Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/22-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 12-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.25 Vasile Filip Soporan - declarație politică: "Exemplul german, autogestiunea și păstrarea locurilor de muncă";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Soporan și rog să se pregătească domnul deputat Liviu Nistoran.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, aș dori să prezint declarația politică "Exemplul german, autogestiunea și păstrarea locurilor de muncă".

Am învățat foarte mult, de-a lungul timpului, din desfășurarea unor evenimente petrecute mai aproape sau mai departe de noi, în care am fost sau nu protagonist.

Bucuria clujenilor pentru amplasarea Nokia în zona Jucu a însemnat și supărarea germanilor, care au constatat că, odată cu noua amplasare, vor fi dislocate și locurile de muncă din zona Esen. Nu acest lucru m-a surprins, ci vehemența cu care oamenii politici, autoritățile centrale, autoritățile locale au venit în sprijinul apărării locurilor de muncă și al păstrării activităților economice productive din Germania.

Îmi reamintesc energia cu care am apărat, în calitate de prefect al județului Cluj, împreună cu colegii mei, "clujana" ruinată în perioada 1997-2000, dorind ca această emblemă să fie dusă mai depart. Știu că m-am luptat pe toate fronturile, făcându-mi dușman ca activitatea la Sonvetra-Gherla să continue, știu ce eforturi am depus ca "Sticla" Turda să rămână în viață, știu cât am dorit ca privatizarea de la industria sârmei să fie o reușită de durată, știu ce discuții am avut ca "Unirea" să se transforme, printr-un parteneriat cu Universitatea Tehnică, într-un mare centru de dezvoltare tehnologică în domeniul construcțiilor de mașini. Știu că am militat pentru dezvoltarea pe principiile economiei de piață a produselor autohtone, realizând, la un moment dat, singurul târg județean desfășurat sub emblema "produs de Cluj".

Aș putea să continui cu preocupările avute pentru dezvoltarea investițiilor, fiind, împreună cu alți colegi, inițiatorul proiectului de realizare a parcului industrial de dezvoltare a tehnologiilor înalte Tetarom, care astăzi se așează ca o realizare în zonă pentru dezvoltările 1, 2, 3 și 4 și de nenumăratele discuții avute cu patronatul și cu sindicatele, pentru a găsi soluții de revitalizare la nivelul numeroaselor societăți comerciale din județul Cluj.

De ce am amintit aceste lucruri? În primul rând, pentru a arăta faptul că am avut o permanentă grijă pentru păstrarea activităților productive și pentru dezvoltarea locurilor de muncă. Astăzi, pe lângă lipsa de eficiență a unor activități economice, în păstrarea acestora și a locurilor de muncă, o presiune deosebită a apărut, cel puțin în preajma marilor localități cu potențial de dezvoltare metropolitană, o presiune din partea dezvoltatorilor imobiliari.

În această situație a reevaluărilor apare din nou tendința de a închide sau de a falimenta activitățile economice productive cu scopul de a valorifica imobiliar terenurile disponibilizate în această manieră.

În preocupările mele pentru a nu distruge una dintre emblemele productive ale județului Cluj - este vorba de "Sticla" Turda -, prin metoda valorificării patrimoniului imobiliar, am parcurs cu interes experiențe petrecute în Spania, Franța, Italia, Argentina și Venezuela, în care angajații au recuperat și reanimat întreprinderile aflate în pragul falimentului, printr-o metodă de transfer al acestora către salariați prin intermediul unei cooperative sau al unei societăți anonime de muncă. Patrich Lenenker, președintele Confederației Generale a Societăților Cooperative de Producție, este convins că, prin autogestiune, ar putea fi salvate mai multe locuri de muncă, această temă fiind prezentă, dealtfel, și în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2007.

Cu această motivație, având în vedere și exemplul german Nokia pentru păstrarea locurilor de muncă, propun actualilor guvernanți un experiment de autogestiune la Societatea "Sticla" Turda, societate care, în situația dată, ar avea asigurată piața de desfacere.

Aș încheia cu percepția avută asupra gestiunii într-o societate spaniolă, poate cea mai modernă exprimare apărută până în momentul de față, în care se afirmă: "trebuie să începem prin democratizarea întreprinderii pentru democratizarea economiei, dacă vrem să construim o adevărată democrație." Această manieră nu este numai interesantă, ci ar putea fi chiar și utilă în reactivarea unor întreprinderi și în păstrarea locurilor de muncă. Poate fi "Sticla" Turda un început pentru validarea acestei proceduri.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Aproape că ați epuizat tot timpul.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 21:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro