Nicolae Popa
Nicolae Popa
Ședința Camerei Deputaților din 5 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.4/15-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 05-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 februarie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.11 Nicolae Popa - declarație politică intitulată "Marginalizarea religiei în învățământul contemporan";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Domnul deputat Nicolae Popa, și se pregătește domnul deputat Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Marginalizarea Religiei în învățământul contemporan".

Dezbaterile asupra proiectului Legii învățământului preuniversitar m-au făcut să constat cu regret faptul că în învățământul liceal religia a fost elimintă dintre disciplinele de învățământ, parte a trunchiului comun, și a împărțit societatea românească în două tabere adverse: copii și părinți, pe de o parte, și așa-zisa societate civilă, pe de altă parte.

Trebuie să înțelegem că religia este o creație divină menită să deschidă omului în mod deplin perspectiva divinității. Religia reflectă chipul spiritual al existenței generale, umane și universale, reprezintă o organizare cu totul superioară a existenței, descrie o realitate supremă și completă a lumii, pentru toată dimensiunea existenței sale, începând cu creația.

Fără îndoială, fiecare om se raportează la realitate în mod pragmatic: prin voință, acțiune, dar și la nivel spiritual: prin credință și atitudine. De aceea, niciun sistem educativ nu poate atinge plenitudinea în condițiile în care marginalizează sau omite una dintre componentele ei fundamentale; o educație integrală presupune, pe lângă latura intelectuală, morală, estetică, tehnologică, și o componentă religioasă. Raportul dintre aceste laturi ale educației și modul în care fiecare dintre acestea contribuie la atingerea idealului și a finalităților educaționale într-un anumit sistem social sunt precizate prin normative legale, așa cum se dorește în noua lege privind învățământul preuniversitar.

Prezența religiei în planurile-cadru ale țărilor din Uniunea Europeană, așa cum este în Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Germania, Franța etc., unde orele de religie figurează o dată sau de două ori pe săptămână, este o realitate, o tradiție chiar. În fața noilor provocări ale lumii moderne, în special a terorismului și a extremismului religios, determinat în special de interferențele dintre populații cu religii și culturi diferite, sistemele educative europene pregătesc abordări noi, cu un rol sporit al religiei, care să conducă la realizarea unor raporturi sociale favorabile, inclusiv prin valorificarea potențialului formativ-educativ al religiei în general și al celei creștine, în special.

Educația religioasă constituie un mijloc de promovare a drepturilor omului, în baza valorilor și atitudinilor pe care aceasta le propune. Educația religioasă reprezintă și un mijloc de cunoaștere a trecutului istoric și a valorilor culturale produse de creștinism vreme de două milenii. O înțelegere superioară a religiei, a capacității sale formative excepționale, prin valorile pe care le promovează, poate contribui în mod decisiv la atingerea finalităților pe care legea în discuție și le propune.

Este de mirare deci, că o lege care își propune, în partea sa pedagogică, un ideal și finalități în concordanță cu valorile religiei creștine, elimină disciplina religie la anii "marilor întrebări ale vieții", ai unei înțelegeri în esența acesteia, la vârsta la care se poate forma o spiritualitate superioară, autentică.

Părinții așteaptă din partea școlii o ofertă educațională care să includă educația religioasă ca factor de apropiere față de adevăratele valori și tradiții religioase și culturale, de echilibru față de asaltul nonvalorilor morale din societatea noastră și față de promovarea tot mai agresivă a violenței și imoralității prin mass-media. Reprezintă deja o realitate pentru societate probleme precum recrudescența cazurilor de suicid la elevi, creșterea toxicomaniei și a infectării cu HIV/SIDA în rândul tinerilor, înmulțirea alarmantă a cazurilor de violență în care sunt implicați tineri, în școală și în afara acesteia, accelerarea maturizării tinerilor, în special ca urmare a vizionării de programe TV inadecvate vârstei acestora, fără o înțelegere adecvată a efectelor complexe ale sexualității asupra întregii personalități. În aceste condiții considerăm că o educație religioasă la liceu poate să ofere tinerilor o înțelegere superioară asupra vieții și a valorii acesteia, precum și un suport puternic pentru rezolvarea propriilor probleme.

Forma actuală a Legii învățământului preuniversitar identifică dezvoltările din domeniul științelor educației, adaptate la contexte variate de practică școlară, drept fundamente pentru realizarea finalităților școlii românești. În acest sens, considerăm că interesul constant al ultimilor ani pentru domeniul educației religioase, atât în plan internațional, materializat prin derularea de proiecte europene de mare anvergură, centrate pe studiul domeniului, precum și în plan național, concretizat prin apariția, în ultima perioadă, de multiple lucrări privind educația religioasă, didactica religiei, precum și de alte lucrări privind cercetarea pedagogică în domeniul educației religioase, elaborate de către cadre didactice universitare din domeniile pedagogiei și teologiei, este de natură să contribuie nu numai la fundamentarea educației religioase, ci și la dezvoltarea sistemului educațional românesc, în ansamblul său.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 18:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro