Traian Constantin Igaș
Traian Constantin Igaș
Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/22-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
13-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 12-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.62 Traian Constantin Igaș - declarație politică intitulată "Ce reprezintă anul 2008 pentru România și Uniunea Europeană?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Traian Constantin Igaș:

"Ce reprezintă anul 2008 pentru România și Uniunea Europeană?"

Suntem la începutul activității legislative a anului 2008 și, firesc, ca mulți alții, mi-am pus și eu întrebarea ce va reprezenta acest an pentru România, ca stat membru care a început al doilea an ca stat al Uniunii Europene. Lăsând la o parte faptul că 2008 va fi un an electoral în care vom asista la multe schimbări în plan politic, am să încerc să mă refer astăzi mai mult la ceea ce va însemna acest an pentru România, ca proaspăt stat membru al comunității europene.

Este evident că acest an va fi anul ratificării Tratatului de la Lisabona. Va fi anul în care se va vorbi foarte mult despre acest subiect. Dacă în decembrie 2007, marii lideri europeni au semnat acest tratat, în acest an statele membre ale Uniunii Europene vor încerca ratificarea Tratatului, astfel încât acesta să poată intra în vigoare începând cu 2009. Astăzi, suntem la doar o săptămână de când România a devenit cel de al patrulea stat membru al Uniunii Europene, care a încheiat procedura parlamentară de ratificare a Tratatului de la Lisabona, după finalizarea acestui proces, urmând altor state membre, precum Ungaria, Slovenia și Malta. Se speră însă ca, până la finele lunii iunie, și celelalte state membre ale Uniunii să ratifice acest tratat, pentru ca, de la 1 ianuarie 2009, acesta să poată intra în vigoare.

Cât de important este însă pentru România acest tratat? Semnarea documentului de la Lisabona, apreciat ca un moment istoric de către toate țările membre ale Uniunii Europene, finalizează un proces început încă din anul 2001 și care viza elaborarea unui tratat cuprinzător pentru Europa. Prin acest tratat, se extind practic competențele Parlamentului European, dar crește și rolul celor naționale, se constituie o politică externă și de securitate comună.

Un alt lucru la fel de important este și cel legat de faptul că în acest tratat este inclusă Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, lucru extem de important pentru România, în situația în care există câteva milioane de cetățeni români care muncesc pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene. Nu vreau să amintesc încă o dată toate problemele cu care se confruntă acești români, care se află de multe ori în situații discriminatorii și defavorizante.

O altă noutate la fel de importantă este legată de politica de securitate și apărare. Tratatul face precizări extrem de clare în ceea ce privește obligațiile fiecărui stat de a apăra oricare alt stat din cele 27 prezente în aceste momente, în caz de atac sau în caz de calamitate. România va avea și ea aceste obligații, pe lângă drepturile egale de care va beneficia și care i se cuvin, ca oricare alt stat membru, însă nu putem să nu tragem un semnal de alarmă referitor la starea actuală în care se află sistemul de apărare a țării. Nu cred că în momentul de față acesta poate răspunde nevoilor ce pot apărea în orice moment. Este un domeniu care are nevoie de fonduri, precum un bolnav aflat pe patul de moarte și a cărui viață depinde de o transfuzie de sânge. Le vom lua oare iarăși de la Sănătate sau de la Învățământ, reușind în acest fel să aruncăm aceste domenii înapoi în timp? Ducem o acută lipsă de resurse financiare, când fonduri importante europene bat la porțile noastre, dar nimeni nu vrea să le deschidă ușa. Nu. Pentru că nu această ușă este cea mai importantă. Scaunul este cel care primează în opiniile actualilor guvernanți. Pentru a câta dată, oare, interesul cetățeanului este trecut în coada listei? Cum va reuși, oare, România să răspundă unor cerințe militare, când mare parte din Armată beneficiază de echipamente ieșite din realitate, învechite și depășite de nevoile actuale? Sunt doar câteva din întrebările pe care ni le punem și care vor rămâne fără răspuns.

Salutăm, însă, ratificarea și de către România a acestui tratat și nu ne rămâne altceva de făcut decât să sperăm că el va permite eficientizarea procesului de luare a deciziilor, că vom reuși să trecem de la statutul de țară monitorizată, că vom ajunge ca acele reguli scrise pe care le avem și cu care unora le place a se lăuda, să fie și aplicate și că vom scăpa de unele instituții infiltrate de corupție. Iată câteva motive bune pentru care voi aștepta cu multă nerăbdare următoarele alegeri, atât locale, cât și legislative.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 19 februarie 2019, 0:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro