Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.4/15-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 05-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 februarie 2008

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, domnilor!

Deschidem prima ședință a acestei sesiuni dedicate declarațiilor politice.

Vom începe această primă rundă cu reprezentanții Opoziției.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Promisiuni neonorate;

Am să-l rog pe domnul Vasile Mocanu să poftească la microfon și să dea curs declarației sale politice.

Îl rugăm pe domnul Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să se pregătească pentru a fi următorul vorbitor.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru astăzi am intitulat declarația mea politică "Promisiuni neonorate".

Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a făcut din minciună principalul său agent electoral. Dar minciuna are picioare scurte și strâmbe și, ori de câte ori vrea s-o ia la fugă, cade în nas și face poc.

Cu aproximativ 4 luni în urmă, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, și-a deșertat la Iași sacul cu promisiuni și a făcut atunci vorbire de sume uriașe și de proiecte grandioase, toate pentru Iași - circumscripție pe care o reprezint în Parlamentul României.

Marea greșeală strategică a ministrului liberal a constat în faptul că a riscat și niște termene de îndeplinire a promisiunilor. Bineînțeles, aceste termene n-au fost defel respectate.

Este adevărat, lista din septembrie a lui Orban a avut loc în precampania pentru alegerile europarlamentare. Or, se știe că, în campaniile electorale, liberalii sunt tare slobozi la gură. Dar, nici chiar așa, domnilor guvernanți!

Ia să vedem ce a promis atunci ministrul liberal.

l. Finalizarea șantierului de la Gara Mare, până la finele anului 2007. Evident, deși am ajuns în anul 2008, încă se lucrează la cea mai importantă stație feroviară a Iași-ului și a Moldovei sau, mai bine zis, se stă în continuare.

Ministrul Orban amenințase cu sancțiuni și cu rezilieri de contracte în cazul unei oricât de mici întârzieri. Nu s-a întâmplat nimic.

2. Începerea lucrărilor la șoseaua de centură a municipiului Iași. Viziunea ministrului Orban era măreață. Lucrarea propriu-zisă ar trebui încheiată în septembrie 2009. În doar câteva luni, având ca reper de data aceasta septembrie 2007, trebuiau finalizate procedurile de expropriere a terenurilor din zonele respective, dar evident nu s-a făcut nimic până acum. Ba, mai mult, în zona respectivă a început să se construiască altceva.

3. Autostrada Iași-Târgu Mureș este de departe cea mai interesantă promisiune a ministrului Orban, mai ales că proiectul ca atare înseamnă câteva miliarde de euro. În septembrie, la Iași, ministrul liberal a prezentat cele trei posibile variante de trasee. Prima împunsătură de hârleț este programată pentru anul 2009.

De data aceasta, surprinde împingerea datei de începere a lucrărilor tocmai pentru la anul. Să fie din nou o mutare electorală?

Noi nu ne temem, de vreme ce liberalii nu-și respectă niciodată promisiunile electorale, dar este păcat de ieșeni, care așteaptă de patru ani investițiile promise de Guvernul Tăriceanu.

2008 și 2009 sunt ani electorali. Acest lucru înseamnă că, în scurt timp, liberalii vor deșerta din nou la Iași sacul cu promisiuni. Probabil, vor vorbi iarăși de Gara Mare, șoseaua de centură și autostrada care va lega Iașiul de Ardeal, așa cum o fac de patru ani încoace.

Dar, oare, ei vorbind, îi mai cred ieșenii? Noi suntem convinși că nu.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Grigore Crăciunescu - declarație politică cu titlul Președintele Emil Constantinescu, învins de securitate; președintele Sergiu Andon învinge C.N.S.A.S-ul;

Domnule Grigore Crăciunescu, sunteți invitat la microfon.

Se pregătește domnul Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Președintele Emil Constantinescu, învins de securitate; președintele Sergiu Andon învinge C.N.S.A.S.-ul."

La prima vedere, poate că asocierea celor două nume pare bizară, dar ultimii 18 ani ne-au arătat că istoria se repetă chiar și atunci când nu te mai aștepți la așa ceva.

În 2000 a câștigat securitatea și a pierdut România. În 2008 a câștigat Sergiu Andon și au pierdut românii. Dar, ceea ce părea atunci mai degrabă întristător, astăzi a devenit de-a dreptul ridicol: cei care pierd sunt întotdeauna aceiași.

Am toată stima pentru istețimea și hotărârea președintelui Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, domnul Sergiu Andon, dar nu pot să nu mă întreb cum de o lege care își produce efectele din 1999 devine brusc neconstituțională. Nu aveam aceeași Constituție? Și nu tot Curtea Constituțională gira validitatea unei legi?

Pe cine să credem? Pe cei care au spus "DA" atunci, sau pe cei care au spus "NU" acum? Pe cine protejează Curtea Constituțională?

Se spune că legea trebuie să facă dreptate celor mulți. Din păcate, acțiunea domnului Sergiu Andon aduce grave prejudicii morale tocmai celor mulți, pentru a-i proteja pe cei foarte puțini, dar foarte puternici.

Poate că unii cred că toți românii au fost turnători. Dar ce ne facem cu sutele de mii de oameni care au înfundat pușcăriile comuniste din cauza convingerilor politice, cu cei care și-au pierdut proprietățile, cu cei care nu erau primiți sau erau dați afară din școli, cu cei care erau împușcați la graniță, pentru că voiau să caute o viață mai bună?

Eu cred că familiile lor și noi toți avem dreptul să știm cine se face vinovat de aceste grave abuzuri. Altfel, toate aceste coșmaruri ne vor bântui în continuare. Trecutul comunist, cu toate mizeriile lui, trebuie scos la lumină. Nu ne-am plătit încă datoriile față de cei care și-au dat viața în decembrie 1989.

Se pare că unii dintre cei puțini, dar puternici, au început să se teamă de adevăr. Îi sfătuiesc să facă un pas înapoi și chiar să țină un moment de reculegere în memoria victimelor comunismului. Este singurul comportament demn în această situație.

Oricum, C.N.S.A.S.-ul trebuie să-și ducă misiunea până la capăt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Alexandru Mocanu - declarație politică cu titlul Cine lustrează Legea lustrației?;

Îl invit la microfon pe domnul Alexandru Mocanu.

Se pregătește domnul Emilian Valentin Frâncu.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață am intitulat-o "Cine lustrează Legea lustrației?".

La 27 februarie 2007, de la acest microfon, într-o declarație politică întrebam: "Unde este Legea lustrației?" Pentru că trecuse deja un an, de când Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, dezbătuse inițiativa legislativă privind Legea lustrației.

Ea a ieșit din Senat, ce-i drept, cu chiu cu vai și cu multe petice cusute ostentativ cu ață albă, dar a ieșit în mai 2006 și a fost trimisă spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Constat din nou, cu surprindere, că iată, peste puțin, se împlinesc 2 ani de când acest proiect de lege zace în sertarele Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru că nu există voința politică reală, nu doar declarativă, pentru adoptarea acestei legi.

Mărturisesc că, din acest punct de vedere, nu contez pe sprijinul membrilor P.R.M., care s-au pronunțat, fără echivoc, împotriva acestei legi.

Mă surprinde, însă, amnezia care i-a cuprins, brusc, pe membrii Partidului Național Liberal din Biroul permanent, domnii Dan Radu Rușanu și, mai ales, Bogdan Olteanu, pentru că partidul domniilor lor s-a declarat categoric în favoarea unei astfel de legi.

Ce să înțeleg și, mai ales, ce să înțeleagă cetățenii acestei țări, că Partidul Național Liberal, să folosesc o sintagmă dragă domnului Bogdan Olteanu, și-a luat vorba înapoi și nu mai susțin, ori au abandonat această lege? Că reprezentanții de astăzi ai istoricului P.N.L. au uitat de înaintașii lor, care au putrezit ori au suferit cumplit în închisorile comuniste?

În urmă cu un an, în declarația din 27 februarie 2007, întrebam: "Cine dorește să trimită în Parlamentul European persoane ce, altfel, ar putea intra sub incidența acestei legi?" Astăzi, după încă un an, întrebarea rămâne în continuare valabilă, pentru că în următoarele 20 de luni ne așteaptă patru rânduri de alegeri: locale, generale, europarlamentare și prezidențiale.

Astăzi, sunt aproape convins că, pentru adoptarea acestei legi, în Parlament nu există o majoritate reală care să o susțină și în fapt, nu doar în vorbe.

Doresc ca domnul Bogdan Olteanu să mă contrazică și uzând de prerogativele funcției sale să introducă acest proiect de lege în dezbatere în procedură de urgență, așa cum a făcut în mai multe rânduri, când a avut interes, de pildă în multele încercări de modificare a Legii referendumului.

Mă tem, însă, că nu poate. Și nu poate, pentru că, sunt convins, ținerea la sertar a acestui proiect de lege face parte din "pachetul" negociat cu P.S.D., încă din decembrie 2006, în cadrul a ceea ce toți analiștii numesc "Frăția P.N.L.-P.S.D."

Este adevărat că negocierea s-a făcut cu Viorel Hrebenciuc, și nu cu Mircea Geoană, dar acest fapt este lipsit de semnificație, atât timp cât s-a dovedit că domnul Geoană nu conduce P.S.D.-ul decât pe hârtie.

După controversata decizie a Curții Constituționale, care a declarat ca fiind neconstituțională Legea de funcționare a C.N.C.A.S., cei care au negociat ținerea la secret a Legii lustrației se vor fi bucurat mult, crezând că în acest fel, încă o măsură menită a ajuta la asanarea morală a societății românești, în general, și a clasei politice și a justiției, în special, se va fi dus pe apa sâmbetei.

S-au bucurat degeaba, cel puțin eu așa sper. Guvernul este obligat legal și moral să emită de îndată o ordonanță care să reglementeze funcționarea, în continuare, a C.N.S.A.S., ținând cont de observațiile Curții Constituționale, dar, în același timp, avându-se în vedere necesitatea absolută de cuplare a acestei ordonanțe cu proiectul Legii lustrației.

Dacă nu va proceda în acest fel, Guvernul "Tăriceanu 2" și Partidul Național Liberal se vor compromite definitiv în ochii românilor. Până la emiterea acestei ordonanțe, Guvernul trebuie ajutat spre a nu ne trezi cu o mare "gogoașă", fără conținut, or cu un conținut toxic. Ne-au păcălit de prea multe ori și, de aceea, trebuie să fim extrem de circumspecți.

Stimați colegi,

Așa stând lucrurile, fac un apel la liderii partidelor politice, la societatea civilă și la reprezentanții mass-media, care îmbrățișează nevoia adoptării Legii lustrației, și, nu în ultimul rând, chiar la președintele României, ca să-și intensifice eforturile în sprijinirea acestui demers.

Imginați-vă ce s-ar întâmpla dacă, să zicem, un cotidian central ar întreba zilnic, pe prima pagină, pe manșetă, sau într-o casetă specială: "Domnule Bogdan Olteanu, unde este Legea lustrației?" Sau dacă aceeași întrebare ar apărea, zilnic, la una dintre televiziuni, în timpul jurnalelor de știri, într-o fereastră din colțul ecranului. Imaginați-vă, de asemenea, ce ar fi dacă, în stilul său caracteristic, în finalul fiecărei declarații, președintele României ar întreba: "Apropo, știe cineva ce s-a mai întâmplat cu proiectul Legii lustrației?"

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Traian Băsescu va sabota, din nou, Legea votului uninominal;

Îl rog să poftească la microfon pe domnul deputat Emilian Valentin Frâncu.

Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Traian Băsescu va sabota din nou Legea votului uninominal"

Din informațiile mele de ultimă oră, se pare că tot efortul nostru de a cizela Legea votului uninominal, în conformitate cu cerințele Curții Constituționale, este sortit eșecului.

Președintele Traian Băsescu va ține legea într-un sertar al biroului, iar apoi, spre sfârșitul lunii februarie, ne-o va retrimite la Parlament, sub pretextul unor reformulări cosmetice.

În acel moment, reprezentanții unui anumit grup parlamentar, nici nu are rost să mai spun care, fiindcă este lesne de bănuit, va cere să respectăm cutuma de a aștepta finalizarea altor două proiecte de lege pe aceeași temă, introduse strategic în dezbaterea Senatului, și bombardate cu sute de amendamente fiecare.

În felul acesta, votul uninominal nu va mai putea deveni operațional la alegerile locale de anul acesta, ceea ce va face ca președinții consiliilor județene să fie desemnați, la fel ca până acum, prin negocieri și renegocieri de către noii consilieri județeni.

Vom asista, iarăși, la spații paradoxale, când principalele partide dintr-un consiliu județean vor pierde funcții de conducere în favoarea unor formațiuni cu numai 2 - 3 membri în acel consiliu, spre dezamăgirea electoratului.

Se va adeveri, astfel, ceea ce am spus, nu de puține ori în toamna trecută, anume că domnul Traian Băsescu nu dorește, cu niciun chip, introducerea votului uninominal. Toată tevatura purtată de dumnealui pe această temă nu a fost, și nu este decât un pervers exercițiu de imagine, prin care în prima fază va încerca să valorifice dorința de vot uninominal a românilor, având grijă ca, în a doua fază, să îi scârbească pe aceștia, pe propria lor dorință.

Așa cum spuneam anterior, președintele Traian Băsescu se sprijină pe o tactică destul de străvezie, pentru a tărăgana introducerea votului uninominal, prin retrimiterea la Parlament a legii adoptate în noiembrie, prin asumarea răspunderii, și cosmetizate acum de noi, după obiecțiunile Curții Constituționale.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Noi parlamentarii, putem salva uninominalul;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Noi, parlamentarii, putem salva uninominalul"

De aceea, cu toate acestea, dacă noi, parlamentarii, manifestăm suficient discernământ și suficientă voință și responsabilitate politică, această tactică nu va izbândi. Este suficient să constatăm că nu este deloc obligatoriu să așteptăm cu retrimiterea legii la Cotroceni, pentru promulgare, până când se vor finaliza dezbaterile la Senat asupra altor două proiecte legislative pe aceeași temă.

Este suficient să constatăm că, în cazul de față, nu se poate invoca respectarea cutumei. Avem de a face cu o lege finalizată, aflată în faza de promulgare, versus două proiecte de legi care nu au fost finalizate de Parlament, așa cum Expresul de Viena nu oprește în haltă, pentru a aștepta să vină din urmă un marfar și un tren, curse de persoane, așa nici legea deja adoptată, și subliniez "deja adoptată", nu trebuie să aștepte venirea din urmă a două proiecte de legi.

Cutuma pe care o vor invoca unii colegi parlamentari, ce nu doresc votul uninominal la alegerile locale și la alegerile parlamentare de anul acesta, se referă la proiecte de lege care așteaptă alte proiecte de lege.

Or, în cazul de față, legea este finalizată și adoptată de Parlament. Deci, nu mai trebuie așteptat. S-o trimitem la Cotroceni, iar președintele va fi obligat s-o promulge în timp util, cel târziu în luna martie.

Mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică: Fericiți și nefericiți odată cu aderarea la U.E. sau Un popor nefericit;

Îl rog pe domnul deputat Ștefan Baban să vină la microfon.

Urmează domnul deputat Tamas Sandor, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Fericiți și nefericiți odată cu aderarea la U.E." sau, dacă vreți, "Un popor nefericit", se intitulează declarația mea politică de astăzi.

La peste un an de la aderarea la Uniunea Europeană, românii au perceput, în bine, această afiliere. Astfel, după Biserica Ortodoxă Română, pe locul doi în topul încrederii populației autohtone, se situează Uniunea Europeană, care este considerată de către români foarte importantă în combaterea terorismului și a infracționalității, în îmbunătățirea situației economice din țară, în protecția mediului, în respectarea liberei circulații a cetățenilor etc.

Dacă în perioada de preaderare, românii considerau că va fi greu să satisfacem cerințele și exigențele celorlalte țări membre ale Uniunii, lucruri în cea mai mare parte adevărate, în acest moment consideră că multe din problemele României, cum ar fi dezvoltarea economică a țării, eradicarea corupției, aplicarea reformelor economice, politice și sociale, respectarea condițiilor de preaderare și post-aderare etc., nu pot fi finalizate decât prin controlul și supravegherea organismelor Uniunii Europene, pentru că altfel nu sunt șanse de realizare. Concluzia pe care putem să o tragem cu toții, este că românii mai așteaptă încă să resimtă avantajele aderării la U.E.

Totuși nu se poate remarca că în anul 2007, pentru că el este încă an de referință, numărul românilor mulțumiți de ceea ce trăiesc și de propria viață este egal cu numărul celor nemulțumiți, a căror pondere este foarte mare în mediul rural și pentru persoanele vârstnice, care descoperă pe zi ce trece că ceea ce primesc după o viață de muncă se scurge ușor ușor printre degete în primele zece zile de la primirea pensiei, urmând ca până la viitoarea pensie să-și drămuiască până la sacrificiu bruma de bani ce le-a mai rămas după achitarea tuturor taxelor și birurilor.

Mulțumiți par a fi doar tinerii din mediul urban și este normal, dacă ne gândim că orice raportare statistică, orice studiu analitic, este rezultatul unei medii a intereselor și părerilor personale ale diferitelor categorii de vârstă și opțiuni profesionale supuse analizelor și interogatoriilor.

Tinerii din mediul urban, normal că sunt mulțumiți, deoarece marile orașe le oferă posibilități nemăsurate pentru oportunitățile de care au nevoie și mai ales pentru nivelul de trai pe care și-l doresc.

Românii se confruntă în schimb cu destul de multe probleme, cum ar fi prețurile și inflația, pensiile și sistemul de asigurare a sănătății, sistemul educațional, infracționalitatea, locuințele, imigrația etc. Nu sunt puține problemele care-i frământă pe cetățenii acestei țări și care speră că mai devreme sau mai târziu vor fi rezolvate, fie de către noi, fie cu ajutorul Uniunii Europene. Trist este că pe zi ce trece, instituțiile statului reușesc să piardă teren în ceea ce privește încrederea populației, astfel că fenomenele de corupție și de infracționalitate tind să devină curente și, de ce nu, normale.

Îmbucurător este faptul că în anul 2007, pentru prima dată, românii nu au mai fost îngrijorați de starea economică a țării lor. Trist este însă faptul că începutul anului 2008 a adus valul de scumpiri neașteptat și neanunțat, dar parcă totuși prevestit și de situația internațională, precum și de decăderea leului considerat până acum o monedă stabilă și destul de puternică.

O singură concluzie se poate trage: odată cu aderarea la Uniunea Europeană, exigențele românilor au crescut și automat nemulțumirile lor s-au accentuat.

Atenție, deci, la ce-și doresc aceștia pentru acest an electoral!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tamás Sándor și Antal Árpád-András - declarație politică: Prezentarea tipurilor de autonomie care funcționează în țările din Uniunea Europeană; (prezentată de Tamás Sándor)

Urmează domnul deputat Tamas Sandor.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Tamas, poftiți, aveți cuvântul.

   

Domnul Támas Sándor:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea politică, mai bine zis intervenția noastră politică, pentru că suntem autori, împreună cu colegul meu domnul deputat Antal Árpád, se intitulează "Prezentarea tipurilor de autonomie care funcționează în țările din Uniunea Europeană."

Având în vedere că mulți politicieni români, atât din partidele extremiste, cât și din partidele democratice, nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă ce înseamnă autonomie culturală sau autonomie teritorială, am decis ca în fiecare marți vă vom prezenta un model concret de autonomie din țările europene. Facem acest lucru pentru că 11 dintre 27 de state ale Uniunii Europene asigură o formă sau alta de autonomie cu relevanță etnică. 11 din 27 de state asigură autonomie culturală sau autonomie teritorială pentru minorități etnice din statul respectiv.

Din punct de vedere politic și administrativ, autonomia înseamnă că, în cadrul unui stat, anumite structuri administrative sau grupuri de persoane au libertatea de decizie și acțiune în unele probleme bine definite și care-i privesc în mod exclusiv.

Esența autonomiei constă în faptul că anumite comunități regionale sau comunități naționale și etnice pot găsi ei înșiși rezolvarea cea mai convenabilă pentru problemele care-i privesc. Astfel, locuitorii regiunilor neafectate sau grupurile care aparțin altor etnii nu vor putea influența evoluția destinului comunității învestite cu prerogativul autonomiei. Bineînțeles, în probleme care privesc statul în ansamblu, în virtutea solidarității dintre cetățeni, comunitățile autonome vor conlucra cu restul țării și a cetățenilor acestuia.

Pentru azi, vă prezentăm competențele autonomiei comunității de limbă germană din statul federal Belgia. Numărul total al populației minoritare este de 100 mii, care reprezintă 1% din populația Belgiei. Numărul total al populației germane în regiunea vizată este de 71.500 de persoane. Limbile oficiale în această regiune sunt limba valonă și limba germana. Autonomia este teritorială pe o suprafață de 854 km2, care este condus de Consiliul Comunitar German și Guvernul Comunitar German, reprezentat de primul ministru Karl-Heinz Lambertz.

Aceste organe ale autoguvernării au competențe legislative în probleme culturale și de învățământ, probleme privind personalul angajat și cooperării intercomunitare și internaționale.

Deci, în Belgia, de altfel stat federal, care se împarte în Valonia și Flandria, în partea Valonă există un teritoriu autonom german.

În consecință, contrar declarațiilor politice a unor politicieni români, iată că există exemple, chiar exemple europene de autonomie, în cazul de față autonomie teritorială.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Zeus;

Domnule deputat Dumitru Bentu, vă rog să poftiți la microfon.

Se pregătește domnul deputat Constantin Amărie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. rog staff-ul tehnic să aibă grijă și să noteze corect denumirea grupului în documentele ce se pregătesc pentru conducerea Camerei: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O sesiune reușită, vă doresc.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Zeus".

Aproape cutumiar, am început seria declarațiilor politice, după vacanțele parlamentare hibernale, cu inventarierea faptelor și spuselor întâi-gânditorului dus de val sus în Deal (al Cotrocenilor).

Am recurs și de data aceasta la o parafrază care, după cum se știe, presupune explicarea într-o formulă personală a conținutului unui text. Titlul parafrazei: "Zeus în iarnă".

Să începem. La cumpăna dintre 2007, primul an ratat al integrării europene, și 2008, președintele Traian Băsescu, comparat de supușii săi cu olimpianul personaj mitologic, s-a întâlnit cu cei care petreceau Revelionul în Piața Constituției.

Motivat de fundalul asigurat de Palatul Parlamentului, instituție în care ca deputat a avut o prestație ce n-a depășit stadiul prezenței fizice, a ținut un discurs valabil oriunde și oricând. Printre temele abordate: obsesia gândirii sale, schimbarea clasei politice, Uniunea Europeană, mai binele națiunii, românii dinlăuntrul și din afara țării etc., etc.

Dacă nu ar fi început numărătoarea ultimelor secunde ale lui 2007, probabil zicele domniei sale ar fi răsunat până spre dimineață. Sinteza percepției, de către companioni, a cuvântării sale, aparține unui "Mitică din Balta Albă sau poate din Ferentari": "Mai lasă-ne, băi Nea Băse'!"

Dar Nea Băse' nu ne-a lăsat și s-a angajat plenar în schimbul de scrisori deschise și netimbrate cu Guvernul, în cadrul scenetei "Nepoata Noricăi".

A continuat cu războiul mapelor - mai mult sau mai puțin profesionale - din rândul cărora, paradoxal, cea mai interesantă s-a dovedit a fi "mapa Anvers". Din ea aflăm că reprezentantul nostru în portul belgian, înainte de '89, nimeni altul decât actualul președinte, s-a remarcat prin inginerii financiare originale, de fapt învârteli specifice, fapt pentru care a fost sancționat pecuniar și ulterior rechemat în țară. Un episod cu adevărat incendiar, jalon al unei "cariere morale de excepție".

Jucând tare a declanșat operațiunea "pachet pentru Parchet", aprobând trimiterea către D.N.A. a dosarelor celor 8 miniștri - foști și actuali - toți însă adversari politici.

În acest conflict, a avut parte și de o evaluare din partea telespectatorilor unui canal TV, domnia sa primind nota medie 4,98, iar interimarul de la Justiție, domnul Meleșcanu, 5,30. Semnal salutar și dătător de speranță. Poporul s-a săturat de năziurosul "Zeus", al cărui nectar este conflictul.

De fapt, care sunt consecințele grave, spunem noi, ale unui astfel de comportament? Obstrucționarea, în continuare, a Parlamentului, încălcarea Constituției, subminarea funcționării structurilor fundamentale ale statului, decredibilizarea instituțiilor acestuia, amplificarea deficitului de imagine a României.

Domnule profesor, al lui Hayssam și al altora ca el, abandonați catedra, și treceți în bancă pentru a participa la tezele cu subiect unic: "Inadecvarea și modelul ei peren".

În loc de post-scriptum, stop-cadru: într-o țară tristă, dar plină de humor (adesea negru), președintele promotor al dezbinării naționale joacă Hora Unirii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Amarie - declarație politică intitulată Doctrină și partid;

Domnul deputat Constantin Amărie urmează la microfon.

Se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: "Doctrină și partid".

Pentru noi, românii, rămâne o constantă a istoriei compatibilizarea cu Europa, în tot ceea ce înseamnă progres economic, social și politic.

Este cunoscută expresia arderii etapelor în dezvoltarea instituțională, astăzi mai necesară ca oricând, pentru că structurile la care am aderat în ultimul timp nu ne vor aștepta să urmăm o dezvoltare organică liniară.

Teoria formei fără fond rămâne și astăzi valabilă cu amendamente necesare, pentru că evoluția internațională ne impune să adoptăm formele al căror fond trebuie să-l creăm foarte repede. Altfel spus, după celebra sintagmă moromețiană, "Pentru români, timpul n-a avut răbdare", și a trebuit să preluăm din mers forme instituționale, idei, concepte, doctrine, strategii, tactici și mentalități, pentru a ne compatibiliza cu ceilalți, spre care am privit timp de 50 de ani cu interes.

Mai mult decât în toate, a fost necesară inovația politică, adoptarea de moravuri și instituții politice noi, pentru că fără componenta politică nu se mișcă nimic în societate.

Sfârșitul anului trecut a impus pe scena politică din România o nouă forță - Partidului Democrat Liberal - situat pe centru dreapta, având componenta doctrinară principală, cea care este cea mai bine reprezentată la nivelul Uniunii Europene, cea populară.

Oricâte discuții și analize s-ar face cu privire la noua creație politică, interesul public fiind pe deplin justificat, noul partid a izvorât dintr-o necesitate a timpului prezent, întrucât în plan politic România nu avea partener de dialog pentru familia populară din Uniunea Europeană. Tocmai acest lucru s-a avut în vedere în momentul în care Partidul Democrat a schimbat statutul partidului și a elaborat o nouă platformă politică, de doctrină populară, în convergență cu dorința mărturisită a președintelui Traian Băsescu.

La nivelul Uniunii Europene vorbim nu atât de o doctrină populară, cât de un set de fundamente, cum ar fi: subsidiaritatea, justiția socială, valorizarea persoanei, federalismul, pe care și le însușesc și promovează formațiuni politice de nuanță creștin-democrată, conservatoare sau chiar neoliberale.

Ca să fim sinceri, în cadrul marii familii a popularilor europeni nu există identitate atât de precisă la nivelul doctrinei pe cât am dori-o noi, din partidele românești. Identitatea care există se construiește politic la nivelul Parlamentului European. Astăzi, în Parlamentul European, Grupul popular este cel mai numeros, lui adăugându-i-se și 15 eurodeputați din România, membri ai Partidului Democrat-Liberal. În Consiliul European, cea mai puternică instituție a Uniunii Europene, sunt 12 prim-miniștri aparținând PPE, iar 9 din 25 de comisari ai Consiliului Europei sunt populari. Și, în fine, președintele Comisiei Europene, Juan Manuel Barroso, aparține unui partid popular.

Dacă noua creație politică, Partidul Democrat-Liberal, este legată conceptual de Președinte, mi se pare firesc să fie așa, dat fiind trecutul formațiunii-mamă și voința de a asigura pentru viitor o evoluție politică sănătoasă pentru democrația românească, o politică externă unitară, pentru mai buna reprezentare a țării în relațiile internaționale. Constituirea noii formațiuni politice a fost cerută de electorat, după cum s-a demonstrat cu prilejul referendumului din mai în favoarea Președintelui și rezultatului alegerilor europarlamentare.

Conform aserțiunii că electoratul nu greșește, orientarea populară spre formațiuni de centru-dreapta urmează de fapt o tendință general europeană, fiind evident progresul economic și social în țările în care guvernarea a ilustrat doctrine de centru-dreapta. Identitatea populară construită la nivelul politic al Parlamentului European este opozabilă socialismului și este o negație a acestuia. De ce ar fi în România altfel?

În România nu a existat o tradiție a guvernării de stânga, cu toate că după 1989 s-a manifestat ad-hoc un bazin electoral al stângii pentru un partid zis "de stânga", iar guvernările care au urmat, cu eticheta stângii, au dus la situația de sărăcie generală, descurajare a inițiativei private la nivelul mentalului colectiv și lipsă de perspectivă în viitor, pentru că forța de muncă cea mai bine calificată nu s-a putut valorifica în țară, din cauza sistemului clientelar feudal care s-a propășit prin mariajul dintre politic și economic.

Nu avem o tradiție politică de stânga în interbelic, iar ceea ce s-a petrecut după 1945 nu poate fi considerată o evoluție firească. Falimentul stângii a fost semnat cu gloanțele de la zidul cazarmei din Târgoviște.

Persistența mentalităților de stânga după '89 și guvernările ce au ilustrat-o sunt de fapt rodul unei inerții istorice și a unui complex de factori exprimabil prin sintagma "revoluției furate". Pentru că în decembrie 1989 poporul a făcut revoluția pentru a se integra în Europa, și nu pentru confiscarea puterii politice și a resurselor de către o clică eterogenă în defavoarea tuturor, "iuțeala de mână" și "nebăgarea de seamă", devenind normă de conduită a celor îmbogățiți din funcții, concomitent cu descurajarea inițiativei private și întârzierea condamnabilă a restructurării sociale, în principal, prin necrearea clasei de mijloc.

Rămâne în continuare un paradox politic cum într-o țară săracă, orientarea spre stânga se bazează în principal pe masele rurale, care aduc la putere guverne ale unui partid, zis "de stânga", dar care face politică în defavoarea celor care l-au votat.

Care sunt beneficiarii guvernării de un deceniu al stângii? Muncitorii? Nu, pentru că de fapt ei au fost destructurați social. Țăranii? În niciun caz. Principalul furnizor de voturi pentru stânga, momiți cu pachete alimentare în perioade electorale, au plătit din greu prețul tranziției. Clasa de mijloc? Știe cineva cum arată, ce face, unde se situează sau dacă există această clasă?

Dar cei două milioane de români care muncesc sub nivelul calificării peste tot în Europa, știe cineva ce reprezintă ei? Statistic doar, afluxul de câteva miliarde de euro ce trec prin băncile românești, în rest, Dumnezeu cu mila.

Structura socială în România de azi, de tip piramidal, are un vârf omnipotent politic și economic, sub care se situează o masă pauperă, cu frica zilei de mâine. Structura societății românești de azi seamănă mai degrabă cu cea a Franței, a anului 1779, și e soră cu modelul latino-american.

Iată de ce este nevoie de un nou concept de reformă politică și instituțională, care, fundamentată la nivelul instituției prezidențiale, este firesc, ba chiar obligatoriu, din necesitate istorică, să fie susținute de o formațiune politică sau mai multe. Iată de ce azi speranțele celor mulți se raportează la Partidul Democrat-Liberal ca la entitatea politică a cărei guvernare viitoare să scoată țara din lunga tranziție spre o dezvoltare organică cu Europa.

Progresul societății românești va fi în viitor direct proporțional cu timpul cât electoratul va mai putea fi mințit cu programe de stânga. În Europa civilizată guvernările de stânga au urmat după lungi mandate încredințate dreptei și centrului-dreapta, când acumulările făcute cereau o nouă redistribuire. Este păguboasă instituirea sistemului alternanței la guvernare a stângii astăzi, întrucât în România dreapta nu a avut timpul să realizeze acumulările necesare saltului spre progres economico-social.

Ce ar redistribui o nouă guvernare de stânga astăzi? Conturile și averile propriilor lideri? Puțin probabil! De aceea, garanția prosperității viitoare este legată în mentalul colectiv de viitoarea guvernare a Partidului Democrat-Liberal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc, stimați colegi, că durata unei intervenții este de 3 minute. vă rog să vă dozați timpul în așa fel încât să aibă posibilitatea cât mai mulți colegi să se exprime.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Anul 2008 este, pentru comunitatea tătară din România, unul foarte important;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața.

Stimați colegi,

Declarația meapolitică de astăzi se intitulează: "Anul 2008 este, pentru comunitatea tătară din românia, unul foarte important".

Comunitatea tătară din România are, firesc, ca prioritate, intenția de a-și promova, în continuare, imaginea, preocupându-se, în egală măsură, de protejarea propriei identități.

În această ordine de idei, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România și-a fixat ca obiectiv redimensionarea conceptului de învățământ în limba maternă, neomițând nici celelalte componente importante, precum religia, istoria, tradițiile.

Începând cu anul 1990, principala intenție a fost cea a dezvoltării studiului limbii turce, într-un cadru oficial, fapt, deja, concretizat.

Dorința noastră este, însă, ca, în acest an, să reușim să demarăm un proiect vechi, care să însemne, după mult timp, reintroducerea învățământului în limba maternă - limba tătară. Ne asumăm responsabilitatea unui efort suplimentar, în condițiile în care, sub nicio formă, nu dorim să renunțăm la ce am construit până acum. Având, pentru început, un format experimental, sistemul predării în limba tătară va fi unul, cu siguranță, sprijinit, existând, din partea conaționalilor, în acest sens, un interes deosebit.

O preocupare majoră a membrilor etniei tătare din România o constituie și refacerea clădirilor religioase, unde este cazul. Vom încerca să convingem autoritățile abilitate ca, într-un final, să fie acordat terenul necesar amenajării unui cimitir musulman în București. Este o problemă veche, din păcate, încă nerezolvată.

Așadar, se poate afirma că anul 2008 reprezintă un an de referință pentru comunitatea tătară din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Nicolae Popa - declarație politică intitulată Marginalizarea religiei în învățământul contemporan;

Domnul deputat Nicolae Popa, și se pregătește domnul deputat Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Marginalizarea Religiei în învățământul contemporan".

Dezbaterile asupra proiectului Legii învățământului preuniversitar m-au făcut să constat cu regret faptul că în învățământul liceal religia a fost elimintă dintre disciplinele de învățământ, parte a trunchiului comun, și a împărțit societatea românească în două tabere adverse: copii și părinți, pe de o parte, și așa-zisa societate civilă, pe de altă parte.

Trebuie să înțelegem că religia este o creație divină menită să deschidă omului în mod deplin perspectiva divinității. Religia reflectă chipul spiritual al existenței generale, umane și universale, reprezintă o organizare cu totul superioară a existenței, descrie o realitate supremă și completă a lumii, pentru toată dimensiunea existenței sale, începând cu creația.

Fără îndoială, fiecare om se raportează la realitate în mod pragmatic: prin voință, acțiune, dar și la nivel spiritual: prin credință și atitudine. De aceea, niciun sistem educativ nu poate atinge plenitudinea în condițiile în care marginalizează sau omite una dintre componentele ei fundamentale; o educație integrală presupune, pe lângă latura intelectuală, morală, estetică, tehnologică, și o componentă religioasă. Raportul dintre aceste laturi ale educației și modul în care fiecare dintre acestea contribuie la atingerea idealului și a finalităților educaționale într-un anumit sistem social sunt precizate prin normative legale, așa cum se dorește în noua lege privind învățământul preuniversitar.

Prezența religiei în planurile-cadru ale țărilor din Uniunea Europeană, așa cum este în Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Germania, Franța etc., unde orele de religie figurează o dată sau de două ori pe săptămână, este o realitate, o tradiție chiar. În fața noilor provocări ale lumii moderne, în special a terorismului și a extremismului religios, determinat în special de interferențele dintre populații cu religii și culturi diferite, sistemele educative europene pregătesc abordări noi, cu un rol sporit al religiei, care să conducă la realizarea unor raporturi sociale favorabile, inclusiv prin valorificarea potențialului formativ-educativ al religiei în general și al celei creștine, în special.

Educația religioasă constituie un mijloc de promovare a drepturilor omului, în baza valorilor și atitudinilor pe care aceasta le propune. Educația religioasă reprezintă și un mijloc de cunoaștere a trecutului istoric și a valorilor culturale produse de creștinism vreme de două milenii. O înțelegere superioară a religiei, a capacității sale formative excepționale, prin valorile pe care le promovează, poate contribui în mod decisiv la atingerea finalităților pe care legea în discuție și le propune.

Este de mirare deci, că o lege care își propune, în partea sa pedagogică, un ideal și finalități în concordanță cu valorile religiei creștine, elimină disciplina religie la anii "marilor întrebări ale vieții", ai unei înțelegeri în esența acesteia, la vârsta la care se poate forma o spiritualitate superioară, autentică.

Părinții așteaptă din partea școlii o ofertă educațională care să includă educația religioasă ca factor de apropiere față de adevăratele valori și tradiții religioase și culturale, de echilibru față de asaltul nonvalorilor morale din societatea noastră și față de promovarea tot mai agresivă a violenței și imoralității prin mass-media. Reprezintă deja o realitate pentru societate probleme precum recrudescența cazurilor de suicid la elevi, creșterea toxicomaniei și a infectării cu HIV/SIDA în rândul tinerilor, înmulțirea alarmantă a cazurilor de violență în care sunt implicați tineri, în școală și în afara acesteia, accelerarea maturizării tinerilor, în special ca urmare a vizionării de programe TV inadecvate vârstei acestora, fără o înțelegere adecvată a efectelor complexe ale sexualității asupra întregii personalități. În aceste condiții considerăm că o educație religioasă la liceu poate să ofere tinerilor o înțelegere superioară asupra vieții și a valorii acesteia, precum și un suport puternic pentru rezolvarea propriilor probleme.

Forma actuală a Legii învățământului preuniversitar identifică dezvoltările din domeniul științelor educației, adaptate la contexte variate de practică școlară, drept fundamente pentru realizarea finalităților școlii românești. În acest sens, considerăm că interesul constant al ultimilor ani pentru domeniul educației religioase, atât în plan internațional, materializat prin derularea de proiecte europene de mare anvergură, centrate pe studiul domeniului, precum și în plan național, concretizat prin apariția, în ultima perioadă, de multiple lucrări privind educația religioasă, didactica religiei, precum și de alte lucrări privind cercetarea pedagogică în domeniul educației religioase, elaborate de către cadre didactice universitare din domeniile pedagogiei și teologiei, este de natură să contribuie nu numai la fundamentarea educației religioase, ci și la dezvoltarea sistemului educațional românesc, în ansamblul său.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - declarație politică intitulată C.N.S.A.S-ul și zero - democrații!;

Domnul Costache Mircea este invitat la microfon și se pregătește domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Costache, aveți microfonul.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

"CNSAS-ul și zero-democrații!"

Piața Universității, kilometrul zero al democrației, a generat în România zero-democrația. Câteva găini zăpăcite și alți pui, zgribuliți de frigul toamnei, fără pene sau mereu în pană de bani ori ieșiți din iarnă hămesiți de foame după niscaiva fonduri obscure pentru o.n.g.-urile lor de doi lei găuriți, au mai pus de o mică zaveră, cu discursuri miorlăite, despre, chipurile, "marea catastrofă provocată de Curtea Constituțională", prin scoaterea în afara legii a tribunalului revoluționar al huntei care a preluat puterea în 1989.

Am opinat, ori de câte ori am avut prilejul, de la tribuna Parlamentului, dar și în adunări publice, că CNSAS-ul este o instituție parazitară și bugetivoră, furajată din cârca publică pentru șantaj politic, pentru jocuri de culise menite să-i elimine din viața publică pe indezirabili ori să-i ocrotească pe șantajabilii cu șanse de a se cățăra în funcții mănoase, aproape de țuțuroiul bugetului de stat.

Dacă cele vreo 200 de vreascuri apatride adunate în piață ar avea un cât de mic sentiment național și un cât de mic fior românesc, nu ar mai boci la căpătâiul defunctului CNSAS, ci la mormântul economiei, devastate sub denumirea infamă de "privatizare". Dacă îl întrebi în particular, fiecare militant piețar este de acord că felul cum a fost pulverizată avuția națională după 1989 este o crimă împotriva poporului român. Toți sunt de acord că Romtelecom-ul, în care investisem 1 miliard de dolari pentru fibră optică, nu trebuia dat pe nimic la OTE, că Romcim era bun și ca obiectiv strategic al statului român, la fel ca flota, ALRO, Sidex, Rompetrol, Petrom ș.a.m.d.

Corul de bocitoare pseudoelitiste, cațavenci și alți antiromâni notorii, au contribuit, la timpul respectiv, la reverberarea în mulțime a marilor diversiuni conform cărora acele obiective erau, zice-se, "găuri negre" în buzunarul cetățeanului și că trebuia musai date oricui și pe mai nimic, numai să scăpăm de ele. Azi, aceiași pseudodemocrați se prefac a nu auzi că Sidex are un profit net pe 2007 de 832 de milioane de euro pentru conturile lui Mittal, iar Rompetrol, vândut pe 3 miliarde de euro, e bun pentru Kazahstan, că la români le cădea greu la stomac, dacă rămânea.

A venit însă timpul ca judecătorii Curții Constituționale să mai și judece cu mintea românului cea de pe urmă și să declare Legea nr.187/1999 neconstituțională, drept ceea ce a fost de la început: un instrument de șantaj, care nu a contribuit cu nimic la asanarea societății românești, ci, dimpotrivă, la înveninarea climatului social de la noi.

Dar pentru că mă consider un om rațional, mă gândesc cu seriozitate la soarta celor 300 de salariați ai CNSAS care nu au nicio vină că au fost amăgiți să-și găsească un loc de muncă sub comanda șantajiștilor de serviciu Ticu Dumitrescu și Mircea Dinescu, o fosilă și un latifundiar, creaturi abjecte, care amenințau că "vor pârli niște berbecuți în sutană", referindu-se la Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe Române. Dar iată că Dumnezeu nu i-a mai lăsat să "pârlească", și să schingiuiască, și să tortureze moral pe nimeni.

Dar, pentru că cei 300 de salariați nevinovați au nevoie de o soluție, eu propun, în acest sens, premierului și Guvernului să înființeze, prin ordonanță de urgență, în locul CNSAS, CNSAP - adică, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Privatizării. Cred că acest organism poate să facă lumină în jaful postdecembrist, în felul cum s-au făcut marile averi, din distrugerea economiei naționale, crimă abominabilă împotriva intereselor vitale ale poporului român. Astfel, cei 300 sau mai mulți funcționari ar lucra pentru națiune și și-a câștiga pâinea cinstit, făcând un serviciu cu adevărat patriotic și contribuind în mod real la asanarea societății românești, la relansarea economică a țării, la restabilirea coeziunii și solidarității sociale în jurul marilor idealuri naționale, la renașterea patriei.

Prin urmare, jos CNSAS, să vină CNSAP - Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Privatizării!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alecsandru Știucă - declarație politică intitulată Tezele unicat cu subiecte unice sau reforma reformei învățământului românesc;

Îl rog acum să poftească la microfon pe domnul Alecsandru Știucă și pe domnul Dumitriu să treacă în așteptare și se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule deputat Știucă, aveți cuvântul.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

"Tezele unicat cu subiecte unice sau reforma reformei învățământului românesc."

În ultimii 17 ani de când România a devenit un stat democratic, în niciun alt sector al vieții economico-sociale nu s-a vehiculat mai mult ideea de reformă decât în sistemul de învățământ. La fiecare ciclu electoral, an după an, ocupanții temporari ai scaunului de ministru al educației și cercetării au încercat să aducă ceva nou în sistemul de învățământ, să reformeze reforma realizată de predecesorul lor, să relanseze educația românească, să o modernizeze, să o pună în concordanță cu cerințele timpului.

În perioada 2004-2008, am trăit o experiență unică - că tot e la modă - când reforma unui ministru PD a fost reformată de un alt ministru PD. Și pentru că PNL-ul a rămas la guvernare este normal să vină cu o originală reformă. A treia, în trei ani! Să nu ne grăbim, poate veni și a patra, până la sfârșitul anului 2008 pot apărea surprize.

Ultimul succes al domnului ministru Adomniței îl reprezintă compromisul lamentabil al tezelor unicat cu subiecte unice la casa a VII-a și a VIII-a. Acest experiment, că doar această valoare o are, reprezintă o veritabilă fundătură, din care domnul ministru nu are nicio șansă de ieșire. Rezultatele obținute la aceste teze contrazic total realitatea din școli, iar liceele se pregătesc să primească pe primele locuri elevi cu șanse veritabile de a nu promova anul școlar 2007-2008, fiind pretendenți la corigență, iar la vestitele teze au obținut note de 9 și 10.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că este extrem de dificil de realizat o reformă autentică a școlii de către ingineri constructori, oameni care poate au construit școli, dar nu sunt oameni ai școlii, ai educației, care nu cunosc sistemul de învățământ și adevăratele priorități ale acestuia. Din nefericire, reforma reală a învățământului românesc rămâne încă, la momentul actual, o poveste iluzorie, în condițiile în care lipsește o strategie de dezvoltare a învățământului românesc pe termen mediu și lung, prin valorificarea tradițiilor proprii și a experienței europene.

Reforma a devenit teritoriul disputelor politice, iar școala, cu problemele ei, rămâne în continuare într-o totală dezorientare și abandon. În timp ce reforma bate câmpii cu grație, despre "învățământ flexibil", "formativ", "opțional", "vocațional", "alternativ-educațional" etc., elevii au câte 7 ore pe zi și 25 de obiecte de studiu, programe supraaglomerate, iar opțiunile pentru manuale și discipline sunt formale, pentru că opțiunile elevilor sunt condiționate de limita manualelor existente deja în dotarea liceului și atât, precum și a numărului de ore necesare completării unor catedre existente în școli.

Și, în timpul aceasta, noi continuăm să reformăm. Ce?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valeriu Tabără - declarație politică referitoare la o stare de fapt întâlnită în zona Academiei de Științe Agricole și Silvice și a unităților de cercetare;

Urmează domnul deputat Valeriu Tabără și se pregătește domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă de fapt la o stare de fapt pe care o întâlnim în zona Academiei de Științe Agricole și Silvice și a unităților de cercetare.

În acest sens, pornesc de la o dispoziție dată de ministrul Cioloș în data de 12.I.2008, care se adresează Agenției Domeniului Statului, domnului președinte - director general Daniel Drăgan, cu următorul text: "Având în vedere posibilitatea punerii în aplicare a Legii cercetării, care se află în curs de promovare la instituțiile competente, vă rog să dispuneți imediat încetarea retrocedărilor și a punerii în posesie de terenuri aflate în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, institutelor și stațiunilor de cercetare agricolă".

Nu aș fi venit cu un astfel de text, deși îl consider de foarte mult timp necesar, dacă acest text și această dispoziție a ministrului, care, de fapt, gestionează Agenția Domeniilor Statului nu ar fi încălcate grosolan. Ceea ce nu se știe, probabil, pentru că nici presa nu a relatat pe larg, este evenimentul întâmplat în data de 1 spre 2 februarie, la Stațiunea Băneasa de pomicultură, când un cetățean care a cumpărat o adeverință de punere în posesie și-a permis să intre cu buldozere, să scoată colecția de cais și de piersic, să o încarce și să plece de acolo.

Întrebarea este de ce și cu acordul cui s-a ajuns ca pe un domeniu care de aproape o sută de ani este gestionat de învățământ și cercetare să se întâmple un astfel de abuz? De altfel, repetat, la fel ca și cel de la Moara Domnească.

În aceste zile, am primit un alt semnal, de la Stațiunea Secuieni, în care Comisia de fond funciar din județul Neamț solicită în continuare terenuri și în baza Legii nr.247. Și este normal, acolo unde sunt documentele de proprietate, să se restituie în conformitate cu prevederile acestei legi, dar este de neînțeles cum se încalcă de fapt și Constituția și Legea proprietății publice, solicitându-se și preluându-se în forță, prin acte ale prefecturii, fără niciun fel de lege, astfel de terenuri.

Sunt obligat să atenționez că și anul trecut și în acest an există o criză teribilă de material biologic, care pune în pericol inclusiv strategiile în domeniul agriculturii. Și spun acest lucru pentru că, vrem sau nu vrem, România va trebui să producă, să producă competițional, să producă pentru necesarul propriu. Or, distrugându-ne sistemul de producere a materialului biologic, și animal, și vegetal, suntem în mare pericol de a fi importatori și, în același timp, aducând costuri mari fermierilor.

Atenționez faptul că de câțiva ani buni, prin mijlocirea unor oficiali înalți din Guvernul României se blochează hotărâri de Guvern care trebuiau emise conform Legii nr.290 privind organizarea cercetării științifice, și este vorba de sistemul de horticultură, respectiv, pomicultură și viticultură.

Este momentul de a ne opri, de a judeca ceea ce facem, pentru că practic punem în joc viitorul unui sector, care a constituit și va constitui, așa cum și președintele francez spunea ieri, prioritate absolută în politica economică a Uniunii Europene și, de ce nu, aș spune prioritate absolută pentru România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezső-Kalmán - semnalarea unor acte de corupție la nivelul municipiului Gheorgheni;

Domnul deputat Garda Dezideriu este rugat să poftească la microfon și se pregătește domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În a patra săptămână a lunii ianuarie, s-au deplasat câțiva membri al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, pentru a constata la fața locului veridicitatea constatărilor Autorității pentru Retrocedarea Proprietăților, rapoarte care au fost mușamalizate de către Prefectura Județului Harghita.

Audierile din zilele de 22, 23 și 24 ianuarie au relevat faptul că în municipiul Gheorgheni este o nemulțumire generală față de activitatea comisiei locale de fond funciar, dar s-a adeverit și susținerea de către comisia județeană a mafiei retrocedărilor. Cazul cel mai concludent era sprijinirea din partea prefecturii a secretarului din Gheorgheni, al cărui dosar nu s-a analizat de către Comisia tehnică de pe lângă Comisia de fond funciar al județului Harghita. Membrilor comisiei județene li s-a sugerat că ar exista un conflict între primarul și secretarul municipiului Gheorgheni, iar votul nu putea fi altul decât un vot fără cunoștință în cauză.

Domnul prefect, în scrisoarea adresată primarului la data de 18 decembrie 2007, despre acest vot, afirma următoarele: "Ca urmare a sesizării dumneavoastră referitoare la nelegalitatea titlurilor de proprietate cu nr.43457/2001 și nr.74486/2003 emise în favoarea lui Nagy István și Nagy Margit, în ședința Comisiei județene din data de 4 decembrie 2007, dosarele aferente emiterii acestor titluri de proprietate au fost supuse analizei. În umanitate de voturi, membrii Comisiei județene au hotărât că cele două titluri de proprietate nu vor fi atacate în justiție pentru nulitatea absolută."

Ceea ce este mai înspăimântător din scrisoarea prefectului ar fi antetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, și textul din partea de jos a antetului scrisorii: "Direcția pentru verificarea legalității actelor administrative, a aplicării actelor normative și contencios administrativ." Aceste antete, împreună cu textul prefectului, aduc mari prejudicii imaginii instituției prefecturii, dar și Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Membrii comisiei de anchetă, după analiza dosarului la primăria din Gheorgheni, imediat și-au dat seama că dosarul de împroprietărire a domnului secretar este ilegal și contrar legilor de retrocedare.

Însă domnul secretar, în ziua de 29 ianuarie 2008, s-a deplasat la București, atât la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, la Ministerul Justiției, cât și la Parlamentul României, pentru a bloca continuarea anchetei și finalizarea raportului.

Stimate domnule președinte Bogdan Olteanu,

Eu vă cunosc ca un om cinstit, care dorește să lupte împotriva corupției. Eu sper că nu vă veți lăsa dus în eroare de unii funcționari publici corupți și veți ajuta instituția pe care o conduceți să-și facă datoria în lupta ei împotriva mafiei retrocedărilor, acte dovedite și de rapoartele Agenției Autorității pentru Retrocedarea Proprietăților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Guvernanții de dreapta născocesc și impun taxe europene;

Îl poftesc pe domnul deputat Mihai Dumitriu să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernanții de dreapta născocesc și impun taxe europene"

Guvernarea de dreapta, PNL-PD, are ca prioritate promovarea de acte normative abuzive care să satisfacă interesele și poftele unui grup restrâns de români, să genereze profituri maxime și îmbogățirea clientelei politice de dreapta, să împroprietărească cu proprietăți funciare și imobilare, în disprețul poporului pe anumiți cetățeni cu sprijinul justiției (Legea nr.247/2005). Guvernarea impusă la începutul anului 2005 de Președintele Băsescu este contrară intereselor majorității românilor și jefuiește țara prin taxe, biruri, privatizări, împroprietăriri, retrocedări.

Goana după profit și cotă de piață naște monștri. Un astfel de monstru este Legea taxa auto de primă înmatriculare, emanația Alianței D.A., PNL-PD, a ministrului de mediu, Sulfina Barbu. Pare o idee profitabilă pentru investitorii privați în a complota cu statul împotriva competitorilor și a consumatorilor. O taxă suplimentară sau majorarea uneia existente impun costuri insuportabile micilor concurenți și îi poate scoate de pe piață. Din păcate, avantajele competitive create prin colaboraționismul cu statul sunt temporare. Ce ți-a dat cu o mână îți poate lua cu două. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme împreună cu guvernanții de dreapta au susținut introducerea taxei de primă înmatriculare și au avut de câștigat pe spinarea cetățenilor din România, spre exasperarea Uniunii Europene.

Guvernul Tăriceanu a ținut cu dinții de taxă pentru a compensa și pierderile de la buget înregistrate prin cota unică de impozitare de 16%, care pe bogați i-a făcut și mai bogați. Prin această taxă clanul transpartinic de afaceri constituit în jurul Guvernului de dreapta a drenat bani grei din buzunare românilor. Majoritatea românilor consideră că taxa de primă înmatriculare a fost și este nedreaptă, abuzivă, este o născocire a caracatiței din jurul Puterii de dreapta, este un bir pe spatele oamenilor cu venituri mici, este una din marile hoții pe față de după 1989 și care nu are nimic de a face cu îmbunătățirea condițiilor de mediu. Taxa a adus un profit substanțial în buzunare importatorilor de mașini, condamnându-i pe români să rămână la vehicule cu tracțiune animală.

La presiunea Bruxelles-ului, a Comisiei Europene și a importatorilor de mașini second-hand, taxa de primă înmatriculare moșită de Sulfina Barbu ca taxă de mediu va fi rebotezată ca fiind taxă de poluare pentru autovehicule. Nici nu a fost greu, pentru că în taxe și impozite suntem o țară model pentru statele Uniunii Europene. Mai mult chiar, dorim să le impunem la nivel european. Noua propunere agreată de Comisia Europeană prevede creșterea taxei auto de 3-4 ori pentru autoturismele noi și micșorarea acesteia de 10 ori în cazul celor non-Euro vechi (second-hand). Practic, este în total contradictoriu cu orientarea UE către ecologism, pentru că se încurajează vânzările de mașini vechi și foarte poluante.

Faptul că oficialii de la Bruxelles au fost de acord cu noua formă a taxei nu trebuie să ne surprindă. Creșterea artificială a taxei pentru mașinile noi, comparativ cu cele la mâna a doua, îi va ajuta pe oficialii occidentali: în primul rând, să scape de unele mașini second-hand din statele UE; în al doilea rând, să unifice sistemul de taxare a poluării la nivel european cu costuri mult mai dure aplicate cetățenilor statelor europene mai puțin dezvoltate (adică acestea vor deveni cimitire de mașini).

Explicațiile ministrului mediului Attila Korodi sunt hilare: - taxele mai mici pentru mașinile vechi care sunt mai poluante - sunt motivate de faptul că au o durată de viață mai scurtă, iar mașinile noi au mai mult timp la dispoziție să polueze.

Stimați colegi,

Toată lumea știe că o mașină veche poluează de zeci de ori mai mult ca una nouă și că nu prezintă nici siguranță în circulație. Intervenția Guvernului în fixarea taxei de poluare este discriminatorie, deoarece nu vor plăti taxă autovehiculele mari și grele peste 3,5 tone, care, după cum se știe, poluează fiecare cât zeci de autoturisme.

Deci scopul taxei nu este de protejare a mediului, așa cum se intitulează, ci este un bir pe spatele românilor de rând care aduce profit mare unor grupuri de interese cu complicitatea guvernanților de dreapta și a importatorilor, care, la rândul lor, nu plătesc taxe.

Referitor la introducerea taxei de poluare, ministrul economiei și finanțelor Varujan Vosganian se bâlbâie în motivații fără logică: valoarea taxei trebuie armonizată cu valoarea bunului căruia i se aplică și, mai mult chiar, comisarul european Laszlo Kovacs a felicitat Guvernul pentru această variantă modificată a taxei.

Stimați parlamentari,

Nu votați ordonanța de urgență a Guvernului privind taxa de poluare a autovehiculelor, stopând în acest fel o mare nedreptate care se face românilor de rând, un mijloc de a drena banii din buzunarele cetățenilor nevoiași în conturile unor grupuri de interese profitoare și chiar a Guvernului pentru că nu a are nicio legătură cu îmbunătățirea condițiilor de mediu!

Legiferați ca taxa de mediu să fie luată de la acei care exploatează și distrug pădurile și ecosistemele din Deltă și din toată România!

Stimați guvernanți de dreapta P.N.L.-P.D., cheltuiți sumele de bani alocate mediului pentru protejarea lui și nu pentru sedii de lux, pentru angajații promovați pe criterii politice, incompetenți profesional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Vreau să rămân român!;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Moisoiu și se pregătește domnul deputat Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și-mi exprim, cu ocazia asta, părerea de rău. Speram ca astăzi să am podium și să mă găsesc un pic mai la înălțime.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Și eu îmi exprim regretul că acel podiul nu a rămas și astăzi pentru o parte dintre noi, dar, probabil că ...

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Fiindcă se înmulțesc tot mai mult numărul celor care stropesc România cu noroi, declarația mea se vrea o luare de poziție și o voi intitula: "Vreau să rămân român!"

"Sunt român și, ca român, mă socot buricul pământului. Că dacă n-aș fi român, n-aș fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanța spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocație. Tot ce gândesc devine românesc. Dacă există o știință a națiunii, eu sunt de meserie român." Sunt cuvinte care aparțin marelui Petre Țuțea, care nu s-a sfiit, după cum se vede, să fie și să rămână de meserie român.

Câtă deosebire între marele patriot și foarte mulți tineri intelectuali de astăzi!

Fiindcă ultima modă care se poartă printre tinerii intelectuali este de a nu se mai considera români, de a regreta faptul că sunt români, de a arunca cu piatra în orice și oricine, punând la îndoială chiar posibilitatea existenței inteligenței creatoare românești. Ei nu disprețuiesc românismul pentru un motiv oarecare, de exemplu pentru cei 45 de ani de comunism, ci ar vrea să fie orice (ungur, spaniol, grec, chinez sau orice altceva), numai român - nu! Declară că sunt sătui până în gât de România și caută să demonstreze că românii sunt incapabili de a fi cinstiți, de a gândi, de a munci, incapabili de creație artistică sau chiar de a fi demni.

Nu cred că mai există vreo țară europeană în care să existe atâția intelectuali cărora să le fie rușine de neamul lor, să-i caute cu obstinație defectele, să-și bată joc de trecutul lui, negând originea română chiar și a unor mari înaintași ca Eminescu, Hasdeu, Iorga, Kogălniceanu sau Dimitrie Cantemir, care ar fi putut fi slavi, evrei, greci, nemți, polonezi, armeni, dar... nici într-un caz români!

Intoxicați cu lecturi europene, plini de dorința de a se perfecționa în limbi străine, mimând telenovele europene, voind cu orice preț o spiritualitate care să semene chiar și oarecum cu spiritualitatea occidentală sau în cel mai rău caz cu cea rusă, acești tineri n-au înțeles nimic din geniul poporului român.

Din nefericire, patriotismul și mândria de a fi român sunt desconsiderate chiar și de cei care ar trebui să aibă menirea să le cultive și să le apere.

Este adevărat, poate poporul român suferă de multe păcate, dar trebuie să ne mândrim cu ceea ce am creat și realizat în decursul timpului și de ce nu, de faptul că întreaga istorie a Europei se scria altfel fără sacrificiul și luptele pe care le-am dus noi la gurile Dunării pentru a-i salva pe ei.

Să fim totuși optimiști! la televizor, pe Antena 1, se transmite o emisiune intitulată "Vreau să fiu vedetă", cu niște copii minunați. Sunt copiii noștri: Cosmin, Alexandra, Roxana, Adina, Andreea sau Iolanda, care îți umplu sufletul de bucurii și încredere în viitor, în filonul curat al neamului nostru. Pentru ei, cât și pentru toți cei cărora "le pute totul" în țara asta le amintesc celebra frază rostită de J. F. Kennedy: "Înainte de a întreba ce a făcut patria pentru tine, întreabă-te ce ai făcut tu pentru ea!"

Pașii pentru lichidarea unui popor încep prin a-i ridiculiza cultura, prin a-i șterge memoria, a-i distruge cărțile, religia, istoria, pentru ca în final să vină altcineva să îi scrie alte cărți, să îi dea o altă religie, o altă cultură, să îi inventeze o altă istorie.

A-ți iubi familia, prietenii, colegii, munții și apele, istoria și cultura este ca și cum ai respira, ... o stare de normalitate.

În încheiere voi mai da două citate; primul aparține lui Albert Einstein și spune: "Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, și nu în ceea ce este el capabil să primească", iar cel de al doilea lui Nicolae Titulescu: "Românismul nu va pieri! Vor pieri numai aceia care nu s-au arătat vrednici de el."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Venituri din ce în ce mai mici pentru agricultori;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Munteanu și rog să se pregătească domnul deputat Traian Dobre, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Venituri din ce în ce mai mici pentru agricultori".

Politica agricolă a Guvernului este una deficitară, cu consecințe neplăcute pentru lucrătorii din acest sector și pentru locuitorii României.

Nepriceperea, inconsecvența, desele schimbări de miniștri, toate acestea s-au răsfrânt asupra situației din agricultură. Faptul că, în ultimii doi-trei ani, suprafețele de teren nelucrate au ajuns la 40-45% și că numărul de animale s-a redus cu 25-40% la toate speciile, arată cât de performantă este agricultura românească.

Oficiul de Statistică al Comunitării Europene a transmis informația că, în anul 2007, România a înregistrat cele mai scăzute venituri ale producătorilor agricoli, respectiv cu 16-17% mai puțin decât în anul 2006, cu repercusiuni negative asupra p.i.b.-ului României. Sunt situații alarmante, dar nu și pentru guvernanții noștri care se bucură că, pentru un moment, au scăpat de clauza de salvgardare. Spun "pentru moment", deoarece Comisia Europeană a decis să continue monitorizarea, iar, dacă se vor constata deficiențe, să se reia procesul de reactivare a clauzei.

Consider că nu se va putea evita activarea clauzei, de vreme ce România s-a angajat să încheie controlul pe teren și cel administrativ până la jumătatea lunii ianuarie, dar acum, în februarie, el nu a fost finalizat. Urmarea imediată a acestei nerespectări a termenului înseamnă că nu pot fi autorizate plățile, vina principală aparținând celor de la A.P.I.A., instituție guvernamentală.

Am spus, în nenumărate rânduri că la Autoritatea de Plăți au fost angajați oameni nepricepuți, rubedenii politice, amante, persoane din anturajul guvernanților, al celor din instituțiile publice locale. Nu au nicio legătură cu agricultura, dar sunt foarte bine plătiți, cu salarii foarte mari.

Dacă nu se va face ordine în această instituție, vom da mereu cu piciorul unor fonduri substanțiale, care să scoată agricultura din starea în care se află. Aș propune reluarea examenelor pentru A.P.I.A., orice s-ar scrie în Codul muncii, și angajarea doar a celor care merită și care se pricep. Cu cei care lucrează acum la A.P.I.A., România nu va putea primi de la U.E. cele peste 12 miliarde euro, plăți directe pentru dezvoltare rurală în anii 2007-2013, din care 1,7 miliarde euro pentru anii 2007 și 2008.

Altfel, vom continua să achităm în mod disciplinat contribuția la U.E., respectiv 2007 - 1,175 miliarde; 2008 - 1,363 miliarde, fără a primi în schimb drepturile ce ni se cuvin. Și grav este faptul că aceste contribuții trebuie să fie suportate de către bugetul de stat și apoi recuperate din sumele europene.

Din păcate, toate măsurile de protecție socială pe care le-am luat în anul 2007 - și mă refer în principal la creșterea pensiilor -, au fost anulate de prețurile scăpate de sub control. Adică, cu o mână le-am dat și cu două le-am luat. Aceasta este politica amatoristă a Guvernului din sectorul agricol, politică care trebuie stopată, pentru că, altfel, vom vorbi tot mai des de foamete în România. O țară, care ar putea hrăni 80 de milioane de oameni, nu este în stare să asigure cele necesare supraviețuirii unei populații de 20 de milioane.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Traian Dobre - declarație politică cu titlul Eu cred în votul uninominal;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Traian Dobre și rog să se pregătească domnul deputat Valentin Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule Dobre, aveți microfonul.

   

Domnul Traian Dobre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a-mi începe declarația politică, aș vrea să-l felicit pe domnul deputat Moisoiu pentru cele spuse, iar eu personal sunt mândru că am colegi patrioți ca domnia sa.

Declarația mea politică am intitulat-o "Eu cred în votul uninominal".

Eu cred în votul uninominal. Dincolo de disputa din jurul celei mai bune dintre variantele de vot uninominal, acest proiect readuce politicianul în mijlocul oamenilor.

Aproximativ 70% dintre români vor introducerea votului uninominal încă din acest an. Este o majoritate semnificativă care ne scutește de foarte multe comentarii. Putem spune însă că din nou electoratul din România se dovedește mai înțelept decât foarte mulți oameni politici. Semnalul este clar, românii cer reformarea grabnică a clasei politice românești. După 18 ani scurși de la Revoluția din 1989, a venit timpul unei alte etape, superioare, a evoluției politicii românești.

Avantajele votului uninominal - indiferent de varianta preferată de partide politice - sunt multiple: este ușor de înțeles și de aplicat; oferă o mai bună reprezentare geografică; conduce la creșterea responsabilității pe relația alegător-ales; permite votanților să aleagă între mai mulți candidați; conduce la majorități guvernamentale puternice și stabile și enumerarea avantajelor poate continua.

Din cele prezentate, se vede clar că votul uninominal obligă atât electoratul, cât și clasa politică să se maturizeze. Alegătorul nu mai pune ștampila pe o listă alcătuită uneori în mod arbitrar și clientelar de liderul de partid, ci își oferă sprijinul pentru un anumit candidat, despre care crede că este cel mai în măsură să-i reprezinte interesele în forul legislativ. În cazul în care va fi dezamăgit de viitorul deputat sau senator, alegătorul va avea mult mai multă putere în a-l sancționa pentru lipsa sa de rezultate. În acest mod, aleșii care nu deschid gura decât atunci când depun jurământul, vor rămâne, în viitor, în afara Parlamentului. Dimpotrivă, cele mai multe șanse de a obține un mandat de senator sau deputat le vor avea oamenii politici care rămân alături de comunitate și de oameni, slujindu-le interesele.

Eu știu că există anumite intrese care urmăresc blocarea acestui proiect de lege. Prea mulți politicieni știu că numai au nicio șansă. Prea mulți parlamentari "plantați" pe o listă electorală au înțeles că alegătorii nu-i vor mai vota.

S-ar putea pune întrebarea: de ce acum trebuie introdus votul uninominal? Răspunsul este simplu: România se dezvoltă, începe să aibă o economie performantă și, prin urmare, este obligată să-și formeze o clasă politică de calitate. Dacă nu acum, atunci când? Nu trebuie să mai pierdem timpul!

O astfel de trecere de la votul pe listă la votul uninominal consumă anumite resurse, dar România își permite acum acest lucru. În ultimii ani, de când Guvernul este condus de liberali, bugetul și p.i.b.-ul României s-au triplat, deci există suficiente fonduri la dispoziție.

Cabinetul Călin Popescu-Tăriceanu este primul Guvern care a avut curajul să promoveze un astfel de proiect, prin asumarea răspunderii. De ce? Pentru că P.N.L. s-a aflat întotdeauna aproape de problemele oamenilor, propunând cele mai bune soluții de rezolvare a lor. De aceea, în 2000, liberalii au fost aceia care au stopat declinul economic al României. De aceea, de trei ani de când P.N.L. se află în fruntea țării, economia națională se dezvoltă într-un ritm susținut.

Este și motivul pentru care nu ne este rușine să ne întoarcem în mjlocul oamenilor. De fapt, noi, liberalii, am fost mereu acolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valentin Adrian Iliescu - declarație politică cu titlul Pe cine mai reprezintă acest Guvern?;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valentin Iliescu. Domnule deputat, microfonul vă aparține.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se cheamă "Pe cine mai reprezintă acest Guvern?"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi vine și alătură două demersuri ale actualului Guvern, Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu, două demersuri vehement criticate, în egală măsură și de presă și de opinia publică, două demersuri care nu au legătură nici cu promisiunile făcute în campania electorală și nici cu angajamentele făcute la învestirea acestui Guvern, dar au legătură cu nerușinarea politică, cu cinismul și disprețul față de cetățean.

Guvernul Tăriceanu, tot mai preocupat de gestionarea unui buget nesustenabil, construit la disperare sub presiunea unor promisiuni populiste, toate marcate nu atât de Programul de guvernare, cât de nevoia de a drege electoral fața unui Guvern și unui partid liberal incompetent și iresponsabil, a introdus această nefericită taxă de primă înmatriculare. În egală măsură, o taxă ilegală, nedreaptă, o hoție îmbrăcată în vorbe meșteșugite în birouri din Palatul Victoria, dar și o dovadă supremă a cinismului față de cetățeni. Spui "taxa auto" și valul de revoltă se revarsă instantaneu!

De un an de când a fost introdusă, numărul celor mai întâi nemulțumiți și treptat tot mai furioși a crescut constant. Și, cu toate acestea, Guvernul Tăriceanu nu vrea să renunțe. Conștientizând perfect, că renunțarea la această taxă și, mai ales, returnarea banilor către cei care au plătit această taxă este cu certitudine picătura care va umple paharul dezastrului bugetar. După noi, potopul! Acestea par a fi ultimele reacții ale unui Guvern care s-a despărțit definitiv de bună-credință, de respect și considerație față de cetățean.

În paralel, pe fondul unei nemulțumiri profunde cauzate de discrepanțele majore în sistemul bugetar, în primul rând datorită salarizării necorespunzătoare, același Guvern, Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu, mai comite o gafă de proporții, trecând aproape pe șest o ordonanță de majorare în două tranșe, în 2008, a indemnizației demnitarilor - miniștri, secretari de stat, deputați și senatori, prefecți, primari, președinți de consilii județene, Președintele țării. Un gest nepotrivit, cinic și care mărește și mai mult prăpastia dintre cetățeni și demnitari.

Puse alături, cele două demersuri ale aceluiași Guvern dovedesc nu numai lipsa de realism, de abilitate politică, dar și disprețul profund al actualilor guvernanți față de cetățeni. În orice țară democratică normală, o asemenea dovadă de cinism și dispreț este sancționată prin demiterea Guvernului. La noi, datorită jocurilor politice murdare pe care le fac permanent P.N.L. și P.S.D., pentru susținerea acestui Guvern-marionetă, nu se întâmplă așa ceva. Dimpotrivă, Guvernul persistă în prostie, în incompetență și iresponsabilitate.

Ca parlamentar al României, mă întreb și vă întreb: "Pe cine mai reprezintă acest Guvern-marionetă?"

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Îngăduiți-mi să prezint și colegii noștri deputați care au depus declarațiile politice în scris la secretariatul Camerei Deputaților: domnul deputat Buda Daniel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal; domnii deputați Ioan Stan, Ion Stan, Viorel Pupeză, Vasile Pușcaș, Valeriu Ștefan Zgonea, Vasile Soporan, Costică Macaleți, Emil Radu Moldovan, Mihaela Rusu și Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat; domnii deputați Andrian Sirojea-Mihei, Ioan Hoban, Emil Strungă, Sandu Mihai Capră și Horațiu Buzatu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal; domnul deputat Dumitru Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare; domnul deputat Bogdan Ciucă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator și domnul Mircia Giurgiu, deputat fără apartenență la un grup parlamentar.

Statistic, domnilor colegi, astăzi au citit declarațiile publice de la microfonul Camerei Deputaților 19 deputați și tot 19 deputați au depus declarațiile în scris.

Cu acestea, declar închisă ședința noastră dedicată declarațiilor politice.

Ne revedem la ora 10,00, la ședința consacrată dezbaterii actelor normative înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

O zi bună, tuturor!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Dumitru Avram - declarație politică cu titlul România se prăbușește;

Domnul Dumitru Avram:

"România se prăbușește"

România parcurge, cu siguranță, cea mai grea perioadă din ultimele decenii. Nimic nu ilustrează mai grăitor și mai dureros acest adevăr decît cozile interminabile făcute de bătrîni fie pentru obținerea amărîtelor lor de pensii după o viață de muncă, fie pentru obținerea pensiilor de urmași, a unui bilet de tratament sau, pur și simplu, a unui pachet de alimente care să le mai ușureze traiul. Insuportabilele creșteri de prețuri pe care actualii guvernanți le angajează cu o detașare inconștientă anunță vremuri mai mult decît dramatice. Efectiv, românii nu mai au din ce trăi. Cum s-o mai scoată la capăt? Vreo 4 milioane au luat drumul bejeniei, lăsîndu-și copilașii în voia sorții, ca să nu mai pomenim de umilințele pe care le trăiesc printre străini și despre care le este rușine să vorbească. Mulți dintre ei s-ar întoarce și mâine acasă. Dar ce să facă aici? Să dea în cap, să fure sau să aștepte să cadă din picioare precum animalele vlăguite de boală și de foame? România se prăbușește pe zi ce trece, iar mai-marii de la București se fac a nu observa nimic.

Ei se bat pe justiție ca pe propria lor moșie. Pentru că aici, în justiție, se pot afla sau se pot ascunde toate nenorocirile care i-au adus astăzi pe români în sapă de lemn. Oameni aflați în fruntea țării înjură ca la ușa cortului, amăgindu-se cu speranța că interminabilul lor circ mai este pe gustul poporului. Nu mai este. Un popor ajuns la capătul răbdării nu mai are deloc chef de bancuri proaste.

Zilele acestea, Nicolae Ceaușescu ar fi împlinit 90 de ani, iar denigratorii săi sunt din ce în ce mai puțini. Adevărul este că Nicolae Ceaușescu a fost un mare patriot, iar faptele ce-i pot fi reproșate aparțin mai degrabă unei conjuncturi nemiloase decât lipsei sale de preocupare pentru soarta românilor. Ceaușescu a făcut destule pentru această țară și nu cred să-l fi auzit cineva înjurând ca un birjar.

E adevărat, există și tipi subțiri care, pur și simplu, rămân insensibili la suferințelor celor mulți. Lor să le meargă bine, în hainele lor scumpe și în vilele somptuoase cărora nu le cunosc nici măcar numărul camerelor! Iar cînd priveliștea de-acasă devine greu de suportat, pleacă să-și odihească ochii prin locurile amețitoare din această lume.

Ce le pasă lor că moneda națională a ajuns o batjocură, ce dacă ne asigurau ei să avem încredere în leul nostru puternic, cine să-și mai aducă acum aminte de palavrele lor, acum când milioane de români nu fac decât să se roage să supraviețuiască și să nu fie alungați din propriile case din cauza datoriilor de tot felul! "Leul nu putea să fie nesimțit", spunea cu un umor greu de gustat guvernatorul Băncii Naționale, pentru ca un colaborator apropiat al său să ne asigure de faptul că instituția lor supraveghează în permanență jocul leului, aducându-l imediat în cușcă atunci cînd o ia razna. În plină recesiune, nouă ne arde de povești de adormit copiii. A fost dată o nouă avertizare cu privire la posibile viituri în județele Olt, Giurgiu, Mehedinți, Teleorman, Dolj și nimeni n-a avut chef decît de penibilele noastre scandaluri dâmbovițene.

Ca să nu mai vorbim de faptul că sloiurile imense de gheață adunate pe râul Bistrița pot, oricînd, provoca un adevărat cataclism. Nimeni n-a învățat nimic din experiențele dureroase anterioare.

Mai nou, am devenit și mincinoși, făcînd din negru alb cu o dezinvoltură lașă. Oamenii mor de foame, iar noi le spunem că lucrurile merg din bine în mai bine! Proaspăt întors de la Praga, mult prea elegantul nostru prim-ministru ne atrăgea atenția asupra unei posibile devalorizări a monedei naționale. Care posibilă, cînd euro a luat-o de-a dreptul razna! Sub fascinația minunățiilor din Orașul de Aur, premierul a ținut, de asemenea, să ne asigure că economia românească nu are probleme structurale, că nu ne lovim decât de unele acțiuni speculative, că avem o rată de creștere peste media europeană, că, în ceea ce privește investițiile, suntem chiar primii dintre cei mai tari de pe bătrînul continent. Atenție, însă, la "anvelopele salariale"! Pe ce lume o trăi acest prim-ministru? S-o fi luat-o leul razna din preaplinul economiei românești? Să nu observe el dezastrul din jur, marea pacoste care a ajuns, de exemplu, pe capul românilor această odioasă taxă de primă înmatriculare, care a stupefiat până și Comisia Europeană și care încă nu și-a găsit o rezolvare liniștitoare.

A mai spus ceva memorabil la Praga primul-ministru de la București. Cum că România susține proiectul antirachetă, dar fără "ostilizarea" Rusiei. Numai că Rusia e gata "ostilizată", din moment ce ne lasă cu ochii în soare pe această iarnă grea și cu prețurile astronomice pe care le înregistrează gazele naturale. Am crezut că mergem de mână cu vecinii bulgari, dar iată cum Putin, la sfîrșit de mandat, prinde în cleștele energetic acest fost stat al blocului de est, prin realizarea, prin Marea Neagră, a gazoductului South Stream, ceea ce înseamnă libera trecere a Gazprom prin Balcani și spre Europa Centrală. Bulgarii nu și-au făcut prea multe probleme că această conductă blochează construirea gazoductului concurent Nabucco, sprijinit de Uniunea Europeană. Le-am dat altora, pe degeaba, combustibilul nostru albastru, o imensă bogăie națională, iar acum murim de foame și de frig.

Până cînd va mai rezista acest popor?

    Daniel Buda - declarație politică intitulată Este P.S.D arbitru?;

Domnul Daniel Buda:

"Este PSD arbitru?"

Suntem în fața unui an electoral extreme de dificil. Cu toții ne întrebăm ce va urma, cine cu cine și mai ales "de ce"?

În jurul unui partid se fac cele mai multe jocuri. Cine este mai bun decat celalalt? Cine ar fi arbitru decisiv al scenei politice? Ar putea fi PSD un astfel de arbitru? Cu siguranță, nu.

Ceea ce se întâmplă în PSD de la alegeri și până în prezent nu arată decât faptul ca nu mai există nici o viziune unitară a celor care îl conduc în prezent.

Iată o caracterizare de moment a PSD-ului, partidul care, cu Mircea Geoana în frunte, nu reușește să facă decât figurație pe scena politică.

Nu trebuie sa ne grăbim sa tragem concluzii negative judecând la suprafață însă, ci trebuie să înțelegem faptul ca PSD-ul se află într-o poziție extrem de dificilă, de fapt, am putea spune că de ceva vreme face un fel de echilibristică ce nu provoacă decât ilaritate și nicidecum suspans.

Pe de o parte are un președinte a cărui dorință de a ocupa o funcție de conducere este de domeniul fantasticului, pe de alta există vechile relicve ale partidului care se încăpățânează să reziste, deși orice sondaj de opinie corect facut le arată negru pe alb că în afară de câțiva pesionari nostalgici din zonele rurale nu mai au nici un suport electoral, iar ideile lor politice ar putea fi privite cu indulgență doar dacă am fi în "glorioșii ani '50".

Astfel, PSD-ul "a reușit" sa jongleze și să aibă o poziție deloc de invidiat din punctul de vedere politic: ba a încearcat să intre la guvernare impins de președintele său, ba a dorit să ramână în opoziție împins de vechea gardă, care încearcă să plătească acum polițele vechi pentru noua conducere a partidului. Cert este că, până acum, nici una din taberele din interiorul partidului nu a avut câștig de cauză, nefiind în stare decât de bâlbâieli politice fără nici un fel de consistență.

Ultimele alegeri au arătat clar că PSD-ul are din ce în ce mai puțini susținători, iar mare parte din conducere au înțeles acest lucru.

Ca urmare, cei noi poate vor încearca din nou să profite de pe urma slabei susțineri a PNL-ului și să intre la guvernare, acum cât mai au aceasta sustinere; cei din vechea gardă vor să intre într-o opoziție fermă pentru a încerca să salveze pe ultima sută de metri imaginea partidului.

Chiar daca PSD-ul de acum nu se mai bucură de susținerea avută în urmă cu câțiva ani, se pune întrebarea dacă acesta poate face încă jocurile, fiind în stare sa încline balanța în favoarea oricărei formațiuni politice cu care se va alia, iar cei aflați la conducere în acest moment sunt conștienți de acest lucru.

PSD-ul va juca cel mult rolul unui partid aflat în situația de a alege o formațiune politică cu care să se alieze pentru a intra la guvernare, având oarecum rolul unui arbitru. Un arbitru slab și nepregătit al scenei politice, care nu poate face față unui "meci" electoral în 2008. Nepregătit atât din punctul de vedere fizic și mental, cât și moral.

    Dan Horațiu Buzatu - comentarii pe marginea deciziei Curții Constituționale privind C.N.S.A.S.;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Niciodată în cei trei ani de când activez în calitate de deputat, nu am comentat o decizie a vreunei instanțe judecătorești. Cu atât mai puțin o decizie a Curții Constituționale, chiar dacă în unele situații, balanța judecății acestei instanțe supreme, nu a avut talerele la același nivel.

Ultima decizie a Curții, cea referitoare la legea de organizare și funcționare a CNSAS, ridică însă numeroase semne de întrebare și sunt de acord cu cei care în manifestările publice din prima duminică a lunii februarie, au utilizat expresii gen "restaurație" sau "contrarevoluție". Pentru că, în esență, la aceasta se reduce o decizie pe care eu o consider mai mult decât scandaloasă.

Primul mare semn de întrebare care planează asupra deciziei de săptămâna trecută se referă la modul în care au deliberat judecătorii Curții. În alte situații, ultima în prima jumătate a anului 2007, când pe rolul Curții s-au aflat sesizări privind neconstituționalitatea mai multor articole din Legea de organizare și funcționare a CNSAS, aceiași judecători au respins excepțiile de neconstituționalitate.

Mă întreb: dacă în martie 2007, sau în 2006, în 2004 ș.a.m.d., legea era constituțională, de ce acum nu mai este? Pentru a nu fi considerat tendențios, mă refer doar la articolele originale ale legii, nu și la modificările ulterioare.

Al doilea mare semn de întrebare îl reprezintă decizia în sine: excepțiile ridicate de către apărătorul domnului Dan Voiculescu se refereau la unele articole, în timp ce judecătorii Curții, depășindu-și nepermis atribuțiile, au declarat legea, integral, neconstituțională. Suntem în fața unei erori judiciare fără precedent, la cel mai înalt nivel.

Citind cu atenție excepțiile de neconstituționalitate ridicate, recunosc că în trei, maximum patru situații - la nivel de alineate ale unor articole - există unele erori. Dar dacă le privesc prin ochiul parlamentarului, adică al celui care este obișnuit cu "legislația", constat că este vorba de erori, nu atât de natură constituțională, cât de natură tehnică. Chiar dacă nu sunt jurist de profesie, nu pot să nu constat că judecătorii Curții au tratat ca fiind neconstituționale unele aspecte care, în nici un caz, nu se abat de la litera legii fundamentale.

În primul rând, judecătorii Curții au decis că CNSAS nu se poate afla în subordinea Parlamentului, pentru că "instituția nu este nominalizată în Constituție". Este o eroare evidentă pentru că art. 65 din Constituție enumeră unele instituții ale căror conduceri se votează în ședințele comune ale celor două Camere, iar la alineatul k) menționează: "îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ședință comună". Or, în regulamentul ședințelor comune, la punctul 21 al art. 1 se menționează negru pe alb: "efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului". Or, aici se află sediul materiei controlului parlamentar în ceea ce privește CNSAS. Altfel spus, nici urmă de neconstituționalitate.

Apoi, tot judecătorii Curții - și aici este piesa de rezistență a argumentației instanței - susțin că CNSAS are caracteristicile unei instanțe de judecată, arătând: "Constituția interzice în mod expres înființarea instanțelor extraordinare".

Alt argument: "CNSAS este, în același timp, acuzator și judecător, pentru că produce probele, care sunt în custodia sa, dar dă și verdictele".

Dar, aceste argumente sunt în totalitate false. CNSAS nu este o instanță extraordinară, deoarece verdictele date nu au putere juridică. Faptul că aceste verdicte pot fi contestate în justiție reprezintă tocmai caracterul pur democratic și constituțional al instituției. Dacă ar fi să ne luăm după logica judecătorilor Curții, atunci nici polițiștii de la Serviciul Circulație nu ar mai trebui să aplice amenzi.

Cea de-a doua teză evocată mai sus de judecătorii Curții denotă ori o crasă necunoaștere a activității CNSAS, ori o rea-credință ieșită din comun: la CNSAS, cei care dau verdicte, adică membrii Colegiului - 11 persoane - nu sunt aceiași care produc și probele. De chestiunea probelor se ocupă Departamentul de Investigare al instituției, care are o altă componență.

Toate aceste aspecte mă obligă să trec peste reținerea impusă de cutumă legată de o decizie a Curții Constituționale și să calific pe toți cei 9 judecători ai acestei instanțe ca fiind RELICVE ale regimului comunist, pe care, în momente decisive, nu ezită să îl apere, chiar cu prețul încălcării oricăror norme juridice. Și nu exclud nici posibilitatea ca prin decizia de săptămâna trecută, cei 9 judecători să nu fi apărat doar un sistem, ci chiar și propria lor piele. Se știe - presa a tras mai demult un semnal de alarmă - există suspiciuni privind existența unor dosare de colaboratori ai Securității care îi privesc pe unii dintre domnii în robă vișinie de la Curtea Constituțională. Și dacă există cineva care îmi va reproșa atitudinea față de judecătorii Curții, atunci îl rog să analizeze următorul pasaj din decizie:

"Curtea observă însă că Legea nr.187/1999 nu urmărește numai scopul de deconspirare, enunțat în preambul, ci promovează și răspunderea morală, juridică și politică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă."

Iată de ce consider că lucrurile sunt clare, în sensul că judecătorii Curții Constituționale nu agreează tragerea la răspundere - nici chiar morală - a celor care au atentat la drepturile și libertățile cetățenești înainte de 1989. Orice alt comentariu este de prisos.

Nu pot încheia fără a oferi tuturor un exemplu de frazeologie 100 % comunistă, prezent în documentul emis de această instituție:

"Constatând existența unui venin neconstituțional, Avocatul Poporului consideră că este obligația Curții Constituționale de a-l extrage printr-o decizie dreaptă și înțeleaptă".

Expresia "VENIN NECONSTITUȚIONAL" este 100 % stalinistă și pare copiată din documentele politice ale "obsedantului deceniu".

Iată de ce solicit de la acest microfon demiterea imediată a tovarășului Ioan Muraru, ca semn al refuzului societății românești de a mai accepta în anul 2008 existența adepților stalinismului într-o instituție fundamentală a statului.

De asemenea, cer acelor judecători ai Curții Constituționale, care vor să șteargă rușinea acestei decizii aberante, să-și dea neîntârziat demisia.

    Emil Strungă - declarație politică având ca temă Majorarea pensiilor;

Domnul Emil Strungă:

"Majorarea pensiilor"

Guvernul a făcut eforturi reale în vederea majorării pensiilor și a asigurării unui trai decent pentru pensionari. Astfel, s-a votat în unanimitate mărirea punctului de pensie la 45%. Potrivit legii, punctul de pensie a crescut la 37% de la 1 ianuarie 2008, urmând ca de la 1 ianuarie 2009 să crească la 45%. Ministrul economiei, Varujan Vosganian, și cel al muncii, Paul Păcuraru, au analizat materialul referitor la sursele de finanțare a majorării pensiilor pentru a vedea capacitatea reală de finanțare integrală și pe termen lung a acestora. Pentru a asigura suma necesară creșterii pensiilor în 2008 și 2009, finanțările se vor baza, pe de o parte, pe priotizarea și eficientizarea cheltuielilor, iar pe de altă parte, pe o mai bună colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dorința Guvernului este de a nu majora taxele și impozitele, lucru care face proiectul de mărire a pensiilor destul de dificil, mai ales în următorii doi ani, considerați hotărâtori pentru evoluția bugetară națională. Efortul financiar pentru susținerea acestei măsuri a fost estimat la peste două miliarde euro pentru anul 2008. Sursele de finanțare a majorării pensiilor provin din creșterea nominală a PIB de 10% (1,2 miliarde euro), a numărului de salariați cu 2% (180 milioane euro), măsuri legislative de lărgire a bazei de impunere pentru contribuțiile de pensii (500 milioane euro).

În privința persoanelor care au lucrat în condiții speciale de muncă și au fost încadrate în grupele I și II de muncă, s-au înaintat propuneri de majorare a pensiilor de 45%, respectiv, 25%. Ministrul muncii, Paul Păcuraru, împreună cu Casa de Pensii, a inițiat un proiect de lege care să convertească în bani perioada lucrată în grupa I și grupa a II-a. Pentru acest proiect ar fi necesare 800 de milioane de euro conform spuselor ministrului muncii. Pe de altă parte, Legea 19/2000 este o lege europeană care nu mai prevede grupe de muncă întrucât în Europa se urmărește obținerea unor condiții normale de lucru și de pensionare în spiritul echității sociale, și nu acordarea unor drepturi suplimentare la pensionare unor oameni care au lucrat în condiții grele și care au beneficiat pe durata activității de sporuri salariale și alte avantaje suplimentare în raport cu celelalte categorii de angajați.

    Ioan Hoban - declarație politică cu titlul Eficiența furnizorilor de formare profesională;

Domnul Ioan Hoban:

"Eficiența furnizorilor de formare profesională"

Începând cu 1 ianuarie 2008, taxa de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților se ridică la două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată. Taxa se achită pentru fiecare ocupație/calificare pentru care se solicită autorizarea.

Formarea profesională a adulților constituie o prioritate națională, iar adulții au drepturi egale de acces la formare profesională, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă.

Conform Ordonanței nr.129/2000, care reglementează formarea profesională a adulților, aceasta are ca principale obiective: facilitarea integrării sociale a indivizilor, în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii; pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creșterea competitivității forței de muncă; actualizarea cunoștințelor și perfecționarea pregătirii profesionale în ocupația de bază, precum și în ocupații înrudite; schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică; însușirea unor cunoștințe avansate.

Dacă vorbim de formare profesională a adulților ca prioritate națională, atunci trebuie să vedem și cine sunt furnizorii de formare profesională, dacă sunt aceștia capabili să desfășoare activități eficiente de formare profesională. Cât de eficiente sunt cursurile? Cât de interesați sunt agenții economici în angajarea absolvenților acestor cursuri?

Este adevărat că Ministerul Muncii, în baza planurilor naționale de dezvoltare și a strategiilor sectoriale, a elaborat politici și strategii naționale privind dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților. Dar e tot atât de adevărat că România duce deja lipsă de forță de muncă calificată în mai toate domeniile de activitate, pentru că liberalizarea pieței muncii face ca forța de muncă din România să migreze spre țări unde este mai bine plătită.

Realitatea arată câteva aspecte de care trebuie ținut seama. Există foarte mulți formatori cu experiență, dar și alții care nu se ridică la standardele impuse; răsfoind registrul, nu întâlnești prea multe societăți comerciale care să facă acest lucru; organizarea și susținerea examenelor de către mulți formatori este cel puțin discutabilă. În Maramureș, de exemplu, există în jur de 50 de formatori. Numai că, așa cum afirma la o conferință de presă directorul Direcției pentru Muncă Maramureș, situația este generală pentru România, deși cursurile se fac la modul cel mai serios, lectorii sunt bine pregătiți, examenele se tratează cu seriozitate, mulți dintre absolvenți iau diplome pe care le folosesc la cules de căpșuni, sau la alte munci prin Spania, Italia, sau pe unde pleacă să câștige mai bine decât acasă.

Așa stând lucrurile, poate că Agenția națională și cele județene ar trebui să comunice mai mult cu agenții economici în căutare de forță de muncă. Revenind la procedura de reautorizare, poate că ar trebui să se analizeze cu mai multă atenție dosarul de autorizare, depus la secretariatul tehnic, dar și obținerea certificatelor de absolvire.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Educația copiilor din satele de munte reprezintă o mare problemă;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Educația copiilor din satele de munte reprezintă o mare problemă"

În orice țară civilizată, numărul copiilor dintr-o clasă este mai puțin important atunci când există pedagogi specializați și cu dorință de a educa tânăra generație. Nu este mai puțin adevărat faptul că, în România, descentralizarea este înțeleasă exact pe dos.

În județul Cluj, copiii care învață la Școala Generală cu clasele I-VIII Dealu Negru, comuna Călățele, au ajuns o simpla statistică. Numărul lor nu mai este suficient pentru ca o școală situată la o altitudine de peste 1.000 m să mai funcționeze.

Copiii care frecventează școala din Dealu Negru vin din patru sate - Dealu Negru, Râșca de Sus, Râșca Pleș și Călățele Pădure. Drumurile care leagă Râșca de Sus și Râșca Pleș de localitățile învecinate sunt inaccesibile 5-6 luni pe an - atât durează iarna în această parte de țară -, iar soluția propusă de autorități privind transportul elevilor cu microbuze școlare nu poate fi aplicată.

În plus, localitatea Dealu Negru dispune de două clădiri în care elevii își pot desfășura în cele mai bune condiții activitățile educaționale. De aceea, având disponibilitatea autorităților locale de a sprijini cadrele didactice de la Școala Dealu Negru, dar și dăruirea profesorilor de aici, nu se poate pune problema desființării acestei unități de învățământ.

Mai mult decât atât, copiii care frecventează școala din Dealu Negru pot fi de un real folos părinților, ajutându-i în gospodărie. În cazul în care vor fi mutați la o altă unitate, elevii vor avea de parcurs până la 12 km, pe drum de munte. Pe lângă faptul că vor trebui să pornească foarte devreme de acasă, când vor ajunge înapoi acasă vor fi atât de obosiți că, în timp, nu vor mai da nici un randament, ajungându-se, probabil, chiar la abandon școlar. În secolul al XXI-lea, așa ceva nu mai este permis.

În aceste condiții, vă solicit sprijinul pentru a promova educația românească la cele mai înalte standarde și să nu mai ajungem să desființăm școli.

    Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Reforma Uniunii sau Uniunea între reformă;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Reforma Uniunii sau uniunea întru reformă"

Stimați colegi,

Consiliul European a agreat în iunie 2007, prin șefii de stat și de guvern, mandatul politic privind elaborarea unui nou tratat care să reformeze tratatele constitutive ale Uniunii - Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene - cunoscut sub numele de "Tratatul de Reformă". Acest mandat a constituit baza și cadrul pentru elaborarea Tratatului de Reformă semnat de statele membre, la Lisabona, în decembrie 2007, inclusiv din partea României, de către președintele României, de către primul ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, și de către ministrul afacerilor externe, domnul Adrian Cioroianu.

"Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.", spune un articol adăugat chiar la începutul tratatului - tratat care nu își propune să înlocuiască tratatele actuale, ci să le modifice prin două clauze de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeană și respectiv a Tratatului de instituire a Comunității Europene, care va fi redenumit "Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene".

Aș dori să subliniez câteva dintre cele mai importante modificări efectuate de Tratatul de Reformă, care sunt legate de consacrarea personalității juridice a Uniunii, consolidarea rolului parlamentelor naționale, stabilirea diviziunii clare a competențelor între Uniune și statele membre, extinderea votului cu majoritate calificată pentru o serie de noi domenii, conferirea de valoare juridică obligatorie Cartei drepturilor fundamentale, introducerea sistemului dublei majorități (55% din statele membre și 65% din populație) pentru adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului începând cu 2014, clauza de solidaritate în domeniul energetic și în caz de atacuri teroriste, precum și fuzionarea celor trei piloni comunitari, politica externă și de securitate comună fiind supusă în continuare unor reguli și proceduri speciale.

Conform prevederilor Constituției României, Tratatul de Reformă va avea prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, constituind drept primar european, România fiind obligată să respecte prevederile acestuia și să asigure resortisanților săi drepturile de care se bucură în temeiul Tratatului, legislația internă trebuind să fie conformă cu prevederile Tratatului.

Astăzi, ne aflăm în momentul în care România este parte integrantă a acestei decizii, în calitatea sa de nou stat membru al Uniunii Europene. România a considerat că Tratatul de Reformă constituie un pas înainte în procesul de integrare europeană, asigurând Uniunii mijloacele pentru a acționa eficient în actualul context al globalizării. Țara noastră a susținut negocierea și semnarea Tratatului, pornind de la considerentul că acesta creează cadrul instituțional și legislativ pentru o acțiune unitară și puternică la nivel european. Dacă toate statele membre vor depune instrumentele de ratificare în timp util, tratatul va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2009, contribuind la progresul procesului de reformă a cadrului instituțional european, al mecanismului decizional al Uniunii și al politicilor comunitare, ale căror efecte pozitive la nivelul Uniunii Europene vor avea, inevitabil, un impact pozitiv și pe plan intern.

Vă mulțumesc.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind necesitatea unei reforme a Parlamentului României;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind necesitatea unei reforme a Parlamentului României

Începutul acestei penultime sesiuni parlamentare din cadrul actualei legislaturi aduce în atenția opiniei publice și a factorilor politici o temă la care cetățenii români consideră că înregistrăm numeroase restanțe: reforma profundă a Parlamentului. Probabil că procesul modernizator ar fi câștigat în consistență și eficiență dacă s-ar fi desfășurat într-un context mai puțin conectat la calendarul electoral și ar fi permis o mai activă implicare atat a noastră, ca parlamentari, cât și a cetățenilor/societății civile. Necesitatea sa nu a fost însă niciodată mai stringentă decât în aceste momente, în care instituțiile esențiale ale statului sunt paralizate de conflictele politicianiste, iar marile și micile crize constituționale se repetă foarte frecvent în actualul cadru legislativ. Pe parcursul ultimilor ani, ideea reformei structurale a Parlamentului a avut acordul unanim/formal al forțelor politice, dar nimeni nu a propus sau făcut măcar un pas pe calea reformei.

În discuțiile cu alegătorii sau de la tribuna Camerei, reprezentanții partidelor au susținut necesitatea consolidării instituțiilor reprezentative și reabilitarea lor în raport cu încrederea cetățenilor. Caracterul insignifiant al schimbărilor pe care activitatea parlamentară le-a înregistrat în ultimii ani demonstrează sensul pur formal al susținerii de care eventualele inovații s-au bucurat, iar astăzi democrația din România și fiecare cetățean suportă un greu tribut indiferenței unora și complicității altora. Ne aflăm, astfel, în situația de a merge pe un drum cu sens unic, întrucât menținerea actualei stări de lucruri ar echivala cu diminuarea de facto a legitimității conferite de mandatul primit de la alegători.

O minimă onestitate ne obligă să recunoaștem și să regretăm că, în momentul de față, Parlamentul ocupă un loc neonorant în topul instituțiilor cele mai contestat de cetățeni. Parlamentul și-a pierdut calitățile de ,,forum'' ca urmare a impunerii dictaturii de partid și a promovării centralismului și a punerii accentului pe agenda guvernamentală. Relațiile netransparente ale unor parlamentari cu grupuri de interese, cu efecte concrete în activitatea lor legislativă și în afara unui cadru legislativ care să reglementeze activitatea de lobby, au suscitat numeroase controverse în ultimii ani, din care prestigiul Parlamentului nu a avut de câștigat. Consecințele unei astfel de percepții se fac deja simțite în relația parlamentari - cetățeni.

Dacă evaluăm datele statistice privitoare la prezența populației la vot, de la alegerile din 20 mai 1990 la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007, vom constata că procentul celor interesați de activitatea politică a scăzut cu aproximativ 75%. Ne confruntăm cu o gravă criză de legitimitate, care pune în cauză nu doar proiectele politice ale momentului, ci înseși fundamentele cadrului democratic de la noi. Oricât de detestabil a devenit Parlamentul pentru un mare număr de români, avem datoria să-i convingem că democrația este condiția sine qua non a existenței unui stat modern și de drept.

Puterea executivă, din ultimele două decenii, a căutat constant să promoveze schimbări în activitatea parlamentară care să-i asigure controlul cvasitotal asupra administrației și resurselor. Astfel, Parlamentul și-a pierdut abilitatea de a scrutiniza activitatea guvernamentală, parlamentarul neavând un acces facil la informație și lipsindu-i un suport de expertiză. Pe când se afla pe băncile opoziției, actuala putere blama guvernul pentru numărul mare de ordonanțe de urgență și pentru limitarea dezbaterilor din plen. În prezent, guvernul recurge cu mult apetit la aceleași practici și își motivează ingerința în activitatea unei alte puteri a statului prin așa-zisa lentoare a procesului de elaborare și votare a actelor legislative. În prezent, puterea executivă din România a devenit aproape omnipotentă, iar lipsa unei instituții legislative puternice privează infrastructura instituțională statală de centrul de greutate care s-o echilibreze.

Parlamentul trebuie să contribuie la definirea termenilor în dezbaterea politicilor publice. Trebuie realizat un echilibru între cele două direcții pe care ar trebui să funcționeze instituția Parlamentului în relația cu Executivul: cea de scrutinizare a activității guvernamentale (preponderent de către parlamentarii din opoziție), respectiv de susținere a procesului decizional al guvernului (de către parlamentarii puterii).

Aș dori să aduc în atentia dumneavoastră un raport publicat recent de Institutul pentru Politici Publice, care face o analiză a activității Parlamentului în cursul anului trecut. Raportul produce o serie de teme de reflecție în legătură cu finalitățile unui proces de reformă a Parlamentului. Constatăm, astfel, că există diferențe notabile între notorietatea de presă a parlamentarilor și substanța implicării în procesul legislativ sau între activitatea de partid și cea de parlamentar. Dar concluzia esențială, pe care raportul ne-o pune la dispoziție, este aceea că forța motrice a schimbărilor pe care le avem în vedere trebuie să fie responsabilitatea față de alegători și interesul public. Cei care elaborează un proiect de lege trebuie să urmărească și să susțină, până la capăt, implementarea lui. Nu este firesc să perpetuăm practicile unor dezbateri în comisii asupra unor legi necesare modernizării țării, iar apoi să luăm act de asumarea răspunderii guvernului pe pachete legislative redactate în grabă, pentru a fi modificate câteva luni mai târziu.

Se impune să punem accentul pe calitatea muncii în interesul public și să renunțăm la evocările triumfaliste ale cantității "impresionante" de acte normative pe care le-am adoptat pe parcursul unei sesiuni. Să nu uităm că observatorii străini și în egală măsură cetățenii reclamă instabilitatea legislativă datorată, în mare măsură, carențelor din activitatea parlamentară. Încercarea de a centra dezbaterea exclusiv pe tema reformei sistemului electoral, oricât ar fi aceasta de importantă, riscă să pună în plan secund necesitatea unor schimbări de profunzime a sistemului. Și un parlament ales prin sistemul uninominal ar putea suferi de aceleași neajunsuri ca și legislativul de ieri și azi. Sistemul uninominal singur nu este un panaceu, după cum o demonstrează dezbaterile din țările în care și-a câștigat un prestigiu funcțional.

Așadar, se impune o regândire a instituției legislative în esența ei, pornind și de la principiile Noului Tratat al Reformei. Astfel, am identificat, în urma analizei, a tendințelor de pe plan european și a interacțiunii avute cu cetățenii din circumscripția electorală, câteva obiective privind realizarea unei reforme a Parlamentului și a pregătirii lui pentru secolul XXI:

  • Obiectivul I - Orientarea Parlamentului spre viitor nu înspre trecut, în sensul realizării unei bune guvernări;
  • Obiectivul II - a da Parlamentului o mai semnificativă activitate în sensul acordării de autoritate comisiilor parlamentare, cât și competențe, responsabilități, expertiză;
  • Obiectivul III - Creșterea contribuției Parlamentului în formularea politicilor publice;
  • Obiectivul IV - Întărirea rolului Parlamentului în supervizarea activităților interne/externe ale Guvernului;
  • Obiectivul V - Realizarea unui echilibru modern între aspectele adversariale și consensuale ale sistemului democratic;
  • Obiectivul VI - Reformarea urgentă a structurii si funcțiilor comisiilor parlamentare;
  • Obiectivul VII - Asigurarea parlamentarilor cu mijloace instituționale de a deveni eficienți;
  • Obiectivul VIII - O nouă relație între Parlament și serviciile publice, în sensul maximizării eficienței actului public (relația între autorități nu trebuie vazuta dihotomic).

O reformă a Parlamentului nu trebuie să privească doar pe cei care servesc această instituție. Este necesară elaborarea unei Agende de Reformă a Parlamentului care să includă cetățenii și prioritățile lor, obiectivul final fiind îmbunătățirea activității Parlamentului, în corelare cu rolul său constituțional, acela de exprimare a suveranității poporului.

    Mihai Sandu-Capră - declarație politică: Cum stau lucrurile în realitate cu proiectul pentru votul uninominal;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

"Cum stau lucrurile în realitate cu proiectul pentru votul uninominal"

Doamnelor și domnilor,

Toată lumea susține sus și tare "vrem vot uninominal", dar când se pune problema să treacă cât mai repede un proiect prin Parlament pentru care Guvernul și-a asumat deja răspunderea, încep tergiversările. unii vin cu alte propuneri pentru a lungi cât mai mult discuțiile și pentru a ajunge în realitate la imposibilitatea folosirii sistemului de vot uninominal pentru următoarele alegeri.

Lucrurile sunt cât se poate de simple și toate partidele parlamentare care doresc cu adevărat introducerea votului uninominal știu ce este de făcut ca acesta să poată intra cât mai repede în vigoare: trebuie doar să fie de acord cu eliminarea celor trei texte declarate neconstituționale în cazul proiectului pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Vrem sau nu vrem alegeri în sistem de vot uninominal în 2008? Dacă răspunsul este afirmativ în totalitate, atunci comisiile juridice din Parlament trebuie să sprijine propunerea Guvernului și să finalizeze cât mai rapid dezbaterile asupra articolelor din Legea votului uninominal declarate neconstituționale.

Numai un astfel de proiect care are la origine un sistem de vot cu reprezentare proporțională, așa cum este cel pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea deja, are șanse să fie aplicat în România cu succes, fără să dezavantajeze aproape toate partidele prin subreprezentarea acestora în raport cu voturile pentru care le obțin.

Este mai important orgoliul unora de a-și asuma un proiect, acela de vot uninominal în două tururi de scrutin, în care nu cred de fapt (ceea ce s-a demonstrat prin declarații publice susținute chiar de inițiatori cu foarte puțin timp înainte...) și pe care l-au aruncat în dezbatere publică doar pentru a fi în luminile rampei sau responsabilitatea de a face lucrurile așa cum e mai bine pentru mediul în care trăim, pentru cetățenii acestei țări?

    Ion Stan - declarație politică intitulată Liderul U.D.M.R. Marko Bela continuă seria atentatelor la Constituția României. El invocă, înainte de a se fi produs, precedentul Kosovo drept argument pentru intervenția Uniunii Europene în favoarea enclavizării și bastuntanizării statului național unitar român;

Domnul Ion Stan:

"Liderul U.D.M.R. Marko Bela continuă seria atentatelor la Constituția României. El invocă, înainte de a se fi produs, precedentul Kosovo drept argument pentru intervenția Uniunii Europene în favoarea enclavizării și bastuntanizării statului național unitar."

În pofida temperaturilor scăzute, mințile încinse ale radicalilor extremiști dintre concetățenii noștri de naționalitate maghiară continuă să lucreze împotriva ordinii constituționale a Statului Român.

Ca să nu treacă nici prima lună a anului 2008 fără a adăuga o nouă filă în cronica subminării fundamentelor constituționale ale României, distinsul nostru coleg de Parlament, domnul senator Marko Bela, nici nu a așteptat ca precedentul Kosovo să se consume, pentru că, iată, l-a și invocat, interpretându-l drept expresia disponibilității, dacă nu chiar a obligației Uniunii Europene de a interveni în "chestiunea vulnerabilă" a secuilor din România și a le recunoaște autonomia.

Ședința Consiliului Reprezentanților Unionali ai U.D.M.R., care a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie a.c. la Târgu-Mureș, a fost folosită de domnul Marko Bela pentru a invita "demnitarii unguri din secuime" să "analizeze cu foarte mare atenție și să vadă toate fațetele acestei probleme (n. n. valorificarea precedentului Kosovo în vederea enclavizării României) despre care în U.D.M.R. se vorbește încă prea puțin", a mai subliniat colegul nostru parlamentar.

Putem înțelege că U.D.M.R.-ul a intrat într-un declin de legitimitate din partea concetățenilor noștri unguri. A avut grijă de asta și președintele României, Traian Băsescu, prin modul în care și-a exercitat funcția de mediere între U.D.M.R. și Uniunea Civică Maghiară - o organizație rivală și până mai ieri fără recunoaștere legală -, dar care, iată, într-un context cum nu se poate mai nepotrivit, a fost înregistrată ca un nou partid politic, nu numai pe criterii etnice, ci și cu scopuri revizioniste lipsite de echivoc.

Un fapt este însă peste înțelegerea noastră: acela că domnul Marko Bela nu a ezitat să recurgă la un precedent Kosovo, în condițiile în care acesta nu anunță nimic bun pentru stabilitatea și pacea regională și chiar mult mai departe de Balcani.

"Da, Kosovo ne trebuie nouă!" a instigat în adunări publice din România, în urmă cu câțiva ani, un extremist venit de la Budapesta, pe numele lui Zsolt Bayer, care, de altfel, a și fost declarat persoana indezirabilă și expulzat, deoarece își chema conaționalii în România să-și "cucerească libertatea cu Kalașnikov-ul, prin vărsare de sânge".

Acum ne apare cu claritate în ce linie de continuitate a neorevizionismului maghiar se înscrie și președintele U.D.M.R.!

Instigatorul expulzat chema atunci la arme și la sânge, precum în Kosovo. Senatorul Marko Bela invoca același Kosovo, în care un terorist internațional notoriu și-a rebotezat organizația teroristă în "Partid Democratic", drept precedent pentru împlinirea idealurilor autonomist-revizioniste ale U.D.M.R.

Să înțelegem că în România evoluțiile vor fi în sens invers, respectiv U.D.M.R.-ul se va recicla în organizație teroristă pentru bantustanizarea României?

    Ion Stan - declarație politică cu titlul Prefață la declinul supraguvernării lui Traian Băsescu;

Domnul Ion Stan:

"Prefață la declinul supraguvernării lui Traian Băsescu"

Ne-a stat în practica anterioarelor noastre declarații politice să evaluăm periodic rezultatele guvernării portocaliilor asupra națiunii române. O națiune obișnuită de istorie cu cele mai sumbre așteptări.

Într-unul din bilanțurile noastre, am asemuit dictatura alianței de putere, între timp destrămate, cu o ciumă portocalie care s-a revărsat devoratoare peste spiritul, viața, valorile și tradițiile comunității naționale, pârjolind totul cu minciunile politice înălțate la rang de virtute.

Sistemul axiologic al corifeilor ideologiei metise democrat-liberale, cocoțați în jilțurile palatelor războinice, s-a dovedit a fi bazat pe lipsa oricărei filosofii morale ori culturi politice. Adică pe nimic. Vidul de doctrină politică al actualei puteri a fost invadat și ocupat până la suprasaturație de sămânța buruienilor repede crescătoare a intereselor nelegitime și imorale ale clientelei politice finanțatoare, ale căror conflicte economico-financiare ireductibile au rupt alianța portocaliilor, devenită nefuncțională în planul guvernării.

Din 29 decembrie 2004 și până la această dată din anul de grație 2008, contribuabilii actualei puteri și lumea interesată de ce se întâmplă în România au avut parte de cele mai absurde, incredibile și senzaționale scandaluri politice. Trendul ascendent periculos al ultimelor evoluții nu numai că demonstrează cum Traian Băsescu își forțează o nouă suspendare, dar mai obligă pe orice creștin de bună credință să se întrebe ce mari și de neiertat păcate am săvârșit ca popor pentru a avea parte de asemenea conducători.

Cu cine s-a adunat Traian Băsescu să conducă România, dacă nici nu se acomodase bine la Cotroceni și a declarat război propriilor aliați?

Pe cine a mințit și înșelat, mai corect spus, trădat, Traian Băsescu când, asemenea aventurierilor politici de duzină, s-a prezentat în fața alegătorilor cu o alianță în care n-a crezut nici un moment?

De la tentativele de impunere a demisiei premierului, pe care personal l-a predesemnat, și de modificare a configurației parlamentare democratic constituite și până la una dintre cele mai recente practici politice ale lui Traian Băsescu, recursul la instrumentele regimului comunist pe care l-a condamnat, pentru a-și elimina adversarii politici, ne-a fost dat să avem parte de cele mai îngrijorătoare și grave involuții ale mediului politic românesc, de la dictatura carlistă și până în zilele noastre.

Bilanțul celor peste trei ani de mandat ai actualului președinte al României are reperele nedemnității de a fi consemnați în istoria națională pozitivă: scandalurile, minciunile, înșelătoriile, dezinformarea opiniei publice, combinațiile oculte cu teroriștii și protecția instituționalizată a clanurilor mafiote fidele, care au fost cadorisite cu numeroasele contracte de spoliere a bugetelor administrațiilor locale. Bașca resuscitare a statului polițienesc și a instrumentelor sale de teroare: delațiunile, dosarele, amenințările și înscenările juridiciare.

Părăsit de o întreagă echipă de consilieri, unii acum pe calea de a-i deveni interesanți și redutabili critici, apoi adversari, Traian Băsescu, în încercarea disperată de a nu fi părăsit și de partidul său, a forțat fuziunea acestuia cu grupul disident - trădător al Partidului Național Liberal, sperând, în degringolada sa, că și-a creat un partid mai puternic și mai loial. Diversiunea politică a fost "codificată" "Partidul Democrat Liberal". Asemenea partidului naționalist-extremistului rus Vladimir Jirinovski.

Aparențele, oricât de mare aură de credibilitate li s-ar crea, ele se dovedesc, până la urmă, înșelătoare. Misiunea politică a Partidului "Diversionist" Liberal (prezidențial) este și ea pe măsură: compromiterea liberalismului prin formalizarea doctrinară a practicilor totalitariste ale mentorului său și pregătirea unei lovituri de stat așa-zis constituționale, după modelul înaintașului său, führerul care a ucis "Republica de la Weimar", în numele unei noi ordini. Ordinea de "drepți" a statului polițienesc.

Dacă scandalurile anului 2007 au stat sub semnul "bilețelelor" și al "rezoluțiilor prezidențiale", cu dedicație, anul electoral 2008 a început sub zodia cârtiței care a scos la lumină, din tenebrele secretelor prezidențiale de "50 de ani", stenograma unei convorbiri mult prea amicale dintre un terorist internațional și anchetatorul său. Stenograma în care un anume "Domn profesor" este arătat în întreaga complexitate a persoanei sale, aceea de șef suprem al serviciilor secrete, scenarist, regizor și principal interpret în cel mai palpitant "horror" politic românesc, anunțat pentru campaniile electorale ale anului: "Teroriștii lui Băsescu".

    Ion Stan - declarație politică cu titlul «Salvarea dreptei prin măsuri de stânga - falimentul șarlataniei politice Să trăiți bine!»;

Domnul Ion Stan: «Salvarea dreptei prin măsuri de stânga - falimentul șarlataniei politice "Să trăiți bine!"»

Erorile de strategie și tactică politică ale partidelor - de la putere sau în opoziție - au generat un guvern care conduce România, aflându-se într-o obscură minoritate sau această nefirească stare de fapt, devenită un fel de a doua natură a vieții politice românești este rezultatul perpetuei subminări a echilibrului politic de către cetățeanul Traian Băsescu, care-l pune pe președintele Traian Băsescu în permanent conflict cu Constituția și valorile sale supreme?

Întrebarea nu este un exercițiu de retorică. Dimpotrivă, este marea problemă a democrației originale românești, pe care clasa politică trebuie să o rezolve în acest an electoral.

A devenit, de la începutul noului sezon politic, aproape un laitmotiv "confiscarea dreptei de către Traian Băsescu". Cel puțin așa susține majoritatea analiștilor "tolsoiști", care ne inundă casele pe toate canalele de televiziune. În opinia noastră, Traian Băsescu a confiscat mult mai mult. A confiscat tot ce mai rămăsese neadjudecat de fostul regim politic pe care l-a condamnat cu vehemență "proletară", prin mintea și condeiul descendenților celor mai veritabili ideologi staliniști. El a confiscat până și dreptul nostru de a gândi altfel decât în viziunea sa. O viziune fără valori politice și, de aceea, mult prea des schimbătoare pentru a putea edifica stabilitatea politico-economică ori constitui un temei solid al coeziunii și păcii sociale.

Coaliția politică creată de Traian Băsescu și-a făcut un titlu de glorie din cota unică de impozitare, o măsură în beneficiul exclusiv al celor mai favorizați, dar care nu a oferit nimic majorității mute și sărace a românilor.

"S-a chivernisit bugetul", mai spun susținătorii taxei unice. Da! Un buget cu multe buzunare deschise pentru mâinile lungi ale clienților politici ai puterii, dar care se dovedește lipsit de resurse pentru susținerea unor programe economice de dezvoltare durabilă.

Odată spartă coaliția de putere, partidul de dreapta al președintelui Băsescu a trecut în opoziție la un alt partid de dreapta, cel al premierului Tăriceanu. Schimbare totală, la 180 de grade: găselnița cotei unice a devenit o aberație liberală. De ce? Au început "democrații liberali" să vadă altfel România? Că deciziile postaderare, când ești incapabil să atragi fonduri structurale au impact social insuportabil?

Țăranii o duc prost. Intelectualii o duc prost. Muncitori nu mai avem, fiindcă s-au apucat de bătut drumurile Europei. Pensionarii o duc din ce în ce mai prost sub stresul zilnic al scumpirilor. Tinerii - care nu sunt băieți de bani gata - o duc și ei tot prost. Profesorii nu o scot nici ei la capăt. Pentru medici se intenționează legalizarea șpăgii... Cine nu are nevoie de ajutor în România? Aceasta a fost viziunea în care Băsescu ne-a urat tuturor "Să trăiți bine!"?

Guvernul, ca să reziste, să atenueze iminența exploziilor sociale și să câștige bunăvoința puternicii opoziții de stânga, a acceptat preluarea și implementarea unor măsuri din platforma social-democraților. Nu am câștigat noi, social-democrații, din această manevră tactică. Au câștigat, în primul rând, segmentele populației care au beneficiat de aceste măsuri. A câștigat, pe termen scurt, și partidul premierului care și-a adjudecat, în exclusivitate, meritul a ceea ce, în fapt, opoziția social-democrată i-a impus guvernului, în schimbul susținerii parlamentare.

Liberalii, spre deosebire de democrații-liberali, încearcă să fie consecvenți cu ei înșiși. Cel mai recent exemplu al acestei consecvențe îl constituie taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. O măsură a dreptei liberale, pentru care, acum, dreapta democrat-liberală pune guvernul sub amenințarea unei moțiuni simple.

Ce strategie avansează dreapta pentru anul electoral 2008? Una pur social-democrată: subvenții în agricultură și cercetare, investiții masive în sănătate, impozit progresiv, solidaritate socială. Ne-au copiat toate panourile de publicitate electoral.

Dacă măsurile de stânga au ajuns salvarea dreptei, atunci nu ar fi mai nimerit ca această dreaptă slabă și nevolnică ideologic să-și reconsidere doctrina și să-și definească identitatea în marea familie a Internaționalei Socialiste?

    Ion Stan - declarație politică cu titlul Despre vinovățiile românilor, nihilistul Traian Băsescu, doctrina dictaturii prezidențiale și un pachet politic excepțional în rol de arbitru electoral;

Domnul Ion Stan:

"Despre vinovățiile românilor, nihilistul Traian Băsescu, doctrina dictaturii prezidențiale și un pachet politic excepțional în rol de arbitru electoral"

În opiniunea subdezvoltată filozofic, politic, juridic, moral și cultural a lui Traian Băsescu, românii, dragii lui români, adică noi, fără dânsul, stimați concetățeni, vom fi purtătorii grelei poveri a vinovăției că am fost blagosloviți de întâi stătătorul cetății cu o guvernare nevolnică și un prim-ministru cu care el se află într-un război total și personal.

Președintele nu are Guvernul și Parlamentul pe care și le-a dorit. Vinovații nu pot fi decât alegătorii, care nu s-au lăsat înșelați de impostura politică și a căror rațiune în fața urnelor i-au dat opoziția în măsură să-i bareze ambițiile și să-i cenzureze elanul cu care se pregătise să-și instaureze propria dictatură.

Orice observator atent al realităților noastre politice nu poate să nu sancționeze derapajul tot mai adânc și periculos al omului din fruntea statului și a oștirii în smârcurile totalitarismului fascistoid.

Client recidivist al Consiliului Național al Antidiscriminării, Traian Băsescu și-a probat, în deciziile acestui organism, nu atât niște tare caracteriale și deficiențe de educație, cât mai ales nativitatea sa ireductibilă pentru forța și violența politică.

Convertirea nativității lui Băsescu în teorie și practică politică are nevoie, în condițiile de mediu politic ale mileniului trei, de suport doctrinar. În acest scop, o duzină sau mai multe de mercenari pseudointelectuali din așa-zisa nouă elită a dreptei românești, în realitate o reminiscență a cominternismului încă întârziat pe meleagurile românești, s-au pus, cu arme și bagaje, în slujba chiriașului palatului din dealul Cotrocenilor. Nu de alta, dar tot acolo este și "Bulevardul Geniului", de unde ei speră să capete sclipirile de care duc lipsă.

Condotierii lui Băsescu sunt reprezentanții cei mai expresivi ai intoleranței ideologice, fiindcă ei nu pot tolera ceea ce lor le lipsește. Înconjurat de acești nihiliști, cetățeanul-președinte decide și acționează în numele ideologiei nimicului. Adică distructiv, ca un "Gică-contra" de anvergură națională.

Spectacolele la scenă deschisă și în "prime time" ale președintelui "Gică-contra" încep să devină monotone. Cu aceeași intrigă și aceleași personaje. Cum românii nu duc lipsă de inteligență nativă, ei încep să se întrebe cine-i șarlatanul hoț de voturi și amnezicul de promisiuni? Când își răspund, înțeleg că au fost păcăliți și, pentru asta, marele bun simț îi face să se simtă vinovați în fața urmașilor.

Vinovați de "marile schimbări" aduse de Băsescu și primul său ministru: schimbarea competenței pe incompetență, a legii pe haos, a ordinii interne pe anarhia administrativă. Normalitatea a fost dată pe scandaluri, iar scandalurile se țin lanț de mai bine de trei ani.

Neîndoielnic ajuns la putere prin fraudă electorală, folosindu-se de masa de șoc a sutelor de mii de membri ai M.I.S.A. și ai altor O.N.G.-uri, Băsescu a strigat primul: "Hoții!" Este și acesta unul din marile paradoxuri ale democrației. Deși mai gravă decât multe crime penale, iresponsabilitatea politică nu se pedepsește. Consecința: nebunii politici ajunși în instituțiile puterii le remobilează în ospicii. Și ne conduc destinele de acolo.

Românii să fie oare de vină? Numai lor li se întâmplă? Ce a făcut președintele în exercițiu în mai bine de trei ani de mandat?

A pus în mișcare cel mai vast și monstruos angrenaj politico-polițienesc de distrugere a competiției politice din partea celui mai redutabil adversar: Partidul Social Democrat.

A instrumentat, prin culisele serviciilor secrete și ale Departamentului Național Anticorupție, căruia îi lipsește un ochi, aude numai cu o ureche și gândește cu capul lui Băsescu, dosare penale cu substrat politic, bazate doar pe interceptări, filaje și aproximări informative din partea unor instituții care funcționează într-un stat proclamat de drept și democratic, dar în virtutea inerției periculoase a mentalităților din trecut.

Să fie românii vinovați de teama că Partidul Prezidențial Băsescu (deocheat-liberal) ar putea fi învins în viitoarele alegeri?

Din cauza unui astfel de sentiment de vinovăție națională a fost transformat Departamentul Național Anticorupție într-un parchet politic excepțional, cu care președintele să arbitreze pe ringul bătăliilor electorale?

Nu. Românii nu pot fi vinovați nici de tupeul prezidențial de a refuza să ne spună ce secrete terifiante a ascuns pentru 50 de ani despre afacerile sale cu rețeaua teroristului Abu Sahar, cu ticăloșitul (n. n. în România) de Omar Hayssam și "cinstitul" Mohamad Yassin. De vină sunt cei care la Cotroceni folosesc hârtia igienică pe post de șervețele, deprinzându-l pe președinte să se folosească de Constituție în locul hârtiei igienice.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Craiova din nou sub teroare,

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Craiova, din nou sub teroare"

După o scurtă "pauză", Craiova a revenit în centrul atenției, fiind scena unor lupte de stradă între interlopi și grupări de romi, scandalul derulându-se chiar în fața Curții de Apel Craiova, în plină zi.

Bătăi cu bâte, topoare și săbii, împușcături, urmăriri cu mașinile în centrul Craiovei - acesta este tabloul desprins din realitatea cotidiană a Băniei. Patru persoane au fost aproape măcelărite de un grup de indivizi, sub privirile îngrozite ale trecătorilor. Asemenea fapte de maximă gravitate au avut loc de multe ori în ultimii ani. De fiecare dată, forțele de ordine au fost depășite de situație.

Am semnalat repetat lipsa colaborării dintre Poliție, Jandarmerie, Poliția Comunitară și administrația publică locală și am solicitat Ministerului Internelor și Reformei Administrative evaluarea activității conducerii Inspectoratului Județean de Poliție Dolj, precum și a Poliției Comunitare, serviciul public specializat care trebuie să asigure ordinea și liniștea publică.

Reacția tardivă și ineficientă a forțelor de ordine a condus la amplificarea conflictelor de stradă. Siguranța cetățeanului a devenit o problemă cu implicații deosebite, asupra căreia am atras atenția în mai multe rînduri. Din semnalele venite din partea a numeroși cetățeni ai Băniei, în Craiova oamenii sunt consternați de ceea ce se întâmplă și nimeni nu se mai simte în siguranță.

Urmările nu întârzie să apară. După scandalurile din ultimele luni, investitorii refuză să se apropie de această zonă a țării.

Principala responsabilitate revine conducerii Inspectoratului Județean de Poliție Dolj și a Poliției municipiului Craiova, care s-au dovedit incapabile să prevină conflictele de stradă și să intervină pentru aplanarea acestor scandaluri! Salut reacția ministrului internelor și reformei administrative, Cristian David, care a cerut, ieri, destituirea conducerii Poliției doljene.

În calitate de parlamentar de Dolj, apreciez, încă o dată, că se impun o analiză profundă a factorilor care au condus la amplificarea conflictelor transformate în lupte de stradă în Craiova, precum și demisia conducerii Poliției municipale, pentru că și Poliția municipiului Craiova este responsabilă pentru actele repetate de violență stradală din Bănie.

Ca politician și deputat de Dolj, îmi voi concentra toată atenția asupra problemei siguranței cetățeanului și voi solicita implicarea tuturor factorilor responsabili, pentru că este o problemă extrem de gravă, care are urmări atât la nivel individual, al vieții fiecărui cetățean, cât și la nivelul comunității, Craiova arătând ca un oraș scăpat de sub control.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Uniunea Europeană cere României reducerea deficitului bugetar și ținerea sub control a inflației;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică intitulată "Uniunea Europeană cere României reducerea deficitului bugetar și ținerea sub control a inflației"

Deficitul bugetar este de 2,9%, conform metodologiei Uniunii Europene, și se apropie de cota de avarie de 3%. Deși în creșetre, veniturile sunt devansate din ce în ce mai clar de cheltuieli. Politica fiscală trebuie de urgență schimbată deoarece nu mai face față cerințelor actuale ale economiei.

Experții Uniunii Europene spun că Romania ar trebui să reducă imediat deficitul bugetar, printr-o limitare a cheltuielilor publice, altfel stabilitatea macroeconomică și cea financiară sunt amenințate, și totodată drumul către adoptarea euro.

Încasările preliminate pe anul 2007 sunt mai mari cu 18,6% față de veniturile anului precedent, respectiv cu 1,2 puncte procentuale, ca pondere în produsul intern brut.

Cheltuielile bugetului general consolidat înregistrează o creștere în termeni nominali cu 21,7% în raport cu execuția anului 2006 și cu 2,2 puncte procentuale ca pondere în produsul intern brut.

Programul de convergență al României pentru perioada 2007-2010 este considerat prea optimist de către oficialii de la Bruxelles.

Agențiile de rating retrogradează România în toate clasamentele privind stabilitatea economică, investitorii pe piața de capital pierd miliarde de euro, prețurile au o creștere masivă, care golește buzunarele românilor, iar autoritățile au o viziune naivă asupra realităților economice.

Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice și monetare, a declarat:

"Suntem îngrijorați de cifrele furnizate de autoritățile române. Dacă priviți la evoluția bugetului general consolidat, începând din 2007, cifrele au rămas foarte aproape de 3% din PIB. dacă cifrele nu sunt îmbunătățite și dacă aceste cifre mari se confirmă sau sunt chiar depășite, atunci suntem obligați să deschidem și să adoptăm inițiative conform Pactului de Stabilitate și Creștere".

Guvernul trebuie să acționeze prompt, iar dacă este incapabil trebuie să lase locul altuia mai bun.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Războiul palatelor - episodul 1.150;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică: "Războiul palatelor - episodul 1.150".

Principala caracteristică a actualei legislaturi o reprezintă relația dintre Palatele Cotroceni și Victoria.

Dintr-un anumit punct de vedere al presei de scandal și al celor ce nu pot trăi fără scandal, se poate vorbi de o legislatură de succes.

Acesta este, probabil, motivul pentru care foiletonul "Războiul celor două palate" a reușit să ajungă la episodul 1.150, numărul episoadelor fiind egal cu cel al zilelor și, mai ales, nopților ce compun mandatul domnului președinte Băsescu, numit de câteva episoade încoace, în semn de înalt omagiu - "dom'profesor".

România, neavidă de scandal, nu este nici pe departe atât de mulțumită. Dimpotrivă, în încercarea de a se sustrage circului din prea-lung-metrajul năucitor de care s-a săturat, se arată mult mai preocupată și, în egală măsură, îngrijorată de ceea ce i se întâmplă în fapt.

Potrivit ultimului eurobarometru, românii apreciază că cele mai importante probleme ale lor sunt prețurile, inflația, situația economică, pensiile și sănătatea.

Alte probleme care le zdruncină nervii românilor și le reduc dramatic speranța de viață sunt infracționalitatea, șomajul, locuințele, impozitarea, sistemul educațional, imigrația, protecția mediului, apărarea și, undeva printre ultimele preocupări, politica internă.

Potrivit specialiștilor în domeniu, este pentru prima dată în istoria noastră post-decembristă când românii își formulează foarte precis temerile.

Dacă până acum îngrijorarea maximă viza situația economică în general, de data aceasta obiectul preocupărilor și sursa disconfortului general îl reprezintă prețurile. În felul acesta este înlocuită îngrijorarea difuză legată de economia țării, cu una foarte precisă, prețurile.

Începând cu 1 februarie, prețul gazelor la consumatori a crescut în medie cu 8,5%, ca urmare a creșterii prețului gazelor din import, dar și a tarifelor de distribuție.

Majorarea prețurilor gazelor naturale va lovi populația din două părți: creșterea costurilor utilităților influențând corelativ și valoarea produselor în general, fie ele mărfuri sau servicii.

Potrivit reprezentanților Asociației Oamenilor de Afaceri din România, efectele scumpirii gazelor se vor face simțite în tot mediul economic, de la industria chimică la cea alimentară, și nu este exclus riscul creșterii speculative a prețurilor, îngreunând și mai mult, și nejustificat, situația românilor cu venituri mici și foarte mici.

Iată de ce, profitând de posibilitatea pe care o am, de a mă exprima în Legislativul României, solicit Executivului să ia toate măsurile legale împotriva speculațiilor, în special a acelora care dețin monopolul în diverse domenii, și pentru care scumpirea gazelor reprezintă un pretext ideal pentru majorarea prețurilor la produsele proprii.

Sunt conștient că nu va fi atât de simplu, deoarece "băieții deștepți" pot să aibă rude foarte apropiate chiar în vârful ierarhiei societății noastre.

Cu deosebită considerație.

    Ioan Stan - declarație politică intitulată Secretele formularelor E.112;

Domnul Ioan Stan:

"Secretele formularelor E.112"

Despre formularele E.112, în baza cărora pacienții cu boli grave ce nu pot fi tratați în România au dreptul la asistență medicală în clinici din străinătate, s-a aflat din mass-media.

Este dureros ca familia sau cei ce au/sau au avut în îngrijire pacienți cu boli grave să afle din mass-media că au avut sau au posibilitatea tratării acestora sau chiar să fie salvați în alte țări.

De la începutul anului 2007 și până în prezent, cu siguranță că multe cazuri ar fi putut fi rezolvate dacă pacienții sau familiile acestora știau despre această posibilitate dar autoritățile, unii medici și chiar casele de asigurări de sănătate județene au făcut un secret din aceasta.

Se dă vina pe medicii de familie, spunându-se că aceștia au fost informați de existența acestui formular, dar consider că este o cale jalnică din partea autorităților medicale de a se disculpa în acest fel.

Ministerul Sănătății, C.A.S. și unele cadre cu funcții de răspundere de la nivelul spitalelor județene se fac vinovați pentru neinformarea și nesusținerea unei campanii de informare în rândul populației.

Probabil că cei care aveau datoria de a informa populația au "secretat" acest formular în mod intențonat.

De ce să se complice medicul curant pentru întocmirea unui raport medical pentru pacient, care să conțină recomandarea pentru efectuarea tratamentului în străinătate?

De ce să-și pună în discuție profesionalismul și faptul că serviciul medical corespunzător diagnosticului pacientului nu poate fi asigurat în clinica unde el este medic sau șef de secție?

Sau, de ce să piardă el un pacient care, chiar dacă nu are prea multe șanse de vindecare, este de multe ori, pentru medicul curant, o sursă de întregirea bugetului personal. Doar se știe că sănătatea nu are preț.

Altfel nu pot să înțeleg nici acum, după ce se cunosc secretele formularului E.112, reținerea unor medici de a-și informa pacienții cu boli grave de posibilitatea tratării acestora în clinici din străinătate sau refuzul acestora în ce privește întocmirea documentației necesare.

Solicit Ministerului Sănătății ca, prin intermediul mass-media și al altor mijloace, să facă o campanie de informare a populației despre condițiile obținerii acestui formular și obligativitatea medicilor, acolo unde este cazul, de a întocmi documentația necesară obținerii aprobărilor celor în drept.

Față de cele de mai sus, solicit, cu deosebit respect, intervenția Ministerului Sănătății, și, în același timp, a mi se face cunoscute în scris, măsurile luate.

    Ioan Stan - comentarii pe tema schimbării bordurilor stradale în București;

Domnul Ioan Stan:

Mi-a plăcut întotdeauna matematica. Am avut șansa de a mă instrui în domeniu cu profesori dedicați procesului pedagogic și elevilor. Îmi plăcea foarte mult mai ales unul dintre dascălii mei care, pentru a aduna către matematici mințile noastre doritoare de ieșire din peisajul școlăresc de zi cu zi, obișnuia să ne "traducă" în fragmente de realitate mărimile rezultate din calcul. Ne plăcea cu adevărat și mai ales ne trezea interesul.

Cred că domnul profesor cu pricina ar fi satisfăcut să afle că această metodă de conștientizare a unor cifre este, în zilele noastre, una din puținele căi de a transmite, sperând în impactul cuvenit, către milioanele de contribuabili la bugetul de stat cum se cheltuiesc de către aleșii lor bănuții pe care, odată munciți, îi dau statului.

Să exemplificăm!

În București, în ultimii trei ani, pentru ca să "trăim bine" edilii guvernanți s-au ocupat cu mare interes de schimbarea bordurilor stradale.

Și când zic "mare interes" este de fapt "foarte mare"!

Iată ce spun calculele făcute de, probabil, foști elevi ai fostului meu profesor și date publicității, să priceapă oricine cât ne costă să trăim, cum spuneam, "bine": 2,5 milioane de borduri montate în ultimii trei ani în București; 2000 de străzi reabilitate în București - cu ajutorul bordurilor de mai sus; 1200 km lungime de bordură, echivalent al distanței București-Viena; 25 milioane de euro cheltuite din banii bucureștenilor.

Unde mai pui că după maximum doi ani pulberea se alege de bordurile cu pricina și numai bine se pot apuca edilii de montat altele, numai și numai pentru binele cetățenilor.

Citind eu cu mare mirare cele de mai sus într-un cotidian de mare circulație am încercat un accentuat sentiment de reproș la adresa celor ce s-au străduit să mă învețe și pe mine matematică. Mi-au gâdilat imaginația cu tot felul de exemple, mai mult sau mai puțin plastice, spre a mă convinge cât de la locul ei este această știință, în lumea cea de toate zilele.

Dar nu mi-a spus nici unul, niciodată, cum se transpune în bani distanța București-Viena calculată în borduri!

Că nu mă mai făceam inginer agronom în veci pururea!

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Pledoarie pentru interzicerea cultivării plantelor modificate genetic;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Pledoarie pentru interzicerea cultivării plantelor modificate genetic"

Mă văd nevoit să revin cu o nouă declarație politică pe această temă, deoarece acest fenomen tinde să devină din ce în ce mai periculos pentru sănătatea populației. În calitate de parlamentar, am inițiat mai multe întrebări și interpelări ministerelor de resort, pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic și impactul lor asupra sănătății populației.

Am primit răspunsuri referitoare la faptul că legea română nu reglementează punerea pe piață a produselor procesate - alimentare sau hrana pentru animale - obținute din plante modificate genetic, de exemplu: uleiul obținut din soia, șroturi de soia etc., iar plantele modificate genetic cultivate în România reprezintă un risc "neglijabil", beneficiind de prevederi speciale, care transpun legislația specifică a Uniunii Europene în domeniu.

Dar iată care este situația în Uniunea Europeană, problematica ingineriei genetice fiind foarte controversată, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu, pentru a înlătura orice temere a consumatorului european față de plantele modificate genetic. Astfel, în 2003, Parlamentul European și Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele și hrana pentru animale modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste și să le publice. Numai că, în momentul de față, acest lucru nu se întâmplă. Această situație confuză din Uniunea Europeană se transpune și în România, care a devenit un însemnat producător și consumator de organisme modificate genetic, asta din cauza faptului că nu avem o legislație adecvată în domeniu și a lipsei informării consumatorilor. Potrivit Greenpeace, în România, pe lângă soia modificată genetic, se mai comercializează și cartofi, orez, porumb și prune modificate genetic, iar autoritățile competente "închid ochii" la o problemă atât de gravă, cetățenii devenind cobai pentru aceste produse, constatându-se că cei care consumă O.M.G.-uri sau lucrează cu acestea, pot suferi afecțiuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, mărirea riscului de avort la femei, precum și nașterea copiilor cu malformații genetice. Riscurile pe termen lung asupra oamenilor, animalelor și solului nu sunt cunoscute, însă studiile arată că, pe termen scurt - trei luni - există semne de toxicitate în organele interne - ficat și rinichi - la animalele testate, iar toxina produsă de porumbul MG are efecte negative asupra speciilor nevizate și asupra solului. Aceleași argumente au fost folosite și de către Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, pentru a bloca alte soiuri de porumb MG de același tip - care produce toxina Bt.

Conștientizând pericolul pe care îl reprezintă cultivarea porumbului modificat genetic, cinci state membre ale Uniunii Europene - Franța, Austria, Ungaria, Polonia și Grecia - au interzis deja importul și cultivarea MON810. De asemenea, articolul 23 din Directiva Europeană 2001/18/EC permite statelor membre ale Uniunii Europene să folosească clauza de salvgardare pentru a interzice plantele MG autorizate în Uniunea Europeană.

Problema devine gravă dacă ne gândim că există magazine de produse naturiste care comercializează aceste produse obținute din plante modificate genetic. Deci, așa-zisa valoare nutrițională îmbunătățită a organismelor modificate genetic nu este decât o poveste frumoasă, menită să ademenească credulii. Nu ne putem imagina cât de nelimitate pot fi efectele secundare și accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se "joacă" cu ordinea și echilibrul atât de fragil al celulelor vieții.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Asuprirea românilor;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "Asuprirea românilor".

În aceste zile se văd foarte bine rezultatele politicii partidelor de dreapta din România, care s-au perindat la putere în ultimii trei ani. Totul merge din rău în mai rău, viața românului simplu este pe zi ce trece tot mai grea, datorită avalanșei scumpirilor care îl lovește în ultima perioadă, odată la câteva luni, din ce în ce mai năprasnic.

Iar guvernul, în acest timp, ce face sau, mai bine zis, ce ar trebui să facă și nu face? Strategii și politici coerente de guvernare pe termen mediu și lung, pentru bunăstarea populației, ar trebui să facă, dar în practică nici nu se pune problema de așa ceva, deoarece, de trei ani, de când România este condusă de dreapta, politicile sociale sunt lăsate la voia întâmplării și sunt doar o reacție la valul de scumpiri, pentru a-i mai da omului o gură de oxigen, ca să mai respire ceva timp, dar nicidecum pentru a contribui la însănătoșirea lui.

Toată atenția și interesul lor s-a canalizat spre oamenii de afaceri, care în acești ani au crescut cât alții în șapte, datorită politicilor și măsurilor economice, precum cota unică, care, însă, dacă într-o parte a creat bunăstare, în cealaltă parte, printre oamenii cu venituri mici, a creat premise pentru o sărăcie durabilă. Astfel, se poate afirma că în acești ani de guvernare de dreapta omul cu venituri mici și medii din această țară a fost pur și simplu lăsat de izbeliște, grijile și problemele lui nu au contat. Ba, mai mult chiar, ori de câte ori era nevoie de umplerea unui gol la buget, se creau noi și noi taxe, care se puneau în cârca oamenilor săraci și de condiție medie din această țară.

Așa stând lucrurile, guvernele de dreapta din ultimii ani au devenit pentru românul simplu, prin politicile lor dezastruoase, o forță de asuprire.

    Costică Macaleți - intervenție politică intitulată Ștefan Luchian - 140 de ani de la nașterea unui artist desăvârșit;

Domnul Costică Macaleți:

"Ștefan Luchian - 140 de ani de la nașterea unui artist desăvârșit"

Declarația mea politică de azi se referă la aniversarea a 140 de ani de la nașterea unui mare artist pe care județul Botoșani l-a dat culturii române, dar și europene și universale - Ștefan Luchian.

Ștefan Luchian s-a născut pe 1 februarie 1868, la Ștefănești, în județul Botoșani. Era primul fiu al soților Elena (născută Chiriacescu) și Dumitru Luchian.

La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX Ștefan Luchian era deja recunoscut drept pictorul român cel mai important. Un succesor inspirat al lui Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu, considerați "părinții" picturii românești, Luchian își făcuse simțită prezența în peisajul artistic, prin lucrările sale remarcabile. A pictat peisaje, portrete, naturi moarte și mai ales flori. Peisajele sale demonstrează interesul său pentru natură și pentru simbioza dintre vegetația abundentă și ființa umană. Stilul său este și o reflecție a luptei pe care a dus-o cu boala care l-a chinuit și în final l-a ucis, permițându-i de la jumătatea vieții doar reveniri scurte în lumea artistică, urmate de lungi internări în sanatorii și spitale, și perioade chinuitoare de convalescență, în care a lucrat enorm, încercâd să recupereze timpul pierdut.

Vocația viitorului pictor se declară încă din copilărie. El rezistă cu încăpățânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la școala militară. În 1873 familia se mută la București. Ștefan Luchian se înscrie în 1885 la școala de pictură a Școlii Naționale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în 1889, obținând medalia de bronz pentru un "Cap de expresie" și un "Studiu după natură". Maestru nedisputat i-a fost, în această perioadă de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian a găsit încurajarea, fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalității.

Opera lui Luchian începe prin a realiza copii după lucrări de Rembrandt și Coreggio. Pe lângă pictură, Luchian își încearcă talentul de scriitor, una dintre poeziile sale "Sub cămăși de borangic" fiind publicată în 1890 în revista "Generația viitoare". Bucuros de debutul său, Luchian se întoarce în același an în România, pentru a-și continua cariera artistică. Expune pentru prima oară cinci tablouri, marcate de experiența perioadei germane. Simțind nevoia de a-și continua pregătirea, Luchian pleacă în martie 1891 la Paris, mutându-se pe Strada Michel, la numărul 48, în celebrul Cartier Latin. Este deosebit de impresionat de stilul lui Delacroix și Coubert și începe să cunoască mai bine curentul impresionist. Dorind să participe la o expoziție pariziană, termină în februarie 1892 un tablou de mari dimesiuni intitulat "Un convoi la Plevna", dar este nevoit să se întoarcă în țară pentru a participa la înmormântarea mamei sale.

Atracția Parisului este prea puternică, Luchian întorcându-se în capitala Franței în toamna aceluiași an. Urmează cursurile Academiei Julian, lucrând în atelierele lui W. Bouguereau și Tony Robert-Fleury.

Se întoarce în primăvara lui 1893 la București, participând cu patru tablouri la o expoziție.

Împreună cu Titus Alexandrescu, deschide în primăvara anului următor o mică expoziție într-un atelier de pe Strada Regală nr.11, unde locuia.

În mai este ales membru în juriul "Expoziției anuale a artiștilor în viață", prima ediție a acestui eveniment cultural, organizată după 13 ani. Luchian expune opt tablouri la această expoziție organizată la Ateneul Român. Ocupă în final locul trei în concurs, pentru lucrarea "Efect de lună". Încearcă să ocupe un post de profesor în cadrul Școlii de Arte Frumoase din Iași, dar se retrage, acuzând comisia de incorectitudine.

În 1895 este ales vicepreședinte al "Cercului artistic de la Ateneu", la expozițiile căruia participase cu mai multe lucrări.

În lua mai, Direcția Monopolurilor îi comandă o lucrare de mari dimesiuni, intitulată "Mănăstirea Tismana".

Tot mai apropiat de grupul artiștilor din "Cercul artistic", Luchian începe să participe tot mai des la expozițiile organizate de aceștia.

În februarie 1896 Luchian cumpără o clădire pe Bulevardul Kiseleff, mutându-se aici pe 23 aprilie. Semnează Manifestul "Expoziției Artiștilor Independenți", manifestare organizată în același an în București, în cadrul căreia sunt expuse lucrări de Luchian, Artachino, Bogdan-Pitești, Vermont. Criticii îl consideră pe Luchian ca un artist "cu adevărat independent și modern". Expoziția era gândită ca un protest îndreptat împotriva organizatorilor expozițiilor oficiale.

Alături de C. Artachino pictează frescele mai multor biserici din România.

În 1897 este ales membru în comitetul de conducere al Societății "Ileana", care își deschide prima expoziție de pictură pe 21 februarie 1898. Luchian este prezent cu 21 de tablouri, care îi aduc laudele criticilor de artă și aprecierea colecționarilor.

În vara acestui an începe să lucreze la Biserica din Alexandria, terminânâd pictarea acesteia la sfârșitul lui septembrie.

În această perioadă o cunoaște pe Cecilia Vasilescu, o tânără căreia îi predă lecții de pictură, cei doi tineri îndrăgostindu-se. Încep să se manifeste primele semne ale bolii care va începe să-l tortureze trei ani mai târziu și care îi va aduce și moarte peste mai puțin de două decenii.

În iunie 1899 planurile sale de a se căsători cu Cecilia Vasilescu se împotmolesc din cauza bolii.

În noiembrie participă la "Expoziția anuală a artiștilor în viață", două dintre pastelurile expuse fiind alese pentru "Expoziția Universală" de la Paris din 1900.

Alături de prietenul și colaboratorul său C. Arteachino, Luchian începe pictarea Bisericii Brezoianu din București.

Comitetul Societății "Ileana" se decide că este momentul să intre și pe piața publicațiilor cu Revista literară și artistică "Ileana", Luchian ocupându-se de partea artistică.

După 1900 continuă să lucreze, bucurându-se de admirația și respectul pasionaților de artă. Este perioada în care realizează o adevărată capodoperă, emblematică pentru stilul său - "Safta Florăreasa".

La sfârșitul lui 1901 starea sa de sănătate se agravează din nou, fiind internat la Spitalul Pantelimon. Paralizat, va sta în spital până în 1902, când reușește să meargă ajutat de un baston.

Cu toată gravitatea bolii, Luchian continuă să picteze, deschizând în 1903 o impresionantă expoziție personală la Casa Assan, unde sunt reunite 39 de lucrări, pasteluri și acuarele.

Își petrece vara acestui an la Constanța și Techirghiol, apoi la Filipeștii de Pădure, într-o încercare disperată de a-și depăși boala.

În 1904 este unul dintre participanții la o expoziție destinată colectării de fonduri pentru a-i oferi tânărului artist N.S. Petrecu o bursă la Paris. Continuă să participe la noi expoziții colective și personale, în țară și în străinătate, numele său fiind deja cunoscut ca o garanție a calității picturilor.

Din 1909 până la sfârșitul vieții va fi țintuit în fotoliu. Fixase însă în memorie "splendorile scânteietoare" ale peisajului românesc, pe care îl va reda într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată.

Tehnicii uleiului, Luchian îi alătură, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor, delicatețea catifelată a petalelor le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului.

Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el își concentrează în această direcție toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce "Florile" lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm "Anemonele" - adevărate capodopere.

În 1910 deschide o amplă expoziție personală la Ateneul Român, cu peste 80 de lucrări. Toate eforturile sale de a rezista bolii sunt zadarnice, artistul fiind internat în 1911 la Sanatoriul Dr. Mărgăritescu.

Revine în viața artistică în luna aprilie a următorului an, participând cu nouă creații la expoziția "Tinerimii Artistice". Tot în cadrul manifestărilor organizate de "Tinerimea Artistică" expune pentru ultima oară, în 1915.

Moare pe 28 iunie la București, fiind înmormântat la cimitirul Bellu. Avea doar 48 de ani.

Către sfârșitul vieții, Ștefan Luchian nu mai putea ține penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Voința sa și pasiunea uriașă pentru artă aveau să inspire generații numeroase de artiști.

Declarația mea politică nu va putea niciodată să cuprindă nici în sute de pagini contribuția pe care Ștefan Luchian a adus-o în artă. Dar țin ca, în numele locuitorilor ținuturilor botoșănene în care s-a născut Luchian, să aduc un omagiu artistului de la nașterea căruia s-au împlinit 140 de ani la 1 februarie și să reamintesc că această țară a avut și are valori certe, recunoscute în plan intern și internațional, care trebuie promovate mai mult și a căror exemplu trebuie să inspire tânăra generație și, de ce nu, să ne evidențieze ca popor inspirat și creator de opere nemuritoare în cultura universală.

    Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Politica păguboasă a lui Traian Băsescu crește factura la încălzire;

Domnul Viorel Pupeză:

"Politica păguboasă a lui Traian Băsescu crește factura la încălzire"

Politica externă neprietenoasă față de Rusia se traduce în prețuri record ale gazului metan pe piața internă. Din această lună, românii vor plăti mai mult cu peste 8% pentru factura de la încălzire, fiind anunțate și majorări spectaculoase pentru prețurile la energie electrică, motorină, păcură utilizate drept combustibil pentru producerea energiei termice, în urma aplicării noilor niveluri ale accizelor.

Se pare că și oficialii de la Bruxelles vor să aducă prețul gazelor românești la nivelul celor din import, ceea ce ar însemna practic dublarea tarifelor. Românii plătesc oricum un preț dublu față de cel pe care-l plăteau în urmă cu patru ani, iar la mijlocul anului 2008 sunt programate alte scumpiri. Și asta după ce premierul Călin Popescu-Tăriceanu anunța, în noiembrie 2006, că prețul gazelor naturale nu va mai crește în următorii doi ani pentru consumatorii casnici, ca urmare a unei înțelegeri dintre Guvern și proprietarii austrieci ai companiei Petrom. În aceeași perioadă, președintele Traian Băsescu povestea la televizor despre proiecte care să asigure securitatea energetică a întregii Europe. De atunci nu s-a mai auzit nimic.

În fapt, nu s-a mai povestit nimic la București, la vecinii de peste Dunăre situația este alta, pentru că Bulgaria va fi inclusă în proiectul gigant care va alimenta cu gaze naturale rusești Occidentul. Astfel, Bulgaria, și nu România, va deveni una dintre verigile cheie în lanțul energetic european, asimilând astfel și influență la nivelul Uniunii Europene și va încasa, suplimentar, câte 1,4 miliarde de euro anual.

Este un succes al diplomației bulgare cu care Palatul Cotroceni nu se poate mândri; oricum nu a înregistrat niciunul în actualul mandat. Acum, proiectul Nabucco devine doar o poveste de domeniul trecutului. România nu a avut mai nimic de comentat nici în ceea ce privește construcția centralei nucleare de la Belene, unde Rusia ar putea investi 3,8 miliarde de euro.

În tot acest timp, Palatul Victoria și Palatul Cotroceni s-au transformat într-un platou de filmare pentru un desen animat de genul Tom și Jerry, fiecare protagonist încercând să găsească cele mai ingenioase metode de răzbunare, în loc să găsească soluții comune pentru problemele reale ale cetățenilor români. Politica externă s-a redus la trimiterea de răvașe reciproce, de dosare și mape profesionale, timp în care alți șefi de stat și de guvern de prin Europa parafează contracte majore, care oricât de neimportante ar putea părea pentru românul de rând, de fapt își pun amprenta asupra costurilor vieții de zi cu zi.

Președintele Traian Băsescu ar fi trebuit să-și arate adevărata valoare în această chestiune majoră. Declarațiile lipsite de profesionalism, uneori critice, înțepăturile cu care este obișnuit cârmaciul ar fi trebuit exprimate doar în luptele politice interne, al căror artizan este, nu aduse la adresa Moscovei. Este o dovadă că Traian Băsescu nu s-a putut ridica la nivelul acestor vremuri mult mai pretențioase decât acelea când ducea războiul câinilor vagabonzi din București.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Încărcatul carului între dorință și putință.

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Încărcatul carului între dorință și putință"

Dimensionarea bugetului se aseamănă foarte mult cu încărcatul fânului în car, chiar dacă acest lucru se face, din păcate, din ce în ce mai rar.

La început, cei care aruncă fânul în căruță realizează acest lucru cu mare ușurință, puterea lucrătorului este mai mare, spațiul pentru aruncare este suficient, iar energia necesară aruncării este mai mică.

Pe măsură ce carul se umple, aruncarea se face cu grijă mai mare pentru a nu deranja lucrul deja făcut, lucrătorul dă semne de oboseală și energia necesară aruncării la o înălțime din ce în ce mai mare, uneori prea mare, depășește puterea celui care face această operație. Putem să considerăm că tot parcursul umplerii este important, dar în faza finală apare momentul decizional esențial de apreciere a sfârșitului umplerii. Există mai mulți factori care determină acest moment, unul mai important decât celălalt, oboseala, plictiseala sau, uneori, epuizarea, dorința ca la un drum să reușești să duci cât mai mult, dorință că ceea ce așezi să nu se risipească, grija față de puterea animalului și a rezistenței mijlocului de transport, nerăbdarea cu care este așteptată încărcătura, starea vremii și, nu în ultimul rând, starea drumului pe care mijlocul de transport va circula.

Pentru construcția unui buget poate să apară oboseala, plictiseala, în sensul că nu există interes pentru atragerea veniturilor, epuizarea fiind prezentă și în construcția programelor, proiectelor, acolo unde resursa financiară este legată de un anumit obiectiv, de realizarea unui obiectiv de investiții cu o anumită funcționalitate, de realizarea unor servicii de sănătate, educaționale și de asigurare a serviciilor care stau în competența statului și a autorităților locale.

De asemenea, dorința de a duce cât mai mult se poate materializa în dorința de a face cât mai multe în cadrul bugetului. Această dorință poate fi bună dacă există grija pentru venituri și există și proiecte și programe corecte în materializarea dorințelor. În situația când dorința nu se corelează cu putința, carul sau bugetul se poate distruge, cărăușul intră în impas, iar bugetul devine o simplă bucată de hârtie fără nicio acoperire.

Oprirea carului sau, altfel, nefuncționalitatea bugetului poate să apară și atunci când animalul este insuficient îngrijit sau hrănit sau este determinată de situația în care nu există grija față de starea mijlocului de transport și nu există știința de a-l încărca cu atât cât trebuie. Altfel, nefuncționalitatea bugetului, în starea supraîncărcării poate să aibă aceleași cauze, fie creatorii resurselor financiare nu se bucură de o bună grijă, fie nu există știința utilizării energiei suficiente pentru a trage carul bugetului în cele mai bune condițiuni.

Soluția în această situație ar fi legată de întărirea sistemului care poate să dea energie bugetului sau, dacă acest lucru nu este posibil, se realizează cu o bună cântărire și analiză, prioritățile necesare a fi realizate de acel transport, iar ce rămâne deoparte pentru susținerea unui alt transport. Această cântărire în funcție de priorități este foarte importantă. Pentru ca procedura să fie una corectă și obiectivă ar trebui ca prioritățile să fie stabilite în funcție de anumite criterii, proiecte și programe. Practic, cum în marea majoritate a situațiilor, dorințele sunt mai mari decât posibilitățile, etapa de adoptare a bugetului este foarte importantă și reprezintă locul unde se materializează și se concretizează politicile la nivel local și național. Dacă operația de cântărire este corectă și dorințele sunt presante, iar după tot calculul de armonizare, există dorințe mai mari decât resursele, se apelează, în ultimă instanță, la ajutor, la împrumut, luând în calcul faptul că ajutorul trebuie întors, iar împrumutul restituit.

Este păgubos ca într-un asemenea moment și în situațiile în care dăm un vot celor care vor avea posibilitatea de a materializa concret raportul dintre dorințe și posibilități să discutăm cu maximă energie despre altceva, despre fuziune sau rupturi, despre teoria votului uninominal, despre trecut, despre poziționarea individuală la nivelul întregului, despre picanterii care nu duc nicăieri, despre starea grădinii zoologice.

Lângă un car care nu merge există preocupare, îngrijorare, se constată situația, se apelează la ajutor, iar în caz extrem se încearcă constituirea altuia. Lângă un buget care nu funcționează, dacă nu există preocupare, îngrijorare și nu se caută soluții, se apelează la ajutorul înțelegerii sau se încarcă de împrumuturi.

Analizând logica actualei construcții bugetare, ajungem la concluzia că funcționalitatea acestuia este gândită de la o zi la alta, pentru o perioadă scurtă, neexistând dorința unor construcții durabile, abordarea este formală și nu vizează decât interesul personal și nu interesul comunitar sau interesul național.

Tendința de a pune mai mult în car, știind că datorită unor multiple cauze încărcătura se diminuează în folosul unora până la destinație, este păguboasă, deoarece la nivelul bugetului încărcarea acestuia peste măsură, cu scopul ca la sfârșit să ajungă o parte suficientă, se traduce prin risipă sau alimentarea direcționată a unor bureți intermediari ai interesului personal. În situația în care situația dată este creată cu bună credință, asistăm la formula în care construcția bugetului ține cont mai puțin de interesul general și mai mult de îndestularea interesului economic al celor aflați în preajma Puterii sau pentru satisfarea interesului politic al susținătorilor. Prin acțiunuile actualei Puteri, consider că folosirea construcției și execuției bugetare se găsește în această situație complet neeuropeană.

Și într-un caz și în celălalt asistăm la situații nefavorabile care diminuează potențialul bugetului de valorificare durabilă a resurselor financiare. Prin prestația actualului Guvern, consider că acesta se găsește, din păcate, de la un capăt la altul, în aceste situații nefavorabile României.

Din experiența anilor precedenți, consider că vom asista la alocări pe criterii de sprijin politic și la numeroase rectificări în plus sau în minus, după cum o cere interesul zilei. Tendința de a pune în sarcina bugetului mai puțin decât se poate consuma se interpretează ca fiind situația în care există nepăsare, superficialitate, lipsa unui program clar, suficiența față de interesul public.

Pentru a face demonstrația faptului că nu există o preocupare minimă din partea actualilor guvernanți, nici măcar cât grija țăranului la încărcatul carului, vă propun spre reflecție câteva din gândurile reieșite de la analiza bugetului pe anul 2008, acesta urmărind următoarele aspecte:

  • inconsecvența în aprecierea unor indicatori;
  • corelări necorespunzătoare în calculele făcute;
  • probleme deosebite care demonstrează diferența între faptele bugetului și spusele celor care se găsesc la guvernare;
  • propuneri.

POLITICA BUGETARĂ
OBSERVAȚII

I. INCONSECVENȚA ÎN APRECIEREA UNOR INDICATORI
Nr.crt. Indicatorul Aprecierea în Raportul privind situația economică pentru anul 2008 și proiecția acestuia pentru anii 2009-2011 Aprecierea în Planul de convergență revizuit al Guvernului pentru zona euro, decembrie 2007 Diferența de abatere procentuală
1. Rata medie a inflației pe anul 2008 4,2% (la sfârșitul anului 2008 va fi de 3,8%) 5,7% 57-42/42=35%
57-38/38=50%
2. Creșterea exporturilor pe anul 2007 15,3% 8,3% 84%
3. Creșterea exporturilor prevăzute pentru anul 2008 17,1% 10,3% 66%
4. Rata șomajului în anul 2008 4,3% 6,9% 60%
5. Rata de schimb euro-leu pe anul 2008 3,11-3,17 3,30 6,1%

CARACTERIZAREA BUGETULUI

Construcție bugetului se face pornind de la premise insuficient fundamentate.

Se apreciază că rata medie a inflației anuale pe anul 2008 va fi de 4,2%, iar rata inflației la sfârșitul anului 2008 va fi de 3,8% (pag.38, Raportul privind situația macroeconomică (RSM) pentru anul 2008). Aprecierile de ultimă oră ale Guvernului din cadrul Programului de convergență revizuit (PC) în decembrie 2007 arată că rata inflației pe anul 2007 va fi de 4,8%, iar pentru anul 2008 va fi de 5,7 %. Această situație influențează negativ parcursul României pentru zona euro, acesta fiind mai dificil decât cel preconizat inițial în anul 2004.

Exporturile sunt preconizate să aibă o creștere pe anul 2007 cu 15,3% (Raportul privind situația macroeconomică, pag.15), iar în Programul de conversie, o creștere cu 8,3%.

Exporturile pe anul 2008 sunt prevăzute a avea o creștere de 17,1% (RSM, pag.36) și în PC o creștere de 10,3%.

Rata șomajului pe anul 2008 prevăzută în RSM este de 4,3% și în PC este de 6,9%.

În RSM sunt precizate mai multe valori ale ratei de schimb euro-leu. Astfel, 1€=3,17 lei pentru anul 2008

  • 1€=3,38 lei pentru anul 2007
  • 1€=3,11 lei pentru anul 2008
  • 1€=3,50 lei pentru anul 2009

În cadrul PC, rata de schimb euro-leu este apreciată la 3,30 lei pentru un euro în anul 2008.

II. CORELĂRI NECORESPUNZĂTOARE
Nr.crt. Indicatorul Valoarea cuprinsă în buget Valoarea calculată pe baza datelor prezentate în raport Diferența procentuală Observații
1. Impozitul pe venit, profit și câștiguri de la persoane fizice 17.543,7 mil lei 20.143,8 mil.lei 14,8% venit subapreciat Calculul s-a făcut în funcție de numărul de salariați, venitul mediu salarial brut lunar și cota unică de impozitare
2. Consumul Conform TVA prevăzut în buget 223.726 mil. lei Conform veniturilor la nivelul persoanelor fizice și juridice - 168.525 mil.lei (în situația în care toate veniturile ar fi alocate consumului)   Consumul în afara veniturilor 55.201 mil.lei cu 24% venit suprapreciat
3. Bugetul fondurilor externe nerambursabile Se apreciază că veniturile, apreciate la valoarea maximă vor fi egale cu cheltuielile 11.440 mil.lei Practica anului 2007 și a altor țări care au parcurs drumul integrării arată că rata de absorție este puternic subunitară. (media fiind la 50%)   La capitolul venituri, mult mai realistă ar fi așezarea sumei de 6.000 mil.lei cu 50% venituri suprapreciate

III. PROBLEME DEOSEBITE CARE DEMONSTREAZĂ DIFERENȚA ÎNTRE FAPTELE BUGETULUI ȘI SPUSELE CELOR CARE SE GĂSESC LA GUVERNARE

1. Se spune că se va acorda o atenție deosebită descentralizării resurselor la nivelul bugetelor locale.

Situația reală: 10. Bugetul general centralizat al bugetelor locale reprezintă doar 9,12% din p.i.b., cu mult sub nivelul Suediei 27% și nivelul Letoniei 15%.

20. Bugetul general centralizat al bugetelor locale are un excedent de 220 milioane lei, cu toate că nevoile sunt foarte mari, iar bugetul de stat are un deficit de 11.880 milioane lei.

2. Se spune că se acordă o atenție deosebită întreținerii și dezvoltării infrastructurii rurale.

Situația reală - Suma defalcată din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile județene și comunale pe anul 2008 se ridică la 474 milioane lei, adică 0,1% din p.i.b.. Foarte puțin având în vedere starea drumurilor județene și comunale și numai de 0,025 %, adică 100 milioane pentru pietruirea drumurilor comunale.

3. Se spune că bugetul realizează o transparență reală a alocării resurselor financiare.

- Situația reală: Exemplul 1:
Fondul de rezervă995,6 mil.lei
Transferuri între unit.adm.publice11.763,3 mil.lei
Alte transferuri13.405,3 mil lei
Total26.164,2 mil.lei

Adică 32% din totalul cheltuielilor din cadrul bugetului de stat (BS). Prin urmare, BS devine cutia neagră care se află la îndemâna primului ministru și a Guvernului pentru alocări, în general pe criterii politice.

Exemplul 2:

Triplarea fondurilor de rezervă de la 356,2 milioane lei în 2007 la 1045,6 milioane lei, adică o creștere de 2,93 ori, practic de 2,5 ori mai mult decât se alocă pentru drumuri județene și drumuri comunale (într-un an electoral, fonduri disponibile).

Se spune că suma alocată pentru învățământ este de 6 %.

Situația reală - prin bugetul de stat se alocă 10.427, 5 milioane lei, care reprezintă o pondere de 2,3 % din p.i.b..Se pare că restul până la 6% va proveni din alocări de la bugetele locale și prin veniturile proprii ale unităților de învățământ.

Se spune că Parlamentul aprobă bugetul în întregul lui.

Situația reală - Bugetul general consolidat nu are caracter de lege și nu este aprobat de Parlament. Acest lucru înseamnă că sunt venituri atrase și cheltuieli care se fac fără aprobarea Parlamentului.

Lipsa de claritate în stabilirea realizărilor fizice pentru alocări financiare făcute prin buget.

Situația reală - Formulările sunt generale, se vorbește despre continuarea lucrărilor la Autostrada Brașov-Borș, spre exemplu, și nu se exprimă fizic nicio realizare sau o finalizare de lucrare.

Se afirmă eficiența efectelor acestui buget.

Situația reală - Un singur exemplu demonstrativ - se alocă 2,7% din p.i.b. pentru agricultură, iar aceasta contribuie cu 6,2% din p.i.b..

Se spune că bugetul este clar și transparent.

În concluzie putem spune că:

  • Legea bugetului este înlocuită de rectificări, care sunt realizate prin intermediul ordonanțelor de Guvern;
  • Legea bugetului se realizează în lipsa unei viziuni și în absența unei strategii fiscale pe termen mediu;
  • lipsa de prognoză pentru veniturile și cheltuielile unui an și a unei planificări multianuale afectează eficacitatea bugetului în realizarea lui.

Cum va fi carul bugetului anului 2008, stimați guvernanți?

Sigur, va fi unul cu poticneli, cu neajunsuri, cu retușuri, care în mod precis va afecta cetățenii și viitorul durabil al României.

Sunteți conștienți de acest lucru, stimați guvernanți ?

  Informare privind demisia domnului Dragoș Ujeniuc din PD-L și revenirea la P.N.L.  

- după pauză -

Lucrările ședinței s-au reluat la ora 10,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171. Sunt absenți 159, din care 6 participă la alte acțiuni parlamentare.

Mai întâi, avem un anunț cu caracter personal, din partea domnului deputat Dragoș Ujeniuc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă fac cunoscut faptul că, începând de astăzi, am demisionat din Partidul Democrat-Liberal și redevin membru al Partidului Național Liberal. (Aplauze)

Ca o explicație care să lămurească semnificația gestului meu, vă mai anunț că întreaga Filială județeană Giurgiu a fostului Partid Liberal-Democrat a urmat același drum.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Vă informez, de asemenea, că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marți, 5 februarie 2008; programul de lucru pentru perioada 5-9 februarie 2008; Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 17 ianuarie-5 februarie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Informare privind demisia domnului Nicolae Bara din Parlament.  

Urmează să luăm în dezbatere punctele de pe ordinea de zi de astăzi.

Astfel, pentru început, avem cererea de demisie a unui deputat. Domnul deputat Nicolae Bara, ales deputat în Circumscripția electorală nr.42 București, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat, a decis să demisioneze din Parlament, din motive personale.

Consult, dacă domnul deputat se află în sală și stăruie în demisia sa? Nu se află. Luăm, atunci, act de demisia domniei sale. Declar vacant locul de deputat de București.

Informarea Președintelui României privind aprobarea propunerilor primului - ministru referitoare la participarea României cu 60 de polițiști și 115 jandarmi la misiunea Uniunii Europene din Kosovo-PESA Kosovo.  

Informarea Președintelui României privind aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu 60 de polițiști și 115 jandarmi la Misiunea Uniunii Europene din Kosovo-PESA Kosovo.

Am primit din partea domnului Președinte această informare. Uniunea Europeană se implică din ce în ce mai activ în soluționarea crizelor care apar pe teritoriul european sau în alte zone ale globului, contribuind, prin intermediul PESA, la stabilitate, securitate și prosperitate.

Unul dintre obiectivele asumate îl constituie realizarea stabilității în Kosovo, agreând, în acest sens, începerea unei misiuni în domeniul poliției și justiției.

România, consecventă politicii de consolidare a profilului distinct în cadrul Uniunii Europene, își reiterează poziția de contributoare activă la consolidarea și menținerea păcii în zona Balcanilor de Vest.

În acest context, în conformitate cu Legea nr.42/2004 privind participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu rezoluțiile Consiliului de Securitate ale O.N.U. și cu angajamentele asumate de țara noastră, am aprobat propunerile primului-ministru al Guvernului referitoare la participarea României cu 60 de polițiști și 115 jandarmi la Misiunea Uniunii Europene din Kosovo-PESA Kosovo.

Participarea României la această misiune se va realiza după adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al O.N.U. și aprobarea unei acțiuni comune a Uniunii Europene în privința viitorului statut al provinciei Kosovo și va avea un impact deosebit de favorabil pentru întărirea poziției statului nostru în raport cu statele membre ale Uniunii Europene, conferindu-i, totodată, statutul de țară furnizoare de securitate.

Fondurile financiare necesare acestei misiuni sunt asigurate de Uniunea Europeană în zona de misiune, iar cheltuielile referitoare la salarii, asigurări, echipare și transport vor fi suportate din bugetul alocat Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru anul 2008.

Luăm act de această comunicare a președintelui României.

Informarea Președintelui României privind aprobarea propunerilor primului - ministru referitoare la participarea cu forțe armate, în anul 2008, la misiuni în afara teritoriului statului român.  

De asemenea, am fost informați de Președintele României privind aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea cu forțe armate în anul 2008 la misiuni în afara teritoriului statului român.

În conformitate cu Legea nr.42/2004 privind participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român, Rezoluțiile Consiliului de Securitate ale ONU și angajamentele asumate de România, am aprobat propunerile primului-ministru referitoare la participarea cu forțe armate, în anul 2008, la misiuni în afara teritoriului statului român, menționate în documentul anexat.

Forțele armate ale României, prevăzute în planul de întrebuințare, asigură continuarea participării la misiuni sub egida NATO, UE, ONU și în cadrul Coaliției de luptă împotriva terorismului.

De asemenea, planul cuprinde și forțele cu nivel ridicat de operativitate care se vor afla în țară, cu posibilitatea de a fi desfășurate la ordin, acestea constituind contribuția României la forța de răspuns a NATO, grupurile tactice de luptă ale Uniunii Europene și formațiunile multinaționale sub mandat ONU.

Fondurile financiare necesare acestor misiuni sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării pentru anul 2008.

Luăm act de această informare din partea președintelui României.

Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente.  

Trecem la modificări în componența unor comisii parlamentare.

Astfel, Grupul parlamentar al PRM propune trecerea domului deputat Petre Popeangă de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci la Comisia pentru învățământ, tineret și sport, în limita locurilor Partidului România Mare, PRM deține patru locuri la acea comisie și are trei deputați care îl reprezintă comisia respectivă.

Dacă există observații la această propunere? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aprobarea trecerii domului deputat Popeangă la Comisia pentru învățământ.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat.

Modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal propune desemnarea unor deputați în calitate de membri ai unor comisii permanente, astfel: doamna deputat Gavrilescu Grațiela-Leocadia la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul deputat Turc Ioan la Comisia pentru politică externă, domnul deputat Plăiașu Gabriel la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul deputat Lefter Ioan-Silviu la Comisia pentru industrii și servicii, domnul deputat Cristea Ioan la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, domnul deputat Taloș Gheorghe Mirel la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; de asemenea, trecerea domnului deputat Crin Antonescu de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru politică externă.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră atunci aceste modificări.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

Grupul Parlamentar al UDMR propune trecerea unor deputați de la o comisie permanentă la alta, după cum urmează: domnul deputat Lakatus Petru de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare la Comisia pentru buget, finanțe și bănci; domnul deputat Borbély László de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Obiecții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră, atunci, această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Rog să se comunice comisiilor, astfel încât colegii noștri să poată să înceapă lucrul de astăzi.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (rămas pentru votul final).  

La Punctul 5 pe ordinea de zi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem primă Cameră sesizată, în procedură de urgență.

Doamna secretar de stat Kibedi, aveți cuvântul, vă rog.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Mulțumim și membrilor Comisiei juridice pentru solicitudinea cu care s-au aplecat asupra acestei ordonanțe de urgență și înțelegând că rostul ei este de a asigura desfășurarea activității de către Agenție, care fiind un organism autonom este inerent și ordonator de credite, și dat fiind faptul că au fost întârzieri în legătură cu numirea președintelui, situație în care nu avea cine să propună și întocmirea proiectului de buget pe anul 2008, iar în continuare gestionarea acestuia era firesc ca, ce puțin pe perioadă tranzitorie, aceasta să fie dată - așa cum s-a realizat și în situația resurselor umane - Secretariatului General al Guvernului, urmând ca, după numirea președintelui, acesta să își intre în atribuții din plin.

De aceea, pentru aceste considerente, vă rugăm să dați curs propunerii Comisiei juridice de adoptare a acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Raportul comisiei, domnul vicepreședinte Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi fi foarte scurt. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. În urma dezbaterilor, așa cum a spus și doamna secretar de stat Kibedi, în Comisia juridică, cu unanimitate de voturi noi propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea legii.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnul deputat Lucian Bolcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțelegem că emiterea acestei ordonanțe de urgență a reprezentat o necesitate pentru a face funcțional ceea ce Senatul a adoptat și trebuie să funcționeze într-adevăr. Blocată de peste doi ani de zile, această lege, datorită totalului neprofesionalism al fostului ministru al justiției, Monica Macovei, și datorită atitudinii sale sfidătoare în raport cu dezbaterile parlamentare, această lege a fost adoptată în Senat la două săptămâni după ce dezbaterile au scăpat de această presiune.

Există un impediment de funcționalitate care nu se datorează legii și el trebuie depășit.

Vreau, totuși, să adaug că maniera în care anumite atribuții ale președintelui sunt delegate vicepreședintelui - o necesitate, este prost făcută în această ordonanță de urgență; este prost făcută pentru că nu se prevăd limitele exacte ale aceste delegări și, mai ales, răspunderile pentru perioada delegată.

Cu toate acestea, noi vom vota pentru adoptarea ordonanței, evident cu un amendament redacțional pe parcursul dezbaterii textului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rugămintea, dat fiind că nu sunt amendamente, dacă vreți să formulați acum amendamentul respectiv, pentru că nu vom avea dezbateri pe articole.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Există un amendament de text, este vorba de eliminare a unei anume sintagme, care face textul neconstituțional. Și anume, la art.36 alin.(3) este punctul 3, textul este așa: "Mandatul de membru încetează înainte de termen prin revocare de către Senat pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale prin demisie, în caz de deces." Această "pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale" reprezintă o limitare neconstituțională a dreptului Senatului de a revoca un membru al mandatului.

Eu vă întreb dacă pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale, Senatul poate să hotărască încetarea mandatului, doar pentru îndeplinirea abuzivă a atribuțiilor legale nu poate, pentru că textul îl limitează. Și, în aceste condiții, este un amendament redacțional. Textul: "Mandatul de membru încetează înainte de termen, prin revocare de către Senat - fără nicio îngrădire - prin demisie și în caz de deces." Deci se elimină "pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale".

Sper că și doamna ministru va fi de acord.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Buda, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și Partidul Democrat Liberal va vota acest proiect de lege. Apreciază că este necesar pentru ca, într-adevăr, această activitate, aceste agenții să fie deblocate. Avem o observație dată de faptul că a venit prea târziu această modificare, astfel încât credem că această agenție trebuia să fi fost mai demult funcțională.

În ceea ce privește afirmația domnului coleg, cred că domnul coleg uită că singurul ministru reformator al justiției, având în vedere și raportul comisiei pe justiție, a fost Monica Macovei, domnule coleg și nicidecum alți miniștri. Dar, desigur că dumneavoastră aveți o altă problemă și vă înțelegem până la un punct.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul Partidului Social Democrat va vota acest proiect de lege privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Poate este un pic prea târziu, dar totdeauna este bine să cumpănești mai mult, mai ales că, în momentul în care această agenție a fost pusă pe hârtie de fostul ministru al justiției, teoretic, așa cum nu numai partidul nostru a sesizat, ci și alți colegi parlamentari, precum și din societatea civilă, era un instrument de reprimare și de, să-i spunem... n-am să-i spun poliție politică, dar nici departe de acest lucru nu suntem.

Mă atașez la ceea ce a spus domnul deputat Bolcaș, în ideea că atunci când un ministru colaborează cu comisiile de specialitate, cu deputații, de fiecare dată poate să apară o lege bună. În momentul în care nu există această colaborare și se consideră că adevărul absolut este la o singură persoană, se întâmplă astfel de lucruri, cu întârzieri pe care nu le-am dorit noi, cred că nu le-a dorit niciun grup parlamentar și care au fost datorate fostului ministru al justiției.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Înainte de a da cuvântul în continuare, doresc să salut delegația Consiliului Mondial al Rutenilor, condusă de domnul academician Paul Robert Magocsi, președintele Consiliului Mondial al Rutenilor.(Aplauze.)

În continuare, la dezbateri generale, domnul deputat Gheorghe Gabor, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal, ca partid de guvernământ, are poate cel mai mare interes ca Agenția Națională de Integritate să înceapă să funcționeze.

De aceea, grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Pentru noi, girul unui tehnocrat ca doamna secretar de stat Katalin Kibedi, este suficient. Vom vota această lege, deși este clar, pentru din ce în ce mai multă lume, că acest ANI este o apă de ploaie. Nu va funcționa, nu va avea niciun rezultat.

Ceea ce este necesar în România, hai s-o recunoaștem cu toții, este o verificare a originii averilor, a originii banilor. Deci un fel de Lege 18 reiterată, aceasta este soluția, dacă vrem să facem ceva cu descoperirea adevăratelor averi murdare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O precizare, stimați colegi, pentru a înlătura o confuzie. S-a spus, în repetate rânduri, de la această tribună, că această modificare vine prea târziu. Este o eroare. Este vorba de o ordonanță de urgență care a fost dată la 06.12.2007, deci la o săptămână după adoptarea legii, când s-a constatat primul impediment de funcționalitate. Ea, fiind ordonanță de urgență, a intrat în vigoare, iar noi, prin votul nostru, nu facem decât să confirmăm voința Parlamentului de existență a acestei agenții. Că va fi utilă sau nu, o să ne dovedească viitorul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă consult dacă există obiecții sau intervenții la amendamentul ridicat de domnul vicepreședinte Bolcaș. Nu există.

Atunci, neexistând amendamente admise sau respinse, cu modificarea redacțională propusă aici, am încheiat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală (retrimis comisiei).  

La punctul 6, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei juridice. Procedură de urgență. Prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog, doamna secretar de stat Kibedi.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră.

Pentru această propunere legislativă aș avea o rugăminte respectuoasă de a reflecta mai mult și a aprecia că este necesar să se retrimită la Comisia juridică faptul că nu am participat la această ședință și nu am pus la dispoziție, ca Minister al Justiției, toate datele necesare pentru a se reaprecia. Cred că va putea să fie corectată prin această retrimitere, întrucât este important de subliniat: rapoartele Comisiei Europene și cea ultimă din iunie, ceea ce se impusă Justiției române și știm că sunt multe state care au fost sancționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea articolului din Convenție care vizează celeritatea soluționării cauzelor. În aceste condiții, dat fiind faptul că din aceste rapoarte rezulta această necesitate de a efectua un studiu, care sunt totuși cauzele frecvente și majore care duc la tergiversarea soluționării cauzelor. Ministerul Justiției a reușit să întocmească un material și din acestea s-au tras niște concluzii foarte importante și anume că parte din motive sunt de natură legislativă și, în această situație, revine Ministerului Justiției datoria de a aduce acele corecturi legislative pentru a înlătura aceste cauze.

Una dintre cauze s-a remarcat a fi cu o frecvență din ce în ce mai mare, ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate, care se dovedesc un efectiv abuz de drept. Pentru că dacă cineva, și am putea pune la dispoziția comisiei astfel de motivări, ar trage imediat concluzia că este cert că se încearcă tergiversarea cauzei și că nu are nimic și nicio problemă legea respectivă și textul respectiv în raport cu prevederile constituționale.

Am putea pune la dispoziția Comisiei juridice date statistice care să reflecte cât de frecvente sunt aceste cazuri și că, din păcate, ele, repet, au mai mult caracter abuziv.

Și în aceste condiții să rediscutăm și să ne aplecăm asupra unei situații semnalate, repet, în raportul Comisiei Europene și să continuăm cu corecturile legislative acolo unde ele se impun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul Iordache, din partea comisiei.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc domnule președinte.

Comisia juridică este de acord. Vă propunem termen de dezbatere două săptămâni. Într-adevăr, la discuții, doamna secretar de stat nu a participat, a participat un director din partea Ministerului Justiției, probabil că au fost o serie de argumente care nu au fost prezentate Comisiei juridice, de aceea, noi suntem de acord cu amânarea discuțiilor, cu retrimiterea la comisii și raport peste două săptămâni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

În aceste condiții, v-aș propune, dacă sunteți de acord, să prelungim și termenul constituțional la 60 de zile ca să nu avem o problemă de adoptare tacită.

Vă rog, domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aș vrea să avertizez în primul rând Ministerul Justiției și pe viitorul ministru, oricare ar fi el, că nu prin asemenea cârpeli se rezolvă, nu atât celeritatea, cât funcționalitatea normală a Justiției, pentru că ceea ce ni se prezintă acum este o cârpeală; aceasta în primul rând.

În al doilea rând: textul, așa cum a fost conceput este total neconstituțional. Și anume, el conferă facultate judecătorului în fața căruia se ridică excepția de neconstituționalitate de a suspenda sau nu.

Deci un alt judecător decât judecătorii Curții Constituționale se pronunță asupra modului în care această excepție de neconstituționalitate ar putea fi primită, pentru că aplicarea suspendării este rodul judecății unui om ce nu face parte din structura Curții Constituționale, cu privire la posibilitățile de admisibilitate ale excepției.

Totul este prost și putred construit. Sigur că se poate reface, așa, ca o soluție de avarie. În sensul că se elimină acest "poate dispune" și se stabilește în mod categoric că nu dispune niciodată suspendarea, dar atunci s-ar crea un impact deosebit asupra celorlalte instituții procesuale civile și penale.

Nu știu dacă o retrimitere la comisie rezolvă această situație, dar este dreptul nostru să încercăm. Sunt de acord cu retrimiterea la comisie și cu prelungirea termenului, mai ales că se ridică foarte multe probleme și aș dori ca din partea Ministerului Justiției să nu ne mai vină asemenea proiecte de legi de amatori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Înainte de a da cuvântul mai departe, o chestiune procedurală, stimați colegi.

La solicitarea unuia dintre colegi, am oprit sistemul electronic de vot pentru câteva minute pentru eliberarea unei noi cartele. Dacă există colegi care, în cursul vacanței parlamentare, și-au rătăcit cartela, sunt rugați ca acum să meargă să solicite înlocuirea cartelei. Înlocuirea se face cu oprirea sistemului de vot. Până la ora votului final vom putea să pornim sistemul la loc. Dar vă rog, dacă aveți nevoie de cartelă de vot să o solicitați acum.

Domnul deputat Daniel Buda, vă rog.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Chiar dacă și noi suntem de acord cu retrimiterea acestui proiect la comisie doar așa, din - spun eu - respect față de doamna ministru, care, într-adevăr, nu a putut să ajungă și ne-a trimis un director, aș vrea însă să subliniez faptul că am fi prima țară care am proceda de această manieră, și anume am da atribuții constituționale judecătorului de cauză care, așa cum a spus domnul Bolcaș, ar putea sau nu să suspende o anumită cauză care se află pe rolul instanței.

Apreciez și eu că este vorba de o cârpeală, până la urmă, și că nu aici este într-adevăr problema justiției și că, de fapt, reforma ar trebui să vizeze alte aspecte și nu această chestiune, care, dacă mergem la Curtea Constituțională, vom observa că sunt doar câteva sute de cauze pe rolul instanței, nu pe doamna ministru, că justiția sau că starea justiției din României se datorează acestor excepții care sunt ridicate în fața instanțelor.

Și v-aș ruga respectuos, atunci când veniți la comisie să aduceți și practica celorlalte state europene, de unde reiese foarte clar că noi am fi prima țara în care, iar, suntem inovatori în materie de drept.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cred că propunerea dumneavoastră este una de care ar fi bine ca ministerul să țină cont, referitoare la practică.

Îl invit pe domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect legislativ este deosebit de important, pentru că prin el se dorește de către Guvern accelerarea judecării cauzelor și obstrucționarea acelora care încearcă să tergiverseze judecarea cauzelor pin ridicarea unor excepții de neconstituționalitate a diferitelor texte de lege.

De aceea, cred eu că cererea ca acest proiect legislativ să fie retrimit la comisie este de a fi adoptată de către noi pentru a face în așa fel încât textul legii să fie bun, util și să ajute, totuși, la accelerarea judecării cauzelor de pe rolul instanțelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ujeniuc.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Stimați colegi,

Dincolo de orice opinie legată de apartenența la un partid sau altul, cred că avem datoria să privim lucrurile cu obiectivitate și să arătăm că, în mod clar, s-a observat din 2004 încoace că o problemă importantă în observația Uniunii Europene referitoare la România este problema reformei în justiție.

Un element foarte important referitor la această reformă îl constituie celeritatea judecării cauzelor. Ați observat cu ușurință, de-a lungul celor trei ani, abuzul continuu și constant al celor care au interesul de a frâna procesul în justiție să apeleze la invocarea excepțiilor de neconstituționalitate, excepții care, odată ridicate, invariabil ele au dus la suspendarea cauzelor pe rolul instanțelor civile și trimiterea la Curtea Constituțională. Întârzierile sunt semnificative, importante, dar păguboase pentru ideea de reformă în justiție.

Așa încât, privind lucrurile sub aspectul relevat și de domnul Gheorghe Gabor, cred că avem datoria să înlăturăm această posibilitate de a menține sindromul denumit tergiversarea actului de justiție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Nu există.

Avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie, termen două săptămâni, și completată cu prelungirea termenului de dezbatere la 60 de zile, dată fiind importanța proiectului.

Din considerente tehnice o să vă rog să votăm prin ridicare de mâini până la eliberarea cartelelor care lipseau.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri?

Cu o abținere s-a decis retrimiterea la comisie.

Supun aprobării dumneavoastră, de asemenea, prelungirea termenului la 60 de zile.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Termenul a fost prelungit la 60 de zile.

Proiect retrimis la comisie. Termen două săptămâni.

Vă rog, domnul deputat, o precizare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am remarcat că în materialele difuzate lipsește avizul CSM-ului. În cele două săptămâni s-ar putea să avem și acest aviz al CSM-ului, tocmai pe proiectul refăcut.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna secretar de stat, știți cumva, Guvernul a cerut avizul? Îl avem. Atunci rog să-l distribuiți la comisie atunci când se va ține ședința.

Mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale (retrimis comisiei).  

La punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare Comisia pentru muncă. Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Vă rog, din partea Guvernului, doamna secretar de stat Pătrașcu.

   

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse):

Mulțumesc, domnule președinte.

În vederea eliminării inadvertențelor apărute între prevederile cuprinse de Legea nr.250/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 și celelalte reglementări din conținutul acestei legi, precum și în scopul asigurării scăderii cotelor de contribuții de asigurări sociale datorate de angajatori și angajați la bugetul asigurărilor pentru șomaj, vă rog să votați aprobarea prezentei ordonanțe de urgență prin lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Barbu. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, respectiv a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.76 privind sistemul de asigurare pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea Legii nr.200/2006 privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor, cu modificările ulterioare, având drept scop în principal urgentarea stabilirii elementelor de fundamentare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, prin stabilirea unei noi baze de calcul a contribuțiilor datorate la buget, crearea posibilității încheierii de contracte de asigurare și pentru alte persoane care nu sunt în prezent prevăzute de lege, precum și clarificarea modului de depunere a declarațiilor și contractelor de asigurare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art.73 alin.(3) din Constituția României, republicată. Proiectul a fost adoptat de Senat în ședința din 5 noiembrie 2007.

Camera Deputaților este Cameră decizională, conform prevederilor art.75 din Constituția României și art.92 din Regulamentul Camerei.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog. Domnul deputat Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal s-a aplecat cu multă atenție asupra acestui proiect de lege, considerând că, dincolo de argumentele prezentate de doamna secretar de stat, există și la nivelul guvernului și noi avem aceeași intenție de a sprijini financiar bugetul Casei Naționale de Pensii. Și credem că este și trebuie să fie o preocupare importantă.

Deși se vorbea în expunerea de motive a doamnei secretar de stat de necesitatea eliminării unor inadvertențe, noi credem că, nu numai că nu sunt eliminate, ba mai mult decât atâta, alimentează altele noi. Și îndrăznesc să întreb și chiar aș dori un răspuns de la doamna secretar de stat, tocmai pentru că se dorea mărirea bazei de impozitare: de ce nu se impozitează și veniturile din proprietatea intelectuală, din drepturile de autor, de ce ați omis această categorie? Aceasta în primul rând.

Doi. Există acea problemă a impozitării convențiilor civile și acolo există convenții civile care se impozitează și altele nu. Și aș vrea să vă spun că pentru noi există o intensă preocupare, spunându-vă aici, direct, deschis că există posibilitatea ca angajatorii de acum înainte să prefere să-i angajeze pe salariații lor cu convenții civile și nu cu contracte individuale de muncă, așa cum și noi și Guvernul am militat până acum.

Sunt câteva teme la care sigur ne-am dori ca Guvernul să dea aici și acum, dacă se poate, răspunsuri și răspunsuri cât se poate de corecte și de elocvente care evident să fie de bun augur în primul rând pentru bugetul Casei Naționale de pensii, dar și pentru ceea ce înseamnă piața forței de muncă din România. Aceasta pe de o parte.

Și, pe de altă parte, doresc să spunem aici că, în măsura în care răspunsurile nu vor fi convingătoare, noi ne vom abține de la vot, așa cum trebuie să vă spun că, dacă ministerul, ca personajul principal implicat în adoptarea acestei ordonanțe are disponibilitatea să retrimită legea la comisie, tocmai în dorința de a face un proiect de lege bun, care să susțină și pe pensionari și pe salariați, noi vom fi de acord cu această propunere și o vom susține cu toate puterile noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Înțeleg că s-a făcut o propunere de retrimitere la comisie și consult și reprezentantul Guvernului dacă consideră că mai sunt chestiuni care se pot discuta la nivel de comisie pe acest proiect. De acord? Bun.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate pentru retrimiterea la comisie.

Termen?

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

30 de zile.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Două săptămâni. Ordonanța este în vigoare. Știți ce mă tem? Că intrăm în summit-ul NATO dacă dăm termenul așa lung. Dacă veți considera necesar, solicitați o prelungire dacă este necesar să aprofundați. Nu este nici o problemă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe (rămas pentru votul final).  

Punctul 8 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.
Raport comun din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru agricultură, de adoptare. Suntem
Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog. Domnul secretar de stat Tokeö.

   

Domnul Tőke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ratificarea Acordului de asociere a României la Uniunea Europeană și angajamentele asumate de România prin documentele de negociere au impus elaborarea unor reglementări naționale armonizate cu aquis-ul comunitar aferent fiecărui capitol de negociere.

În urma armonizării prevederilor privind plasarea pe piață și a utilizării produselor de protecție a plantelor pe teritoriul țării noastre, se impunea eliminarea barierelor privind circulația acestor produse ce provin din țările Uniunii Europene.

Pentru evitarea introducerii în țară a unor produse neomologate, respectiv netestate în condițiile țării noastre, cu impact negativ asupra mediului înconjurător și sănătății oamenilor, provenite din țări terțe și evitarea acumulării de deșeuri pe teritoriul țării noastre este necesară reglementarea importului de produse de protecție a plantelor, mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe.

În acest sens a fost elaborat prezentul proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, pe care îl supunem spre adoptare dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, vă rog. Domnul profesor Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din terțe țări.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate pentru dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din terțe țări.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul de import al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe, pentru evitarea introducerii în țară a unor produse cu impact negativ asupra mediului înconjurător și sănătății oamenilor provenite din țări terțe și evitarea acumulării de deșeuri pe teritoriul României.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

La lucrări au fost prezenți din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic 24 de deputați din totalul de 27 de membri ai comisiei, iar din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice 25 de deputați din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi și o abținere de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și cu unanimitate de voturi de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 31 octombrie 2007.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României republicată și ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Doar câteva cuvinte și profit de ocazia de a discuta un astfel de proiect de lege de mare importanță pentru ceea ce înseamnă protecția mediului și găsirea acelor soluții, acelor grupe de substanțe care să contribuie la o protecție a plantelor, o protecție a producției agricole, a calității acesteia, fără ca să afecteze mediul.

Trebuie însă să avem o mare grijă să nu trecem dincolo de niște limite, și anume de a opri testările de produse noi care apar în piața mondială. Sigur că în cea mai mare parte aceste produse noi cu efecte pozitive și asupra plantelor și asupra mediului înconjurător vin din țările dezvoltate, și nu din terțe țări. Din acest punct de vedere, proiectul de lege este binevenit.

În același timp însă, atenționez în legătură cu un alt proiect de lege care se discută la Comisia pentru administrație publică locală, de a nu intra în exagerări, mai ales ale celor care se urcă până și pe Arcul de Triumf, de a permite cercetarea și testarea unor produse care joacă un rol extraordinar de important în progresul agriculturii și a ceea ce înseamnă produs agroalimentar. Nu tot ceea ce este spectaculos și de scandal și tot ce apare în media noastră fără o judecată și fără o bază științifică clară este și favorabil și mediului și dezvoltării noastre și eu vă asigur că aceste clase noi de produse fitofarmaceutice care apar, produsele biotehnologiilor, inclusiv în sistemul respectiv de protecție a plantelor sunt benefice pentru un progres al agriculturii.

Și închei, aș spune, cu o atenționare. Dacă Uniunea Europeană nu-și va revizui punctele de vedere asupra unor elemente legate de progresul biologic al agriculturii, riscă să fie în continuare o mare importatoare de produse agroalimentare în care vom intra și noi. De fapt, în această zonă a importului de găsim și noi astăzi.

Partidul Democrat va vota această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Timar și după aceea domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

După cum a spus și domnul secretar de stat și domnul Tabără, acest proiect de lege este un proiect de lege foarte important, fiindcă el reglementează modul în care se face importul atât al produselor omologate, cât și al celor neomologate.

Este foarte important ca toți cei care doresc să importe să obțină un certificat de abilitare și într-adevăr acest act normativ prevede exact care sunt autoritățile care eliberează acest certificat de abilitare și care sunt atribuțiunile celor care importă aceste produse.

Ce aș vrea eu să spun și știu că există o preocupare din partea ministerului, care consider eu că este un lucru foarte important, este important ca odată produsele sunt aduse în țară ele, să poată fi verificate și la noi. De aceea este absolut necesar să avem laboratoare care să poată determina substanța activă a produselor pe care noi le importăm de foarte multe ori.

De asemenea, este foarte important să avem laboratoare care să poată determina reziduurile care se pot acumula prin administrarea acestor produse fito-sanitare.

Știu că există o preocupare. De aceea și noi trebuie să dăm tot concursul pentru ca într-adevăr, folosind aceste produse, să nu afectăm mediul și sănătatea oamenilor.

De aceea, grupul nostru va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este adevărat, acest act normativ, Ordonanța nr.38/2007, cred că ar fi trebuit să vină cu mult timp în urmă, pentru că într-adevăr, la nivelul României, pentru că nu a existat o prudență, nu a existat o exigență și un control riguros asupra acestor produse de protecție a plantelor, e adevărat, au intrat și produse neomologate, produse care au produs la un moment dat destule necazuri pentru agricultori. Și-mi aduc aminte în '95-'96 când, datorită unor importuri de aceste produse, practic România a fost transformată, dacă vreți, într-o ladă de deșeuri, așa cum au dorit unii.

Mă bucur că s-a realizat acest act normativ și s-a venit cu el în Parlament, dar trebuie să atrag atenția la modul cel mai serios - este și domnul secretar de stat aici și doamna director general Leaotă - că acest serviciu trebuie foarte bine pus la punct la nivelul Ministerului Agriculturii, la nivelul județelor, pentru că până acum, îmi aduc aminte, până în anul acesta sau până acum doi ani de zile nici nu mai exista un serviciu în Ministerul Agriculturii legat de acest control al produselor importate.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că 80% din aceste produse de protecție a plantelor, care urmăresc nu numai sănătatea plantelor, dar și sănătatea oamenilor și a echilibrului ecologic, s-au importat. Deci, noi am produs puțin peste 20% din necesarul acestor produse.

De aceea, Ministerul Agriculturii trebuie să întărească aceste servicii la nivelul județelor și bineînțeles această direcție să o reglementeze așa cum am prevăzut noi în Parlament - și domnul Tabără știe acest lucru. Și, într-adevăr, întăresc și eu ideea domnului deputat Timar, trebuie să avem la nivelul tuturor județelor sau tuturor instituțiilor pe care noi le agreăm și le certificăm acele laboratoare, în așa fel încât să nu mai permitem intrarea pe teritoriul României a tot felul de substanțe care ar putea să producă un dezecihilbru ecologic.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe Coridorul IV paneuropean supuse modernizării (rămas pentru votul final).  

La Punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării.

Legea are caracter ordinar. Proiectul este adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru industrii. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, domnul secretar de stat Barna Tanczos. Vă rog.

   

Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ propune prin excepție de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.112 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului, trecerea părților din activele care se dezafectează aferente acestui sector din domeniul public al statului în proprietatea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. Astfel, activele care pot fi reutilizate, să fie reutilizate în cadrul activităților de reparații și întreținere a liniilor de cale ferată, iar cele care nu pot fi reutilizate, să fie casate și valorificate și sumele să fie folosite de către administratorul infrastructurii feroviare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Iancu. Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.

În fond, prin Ordonanța nr.32 se propune prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr.246/2001, ca părțile din activele care se dezactivează în urma lucrărilor de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare să fie trecute în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, urmând ca activele care pot fi reutilizate să fie folosite pentru activitățile de întreținere și reparații a liniilor de cale ferată, iar cele care nu pot fi reutilizate să fie casate și valorificate, iar sumele obținute să fie făcute venit al administratorului infrastructurii feroviare.

La dezbaterea acestui proiect au fost invitați reprezentanții Ministerului Transporturilor, dar deopotrivă și reprezentanții sindicatelor, pentru a evita orice risc în valorificarea acestor active.

În consecință, în urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Dacă de la punctul 1 la punctul 5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la 6 la 11? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru abrogarea alin.(2) al art.5 din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit (retrimis comisiei).  

La punctul 10, Proiectul de Lege pentru abrogarea alin.(2) al art.5 din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit.

Legea are caracter ordinar. Proiectul este adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește inițiatorul să susțină proiectul.

Comisia? Domnul președinte Barbu. Vă rog, la punctul 10.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Raport asupra proiectului de lege pentru abrogarea alin.(2) al art.5 din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.5 din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările ulterioare, urmărindu-se eliminarea limitării numărului total de indemnizații care se acordă personalităților române de prestigiu ale științei, culturii și sportului.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege cu amendamente pentru eliminarea discriminărilor apărute în urma acordării indemnizației de merit, dar și pentru respectarea scopului apariției Legii nr.118/2002, respectiv recompensarea activității de notorietate în domeniul culturii, științei și sportului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituția României, republicată.

A fost adoptat de Senat în ședința din 7 noiembrie 2007.

În urma dezbaterilor, comisia vă propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Guvernul, punct de vedere? Vă rog.

 
   

Domnul Andras Istvan Demeter (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul României nu susține această inițiativă de modificare a Legii nr.118 privind instituirea indemnizației de merit, din următoarele motive: în primul și în primul rând, abrogarea alin.(2) creează situația conform căreia, prin modificarea Legii bugetului de stat, pot fi privați de niște drepturi câștigate deja beneficiari existenți ai acestor indemnizații.

Amendamentul propus de către comisie, anume creșterea cu 150 a numărului de indemnizații existente, adică de la 1500 la 1650, în primul rând are influențe asupra bugetului de stat și, în al doilea rând, prin prevederea acordării unui număr de 200 de indemnizații numai pentru sportivi, creează și o discriminare a acestor categorii.

În prezent, din cele 1500 de indemnizații care se acordă, un număr de 680 sunt acordate în domeniul culturii, iar restul de 820 sunt acordate în domeniul științei și sportului.

Și un ultim argument pentru care nu susținem este incompatibilitatea prevăzută în normele de aplicare a Legii nr.118 din 2002 privind pe acei beneficiari sportivi care, în conformitate cu Legea nr.69 din 2000, beneficiază de o rentă viageră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Barbu. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor colegi,

Punctul de vedere al ministerului nu v-a spus în totalitate informația. A lăsat un număr mare de personalități la cultură și sport. Aș vrea să rețineți că, la sport, dintr-un total de 1500 astăzi primesc această indemnizație 100 de persoane, iar soluția pe care am găsit-o, diferită de cea de la Senat, a fost aceea să mărim numărul de la 1500 la 1650 și cel puțin 200 să fie la personalitățile din domeniul sportului. Aceasta este marea modificare despre care vorbim aici și cred că ar trebui să fie susținută și admisă.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Furo.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum a arătat președintele comisiei, domnul deputat Barbu, în comisie s-au purtat ample discuții în legătură cu această indemnizație de merit.

Mie mi se pare nejustificată poziția negativă a ministerului, în sensul de a nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere faptul că, totuși, sunt enorm de mulți cei care sunt pe lista de așteptare în legătură cu obținerea acestei indemnizații de merit. Nu este normal ca oameni care își numără zilele până la sfârșitul vieții să nu poată să beneficieze din cauza numărului restrâns al celor posibil acordabile pentru această indemnizație.

Domnul președinte Barbu a explicat că de la 1500 am crescut la 1650 și s-a prevăzut 200 pentru sportivi. Trebuie să recunoaștem că, totuși, sportivii sunt cei care au adus faimă, au adus prestigiu și au reprezentat cu cinste România la diverse competiții internaționale și nu este justificat ca n..., foarte mulți sportivi să fie pe lista de așteptare și să nu apuce să primească această majorare, această indemnizație de merit.

Din punctul nostru de vedere, eu m-am exprimat și în comisie și grupul nostru parlamentar a analizat această propunere legislativă, vom susține această inițiativă legislativă. Menționez că nu este în detrimentul celor din domeniul culturii, nu este în detrimentul celora din alte sectoare de activitate, este, totuși, o chestiune care trebuie analizată și a fost analizată, vă spun, cu mare responsabilitate în cadrul Comisiei noastre pentru muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Tabără, domnul deputat Voicu, domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că sunt surpins că, pentru 150 de persoane care ar trebui să primească o astfel de indemnizație, ministerul vine și spune "Nu". Și spun acest lucru pentru că, atunci când s-a inițiat legea privind renta pentru sportivi, am fost unul dintre inițiatori. Toată legea aceasta a pornit de la un caz excepțional al marelui boxer Nicolae Linca, care ani de zile a trăit la Jidvei, cu o boală teribil de grea și abia pe ultima parte a vieții s-a reușit să fie sprijinit într-un anumit fel.

În același timp, puțini cunosc că acești mari sportivi - și întâmplarea face să am în familie sau să fiu foarte apropiat chiar de unele dintre gimnastele care au câștigat multe titluri la nivel mondial și olimpic, să se cunoască tragediile acestor campioni și perioadele grele prin care au trecut și ceea ce urmează după astfel de perioade.

Dacă vreți - și nu este nici un secret - să vă spun cazul Laviniei Miloșevici, cu fetița. Probleme extraordinar de grele, inclusiv ajutor public, dacă vreți, în emisiunea doamnei Andreea Marin, care a făcut... Din păcate, cazul nu este rezolvat.

Cred că facem o mare greșeală dacă nu ne aplecăm asupra unor astfel de oameni care cred că, până la urmă, unii dintre ei ar fi trebuit să fie declarați cetățeni de onoare ai României, mai mult decât oricine. Nu cred că a făcut cineva mai mult în istoria acestei țări atât de pașnic cum au făcut-o sportivii aceștia. Unii încep performanța de la 6 ani. Nu au nici măcar copilărie. Trec direct în ceea ce înseamnă lucrurile mari și unele de interes național.

Nu cred că este... și, după părerea mea, problemele care s-au mai discutat legate de renta sportivilor și nu neg aici marele merit al unor oameni de cultură, al unor oameni care au făcut sacrificii teribile pentru această țară și pentru societatea noastră. Dar, a nega valorile pe care le producem, și se produc extrem de greu, în performanțe care se fac în numele țării, mie mi se pare o mare și gravă eroare. O sută de oameni, 150, dar câți în țara asta trăiesc de pe spatele cetățenilor, și eu mă refer la marii funcționari din regiile de stat, care nu fac salariile și veniturile de acolo, din ceea ce înseamnă randamente și performanțe, ci din taxele pe care le punem pe cetățean.

Nu cred că în țara asta va fi un cetățean să nege valoarea acestor oameni cărora să li se adreseze aceste indemnizații de merit. Și repet, încă o dată, ar merita unii să-i declarăm cetățeni de onoare ai acestei țări, pentru că nu este ușor să obții performanță și sunt curios ce vom face la viitoarea olimpiadă, având în vedere slaba preocupare care există de câțiva ani buni pentru performanță și pentru a susține această performanță în această țară.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Mădălin Voicu.

 
   

Domnul Mădălin Ștefan Voicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Eu cred că ar trebui să nu cădem totuși pradă emoțiilor. Sigur că există valori în toate domeniile. Sigur că indemnizațiile sunt binevenite. Ar trebui să existe o ierarhie în funcție de realizările și de performanțele fiecăruia. România are valori, repet, care sunt evidențiate nu numai de noi aici, dar o întreagă lume știe ce personalități importante avem în toate domeniile. Însă, v-aș ruga un lucru, fără să trebuiască să explic sau să ne explicăm de ce, vă spun, fără să fiu subiectiv, această problemă.

Totuși, valori, personalități, oameni recunoscuți sunt, repet, în toate domeniile. Însă, ar trebui să existe cineva, sau o comisie care să judece, care să analizeze netendențios cine sunt acei oameni care vor primi aceste indemnizații, pentru că așa știți cum a fost și cu revoluționarii, au fost 1100 de morți și au fost 60 de mii de revoluționari.

Problema nu este că nu vrem sau că n-am fi de acord ca aceste personalități să fie remunerate după măsură. Și mai e încă o problemă. Vă rog să nu amestecăm cultura cu sportul. Sigur că există cultură și în sport, în ideea că sunt sportivi care au ceva cultură, însă problema culturii este una de imagine, o țară fără cultură n-are carte de vizită. Sportul este la noi încă o problemă care reflectă capacitatea sau dorința, sau posibilitățile noastre naționale, însă trebuie să existe nu neapărat o barieră, dar un tratament de bun simț când e vorba de cultură și când e vorba de sport, repet, amândouă fiind la fel de importante.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
   

Domnul Mădălin Ștefan Voicu:

Propun retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Kerekeș.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe marginea acestui proiect de lege, inițiative legislative, mai bine zis, am auzit o mulțime de pledoarii în favoarea sportivilor. Și eu am fost sportiv, știu ce înseamnă sportul de performanță. Dar, hai să privim chestiunea aceasta cu privire la indemnizația de merit mult mai realist.

Aici, am putea vorbi nu numai de sportivi, pentru că în lege, potrivit legii, se acordă această indemnizație nu numai sportivilor, se acordă și acelora care au avut performanțe în domeniul culturii și științei.

Deci, dacă în legea pe care vrem să o modificăm acum se stabilește un număr maxim, a fost stabilit la nivelul a 1500 acum vrem să modificăm, să creștem acest plafon la 1650. ei bine, aici pot interveni niște chestiuni de buget. Sunt bani, nu sunt bani. Dar, hai să privim așa, că eventual vom avea bani.

Dar, tot prin această lege, se reglementează modul de acordare, în sensul că numărul de indemnizații de merit acordate anual se stabilește prin legea bugetului de stat, ceea ce înseamnă că, eventual, nu se acordă 1500, 1650 de indemnizații și mai puțin. A preciza prin această modificare un număr pentru sportivi, cred că este o greșeală. Pentru că acești sportivi de performanță beneficiază de renta viageră, potrivit Legii nr.69/2000 privind educația fizică și sportului. Deci, Legea educației fizice și a sportului.

Acum, dacă aceste persoane, acești sportivi de performanță au beneficiat și beneficiază de rentă viageră, atunci care sunt acei sportivi care mai pot primi și indemnizație de merit.

Eu vă rog să abordați această chestiune mult mai serios, eventual, aș putea fi de acord, grupul nostru ar putea fi de acord ca această inițiativă legislativă, de fapt raportul, să fie retrimis comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Hogea.

 
   

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și noi considerăm că este nu numai necesar, dar un act de normalitate, de intrare în normalitate a României, să manifestăm îngăduință și recunoștință și grijă față de aceste mari valori ale sportului românesc, care, să nu uităm, de multe ori, ele sunt pe primul plan între cei care reprezintă România peste hotare. Și dacă România are un nume bun în lume, de multe ori este datorită acestor sportivi pe care, iată, îi ignorăm sau îi uităm de cele mai multe ori și unii dintre ei chiar și-au petrecut ultimii ani din viață în niște condiții absolut mizere pe care nu le meritau și au fost uitați de această societate.

Noi, ca purtători de cuvânt ai societății românești, suntem datori să acționăm în sprijinul sportivilor români, ai marilor sportivi români, inclusiv prin această indemnizație de merit.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Crăciunescu. Vă rog.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu știu dacă putem noi să spunem că o entitate valorică în sport sau în cultură, sau în alt domeniu este mai valoroasă sau mai importantă decât alta. Există oameni cu merite deosebite, oameni care au muncit. Fie că au muncit în sport, fie că au stat nopți albe și au scris, fie că au compus. Deci, nu putem noi să spunem că o categorie este mai bună decât cealaltă.

Un alt lucru care nu mi se pare drept. Nu putem să spunem că mărim numărul de indemnizații cu 100, cu 150, cu 70, cu 10 sau câți bani avem de la buget. Eu cred că proiectul de lege trebuie să se întoarcă la comisie, să stabilim niște criterii care să stabilească foarte clar cine are dreptul să primească această indemnizație de merit, nu legat de număr. Legat poate de venituri, poate de performanță, poate de bolile pe care le are. Nu știu, putem găsi niște parametri prin care să spunem dacă sunt 100, intră toți 100, dacă sunt 200, intră toți 200. Pentru că este nedrept ca hazardul sau întâmplarea să facă pe unul din ei să rămână în afara acestei liste și altul să intre pe listă.

Nu cred că criteriul de acordarea acestor indemnizații trebuie să fie bugetul și apartenența la o categorie a oamenilor de valoare.

Deci, trebuie să găsim alte criterii. Și atunci, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru că dacă ne-am trezit destul de târziu și multă vreme n-au fost băgați în seamă acești oameni, acum, dacă ne-am trezit, hai să ne trezim bine și să facem un lucru bun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Asta este cu siguranță continuarea sloganului din 2004 "Să ne trezim bine!"

Domnule deputat Barbu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Pentru informarea dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, pentru că sesizez că de la acest microfon se spune a doua oară că trebuie niște criterii, trebuie ca cineva să facă această nominalizare a personalităților, vreau să vă spun că există o comisie specială aprobată prin Normele metodologice de aplicare a acestei legi și că ea este cea care selecționează personalitățile din toate domeniile. Și nu este o chestiune de hazard, doar ne înscriem și se primește indemnizația de merit. Deci există această comisie și criterii stabilite.

Problema este că în toate domeniile sunt mult mai multe personalități decât numărul de 1500 de indemnizații maxime care se pot acorda anual. Și pentru că a fost o cerință expresă din partea sportivilor, pentru că primeau 100 de indemnizații, pentru că această comisie le și repartizează, soluția a fost să majorăm numărul cu 150 și să meargă către sportivi care păreau într-un fel puțin mai uitați de această comisie față de marile personalități din domeniul științei și culturii.

Am vrut să dau această explicație pentru că nu se face nimic la hazard și la bunăvoința cuiva.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

De altfel, sunt convins că dacă retrimitem proiectul la comisie, toți colegii care au intervenit la dezbaterile generale, vor veni la comisie să discute aplicat.

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu toate că în lege nu se face referire la criteriile în funcție de care se asigură aceste plăți, să zic, compensatorii, pentru meritele pe care le-au avut unele valori din sportul românesc, legea referindu-se numai la un cadru care poate fi discutabil, eu mai fac o dată o referire la acele criterii, la acea comisie care acordă aceste drepturi și nu au fost acordate într-un mod echitabil.

Poate e cazul să discutăm aici și despre acea comisie, deoarece există niște cazuri extrem de dificile în sport, nu toți sunt Gică Hagi sau Gică Popescu. Și e ca și cum dacă acestora le-aș da eu suma asta, ei returnând premiile în bani pe care le primesc pe parcurs pentru școli, pentru că n-au nevoie de ele, e ca și cum le-aș da banii de benzină pentru automobil lui Copos sau lui Țiriac.

Este ceva exagerat, și vreau să vă arăt ca să vă demonstrez că există niște oameni de mare valoare, unii au și murit, cum ar fi fost fundașul dreapta de la Dinamo, Popa, dacă mai țineți minte, prin 1950 și ceva, 1960, care a murit într-o mizerie de nedescris, era semiparalizat și pe care îl ajutam noi, Partidul România Mare, cu medicamente și cu hrană. Clubul Dinamo l-a uitat complet. Și alte cazuri, Oaidă de la Brașov, Nicolae Oaidă, extremă dreapta, unul dintre cei mai valoroși fotbaliști pe care i-a avut Țara Românescă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, pe aceia nu-i mai putem ajuta, din nefericire.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat cu asta. Și care au într-adevăr nevoie și nici n-au făcut subiectul acestor discuții, eu aș zice să retrimitem la comisie încă odată aceste propuneri pentru ca să ne aplecăm și asupra condițiilor în care se acordă aceste compensări necesare pentru medicamente, de cele mai multe ori, la acești oameni, care de obicei sunt în vârstă și nu sunt cei tineri, ca gimnastele care au deja venituri destule, nu le mai plângem noi de milă acum și am văzut prin presă, peste tot că e foarte necesar.

Criteriile nu sunt bine justificate, comisia nu-și face cea mai bună activitate deoarece noi am trecut peste ele și ne oprim numai la cadrul legislativ, lucru real de fapt. Haideți să ne întoarcem și la acestea și pentru asta sunt de acord cu întoarcerea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Dragoș Dumitriu, vă rog să ne edificați, ca după aceea să putem vota retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Exact.

Domnule președinte,

Intervenția mea este mai mult procedurală. Cererile de retrimitere la comisie, fie nu au avut nici un fel de obiect, nu e nici un fel de justificare, fie s-au îndepărtat cu mult de cadrul acestei legi. Este vorba de o lege pentru merit. Nu are legătură cu veniturile sportivilor. Este vorba de ceea ce au realizat ei pentru țară. Noi le suntem datori, noi le suntem îndatorați pentru meritele lor din trecut, nu pentru câți bani au în buzunar sau nu.

Trebuie să luați în considerare cererile de retrimitere la comisie, pentru că nu au cadru și vă rog să lăsați legea pentru votul final.

Mulțumesc. (Vociferări)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Desigur că această chestiune se va clarifica și la nivelul Grupului Partidul Conservator, unde părerile înțeleg că sunt împărțite. Sunt sigur că împărțite, că au mai fost o intervenție.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari de ședință. Ba da, ba da, sunt împotrivă, așa că vă rog să numărați. 117.

Voturi împotrivă? 64.

Abțineri? O abținere.

Termen, domnule președinte. O lună? Da.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea anexei la Legea arendării nr.16/1994 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea arendării nr.16/1994.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură și Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul, dacă s-a clarificat, să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat Mocanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ori de câte ori avem de discutat despre arenda din agricultură, trebuie să abordăm această problemă în complexitatea activității din această ramură și desigur trebuie să ne gândim că de-a lungul celor 17, 18 ani, din 1990 încoace, tot efortul pe care l-au făcut comisiile de agricultură, plenul Camerei Deputaților, Senatul, în acest domeniu, nu a creat încă o eficiență în acest domeniu, dacă ne gândim la toate procedurile de exploatare a pământului, a obținerii eficienței în domeniul profitului, cum ar fi Legea arendei, concesionarea, renta viageră. Până acum nu au produs efecte. Din contră, valul negativ care combate ceea ce am vrut să facem bine în agricultură a avut un răsunet mai mare.

De aceea, orice modificare binevenită asupra acestor legi o creăm cu o eficiență oarecare și dorim ca dumneavoastră să votați această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut în comisiile reunite, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură. Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Competența decizională este a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor în comisiile reunite, noi propunem Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege și vreau să vă spun că a fost adoptat cu unanimitate de voturi în plenul reunit al comisiilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Tőke Istvan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor pe marginea raportului suplimentar și a amendamentelor admise, Guvernul este de acord cu raportul suplimentar.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Tabără. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este știut că puține legi au avut un timp de rezistență foarte mare în timp. Legea arendei, elaborată în 1994, intrată în vigoare în 1995 sau 1996, nu-mi amintesc exact, a suferit puține modificări până acum și zic eu că și-a făcut și efecte bune, a fost binevenită.

Cred că și această completare care se face la Legea arendei este una care o face să fie mai ușor aplicabilă și mai ales elimină anumite probleme care sunt în cadrul acestei relații economice.

Vreau, însă, să fac precizarea că constatările pe care le avem în teren și care, probabil, vor fi sesizate, inclusiv la nivel de Guvern și la cei care trebuie să achite niște plăți pentru ceea ce înseamnă utilizarea pământului și mai ales cultivare lui, vor avea mari probleme.

În practică, se găsesc subarendarea la niveluri aproape incredibile, cu raportări, așa cum se fac la noi și cu consecințe în ceea ce privește sancțiunile, probabil, următoare, privite din declarațiile false sau chiar din plățile care se achită.

De aceea, vreau să vă spun că această modificare a Legii arendei este doar o etapă, este un articol, câteva elemente ale legii, pentru că noi va trebui s-o revedem pe fond și să clarificăm această chestiune pentru a vita greșeli și, mai ales, stări conflictuale care pot rezulta din ceea ce înseamnă arenda, folosirea terenurilor și, mai ales, acest sistem de închiriere fără documente și de obicei pe spatele deținătorilor de pământ și nu numai.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Popa. Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că există și consens. Noi vom fi de acord, Grupul parlamentar al Partidul Național Liberal, cu proiectul de lege inițiat de colegul nostru, domnul deputat Vasile Mocanu, pentru că, într-adevăr, vine să reglementeze raporturile dintre deținătorii de terenuri și cei care arendează. Într-adevăr, n-au fost reglementate până acum, n-au fost legiferate și au existat și vor exista în continuare foarte multe nemulțumiri din aceste relații de cooperare. Iar acest proiect de lege care vine astăzi nu face altceva decât să stopeze acest șir lung de nemulțumiri dintre proprietari și arendari; având în vedere faptul că se stipulează foarte clar care este durata contractului, ce trebuie să respecte, dar ceea ce mi se pare cel mai important este faptul că arendașul este obligat să achite obligațiile contractuale și în condițiile în care sunt calamități naturale sau alte evoluții naturale care sunt nefavorabile pentru arendași. Lucrul acesta mi se pare important.

Și ceea ce vreau să mai spun aici este faptul că acest proiect de lege nu împovărează bugetul de stat, deci nu are nici un fel de influență asupra construcției bugetului de stat pentru agricultură.

Ca atare, noi vom fi de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Sincer să fiu, pe mine mă cam miră că reprezentantul P.N.L. susține o lege care, după părerea mea, afectează un pic arendașul, deci motorul producției agricole, în sensul că prin această modificare, arendașul este obligat ca, indiferent de calamitățile pe care este nevoit să le îndure, el trebuie să mențină același preț.

Sigur, având în vedere că se primesc o mulțime de subvenții sau că ar trebui să se primească, că sunt o mulțime de asigurări pe care, teoretic, arendașul le poate face și dacă Guvernul se obligă ca arendașul să primească la timp și subvențiile, și compensările, și asigurările, atunci și noi susținem cu dragă inimă, bazându-ne atât pe experiența inițiatorului, domnul deputat Mocanu, cât și pe cuvântul Guvernului. Dar, atenție! Dacă ceva se va întâmpla și agricultura va avea de suferit, a dumneavoastră este responsabilitatea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Munteanu, care dorește să-și asume responsabilitatea. Și după aceea, domnul Popa, înțeleg că vrea drept la replică.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș fi dorit să intervin dacă domnul Dragoș Dumitriu nu spunea că modificarea din legea pe care o discutăm astăzi ar lua din drepturile arendașului sau arendatorului.

Modificarea este o corelare, și-l rog tare mult să observe că este înlocuit cuvântul "să întrebuințeze" cu "să folosească" și dacă îl duce acolo unde se gândea, luăm dicționarul și mai discutăm.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Popa.

Vă rog să întrebuințați toate argumentele necesare.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mie îmi pare foarte rău. Colegul nostru de la Partidul Conservator, el are anumite lacune în ce privește legislația din agricultură, n-a lucrat în acest domeniu și-l înțeleg. Pentru arendași și pentru proprietari, există Legea asigurărilor din agricultură, nr.381, unde sunt obligați să-și asigure culturile și atunci când se întâmplă anumite fenomene de calamități naturale, ei vor fi despăgubiți și prin această despăgubire, vor putea să-și achite obligațiile și către arendași.

Ca atare, domnul Dumitriu să mai pună mâna pe legislația din agricultură și să vină la microfon foarte bine pregătit.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Dumitriu, vă ascultăm.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Sigur, e foarte interesant ce a spus domnul Popa, mai ales că dânsul are o imaginație foarte bogată, mai ales în ceea ce privește dezbaterile generale, întrucât nu știu cum se face, dar la ambele legi la care a ieșit astăzi la microfon, nu a participat la dezbaterile din comisie. Dar, mă rog, asta este.

În ceea ce privește intervenția domnului Munteanu, sigur, eu o găsesc binevenită, precizează exact modificarea făcută de domnul deputat Mocanu, dar un paragraf mai sus apare modificarea de care vorbesc eu, nu ia din drepturile arendașului sau arendatorului, dar obligă arendașul să suporte calamitățile naturii bazându-se doar pe cuvântul Guvernului, ceea ce am și spus. Dacă ceva se va întâmpla rău cu această lege, de altfel bună, este vina numai a Guvernului care nu a plătit la timp despăgubiri, nu a plătit la timp compensări și ajutoare pentru cel calamitat.

Vă mulțumesc.

Și încă odată: cred că arendașul este motorul agriculturii și singurul factor împotriva afacerilor și a speculei cu terenuri agricole.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

După acest război politic devastator, vă propun să trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecții, observații, comentarii. Nici vorbă.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru completarea art.258 din Codul penal (retrimis comisiei).  

Pct.12. Proiectul de Lege pentru completarea art.258 din Codul penal.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? E incert cine e inițiatorul.

     

Doamna Aurelia Vasile:

Este inițiativă parlamentară.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

E inițiativă parlamentară? Da.

Comisia, vă rog raportul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiect de lege, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea acestei inițiative, cât și Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizele pe care le-am luat în cadrul Camerei Deputaților..., de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost un aviz favorabil.

În urma dezbaterilor în comisie, vă propunem un raport cu amendamentele admise.

Singura precizare, vreau să vă spun, în funcție de tipul proiectului legislativ, face parte din categoria legilor organice.

S-a omis la amendamentele admise marginale "înalta trădare" și atât și la pct.3 - "comunicarea de informații false" - marginal.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Într-adevăr, inițiativa legislativă care a pornit de la domnul senator - este semnatar domnul senator Șerban Nicolae - și viza art.258 din Codul penal, are un punct de vedere favorabil, atât de la Guvern, cât și de la Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere că vizează o situație absolut realist justificată, în sensul că, atunci când sunt vătămate interesele legitime ale unei persoane, acțiunea să se pornească nu din oficiu, ci la plângerea acesteia, întrucât ea este cea care poate să spună dacă dorește această corectură pe calea judecătorească.

Însă, cu prilejul dezbaterii acestei inițiative legislative, s-au mai adus încă două amendamente, introducându-se o infracțiune nouă, după art.155, din Codul penal, și respectiv o remodificare a art.1681, cu privire la care mi-ar fi imposibil să spun că aș susține un punct de vedere oficial al Guvernului, întrucât nu s-a solicitat, după cum nu există niciun aviz al Consiliului Superior al Magistraturii.

Mă simt obligată, totuși, să atenționez plenul Camerei Deputaților, că la art.1681 a fost o modificare care a fost aprobată de Parlamentul României, în 2006. Acum se cere remodificarea acestei, remodificări, în forma inițială.

Sub acest aspect, eu aș aprecia totuși că ar trebui să reflectăm: este vorba de două infracțiuni care nu, cred eu, întâmplător, se situează în Cap.I din Codul penal, care vizează infracțiunile împotriva siguranței naționale a statului.

Pe de altă parte, atunci când discutăm de informații și comunicări false, întotdeauna este vizată și categoria jurnaliștilor. Ea reacționează destul de vehement atunci când este vorba sau se consideră sub aspectul libertății presei, a libertății de exprimare, vizată.

De aceea, eu aș aprecia totuși că ar trebui acestea discutate și din perspectiva unei poziții obiective și a Consiliului Superior al Magistraturii, și să fie discutate separat.

Pentru că, repet, la art.258 - așa cum este propus în inițiativă - într-adevăr, este bine venită corectura și suntem de acord cu ea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Bolcaș și domnul deputat Nicolicea.

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este, într-adevăr, un proiect de lege important, care ridică probleme importante.

Punctul meu de vedere este că acest proiect de lege, cât și amendamentele sunt rodul unei gândiri simpliste în materie juridică.

Le voi analiza separat, pentru că aceasta este o altă problemă care se pune în fața noastră, și anume: proiectul de lege vizează un text din Codul penal, care se află la Cap. "Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul".

Iar amendamentele la acest proiect de lege care are un obiect precis cantonat vizează cu totul alte capitole din Codul penal. Pot fi primite aceste amendamente și pot fi discutate?

Punctul meu de vedere este că nu, cu atât mai mult cu cât este o inițiativă parlamentară, de data aceasta, și aparține unui titular care a formulat această inițiativă.

Gândirea simplistă în ceea ce privește proiectul de lege inițial este împărtășită și de Guvern, este împărtășită și de C.S.M.

Și aici problema este în felul următor: foarte simplist se poate spune că, într-adevăr, abuzul în serviciu care lezează interesele unor persoane se pedepsește la cererea persoanei lezate. Dacă persoana lezată nu dorește să facă plângere, este problema ei personală. Se poate împăca, poate ierta, ceea ce este foarte creștinește.

De asemenea, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi are aceeași situație. Și purtarea abuzivă, adică dacă eu m-am dus la Administrația Financiară, și funcționara de la ghișeu mi-a dat cu ghișeul în cap, evident că pot s-o iert și să uit această faptă.

Dar o asemenea gândire este străină gândirii juridice penale, pentru că orice infracțiune are un obiect general de protecție a relațiilor sociale, și un obiect special de protecție.

Aici obiectul special al protecției făcută prin Legea penală, nu este numai persoana, individul. Dacă vreți, poate să fie un obiect derivat. Aici se protejează însăși activitatea instituțiilor și organizațiilor, a căror prestigiu, a căror credibilitate este afectată prin activitatea acestor funcționari abuzivi. Or, așa trebuie gândite aceste texte din Codul penal.

Nu putem să lăsăm la discreția unor persoane particulare, pe drept sau pe nedrept iertătoare, nu putem să lăsăm la discreția unei împăcări mai mult sau mai puțin triviale, prestigiul unei autorități sau al unei instituții.

În momentul în care un om se duce la primărie și i se dă cu ceva în cap, prestigiul primăriei, ca atare, este afectat, prin fapta funcționarului.

Astfel că, în mod justificat Codul penal nu a prevăzut plângerea persoanei vătămate. Și dacă mă gândesc exact la persoana vătămată, este prestigiul instituției de stat.

De aceea, mă pronunț împotriva acestui proiect de lege care face ca demnitatea unei instituții, autoritatea unei instituții să fie puse la îndemâna unor particulari.

Problema a doua, a amendamentelor. Amendamentele, repet, discutabil de a putea fi primite la un proiect de lege care are un obiect precis cantonat și care se găsește la alt capitol al Codului penal.

Aici, însă, intervin o serie de probleme. Este adevărat și s-a sesizat în mod corect că între textul constituțional, care vorbește expres de infracțiunea de înaltă trădare, și textul Codului penal, care nu prevede o asemenea infracțiune, există o discrepanță.

Încercarea, însă, de a acoperi această discrepanță este stângace, pentru că se uită că infracțiunea de trădare, astfel cum este prevăzută în Codul penal, nu se limitează la prevederile art.155, ci are multiple forme de manifestare și are mai multe agravante. A ne referi numai la art.155 este un lucru simplist.

Mult discutata problemă a art.1681 a fost tratată cu rezerve, chiar de reprezentantul Ministerului Justiției, speriat evident de reacția presei.

Sunteți tânără, doamna ministru, probabil de aceea vă sperie. Oamenii din presă sunt oameni ca și noi. Dacă vreți, sunt colegii noștri de activitate. Au aceleași drepturi, dar au și aceleași răspunderi pe care le avem noi, cu toții. Și trebuie să-i tratăm prin această egalitate.

Ceea ce a lăsat un echivoc în acest articol este formularea sa foarte simplistă, și anume: aici se vorbește de comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date sau informații false, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței...etc.

Nu toată lumea știe, și n-am pretenția ca cei pe care-i numesc colegii din presă să fie absolvenți de drept, că faptele se produc, se săvârșesc cu intenție, și numai când există o asemenea intenție trebuie să fii pedepsit.

Dar Codul penal și filosofia penală îmi permit să fiu mai explicit. Și pot să fiu mai explicit, cantonând această intenție la nivelul intenției directe, care evident subliniază și importanța infracțiunii. Și atunci o formulare care să spună "comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date, informații false, cu intenția să se aducă atingere siguranței statului, se pedepsește", va fi fără niciun fel de echivoc, și îi invit pe colegii mei din presă să înțeleagă că o faptă săvârșită cu o intenție rău-voitoare trebuie pedepsită în persoana oricărui cetățean al României. Se va înțelege mult mai bine și mult mai corect.

Am expus câteva aspecte și cu privire la aceste amendamente, pentru că suntem într-o situație destul de complexă, datorită modului în care s-au admis aceste amendamente la un proiect de lege care are alt obiect.

V-am explicat rațiunile juridice pentru care vom vota împotriva proiectului de lege. Și, în aceste condiții, votăm și împotriva amendamentelor, care, repet, ar fi trebuit să fie mai bine lucrate și propuse, eventual, ca un proiect de lege separat, de modificare a Codului penal.

Și, ca o încheiere, nu-mi place această operație de cârpire a unor zdrențe. Pentru că actualul Cod penal în vigoare este o haină zdrențuită, pe care degeaba încercăm să o cârpim. Suntem o minune europeană, în sensul că avem două Coduri penale adoptate de către Parlamentele României.

Continuăm să fim această minune europeană, prin voința fostului ministru al justiției - l-am invocat și deja s-au stins luminile - doamna Monica Macovei, dar suntem în această situație și prin voința ulteriorilor miniștri ai justiției, deci prin voința actualilor guvernanți, începând cu concubinajul P.D.-P.N.L. și continuând cu concubinajul P.N.L. - U.D.M.R.

O asemenea situație într-o justiție funcțională nu poate să continue. Repet, suntem obligați, în aceste condiții, și de acest considerent de principiu, să votăm împotriva proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, și vă reamintesc că, potrivit ultimelor modificări legislative, concubinajul a fost legalizat.

Domnul deputat Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

În ceea ce privește modalitatea de adoptare a unor amendamente noi în Camera decizională, acest lucru a fost stabilit că este corect de către Curtea Constituțională, în urma sesizării a 27 de senatori, care au solicitat să se constate că adăugarea de amendamente noi în Camera decizională ar fi neconstituțională. Curtea de Constituțională a spus că este constituțional și este corect.

Deci, adăugarea aceasta nu poate să fie contestată sub nicio formă, nici sub formă constituțională, nici sub formă regulamentară.

În ceea ce privește articolele respective, discuții a stârnit doar articolul care, din rea-voință sau eventual din neștiință, a inflamat presa. Văd că foarte mulți se tem, ne prea având ei cunoștințe, se tem de reacția presei. Și, ceea ce era mai important era că, așa am văzut eu, că, ceea ce i-a afectat a fost cuvântul "știre", motivând destul de pueril că, dacă există știre, trebuie neapărat să se refere la ziariști.

Conform dicționarului, sinonimele la știre sunt: veste, semn, cuvânt, glas, havadiș, piroforie, mujdea. Deci, aceste sinonime, care sunt vechi, arată că știrea a existat chiar înainte de a exista presa. Deci, nu unde există știre, există și presă.

Dar pentru a fi o chestiune care să nu mai deranjeze nici pe cei care nu prea pricep bine, există câteva variante.

1. Cuvântul știre să fie înlocuit cu un sinonim, în așa fel încât să nu mai poată face legătura că este obligatoriu despre presă.

2. Cuvântul știre să fie exclus complet din acest articol.

3. Chiar și acest articol poate să fie eliminat din textul legii, pentru ca un articol care face ca mulți să aibă reticența de a-l vota, să nu facă ca întregul proiect de lege să fie respins.

Pentru că, toate modificările acestea, care pot să mai existe, de fapt care pot să fie și altele, solicită retrimiterea la comisie a legii, pentru discutarea acestui articol, propunând chiar variantele pe care le-am spus: înlocuirea cuvântului "știre" cu un sinonim, amendamentul propus de domnul Bolcaș, și anume precizarea că trebuie acest lucru să fie făcut cu intenție, eliminarea cuvântului "știre" din text sau eliminarea chiar a articolului.

Dar pentru aceasta, evident, este nevoie de retrimiterea la comisie.

Cred că un gest mai de bună voință decât acesta nu poate să existe. Sper ca pe viitor, cei care își dau cu părerea să-și dea cu părerea în cunoștință de cauză. Nu cred că este cazul să militezi și să dai știri false, oricare ar fi ele.

Și, de asemenea, nu cred că este cazul ca cineva să poată aduce atingere siguranței naționale, care înseamnă atentat la integritatea teritorială, la suveranitatea statului, atentat la conducătorii statului, sprijinirea formelor de terorism ș.a.m.d. Și, deci, să militezi, să dai știri false care duc la aceste chestiuni, inclusiv la război civil, și apoi să spui că persoana respectivă are un fel de imunitate.

În concluzie, solicit retrimiterea acestui articol la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

(Domnul președinte al Camerei Deputaților coboară la tribună)

Punctul de vedere al parlamentarilor liberali este de susținerea modificării de la art.258.

În ceea ce privește modificarea art.155, este clar că Parlamentul se află într-o carență constituțională. Atâta vreme cât Constituția, după justificările pe care le-a găsit atunci, a prevăzut o infracțiune specială pentru șeful statului, ea trebuie reglementată.

Eu cred că această dezbatere asupra naturii infracțiunii de înaltă trădare trebuie să cuprindă o dezbatere publică, să cuprindă cunoașterea punctelor de vedere ale societății, dar atâta vreme cât infracțiunea este prevăzută în Constituție, ea va trebui la un moment dat definită și într-o lege, pentru că, altfel, înseamnă că nu ne îndeplinim o obligație constituțională.

În ceea ce privește modificarea art.1681, am văzut în ultimii ani, cum oameni care au avut funcția de demnitar, de îndată ce și-au pierdut această funcție, au început să atace țara pe care au reprezentat-o, și consider că acest lucru trebuie sancționat.

Considerăm, de asemenea, că o astfel de infracțiune nu poate viza decât pe cei care au sau au avut calitatea de demnitar sau oficial, și nu pe intermediarii informației respective.

De aceea, Grupul parlamentar al P.N.L. consideră că este necesară retrimiterea la comisie, în vederea determinării clare a faptului că este vorba de o faptă a oficialului sau demnitarului, respectiv a fostului demnitar, și nu de o faptă a intermediarului, respectiv a jurnalistului.

De aceea, propunem retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, pentru definirea mai clară a art.1681, respectiv cine este subiectul activ al infracțiunii, pentru o discuție pe care eu o cred foarte serioasă referitoare la ce înseamnă înaltă trădare, care sunt elementele posibile ale unei înalte trădări și, în sfârșit, pentru susținerea, în continuare, a modificării de la art.268.

Vă mulțumesc.

(Domnul președinte al Camerei Deputaților revine la prezidiu.)

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi nu vom fi de acord cu retrimiterea la comisie, fiindcă această propunere legislativă, așa cum a fost ea sucită prin amendamentele depuse de domnul Nicolicea în Comisia juridică, de disciplină și imunități, trebuie să cadă.

Este greu să găsește un proiect pe care să fie mai multe motive de a se pronunța împotrivă. În primul rând, este cel procedural. Și sunt aici de acord cu ceea ce a spus domnul Bolcaș. Această propunere se referea la un singur articol din Codul penal. Era extrem de punctuală.

Vine în Cameră, și se fac amendamente care se adresează cu totul altor zone, cu totul altor articole și, în final, sigur, obligatoriu se schimbă și titlu, și se spune: modificare la Codul penal și de procedură penală, pentru a se mai adăuga încă un petic pe structura și așa destul de zdrențuită a actualului Cod penal și a Codului de procedură penală. Din punct de vedere procedural, clar, așa ceva nu este acceptabil. În fond, s-a pornit pe o propunere a domnului Șerban și s-a ajuns la cu totul și cu totul altceva.

Din grija deosebită a colegului Nicolicea, de a trata anumite categorii și mai ales anumite persoane. Aici, din punct de vedere al principiilor politice, cădem încă o dată în acea greșeală de a iniția o lege de principiu, și până la urmă de a include acolo niște exemplificări care aruncă în derizoriu și în necredibil total legea și principiul respectiv.

La Senat, de exemplu, s-a lucrat pe Legea lustrației, lege de principii extraordinare. În clipa în care, acolo, niște binevoitori au introdus exemplificări foarte concrete, de genul "lucrători cu operațiuni speciale valutare în băncile României", vă dați seama și dumneavoastră că se refereau la domnul Theodor Stolojan, sau "reprezentant în oficiile comerciale ale României în străinătate", vă dați seama că se refereau la Traian Băsescu. Legea respectivă a căzut dintr-o dată în derizoriu, în necredibil, și s-a și blocat acolo.

Acum, venim cu un prilej oarecare, cum ar fi modificarea art.258, să ne preocupăm cu multă grijă de soarta președintelui României, căci infracțiunea de trădare care este aplicabilă, să zicem, românilor, în general, în cazul președintelui României se numește înaltă trădare, și dacă Constituția o prevede, atunci trebuie, zor - nevoie, s-o reglementăm, că nu era reglementată. Și dacă președintele, mâine, execută o înaltă trădare și noi nu știm ce să facem, unde și la ce articol din Codul penal să-l încadrăm.

În primul rând, aș vrea să spun, dar asta trebuie să știe mai bine juriștii din Cameră, că această infracțiune de înaltă trădare nu-și găsește definirea prin alte coduri penale și prin alte legislații europene. Dacă există, să se aducă acele exemple, și să facem o dezbatere specifică. Și sigur că o asemenea chestiune trebuie discutată mai îndelung și cu societatea civilă, și nu pe picior, venim, și zdrang, într-un articol din Codul penal zicem: ce e pentru cetățenii obișnuiți, e trădare, pentru președintele României este înaltă trădare, și cu asta credem că am și rezolvat-o.

În ceea ce privește comunicarea de informații false, care a preocupat așa de mult presa, țin să fiu martor al domnului Nicolicea, că dânsul n-a avut acest gând bun numai pentru presă, ci în primul rând pentru acei politicieni care se apucă și vorbesc cu instituțiile internaționale, de parcă noi ar trebui să ne retragem din nou în spatele unei perdele de fier informaționale și comunicaționale, și care când spun că în România lucrurile nu merg bine cu reforma justiției către Comisia Europeană, care ne dă un raport, înseamnă că au afectat interesele internaționale ale României, și pentru asta trebuie încadrați într-un articol, trebuie să le găsim și lor un locșor acolo, ca să fie pedepsiți.

Și aici, este bineînțeles, este gândul adresat cu mult drag de colegul Nicolicea, către doamna fostă ministru al justiției, Monica Macovei. Iarăși cădem în astfel de personalități, în gânduri cu dedicație foarte concretă, care compromit principiul. Și dintr-o lege care ar fi putut să fie bună, și dintr-un principiu care ar fi putut să fie bun, nu se mai alege nimic, căci așa ceva nu este acceptabil.

Sigur că nu numai politicienilor li se aplică această dedicație din partea domnului Nicolicea, căci, de exemplu, dacă articolul acesta, așa cum îl propune dânsul amendat, ar fi în vigoare astăzi, un anumit cotidian, care a publicat cu litere mari de titlu o anumită prezumție a sa, ar trebui să meargă de-a dreptul la pușcărie, dacă cităm titlul respectiv: «Traian Băsescu i-a dat "tainul" lui Nicolas Sarkozy», care a plătit cu un discurs la adresa României.

Eu cred că o asemenea abordare, foarte clar afectează interesele internaționale ale României, și ziarul respectiv - dacă se va aplica articolul acesta - și dacă ei or să persevereze, căci nu există retroactivitate, ei trebuie să plătească și să se ducă la pușcărie, asta în opinia domnului Nicolicea.

Sigur că astfel de prezumții nu sunt acceptabile, dar de ce am făcut această citare? Pentru a vedea că atunci când este vorba de definiții așa de vagi cum e "comunicarea de știri și informații false", foarte, foarte, foarte, foarte vag, da, și în funcție de aceasta cineva chiar se duce la pușcărie.

Pe vremea când acest enunț, care a mai funcționat odată, în trecut, era în vigoare, cineva chiar a petrecut niște săptămâni, reținut undeva într-un loc mai umbros, datorită faptului că băgase pe internet niște informații referitoare la Armaghedon 2. Cine judecă chestiile acestea cu falsitatea?

În orice caz, una peste alta, eu consider că un astfel de enunț este și o îngrădire la adresa libertății de expresie a presei, și o îngrădire la adresa libertății de expresie a politicienilor. Și, încă o dată subliniez faptul, dacă vrem să facem legi de principii, să evităm să ne mai gândim cu atâta concretețe și cu atâta drag la Traian Băsesecu, la Theodor Stolojan, la Monica Macovei și la cotidianul cutare sau cutare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sergiu Andon.

La sfârșit, drept la replică, domnul Nicolicea, sigur.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

S-a spus aici o colecție de adevăruri, aproape fiecare vorbitor a spus ceva adevărat.

Este adevărat că trebuie completată incriminarea infracțiunii de trădare, cu forma calificată pentru situația în care subiectul este șeful statului, pentru că așa prevede Constituția și e un dezacord între Constituție și legea penală.

Trebuie revenit și la infracțiunea de difuzare de informații neadevărate, de natură a periclita relațiile internaționale ale României, pentru faptul că această ipoteză de viață, îndelung existentă în legea penală și verificată în timp și în legislația altor state, a fost scoasă din legea noastră penală în 2005, la presiune, printr-un subterfugiu, la, scuzați cuvântul, "înghesuiala unor reglementări", cu accesele de presiune asupra Parlamentului pe care le sufeream în acea perioadă, și, ceea ce e mai grav, se pare, cu scopul, ca, pe fondul dezincriminării, aceeași persoană care inițiase dezinscriminarea să poată apoi să pericliteze relațiile internaționale ale României, prin difuzarea de neadevăruri, dovedit.

Așadar, are dreptate și domnul deputat Cristian Rădulescu, că nu trebuie să procedăm, mai ales în materie de legiferare penală, personificând sau cu gândul la anumite persoane, dar aș zice că ne aflăm mai puțin în situația unei personificări și mai mult a unei inspirări din viață, pentru că asta trebuie să facă legiuitorul, să țină seama și de realitățile vieții.

Până aici, lucrurile sunt bune.

Unde nu suntem noi de acord, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, nu suntem de acord cu maniera aceasta, cum s-a zis, de cârpire, una, două, a legii penale, mai ales a Codului penal, a legii penale fundamentale. Este profund dăunător, pentru că un Cod penal trebuie să aibă o concepție unitară, să corespundă perfect politicii de drept a celor care îl inițiază, și mai ales să aibă o dreaptă și continuă cântărire în sancțiuni, prin analiza în sistem a tuturor reglementărilor.

De asemenea, în altă ordine de idei, ne aflăm în această situație bizară de dublă reglementare în penal, și, iată, încă nu s-a putut manifesta, din varii motive, nici hărnicia Ministerului Justiției de a veni cu un proiect, eventual, nou și final, nici voința politică de a se clarifica ce e cu dualismul acesta de reglementare, că avem două Coduri penale și, în același timp, mai și cârpim la ele.

Cred că imperativul, inclusiv de aducere a reglementărilor în acord cu cerințele vieții, inclusiv cele două articole: 155 și 1681, poate constitui un motiv suplimentar ca să se ia o decizie importantă în ceea ce privește Codul penal, care este sau rămâne în vigoare, să se stabilească la nivelul marilor laboratoare de conducere a acestei țări ce facem cu Codul din 2004, așteptăm alt cod sau nu, ce facem cu procedura penală. Și cred că, dacă aceste lucruri se rezolvă în 4-5 luni de zile, cum se pot rezolva (chiar, cu Cod penal, și mai curând, cu procedura ar mai putea dura), atunci, se pot rezolva în pachetul general și problemele celor două incriminări. Și nu cu senzația aceasta, că ne ascuțim niște arme pentru lupta politicianistă, nici măcar politică.

Mai mult, am studiat cu atenție raportul intermediar difuzat ieri de Comisia Europeană și am constatat că dacă facem acest pas, în primul rând, suntem obligați să facem acest pas, clarificarea legilor penală și procedural penală pe care mergem face parte dintre obiectivele pe care ni le cere Bruxellesul. Dacă, iarăși, o "dăm pe după ușă", "dăm pe după ușă" cele două Coduri și ne ținem de cârpeli tactice, iar vor mai trece 6 luni, iar vom aștepta cu sufletul la gură Raportul de țară și vom pune într-o lumină proastă situația tranziției din România.

Încât, în concluzie, suntem, Grupul parlamentar conservator, împotriva retrimiterii la comisie, recunoscând necesitatea reglementării, dar cu condiția ca cele două necesități să fie avute în vedere în legi penală și procedural penală definitive, pentru care să se cristalizeze voința politică cât mai urgent, să fie rezolvate și, cu aceasta, să scăpăm de două pietre care atârnă de noi, în îndeplinirea obiectivelor din domeniul justiției pentru care ne-am angajat față de Comisia Europeană.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Avem o propunere procedurală, pe care o voi supune votului dumneavoastră, propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 159.

Voturi împotrivă?

S-a pornit sistemul de vot electronic? Votăm electronic.

Vă rog să introduceți cartelele, ca să nu ne mai chinuim.

Vă rog să votați pentru propunerea de retrimitere la comisie.

Reluăm, că nu a funcționat din timp.

Vă rog să porniți sistemul din nou.

Vă rog să votați.

 
   

Propunerea de retrimitere a fost adoptată.

Comisia, termen? Domnule președinte? Retrimis, 2 săptămâni.

Vă rog să fiți de acord să constatăm 4 proiecte care au fost adoptate tacit, ca să intre mai departe în procedură la Senat.

Dreptul la replică? Vă rog frumos, domnule Nicolicea, se poate?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Îi mulțumesc domnului Rădulescu că mi-a dat prilejul pentru a avea acest drept la replică.

În primul rând, se constată că Grupul PD, din nou, una a zis și alta a făcut, în loc să se retrimită la comisie, pentru ca să rezolvăm problema presei de care erau îngrijorați, au votat împotriva retrimiterii la comisie. Deci, din nou, au avut o răsucire și, exact cum am spus, pot să fie folosiți ca ventilator la intrare. (Râsete.)

Iar, în ceea ce-l privește pe domnul Rădulescu, vreau să spun că îl admir, pentru că a mimat atât de bine că nu înțelege ceea ce spune, încât chiar l-am crezut.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnule Rădulescu, doriți să interveniți? Nu.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.384/2006, privind statutul soldaților și gradaților voluntari (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Pct. 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea se consideră adoptată.

Propunerea legislativă privind statutul Specialistului de înaltă calificare din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Propunerea legislativă privind statutul Specialistului de înaltă calificare din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.4, lit.a), pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Propunerea legislativă pentru modificarea art.4, lit. a), pct.(1) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Validarea mandatului de deputat și depunerea jurământului de către domnul Lucian Băluț, Circumscripția electorală nr.14, Constanța.  

Înainte de a trece la votul final, vă propun să fim de acord să validăm un mandat de deputat și să asistăm la depunerea jurământului de credință.

Rog președintele Comisiei de validare, pentru domnul Marian Sârbu, să ne prezinte pe scurt raportul comisiei.

   

Domnul Marian Sârbu:

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că începând cu data de 15 ianuarie 2008 a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, ca urmare a decesului deputatului Dida Ioan Corneliu, candidat în alegerile din decembrie 2004 pe lista Uniunii Naționale PSD + PUR, din partea Partidului Social Democrat.

În conformitate cu dispozițiile art. 91 alin. (10) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului cu modificări și completări ulterioare: "În caz de vacanță a mandatului de deputat ales pe liste de candidați, supleanții ocupă locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscriși în liste dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora".

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, membrii Comisiei de validare, procedând în ziua de 5 februarie 2008 la examinarea actelor dosarului în cauză, au constat următoarele: pe lista supleanților publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1.162/2004, pentru lista Uniunii Naționale PSD + PUR, din partea Partidului Social Democrat, în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, la nr. crt. 87, figurează ca prim supleant domnul Băluț Lucian, din partea Partidului Social Democrat; la dosarul de validare se află scrisoarea din partea Partidului Social Democrat prin care se confirmă faptul că domnul Băluț Lucian este și în prezent membru al Partidului Social Democrat, din partea căruia a candidat la alegerile din 28 noiembrie 2008; de asemenea, au fost prezentate declarația scrisă de acceptare a mandatului de deputat, dovada depunerii declarației de avere potrivit art. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor și declarația prevăzută de Legea nr. 187/1999 cu modificările și completările ulterioare.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Băluț Lucian, declarat supleant la alegerile din 28 noiembrie 2008 în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța pe lista Uniunii Naționale PSD + PUR, din partea Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Voi avea rugămintea, din niște considerente tehnice, trebuie întrerupt 5 secunde sistemul electronic, și o să vă rog să fiți de acord să aprobăm raportul Comisiei de validare prin vot deschis cu ridicare de mâini.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a raportului Comisiei de validare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Raportul a fost aprobat în unanimitate.

Îl invit pe domnul deputat Lucian Băluț să depună jurământul de credință față de țară și popor.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Băluț:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Băluț Lucian, în calitate de deputat, ales în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze.)

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă felicit și vă doresc succes.

Cred că în această zi nu o să vă puteți exercita dreptul de vot, nu știu dacă aveți cartelă deocamdată, dar presupun că veți fi cu sufletul alături de colegii dumneavoastră.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem, stimați colegi, la votul final.

Avem un număr de 4 proiecte pe lista de vot final.

O să vă rog să vă manifestați prezența, să facem și o verificare a prezenței, ca să se confirme existența cvorumului. Vă rog să vă manifestați prezența. Rog colegii prezenți să-și introducă cartelele și să apese pe butonul de prezență.

Da, avem peste 210 colegi în sală.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (adoptat);

La pct. 1, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 227 deputați prezenți, 223 voturi pentru, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 223 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe (adoptat);

Pct.2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecție a plantelor și al mostrelor, ajutoarelor și donațiilor de produse de protecție a plantelor din țări terțe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 236 deputați prezenți, 179 voturi pentru, 51 împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe Coridorul IV paneuropean supuse modernizării (adoptat);

Pct.3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 236 deputați prezenți, 182 voturi pentru, 50 împotrivă, 4 abțineri.)

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea arendării nr. 16/1994 (adoptat).

La pct. 4, Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea arendării nr.16/1994.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 239 deputați prezenți, 236 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc.

Proiect de lege a fost adoptat cu 236 de voturi pentru.

   

Am finalizat sesiunea de vot final.

Închidem ședința.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,47.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 20:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro