Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.16/06-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 25-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2008

24. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

   

După pauză, lucrările ședinței s-au reluat la ora 18,10. Ședința a fost condusă, în continuare, de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi deputați,

Domnilor miniștri,

Dați-mi voie să declar deschisă partea a doua a lucrărilor de astăzi ale Camerei Deputaților, destinată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Petru Călian

Pentru că cel mai important lucru într-o societate este să fim sănătoși, dați-i voie să ne vindece ministrului sănătății, răspunzând unei interpelări a domnului Petru Călian.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă informez că, în conformitate cu legislația națională, autoritatea competentă pentru preluarea directivelor, deciziilor și regulamentelor Comisiei Europene privind etichetarea alimentelor este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor - A.N.P.C., și nu Ministerul Sănătății Publice.

Dar, pot să informez că, în Hotărârea de Guvern nr.106 din 2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările ulterioare, s-au preluat toate cerințele referitoare la etichetare, inclusiv cele privind prezența unor alergeni în produsele alimentare.

De asemenea, autoritatea cu drept de control pe piață în ceea ce privește respectarea cerințelor legale privind etichetarea alimentelor este A.N.P.C.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călian dorește să-și exprime punctul de vedere cu privire la acest răspuns.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne-am adresat domnului ministru Nicolăescu pentru că, într-adevăr, așa cum spunea, sunt foarte mulți alergeni în diverse produse alimentare care se vând neetichetate. Și cred eu că și pentru ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți trebuie să existe această preocupare, însă, din ceea ce ne-ați relatat, înțeleg că la ora actuală nu există un cadru legislativ adecvat, care să implice și Ministerul Sănătății.

Mi-ați dat o idee foarte bună și vă promit, domnule ministru, că voi lucra un proiect de lege care să implice și ministerul pe care-l conduceți, pe lângă Protecția Consumatorului, astfel încât să nu mai existe doar ordine. Să existe legi care să fie adaptate cerințelor directivelor europene, deoarece, așa cum știți foarte bine, suntem și noi o țară membră a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru dorește, la rându-i, să facă o precizare la observația colegului nostru.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Într-adevăr, este nevoie de o precizare la afirmația domnului deputat, și anume că legislație există și este corectă. Sigur, dumneavoastră doriți, neapărat, implicarea Ministerului Sănătății Publice.

Din punctul meu de vedere, este incorect, pentru că pe Directivă și pe Tratatul de aderare, aceasta este autoritatea responsabilă pentru etichetare, așa cum ați pus dumneavoastră interpelarea, și vorbim numai de etichetare. Dacă vorbim de compoziții și de alte lucruri pe care ar trebui să le avem în vedere, atunci, sigur, discutăm și cu Ministerul Sănătății Publice. Dar numai pe etichetare, așa cum a fost interpelarea, legislația este corectă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Aledin Amet

Următorul răspuns va fi oferit de doamna Georgeta Ionescu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, domnului deputat Aledin Amet, cu privire la redobândirea unor terenuri în județul Constanța.

 

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Ministerul Apărării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aspectele prezentate în scrisoarea primarului orașului Basarabi, care face obiectul intervenției supuse analizei, se află în atenția structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Apărării.

Documentul invocat anterior a fost transmis în mod direct instituției militare de autoritatea administrativ-teritorială respectivă, căreia i s-a răspuns că s-a dispus constituirea unei comisii care să desfășoare, la fața locului, analiza celor semnalate.

Totodată, în primul semestru al anului 2008, cele două imobile urmează să fie măsurate de specialiștii topografi.

În ceea ce privește suprafețele și actele doveditoare ale stării juridice a imobilelor solicitate de către Primăria orașului Barasabi, menționăm că dosarele juridice deținute de către Ministerul Apărării conțin următoarele date: Cazarma nr.342 Basarabi-Murfatlar are teren aferent în suprafață de 38,92 ha și a fost preluat în administrare de instituția militară în temeiul Decretului nr.208 din 27 mai 1955, Deciziunii nr.10/1955 a Sfatului Popular al comunei Barasabi, Decretului nr.602 din 13 noiembrie 1956, Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Constanța nr.221 din 19 aprilie 1960, Decretului nr.657 din 21 august 1962 și Ordinului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr.264 din 1973.

În ceea ce privește Cazarma nr.2357 Basarabi-Murfatlar, aceasta are teren aferent în suprafață de 225,93 ha, fiind preluat în administrarea instituției militare potrivit Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Constanța nr.554 din 1960, Ordinului Ministerului Agriculturii nr.737 din 1961, Actului de schimb nr.435 din 1962, transcris la notariatul de stat sub nr.1806 din 1968, precum și Ordinului Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei nr.92 din 1975.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că aceste cazărmi solicitate de Primăria orașului Basarabi nu sunt dezafectate. Ele funcționează și sunt necesare instituției militare pentru a-și desfășura activitățile specifice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să faceți un comentariu la răspunsul care vi s-a dat?

 
 

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimată doamnă secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru răspunsul oferit. Voi transmite toate aceste informații autorităților localității Murfatlar și, dacă va fi nevoie, în acest sens vom colabora în continuare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
 

Întreb dacă domnul secretar general Mircea Alexandru a oferit răspunsul scris domnului deputat Dumitriu, sau vreți să-l dezvoltați?

Domnul deputat cum dorește?

Domnul deputat Dragoș Dumitriu a primit răspunsul scris de la domnul secretar general Mircea Alexandru.

Pentru domnul deputat Petru Străchinaru se solicită din partea Ministerului de Interne amânarea. Ați cerut amânarea pentru domnul Străchinaru, da?

 
Gheorghe Firczak

Domnul Andras Demeter Istvan, dacă este prezent, din partea Ministerului Culturii?

V-aș ruga să răspundeți domnului Gheorghe Firczak, în legătură cu Expoziția de bază "Nicolae Grigorescu", de la Muzeul Național de Artă.

 

Domnul Andras Demeter Istvan (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat Gheorghe Firczak, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.3529B, în data de 11 februarie 2008, cu privire la lipsa anumitor materiale promoționale de la standul Muzeului Național de Artă a României, vă comunicăm următoarele.

"Vă informăm că Muzeul Național de Artă al României, instituție subordonată Ministerului Culturii și Cultelor, este una dintre instituțiile muzeale model pentru întreaga rețea muzeală din țara noastră. În urma adresei pe care am transmis-o acestui muzeu, în care ceream explicații cu privire la situația creată în data de 6 februarie a.c., la un stand cu publicații din incinta muzeului, conducerea acestei instituții ne-a asigurat că în acel moment erau disponibile la toate standurile muzeului catalogul expoziției "Grigorescu, pictor al naturii", și pliantele Galeriei de Artă Europeană.

În ceea ce privește celelalte pliante, acestea urmează să fie retipărite, deoarece s-au epuizat.

Vă asigurăm, stimate domnule deputat, de faptul că Ministerul Culturii și Cultelor acționează ferm în direcția promovării și valorificării patrimoniului cultural național.

Cu stimă, Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Firczak dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
 

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnule secretar de stat,

Îmi pare foarte rău. Să știți că Muzeul Național de Artă, în această problemă, v-a dezinformat. În ziua respectivă, am fost cu oaspeți din străinătate. Nu exista niciun catalog al expoziției de bază și al expoziției temporare "Nicolae Grigorescu".

Eu nu am contestat faptul că Muzeul Național de Artă nu este o instituție deosebită în rețeaua de muzee din România. În interpelarea mea nu am făcut referire la așa ceva. Eu am precizat o chestiune punctuală și vreau să vă spun că mie, ca cetățean român și ca muzeograf de profesie, la momentul respectiv, mi-a fost rușine. Și-mi pare foarte rău că măcar nu au atât curaj și atâta demnitate să recunoască situația existentă la momentul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Mircia Giurgiu

Pentru domnul Mircia Giurgiu, care este prezent, tot domnul Demeter Istvan va răspunde unei interpelări legate de situația artiștilor instrumentiști din Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

 

Domnul Andras Demeter Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Mircia Giurgiu, nr.3558 din 12 februarie 2008, înregistrată la Ministerul Culturii și Cultelor sub nr.584.Adrian Iorgulescu 18.02.2008, având ca obiect Memoriile Organizației Sindicale a artiștilor instrumentiști din Opera Națională Română Cluj-Napoca prin care solicită instituției noastre aplicarea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură "Cultură", pentru anii 2006-2008, vă aducem la cunoștință următoarele.

Sub un prim aspect, este lesne de observat că norma juridică invocată de Organizația Sindicală a artiștilor instrumentiști din Opera Națională Română Cluj-Napoca vizează de fapt aplicarea punctuală a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de instituție, încheiat pe perioada 2007-2009 la Opera Națională Română Cluj-Napoca și înregistrat la Direcția Muncii, Solidarității Sociale și a Familiei Cluj, Compartimentul "Dialog social, legislație, salarizare, conflicte și contracte de muncă", sub nr.115 din 17 aprilie 2007.

Potrivit art.2 alin.(1) din contractul colectiv de muncă la nivel de instituție, prevederile sale se aplică în Opera Națională Română Cluj-Napoca, indiferent de structura organizatorică sau de raporturile de subordonare, câmpul lor de aplicare vizând exclusiv raporturi juridice de muncă dintre angajator și salariații instituției respective.

În speță, izvorul raportului juridic obligațional dintre angajator și salariați, reprezentați de Organizația Sindicală a artiștilor instrumentiști, îl reprezintă dispozițiile Legii nr.130 din 1996, republicată, privind contractul colectiv de muncă, act normativ de nivel superior, a cărui aplicare este preluată ca atare și se regăsește în clauzele contractului colectiv de muncă în referință.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) coroborate cu ale art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996, republicată, contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul unităților, ramurilor de activitate și la nivel național, executarea contractului colectiv de muncă fiind obligatorie pentru părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrăgând răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.

Caracteristici similare în acest sens se regăsesc și în dispozițiile art. 236 alin. (1) - (4) în referire la art. 238 alin. (1) din Codul Muncii, potrivit cărora: "Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, anume Legea nr. 130/1996, constituie Legea părților, aceste contracte colective de muncă neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă, încheiate la nivel superior."

În aceste condiții, apreciem că solicitarea Organizației Sindicale a Artiștilor Instrumentiști din Opera Națională Română Cluj-Napoca nu poate face obiect de interpretare pe cale administrativă și cu atât mai puțin de către Ministerul Culturii și Cultelor, care, în calitatea sa de autoritate a administrației publice centrale în domeniul culturii, nu este în măsură să emită puncte de vedere producătoare de efecte juridice, vizând un cadru legislativ deja consolidat, în care aceasta a reprezentat patronatul ca partener social negociator în contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - cultură, câtă vreme, în speță, potrivit dispozițiilor art. 236 alin. (4) Codul Muncii, așa cum am arătat mai sus, Legea părților este limitată la clauzele contractului colectiv de muncă la nivel de instituție.

Nerespectarea acestora de către una din părți, alta decât Ministerul Culturii și Cultelor și anume angajatorul, Opera Națională Cluj-Napoca sau salariații acesteia membri de sindicat prefigurând, în opinia noastră, nașterea unui conflict de drepturi, a cărui soluționare cade sub incidența Legii nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de drepturi.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 în referire la art. 67 lit. b) din lege, conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi sau din alte acte normative, precum și în legătură cu executarea contractelor colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților, denumite conflicte de drepturi.

În ceea ce privește procedura de soluționare a conflictelor de drepturi, Legea nr.168/1999, în art. 70 și 72, precizează că aceste conflicte se soluționează de către instanțele judecătorești, cererile referitor la soluționarea lor urmând a se adresa instanței judecătorești competente, în a cărei circumscripție își are sediul unitatea, în speță acesta fiind, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) Cod procedură civilă, Tribunalul Cluj.

Față de cele de mai sus, având în vedere și dispoziția art. 13 alin. (81) din Legea nr.168/1999, potrivit căreia "pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă salariații nu pot declanșa conflicte colective de interese", apreciem că singura cale de soluționare a solicitării Organizației Sindicale a Artiștilor Instrumentiști din Opera Națională Română Cluj-Napoca este cea a controlului judecătoresc la instanța de judecată constituită în complet de soluționare a conflictelor de muncă.

Vă mulțumim pentru interesul dumneavoastră. Cu stimă, Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Giurgiu, dacă doriți să faceți un comentariu.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc domnule președinte,

Mulțumesc domnule secretar de stat.

Într-adevăr, mi s-au spus acolo toate reglementările legale, numai că nu se ține cont de faptul că există Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramura cultură pe anii 2007-2010, care este semnat, printre alții, și de către Ministerul Culturii și Cultelor, iar prevederile din contractele colective de muncă la nivel de unitate sunt preluate din acel contract pe ramură, în așa fel încât o să avem parte de procese sau conflicte de muncă în toate instituțiile de cultură, atâta vreme cât acele prevederi nu se respectă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

 
Mihai Dumitriu

Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse a fost prezentă doamna secretar de stat Oana Denisa Pătrașcu, dânsa oferind răspunsuri scrise pentru domnii deputați Mihai Dumitriu, Andrian Mihei și Paul Magheru, deputații menționați manifestându-și mulțumirea față de răspunsul pe care l-au primit; mai puțin domnul Dumitriu, care așteaptă o completare.

Doriți să faceți o precizare?

 

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referea la alocația care nu se acordă elevilor care au împlinit 18 ani și care era stipulată în Legea nr. 61, iar prin Ordonanța nr. 77 li s-a luat dreptul acestor elevi de a primi alocație pe durata cursurilor, fără a repeta anul școlar.

Doamna secretar de stat a motivat faptul că premierul a luat în discuție astăzi, în ședința de guvern, ca să corecteze această - să-i spunem anomalie - și de aceasta, răspunsul, știți, a fost cam în coadă de pește.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu plăcere.

 
Dragoș Petre Dumitriu

Este prezent președintele Institutului Cultural Român, care va oferi răspuns unei interpelări formulate de domnul Dragoș Dumitriu.

Îi las pe cei doi colegi să dezvolte și să dezbată obiectul interpelării.

Aveți cuvântul, domnule director.

 

Domnul Horia-Roman Patapievici (președintele Institutului Cultural Român):

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Interpelarea se referea la un fapt, sprijinit printr-o afirmație care era luată ca fiind de la sine înțeleasă, faptul era: "implicarea Institutului Cultural Român Filiala Stockholm la evenimentul Moonbow Festival Stockholm Pride 2007 și susținerea financiară a participării unei delegații a Comunității homosexualilor din România."

Iar faptul care era luat de la sine înțeles era acela că: "După cum am văzut de-a lungul existenței acestei instituții, Institutul Cultural Român, eficiența sa în promovarea culturii a lăsat de dorit, marii scriitori români nu sunt traduși, nu sunt cunoscuți în afara granițelor, iar expozițiile artiștilor plastici români sunt, practic, inexistente, în schimb - se spune - sunt susținute de la buget activități care nu au nicio legătură cu domeniul de activitate al acestei instituții."

În privința faptului, de la sine înțeles, că Institutul Cultural Român nu a reușit să traducă mari scriitori români și că își desfășoară activitatea într-un relativ anonimat, am de spus următoarele.

Actuala conducere a institutului funcționează din ianuarie 2005. Programele pe baza cărora funcționează institutul în momentul de față, lucru care poate fi inspectat vizitând site-ul institutului, sunt programe cadru, construite pe structura programelor Uniunii Europene ori ale instituțiilor de cultură care funcționează în Occident, în acord cu practicile europene. Sunt programe deschise, cu finanțare transparentă, cu jurizare externă, desfășurate pe baza unor standarde care au introdus circuitul cultural român în circuitul institutelor cultural-europene, fapt probat de primirea noastră în iunie 2007, în structura numită EUNIC, care înseamnă European Union of National Institutes of Culture, la nivel de "heads", cum se numește, la nivel de instituții centrale, iar prin intermediul celor 16 institute culturale care funcționează în străinătate, am dat dispoziție directorilor mei să inițieze formarea a ceea ce, în jargonul acestei organizații importante, se numește "cluster", respectiv "ciorchini", rețele locale, pentru a forma aceste rețele de nivel doi.

Prin urmare, Institutul Cultural Român funcționează la standardele instituțiilor culturale europene, potrivit cutumelor nescrise ale acestor institute și potrivit standardelor scrise ale acestora.

Am să enumăr, în privința afirmației că scriitorii români nu sunt promovați, că prin Programul "Translation and Publication Support Programme", care este un program ce se adresează editurilor străine dispuse să publice un autor român și prin Programul "20 de autori", prin care un juriu desemnat de revistele culturale din țară s-a stabilit un număr de 20 de autori care, prin eforturile Institutului Cultural Român și cu ajutorul - numai cu ajutorul - editurilor occidentale și a sistemelor de distribuție ale acestora, s-a inițiat traducerea acelor cărți care au fost indicate de juriul extern, de care am pomenit.

Rezultatul este că, în mai puțin de doi ani de activitate, sunt deja publicate 30 de volume în peste zece țări, că aparițiile acestor volume au fost recenzate, ele se distribuie prin rețelele de distribuție ale acestor țări, iar manifestările Institutului Cultural Român, pentru prima oară, beneficiază de menționări ori articole in extenso în presa occidentală, pentru prima oară neplătite.

Sunt articole scrise de critici ori de jurnaliști culturali, care iau act de evenimentele organizate de institut și le promovează implicit prin faptul că se pronunță asupra lor. În New York Times am apărut de patru ori cu semnalări ale programelor noastre, iar politica Institutului Cultural Român este să se asocieze festivalurilor culturale internaționale ca parte ale acestora ori ca coorganizator. Menționez, anul trecut participarea la Culture Scapes, un festival internațional locat în Elveția, Europalia, un faimos sistem de promovare a culturii pe bază de proiecte comune ale mai multor țări, care se desfășoară în Belgia, care a beneficiat și de participarea președintelui României la deschidere.

În privința interpelării, a fondului ei, care se referă la faptul că institutul a folosit bani pentru promovarea unei delegații a Comunității homosexualilor din României, ceea ce nu ar sta în sarcinile pe care Legea nr.356/2003, în baza căreia funcționează, ne-ar permite-o, am de spus următorul lucru.

Manifestarea la care se face referință este Stockholm Pride, care a avut loc între 30 iulie și 5 august 2007. În această perioadă, Stocholmul a fost scena unui important eveniment al culturii, care se cheamă la ei Lesbian Gay Bisexual and Transgender din Scandinavia - este cel mai important - iar acest eveniment este unul de deschidere culturală amplă și, în contextul cultural al Scandinaviei, este mult mai mult decât un Gay Pride, cum se numește la noi această manifestare sau cum este uneori practicată prin acel marș. O dovadă în acest sens este faptul că, în 2007, discursul inaugural al acestui Stockholm Pride a fost ținut de ministrul culturii și sportului; personalități guvernamentale suedeze sunt implicate în acest festival, care este conceput nu ca un festival de afirmare a diferenței sexuale, ci ca un festival cultural, punte între aceste comunități și comunitățile majoritare.

Aș adăuga, pentru a justifica interesul pe care I.C.R., ca instituție a statului român, îl are pentru inserarea României în acest tip de manifestări, acela că, în anul 2000, la inițiativa primului-ministru al Suediei de atunci, Goran Person, homosexualii au fost incluși, în mod nominal, ca victime ale holocaustului și sărbătorile au și această dimensiune comemorativă.

Aș mai adăuga, dacă îmi permiteți, faptul că, ca urmare a politicii echilibrate, pe care I.C.R., ca instituție a statului român, a dus-o față de minoritățile sexuale, Institutul Cultural Român de la Stockholm a fost laureatul premiului Bifrost pe 2007. Este un premiu de prestigiu în Peninsula Scandinavă și asta ne-a situat, pentru o dată, într-o zonă de normalitate.

Aș mai adăuga un singur lucru, acela că Institutul Cultural Român, atunci când selectează artiști ori actori culturali pentru diferite activități, nu face nicio deosebire - cum nici legea română nu face - între orientările sexuale ale cetățenilor români.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Văd că domnul deputat Dumitriu dorește să facă o apreciere asupra răspunsului pe care dumneavoastră l-ați dat, domnule Patapievici.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc.

De altfel, ar fi fost nepoliticos ca să rămână fără răspuns o asemenea prezentare detaliată pe care a făcut-o domnul președinte al Institutului Cultural Român.

Eu o să încep direct cu fondul problemei, pentru că dacă îl apreciez - ca multă lume - îl apreciez pe domnul Patapievici pentru originalitatea manifestată ca scriitor și gânditor, cred că această originalitate dăunează un pic în cazul funcției pe care o ocupă. Și mă refer strict la această problemă a reprezentării, prin intermediul Institutului Cultural Român, a homosexualilor din România pe plan internațional. Sincer să fiu, nu văd nicio legătură între instituția culturii române sau, dacă vreți, a Institutului Cultural Român și noțiunea de Paradă Gay, pentru că până la urmă de aici a plecat și acest festival de la Stockholm, chiar dacă ulterior, din cauza conotațiilor politice, locale, specifice zonei scandinave, s-a considerat că este bine, pentru politicienii de acolo, să se transforme această paradă gay, scabroasă, ca în multe alte locuri din lume, într-un fenomen cultural. Dar, repet, este o conjunctură politică, poate peste câțiva ani nu va mai fi nici acolo și atunci n-o să mai vedem miniștri deschizând asemenea evenimente.

Nu este vorba, de asemenea, de cuantumul sumei; sigur, nu asta contează. Însă, faptul că o minoritate care, după părerea mea și nu numai a mea, nu reprezintă nicicum ideea de români, ideea de cultură română, ajunge acolo prin intermediul Institutului Cultural Român, pe mine mă face să mă întreb, încă o dată, ca și în interpelare, dacă decizia este justă.

Nu am solicitat niciun fel de... nu am reclamat în niciun fel sau nu am solicitat niciun fel de pedepsire sau de găsire a unor vinovați, nu consider că este o vină. Dar, efectiv este o încercare de a duce pe o cărare normală, să zic, o instituție de asemenea importanță.

În ceea ce privește faptul că 30 de volume ale unor autori români au fost publicate în străinătate în doi ani de zile. Eu am stat câteva luni, vreo șase luni în Harghita, și am văzut acolo producția de carte în limba maghiară, finanțată prin intermediul instituțiilor culturale din Ungaria; numără câteva sute pe an.

Deci este ceva incredibil ca o instituție condusă de un eminent om de cultură, finanțată în bună măsură prin bugetul de stat, finanțată, de asemenea, prin programe europene, sincer să fiu, poate am folosit cuvinte cam dure în interpelarea mea, dar în niciun caz prezentarea dumneavoastră, domnule Patapievici, nu mă va face să-mi schimb impresia radical, cum că acest institut ar avea o activitate notabilă în promovarea culturii române, a scriitorilor români.

În rest, vreau să vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei interpelări; sigur că ați recunoscut-o, probabil din scrisorile trimise de mai multe ONG-uri care, de asemenea, și-au manifestat nedumerirea față de această inițiativă a dumneavoastră - mă rog, a dumneavoastră, a instituției pe care o conduceți. Nu știu, practic, nici dacă dumneavoastră aveți vreo implicare directă în trimiterea acestor delegații la Stockholm Pride, s-ar putea să nu aveți nicio legătură, dar repet, acum nu mai sunteți scriitorul, gânditorul Patapievici, o persoană de drept privat, ci sunteți președintele acestei instituții reprezentative pentru cultura română.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul președinte Patapievici dorește să mai facă vreo intervenție la comentariile colegului nostru?

 
 

Domnul Horia-Roman Patapievici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Întrucât ați ridicat o chestiune de principiu, am să vă răspund tot în principiu.

Eu cred și respect că dumneavoastră aveți o anumită opțiune, o opinie în privința homosexualității. Eu am o anumită opinie în privința homosexualității. Însă, atâta timp cât legea română nu mai penalizează homosexualitatea și Constituția nu face vreo diferență la nivelul cetățeniei între oamenii care au gusturi sexuale, opțiuni sexuale ori orientări mai radical sexuale diferite, nici eu, ca președinte al Institutului Cultural Român, nu o fac. Aceasta nu pentru că aș fi un gânditor excentric și un om de cultură cu opțiuni, original, ci pentru că nu pot să o fac potrivit legilor României și aș adăuga sunt bucuros că nu trebuie s-o fac.

În privința acestui Stockholm Pride, el nu este doar o demonstrație, cum am văzut uneori și pe unii i-a nedumerit ori scandalizat, este vorba de un festival cultural de o foarte mare audiență pentru spațiul scandinav și anume 500 de mii de persoane au participat acolo. Eu cred, ca președinte al Institutului Cultural Român și nu ca scriitor, că este în interesul țării mele ca instituțiile statului român să fie acolo prezente, prin intermediul unor oameni care sunt competenți potrivit acelei comunități.

În ultimul rând, aș vrea să spun că, dincolo de faptul că nu există vreo deosebire în cadrul cetățeniei române între gusturi, deosebiri ori opțiuni sexuale, cred că toleranța însăși este o componentă a culturii și ea a fost reflectată prin această reprezentare ecumenică.

Dacă ar fi, pentru a încheia, să ne referim la orientarea sexuală a artiștilor de-a lungul timpurilor, o să vedem că ea a fost foarte variată și bine reprezentată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu amândurora și vă invit să dezbateți în continuare, împreună, dacă evenimentul respectiv a fost o paradă sau a fost un festival. Oricum, eu mă bucur că ați profitat de acest pretext concret și particular pentru a vă referi la probleme de fond ale culturii noastre și la contribuția Institutului Cultural Român în propovăduirea culturii românești.

Sigur că nu ne puteam permite aici și acum să facem o analiză de fond asupra activității institutului. Vă așteptăm cu alt prilej, poate.

 
 

Pentru domnul Mihai Dumitriu, dacă este prezentă doamna Gabriella Pasztor, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului? Nu este. Rog aparatul tehnic să revină pentru a solicita prezența ministerului în plenul Camerei pentru a ne oferi răspunsul cuvenit. De asemenea, pentru domnul Andrian Mihei, același minister este așteptat prin Gabriella Pasztor sau alt reprezentant pe care-l va delega domnul ministru, să răspundă interpelării cu privire la tânărul cu handicap care nu poate să absolve liceul.

Pentru domnul Dragoș Dumitriu vă rog să insistați la Ministerul Economiei și Finanțelor să i se răspundă la interpelarea cu privire la sistarea alimentării cu energie electrică și gaz pentru mai multe blocuri din Câmpulung Muscel.

 
Adrian Moisoiu

Tot din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, așteaptă un răspuns domnul deputat Adrian Moisoiu, care dorește să și intervină.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și vă mulțumesc și pentru ocazia pe care mi-ați dat-o să fiu în sală și particip la această discuție "culturală" privind parada gay și Institutul Cultural Român.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumiți-i, astăzi, domnul Dragoș Dumitriu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, îi mulțumesc și dânsului, pentru că efectiv nu știu câtă cultură există la acești homosexuali și care este procentul lor față de populația României, ca să fie atât de reprezentativi la o paradă de 500 de mii, de nu știu pe unde, de prin țările scandinave.

Revenind însă la subiectul pentru care am avut această interpelare, aș dori să spun că, înainte de începerea acestor lucrări, am primit o ciornă din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, care vroia să-mi dea un răspuns și care, efectiv, mi-a produs jenă, în sensul că se motivează cum că BRD nu este în posesia ca să comunice numele și persoanele care au depus bani la ei. Este un afront, este o încercare de inducere în eroare a acelor oameni necăjiți din țară, care ar avea și ei dreptul ca să primească despăgubiri în egală măsură, așa cum, chiar astăzi, domnul ministru Varujan Vosganian a declarat, care cândva s-au înscris la CEC pentru o obținere de autoturisme și nu numai Dacia, ci și de alte tipuri, așa cum spunea domnul ministru.

Și, în consecință, insist: chiar dacă nu există această listă la BRD, există această listă la CEC și tot se poate ajunge pe urma ei, dacă există dorință. Am să încerc și pe alte căi ca să mai reiau această interpelare.

Și vă rog, domnule președinte, să se considere intervenția mea din astă seară drept o nouă solicitare a celor de la Ministerul Economiei și Finanțelor să vină și să pună la punct această problemă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, și mi-aș permite sugestia să urmăriți presa de mâine, pentru că în cursul zilei de astăzi eu am văzut o conferință de presă a ministrului economiei și finanțelor, care anunța o soluție acceptată, și chiar cu bucurie, de către depunătorii CEC.

Vă rog să urmăriți exact comunicatul Ministerului Economiei și Finanțelor și, în funcție de acesta, poate reformulați interpelarea dumneavoastră.

 
 

Pentru domnul Andrian Mihei se solicită amânarea răspunsului la interpelarea cu privire la... am mai spus deja... posibilitatea unui tânăr cu handicap de a absolvi liceul; a solicitat amânarea și Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Mai înainte am anunțat că nici Ministerul Educației și Cercetării nu a răspuns acestei interpelări, pe care colegul nostru a adresat-o în paralel celor două ministere.

S-a prezentat domnul Andrian Mihei, care ne-a comunicat faptul că nu a primit un răspuns de la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu privire la protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și rog staff-ul să revină cu solicitarea răspunsului la acest minister.

Dacă mai sunt colegi? Nu.

Permiteți-mi, în aceste condiții, să declar închise lucrările celei de a doua părți a ședinței noastre de astăzi, să vă urez o seară bună. Ne vedem mâine, în plen.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 15:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro