Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.13/29-02-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 19-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.7 Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - comentariu pe marginea Hotărârii Guvernului nr.829 din 25 iulie 7007;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Domnul deputat Garda Dezideriu și rog să se pregătească domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți microfonul.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Hotărârea Guvernului nr.829 din 25 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr.556 din 2007, au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură penală, prin care se urmărește adoptarea unui sistem procedural penal modern, care să răspundă imperativelor creării unei justiții adaptate așteptărilor sociale și care să asigure înfăptuirea unui proces penal mai rapid, mai eficient și mai puțin costisitor.

În acest context, s-a propus ca "Urmărirea penală să fie efectuată de către organele de cercetare penală sub conducerea procurorului, eliminându-se astfel obligativitatea efectuării acesteia, personal de către procuror. Astfel, procurorul va conduce și va controla activitatea de investigații a poliției judiciare, fiind informat despre orice activitate investigațională. Totodată, procurorul va putea efectua, personal, orice activitate de urmărire penală. Prin adoptarea acestei idei, se vor reconsidera poziția procurorului, rolul și atribuțiile acestuia, fiind înlăturate inconvenientele sesizate în practică în materia nulității actelor de urmărire penală".

Transpunerea în practică a acestei dispoziții legale presupune transferul unui număr de peste 16.000 cauze de la unitățile de parchet către organele de cercetare penală, la care se vor adăuga și cele generate de creșterea activității proprii a formațiunilor poliției judiciare, ca urmare a creșterii criminalității sesizate, apariției incriminărilor noi, diminuării propunerilor de declinare și a numărului de delegări.

Instrumentarea acestor cauze complexe, cu un nivel de dificultate sporit, implică existența la nivelul poliției judiciare a unei structuri specializate care să asigure legalitatea și calitatea actelor de urmărire penală întocmite și, în același timp, o colaborare eficientă cu unitățile de parchet.

Formațiunile de cercetare penală au aptitudinea funcțională, dar și experiența acestora pentru soluționarea cu celeritate a cauzelor penale care vor fi declinate ca urmare a modificărilor aduse Codului de procedură penală, dar și a celor deja aflate în lucru la nivelul poliției judiciare.

Absorbția structurilor de cercetare penală în cadrul celor operative prezintă riscul eliminării unui control de legalitate asigurat în prezent de ofițerii de cercetare penală, instrumentării necorespunzătoare a dosarelor, promovării unor soluții netemeinice, tergiversării cercetărilor etc., situații care pot genera o imagine nefavorabilă la nivelul Poliției Române, precum și o serie de disfuncții în relația cu Ministerul Public, confruntat de mai mult timp cu un deficit acut de procurori. La nivel național, activitatea de supraveghere a urmăririi penale este asigurată de un număr de aproximativ de 900 de procurori.

Un alt argument care pledează în favoarea menținerii formațiunilor de cercetare penală îl constituie faptul că proiectul Codului de procedură penală menține și, în același timp, consolidează rolul pe care organele de cercetare penală ale poliției judiciare, ca organe de urmărire penală, îl joacă în înfăptuirea actului de justiție. Astfel, organele de cercetare penală ale poliției judiciare, formate din lucrători specializați din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, anume desemnați în condițiile legii speciale efectuează urmărirea penală pentru orice infracțiune care nu este dată, prin lege, în competența procurorului.

Concepția de reorganizare a formațiunilor de cercetare penală era viabilă în contextul reducerii competențelor materiale și funcționale ale organelor de poliție, concomitent cu transferul acestora către unitățile de parchet. Din 2000 până în prezent, competențele materiale de investigare ale poliției s-au redus de la 74,69% la 68,19%, cea mai mare parte a acestor fapte reprezentând mica criminalitate.

Preconizatele modificări ale Codului de procedură penală constituie un temei suficient pentru regândirea strategiei Poliției Române referitoare la structurile de cercetare penală în sensul menținerii și consolidării acestora, în acord cu transferul de competențe de la unitățile de parchet și cu creșterea rolului pe care organele de cercetare penală ale poliției judiciare îl ocupă în cadrul organelor de urmărire penală.

În cursul lunii octombrie 2006, vechea conducere a I.G.P.R. a dispus formarea unui proiect-pilot pe un termen de încercare - 6 luni - pentru desființarea structurilor de cercetare penală care a avut efect negativ prin următoarele: migrarea ofițerilor de cercetare penală cu experiență și un nivel ridicat de pregătire către alte structuri, fapt ce a generat creșterea încărcăturii pentru un lucrător, 40-80 dosare, fapt ce îngreunează administrarea cu celeritate a probatoriului și respectarea drepturilor legale ale părților implicate în procesul penal; contradicții între ofițerii cu atribuțiuni pe linie de cercetare penală și ceilalți ofițeri din cadrul formațiunilor în care lucrează în ceea ce privește administrarea probatoriului, efectuarea actelor premergătoare și soluțiile propuse unităților de parchet; pentru realizarea indicatorului de operativitate în soluționare se promovează spre parchet, cu diverse soluții, dosare în care faptele sunt insuficient probate, fapt ce determină procurorii de supraveghere, puțini la număr, să le restituie pentru completare, refacere; atitudinea părtinitoare a șefilor formațiunilor operative față de ofițerii cu atribuțiuni de constatare și investigare a faptelor penale și discriminatorie față de cei cu atribuțiuni specifice de cercetare penală atât în ceea ce privește repartizarea sarcinilor, cât și în privința recompenselor; deteriorarea relațiilor interpersonale cu procurorii de supraveghere prin creșterea numărului de polițiști care se prezintă cu dosare în vederea analizării probatoriului administrat, unii dintre aceștia având o slabă pregătire în materie.

Anterior punerii în aplicare a proiectului, analizele se făceau cu precădere de către ofițerii de cercetare penală sau șefii structurilor și procurorii de supraveghere. Creșterea volumului de muncă, inclusiv prin repartizarea spre soluționare a sesizărilor în care nu s-au efectuat acte premergătoare, privează ofițerii de cercetare penală pe timpul necesar pregătirii în condițiile frecventelor modificări ale legislației procesual penale și a legilor speciale, necesare armonizării cu normele comunitare; reducerea semnificativă a numărului faptelor pentru care s-a propus trimiterea în judecată și creșterea alarmantă a soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale, respectiv a celor de scoatere de sub urmărire penală.

Care sunt riscurile reorganizării prin aplicarea conceptului de desființare a structurilor de cercetare penală?

În primul rând, disiparea organelor de cercetare penală va favoriza individualismul, egoismul și va afecta unitatea de grup, generalizarea experienței pozitive și a practicii unitare în instrumentarea și soluționarea dosarelor penale.

Pentru acoperirea necesarului de ofițeri învestiți cu calitatea de organe de cercetare penală, cel puțin doi-trei în fiecare structură componentă a poliției judiciare se va proceda la numirea unor ofițeri slab pregătiți, încadrați direct sau fără experiență care nu vor putea soluționa operativ, temeinic și legal dosarele repartizate.

Viitoarele modificări ale Codului de procedură penală în ceea ce privește redistribuirea competenței de efectuare a urmăririi penale, precum și criminalitatea itinerantă (importantă odată cu aderarea la structurile europene), vor conduce la dublarea volumului de muncă. La acestea se vor adăuga dosarele complexe vechi privind fapte ce se cercetează în prezent de către procuror, ce vor fi declinate către organele de cercetare penală ale poliției judiciare, care nu pot fi soluționate decât în cadrul unor colective de specialiști în materie de proceduri.

Instrumentarea necorespunzătoare, tergiversarea cercetărilor, promovarea unor soluții netemeinice sau nelegale vor face obiectul plângerilor din partea persoanelor implicate și apărătorilor acestora și vor atrage răspunderea celor care le-au instrumentat, fapt ce va conduce la refuzul polițiștilor de a mai lucra pe linie de cercetare penală.

Reorganizarea structurală va afecta și activitatea specifică de executare a măsurilor preventive privative de libertate în centrele de reținere și arestare preventivă, care nu vor mai beneficia de sprijin, coordonare și control din partea unor ofițeri specialiști în materie de proceduri, fapt ce poate conduce la încălcări flagrante ale drepturilor omului.

Stimate domnule ministru Cristian David,

Dacă doriți ca lupta împotriva corupției să fie eficientă, vă rog să nu desființați structurile de cercetare penală!

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Declarația politică a fost consemnată conform materialului depus in extenso la secretariatul de ședință.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 16:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro