Eduard Raul Hellvig
Eduard Raul Hellvig
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/07-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 26-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.15 Eduard Raul Hellvig - declarație politică cu tema "Independența provinciei Kosovo și problemele minorităților naționale";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Domnul deputat Eduard Hellvig este invitat la microfon și se pregătește domnul deputat Tamás Sándor, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație mea politică de astăzi are în vedere "Independența provinciei Kosovo și problemele minorităților naționale".

Subiectul pe care doresc să vi-l supun atenției astăzi se referă la controversata declarație de independență a provinciei Kosovo și la cauzele care au condus aici. Totodată, discuția antrenează și probleme ale altor minorități naționale din Europa.

Pe data de 17 februarie 2008, s-a desprins încă o bucată din ceea ce a însemnat cândva Iugoslavia lui Tito. Nașterea noului stat a răvășit Europa și a creat dispute între pozițiile oficiale ale diferitelor țări. S.U.A., Marea Britanie, Franța, Italia și Germania au fost de acord cu independența provinciei sârbe. Totuși, cinci state din Uniunea Europeană nu se lasă convinse că nașterea unui stat kosovar nu va deschide ușa revendicărilor pentru minoritățile de pe teritoriul lor. Este vorba de Spania, Grecia, Cipru, Slovacia și România. Poziția României a fost exprimată de către conducerea țării, prin vocile președintelui și, respectiv, a premierului.

Ceea ce mi se pare de remarcat, în această situație, este că în Serbia a existat o problemă de asigurare a unui cadru legislativ coerent și adecvat, dar și o problemă de comunicare între majoritatea populației de etnie sârbă și minoritatea albaneză. Sesizez, în același timp, că ne scapă din vedere faptul că, de la sfârșitul conflictului, din iunie 1999, Serbia nu și-a mai exercitat în niciun fel autoritatea de guvernare asupra Kosovo. Sub administrația ONU, au fost create instituțiile legitime kosovare ce dirijau problemele interne. Cu aceste instituții deja create, locuitorii din Kosovo așteptau o mai mare autoguvernare. Ceea ce s-a produs în duminica de 17 februarie, a fost o simplă concretizare a unor premise ce existau deja.

Din nefericire, viziunea Belgradului asupra Kosovo, care dorește reîntoarcerea acestuia sub autoritatea Serbiei, chiar dacă sub o anumită autonomie, ignoră realitatea. Într-adevăr, Serbia nu a avut o strategie viabilă pentru integrarea celor două milioane de locuitori din Kosovo în instituțiile politice și în viața publică.

Este foarte important ca drepturile minorităților să fie asigurate și respectate și ca opiniile acestora să fie ascultate. Deseori se produce, însă, din dorința de a repara nedreptățile făcute minorităților, ceea ce a fost numită discriminare pozitivă. Acest tip de discriminare este în detrimentul majorității, de care trebuie, la fel de mult, ca autoritățile statale să țină cont. De asemenea, este discutabil dacă o minoritate poate să se prevaleze numai de drepturile individuale sau și de cele colective. Subiectul exprimării identității și voinței minorităților, fiind atât de sensibil, poate crea tensiuni foarte ușor.

De aceea, consider absolut necesar dialogul dintre majoritate și minoritate și nu mai puțin semnificativ cel dintre autoritățile statului și minoritățile sale. Pe lângă cadrul dialogului, este necesar și un cadru legislativ adecvat, care să reglementeze drepturile minorităților unui stat. În aceste puncte cred că putem identifica problema de fond care a condus la nașterea actualei situații în provincia Kosovo.

Diferența de opinii și diversitatea nu ar trebui să îngrijoreze într-o democrație. Numai așezându-ne la o masă rotundă a comunicării putem găsi soluții la problemele pe care le întâmpinăm și numai împreună, nicidecum unilateral. Însăși Europa se vrea o unitate, chiar dacă reunește culturi, naționalități și identități atât de variate: este vorba despre acel deziderat pe care vrem să îl atingem cu toții, al unității în diversitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

(Declarația politică a fost consemnată conform materialului depus in extenso la președintele de ședință.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 12:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro