Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu
Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 4, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.3/14-02-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-06-2019 (joint)
12-06-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 04-02-2008 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 4, 2008

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

3. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007.
 
see bill no. 1/2008

Domnul Călin Popescu Tăriceanu - primul ministru al României:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene.

Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive.

Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut șansa să contribuim la negocierea și la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleași drepturi și având aceleași obligații ca oricare altă țară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat și semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România își pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat și au decis alții.

Este important că România este printre primele state membre care finalizează procedurile de ratificare. Bucureștiul transmite astfel un semnal politic clar: România susține în mod autentic dezvoltarea proiectului european și dorește o Uniune puternică, dinamică și orientată spre beneficiul cetățenilor săi.

Ajung, astfel, la cel de-al doilea motiv pentru care spun că marcăm o etapă. Ratificarea Tratatului de reformă permite Uniunii Europene să intre într-o nouă fază de dezvoltare și să scape din blocajul instituțional din ultimii ani. Acest lucru este de bun augur pentru cetățenii români, la fel de mult ca pentru toți cetățenii europeni. De ce? Pentru că blocajul instituțional înseamnă stagnare, înseamnă soluții de moment și mai înseamnă o dificultate sporită în a construi proiecte pe termen lung, care aduc cu ele adevărata bunăstare.

În schimb, Reforma Uniunii Europene, pe care o realizează Tratatul de la Lisabona, scoate Europa din acest impas. Este un document bun pentru România și pentru Uniune, în ansamblul său.

Instrumentele prevăzute în Tratat sunt concepute astfel încât să dea răspunsuri concrete și eficiente unor probleme care afectează viața cotidiană a oamenilor, precum: provocările globalizării, securitatea energetică, problemele sociale, creșterea siguranței cetățenilor.

Acestea sunt mize importante pentru oameni, iar dezvoltarea de proiecte care să răspundă unor astfel de probleme înseamnă tocmai construirea unei Europe a rezultatelor concrete pentru cetățeni.

România vrea și poate să contribuie la o astfel de Europă, iar ratificarea rapidă a Tratatului de reformă este doar o dovadă în acest sens.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituțional, odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Așa cum știți, Tratatul constituțional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, așa cum noi am susținut în timpul negocierilor, inovațiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovații sunt un pas înainte față de tratatele europene în vigoare acum.

Care este valoarea adăugată a Tratatului de la Lisabona, în raport cu tratatele existente? Am să punctez, în continuare, cele mai importante aspecte pentru România și pe care noi le-am susținut în actualul document. Pe scurt, creăm o Europă mai eficientă, mai democratică, mai sigură și cu o reprezentativitate mai mare pe plan mondial. În ceea ce privește eficiența, Tratatul de reformă îmbunătățește considerabil funcționarea Uniunii și capacitatea acesteia de a lua, rapid și eficient, decizii în interesul cetățenilor săi.

În acest sens, Tratatul creează instrumente și mecanisme pe care am să le ilustrez în continuare.

Președintele Consiliului European, ales pentru doi ani și jumătate, va da mai multă vizibilitate și consecvență politică în urmărirea priorităților Uniunii. Noua modalitate de vot - votul cu majoritate calificată, calculat conform principiului dublei majorități a statelor și a populației, 55% din statele membre reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii - reflectă dubla legitimitate pe care se fondează Uniunea, a țărilor și a cetățenilor.

Modificările instituționale prevăd, de asemenea, noi dispoziții privind componența și rolul consolidat al Parlamentului European și stabilesc liniile directoare pentru structura Comisiei după 2014.

Tratatul de reformă dă Uniunii forța, de care avem cu toții nevoie, pentru a se afirma la nivel internațional. Securitatea energetică, schimbările climatice, gestionarea catastrofelor naturale sau combaterea terorismului sunt doar câteva din provocările cu care ne confruntăm astăzi pe plan mondial.

Rareori un stat poate aborda pe cont propriu aceste probleme în mod eficient. Odată cu noile modificări introduse de Tratatul de la Lisabona, Uniunea va fi capabilă să se coordoneze în fața provocărilor globale și să-și asume rolul de interlocutor puternic pe scena internațională.

În acest scop, Uniunea va dispune de un înalt reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate. El va avea mijloacele financiare și umane pentru a face Uniunea să acționeze coerent în plan extern. De asemenea, Tratatul instituie noi competențe ale Uniunii în domenii vitale pentru afirmarea ei pe scena internațională. Documentul creează un cadru ambițios pentru politica de apărare europeană, în principal, prin faptul că permite unui grup de state membre să constituie așa-numite cooperări structurate, cu competențe extinse.

Un aspect important, de interes pentru România, este principiul solidarității energetice între statele membre, care se regăsește pentru prima dată într-un tratat european. În plus, documentul permite Consiliului Uniunii să adopte soluții în cazul în care statele membre au dificultăți de aprovizionare cu energie. Aplicarea Tratatului va face Europa mai sigură. Tratatul întărește Uniunea Europeană ca spațiu de securitate, libertate și justiție. El creează mijloacele pentru a trata mai eficient, la nivel european, probleme serioase precum migrația, criminalitatea transfrontalieră sau armonizarea legislațiilor penale ale statelor membre.

Nu în ultimul rând, Tratatul consolidează democrația în Europa. Mă refer, în special, la Carta Drepturilor Fundamentale, document proclamat de instituțiile europene, căreia Tratatul de la Lisabona îi conferă valoare juridică. Carta asigură o mai bună protecție a drepturilor cetățenilor și reafirmă comunitatea de valori a Uniunii.

Dimensiunea democratică a Uniunii se va întări, totodată, prin implicarea sporită a parlamentelor naționale în afacerile europene. Pentru prima dată în istoria comunitară, Tratatul de la Lisabona recunoaște rolul parlamentelor naționale în procesul de elaborare a legislației europene. Acestea vor avea posibilitatea de a verifica, în mod direct și pentru fiecare caz în parte, dacă acțiunea la nivelul Uniunii este mai eficientă decât acțiunea la nivel național.

Nu în ultimul rând, Tratatul conferă un rol sporit cetățenilor în afacerile europene. Astfel, un milion de cetățeni din diferite state membre vor putea solicita Comisiei prezentarea unei propuneri într-un anumit domeniu. La fel ca și tratatele fondatoare ale Comunității Europene sau Tratatele modificatoare - Amsterdam și Nisa - după intrarea sa în vigoare, Tratatul de la Lisabona va constitui drept primar european și va fi firul roșu al noii ordini comunitare.

Atât legislația secundar-europeană, cât și legislația internă, care vor fi adoptate după intrarea lui în vigoare, vor trebui să fie întru-totul conforme cu prevederile acestuia.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, prin votul pe care-l dăm astăzi, România va deveni cel de-al patrulea stat membru al Uniunii - după Ungaria, Slovenia și Malta - care ratifică Tratatul de la Lisabona. Ratificarea Tratatului de la Lisabona de către România reprezintă un progres important atât pentru noi, cât și pentru Europa. După cum se știe, documentul este programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. Este important ca întregul proces să fie definitivat la nivel european, conform Calendarului, astfel încât alegerile europene din 2009 să marcheze începutul funcționării Uniunii într-un cadru instituțional întărit.

În perioada următoare, Uniunea trebuie să pregătească deciziile care vor permite ca inovațiile instituționale să fie aplicate odată cu intrarea sa în vigoare. România va participa activ la discuțiile care vor pregăti aceste decizii. Prin implicarea noastră în acest proiect de amploare, am dovedit deja angajamentul nostru profund pentru cauza europeană. Am arătat că avem capacitatea de a ne promova constructiv interesele, de o manieră congruentă cu interesul general european. Putem fi mândri că am participat la acest exercițiu care a consolidat profilul nostru european, iar cetățenii români pot să aibă certitudinea că interesele lor sunt promovate pe plan european. Rămânem consecvenți rolului pe care ni l-am asumat în Uniune, acela de partener activ, pragmatic, cu inițiativă, implicat în proiecte și luarea deciziilor. Avem toate atributele pentru a fi un actor influent și dinamic în Uniune. Avem interesul și capacitatea de a contribui la dezbaterile actuale privind politica energetică europeană, schimbările climatice sau politica socială europeană, inclusiv din perspectiva politicii de incluziune sau a consolidării rolului internațional al Uniunii.

Doamnelor și domnilor parlamentari, pentru toate aceste motive, vă propun să ratificăm astăzi Tratatul de la Lisabona. Intrarea în vigoare a acestui document ne va permite să intrăm într-o etapă de progres de care vor beneficia atât românii, cât și toți ceilalți cetățeni europeni.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 19 june 2019, 0:23
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro