Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/14-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 04-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 februarie 2008

  1. Alocuțiunea domnului Nicolas Sarkozy, Președintele Republicii Franceze.

 

Ședința a început la ora 16.40.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, și de domnul deputat Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților.

(Aplauze - intrarea în sală a Domnului Nicolas Sarkozy, Președintele Republicii Franceze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Excelența Voastră, Domnule Președinte al Republicii Franceze Nicolas Sarkozy.

Domnule prim-ministru, domnilor membri ai Guvernului.

Stimați colegi senatori și deputați.

Excelențele voastre membri ai Corpului Diplomatic.

Stimați invitați, doamnelor și domnilor.

Este un prilej de bucurie și, totodată, o onoare pentru mine să salut prezența în plenul celor două Camere ale Parlamentului României a Excelenței Sale Domnul Nicolas Sarkozy, Președintele Republicii Franceze.

Vizita Președintelui Nicolas Sarkozy în România se înscrie, în chip fericit, în evoluția deosebit de pozitivă a raporturilor tradiționale româno-franceze ale căror rădăcini le regăsim în timp în originea latină comună, ca și în evoluția istorică a celor două popoare.

Franța a fost și a rămas un prieten constant al României pe care a sprijinit-o în momente grele, inclusiv în reconectarea sa la valorile democratice și în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Semnarea Acordului de parteneriat strategic dintre România și Franța va amplifica cu siguranță evoluția relațiilor bilaterale și conlucrarea lor pe plan internațional.

De aceea, Camera Deputaților și Senatul aduc, azi, prin această manifestare prilejuită de vizita Domnului Președinte Sarkozy, un omagiu Franței și poporului francez, pe care le asigură de recunoștința și prietenia sinceră a poporului român.

Doamnelor și domnilor,

Președintele Republicii Franceze, domnul Nicolas Sarkozy, s-a născut la Paris, la 28 ianuarie 1955. Este licențiat în Drept privat și deține Diploma de studii avansate în științe politice. A fost avocat la Baroul din Paris și este autor al mai multor lucrări publicate. În 1997 a devenit consilier, iar între anii 1993-2002 a deținut funcția de primar la Neuilly. Între 1986-1988 a fost ales vicepreședinte al Consiliului General Hauts-de-Seine pentru învățământ și cultură. Din 1988 și până în 2002 a fost deputat în Adunarea Națională. Între 1993 și 2007 a deținut mai multe funcții ministeriale: ministru al bugetului, ministru al comunicațiilor și purtător de cuvânt al Guvernului, ministru de interne, ministru de stat, ministru al economiei, finanțelor și industriei.

Domnul Nicolas Sarkozy a deținut, între anii 1988 și 2007, și importante funcții politice: secretar național, secretar național adjunct, membru al Biroului politic, secretar general și președinte ad-interim al Partidului Adunarea pentru Republică.

La 28 noiembrie 2004 a fost ales președinte al Partidului Uniunea pentru o Mișcare Populară, iar la 14 ianuarie 2007 a fost desemnat candidat al Uniunii Național-Populare pentru alegerile prezidențiale.

În martie 2007 a demisionat din Guvern, iar la 6 mai 2007 a fost ales, în al doilea tur de scrutin, Președinte al Republicii Franceze. La 14 mai, domnul Sarkozy a demisionat din funcția de președinte al Partidului de Guvernământ, iar la 17 mai 2007 și-a început mandatul de Președinte al Republicii Franceze.

Domnule Președinte al Republicii Franceze, vă invit la tribuna Parlamentului României pentru a vă prezenta alocuțiunea. (Aplauze)

Domnul Nicolas Sarkozy:

Domnule Președinte al Senatului,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor, membri ai Parlamentului și, dacă îmi permiteți, dragi prieteni!

Cu mare emoție iau cuvântul aici, în acest loc încărcat de o istorie care a fost și dureroasă, dar care stă mărturie, astăzi, a renașterii României, o Românie democratică, o Românie europeană. Istoria României ilustrează, în mod exemplar, toate zbuciumele prin care a trecut Europa Centrală, atât de-a lungul secolului trecut, toate dramele care au pustiit continentul nostru. Ați cunoscut războaie, ați cunoscut dictatura, ați cunoscut invazia străină, ați trăit toate momentele care au dus la momentul în care România, astăzi, este democratică, liberă și unul din momentele dramatice a fost și cel al holocaustului. În ciuda acestor încercări, poporul român a rămas fidel identității sale, rădăcinilor, idealurilor sale. Poporul român nu a renunțat niciodată și, în cele din urmă, poporul român a triumfat, eliberându-se el însuși de oprimare prin propriile sale puteri. N-a fost ușor deloc, au existat momente de entuziasm, dar și momente de deziluzie, însă ce drum lung a fost bătut.

Astăzi, România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Ea este membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice, membră cu drepturi depline a Francofoniei, țara dumneavoastră găzduind Conferința de vârf în 2006.

Să știți că Franța este prietena României, o prietenă fidelă și complet angajată, o prietenă care nu vă va trăda niciodată. Bineînțeles, această prietenie este cu atât mai puternică cu cât este de dată veche și profundă. Această prietenie își regăsește rădăcinile în matricea noastră latină comună, în acea veche "Romanie" care reunea popoarele din jurul "Mare Nostrum", dumneavoastră fiind purtătorii acestui nume. Prietenia dintre Franța și România a continuat în istorie de-a lungul a numeroase perioade: Franța Regală, Franța Imperială, după aceea Tratatul de la Paris din 1857 a marcat momentul independenței țării dumneavoastră. În acel moment Franța s-a aflat tot alături de dumneavoastră. Prietenia s-a consolidat în fraternitatea dintre armatele noastre. În timpul Primului Război Mondial, popoarele noastre au luptat, atunci, alături. Între țările noastre prietenia este foarte puternică, atât de puternică încât Bucureștiul era numit Parisul Europei Centrale, iar românii erau francezii Răsăritului. Este flatant și pentru francezi și sper că și pentru dumneavoastră, românii. Apoi, această prietenie a căpătat o dimensiune nouă, grație vizitei Generalului De Gaulle în urmă cu 40 de ani. Cu această vizită a Generalului De Gaulle s-a transmis poporului român un mesaj de speranță. Generalul De Gaulle era convins că într-o bună zi, mult mai curând decât se credea, această cortină de fier, cortina rușinii, o să cadă mai repede decât gândeau oamenii. Generalul De Gaulle credea în ziua în care libertatea nu putea să rămână numai în Occident, iar dictaturile în Răsărit, Generalul De Gaulle credea că acea zi o să vină mai repede și popoarele vor fi reunite într-o Europă realmente europeană.

În 1989, popoarele Europei Centrale s-au ridicat pentru a face să bată vântul libertății pe continent. Franța, în întregimea sa, s-a simțit profund solidară cu poporul român. În inima francezilor, lupta dumneavoastră împotriva dictaturii era ecoul revoluției noastre cu două secole mai devreme și am în minte această amintire a francezilor care își manifestau pe stradă susținerea pentru revoluția dumneavoastră, adunând laolaltă drapele franceze și românești într-un elan profund de fraternitate. Această fraternitate s-a exprimat în numeroasele înfrățiri între orașele noastre, întreprinderile franceze, firmele franceze au făcut multe investiții în România.

În acest moment, Franța este al treilea partener comercial al României, iar firma "Logan" a Întreprinderii "Dacia" face parte din primele zece mașini cel mai bine vândute în Franța.

Creșterea economică prin care treceți dumneavoastră acum este un atu pentru Franța, ca și pentru Europa.

Sunt mândru, dragi prieteni români, că sunt primul Președinte al Republicii Franceze care vin într-o Românie care este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Dumneavoastră, acum, ocupați locul care vi se cuvine în Uniunea Europeană și nu doar România are nevoie de Europa, ci și Europa are nevoie de o Românie democratică, modernă, inventivă, care își folosește întregul spațiu, întregul loc ce i se cuvine în această Europă pe care vrem să o construim cu toții. Țările noastre nu sunt doar țări prietene, ci sunt două națiuni care au ales liber să-și unească destinele și să-și construiască împreună viitorul. De acum înainte, popoarele noastre așteaptă din partea noastră nu doar discursuri și declarații de prietenie, ci așteaptă de la noi acte, fapte, să lucrăm împreună, să facem eforturi împreună pentru a avansa concret, mână în mână.

În acest spirit am venit să semnez la București, astăzi, un parteneriat strategic între țările noastre. Prin acest parteneriat strategic vom întări, în mod concret, legăturile care ne unesc. Domeniile de colaborare sunt nenumărate și trebuie să le privim fără tabuuri și cu multă ambiție. Mă gândesc, în primul rând, la energie. Europa trebuie să diversifice și să-și asigure căile de aprovizionare și să promoveze energiile cu conținut scăzut de CO2. De aceea, țările noastre susțin proiectul Gazoductului Nabucco, care leag Caucazul de Uniunea Europeană, și au făcut alegerea energiei nucleare. Nu putem să ne permitem să fim la cheremul furnizorilor, indiferent cât ar fi de puternici acești furnizori de gaz și de petrol. Independența țărilor noastre trece prin independența economică energetică a Franței și României. Iată un subiect major de colaborare între țările noastre.

Mă gândesc, de asemenea, la libera circulație a oamenilor în sânul Uniunii Europene. Suntem profund atașați de această idee. S-au creat 150 de meserii, de posibilități care să faciliteze libera circulație a lucrătorilor. Aceasta pentru a încuraja bineînțeles și munca legală. Trebuie să luptăm împreună împotriva muncii ilegale, să încurajăm imigrarea legală și trebuie să luptăm împreună împotriva imigrației clandestine. Noi, în Europa, trebuie să avem aceleași reguli pentru a lupta împreună, mână în mână, împotriva acelor rețele fără scrupule, care exploatează aspectele ilegale din domeniul imigrării. Nu există altă modalitate de a favoriza libera circulație a persoanelor decât luptând împreună împotriva imigrației ilegale.

În vederea viitoarei participări a dumneavoastră la spațiul Schengen, vreau să accentuez faptul că România, cu 2500 de kilometri de graniță, trebuie să fie sprijinită de către Uniunea Europeană în supravegherea acestei întinse granițe, pentru că aici sunt în joc lucruri deosebit de importante și numai astfel România va putea să-și ocupe locul pe tabla de șah a Uniunii Europene.

Va începe, în curând, dezbaterea cu privire la ratificarea Tratatului de la Lisabona. În același timp, Parlamentul Francez, reunit în Congresul de la Versailles, va adopta, sper, revizuirea Constituției Franceze, care va permite ratificarea, în zilele care urmează, a acestui tratat de către Franța. Consider că vizita mea la București, chiar în aceeași zi în care Parlamentul Francez și Parlamentul Român vor lua o decizie istorică pentru a relansa Europa odată cu Tratatul de la Lisabona, cred că este un simbol remarcabil al apropierii între România și Franța.

Așa cum știți, m-am angajat cu toate forțele ca Tratatul de la Lisabona să fie încheiat. Acest text este esențial pentru că este mai întâi o invitație la acțiune. Nu putem continua în Europa cu atâtea probleme instituționale. Grație acestui Tratat de la Lisabona putem, în final, să ne consacrăm proiectelor concrete. Este primordial dacă vrem să repunem popoarele în miezul Europei. Este singurul mijloc de a demonstra francezilor și românilor că Europa este utilă, că poate răspunde provocării globalizării. Atunci, românii și francezii nu vor putea decât împreună să înfrunte globalizarea, împreună suntem mai puternici, împreună putem face să triumfe modelul european.

Pentru că vorbesc de Tratatul de la Lisabona, datorită președinției germane și celei portugheze am ajuns aici, dar nu doar atât, ci pentru că împreună noi am făcut politica în serviciul Europei. Europa este prea importantă pentru a fi doar o chestiune de tehnocrație. Ea nu poate să rămână doar pe seama birocraților și a tehnocraților, ci ea trebuie să fie un loc unde se gândește, se face și se afirmă politica, unde se apără alegerile politice. Numai așa popoarele europene vor ajuta și vor susține Europa.

Doamnelor și domnilor,

Am decis să făurim împreună un compromis care să permită Europei să iasă din impas. Cuvântul "compromis" nu este un cuvânt atât de măreț. Când lucrăm 27 de state, fiecare trebuie să-l asculte pe celălalt și trebuie să-l și înțeleagă, să înțelegem ideea europeană pentru a o apăra și fiecare trebuie să cedeze ceva celuilalt.

Această vizită la București, înainte ca Franța să preia Președinția, înseamnă pentru mine ocazia de a asculta autoritățile românești pentru a ne pregăti mai bine Președinția, astfel încât să putem asocia România Președinției franceze. Vreau să ascult toți partenerii și să începem cu cei care ni s-au alăturat mai de curând.

Eu nu cred că dacă România a intrat recent în Uniunea Europeană, vocea dumneavoastră trebuie să conteze mai puțin. Eu nu cred că o țară nou intrată în Uniunea Europeană trebuie să aștepte o vreme înainte de a vorbi. Dacă nu ați intrat înainte nu e vina dumneavoastră, ci pentru că un număr de țări din Est s-au eliberat ele însele. De aceea, nu trebuie să așteptați pentru a avea o voce distinctă în Uniunea Europeană. România înseamnă Europa și România trebuie să-și ocupe locul său în Europa de astăzi. Iată care este poziția Franței cu privire la România.

Aș vrea să vă spun că eu nu împart țările în două categorii: cele fondatoare și cele nou sosite, țările fondatoare, care ar avea mai multe drepturi și celelalte care n-ar avea drepturi. În momentul în care ați intrat în Uniunea Europeană, aveți aceleași drepturi ca și ceilalți. Dar să vă mai spun ceva. Am făcut elogiul compromisului fără de care nu există construcție și unitate europeană, dar aș vrea ca acest compromis să nu se facă la cel mai mic numitor comun, trebuie să avem cultura compromisului, dar, în același timp, trebuie să avem ambiții înalte. Compromisul nu înseamnă să cazi de acord pe proiectele mici, ci înseamnă să ai o ambiție măreață și să înțelegi ce vrea partenerul. Trebuie să fim mai creativi, trebuie să inovăm mai mult, trebuie ca împreună să descoperim noi căi de progres.

Să vă dau câteva exemple: în timpul Președinției mele aș vrea să fac o prioritate din chestiunile energiei și ale climei.

Doamnelor și domnilor, nu avem timp să așteptăm. Planeta este deja pe marginea prăpastiei. Europa nu trebuie să aștepte, Europa trebuie să dea exemplu, să fie pionier în acest domeniu, Europa trebuie să explice popoarelor lumii că nu putem continua să sacrificăm viitorul planetei. Europa trebuie să arate că poate exista dezvoltare, de care aveți nevoie și dumneavoastră pentru a îmbunătăți nivelul de trai al românilor, fără să stricăm echilibrul planetei. Europa trebuie să inventeze o nouă creștere economică puternică, durabilă. Să fiți sigur că Președinția franceză va face tot ce poate pentru a se ajunge la un acord, pe baza propunerii comisiei, în cadrul pachetului energie-climă, pe care trebuie să-l adoptăm.

Și adaug, dragi prieteni, cum putem spune chinezilor, indienilor, brazilienilor: "Atenție, puneți în pericol viitorul planetei!", dacă noi înșine, europenii, nu suntem capabili să ascultăm de niște reguli pe care vrem doar să le respecte alții? Dacă vrem ca alții să ne urmeze exemplul, trebuie noi înșine să fim exemplari.

A doua axă a Președinției franceze: imigrarea este o provocare majoră pentru Europa. Libera circulație a persoanelor este un drept fondator al Uniunii Europene, dar spun cu întreaga convingere, în Europa de astăzi nu mai este posibil să avem 27 de politici diferite cu privire la imigrare. De aceea, trebuie să fixăm împreună un cadru european și să adoptăm un pact european cu privire la imigrare, care să stabilească priorități și principii comune, pact care va sta la baza unei adevărate politici europene a imigrării.

Să vă dau un exemplu: suntem 27 de state în Europa, 27 de democrații și un refugiat politic poate să depună 27 de dosare diferite în 27 de țări, și când o țară a Europei spune "nu", aș vrea ca celelalte 26 să spună "nu" și când una spune "da" celelalte să spună "da". Iată de ce construcția Europei înseamnă aceleași valori, aceleași principii și aceeași politică de imigrare.

A treia axă: agricultura, la fel de importantă pentru România, ca și pentru Franța. Doresc ca, pe parcursul Președinției franceze, să susținem marile principii care să stea la baza politicii agricole comune de după 2013 și să mă fac bine înțeles aici: ce înseamnă aceasta și la ce servește să aplicăm reguli foarte severe în ceea ce privește securitatea sanitară pentru fermierii europeni? Dacă continuăm să importăm în Europa produse agricole, care vin din alte țări și care nu respectă niciuna dintre regulile pe care noi le impunem propriilor noștri fermieri și agricultori, eu cer preferința comunitară, aici, în cadrul Uniunii Europene, pentru fermieri, fie că sunt din Franța, din România sau din alte țări. Numai în acest fel vom putea apăra politica agricolă comună.

Și, în sfârșit, ultima axă: doresc ca Europa să facă mai multe eforturi în vederea propriei sale securități.

Doamnelor, domnilor, dragi prieteni,

Am convingerea că nu este posibil ca Uniunea Europeană să fie una dintre regiunile cele mai bogate din lume și, în același timp, să fie incapabilă să-și asigure propria securitate. Aș vrea să ridic această problemă a apărării europene și afirm în fața dumneavoastră că nu există nici o contradicție între apartenența la Alianța Nord-Atlantică, prietenia cu Statele Unite ale Americii, care sunt aliații noștri istorici, și necesitatea ca Europa să-și asigure propria apărare complementar cu NATO. Cum ați vrea ca Europa să fie respectată, să se facă auzită, Europa să existe pe scena internațională dacă ea nu dă dovadă că este capabilă să-și asigure, bineînțeles, cu aliații săi, securitatea și apărarea?

Doresc ca România și Franța să meargă foarte departe pe calea colaborării în slujba securității și siguranței noastre comune. Aș vrea să mulțumesc, de altfel, României pentru angajamentul său în serviciul Europei, inclusiv atunci când interesele europene trebuie apărate în afara Europei.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Europa s-a schimbat, Uniunea Europeană s-a schimbat, lărgirea este un eveniment major al începutului acestui al 21-lea secol. Lărgirea înseamnă victoria democrației, dar lărgirea nu s-a încheiat încă. O serie de țări și mă gândesc, în principal, la zona Balcanilor, iar pe termen lung mă gândesc și la Moldova, de ce nu și la Serbia, să intre și să devină membre ale Uniunii Europene, aceasta înseamnă o extindere care schimbă înfățișarea țărilor. România are granițele exterioare cele mai lungi. Trei vecini ai țării dumneavoastră nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar aspiră să devină. Deci, România are un rol primordial de jucat în ceea ce privește aceste reflecții privind viitorul Europei, lărgirea, extinderea, politica de bună vecinătate și în zona Mării Negre. Aici, apar multe provocări și mă gândesc, în același timp, la Marea Mediterană. Eu aș fi ultimul care să reproșez României faptul că nu își afirmă cu tărie importanța intereselor în jurul Mării Negre.

Criza din Balcanii Occidentali. Țările din această zonă trec printr-o criză care nu poate fi contestată. De curând, au avut loc alegeri în Serbia. Vom vedea ce se întâmplă cu statutul definitiv al Kosovo. Este esențial ca Europa să nu fie divizată în această privință. Este esențial ca, în această problemă europeană, răspunsul să fie, în primul rând, un răspuns european. Franța trebuie să colaboreze cu România și, împreună, să adreseze un mesaj de liniștire către Serbia, care este o țară cu vocație europeană.

Pentru prima dată, în lunga istorie a Europei, trebuie să spunem că această istorie a fost marcată și de războaie, nu doar de momente de pace. Popoarele continentului nostru trebuie să decidă împreună destinul lor și această evoluție trebuie să fie pacifică. Niciodată, pe continentul nostru, până acum, nu s-a făcut ceea ce am făcut noi împreună în ultimii 60 de ani. Niciodată, nicio regiune a lumii, în istoria umanității, în ansamblul ei, nu a făcut ceea ce popoarele Europei au făcut împreună în ultimii 60 de ani. Oriunde ne-am duce în lume, în Asia de Sud - Est, în America Latină, toate acele popoare privesc spre noi acum pentru a se inspira. Cei care ne-au precedat au avut această idee a Europei unite, au realizat-o, au făcut ca Europa să fie extinsă, să fim și noi la înălțimea ambițiilor lor. Să facem ca generația noastră să fie tot atât de ambițioasă, în ceea ce privește Europa, precum generațiile anterioare care au luptat pentru pace întorcând hotărât spatele războiului. Europa, în acest moment, cade pe umerii noștri. Noi trebuie să venim cu proiecte concrete care să schimbe viața concetățenilor noștri, dacă vrem ca Uniunea Europeană să fie, în secolul XXI, unul din marii actori ai acestei lumi multipolare care se creează sub ochii noștri. Doamnelor și domnilor parlamentari, așa cum a scris marele dumneavoastră diplomat Nicolae Titulescu - și citez acum - "Când este vorba de Franța și de România, este dificil de separat inima de rațiune, sufletul de rațiune". Acum, mai mult ca niciodată, prietenia dintre Franța și România este o realitate. Este un atu pentru Europa unită. Prietenia noastră arată calea către o Uniune Europeană unde identitățile sunt puse în valoare de bogăția cu care venim. Dumneavoastră sunteți mândri că sunteți români, noi suntem mândri că suntem francezi. Nu trebuie să negăm diferențele, dar să ne sprijinim pe complementaritate. Vrem să construim Europa împreună cu toți partenerii noștri. Europa nu trebuie să se teamă de identitățile naționale, ci trebuie să strălucească în toată lumea. Dinamismul excepțional al României de astăzi ne dovedește faptul că Europa visurilor noastre are înaintea sa niște zile minunate. V-ați dat seama dumneavoastră, domnilor, că eu, fiu al unor europeni din Est, iată, iau cuvântul în fața Parlamentului României - înseamnă pentru mine un moment de emoție intensă și am o ambiție deosebită să consolidez colaborarea și prietenia dintre popoarele noastre. Vă admir și deplâng ceea ce ați trăit în ultimii 20 de ani, pentru că nu ați fost iertați de nicio suferință.

Permiteți-mi, doamnelor și domnilor, să vă spun că Europa are nevoie de România. România trebuie să aibă încredere în sine însăși și vă rog să-mi permiteți să spun acum: Trăiască prietenia franco-română! Trăiască Franța! Trăiască România și trăiască Europa! (Aplauze prelungite în sală)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, permiteți-mi, cu emoția cuvenită, după ce am ascultat un asemenea discurs istoric, ca, în numele dumneavoastră, al meu personal, dar, mai ales al cetățenilor României, să mulțumesc călduros președintelui Franței, domnului Nicolas Sarkozy, pentru onoarea pe care a făcut-o României și Parlamentului român prin vizita sa și prin mesajul extraordinar și debordant pe care ni l-a transmis astăzi.

Mulțumim, Franța! Mulțumim, domnule președinte! (Aplauze prelungite în sală)

Stimați colegi, reluăm lucrările Camerelor reunite după o pauză de cinci minute.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 10 aprilie 2021, 17:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro