Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.10/28-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 18-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 februarie 2008

4. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 70 de deputați PD-L, cu titlul "Anulați taxa de primă înmatriculare".  

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Doamnelor și domnilor deputați,

La punctul 3 al ordinii de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 70 de deputați.

În legătură cu dezbaterea aceste moțiuni, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit următoarele: moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul și sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputații care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceștia ori altor grupuri parlamentare.

În raport cu numărul deputaților fiecărui grup parlamentar la începutul legislaturii și al deputaților care, în prezent, nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbatere este, după cum urmează: Grupul parlamentar al PSD, 38 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 21 de minute; Grupul parlamentar al PD, 16 minute; Grupul parlamentar al PRM, 16 minute; Grupul parlamentar al UDMR, șapte minute; Grupul parlamentar al PC, șase minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale, șase minute; deputații fără apartenență la grupuri parlamentare, șase minute.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Algoritmul inițial, domnule deputat, conform Regulamentului.

Obiecții la această propunere de timp? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere privitoare la organizarea timpului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă există semnatari care doresc să-și retragă semnătura de pe moțiune. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Reamintesc faptul că, potrivit Regulamentului, nu se pot depune amendamente la moțiuni.

Pentru citirea moțiunii dau cuvântul doamne deputat Grațiela Iordache. Doamna deputat, aveți cuvânt.

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Moțiunea se intitulează "Anulați taxa de primă înmatriculare".

1. Introducerea acestei taxe contravine Tratatului Comunității Europene

Comisia Europeană a avertizat România cu privire la taxa specială auto și a declanșat procedura de infringement. Modul de aplicare a taxei de primă înmatriculare nu este motivat de considerente de mediu, ci de filozofia taxei, care contravine art. 90 din Tratatul Comunității Europene și care vizează principiile privind taxarea. Nealinierea la normele europene va avea drept consecință citarea României în fața Curții Europene de Justiție. În cazul altor state, soluțiile pronunțate de Curtea Europeană de Justiție au obligat guvernele respective nu numai să renunțe la taxă, ci și să returneze banii încasați de la propriii cetățeni. Estimăm că, în final, România va trebui să se alinieze la cerințele europene, și, cu cât întârzie mai mult acest proces, cu atât se va agrava impactul pe care returnarea acestor sume îl va avea asupra bugetului de stat.

În noiembrie 2007, comisarul european Laszlo Kovacs afirma că, indiferent dacă Guvernul României își va modifica legislația privind taxa de primă înmatriculare, astfel încât să fie armonizată cu normele europene, banii încasați trebuie dați înapoi. Proiectul de directivă, inițiat de Comisia Europeană încă din 2005, referitor la taxele auto, stipulează clar: "Orice altă soluție bazată pe reținerea taxei de primă înmatriculare nu va putea rezolva problema principală, și anume obstacolul pus de această taxă în calea liberei circulații a autovehiculelor pe piața comună europeană".

Guvernul Tăriceanu II susține, deci, o taxă contrară legislației europene iar încăpățânarea sa va avea consecințe serioase asupra bugetului României.

2. Nivelul taxei speciale este unul foarte ridicat, raportat la nivelul de trai din România

Valoarea taxei se poate ridica la câteva mii de euro, în prezent, devenind o povară fiscală exagerată, pe care cetățenii trebuie să o suporte la achiziționarea autoturismelor.

Ni s-a spus, de către acest Guvern, în încercarea eșuată de a justifica o asemenea măsură abuzivă, că sunt și alte țări care practică sistemul taxei de primă înmatriculare. Dar, în fiecare din aceste țări, nivelul taxei este corelat cu nivelul de trai al populației, după cum arată, de altfel, și studiul Comisiei Europene - Măsuri fiscale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la autovehicule.

Considerăm obligatoriu ca orice taxă, indiferent de natura ei, să aibă un cuantum care să țină cont de faptul că România este pe penultimul loc la nivel de trai în Uniunea Europeană.

3. Taxa este discriminatorie și introduce un tratament preferențial

Introducerea acestei taxe speciale creează un tratament discriminatoriu între competitorii de pe piața auto românească. Aceasta este de natură se afecteze libera circulație a serviciilor și bunurilor, precum și libera competiție pe piața auto românească.

Discriminarea cea mai evidentă este în cazul importului de autovehicule second-hand dintr-o țară a Uniunii Europene, în care există deja taxa pentru primă înmatriculare.

Ne aflăm în fața unei tentative prost mascate de sprijinire a importatorilor de mașini noi pe parcursul anului 2007. În prezent, Uniunea Europeană impune să existe un sistem unitar aplicat, tocmai cu scopul de a elimina discriminările.

4. Taxa a fost deja invalidată de justiția română

Un număr foarte mare de cetățeni au contestat deja în instanță introducerea acestei taxe și deja procesele încep să fie câștigate de aceștia în dauna statului. În decembrie 2007, la Arad, s-a pronunțat primul verdict favorabil unui cetățean plătitor al acestei taxe. Pentru un autoturism achiziționat cu 9700 de euro, cetățeanul în cauză fusese nevoit să mai achite, la intrarea în țară, o taxă de înmatriculare de 6200 de lei, adică echivalentul a 2000 de euro la vremea respectivă. A plătit inițial taxa, ca să-și poată înmatricula autoturismul, și apoi a contestat-o în justiție. Instanța a apreciat că articolele din Codul fiscal, care introduc această măsură, sunt contrare dreptului comunitar. or, legislația europeană prevalează asupra legislației românești.

În ianuarie 2008, un alt verdict favorabil a fost dat la Botoșani. Este drept că soluțiile instanțelor nu sunt definitive, iar Guvernul le va ataca. Aceasta însă înseamnă cheltuieli suplimentare de judecată, suportate tot de la bugetul de stat.

5. Taxa de primă înmatriculare în România nu este o taxă de mediu

Taxa rămâne o măsură fiscală atât în forma sa actuală, cât și în proiectul de modificare conceput de Guvern, deși acesta din urmă invocă varii considerente ecologice.

a) Niciun leu din banii proveniți din această taxă nu a ajuns la Fondul de Mediu în 2007. Mai mult, bugetul Ministerului Mediului a scăzut în mod constant pe parcursul rectificărilor bugetare de anul trecut. Nu i s-a dat, ci i s-a luat, iar cifrele bugetare îl contrazic pe ministrul finanțelor, care dezinformează cu dezinvoltură în emisiuni televizate că fondul de mediu ar fi fost suplimentat în 2007, tocmai datorită acestor taxe de primă înmatriculare.

b) Însuși Ministerul Finanțelor recunoaște că măsura este una fiscală. Într-un document făcut public de un petiționar, ministerul precizează că "taxa a fost introdusă pentru menținerea unei surse de venit la buget și pentru o oarecare limitare a numărului de mașini vechi." Același document stipulează că taxa înlocuiește sistemul accizelor, ea având un caracter fiscal. De altfel, până și vestita formulă de calcul a acestei taxe evidențiază caracterul ei fiscal.

c) Pentru a fi o taxă de mediu sau o taxă de poluare, formula de calcul trebuie să țină cont de nivelul emisiilor de dioxid de carbon, raportat la ținta propusă de Comisia Europeană și acceptată de Parlamentul European. Mai ales că, la nivelul Comisiei Europene, se pregătește o Directivă pentru fundamentarea nivelului taxelor (de circulație anuală sau accize la carburanți) pe criterii într-adevăr ecologice, și anume având ca bază emisiile de CO2.

Somăm Guvernul să facă publică baza de calcul pentru această taxă, studiile de fundamentare care au susținut o astfel de abordare și de ce nu există o relație directă între reducerea nivelului emisiilor poluante și nivelul taxei specifice.

d) Taxa nu încurajează un comportament ecologic. Dacă taxa de primă înmatriculare se plătește integral, o singură dată, de către primul proprietar, acesta nu va mai fi stimulat să-și reînnoiască mașina cu una mai puțin poluantă, nouă, deoarece ar fi în situația de a plăti, într-un interval scurt, o nouă taxă descurajator de mare. Eliminarea taxei de primă înmatriculare ar stimula cetățenii să cumpere mașini noi și implicit mai puțin poluante. O astfel de măsură ar fi și în concordanță cu cele mai recente discuții pe această temă de la nivelul Parlamentului European și al Comisiei Europene.

Stimați colegi,

Acestea sunt principalele deficiențe ale taxei de primă înmatriculare. Anticipând eșecul în disputa cu Comisia Europeană, Guvernul a elaborat recent o nouă propunere de reglementare privind taxa auto, definită, de data aceasta, pompos ca "taxă de poluare de la autovehicule". Aceasta încearcă să respecte prevederile art. 90 din Tratatul Comunității Europene privind principiile instituirii de taxe fiscale și reducerea taxei în funcție de vechimea autovehiculului, presupunând o durată de viață a acestuia de 20 de ani.

Noua propunere are, în continuare, un caracter fiscal, având un cuantum care depășește puterea de cumpărare a cetățeanului român obișnuit. Se modifică extremele, în timp ce, în cazul grupei celei mai căutate de mașini second-hand, modificările taxei sunt simbolice.

Găselnița Executivului, de a declara autoturismele noi mai periculoase pentru mediu, fiindcă vor polua mai mulți ani, după ce anul trecut argumenta exact invers, demonstrează o totală neseriozitate în abordarea problemei și o preocupare a Guvernului, axată nu pe mediu, ci pe dorința de a lua bani de la populație.

Una din motivațiile prezentate de ministrul mediului, domnul Attila Korodi, în sprijinul acestei noi variante este aceea că poluatorul plătește. De fapt, exact acest principiu este încălcat. Mașinile vechi, cu norme de poluare ridicate, nu sunt taxate, în timp ce mașini care poluează mai puțin vor fi mult mai mult taxate.

În plus, mecanismul de contestare a nivelului taxei pe care Guvernul intenționează să îl introducă este scump și ineficient, ceea ce îi va împiedica pe cetățeni să caute dreptate prin această metodă. Nivelul tarifelor pentru expertizele necesare procesului de contestare sunt lăsate la latitudinea RAR, având drept unică condiție ca acest nivel să nu depășească costurile. Greu de crezut că cetățeanul obișnuit va accepta să suporte costurile unei expertize pentru a contesta nivelul taxei. Va plăti cât i s-a cerut și va constata încă o dată că, în România, drepturile îi sunt apărate doar pe hârtie și nu în fapt.

Aceste noi modificări nu sunt decât încă o bâlbâială penibilă a Guvernului. Singura soluție acceptabilă pentru cetățenii români este renunțarea la această taxă, cel puțin până în momentul în care se va stabili o normă unică europeană în acest domeniu. Până atunci, banii celor care au fost taxați abuziv, în contradicție cu normele europene, trebuie returnați. Este un adevărat cinism din partea Guvernului să continue să încaseze banii din această taxă, când, în nota de fundamentare a noii variante, se recunoaște, practic, că legislația în vigoare încalcă normele europene.

Avem convingerea că acei cetățeni ai României sunt deopotrivă interesați de protecția mediului și sănătatea familiilor lor și de accesul normal și suportabil la un mijloc de transport personal.

În consecință, Partidul Democrat-Liberal propune anularea acestei taxe, pentru ca și cetățenii români să poată beneficia de statutul de cetățeni europeni și să poată să-și achiziționeze o mașină atunci când și ce marcă vor și nu atunci când și ce marcă vrea Guvernul Tăriceanu II.

Reamintim că Partidul Democrat-Liberal cere de un an de zile renunțarea la această taxă, care nu este altceva decât jefuirea contribuabilului cu legea în mână.

Pe 1 ianuarie 2007 intră în vigoare noul Cod fiscal, implicit prevederile sale cu privire la taxa de primă înmatriculare.

La 7 ianuarie 2007, după ședința Biroului Permanent Național, președintele Partidului Democrat de atunci, Emil Boc, solicită premierului suspendarea taxe; în aceeași, zi după ședința Coaliției, premierul anunță că va modifica taxa, promisiune neonorată nici până în prezent.

17 ianuarie 2007. ministrul mediului, doamna Sulfina Barbu, declară: "Nivelul taxei este în prezent excesiv, dar taxa propusă inițial de Guvern este suportabilă". Același lucru îl repetă și la 23 martie 2007, dar în termeni mai fermi: "Este o măsură fiscală. Ministerul Finanțelor este responsabil și sunt convinsă că vor găsi soluții, astfel încât taxa să nu mai încalce Tratatul Comunității Europene. Din punctul de vedere al protecției mediului, această taxă este excesivă."

18 ianuarie 2007. președintele ANAF, domnul Sebastian Bodu, declară că taxa este menținută în ciuda avertismentelor Comisiei Europene. Ca urmare a acestei declarații, Serbastian Bodu este demis din funcție. Guvernul comunică oficial următoarele: "Contrar declarațiilor lui Sebastian Bodu, taxa de primă înmatriculare este conformă cu normele europene, singura problemă fiind nivelul actual al acesteia. Acest nivel a fost stabilit de Parlament, varianta inițială propusă de Guvern încadrându-se în normele europene."

21 martie 2007. Comisia Europeană trimite României o notificare oficială, în care îi cere să renunțe la taxa de primă înmatriculare; Guvernul propune reducerea taxei de primă înmatriculare. O altă promisiune neonorată.

25 martie 2007. ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu, anunță că taxa de primă înmatriculare rămâne în vigoare, iar divergențele față de legislația europeană țin doar de nivelul taxei și nu de însăși posibilitatea aplicării ei.

26 martie 2007. la numai trei luni de la aderarea României la Uniunea Europeană, premierul Tăriceanu declară: "Trebuie să avem curajul de a contrazice Uniunea Europeană". Premierul a declarat, la Adunarea Generală a Asociației Orașelor, că România trebuie să aibă curajul de a contrazice Uniunea Europeană dacă interesele o cer, un exemplu fiind taxa de primă înmatriculare. "Dacă unora nu le convine denumirea de taxă de primă înmatriculare, atunci o să-i spunem "taxa pentru o Românie curată" sau "taxă de păstrare a slujbelor" (Adevărul).

Aprilie 2007. euroobservatorul PD, Monica Iacob Ridzi, declanșează acțiunea de contestare a taxei în plenul Parlamentului European, acuzând discriminarea pe care o generează această măsură. Monica Iacob Ridzi a cerut suspendarea taxei până la adoptarea unei forme agreate de Uniunea Europeană și care să nu discrimineze consumatorul român. Euroobservatorul PD a solicitat și returnarea taxei colectate deja. Monica Iacob Ridzi arăta, în declarația sa, următoarele: Parlamentul European a adoptat o rezoluție în noiembrie 2006, în care afirma clar că "eliminarea taxei de înmatriculare va avea un efect benefic pentru mediul înconjurător și siguranța rutieră, întrucât va duce la o schimbare mai rapidă a parcului de mașini. Reducerea costului de achiziție al mașinilor constituie un stimulent pentru schimbarea autoturismelor vechi cu altele mai noi, mai sigure, mai puțin poluante".

28 noiembrie 2007. deputatul Grațiela Iordache avertiza Guvernul că își fundamentează bugetul pe 2008 pe o taxă ce urmează să fie modificată - taxa de primă înmatriculare. Proiecția bugetară pe anul 2008 se bazează pe 600 800 000 de roni, colectați din taxa de primă înmatriculare, deși, în condițiile în care această taxă se va modifica, Guvernul ar putea fi nevoit să returneze banii încasați, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei și Ungariei. Partidul Democrat solicita Guvernului să acorde respectul cuvenit cetățenilor români și să-i scutească de la plata în van a unei taxe. Unicul scop pentru care Guvernul menține taxa de primă înmatriculare la nivelul actual este doar pentru a-și acoperi incapacitatea de a colecta veniturile necesare bugetului. Considerăm că premierul Tăriceanu comite, cu bună știință, acest abuz, cunoscând că cetățenii români vor plăti la timp taxa, în timp ce Guvernul, dacă va fi obligat să o returneze, o va face cu întârziere, eventual după ce actuala legislatură își va încheia mandatul.

30 noiembrie 2007. Sebastian Bodu trimite o scrisoare deschisă premierului, în care îi cere să renunțe la taxă: "Am decis să vă trimit această scrisoare pentru a vă cere, ca proaspăt reprezentant al României la Parlamentul European, să renunțați, în numele bunului simț, dar și al intereselor naționale, la taxa de primă înmatriculare, înainte ca țara noastră să ajungă subiectul Curții Europene de Justiție. Ca simplu cetățean al României, vă rog, totodată, să renunțați, măcar o dată, la a vă apăra interesele comerciale proprii și să oferiți și oamenilor mai puțin avuți ca dumneavoastră posibilitatea de a-și achiziționa un autoturism decent din spațiul Uniunii Europene."

3 decembrie 2007. Partidul Democrat cere anularea taxei de primă înmatriculare, inițiind un proiect de lege care viza anularea acesteia și returnarea sumelor încasate în anul 2007. Repet: 3 decembrie 2007. "Guvernul fură în fiecare zi din buzunarul cetățenilor, prin această taxă care contravine Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Comisia Europeană spune foarte clar: taxa de primă înmatriculare instituită în România încalcă dreptul comunitar. O zi mai târziu, la 4 decembrie, Partidul Democrat înaintează proiectul de lege la Biroul permanent al Camerei Deputaților. Domnul Emil Boc a declarat că europarlamentarii democrați au sarcina de a susține adoptarea Directivei Comisiei Europene privind anularea taxei.

17 decembrie 2007. la solicitarea Partidului Democrat-Liberal, premierul Tăriceanu vine în fața Parlamentului la o dezbatere pe tema taxei auto. El declară că Executivul intenționează să modifice taxa auto, astfel încât valoarea acesteia să se reducă pe măsură ce vârsta autovehiculului crește, iar calculul taxei să fie aplicat mașinilor cu o vechime de până la 20 de ani, cu o cotă de reducere a taxei de până la 90%. Premierul a adăugat că Guvernul intenționează să instituie posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei atunci când autovehiculul înmatriculat în România se vinde unei persoane dintr-un alt stat membru sau într-o țară terță, dar și posibilitatea contestării taxei. Premierul a precizat că proiectul de act normativ privind modificarea taxei este într-o fază avansată de elaborare.

24 ianuarie 2008. Partidul Democrat-Liberal solicită, din nou, anularea taxei auto. Deputatul Grațiela Iordache declară că, din punctul de vedere al formulei de calcul și al principiului, taxa de poluare auto rămâne una cu caracter fiscal.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin aprobarea acestei moțiuni, chiar dacă inițiativa aparține Partidului Democrat-Liberal, veți avea șansa de a repara nedreptatea care a fost făcută românilor și veți îndeplini și cerințele Comisiei Europene.

Dacă nu se va renunța la taxă, decizia Curții Europene de Justiție ar putea consta în a cere României să o elimine și să restituie banii celor care au plătit-o deja. Dacă refuză să aplice sentința Curții Europene de Justiție, Comisia va cere Curții ca statul român să fie sancționat și să plătească o amendă de câteva sute de milioane de euro. Calculând încasările bugetului, de circa 250 de milioane de euro în anul 2007, am putea constata că, dacă Guvernul nu renunță la taxă, pe cetățenii români i-ar putea costa dublu, întrucât amenda tot din banii lor va fi plătită.

Domnul ministru Varujan Vosganian amenința, în declarații televizate, că returnarea banilor către cetățeni ar echivala cu o dezechilibrare a bugetului de stat. Dar Partidul Democrat-Liberal a avertizat încă din noiembrie 2007 asupra faptului că bugetul este prost fundamentat, pe venituri incerte. Executivul nu a dorit să asculte.

Nu sunt de vină românii pentru faptul că actualul Guvern nu este capabil decât să facă promisiuni electorale fără acoperire financiară. Românii au dreptul să-și primească banii înapoi, iar Guvernul are obligația să identifice surse reale de venituri și nu să facă promisiuni goale de conținut.

Considerăm, totodată, că este momentul ca Executivul să manifeste un minim respect pentru cetățenii acestei țări și să inițieze transparent un proces de consultare a publicului asupra modului în care dorește să se reglementeze importurile de autovehicule, în raport cu interesele sale sociale și economice. Consultarea cu partidele politice, cu importatorii sau producătorii de autovehicule nu este suficientă.

Această taxă specială este expresia modului ineficient în care Guvernul Tăriceanu II cheltuiește banul public, al risipei și lipsei de coerență economică în consumul resurselor României.

Taxa auto este picătura care a umplut paharul tuturor scumpirilor la gaze, pâine, lapte, ulei, întreținere și transport, al creditelor care se scumpesc din cauza inflației în creștere.

Și dacă de vocea noastră, a Partidului Democrat-Liberal, nu vreți să o ascultați, ascultați România, care nu mai vrea să tacă, așa cum unii dintre dumneavoastră erați obișnuiți. "Vă plătim să conduceți țara, nu să jecmăniți poporul". "Taxă ilegală, utilă hoților din Guvernul Tăriceanu!". "Taxa este aberantă în raport cu salariile românilor". "Este o taxă penală, care nu are nimic în comun cu protecția mediului". "Această taxă îmi anulează posibilitatea de a-mi îmbunătăți nivelul de trai prin cumpărarea unei mașini noi". "Taxa auto este o hoție a puterii din România."

Aceste fraze nu ne aparțin, domnilor! Ele sunt ale românilor din toată țara, exasperați de incompetența și ineficiența Guvernului Tăriceanu II care, pe lângă faptul că le bagă mâna în buzunar, îi mai și minte fără scrupule.

Aceste opinii au apărut din exasperare și pentru că această taxă, indiferent ce nume vrea să-i dea Guvernul, a devenit un simbol al modului în care guvernanții își bat joc de cetățeanul român.

Domnule prim-ministru,

Românii vă cer banii înapoi! România vă cere să încetați să vă bateți joc de ea. România vă cere să fiți corect.

Partidul Democrat-Liberal se face doar ecoul milioanelor de voci anonime și solicită eliminarea taxei de primă înmatriculare, restituirea de către Ministerul Economiei și Finanțelor persoanelor fizice și juridice îndreptățite a sumelor încasate prin taxa de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule până la data de 31.12.2008, prin procedura administrativă.

Dragi colegi parlamentari,

Acesta este momentul în care se va vedea cui îi pasă de cerințele și de exigențele populației și cine se gândește numai la pușculița de partid. Se va vedea, totodată, cine este cu adevărat în opoziție și cine face opoziție numai la televizor.

Votați moțiunea pentru desființarea taxei auto, o măsură discriminatorie, nepopulară și neeuropeană și fiți astfel alături de alegătorii dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat. Grupul? Nu dorește să aplaude.

În continuare, are cuvântul domnul ministru al economiei și finanțelor Varujan Vosganian, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Varujan Vosganian (ministrul economiei și finanțelor):

V-ați uitat pixul, doamnă! Eu vi l-am oferit...!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați semnatari ai moțiunii "Anulați taxa de primă înmatriculare",

Dezbaterea privind taxa de poluare auto este binevenită, pentru că permite o corectă informare a opiniei publice despre natura și utilitatea acesteia. De asemenea, ea oferă pentru prima oară în România șansa unei abordări serioase din partea factorilor politici privind problematica emisiilor poluante și a schimbărilor climatice. Din păcate însă, textul moțiunii care prilejuiește această dezbatere este contradictoriu, lipsit de consistență și de moralitate politică.

De la bun început trebuie precizat că taxa la care face referire moțiunea a fost inițiată de ministrul mediului, ministru PD, actualmente ministru PD-L, în perioada guvernării Alianței, măsură susținută apoi în Parlament și de semnatarii moțiunii de astăzi.

În fața acestei situații ridicole, doresc să vă întreb, stimați colegi, sunteți în opoziție față de noi sau față de voi? (Aplauze).

Voci din sală: Și - și!

Domnul Varujan Vosganian:

Mergând apoi pe textul moțiunii, mă simt obligat să contest așa-zisele argumente din preambul. "Taxa, așa cum există ea în prezent - se spune în preambulul semnat de șeful grupului dumneavoastră parlamentar - a fost impusă abuziv", se spune.

Ea nu a fost introdusă abuziv, stimați colegi. A fost adoptată printr-o lege votată de Parlament, în urma unei proceduri și a unui vot pe care nu le-a contestat nimeni, inclusiv Președintele României, care a promulgat actul normativ fără să aibă nicio obiecție.

A socoti că voința majorității Parlamentului, în condițiile respectării procedurilor constituționale, este abuzivă, cu atât mai mult cu cât inițiatorii moțiunii s-au manifestat explicit și zgomotos de partea majorității, denotă o înțelegere precară a democrației.

Ca și multe alte situații, inițiatorii moțiunii și-au schimbat cu nonșalanță punctul de vedere în goana după voturi, manifestând dispreț față de responsabilitatea ce o au pentru votul dat în Parlament.

Stimați semnatari,

Spuneți apoi în preambul că taxa nu și-a atins principalul obiectiv privind combaterea poluării prin întinerirea parcului auto.

Încercați să induceți din nou în eroare opinia publică. Potrivit raportului Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului de Interne și Reformei Administrative, reiese că în anul 2007 au fost înmatriculate pentru prima oară în țara noastră 437.000 de autoturisme, din care 124.000 de autoturisme second-hand și restul, de 313.000, autoturisme noi, ele reprezentând 70% din totalul autoturismelor înmatriculate în anul 2007. Aceasta în condițiile în care, la 1 ianuarie 2007, circa 60%, adică 2,2 milioane de bucăți din parcul auto românesc erau mai vechi de 10 ani.

Așadar, anul 2007 a însemnat o întinerire a parcului auto și nicidecum, cum spuneți dumneavoastră, o îmbătrânire.

Cât despre riscul ca România să fie adusă în fața Curții Europene de Justiție, acesta poate fi evitat în măsura în care Parlamentul înțelege importanța procesului de adaptare a legislației naționale la cea europeană și va vota modificările propuse de Guvern.

Și acum să trecem la problemele de fond. În primul rând, în legătură cu motivația instituirii taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule.

Doamnelor și domnilor - și mă adresez acum, din nou, semnatarilor moțiunii,

Vă rog să-mi permiteți să citez din nota inițiată de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, sub semnătura doamnei ministru Sulfina Barbu și prezentată în ședința de Guvern din 28 februarie 2006 (repet, doamna Sulfina Barbu, actualmente membru PD-L): "Autovehiculele uzate sunt privite în Europa ca o povară pentru economie și un real pericol pentru viața cetățenilor, în special ca urmare a poluării aerului, a periclitării siguranței traficului și, mai nou, a costurilor generate de reciclarea vehiculelor ce în scurt timp ajung să fie scoase din uz. Începând cu 1 ianuarie 2007 - continuă doamna ministru Sulfina Barbu, colega dumneavoastră -, după aderarea României la Uniunea Europeană, datorită principiului liberei circulații a mărfurilor, limitările din România referitoare la normele de calitate Euro 3 a autovehiculelor vor fi ridicate, deschizându-se astfel posibilitatea importului de automobile, oricât de vechi ar fi acestea, fără nicio restricție și fără nicio taxă suplimentară". Atenție! "Acest lucru s-a întâmplat în țările nou admise în Uniunea Europeană, care aveau reglementări limitative și care impuneau o vârstă maximă. În consecință, Ministerul Mediului, în colaborare cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme, a înaintat către Ministerul Finanțelor Publice propunerea de introducere a taxei ecologice de înmatriculare și care se va aplica la prima înmatriculare în România a autovehiculelor".

Este o frumoasă pledoarie pentru necesitatea acestei taxe. (Aplauze.)

Din atitudinea dumneavoastră însă, stimați semnatari ai moțiunii, îmi pare rău, dar văd că e nevoie să insist față de argumentele pe care doamna Sulfina Barbu le-a prezentat și să continui.

"Așadar - și vă rog să fiți atenți în continuare - regimul actual al taxei speciale pentru autovehicule, care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, a fost instituit ca urmare a faptului că, după aderarea la Uniunea Europeană, datorită principiului liberei circulații a mărfurilor între statele membre, exista riscul introducerii în România a autovehiculelor indiferent de vechime și de norma de poluare, în condițiile în care unele acte normative în vigoare până la data de 1 ianuarie 2007 restricționau acest lucru. Menționăm că de la 1 iulie '98 nu era permisă înmatricularea autovehiculelor cu norma de poluare noneuro și Euro 1, iar de la 1 ianuarie 2002 și a celor Euro 2. De menționat că până la 31.12.2006 - și vă rog să fiți atenți și la acest lucru - cei care achiziționau autoturisme noi sau rulate din import ori autoturisme noi de la producătorii din țară datorau accize ce variau în funcție de capacitatea cilindrică și tipul de carburant între 1 și 11% la automobilele noi și între 2,5 și 32% pentru automobilele second-hand din import".

Precizăm că accizele se aplicau la valoarea de achiziție, ulterior aplicându-se și taxa pe valoarea adăugată. Totalul sumelor reprezentând aceste taxe ajungea să depășească în anumite cazuri 30% din valoarea de achiziție a autoturismului.

Comparând nivelul taxelor și accizelor de până la 1 ianuarie 2007 cu cel al taxei actuale, constatăm că nivelul mediu al taxării scade, ca să nu mai vorbim de faptul că, pentru cei care renunță la un autoturism vechi pentru a cumpăra unul nou, se alocă o sumă majorată de 40 de milioane de lei, aproximativ 1.100 de euro, sumă mai mare decât taxa de poluare plătită pentru înmatricularea noului autoturism.

Nu cunosc, stimați semnatari ai moțiunii, ca vreunul dintre dumneavoastră, chiar foști membri ai Cabinetului în 2005-2006, să fi cerut reducerea sau anularea, la vremea respectivă, a acelor taxe pe motiv că sunt exorbitante, deși tot românii le plăteau și tot pentru automobile.

Însă, deși nivelul actual este pe ansamblu mai scăzut, semnatarii moțiunii socotesc că acum nivelul este exorbitant. Această atitudine de-a dreptul hilară este legată doar de faptul că atunci membrii de azi ai PD-L erau la guvernare și într-un fel beneficiari ai taxelor, iar acum sunt în opoziție și, în plus, într-un an electoral.

Iar dacă tot erau îngrijorați de accesul românilor cu venituri reduse la mașini vechi și ieftine, de ce au fost de acord cu menținerea prevederii privind interzicerea înmatriculării mașinilor mai vechi de Euro 2, că doar atunci românii erau mai săraci ca astăzi.

Bine, veți spune, între timp am intrat în Uniunea Europeană. Dar oare, stimați deputați, obiectivul nostru la intrarea în Uniunea Europeană a fost cum să deschidem mai repede frontierele pentru mașinile vechi și poluante? Oare România modernă și europeană se judecă după câte mașini învechite de alții circulă pe șoselele noastre?

Stimați semnatari ai moțiunii,

Faptul că nu ați zis nimic atunci când taxele erau mai mari și intrarea mașinilor vechi era de-a dreptul interzisă, dar o spuneți acum, când taxele se micșorează, iar în anumite condiții, mașinile vechi pot intra în țară, dovedește că, de fapt, puțin vă pasă de ce simt românii.

Vă pasă, în schimb, teribil de mult de cum votează românii, bazându-vă pe faptul că orice eliminare de taxă, indiferent de consecință, poate fi o măsură populară.

În ceea ce privește motivația moțiunii, prezentăm următoarele:

Referitor la faptul că introducerea taxei speciale ar contraveni Tratatului comunității europene, stimați colegi, stimată opinie publică, și această declarație are un temei greșit. Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul invocând necesitatea respectării prevederilor art.90 din Tratat.

Potrivit reglementărilor naționale, taxa specială pentru autoturismele noi, care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, este aceeași, indiferent de proveniență, respectiv din producție internă, import sau achiziții intracomunitare.

Problema însă care a apărut în cazul țării noastre s-a datorat nivelului ridicat de taxare a autovehiculelor second-hand. Și dumneavoastră știți bine acest lucru, pentru că în Camera Deputaților și semnatarii moțiunii au majorat niveluri pentru mașinile second-hand și acest lucru s-a făcut cu acordul tuturor semnatarilor moțiunii.

Faptul că nu s-a solicitat de către Comisie eliminarea taxei se confirmă prin întâlnirile tehnice ce au avut loc între experții Comisiei și autoritățile române, ajungându-se la un consens în luna ianuarie 2008.

Statele membre aflate în perioada de preaderare la Uniunea Europeană ori imediat după aderare, care au instituit astfel de taxe privind limitarea introducerii pe teritoriile lor a autovehiculelor second-hand și cărora Comisia le-a deschis procedura de infringement au fost obligate să întreprindă măsuri pentru modificarea sistemului de taxare și nicidecum să anuleze taxa. Așa a fost, de pildă, cazul Greciei sau al Ungariei.

Un alt argument în sprijinul aserțiunii potrivit căreia Comisia Europeană nu interzice introducerea unei astfel de taxe este acela că ea există în majoritatea țărilor Uniunii Europene - Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Spania, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia și exemplele pot continua.

Acum, referitor la faptul că nivelul taxei speciale este unul foarte ridicat, raportat la nivelul de trai.

Stimați colegi deputați,

Față de această afirmație menționăm că, de pildă, la autoturismele noi, media de taxare în noua formulă este 3,5%, putând ajunge la unele mașini până la 6%.

În numeroase state europene taxa este cu mult mai mare, depășind 30% în Finlanda, Olanda, Portugalia, Irlanda, Grecia și ajungând chiar la 120% în Danemarca.

În cazul României, nivelul taxei crește pentru autoturismele care sunt tot mai vechi, întrucât la stabilirea nivelului taxei speciale s-a avut în vedere principalul Program de mediu privind reînnoirea parcului național auto, precum și principiul "Poluatorul plătește".

Din textul moțiunii rezultă că nivelul taxei este exagerat de mare pentru nivelul de trai din România.

Cum am arătat deja, față de perioada când semnatarii moțiunii erau la guvernare și când tăceau mâlc în legătură cu această chestiune, pe ansamblu, nivelul de taxare scade. Și pot să vă spun, stimați colegi, că în noua formulă veniturile ce vor merge către fondul de mediu vor fi cam cu o treime mai mici decât cele care au fost încasate în anul 2007.

A invoca însă protecția socială atunci când e vorba de o măsură luată pentru emisiile poluante este o ciudățenie. De când mașinile vechi sunt un instrument de protecție socială? De când creșterea emisiilor poluante este o formă de combatere a sărăciei? Doriți cumva ca, în loc de drepturi sociale, să dăm populației bioxid de carbon și oxid de azot? (Aplauze.)

Va fi România mai bogată, stimați colegi, dacă va importa în 2008, așa cum au făcut Bulgaria și Polonia în 2007, 700.000 de mașini mai vechi de 10 ani? 700.000 de mașini mai vechi de 10 ani în două țări. Va fi România mai bogată cu acest parc auto?

Și apoi, pe cine trebuie să apărăm mai întâi, că veni vorba de protecție socială? 75% din români nu au permis auto, 70% din familii nu au automobil. Mai mult decât ispita de a se afla la volanul unei mașini de peste 10 ani care emite dioxid de carbon, imensa majoritate a românilor, mai ales copii și vârstnici, se află în această dezbatere mai ales în postură de victimă a accidentelor, a poluării, a ruginii mașinilor abandonate.

Nu e mai corect, stimați semnatari ai moțiunii, ca, în loc să-i protejăm pe proprietarii de talciocuri și pe cei 2% din români, care ar dori să cumpere mașini vechi, să-i protejăm pe ceilalți 98% și să-i determinăm pe cei dintâi să cumpere mașini mai puțin poluante?

Ar fi bine, de asemenea, de știut că, față de anul 2006, numărul înmatriculărilor autoturismelor a fost chiar depășit în 2007 cu 65.000 de autoturisme.

Referitor la faptul că taxa ar fi discriminatorie, introducând un tratament preferențial, taxa are la bază principiul "Poluatorul plătește" și s-a considerat că este normal ca această taxă să fie mai mare cu cât emisia de noxe a unui autovehicul este mai accentuată. Pe acest principiu se bazează și noua formulă de calcul a taxei, care a fost reașezată potrivit recomandărilor Comisiei Europene, în sensul că taxa trebuie să se reducă pe măsură ce valoarea autoturismului pentru același tip scade.

Faptul că se menține principiul - și vă rog, stimați colegi, să nu mai dezinformați opinia publică în legătură cu acest aspect - rezultă din diferențele nivelului taxei specifice pe un centimetru cub.

Să luăm un exemplu. Pentru un autoturism de 1600 cm3, care are o vechime între 4 și 5 ani, taxa pentru cel cu norma de poluare Euro 4 va fi de 300 de euro, pentru cel cu norma de poluare Euro 3, 990 de euro, crescând pe măsură ce norma de poluare coboară la Euro 2, Euro 1 și noneuro.

Așadar, ideea potrivit căreia forma propusă de Guvern încurajează intrarea mașinilor vechi nu e corectă și e doar una dintre informațiile greșite ce au abundat în ultima perioadă cu privire la această taxă.

Referitor la faptul că taxa a fost deja invalidată de justiția română. Admiterea în instanță a unor cereri de restituire a taxei speciale ca fiind încasată ilegal de stat duce la concluzia că legea este neconstituțională, ceea ce nu este adevărat, pentru că în acest sens se poate pronunța numai Curtea Constituțională și ea nu a fost sesizată și nu a făcut-o până în prezent.

Mai mult, atunci când legislația națională a unui stat membru încalcă reglementări ale legislației comunitare, asupra acestui fapt se pronunță Curtea Europeană de Justiție, conform unei proceduri speciale. Or, din perspectiva noastră, această procedură pentru România poate fi evitată.

Tot referitor la procese, menționăm că, potrivit legislației în vigoare, la deciziile pronunțate în primă instanță pentru restituirea taxei, statul a intentat acțiuni în recurs, considerând că există multe argumente critice la adresa deciziei instanței.

Și acum, stimați colegi, în legătură cu numărul foarte mare de cereri înregistrate. Ca și în legătură cu cealaltă chestiune, în care de fapt noi vorbim despre solicitările a 2% dintre români, față de restul de 98%, pot să vă informez că la data de 1 februarie 2008, în România, exista un număr de 43 de dosare înregistrate pe rol, din care 5 fuseseră soluționate la prima instanță astfel: 3 în sensul admiterii, una în sensul respingerii și una în sensul anulării acțiunii. Aceasta ca să vedeți dumneavoastră care este amploarea acestei teme cu care dumneavoastră doriți să acuzați fără scrupule, după opinia mea, Guvernul.

Acum referitor la faptul că taxa nu este o taxă de mediu. Întrucât poluarea provenită din traficul auto are o influență negativă asupra calității aerului și a schimbărilor climatice, devine echitabil ca, respectând principiul "Poluatorul plătește", sumele alocate stimulării reînnoirii parcului auto, precum și realizării celorlalte programe de protecție a mediului să provină direct din taxarea acestor surse de poluare, respectiv din taxarea autovehiculelor, așa cum este expres prevăzut în actul normativ.

Este echitabil ca cei care îi fac pe oamenii care circulă pe jos sau cu mijloacele de transport în comun să înghită noxele emise de mașinile lor să plătească pentru aceasta, iar sumele încasate de stat să fie utilizate pentru îmbunătățirea calității mediului.

Rapoartele Agenției Europene de mediu arată că poluarea aerului rezultată din traficul auto are prin dimensiunile sale grave consecințe asupra sănătății populației. Astfel, 1.000 de mașini vechi emit în decursul a 24 de ore două tone și jumătate de monoxid de carbon, jumătate de tonă de hidrocarburi, între 300-400 kg de noxe.

Raportați aceste cifre la cele peste un milion de mașini vechi care au intrat în Bulgaria și Polonia anul trecut și veți vedea la ce risc se expune România în situația anulării taxei. Bucureștiul este una dintre capitalele cele mai poluate din Uniunea Europeană. Peste 75% din emisiile poluante sunt emisii de oxid de azot.

Pot, de asemenea, să vă informez că speranța de viață în România - și aceasta este legat direct și de calitatea mediului înconjurător - este cu 7 ani mai mică decât media Uniunii Europene, fiind cu un deceniu mai mică decât media primelor 15 țări din Uniunea Europeană.

Stimați colegi,

Și acesta este unul dintre decalajele pe care trebuie să le diminuăm în competiția noastră europeană.

Introducerea taxei pentru autovehicule care să se plătească cu ocazia primei înmatriculări în România are, cum am arătat, consecințe directe asupra realizării Programului privind reînnoirea parcului auto.

Prin Programul național de înnoire a parcului auto, în 2007 am scos din circulație 16.500 de mașini uzate. În total, în cei 3 ani au fost scoase din circuit 46.163 de mașini, bugetul investind 40 de milioane de euro prin fondul de mediu. Programul acesta însă, din păcate, ar deveni inutil în fața avalanșei de mașini uzate, în situația eliminării taxei.

Considerente pentru menținerea unui sistem de taxare a autovehiculelor:

Prin anularea taxei auto ar dispărea orice condiție de la înmatriculare, consecința imediată și sigură fiind facilitarea intrării în România a unui număr exagerat de mare de autovehicule second-hand, experiență tristă cu care, cum am arătat deja, s-au confruntat alte țări. În Bulgaria în 2007 au intrat aproximativ 350.000 de autoturisme și un milion de autoturisme second-hand au intrat în Polonia, din care peste 56% cu vechimea mai mare de 10 ani.

Trebuie, de asemenea, să se țină cont de faptul că automobilele Euro 2, Euro 1 și noneuro influențează direct sănătatea populației, calitatea aerului, siguranța traficului, emisiile de gaze cu efect de seră și gestionarea deșeurilor.

Pe de altă parte, multe din automobilele vechi achiziționate din alte state la prețuri foarte mici au cheltuieli foarte mari de întreținere și service, ajung în scurt timp să fie abandonate, iar drumurile și străzile marilor orașe vor fi și mai înțesate de mașini care așteaptă să fie ridicate în vederea dezmembrării și casării lor și, firește, vor atrage și costuri aferente acestor operațiuni.

La nivelul Uniunii Europene - și vă rog, stimați colegi, să meditați la acest lucru - se discută tot mai intens despre interzicerea circulației începând cu anul 2011 a autoturismelor noneuro. Este de la sine înțeles că, introducând în 2009-2010 în România autoturisme noneuro, acestea vor trebui retrase din circulație odată cu anul 2011.

Pe de o parte, producția internă de autoturisme a făcut mari investiții și asigură locuri de muncă unui număr important de români.

În perspectiva începutului deceniului următor, România ar putea să producă în baza proiectelor actuale peste 300 de mii de autovehicule, ceea ce ar transforma-o în cel mai important producător din Europa Centrală și de Est. Nu trebuie uitat faptul că toate statele membre încearcă să asigure, prin diverse sisteme, o protecție a producțiilor naționale de bunuri, protecția mediului și locuri de muncă pentru cetățenii lor.

În Germania, pierderea a două mii de locuri de muncă a generat o aprigă dezbatere națională. În industria de automobile și industria serviciilor aferente, în România ar putea să aibă locuri de muncă peste 200 de mii de români. Cine își asumă responsabilitatea, în situația în care această perspectivă devine iluzorie. Veți mai introduce iarăși o moțiune? Dar ca și aceasta de acum? Cui va folosi ea?

Avându-se în vedere riscurile enumerate anterior, precum și unele nemulțumiri și critici aduse sistemului actual de taxare a autovehiculelor, Guvernul a luat decizia de modificare a acestui sistem, în condițiile în care, repet, Comisia Europeană niciodată nu a contestat instituirea taxei ca atare, ci a solicitat armonizarea legislației.

La elaborarea proiectului actual pentru taxarea autovehiculelor, s-a ținut seama, în primul rând, de recomandările comisiei privind stabilirea unui coeficient de reducere a taxei care să conducă la diminuarea taxei speciale, proporțional cu deprecierea reală a autovehiculelor, asigurarea unui sistem de rambursare a taxei reziduale în cazul revânzării acestora într-un alt stat membru sau al exportului, asigurarea unei proceduri de contestare a taxei speciale.

În al doilea rând, Guvernul propune un sistem diferențiat de taxare, respectiv pe baza emisiilor de CO2, în cazul autoturismelor cu norma de poluare euro 4. Taxarea emisiilor de CO2 este posibilă numai pentru autoturismele care respectă norma de poluare euro 4, obligatorie în toate statele membre pentru autoturismele noi, deoarece numai acestea au înscrise în documentele de identificare emisiile de dioxid de carbon exprimate în grame CO2 pe km. Autoturismele care se înscriu în norme de poluare depășite, euro 3, 2, 1 și non-euro, nu pot fi taxate decât ținând cont de norma de poluare și cilindrării. În aceste cazuri, capacitatea cilindrică pentru autoturismele standard e corelată cu consumul de combustibil, ceea ce dă o imagine și a emisiilor de CO2.

În ce privește plata taxei, respectiv o singură dată, considerăm că este formula cea mai recomandabilă, deoarece facilitează colectarea și se poate calcula pe durata de viață medie a unui autovehicul. În plus, proiectul prevede posibilitatea de calcul a taxei reziduale și de restituire în cazul, în cazul în care autovehiculul este radiat din diferite motive. Instituirea unei taxe anuale de poluare pentru autovehicule nu ar putea excepta autovehiculele deja înmatriculate și tocmai o astfel de abordare ar crea probleme sociale, afectând în cea mai mare măsură păturile sociale mai sărace, deținătoare de autoturisme vechi.

Taxa de poluare pentru autovehicule, pe care Guvernul intenționează s-o propună Parlamentului, nu poate fi considerată o taxă fiscală. În primul rând, pentru că toate sumele încasate se vor face venit de la Fondul de mediu, și apoi din acestea se vor finanța obiective exclusiv ținând de protecția mediului, cum ar fi Programul de stimulare a înnoirii parcului național auto, Programul Național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități, proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire, cu sisteme regenerabile, proiecte privind producerea energiei electrice din surse regenerabile, proiecte privind împădurirea terenurilor degradate sau defrișate sau proiecte de realizare a pistelor pentru bicicliști.

Considerăm că problema privind limitarea introducerii în România a autoturismelor cu un grad ridicat de poluare reprezintă o prioritate națională de sănătate publică, prioritate care ar trebui să antreneze o solidaritate a tuturor factorilor implicați. Aceasta ar trebui să fie adevărata dezbatere din România, și nu cum să facilităm accesul românilor la mașini vechi și care, oricum, vor trebui să fie abandonate în câțiva ani, urmând ca respectivii proprietari să plătească și cheltuieli de casare, ce se vor ridica la câteva sute de euro.

În concluzie, aș dori să ridic și o chestiune ce fără să facă parte, propriu-zis, din această dezbatere, o influențează totuși. E vorba de morala politică. Inițiatorii moțiunii s-au numărat printre votanții taxei de primă înmatriculare, așa cum este ea în vigoare. Mai mult decât atât, la finalul dezbaterilor de atunci au folosit această tribună pentru a-i admonesta pe cei care n-au votat-o. Astăzi, influențați de unele campanii de presă și cu iluzia că acest lucru le aduce mai multe voturi, inițiatorii moțiunii uită responsabilitatea pe care și-au asumat-o și, în loc de a contribui la îmbunătățirea legii prin armonizarea ei cu cea europeană, ne propun o soluție iresponsabilă, aceea de a facilita transformarea României într-o piață second-hand pentru mașini vechi.

Eu sunt astăzi într-o situație ciudată, și anume aceea de a justifica utilitatea acestei taxe, tocmai în fața promotorilor ei. Socotesc, de aceea, că această moțiune nu e atât o critică la adresa guvernării actuale, cât mai degrabă este o autocritică pentru semnatarii moțiunii, pentru aceia care, după ce își asumă o responsabilitate, nu sunt în stare să o ducă până la capăt, și aceasta doar pentru câteva voturi în plus pe care probabil că în fața acestei atitudini duplicitare nici nu le vor căpăta.

Stimați semnatari ai moțiunii,

În politică, trebuie să știți că nu contează atât ce obții, contează ce lași în urmă.

Pentru toate aceste motive și argumentele prezentate, vă invit, doamnelor și domnilor deputați, să votați împotriva moțiunii simple dezbătute astăzi. A venit ziua în care avuția unei națiuni nu se mai măsoară doar prin produsul intern brut pe locuitor, ci se măsoară mai ales prin sănătatea cetățenilor săi și prin curățenia aerului pe care îl respirăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Ați consumat 28 de minute din timpul alocat Guvernului.

În continuare, începem dezbaterile asupra moțiunii simple.

Am primit o listă de înscrieri la cuvânt. Dacă vor mai exista și alți colegi, rog liderii de grupuri să-mi comunice.

Mai întâi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Asistăm, sub înalta cupolă a Camerei Deputaților, la un exercițiu de demagogie care rar se întâlnește în viața publică a unei țări civilizate și chiar și în viața publică românească nu știu dacă are precedent.

Ne aflăm în fața unei moțiuni așa cum, într-adevăr, corect a spus domnul ministru, depusă de un partid care până ieri guverna și care a avut miniștri inițiatori ai acestei acțiuni care se numește "taxa auto" sau, în fine, "taxa de protecție a mediului" sau numiți-o cum vreți dumneavoastră că, oricum, nu e decât o taxă ca să umple un buget care este spart de sistemul unic, propus chiar de Alianța, pe vremea aceea, mult unită "Dreptate și Adevăr". Astăzi, o lume care se contestă, se ceartă și care nu știe cum să-și impute unii altora această guvernare care a produs cu siguranță și lucruri nepotrivite, și lucruri chiar foarte proaste, cum ar fi această taxă.

Stimați colegi,

E foarte greu să nu fii tentat să dai o replică aici unor colegi care mai ieri susțineau această taxă, ba, mai mult decât atât, arătau cu degetul pe cei care n-au votat-o și spuneau că este inadmisibil ca această atitudine să fie luată chiar de unii dintre partenerii, ce-i drept, "ușor imorali", ai aceleiași coaliții, și poate că tocmai din cauza asta moțiunea a fost citită de o doamnă deputat astăzi, și nu de altcineva. Dar cred că pe de altă parte, această taxă are continuitatea ei. De ce să nu ne amintim taxa "Sulfina", care până la urmă este urmașa taxei "Băsescu" și care la rândul ei a adus destul de multe discuții și destul de puține succese în ceea ce a privit folosirea acestor fonduri dar, cu siguranță, succese de natură electorală chiar celui care până la urmă i-a împrumutat și numele.

Deci, cred că această continuitate, "Băsescu-Sulfina", n-ar trebui să ne surprindă și nici să ne deranjeze, cu atât mai puțin pe cei din partidul care sunt colegi cu doamna pe care am enunțat-o aici, îmi pare rău că n-am ocazia să fie în sală, probabil că ne-ar fi spus lucruri foarte interesante din expunerea de motive care a fost citită de la această înaltă tribună a Parlamentului și care justifica din toate puterile și cu toate mijloacele o taxă absolut necesară pe care, astăzi, aceeași colegi de partid încearcă s-o arunce în aer.

Stimați colegi,

E clar că aici este vorba de un exercițiu de imagine și până la urmă de rezultatul unui divorț, o căsătorie din interes făcută de doi părinți, fie și vitregi uneori, rareori poate să ducă la un final fericit, n-a dus la un final fericit, ci divorțul este cu partaj... Cu partaj, de ce? De electorat, evident. Deci rezultatul este ceea ce vedem. Asta n-ar fi surprinzător, dar ceea ce e grav și până la urmă și dezamăgitor, e că asemenea atitudine duplicitară și asemenea stil demagogic nu fac decât să degradeze viața politică, din cauza asta ne trezim pe zi ce trece cu scăderea încrederii în sistemele partidelor, în sistemele democratice și în parlamentarism și așa mai departe. Lumea ne arată cu degetul nu dacă punem sau scoatem taxa, deși e foarte important să le dăm un răspuns și, cred că Guvernul a făcut o imensă greșeală nu atât ca modificat-o, deși voi vorbi despre asta ulterior, nu atât că s-a repezit din nou să cârpească, ca să spun așa, Codul fiscal, de unde promisesem că-l lăsăm așa și neclintit, să creeze încredere și previzibilitate etc. societăților care doresc să intre și să dezvolte afaceri la noi. Nu numai pentru asta, dar pentru faptul că această încredere o dată zdruncinată nu face decât să scadă, de fapt, capacitatea oamenilor să creadă în sistemele democratice. Cred că vi se pare lucrul cel mai grav și cred că este lucrul asupra căruia ar trebui să reflectăm cu toții. cu toții ar trebui să ne gândim cât costă întreagă această țară nu o taxă, ci pierderea încrederii într-un sistem democratic, instalat cu eforturi, cu sacrificii și, sincer, nu ale noastre, doamnelor și domnilor.

Cred însă că în același timp Guvernul are, într-adevăr, o mare vină. În primul rând, că a venit și ne-a vorbit de modificarea unei taxe ecologice după niște principii care numai cu niște eforturi extraordinare și, într-adevăr, cu o retorică, de ce să nu spunem, strălucită a domnului ministru încearcă să ne convingă că sunt totuși ecologice. Evident că nu mai au nici o legătură, dacă ar fi avut vreo puțină legătură la început.

Pe de altă parte, nu este nici o taxă specifică exprimată pe obiecte de lux, deci nu se referă la obiecte de lux, și aici domnul ministru încearcă să ne convingă că va fi stimulată producția internă de automobile. Mă întreb, după ce a fost făcută ordonanța de urgență, eu am auzit marii producători de automobile, unul dintre ei, cel puțin, spunea că vor scădea vânzările, probabil estima, cu 20% în anul 2008. Deci, nicidecum, domnule ministru, îmi pare foarte rău, nu se previzionează creșteri de vânzări, dimpotrivă, creșteri de importuri. Și, creșteri de importuri, fie și scumpe, pentru că, într-adevăr, taxa nu este nici ecologică, dar nu e nici o taxă, dacă vreți, pe lux. O taxă, haideți să-i spunem popular, ca să nu zic chiar populist, "pe gipane și merțane" n-ar fi deranjat pe multă lume, poate, sigur, excluzându-ne pe noi. Dar o taxă care într-adevăr să-ți blocheze din producția internă sau relansarea producției interne de automobile, cu toate componentele ei, într-adevăr, este un lucru foarte grav și trebuie să avem un răspuns la asta.

Și, în continuare, cred că această taxă este până la urmă o găselniță, așa cum v-am spus la început, pentru a umple niște găuri pe care nu am găsit alte soluții înțelepte și adaptate, dacă vreți, nu numai Uniunii Europene, ci realităților românești. Ne deranjează și ne amenințăm unii pe alții aici că Uniunea Europeană va reacționa și că ne va chema în fața instanțelor supreme. Cel mai important lucru este instanța față de care trebuie să fim noi întotdeauna responsabili, și e vorba de dezvoltarea, pur și simplu, a societății românești.

Vreau să spun, în încheierea cuvântului meu, nu în încheierea cuvântului nostru, pentru că colegii de-ai mei vor mai spune în continuare foarte multe lucruri în legătură cu asta, că suntem cu siguranță de acord să stăm de vorbă în legătură cu o taxă pe proprietate, care poate nu este foarte bine cântărită, suntem convinși că nu, cu o taxă pe obiectele și pe deținerea sau achiziționarea de obiecte de lux, fără îndoială, poate că nu e bine dimensionată și că poate se face ceva din asta.

Putem discuta despre o taxă ecologică reală, realistă, care să impună poluatorului, dar poluatorul atunci, în măsură în care poluează, de la Vlădică până la Opincă, de jos și până sus, în întregul său, nu numai în sensul automobilului măcar, deși aici se vorbea, probabil în mod greșit, numai de autoturisme. Cred că trebuie să discutăm despre toate astea și suntem dispuși. Noi avem o inițiativă depusă la Senat în legătură cu această taxă a cărei anulare o ceream. Cred în același timp în Guvernul care ne asigură că el are posibilitatea, ba mai mult decât atât, că are în vedere, și a făcut și declarații publice și azi, dar și alaltăieri și zilele trecute la televiziune, că are în lucru un alt sistem de taxare, adaptat Uniunii Europene, înseamnă că ne iese în întâmpinare și îi vom ieși și noi, vom vota, stimați colegi, nu vă bucurați, pentru moțiune, astfel încât să cadă taxa, ca Guvernul să se grăbească și să adoptăm ceea ce trebuie să adoptăm în mod realist și normal.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Ați consumat 8 minute din timpul la dispoziția partidului dumneavoastră.

Urmează domnul deputat Mihai Voicu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul deputat Ioan Oltean, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule deputat Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă adresez, desigur, întregului corp al parlamentarilor din Camera Deputaților.

Mă adresez, în egală măsură, în măsura în care acest lucru este posibil, și întregii opinii publice.

Dar mă adresez în mod special parlamentarilor din 5 județe, județele Olteniei, și mă adresez poate cu un accent deosebit și opiniei publice din aceste 5 județe. De aproape doi ani un important proiect se lucrează și este pe cale să se nască la Craiova. Este vorba de o, poate cea mai mare investiție industrială din România, sosirea Companiei "Ford" la Craiova.

Stimați colegi,

Trei sute de mii de autovehicule așteaptă să fie produse la Craiova. Este vorba de 1000 de autovehicule pe zi. Autovehicule dintr-o generație nouă, cu motoare de generație nouă, extrem de puțin poluante, iar în acest proiect, cei 3700 de angajați ai Fabricii de autoturisme de la Craiova nu numai că își au garantate locurile de muncă, dar alți aproape 4000 de cetățeni urmează să fie angajați la Craiova. Este vorba de dublarea numărului de locuri de muncă. Este vorba de 675 de milioane de euro investiții directe în tehnologie în Fabrica de la Craiova, este vorba de un miliard de euro cheltuieli anuale pe care Compania "Ford" urmează să le facă în industria și în economia românească și, pe cale de consecință, crearea a peste 30 de mii de locuri de muncă în industriile conexe.

Se știe că industria autovehiculelor este cea care dezvoltă cel mai mult pe orizontală furnizorii și, în consecință, locuri de muncă în sprijinul companiei care produce autovehicule.

Stimați colegi,

orice guvern are nu numai dreptul, dar și datoria să protejeze cetățenii, mediul înconjurător, și dacă acest lucru duce și la protejarea industriei de vârf din țara respectivă este cu atât mai bine.

Din punctul meu de vedere, chiar dacă poate din sediul Primăriei Cluj-Napoca acest lucru nu este important, investiția de la Craiova este cel mai important lucru la care mă gândesc atunci când dezbatem această moțiune. Sigur că perspectiva ca această producție, alături de cea a Fabricii "Renault" de la Pitești, să fie înecată de milioane de mașini vechi, poluante, care să creeze o competiție vădit neloială cu ceea ce trebuie să devină România anului 2008, mă îngrijorează. Și, de aceea, m-am bucurat să constat că astăzi, în unanimitate, grupul parlamentar al PNL a decis să nu voteze această moțiune, chiar dacă sunt membri ai grupului, colegi din toate județele țării, și nu doar de la Craiova sau de la Pitești.

În încheiere, trebuie să-mi exprim totuși și o mirare. Chiar dacă un partid se poate ghida de pe principiul am o părere, dar nu sunt de acord cu ea, chiar dacă un partid își poate alege, fără îndoială, grupurile țintă pe care să le reprezintă și grupuri ale căror interese să le apere în Parlament, este dreptul democratic al fiecărui partid, dar cred, stimați colegi din Partidul Democrat, că a reprezenta doar micii fabricanți de bere și samsarii de mașini de mâna a doua este cam puțin.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 4 minute din timpul alocat partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Ioan Oltean, și se pregătește domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat cu deosebit interes alocuțiunea domnului ministru. Trebuie să recunosc că dacă aveam și o tablă pe care să ne facă și demonstrația calculului acestei taxe, alocuțiunea ar fi părut teoretic fără cusur. Teoretic. Pentru că, practic, domnule ministru, ea cuprinde foarte multe imperfecțiuni, multe dezinformări și foarte multe neajunsuri. Și, vreau să vă spun, domnule ministru, că toate argumentele dumneavoastră sunt de natură a nu ne conving. Dar vă spun cu toată sinceritatea că nu pe noi trebuie să ne convingeți, nu pe noi, cei aflați în această sală. trebuie să-i convingeți pe aceia care se află în afara acestei clădiri, domnule ministru. Pe cei pe spatele cărora apasă acest bir, această nouă taxă. Pe aceștia, domnule ministru, trebuie să-i convingeți de justețea acestei taxe, de faptul că este o taxă europeană, că este o taxă suportabilă. Or, pe aceștia, domnule ministru, nu-i veți convinge. Ne-ați acuzat și dumneavoastră și domnul deputat Duvăz de demagogie politică.

Domnilor colegi,

N-am negat că am fost la guvernare atunci când această taxă a fost gândită, a fost inițiată. Am fi nedrepți dacă am nega acest lucru.

Domnilor colegi,

Dar nu negăm că încă în ianuarie 2007 eram la guvernare, când Partidul Democrat, la vremea respectivă, a cerut Guvernului din care făcea parte să revină asupra taxei, s-o anuleze și să restituie banii celor care au plătit-o, pentru că se dovedește a fi un bir pe care populația nu-l poate suporta. Pentru că prin acest bir s-a năruit visul a mii și mii de oameni care au văzut prin intrarea României în Uniunea Europeană și posibilitatea de a-și procura un autoturism performant și la prețuri mai avantajoase decât cele autohtone.

Domnilor,

a-ți recunoaște greșeala nu e un păcat, numai boul e consecvent în greșeală, oamenii politici responsabili trebuie să aibă puterea să recunoască greșeala și să încerce s-o îndrepte. Noi încercăm să îndreptăm această greșeală. De ce nu ați făcut dumneavoastră această inițiativă, domnilor colegi care vă spuneți că sunteți "reprezentanți ai Opoziției" din Parlamentul României. De ce nu ați gândit dumneavoastră această moțiune, pentru a rezolva o problemă atât de contestată și atât de discutată. Este o întrebare pe care v-o adresez și la care sper să primesc și un răspuns. (Vociferări în sală, gălăgie.)

Mai mult, ca să facem un inventar al atitudinilor pe care Partidul Democrat-Liberal le-a avut din momentul în care această taxă a fost majorată de patru ori față de modul în care a gândit-o Guvernul la vremea respectivă, de către nimeni altcineva decât Comisia pentru buget, finanțe a Camerei Deputaților, la propunerea expresă a președintelui acesteia, nimeni altcineva decât fostul ministru de finanțe Mihai Tănăsescu, membru marcant al Partidului Social Democrat la vremea respectivă.

De aceea, domnilor colegi, nu vă ascundeți după faptul că PD-L a fost printre inițiatori. Am reușit să depășim această fază, să realizăm insuportabilitatea acesteia de către popor și să încercăm să reparăm o greșeală. Astăzi, peste 120 de mii de semnături sau peste 120 de mii de oameni au semnat un memoriu împotriva taxei auto, într-o inițiativă civică fără precedent în România post-revoluționară, urările de bine la adresa Guvernului, adunate cu această ocazie, pot fi citite în presă și pe forum. Mi-am permis, pentru a vedea cine este nemulțumit de taxă, pe cine reprezentăm noi, domnule ministru, să citez doar 2-3 dintre formulările cetățeanului obișnuit, la adresa dumneavoastră și a taxei auto. Și e o plăcere pentru mine ca sub această cupolă să dau citire părerilor opiniei publice.

Iată ce spune doamna Mihaela Viziteu, economist din București: "Până când trebuie să vă mai suportăm răzgândeala, domnule premier? Mai nou, aveți o a treia variantă a taxei auto, guvernarea incompetentă "Tăriceanu II" a reușit să atragă zero fonduri europene, cu cheltuieli maxime. Cum veți reuși să justificați zero fonduri europene, zero kilometri de autostradă, zero proiecte, zero... orice? În schimb, vreți să ne plătim taxe prost concepute și motivate de acest Cațavencu al finanțelor - Vosganian".

Gabriel Bătrâna, pensionar: "Noua formulă de calcul a taxei de mediu....", domnilor colegi, eu v-am ascultat pe dumneavoastră și v-aș ruga, fac apel la buna-credința și la buna-voința dumneavoastră, să mă ascultați și dumneavoastră pe mine. "Noua formulă de calcul a taxei de mediu, după cantitatea de dioxid de carbon eliminată în mediu, le va mai da o idee. Să ne punem măști cu botnițe, - nu botnițe, că botnițe sună urât -, măști cu aparate care să măsoare cantitatea de bioxid de carbon expirată, iar la sfârșitul lunii să mergem fiecare cuminți, să ni se citească indexul și să plătim cu supunere civică taxa, conform principiului poluatorul plătește." (Vociferări în sală.)

Cred că, domnule președinte, nu ar strica pentru unii colegi și o fiolă la ora aceasta.(Râsete și vociferări.)

Domnilor colegi,

Uniunea Europeană ne atrage atenția că această taxă nu este în conformitate cu normele europene. Societatea civilă, printr-o acțiune, cum spuneam, fără precedent, spune clar că această taxă este insuportabilă, că ea este în afara puterilor de plată a cetățenilor români. Majoritatea partidelor politice, și mă bucur că astăzi, în sfârșit, partidul de la guvernare - PSD-ul, într-o manieră, sigur, mai puțin elegantă, dar originală, ne anunță că va vota această taxă, după ce săptămâna trecută a anunțat contrariul.

Iată, iată și greșelile dumneavoastră și mă bucur că le-ați recunoscut, pentru că în fapt se dorește recuperarea păcătosului și nu moartea acestuia.

Iată că și mare parte dintre partidele politice se pronunță împotriva acestei taxe. Doar Partidul Național Liberal, prin Guvernul său, rămâne consecvent în această privință. Într-un stat normal și, în opinia mea, într-un stat care se află în plin an electoral, și nu numai în România și oriunde în lumea aceasta, Guvernul aflat în exercițiu ia măsuri atractive, măsuri care să-i îmbunătățească imaginea, ia măsuri care să-l facă atractiv. Guvernul P.N.L. nu face așa ceva.

Se naște o întrebare firească: oare de ce acest Guvern își taie creanga de sub picioare? Oare de ce acest Guvern își bate joc de partidul din care face parte? Nu există decât o singură explicație: în spatele acestei taxe există o grupare de interese economice, pentru care interesele Partidului Național Liberal și mai ales interesele naționale nu mai contează. Aceasta este singura explicație care poate fi luată în seamă având în vedere consecvența cu care Guvernul Tăriceanu II urmărește să ne convingă de necesitatea acestei taxe.

Partidul Democrat-Liberal a inițiat această moțiune și o va vota. O va vota pentru că crede cu necesitate în ea și credem că ea vine să răspundă nu unei necesități de îmbunătățire a imaginii Partidului Democrat-Liberal, ci unei necesități cu care se confruntă marea parte a populației.

De aceea, domnilor colegi, rugămintea mea este dacă sunteți într-adevăr purtătorii de opinie ai acelora care ne-au votat, susțineți prin votul dumneavoastră această moțiune simplă determinând în felul acesta Guvernul să renunțe mai repede la ea decât să ajungem la dezbaterea unui act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Ați consumat șase minute din timpul alocat partidului dumneavoastră.

Urmează domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Se pregătește domnul deputat Petru Lakatos, din partea Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Vă rog, domnule deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu,

Domnule ministru al finanțelor, Varujan Vosganian,

Domnule ministru al mediului, Attila Korodi,

Doamnelor și domnilor din Guvernul României,

Stimați colegi,

De mai bine de un an, se tot discută despre taxa de înmatriculare aducându-se argumente pro și contra, în timp ce contribuabilul român plătește tot ce i se cere, iar Comisia Europeană trimite notificări de renunțare la aceasta, dând exemple state ca Polonia și Ungaria.

Guvernul Tăriceanu I a inventat prima înmatriculare. Putea fi și ultima. O dată găsită denumirea, specialiștii s-au grăbit să-i dea un conținut cu aparență de necesitate, de legalitate, europenism, urgență, și s-au pus pe încasat. Aici, lucrurile încep deja să se încurce. Pentru că deși iritat, Guvernul a constatat că cetățenii români nu sunt tâmpiți, iar Uniunea Europeană, la care tocmai am aderat de un an, nu e fraieră.

Taxa, așa-zisă de înmatriculare, pare la prima impresie o taxă ecologică, dar are, prin modul de calcul, și nu numai, un caracter fiscal, iar nivelul plății acesteia nu este corelat cu nivelul de trai din România. Pentru că ea, taxa, e mare la mașinile noi și scade la mașinile vechi.

Așadar, taxa de primă înmatriculare dă măsura incapacității Guvernului. Ea este rezultată din incompetență și susținută cu ipocrizie, pentru că este un răspuns la întrebarea: de unde mai stoarcem bani?!

Ideea nu este originală, taxa fiind deja declarată ilegală de către Uniunea Europeană. Există țări unde guvernele au fost obligate să restituie banii încasați, lucru pe care îl va face în scurt timp și România. aceasta se va întâmpla sigur, pentru că, din start, taxa este hilară. Ea este născută din părinții Sulfina Barbu și Emil Boc, care între timp nu-și mai recunosc paternitatea, și-l are ca naș pe nimeni altul decât însuși Președintele Traian Băsescu.

În prima variantă, taxa se dorea a avea menirea de a nu face din România lada de gunoi a Europei și de a nu pune bir prea mare pentru cei care aveau curajul de a achiziționa o mașină nouă.

După discuția premierului și a ministrului de finanțe cu membrii partidelor politice din Camera Deputaților din 17 decembrie 2007, noi v-am propus că soluția cea mai bună ar fi elaborarea unei completări care să întregească Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind fondurile pentru mediu, aprobată de Legea nr.105 din 25 aprilie 2006, prin care se stabilește regimul juridic al veniturilor din care se constituie fondul pentru mediu, competent prelucrată și dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Și ne vedem obligați să repetăm ceea ce v-am spus odată: Parlamentul României, domnilor guvernanți, are suficienți specialiști, chiar mai mulți decât Guvernul care să găsească cele mai eficiente soluții și să împace atât populația, cât și Comisia Europeană și să fie și în interesul național.

Spun acest lucru pentru a combate și afirmația doamnei ex-ministru al mediului, Sulfina Barbu, care știa că nici un ban din această taxă nu a intrat în buzunarul ministerului pe care-l conducea, dar a afirmat că va împăduri ceea ce un coleg al domniei sale a despădurit. Mie, personal, mi se pare de prost gust această afirmație, mai ales în condițiile în care banii de împăduriri nu trebuie obținuți pe spatele românilor.

La ora actuală, există deja o lege a mediului, și este bine că ne facem griji pentru menținerea unui echilibru natural sănătos, care se impune mai ales în marile orașe. Este normal să se impună o taxă de mediu pentru poluatorii transportatori. Dar aceasta trebuie corelată la normele europene practicate în țări în care populația are cele mai mici venituri pe cap de locuitor, ca și în România, astfel încât ea să nu devină un nou bir și să fie, de asemenea, corelată cu salariul minim pe economie.

Partidul România Mare propune ca această taxă să fie plătită odată cu impozitul pe autovehiculul achiziționat, pentru că nu numai autoturismele sunt poluatori. Totodată, România va fi dată în judecată la Curtea Constituțională Europeană de Justiție, de comisia de la Bruxelles, dacă legislația privind taxa auto în România nu va fi adoptată și aplicată conform celor declarate de comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, adică potrivit normelor europene, sumele pe care statul român le încasează din taxe, ce contravin acquis-ului comunitar, trebuie returnate.

Să nu uităm că textul constituțional spune că statul român este obligat să respecte tot ce și-a asumat prin tratatele internaționale pe care le-a semnat. Unul dintre acestea este tratatul de aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană și, semnând acest document, România și-a asumat inclusiv obligația de a accepta faptul că dreptul comunitar este aplicabil cu prioritate față de prevederile legislative europene.

Art.11 al Constituției României spune că "statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatul la care este parte." Dar primul paragraf al art.90 din tratatul de aderare stipulează că "nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare."

Prevederile Codului fiscal, art.214, în baza căruia a fost percepută taxa, încalcă flagrant acest articol al tratatului, pentru că aplică o taxă specială unui produs cumpărat din Uniunea Europeană, dar nu și unuia achiziționat de pe piața internă. În acest fel, prevederile Codului fiscal încalcă pe cele ale tratatului de aderare care interzice discriminarea fiscală.

Autoritățile române au avut la dispoziție mai bine de un an pentru a găsi o nouă formulă, magică, aș completa eu, de calcul a taxei auto. Proiectul prezentat de Ministerul Finanțelor prevede creșteri de până la trei ori a valorii taxei pentru mașinile noi, în timp ce taxa pentru mașinile second-hand scade chiar de până la zece ori. se încurajează astfel adunarea tuturor jafurilor din șoturile țărilor europene.

Ministrul finanțelor, Varujan Vosganian, aici de față, crede că deși prima variantă a taxei auto a avut majoritate parlamentară, a doua este cel mai bun compromis.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Finanțelor recunosc că măsura este una fiscală și a fost introdusă pentru menținerea unei surse de buget. Ciudat lucru! Din aceeași ciudățenie face parte și declarația din mass-media a ministrului mediului, Attila Korody, care susține că la realizarea noii metode de calcul a taxei de poluare pentru autoturisme a ținut cont de principiile europene și mai ales de cel căruia poluatorul plătește. Însă, este greu de înțeles cum o mașină cu un catalizator de tip nou poate polua mai mult decât una veche, cu un tip de catalizator uzat sau chiar fără.

După toate aceste studii, românul tot plătește. Este știut faptul că la sfârșitul anului 2006, se plăteau 420 de taxe de impozite (sursa "The Wall Street Journal, citat de "Cotidianul". Iar după un studiu al firmei "PriceWaterhouse Coopers" în colaborare cu Banca Mondială, tot România ocupă locul patru la nivel mondial, la numărul de impozite pe care le percepe Guvernul firmelor.

În acest moment, avem de-a face cu o posibilă scădere a cifrei de afaceri a firmelor producătoare de autoturisme românești, dar și cu alte efecte nedorite, printre care ar fi, implicit, unele disponibilizări. Producătorii cred că o soluție bună ar fi creșterea taxelor pentru autoturismele non-euro, Euro 1 și Euro 2. În formula promovată de Guvern, taxa auto va crește, repet, de trei ori la mașinile noi și va scădea de zece ori la cele vechi, cu motorizări în Euro 2, iar mașinile vechi, cu norme de poluare ridicate, nici nu sunt taxate.

Știe că toată lumea că în țară sunt mari mișcări în acest sens, ACR-ul având deja o listă de peste10.000 de semnături de la cetățenii care se opun menținerii taxei, un post de televiziune, peste 120.000 de semnături, iar Filiala P.R.M. Bistrița-Năsăud, numai joi, în timp de o oră, a adunat peste 500 de semnături în acest sens. Iar la nivel național, până acum, au fost câștigate în instanță 5 procese pe taxa auto. O să ajungem, domnilor colegi, să ne judece poporul ca pe vremuri, când fanarioții puși pe jecmăneală, au inventat taxa pe fum, adică fumăritul.

Și pentru ca să nu ajungem astfel, acesta este singurul motiv pentru care P.R.M.-ul votează această moțiune și așteptăm ca Guvernul să vină cu o nouă lege în sprijinul populației întâi și a mediului.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Ați consumat opt minute din cele alocate partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Petru Lakatos.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Bogdan Pascu, din partea Grupului parlamentar al P.C.

Dat fiindcă se apropie și ora 18, vă propun ca după ce finalizăm prima tură de luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare, deci după intervenția domnului Pascu, vom suspenda lucrările pe care le reluăm mâine, la ora 10, și-i voi invita pe colegii din Biroul permanent și liderii de grupuri la sala de Biroul permanent a Senatului.

Vă reamintesc că la ora 19, ne întrunim în Camere reunite.

Îmi cer scuze, domnule deputat Lakatos.

Aveți cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Nu doresc să calific moțiunea "Emil Boc". O numesc așa întrucât nu-mi vine să cred că acei colegi, care au votat în 2006 taxa specială auto, inițiază, benevol și nesilit de nimeni, prezenta moțiune pe tema eliminării ei. În armată, ordinul de sus nu se discută, se execută. Dar văd că, mai nou, așa e și într-o democrație liberală, așa că nu insist asupra acestei practici totalitar democratice.

Doresc, în schimb, să scot în evidență câteva aspecte care ne vor ajuta să găsim în comun o soluție echitabilă și acceptabilă. La nașterea cu forcepsul a taxei speciale auto au asistat ministrul finanțelor de atunci, Sebastian Vlădescu, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Parlamentul și, de la distanță, Comisia Europeană pe rol de asistentă șefă. S-a confirmat și de această dată înțelepciunea populară după care copilul cu mai multe moașe rămâne cu buricul netăiat.

După discuții aprinse în Comisia pentru buget, în care am atras atenția fostului ministru că n-o să fie de acord Comisia Europeană cu varianta propusă, având în vedere precedentul cu Ungaria și Polonia, sub presiunea producătorilor autohtoni și la angajamentul lui Sebastian Vlădescu, în sensul obținerii acordului forurilor europene, am votat modificarea Codului fiscal.

Greșeala majoră a Guvernului a constat în faptul că, după primul avertisment al Comisiei Europene, a lăsat în seama lui Vlădescu negocierile și rezolvarea problemei, ministru care la toate avertizările parlamentarilor, atât din arcul guvernamental, cât și din Opoziție, a răspuns invariabil: "lasă că știm noi!"

Această tactică dâmbovițeană de tragere de timp, de căutarea unor subterfugii, soluții de a nu-și îndeplini obligațiile, are o singură explicație, dar și aceea inacceptabilă, respectiv aceea ca până în 2006, inclusiv, pentru autoturismele din import, existau accize între 1% și 11% pentru cele noi și între 2,5% și 32% pentru cele rulate. Deci, până în 2006, inclusiv.

Această prevedere, după aderarea României la Uniunea Europeană, nu se mai putea aplica și s-a ajuns la varianta actuală care are menirea, printre altele, de a umple golul din buget și de a constitui o barieră la importul masiv de autoturisme uzate. După remanierea Guvernului, noul ministru de finanțe a încercat să împace și capra și varza. N-a vrut să se desolidarizeze de predecesorul său, a căutat, cum spunea Caragiale, "ori să revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe, pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale."

Încercarea a eșuat. propunerea actuală stârnește și mai multe nemulțumiri. Să vedem un exemplu elocvent: în 2006, pentru un autoturism nou, cu capacitatea cilindrică de 1600 cm cubi, în valoare de 9 mii de euro ("Logan", de exemplu, norma de poluare Euro 4), acciza ar fi fost de 90 de euro. În prezent, taxa este de 184 de euro și se propune 480 euro. O creștere de cinci ori față de 2006 și de 2,6 ori față de 2007, nu este justificată, veniturile populației nu au crescut în acest ritm. Să nu mai vorbim de faptul că la un autoturism cu capacitate cilindrică de 2500 cm cubi, cu norma de poluare Euro 4, la îndemâna numai a celor bogați, taxa s-ar reduce la jumătate față de 2006. Inacceptabil, cum spuneți și dumneavoastră.

Exemplele concrete ar putea continua, dar este mai important să vedem care ar fi soluția optimă. În primul rând, căderea de acord asupra următoarelor principii, și bine a zis domnul ministru Vosganian, poluatorul plătește ținând cont de nivelul emisiilor de bioxid de carbon. Al doilea principiu, taxa specială aplicată în cazul introducerii pe piață să respecte directiva comisiei europene, să fie corelată cu nivelul de trai al populației și să fie colectată într-un fond special din care să se finanțeze programe și proiecte pentru protecția mediului.

Deputații UDMR vor vota împotriva moțiunii, vor milita pentru reducerea drastică a taxei speciale și găsirea formulei pentru punerea în practică a principiilor sus-menționate.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat timpul alocat partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Bogdan Pascu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Pascu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dat fiind că sunt ultimul vorbitor, voi încerca să fiu foarte scurt și la obiect, și de aceea vreau să vă spun că Partidul Conservator consideră inițierea prezentei moțiuni drept un act pur politicianist, gol de conținut, act care nu generează efecte imediate în plan legislativ. Dacă se dorește cu adevărat găsirea unei soluții viabile pentru rezolvarea acestei probleme reale cu care se confruntă o bună parte din cetățenii României, așa cum au arătat și mulți dintre antevorbitorii mei, atunci este cazul să susținem cu toții proiectul Partidului Conservator privind modificarea Legii nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aflat în prezent spre dezbatere și avizare la Comisia economică a Senatului. Și îi invit în acest fel pe toți colegii și colegele deputat P.D-L. să voteze proiectul conservator, în frunte cu domnul Ioan Oltean, dacă vor cu adevărat să scape țara de un bir suplimentar, așa cum declara domnul Oltean.

Proiectul Partidului Conservator urmărește eliminarea taxei de primă înmatriculare și returnarea integrală a sumelor achitate de către proprietarii autoturismelor și autovehiculelor care au plătit, începând cu data de 1 ianuarie 2007, taxa specială, cu ocazia primei înmatriculări în România.

Iată, deci, doamnelor și domnilor deputați, un efect legislativ clar, cu impact imediat asupra cetățenilor României.

Partidul Conservator consideră actuala reglementare discriminatorie, cu atât mai mult cu cât nu respectă art.90 al Tratatului Comunității Europene care interzice statelor membre introducerea taxelor prin care să discrimineze direct sau indirect produsele din alte țări membre în competiția cu produsele similare autohtone.

În condițiile în care există precedentul creat de către Ungaria în privința returnării sumei integrale proprietarilor de autovehicule care au plătit respectiva taxă, se impune modificarea Codului fiscal, astfel încât să fie armonizat cu legislația europeană în domeniu și redefinirea componentei de mediu din formula de calcul a acestei taxe, în așa fel încât să fie suportabilă și plătibilă de către populație, indiferent de venitul fiecărui cetățean.

În concluzie, Partidul Conservator nu susține moțiunea simplă cu tema "Anulați taxa de primă înmatriculare" inițiată de către deputații P.D-L. și Grupul nostru parlamentar nu va vota această moțiune.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Urmează la cuvânt din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu.

Avem, de asemenea, două solicitări de drept la replică din partea domnului deputat Duvăz și a doamnei deputat Aura Vasile.

Suspend lucrările. Ne întrunim la ora 19, în Camerele reunite. Mâine dimineață, la ora 10, vom relua continuând acest punct de pe ordinea de zi.

(Ședința s-a încheiat la ora 18,00)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 12 aprilie 2021, 1:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro