Dan Horațiu Buzatu
Dan Horațiu Buzatu
Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/22-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2019
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
13-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 12-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.30 Dan Horațiu Buzatu - declarație politică intitulată "Miron Cozma sau democrația ciomagului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

"Miron Cozma sau democrația ciomagului"

"Miron Cozma are planuri mari pentru viitor !" Pe acest ton, situat la jumătatea distanței între un optimism declarat și un pesimism rezervat, și-au început ieri majoritatea mijloacelor media relatările despre întâlnirea fostului lider sindical cu vreo sută de mineri.

"Planurile mari" ale lui Miron Cozma reprezintă, printre altele, și înființarea unui nou partid politic. Deocamdată, nu am reușit să înțeleg dacă anunțul "primului miner al țării" este un scop sau un mijloc.

Am înțeles doar că el se gândește să transforme Liga Muncitorilor "Miron Cozma" - adică o asociație ce a fost înființată în anul 2000 de către un grup de susținători ai săi - într-un partid muncitoresc.

În ce mă privește, nu am nimic împotrivă dacă se înființează partide de stânga. Slavă Domnului, odată cu Revoluția Română, legislația noastră nu mai pune piedici pentru asocieri, indiferent de doctrină sau opțiuni.

Dar în cazul lui Miron Cozma există o serie de probleme de ordin nu doar moral, ci chiar și judiciar. Și asta pentru că din câteva puncte de vedere, fostul lider al minerilor nu îndeplinește condițiile cerute de Legea nr.14/2003, care reglementează organizarea și funcționarea partidelor politice.

Astfel, Legea partidelor politice prevede la art.3 că: "pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale".

Or, exact ultimele două teze ale acestui articol au fost încălcate de Miron Cozma prin mineriadele pe care le-a condus, acțiuni care au dus la tulburarea gravă a ordinei publice.

Tot în Legea partidelor politice se prevede că "sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă". După cum se vede însă, Miron Cozma intenționează să se folosească (pentru a câta oară?) de o categorie profesională - respectiv de mineri - pentru a pune bazele unei formațiunii politice.

Nu în ultimul rand, se știe, Miron Cozma, are - prin sentință judiciară definitivă și irevocabilă - interdicție de acces pe o perioadă de cinci ani în municipiul Petroșani și în capitala României, București.

Desigur, aceste interdicții judiciare nu sunt și de natură electorală, dar putem presupune că măcar din punct de vedere moral un astfel de personaj nu ar avea căderea să conducă o formațiune politică și nici să influențeze opinia publică din poziția unui președinte de partid.

Iată deci, câteva motive pentru care mă miră intențiile declarate ale lui Miron Cozma. Mă miră și faptul că analiștii politici și comentatorii nu au reacționat în raport cu această anomalie politică. La Lupeni, doar 100 de mineri au participat la întâlnirea cu Miron Cozma. E mult? E puțin? Să nu uităm că în 1944, Partidul Comunist Român avea mai puțin de 200 de membri cu carnet. Aici însă, principiul bulgărului de zăpadă a funcționat și s-a ajuns acolo unde știm cu toții. Aș mai adăuga doar faptul că PCR nu avea în 1944 atâtea posibilități de mediatizare cum ar putea avea - și chiar are - Miron Cozma în ziua de azi.

Nu am uitat și nici nu voi uita vreodată ce a însemnat Miron Cozma pentru democrația românească: tinerii studenți agresați în plină stradă, intelectualii condamnați în piața publică, Universitatea București sub asediu, Institutul de Arhitectură devastat, sediile PNL și PNȚ-CD trecute prin foc și sabie, Ion Iliescu triumfător și înconjurat de microfoane de la care încuviința fărădelegea. Pentru unii, aceste imagini sunt doar o amintire. Pentru alții - cei mai mulți - sunt doar povestiri. Îmi doresc însă, ca pentru niciun român - indiferent de orientarea lui - metodele lui Miron Cozma să nu devină instrumente de persuasiune.

Întâmplarea face ca săptămâna aceasta să se împlinească 18 ani de la una dintre mineriadele care au întârziat România pe drumul ei către democrație. Pentru unii dintre noi - cei ca mine - zilele de 18-19 februarie reprezintă o comemorare. Pentru alții - cei ca ei - aceleași zile reprezintă o aniversare.

Atunci, cei ca mine, au strigat în stradă, cu o nețărmurită convingere că avem dreptate: "Nu mai vrem securiști - comuniști - activiști !" sau "FSN - Du-te în URSS !"

Cei ca ei au strigat "Moarte intelectualilor!", apoi ne-au amenințat, ne-au bătut, ba chiar, pe unii dintre noi i-au ucis. Astăzi le înțeleg furia, cu nici două luni în urmă, tot noi strigasem pe aceleași străzi "Jos comunismul !"

Felul în care au evoluat lucrurile a fost pentru noi un eșec, confirmat atât de rezultatul alegerilor din mai 1990, cât și de următoarea mineriadă, cea mai odioasă dintre toate, din iunie al aceluiași an. În schimb, pentru ei a fost o victorie, pentru că timpul a trecut fără clarificările necesare și pentru că au continuat să facă mineriade, ori de câte ori au considerat că o astfel de manifestare le este necesară.

Iată de ce, de la acest microfon, trag un semnal de alarmă. Depinde de actuala clasă politică, dar și de mass-media să nu avem pe scena politică, într-un viitor apropiat, un partid pentru care însemnul electoral să fie ciomagul, iar programul electoral să fie violența.

Nu pot să nu remarc faptul că Miron Cozma nu a cerut doar reanalizarea dosarelor sale, ci și eliberearea locotenenților săi aflați în închisoare, chiar dacă aceștia sunt acolo în urma unei decizii luate de instanțe. Evident, solicitările sale au fost intens mediatizate. Cum va fi oare când Cozma va fi și șef de partid ?

Pentru cine a uitat, se cuvine să rememorăm cele șase mineriade.

  • 28-29 ianuarie 1990 - FSN răspunde în forță manifestațiilor democratice organizate de PNL, PNȚ-CD și alte organizații civice, chemând minerii în București. Opinia publică internațională este consternată de întorsătura nefastă pe care o iau evenimentele din România.
  • 18-19 februarie 1990 - peste 4.000 de mineri au fost aduși în București pentru "restabilirea ordinii publice". Zeci de răniți, sute de reținuți.
  • 13-15 iunie 1990 - cea mai brutală acțiune a minerilor în București. A deconectat România de la parcursul său european. A întârziat aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Evenimentele au consemnat zeci de morți și sute de răniți.
  • 24-28 septembrie 1991 - guvernul Petre Roman este îndepărtat de la putere utilizând aceeași metodă: mineri în miting în fața guvernului.
  • 14-23 ianuarie 1999 - cea de a cincea mineriadă. Mii de mineri mărșăluiesc către București, revendicâd creșteri salariele, redeschiderea unor mine etc.
  • 17 februarie 1999 - cea de a șasea mineriadă ia sfârșit la Stoenești. Miron Cosma și alți lideri ai minerilor sunt arestați.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 februarie 2019, 1:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro