Sándor Tamás
Sándor Tamás
Sittings of the Chamber of Deputies of February 26, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.18/07-03-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 26-02-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 26, 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.16 Tamás Sándor și Antal Arpad-Andras - declarație politică: "Prezentarea tipurilor de autonomie care funcționează în țările din Uniunea Europeană"; (prezentată de domnul deputat Tamás Sándor).

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Támas Sándor și se pregătește domnul deputat Cornel Știrbeț, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule coleg, aveți microfonul.

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea politică, mai bine zis intervenția noastră politică, pentru că sunt autor împreună cu colegul meu domnul deputat Antal Árpád, se intitulează "Prezentarea tipurilor de autonomie care funcționează în țările din Uniunea Europeană."

Având în vedere că mulți politicieni români, atât din partidele extremiste, cât și din partidele democratice, nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă ce înseamnă autonomie culturală sau autonomie teritorială, am decis ca în fiecare marți să vă prezentăm un model concret de autonomie din țările europene. Facem acest lucru pentru că 11 dintre 27 de state ale Uniunii Europene asigură o formă sau alta de autonomie cu relevanță etnică. 11 din 27 de state asigură autonomie culturală sau autonomie teritorială pentru minorități etnice din statul respectiv.

Până acum, pe rând, împreună cu colegul meu Antal Árpád v-am prezentat competențele autonomiei teritoriale ale comunității germane din statul federal Belgia, autonomia teritorială din Țara Bascilor din Spania și autoguvernarea insulei Corsica din Franța.

Azi, vă prezentăm competențele autonomiei pe principiul personalității pentru comunitatea laponă din Finlanda. În Finlanda trăiesc 7.000 de laponi (sami) în cele mai nordice districte ale regiunii Lapland (adică Țara Laponilor). Ei reprezintă 0,1% din populația Finlandei. totuși, au Parlament separat.

În discursul său cu ocazia deschiderii oficiale a Parlamentul Lapon în 1997, Maiestatea Sa Regele Harald al V-lea a subliniat faptul că atât poporul lapon, cât și cel norvegian sunt parte integrantă a societății norvegiene și a cerut scuze pentru felul în care au fost tratați laponii în trecut: "Statul norvegian a fost fondat pe teritoriul a două popoare - poporul lapon și poporul norvegian. Istoria laponă este strâns legată de cea norvegiană. Astăzi, ne exprimăm regretul, în numele statului, pentru nedreptatea comisă împotriva laponilor prin politica dură de norvegianizare".

Pentru că la sfârșitul secolului XIX, autoritățile norvegiene au impus o politică strictă de norvegianizare asupra laponilor și altor minorități naționale, spre sfârșitul anilor 1930, politica minorităților a devenit mai permisivă în ceea ce-i privește pe laponi. În 1956, Ministerul Religiei și Educației a numit un comitet care să examineze problemele laponilor. Raportul comitetului, completat în 1959, a propus o nouă politică care a reprezentat o schimbare radicală față de politica de norvegianizare și de asimilare. Măsurile care au fost puse ulterior în aplicare pentru salvgardarea și dezvoltarea așezărilor și a activității economice din regiunile lapone au inclus lansarea Fondului pentru Dezvoltarea Laponă din 1974 și redactarea Acordului pentru Creșterea Renilor în 1976.

În anii 1980, au fost create Comitetul Drepturilor Laponilor și Comitetul Cultural Lapon. Pe baza unei propuneri din partea Comitetului Drepturilor Laponilor, în 1987 au fost adoptate Legea privind Sámediggi (Parlamentul Lapon) și alte chestiuni de drept lapon (Legea Laponă). Primele alegeri pentru Parlamentul Lapon au fost organizate în același timp cu alegerile pentru Adunarea Națională norvegiană în septembrie 1989, iar prima sesiune a Sámediggi a fost deschisă în mod oficial de Regele Olav la 7 octombrie în același an.

Compensări colective și individuale. În 2000, Finlanda a instituit un fond pentru poporul lapon în valoare de 75 milioane coroane norvegiene. Beneficiile fondului sunt destinate diferitelor măsuri de susținere a limbii și culturii lapone și servesc drept compensare colectivă pentru daunele cauzate și nedreptățile comise împotriva laponilor de fosta politică de norvegianizare. Fondul este administrat de Parlamentul Lapon.

În iunie 2004, guvernul norvegian a înaintat o Carte Albă prin care propunea compensări, în cadrul programului de plăți ex gratia pentru laponi.

Obiectivul Guvernului de a crea un cadru în care laponii din Norvegia să își poată păstra și dezvolta limba, cultura și stilul de viață își are rădăcinile în art. 110 a din Constituția norvegiană și în dispozițiile din Legea Laponă. Norvegia s-a angajat, de asemenea, să protejeze drepturile laponilor atunci când a ratificat diferite acorduri internaționale.

Ca popor băștinaș și minoritate etnică în patru state diferite, populația laponă are nevoie de și are dreptul la un statut special în legislația națională și internațională. Norvegia este conștientă de faptul că îi revine o responsabilitate specială, aceea de a asigura dezvoltarea limbii, culturii și structurilor sociale lapone.

În 2004, Guvernul a alocat circa 542 milioane coroane norvegiene pentru măsuri speciale care se adresează laponilor. Parlamentul Lapon a primit sarcina de a distribui fondurile alocate organizațiilor lapone, precum și de a se ocupa de inițiativele culturale, economice și lingvistice. Mai mult, o serie de sarcini, extrem de importante pentru cultura laponă, au fost transferate Parlamentului Lapon de la diferite ministere ale guvernului norvegian.

Deci, doamnelor și domnilor deputați, în Finlanda, o populație care numără 7.000 de persoane are autonomie pe principiul personalității, cu Parlament și atribuții separate, bine definite.

Deci, contrar declarațiilor unor politicieni români iată că există modele europene de autonomie, în cazul de față a Laponilor din Finlanda.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

(Declarația politică a fost consemnată conform materialului depus in extenso la președintele de ședință.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 2 december 2021, 10:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro