și casele, pădurile, pământurile și steagul.

Markó Béla a arătat că U.D.M.R. duce lupta pentru autonomie teritorială încă din anul 1990, reușind să-i păcălească pe mai mulți ziariști, analiști politici, lideri naivi și iresponsabili ai mai multor partide politice.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce ați luat poziția struțului și, până astăzi, nu ați avut nicio atitudine publică, ci, dimpotrivă, ați adoptat o tăcere vinovată.

Mai mult, în loc să anulați, ați confirmat că veți cheltui un milion de euro din bugetul statului pentru ședința comună și neconstituțională a guvernelor României și Ungariei, care este programată pentru 14 noiembrie anul curent, la Sibiu.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Interpelarea este adresată prim-ministrului și întrebarea este adresată Ministerului Transporturilor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea adresată domnului ministru Ludovic Orban este, de fapt, o revenire la o întrebare anterioară, respectiv, rugămintea de a-mi răspunde când vor începe lucrările de modernizare a sectorului de drum Brăila-Slobozia, care, în conformitate cu prevederile Legii privind amenajarea teritoriului, ar trebui să capete caracteristicile și statutul de drum expres.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Programul de guvernare a statuat, ca punct important al activității Executivului, descentralizarea, în mod deosebit în asigurarea resurselor financiare predictibile la dispoziția autorităților locale.

În același timp, constatăm că, începând cu 2006, Guvernul a elaborat o serie întreagă de acte normative, în mod deosebit sub forma ordonanțelor simple și a ordonanțelor de urgență.

Astfel, o serie de acțiuni precum:

lucrări de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural, construirea de locuințe pentru chiriașii evacuați din casele retrocedate foștilor proprietari, finanțarea unor lucrări de construcție și reabilitarea celor culturale, modernizarea satului românesc, programul de zone verzi și altele, au apărut ca programe naționale cu finanțare guvernamentală.

Vă întreb, domnule prim-ministru, cum se împacă politica efectivă a Guvernului, dusă de acesta în legătură cu descentralizarea, și în ce măsură această modalitate de guvernare va continua în perioada următoare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Îl invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Domnule ministru,

Prin proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008 a fost anulat dreptul la bilete de odihnă al salariaților bugetari din învățământ.

Aceste bilete de odihnă reprezintă un drept al salariaților din învățământ, conform Legii nr. 127/1997 privind Statutul personalului didactic, precum și Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați în ce măsură au fost consultate federațiile sindicale din învățământ privind această decizie și, totodată, care este motivația acestei măsuri.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Sunt două întrebări adresate Ministerului Sănătății Publice și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 3.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În vederea stabilirii unui cadru organizat și coerent privind desfășurarea activității de pescuit, Legea nr. 192/2001 prevede obligativitatea marcării uneltelor de pescuit.

Dincolo de această precizare, în lege nu se face referire la modelul de marcă, și nici la instituțiile abilitate să confecționeze aceste mărci, astfel încât, în acest moment, pentru a putea respecta legea pescarii sunt nevoiți să improvizeze tot felul de marcaje pentru recunoașterea uneltelor de pescuit.

Acest lucru creează haos între pescari, permite folosirea unui număr nelimitat de unelte de pescuit, dar și amplasarea lor în alte zone de pescuit decât cele pentru care sunt autorizați.

Domnule ministru, Având în vedere această situație, care sunt măsurile pe care le veți lua, astfel încât obligativitatea marcării uneltelor de pescuit să nu rămână doar o prevedere legală imposibil de pus în practică?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

În urma deplasărilor efectuate în județul Tulcea, am constatat că multe localități sunt lipsite de cadre medicale calificate, puncte farmaceutice și unități sanitare, iar cetățenii sunt nevoiți să se deplaseze pe distanțe foarte mari pentru a putea ajunge la cea mai apropiată unitate medicală, de cele mai multe ori acest lucru fiind imposibil din cauza stării de sănătate și a anotimpurilor.

Domnule ministru, Aveți în vedere o strategie prin care să atrageți personal calificat și în zona rurală, astfel încât și populația din acest mediu să beneficieze de servicii medicale corespunzătoare?

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În vederea protejării resursei piscicole s-au făcut o serie de studii și cercetări pentru stabilirea cotelor de pescuit, pe specii și zone, din Delta Dunării, astfel încât resursa piscicolă să nu fie periclitată prin supraexploatare.

În urma desființării concesiunilor, fiecare organizație de pescari care activează în Delta Dunării a primit din partea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură A.N.P.A. o cotă de pescuit echivalentă cu cea stabilită în urma studiilor efectuate.

În urma deplasărilor în teritoriu am constatat că discuțiile dintre pescari sunt puternice, și foarte îngrijorătoare sunt punctele de vedere legate de resursa de pescuit.

Îl întreb pe domnul ministru:

Există intenția interzicerii pescuitului în Delta Dunării? Acest fapt ar determina reacții dure din partea pescarilor, și îl rog să precizeze dacă au fost efectuate studii în vederea stabilirii resurselor piscicole din zonă.

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invit la tribuna Senatul pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Întrebare adresată prim-ministrului.

Vă rog. Microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată prim-ministrului Călin Popescu-

Tăriceanu.

Se știe că după 1989, în special după 1 ianuarie 2007, foarte mulți țigani din România au plecat în străinătate la cerșit, creând numeroase probleme în diferite state: Italia, Franța și Spania.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați răspunsurile dumneavoastră la următoarele întrebări:

  1. Câți țigani din România au plecat și s-au stabilit în străinătate și câți sunt în fiecare țară?
  2. Câți țigani originari din România au fost expulzați, din ce cauză și din ce țări?
  3. Ce a întreprins Guvernul României pentru a-i convinge pe țigani să rămână acasă, spre a nu mai fi confundați cu românii pe toate continentele?

Ați anunțat public că în anul 2008, prin proiectul bugetului de stat, nu vor avea loc creșteri la impozite și taxe.

Subordonații dumneavoastră, câțiva miniștri, i-au îngrozit pe români, anunțându-i că va crește foarte mult prețul benzinei și al motorinei, care va deveni cel mai mare din Europa.

S-a anunțat și o creștere enormă a costului rovignetei.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este justificarea economică a acestor creșteri și cât vor fi, în realitate, aceste creșteri în anul 2008.

Întrebare adresată Ministerului Culturii și Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Domnule ministru,

Având în vedere prevederile legale în vigoare, cât și faptul că la data de 24 septembrie 2007, în plenul Senatului, v-am adresat o întrebare, vă rog să-mi comunicați dacă, până în prezent, s-a dispus să fie virate de la bugetul ministerului sumele necesare pentru finalizarea grabnică a lucrărilor de consolidare și renovare a monumentului istoric Biserica ortodoxă din comuna Ilișești, județul Suceava, a cărei atestare documentară este de peste 500 de ani.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri scrise și verbale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, am înțeles că celelalte întrebări și interpelări, formulate de către colegii care nu mai au timp, au fost depuse în scris sau aceștia au renunțat.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Aurel Ardelean - de la Pásztor Gabriella, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

Din partea Executivului sunt prezenți mai mulți secretari de stat pentru a oferi răspunsuri.

Pentru început, ofer cuvântul doamnei secretar de stat Gabriella Pásztor.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

   

Doamna Pásztor Gabriella - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Aș dori să ofer un răspuns domnului senator Aurel Ardelean.

Ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Analizând fenomenul abandonului școlar, printre cele mai frecvente cauze care determină apariția și perpetuarea acestuia s-au identificat condițiile socioeconomice precare ale familiei, cu impact asupra posibilității de susținere a școlarizării copiilor, rezerva unor părinți față de educația copiilor, situațiile de risc ale unor categorii de copii - orfani plecați de acasă, abuzați, exploatați -, familiile aflate în situații de risc, adică sărace, părinți bolnavi sau consumatori de droguri, alcoolici, divorțați etc., grupurile etnice al căror acces la educație este condiționat de tradiție, migrația părinților pentru ocuparea unui loc de muncă atât în țară, cât și în străinătate.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului s-a preocupat de școlarizarea elevilor provenind din categoriile de familii anterior menționate astfel: elevii care își continuă sau își finalizează studiile în străinătate au posibilitatea de a-și echivala studiile în România, urmând fie să-și găsească un loc de muncă, fie să efectueze studiile universitare și postuniversitare în conformitate cu nivelul de învățământ finalizat; elevii care au abandonat școala se pot înscrie în Programul "A doua șansă", pentru finalizarea sau completarea educației obligatorii.

Astfel, se fac demersuri concrete pentru eradicarea analfabetismului și asigurarea integrării socioprofesionale a tuturor copiilor.

Pe lângă aceste demersuri concrete, pentru reducerea acestui fenomen Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a inițiat și derulează programe educaționale destinate reducerii abandonului școlar și susținerii participării școlare a elevilor din întreg sistemul de învățământ preuniversitar prin următoarele: susținerea educației grupurilor dezavantajate - ne referim la Programul PHARE -, acces la educație pentru grupurile dezavantajate, cu focalizare pe romi, înființarea claselor cu frecvență redusă, asigurarea serviciilor de consiliere psihopedagogică atât pentru elevi, cât și pentru părinți, prin cabinetele de consiliere psihopedagogice din unitățile de învățământ, susținerea organizării programelor județene de reducere a abandonului școlar în județele în care fenomenul înregistrează cote mari, susținere financiară pentru continuarea studiilor, și anume: Programele "Bani de liceu", "Euro 200", "Cornul și laptele", asigurarea transportului școlar sau decontarea contravalorii transportului, conform Ordinului ministrului nr. 329/13 februarie anul curent.

Tot aici se încadrează Programul "Relansarea învățământului rural", respectiv, reabilitarea unităților de învățământ și construcția unor noi spații educaționale, atât grădinițe, cât și campusuri școlare.

Totodată, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului are în vedere elaborarea unei strategii naționale de prevenire și combatere a abandonului școlar, ale cărei obiective se concentrează asupra accentuării importanței educației de bază obligatorii, realizării unor programe educaționale specifice copiilor ce au abandonat școala sau aflați sub incidența riscului de abandon.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vă rog să oferiți și în scris răspunsul pentru domnul senator Aurel Ardelean.

Vă întreb dacă mai aveți de oferit răspunsuri vreunui coleg.

 
   

Doamna Pásztor Gabriella:

Da, domnule președinte, domnului Mihai Alexandru Voicu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și-a permis să vă interpeleze? Eu știu că este ministru...

 
   

Doamna Pásztor Gabriella:

Scuzați-mă, am avut ceva însemnări.

Am un răspuns pentru domnul senator Jan Vraciu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este prezent.

Vă rog să oferiți răspunsul în scris și îl înaintăm noi.

Altcineva?

Și domnului senator Viorel Dumitrescu aveați de oferit un răspuns în legătură cu colectarea deșeurilor, nu? Vă rog să-l oferiți în scris, dacă-l aveți.

Domnia Sa nu este prezent.

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu - de la Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor;

Îl invit la răspuns pe domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă rog să oferiți răspunsuri verbale colegilor senatori care sunt prezenți în sală.

Celorlalți le oferim răspunsuri în scris.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Am două răspunsuri pentru domnul senator Ilie Petrescu și un răspuns pentru domnul senator Gheorghe Funar.

Pentru domnul senator Ilie Petrescu.

Referitor la întrebarea dânsului privind mina Ploștina, menționăm că datele concrete privind activitatea acestei mine sunt la latitudinea operatorului economic, funcție de strategia proprie de dezvoltare, și pot fi preluate de la acesta numai după întocmirea preliminarului de producție pe anul 2008 și a bugetului de venituri și cheltuieli aferent.

Totuși, menționăm că până la această dată putem estima preliminar că producția pe anul 2008 poate fi cifrată la cel mult 18 milioane tone anual.

Restul datelor le vom oferi atunci când societatea își va face preliminarea de buget pe anul 2008.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Ilie Petrescu, aveți cuvântul.

Vă rog să precizați dacă sunteți mulțumit de răspunsul oferit.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de profesie inginer minier, dumneavoastră sunteți economist, dar răspunsul ce mi s-a dat este de "director de robinet".

Directorul care conduce această companie mare, de trei județe, a terminat Facultatea Industrii Civile și Agricole.

Acesta nu este răspuns de inginer minier, domnule Cătălin Doică.

Vă cer scuze, profesorul Oncioiu se întoarce în mormânt la Petroșani.

Directorul îmi spune că poate estima preliminar, nu din date exacte, dar eu am întrebat clar în interpelarea mea.

Îmi pare rău că mi-a dat un asemenea răspuns tocmai un geolog și un inginer în construcții civile și agricole, probabil că s-a ocupat de alte probleme.

I-am cerut clar să spună ce înseamnă această unitate minieră.

Am fost la domnul ministru Vosganian într-o discuție...

Eu vreau răspunsul nu prin atenționare de program, că știu ce înseamnă program, ci în viziunea acestui director care conduce atâția oameni cu facultate de specialitate să spună el exact dacă unitatea este pregătită pentru strategia minieră.

Unitatea mina Ploștina, la ora actuală, traversează, ca toate unitățile care sunt în România, o perioadă grea, pentru că are un management atât de prost, și cer demisia acestui director general pentru faptul că nu este competent pentru această responsabilitate, și o fac de la tribuna Senatului României, altfel îmi bat joc de profesia pe care am învățat-o.

Am stat nopți întregi să învăț ce înseamnă mineritul, iar acum să-mi dați un răspuns de tipul acesta pentru Societatea Oltenia, că este băgată la 420 de mii pe preliminar...

Păi nu știu ce înseamnă preliminar, domnule ministru secretar de stat.

Mă dezamăgesc profesional eu dacă înțeleg un asemenea răspuns de la acest director.

Din punct de vedere profesional, este analfabet.

Am spus și repet, am spus și în conferințele de presă, am cerut o chestiune concretă și mi se dă un răspuns de parcă mi se duce mâna după cap.

Am cerut-o și în interpelarea cu unificarea Motrului, este capabilă Compania Națională a Lignitului? Pentru că există numai interese pentru funcții...

Și vreau să vă mai spun, pentru stenogramă, când bazinul Motrului avea 60 de mii, cu tot ce însemna și Jilțu, nu avea nevoie de mansardă și lift.

Acum închid subteranul, dau oameni afară, au nevoie de lift, cheltui banii.

Pe ce? Spune că nu a făcut preliminarul, dar suntem în luna noiembrie, noi discutăm bugetul de stat al României.

Preliminarul trebuia făcut în septembrie sau octombrie, că așa sunt specialiștii.

Vă cer scuze.

Nu sunt mulțumit, domnule președinte, am un of al profesiei, așa cum dumneavoastră sunteți un mare jurist, sunt și eu inginer minier și am învățat carte....

Nu pot astăzi să îmi bat joc de o unitate minieră, că nu știe omul ce înseamnă treaptă, ce înseamnă rotor, nu știe ce înseamnă excavator.

A terminat facultatea și l-a dus la Centrul de Cercetare pentru Calitatea Materialelor și a Mediului C.M.M.

Nu sunt mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresez rugămintea domnului secretar de stat să încerce să găsească o cale de conciliere, pe de o parte, a problemelor ridicate de domnul senator și, sigur, a răspunsului ce se impune în funcție de problemele locale din bazinul Gorj, în special de la mina Ploștina.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu certitudine, vom reveni cel puțin cu un răspuns scris întocmit măcar de colegii noștri din Ministerul Economiei și Finanțelor, care să răspundă la întrebările domnului senator.

Dacă îmi permiteți, a doua întrebare se referă, în parte, tot la mina Ploștina și, în plus, și la mina Lupoaia, și anume la salvarea unităților miniere de subteran.

Referitor la această întrebare, menționăm că prin Hotărârea de Guvern nr. 103/2004 s-a înființat Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A.

Târgu Jiu, prin reorganizarea parțială a Companiei Naționale a Lignitului "Oltenia" și prin preluarea capitalului social aferent Exploatării Miniere de Carieră Motru, a Exploatării Miniere de Subteran Motru, a Exploatării Miniere Mehedinți, a Exploatării Miniere de Carieră Roșia și a Exploatării Miniere de Carieră Berbești, așa cum a rămas după transmiterea Carierei Ruget-Seciurile, în condițiile art. 5 alin. 1, precum și preluarea Minei Albeni și a bazinele de exploatare Rovinari și Motru.

Structura organizatoare a Societății Naționale a Lignitului "Oltenia" - S.A.

Târgu Jiu, conform statutului acesteia care reglementează atribuțiile adunării generale a acționarilor, a fost aprobată în ședința din data de 14 mai 2007.

Hotărârea Guvernului nr. 576/1997 nu mai este în vigoare, aceasta fiind modificată corespunzător prin Hotărârea Guvernului nr. 103/2004.

Minele Ploștina și Lupoaia, organizatoric, se află în structura Exploatării Miniere de Subteran Motru și exploatează prin lucrări miniere de subteran lignitul din Bazinul Motru, fiind subordonate direct Societății Naționale a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu.

Organizarea și funcționarea tuturor subunităților din cadrul Societății Naționale a Lignitului "Oltenia" s-au făcut de comun acord administrație-sindicate, pe baza principiului de eficiență economică, cu respectarea tuturor prevederilor legale.

Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu derulează în prezent Programul de dezvoltare, eficientizare și acompaniament social pe perioada anilor 2005-2008, aprobat de adunarea generală a acționarilor în anul 2005.

Scopul programului este asigurarea continuității procesului de dezvoltare a subunităților viabile, restructurarea celor fără răspuns corespunzător în eficiență economică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator. Microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vreau să vă informez că, la ora actuală, în bazinul Olteniei există unități care sunt în aceeași societate, și vă dau exemplu, că poate dumneavoastră nu știți, dau pentru stenogramă, pentru că vreau să se înțeleagă foarte bine ce se întâmplă, în primul rând, mina Zegujani este subordonată Societății Naționale a Lignitului "Oltenia" S.N.L.O.

Mina din bazinul Berbești, care are activitate de subteran, face parte din unitatea de la Berbești, așa cum face parte și mina Zegujani la Mehedinți.

La Motru există două unități de subteran, există două exploatări de carieră, din cauza unor grupuri de interese care se joacă în aceste unități...

S-a creat despărțirea celor două unități, mai pe înțeles, pentru crearea de posturi și de funcții de conducere pentru acei ingineri care erau cu pile și relații și nu puteau fi puși în funcții de conducere.

Vreau să vă spun că unitățile de bază sunt golite de activitate inginerească, dar ei sunt șefi, și vreau să vă informez pe dumneavoastră că această unitate minieră a lucrat într-un tot unitar și înainte de 1989, și până în anul 1997, când alianța P.N.C.Ț.D.-P.D.-U.D.M.R. și ce a mai fost la putere...

Erau atâția conducători, că la un moment dat nu puteau să-i împartă, și au împărțit aceste două unități:

unitatea de subteran care avea 6 exploatări miniere de subteran și unitatea de suprafață care avea cele două cariere.

Pentru stenogramă: era un P.N.L.-ist și un P.D.-ist, P.N.L.-istul a luat carierele, P.D.-istul a luat subteranul, ca până la sfârșit P.D.-istul să închidă tot subteranul din Motru.

Acum sunt în fața a două unități.

Eu vreau să vă spun că pentru acompaniamentul acesta social de care discută onor Compania Națională a Lignitului fără știință, făcând cele două unități în una, se face o economie pe venituri și cheltuieli, pentru că nu mai sunt patru autoturisme pentru directori, nu mai sunt secretare la directori și toate unitățile au întărit unitățile de bază.

Vreau să vă informez, domnule ministru, pentru stenogramă, că la ora actuală am ajuns ca în anii 1963, 1964, în loc de ingineri să punem maiștri, deci maistru este acela care s-a format dintr-un muncitor, a făcut o școală profesională, a făcut o școală de maiștri, cum s-a putut, pe la seral, și vreau să vă spun că sunt șefi de sectoare. Șeful de sector are în subordine 200-300 de oameni, iar noi ținem o conducere a Exploatării Miniere de Subteran E.M.S.

Motru cu ingineri care pot să conducă acele sectoare de transport, sectoare de producție.

Eu spun sincer aici, în fața dumneavoastră, sunt jocuri de interese pentru a obține posturi și funcții, nu sunt altceva, iar eu vin acum să fac unificarea cu ce a fost în 1997, când era P.S.D.-ul la putere, și văd că mi se dă peste obraz că nu se poate realiza această chestiune.

De ce nu se poate realiza?

Că încurc liderii de sindicat care au afaceri, încurc directorii care au afaceri și sunt în grupuri de interese cu ei.

Asta este situația, nu e acompaniamentul acela social de care se vorbește.

Păi la ora actuală e o nebunie, liderul de sindicat, Al Caponne din Motru...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acesta este numele sau renumele?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Nu este. "Fluierătorul" se numește, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci este renumele.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

...face contract, că el nu are incompatibilitate, face lucrări cu Compania Națională a Lignitului "Oltenia".

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu e singurul.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

...și nu este singurul, vorba domnului președinte, iar eu vă întreb pe dumneavoastră, că sunt și eu lider de sindicat la acea unitate, mina Ploștina, am fost ales prin vot secret, fapt pe care niciun lider de sindicat din minerit nu l-a realizat, deoarece ei merg prin reprezentare, 1%, mai ia de pe un excavator, mai ia de pe un circuit, dar eu vorbesc despre unificare, și acest "director de robinete" nu este capabil să înțeleagă, pentru că Motru este o problemă, e un bazin social, sunt probleme sociale în Motru.

Orice loc de muncă închis în Motru creează probleme pentru comunitățile din zonă.

Aceste comunități însumează peste 100.000 de locuitori și creează probleme sociale.

Spun acum, de la tribuna Senatului, pentru că în luna februarie vom avea probleme sociale mari cu această Companie Națională a Lignitului și trag semnalul de alarmă, să se înțeleagă.

Sunt inginer minier, îmi respect această profesie și sunt mândru că am această profesie, și nu-mi bat joc de ea cum își bat alții joc... numai să fure, pentru că e vacă de muls pentru toți.

Deci eu vreau să se înțeleagă că aceasta este foarte importantă, unificarea.

Cu ocazia asta nu vor mai fi pierderile care sunt și lucrăm cu aceeași unitate de măsură.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, nu pentru dumneavoastră, este oful meu profesional.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Vă înțelegem supărarea.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă mai aveți răspunsuri, sper să nu fie determinate sau să impună dezbateri la fel de furtunoase.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, vom încerca să cerem o parte din stenograma Senatului din această seară și o s-o înaintez colegilor noștri care răspund de companiile miniere, pentru că volumul de informație este mare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Sigur că da.

 
  Gheorghe Funar - de la Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor;

Domnul Cătălin Doică:

Celălalt răspuns este adresat domnului senator Gheorghe Funar și se referea la întrebarea dânsului privind Societatea Națională "Petrom" București.

Menționăm că urmare a întrebării domnului senator, în conformitate cu situația privind realizarea fondului de salarii în anul 2004, transmisă de societate în luna decembrie 2004, numărul mediu de personal era de 49.860 de persoane, iar câștigul brut în luna decembrie în anul 2004 al directorului general a fost de 5.500 RON.

Având în vedere că prin Ordonanța de urgență nr. 101/2006 Compania Națională "Petrom" - S.A. a fost preluată de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului A.V.A.S., pentru răspunsurile la celelalte întrebări puse de domnul senator ne-am adresat A.V.A.S.-ului, care urmează să prezinte, sperăm, într-o ședință apropiată răspunsuri domnului senator Funar.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl întreb pe domnul senator Gheorghe Funar dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Parțial sunt mulțumit de răspuns.

Aștept în ședința viitoare, așa este regulamentul, maximum două săptămâni, răspunsul la partea a doua a întrebării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Din partea A.V.A.S.-ului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Mai aveți alte răspunsuri, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Nu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Azi, nu.

 
  Ilie Petrescu - de la Marin Pătuleanu, secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Îl invit la răspuns pe domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Microfonul 9.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am de răspuns la întrebarea adresată de domnul senator Ilie Petrescu.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sper să-i dați un răspuns favorabil.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

...referitoare la punerea în posesie a terenului pe unde au trecut lucrările miniere efectuate în localitatea Cătunele, județul Gorj, la numărul gospodăriilor afectate de lucrările în discuție, precum și la valoarea despăgubirilor acordate pentru compensarea pagubelor pricinuite caselor afectate de lucrările miniere, vă comunicăm următoarele:

În comuna Cătunele, județul Gorj, suprafața de teren ocupată de lucrările miniere este de aproximativ 900 hectare teren agricol, iar pe suprafața de teren care a fost redată circuitului agricol, respectiv 36,75 hectare, au fost puși în posesie un număr de 54 de proprietari.

În ultimii 20 de ani, potrivit comunicărilor sosite la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ca urmare a lucrărilor miniere realizate în satele componente ale comunei Cătunele, nu a fost strămutată nicio gospodărie, și nici nu au fost acordate despăgubiri cetățenilor.

Semnează răspunsul ministrul internelor și reformei administrative, domnul Cristian David.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Legat de răspuns, eu am discutat cu domnul ministru.

Așteptăm să rezolvăm problemele în zonă, că sunt foarte multe, prin lucrările miniere și prin exploatarea la zi.

Ele sunt, de fapt, o problemă nu numai pentru zona Cătunele, ci pentru toată zona minieră. Și eu zic că prin discuțiile pe care le veți avea cu primarul din Cătunele, Țuilă Florin, cred că vă va lămuri cu mai multe date despre ce trebuie făcut acolo, în zonă.

Eu, până acum, sunt mulțumit de răspuns și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
   

Mai aveți alte răspunsuri?

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Mai am pentru domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este prezent.

Vă rog să-l oferiți în scris.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Și pentru domnul senator Mircea Mereuță.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De asemenea, vă rog să-l oferiți în scris.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit să răspundă la întrebările și interpelările din partea colegilor senatori pe domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul senator Ion Vărgău am un răspuns, dar între timp am dat răspunsul în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspunsul în scris.

Cele două distinse doamne bănuiesc că nu sunt doar în vizită în Senat.

Doriți să oferiți răspuns sau nu?

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Am un răspuns oral pentru domnul senator Ion Toma.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai răspunsuri scrise oferiți.

Dacă oferiți răspunsuri scrise, este bine.

Vă rog să le puneți în plic, să aveți grijă să fie lipite, ștampilate și să le transmiteți.

Îmi pare rău, dar nu vă aud.

De ce nu vreți, pentru istorie, să vorbiți la microfon?

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

Microfonul 8.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Răspunsul este pentru domnul senator Ion Toma.

Este un răspuns oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-i oferiți în scris răspunsul, nemaifiind prezent.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Am înțeles.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:

Bună ziua!

Răspunsul trebuie să-l dau domnului senator Gheorghe Viorel Dumitrescu și domnului senator Aurel Ardelean.

Le am pregătite.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Privindu-vă, aveam sentimentul că ați scăpat trenul sau avionul.

Ați venit așa de repede la Senat...

Vreau să vă dau o veste bună.

Nu mai dați verbal acest răspuns, ci dați-l în scris, pentru că cei doi domni senatori nu sunt prezenți.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa că ați scăpat și de emoții.

Reprezentanții Executivului mai doresc să ofere răspunsuri?

Nu mai aveți ce...

Declar închisă ședința Senatului.

Sperăm că săptămâna viitoare veți avea și mai multe răspunsuri.

O seară bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 9:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro