Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 18 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/28-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 18-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 18 februarie 2008

2. Prezentarea poziției Guvernului și a rezultatului reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale al miniștrilor de externe, desfășurat la Bruxelles.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

În deschiderea lucrărilor, conform deciziei Birourilor permanente reunite, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta poziția guvernului și rezultatul întâlnirii Consiliului pentru Afaceri Generale al miniștrilor de externe, care s-a desfășurat astăzi la Bruxelles.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (prim-ministru Guvernului României):

Domnilor președinți ai Camerelor reunite,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Așadar, astăzi, la Bruxelles, în cursul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale, ministrul de externe, în baza mandatului primit, a convenit, împreună cu partenerii noștri europeni, o abordare comună privind noua situație creată după Declarația de ieri de la Priștina.

Poziția României a fost și a rămas clară, în privința declarării unilaterale de către Priștina a independenței, și anume: "România nu va recunoaște independența provinciei Kosovo, anunțată în ziua de 17 februarie". (Aplauze puternice.)

Dincolo de această afirmație pe care o argumentăm în plan diplomatic, consider necesar să prezint câteva precizări cu privire la modul în care ne-am îndeplinit mandatul în cadrul discuțiilor cu partenerii noștri din Uniunea Europeană.

Astfel, putem spune că preocupările și pozițiile românești se vor regăsi pe deplin în poziția comună ce urmează a fi exprimată în numele Uniunii Europene.

Sunt cunoscute principiile care au stat la baza poziției cu care Ministerul de Externe a fost mandatat să acționeze în plan diplomatic în problema Kosovo. Această poziție pornește de la un fundament solid al aplicării dreptului internațional, dar și de la platforma de acțiune consecventă a României în plan regional.

Știți prea bine, distinși membri ai Parlamentului, că aceste fundamente au consolidat de-a lungul timpului credibilitatea și robustețea politicii externe a României.

Dincolo de ceea ce ne desparte în politica de partid, a existat și există o conduită pe care toți oamenii politici din România au adoptat-o atunci când este vorba despre interesul național, despre interesele României ca parte a marii familii europene.

Însuși Parlamentul României a încurajat Guvernul să acționeze în conformitate cu exigențele pe care Constituția României le impune în privința promovării și apărării intereselor României ca stat european.

Din acest punct de vedere, ca prim-ministru, reafirm și cu această ocazie că România are o conduită coerentă, că toate instituțiile statului acționează în aceeași direcție și cu aceeași responsabilitate pentru ca ceea ce este mai bine pentru România, pentru români, să fie soluția la problemele pe care le avem de parcurs împreună.

Poziția României în problema Kosovo este un exemplu concludent în acest sens.

Prin adoptarea astăzi, și de către Parlament, a unei poziții deplin convergente cu cea exprimată de președintele României și de către Guvern, demonstrăm cu claritate soliditatea funcționării democrației românești, a instituțiilor statului nostru.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Considerăm că atât demersurile efectuate anterior dezbaterii de astăzi de la Bruxelles, cât și modul în care au decurs lucrările Consiliului pentru Afaceri Generale, au permis ca preocupările și pozițiile României în problema Kosovo să fie corect reprezentate și promovate, respectând interesele noastre naționale, precum și interesul României de a promova și consolida solidaritatea europeană.

Putem spune că mandatul convenit la nivel politic în România a fost pe deplin respectat, iar rezultatul de astăzi va fi în continuare linie de conduită în politica noastră externă pe acest subiect.

Mă voi referi foarte pe scurt la ceea ce se regăsește ca poziție comună a Uniunii Europene și care a reprezentat mandat pentru reprezentanții noștri.

Astfel, se recunoaște dreptul suveran al fiecărui stat membru al Uniunii Europene de a se raporta individual - conform propriilor reguli naționale și a practicii internaționale - la Declarația de independență de la Priștina. Ca urmare, nu se impune o conduită comună în privința recunoașterii statutului autoproclamat.

De asemenea, referirile la entitatea Kosovo, din poziția comună a Uniunii Europene, nu evocă statutul autoproclamat în data de 17 februarie anul curent.

Așa cum am mai subliniat, reiterăm faptul că situația provinciei Kosovo, precum și recentul demers al autorităților de la Priștina nu pot fi interpretate ca sugerând existența în dreptul internațional a unor drepturi colective pentru minoritățile naționale sau a unui drept la autodeterminare sau secesiune al acestora.

România consideră că dosarul Kosovo are o natură particulară și nu poate fi consacrat ca precedent în soluționarea altor cazuri. Este important de subliniat acest fapt, mai ales în contextul în care poziția comună a Uniunii Europene reiterează respectul pentru principiile Cartei O.N.U. și a Documentului final de la Helsinki, a principiilor suveranității și integrității teritoriale și a tuturor rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate.

Mai mult decât atât, acest caz nu este recunoscut ca un precedent în dreptul și practica internațională, iar acest lucru trebuie să fie înțeles și respectat întru totul.

Nicio rătăcire politicianistă și niciun motiv inventat peste noapte nu pot și nu vor fi recunoscute ca generând similitudini față de un precedent. Repet și nu vom conteni să afirmăm cu energie acest lucru: Acesta nu este și nu va fi un precedent! (Aplauze puternice.)

Ca urmare, orice tentații de a face paralele sau trimiteri geografice către alte zone ale Europei sunt fără valoare și sunt rupte de realitatea și identitatea Europei. cu atât mai puțin nu există niciun temei pentru a ne gândi în vreun fel la similitudini cu România, ca stat unitar, iar acest lucru vreau să fie bine înțeles de toți cetățenii României! (Aplauze puternice.)

Consiliul miniștrilor de externe de astăzi subliniază cu fermitate necesitatea de a se respecta întru totul principiile democrației și egalității între toți cetățenii, precum și protecția minorităților din Kosovo, inclusiv a minorității sârbe.

În acest fel este reflectată încă o dată preocuparea pe care noi am exprimat-o consecvent privind garantarea caracterului multietnic al provinciei, ca și respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și protejarea patrimoniului cultural, istoric și religios din provincie.

În fine, poziția comună a Uniunii Europene reflectă preocupările noastre firești pentru existența și promovarea unei perspective europene stabile în regiunea Balcanilor de vest, în zona învecinată nouă.

Este în interesul Europei să existe o asemenea poziție solidară a statelor membre ale Uniunii Europene, este totodată interesul României să aibă o vecinătate stabilă, sigură și prosperă!

Acest lucru a fost reiterat cu claritate la Consiliul European de iarnă și se regăsește, din nou, în poziția comună ce va fi exprimată astăzi la nivel european.

Suntem convinși de vocația europeană a Serbiei, și avem, ca vecini apropiați, toată disponibilitatea de a încuraja și sprijini apropierea sa de Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

analizând evoluțiile în privința dosarului Kosovo, ne exprimăm regretul că părțile direct interesate nu au reușit, prin negocieri directe, să ajungă la o soluție care să răspundă în mod echitabil intereselor fiecăreia dintre acestea, care să fie unanim acceptată la nivelul comunității internaționale și în conformitate cu normele de drept internațional.

Astfel, în situația actuală, apreciem că nu sunt întrunite condițiile pentru recunoașterea independenței proclamate de către autoritățile de la Priștina.

România va continua să acționeze cu responsabilitate în calitatea sa de membru al Uniunii Europene și al NATO, aflat în imediata vecinătate a regiunii Balcanilor, pentru asigurarea stabilității și securității acestei regiuni, precum și pentru concretizarea destinului său european.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Luăm act de această informare și de poziția Guvernului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 12 aprilie 2021, 1:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro