Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/14-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 04-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,32.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Deschid ședința consacrată declarațiilor politice astăzi, 4 martie 2008.

Ședința de astăzi o să înceapă cu opoziția, amintind tuturor celor înscriși pentru declarații politice că timpul maxim pentru o declarație politică este de 3 minute.

 
  Gheorghe Barbu - declarație politică referitoare la Guvernarea PNL a transformat școala într-un loc de propagandă politică;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Gheorghe Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal și îl rog pe domnul Grigore Crăciunescu, din partea Grupului Partidului Național Liberal să se pregătească.

Domnule deputat, aveți trei minute.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică se referă la "Guvernarea PNL a transformat școala într-un loc de propagandă politică".

Disperat de situația în cădere liberă a PNL, partid pe care îl conduce, domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu își trimite reprezentanții guvernamentali în teritoriu pentru a-și preamări realizările și a estompa greșelile și nerealizări ale acestei guvernări, lipsită de oameni competenți, în speranța obținerii simpatiei electoratului pentru viitoarele alegeri.

Chiar cu prețul încălcării legii, dar și a bunului simț, reprezentanți ai Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, și mă refer aici la doamna secretar de stat Zvetlana Preoteasa și la reprezentantul în teritoriu al Guvernului, domnul Aurel Pricăjean, prefectul județului Hunedoara, au participat împreună cu unii dintre conducătorii PNL din județul Hunedoara la o serie de întâlniri cu elevi, profesori și părinți în câteva școli hunedorene.

În data de 25.02.2008, aceste persoane și-au făcut simțită prezența în Colegiul "Avram Iancu" din municipiul Hunedoara, Colegiul "Aurel Vlaicu" și Școala generală "Dr. Aurel Vlad" din municipiul Orăștie, precum și la Școala generală din comuna Beriu. La toate întâlnirile au fost convocați și părinți ai elevilor, sub pretextul discuțiilor referitoare la pachetul de legi privind învățământul.

De fapt, la întâlniri au participat, pe lângă cei enumerați mai sus, și viitori candidați la funcția de primar în localitățile respective. Pe lângă laudele aduse în discursuri, atât PNL-ului, cât și Guvernului, s-au făcut trimiteri directe la viitorii candidați, cărora cei doi oficiali le-au atribuit și rolul de persoane de legătură între școală și Inspectoratul școlar, respectiv Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, deși aceste persoane nu au nicio calitate care să le confere acest drept.

În municipiul Orăștie, numitul Popa Gabi (posibil candidat la funcția de primar) a și preluat documente oficiale de la Școala "Dr. Aurel Vlad" pentru a le transmite Inspectoratului școlar în data de 26.02.2008.

Acest mod mascat de a face propagandă electorală încalcă grav prevederile art.11 alin.(1) și (2) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și transformă școala, prin exces de putere al autorității, într-o instituție politizată, loc de propagandă politică.

Am să vă citez acum ce spune acest articol: "Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice. În unitățile și în spațiile de învățământ se interzic crearea și funcționarea partidelor sau altor formațiuni politice, precum și desfășurarea activităților de organizare și propagandă politică".

În loc să facă o reformă reală a învățământului românesc, utilă elevilor și societății în ansamblul ei, liberalii introduc disputa politică și în școli, în fața elevilor, arătându-și astfel preocuparea numai pentru interesul partidului și dezinteresul pentru școală.

Solicit primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu să o destituie din funcție pe doamna Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, pentru încălcarea Legii învățământului, să îi sancționeze pe toți cei vinovați și să-și tempereze subalternii politici din județul Hunedoara, aceia care conduc filiala județeană a PNL, pentru a nu mai organiza astfel de întâlniri în școlile județului.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Grigore Crăciunescu - declarație politică intitulată 2000 de oameni izolați în propriul oraș;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu și se pregătește domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat Crăciunescu, microfonul este al dumneavoastră.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează "2000 de oameni izolați în propriul oraș".

Doamnelor și domnilor deputați,

De câteva luni de zile, 2000 de locuitori ai municipiului Pașcani sunt izolați în propriul lor oraș, iar administrația locală nu face nimic pentru a-i ajuta.

Totul a început cu câțiva ani în urmă, când s-a proiectat șoseaua de centură a municipiului peste magistrala de cale ferată Iași-Pașcani, care separa municipiul Pașcani de una dintre cele mai importante suburbii ale sale, Blăgeștiul, bariera care lega suburbia de oraș fiind închisă o dată cu darea în folosință a șoselei de centură. Din acel moment, locuitorii zonei, care nu aveau de străbătut cu mașina decât 2 km până în centrul orașului, au fost obligați să facă un ocol de 14 km pentru a-și rezolva problemele cotidiene.

Oamenii din Blăgești au sesizat autoritățile locale, dar nu au fost ascultați de niciun reprezentant al acestora. Culmea este faptul că administrația locală știa din anul 2003 de această problemă. Atunci, în urma începerii proiectării la șoseaua de centură a municipiului Pașcani, primăria a fost înștiințată de Regionala de Căi Ferate Iași că bariera va fi închisă.

Au trecut cinci ani de atunci, iar primăria nu a inițiat niciun demers pentru ca locuitorii din Blăgești să nu ajungă în această situație.

Evident, există soluții. Au existat întotdeauna. Cea mai bună dintre ele este construirea treceri pe calea ferată la 80-100 m față de vechea locație, în partea dinspre pasarela nou construită. Există și posibilitatea unei treceri pe sub calea ferată, dar este mai costisitor și durează mai mult.

Cum poți însă iniția un astfel de proiect, când primăria nu face niciun demers în sensul acesta? De fapt, această barieră tinde să devină un simbol al actualei administrații locale din Pașcani. Ea arată cel mai bine ruptura, lipsa de comunicare dintre autoritățile locale - aceleași de vreo 25 de ani, incompetente și depășite de vremi - și cetățenii din Pașcani.

Eu cred că a venit timpul să se facă legătura dintre autorități și comunitate. Pe 25 mai, vom desființa toate barierele dintre noi!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Bentu - tratarea unor subiecte din învățământul românesc sub titlul Olimpiada;

Domnul Dumitru Bentu este invitat la microfon și se pregătește domnul deputat Garda Dezideriu, din partea UDMR.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, două aspecte halucinante din învățământul românesc, sub titlul "Olimpiada".

Nu, nu vom vorbi în cele ce urmează despre jocurile sportive din această vară, ce se vor desfășura în îndepărtata Chină, sub tutela celor 5 cercuri simbolice. Ne vom referi la unul din concursurile școlare, concursuri care și-au plasat elementul competitiv sub egida întrecerilor din vechea Eladă.

Concret. La Bacău, elevii de clasa a V-a, care s-au prezentat la Olimpiada de limbă și literatură română, faza pe municipiu, au avut surpriza unui subiect formulat îndrăzneț și sugestiv. Dorind să le testeze creativitatea, autorii, de fapt profesorii propunători, le-au cerut copiilor să imagineze continuarea unui basm, care începea fără echivoc: "A fost o dată ca niciodată un împărat mare și o împărăteasă, amândoi tineri și frumoși. Și, voind să aibă copii (observați virgula după "și"), au făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta." Reacțiile învățăceilor - rețineți din nou - de clasa a V-a a fost dintre cele mai diverse și adecvate subiectului elaborat de domnii profesori. Unul a încropit câteva rânduri, altul și-a imaginat că poate salva performanța cuplului, imaginându-și că îi oferă celebra pastilă albastră, un al treilea creditează în continuare binomul relațional cu binecunoscutul "repetitio est mater..."

Profesorii, la rândul lor, au avut diferite atitudini și comentarii, unele chiar incriminatorii: "Dacă s-au gândit la prostii, e treaba lor". Iar domnul inspector general, vorba baladei, "chiar îi și întrece": "Întrebați-mă de matematică că asta e specialitatea mea, nu româna." Vă rog să treceți, stimați colegi, peste cacofonia domnului general.

Să fim bine înțeleși. Vârsta la care copiii iau contact cu diversele componente ale lumii reale coboară tot mai mult. Celebrul "Homo sum, humanum nihil a me alienum puto" devine tot mai accesibil, fără ca cei mai mulți să-i cunoască pe deplin profunzimea și valoarea de adevăr. Dar a supralicita și acest canal al cunoașterii venirii și devenirii de sine este parcă prea mult.

Ce mai rămâne din "corola de minuni a lumii"? Probabil că domnii profesori s-ar fi mulțumit și cu un răspuns evaziv, de tipul "barza"!

Am fost tentați să ne oprim aici, dar o altă mostră de "concept educativ" ne-a atras și atenția și consternarea. La Oradea, copiii de grădiniță, cu vârste între 4 și 6 ani, au participat la o demonstrație a grupei antitero din componența Inspectoratului Județean de Jandarmi Bihor. Copiii au cunoscut la o vârstă atât de fragedă armamentul din dotare, au fost "vrăjiți" de focurile de arme trase asupra suspecților, au aplaudat atunci când "hoții au murit".

Să punctăm și o impresie din public: "Cel mai mult îmi place arma cu spray, pentru că îi orbește pe oameni", spune un băiețel de 6 ani. Iar comentariul doamnei institutoare este de-a dreptul stupefiant: "Azi s-au simțit și ei oameni mari printre armele folosite de jandarmi". Este limpede că zona cunoștințelor psihopedagogice ale doamnei respective este una nedefrișată.

Una din marile greșeli ale pedagogilor neaveniți în învățământ este aceea de a nu respecta particularitățile de vârstă ale copiilor, de a le cere acestora să gândească și să se comporte ca oameni maturi.

Sunt doar două aspecte dintr-un sistem aflat în plină degringoladă și care este gestionat de un constructor de mall-uri.

"Cum am venit eu pe lume" este titlul unui capitol din disciplina "Educația pentru sănătate", clasa a IV-a. "Ce caut eu în această lume?" ar trebui să se întrebe domnul ministru al educației.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - comentariu pe marginea calculelor pentru acoperirea reală a măririi pensiilor;

Îl invit la microfon pe domnul Garda Dezideriu și se pregătește domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul președinte Traian Băsescu de mai multe ori a afirmat că Guvernul n-a făcut calculele pentru acoperirea reală a măririi pensiilor.

Recent, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, într-un raport arată că, în ceea ce privește coeficientul pentru stabilirea valorii punctului de pensie, angajamentul guvernamental va fi respectat doar în anul 2008 întrucât, începând cu anul 2009, baza de raportare utilizată la calculul valorii punctului de pensie se va modifica.

Astfel, coeficientul pentru calculul valorii punctului de pensie este de 37,5% aplicat la valoarea câștigului mediu brut pentru anul 2008, adică 1.550 de lei, iar din anul 2009, deși Guvernul a prevăzut un coeficient de calcul al valorii punctului de pensii de 45%, va fi în realitate doar 41%. Explicația derivă din faptul că această valoare nu se va mai calcula din 2009 din câștigul mediu brut, ci din salariul mediu brut, care reprezintă doar 91% din câștig.

"Schimbarea indicatorului utilizat la calculul valorii punctului de pensie nu este decât un truc al Guvernului, astfel încât să-și respecte angajamentele electorale în condițiile impuse de resursele limitate ale bugetului de asigurări sociale. În fapt, valoarea reală a punctului de pensie va crește în anul 2009 de la 37,5% la 41%, urmând ca în anii ulteriori aceasta să se reducă până în anul 2013 la 39,6%, rămânând la acest nivel până în anul 2020" susțin reprezentanții Blocului Național Sindical.

Stimați colegi,

Eu sper că guvernele constituite după alegerile din 2008 vor acoperi deficitul bugetelor asigurărilor sociale, pentru ca generația de sacrificiu a pensionarilor să beneficieze de o pensie care să-i asigure un trai acceptabil.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Ștefan Baban - declarație politică: PD-L - jucăria politică a lui Băsescu;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan Baban și se pregătește domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"PD-L - jucăria politică a lui Băsescu"

PD și PLD au fuzionat, de ceva timp, sub numele de "PD liniuță L". Că nimeni nu s-a așteptat la asemenea "încuscrire" îl reprezintă faptul că totul s-a produs la fapt de seară și după o serie de declarații în sens contradictoriu, care au făcut rating la posturile de televiziune.

Reacția pe scena politică a fost diferită, în funcție de interesele fiecărui partid, precum și de situația în care se afla la acel moment. În schimb, nu de aceeași frenezie, ca a președintelui Băsescu, au dat dovadă liderii celor două partide precum și membrii lor, mai mult sau mai puțin importanți. Iar filialele, indiferent de zona țării în care se află, au fost cele mai lovite, pentru că fricțiunile locale dintre PD și dizidenții PNL erau arhicunoscute.

Mass-media, în special televiziunile au prezentat un Boc copleșit de gânduri și un Stolojan cu look-ul special pentru astfel de evenimente, ambii fiind depășiți de momentul nașterii noului partid, creat și dirijat din umbra scenei politice de domnul Băsescu, președintele apolitic al României.

Ce a determinat această dorință bruscă de ducere la capăt a proiectului inițiat de Băsescu și Stolojan, această grabă de fuzionare, ambele încălcând până și cele mai elementare reguli ale jocului democratic? Pentru că, niciun partid, oricât de mic sau de uriaș ar fi, nu își permite să ia astfel de decizii pompieristice, fără măcar a-și consulta, de formă, organizațiile din teritoriu. Și niciun lider serios, sau mai exact care-și dorește să fie luat în serios pe scena politică a țării, nu-și poate schimba opțiunile de la o oră la alta.

Că această fuziune și noul partid este supus tensiunilor și presiunilor din interior, o dovedesc cele trei luni de scandaluri, dezertări, demisii care au măcinat baza acestuia, deși peste tot liderii se laudă că sunt agreați de cetățeni și că vor fi următorii câștigători ai alegerilor. Dacă și sondajele de opinie solicitate de PD-L și domnul Băsescu sunt la fel de exacte și curate ca și dorințele membrilor PD și PL-D de a se constitui într-un partid, atunci au șansele pe care le merită.

Și, totuși, de ce s-a încercat această mutare pe scena politică românească? Simplu, pentru că împreună ambele partide dețin 30% (mergem tot pe mâna sondajelor) din opțiunile electorale exprimate pentru fiecare partid în parte, dar nu se știe cât va acapara noul partid, pentru că inclusiv opțiunile membrilor sau simpatizanților se pot schimba. Apoi, cele două partide de bază nu aveau același tip de conducător: în timp ce domnul Stolojan era perceput ca o persoană carismatică și independentă, domnul Boc era și încă este considerat ca fiind porta-vocea de la Cotroceni, astfel că încet, încet există posibilitatea ca noul și micuțul partid desprins dintr-unul mare și dintr-o alianță moartă din fașă, să acapareze interesul oamenilor și mai ales al votanților, indiferent de simpatiile politice ale acestora, luându-i fața Partidului Democrat, care după 2004 s-a considerat singurul învingător al alegerilor.

Ce a adus nou fuziunea PD și PL-D? Un alt partid, PD liniuță L, care este considerat jucăria preferată a președintelui Băsescu, cu care se va propulsa iar (în concepția sa!) în fruntea unei țări care "trăiește bine" doar pentru cunoștințele și relațiile din jurul său și al partidului, un partid în care vor fi numiți aleși în posturile cheie oamenii săi de încredere (și a început deja cu familia sa!), un partid pe care-l va sacrifica iar, dacă va fi nevoie, să creeze dezbinare și haos și să demonstreze, atât românilor cât și străinilor, că este cel mai puternic din această țară!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

 
  Mihai Dumitriu - declarație-întrebare: De ce nu se mai găsesc produsele farmaceutice românești pe piață?;

Domnul deputat Mihai Dumitriu este invitat la microfon.

Se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule coleg, trei minute.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "De ce nu se mai găsesc produsele farmaceutice românești pe piață?"

Stimați colegi,

Vă aduc în atenția politica Guvernului Alianței D.A. impus la conducerea României de către președintele Băsescu prin sloganul "Să trăiți bine!" care, prin AVAS și actele normative emise, hotărâri de Guvern și ordonanțe de Guvern, pun în pericol sănătatea populației.

De asemenea, cum se fac privatizările de dragul privatizărilor și cum așa-zisul monopol de stat este înlocuit cu cel privat în dauna consumatorilor. Vă rog să reflectați cum se iau decizii cu multă ușurință prin vânzarea ultimei unități care produce antibiotice, periclitând producția de medicamente din România și sănătatea cetățenilor.

În timp ce unele produse nu mai pot fi fabricate ieftin, pentru altele nu mai există capacități de producție în România.

De ce? Specialiștii afirmă că medicamentele de inimă nu ar trebui să lipsească din farmacii, cu atât mai mult cu cât se produceau în România, iar motivele din care a fost stopată fabricarea lor sunt pur și simplu financiare. Am în vedere nitroglicerina, digoxinul, și altele, precum imunostimulatoarele, Cantastin, Vitamina C fiole, antiinflamatoarele și medicamentele care întăresc oasele și dinții copiilor (Fluorvigantolette-ul).

Firmele din străinătate, după preluarea companiilor românești, nu-și permit să le mai fabrice la prețul scăzut cu care au fost învățați românii. De aceea erau și ineficiente unitățile românești producătoare de medicamente pentru că guvernații portocalii și galbeni, autoritățile din domeniu, le impuneau prețurile și nu le permiteau să aplice prețul pieței, pentru că trebuiau falimentate și vândute pe nimic.

Așa se dorește și cu Societatea Comercială Antibiotice SA, ultimul producător de medicamente românești, a cărei vânzare nu răspunde nici intereselor companiei, nici intereselor românilor și nici cerințelor europene.

Bruxelles-ul este foarte controversat de insistențele Guvernului Băsescu-Tăriceanu de a vinde ultimul activ valoros, unicul fabricant român de substanțe bioactive fabricate prin sinteză, avizat de organismul american Food and Drug Administration și singurul producător român de antiinfecțioase, pulberi sterile injectabile și întreaga gamă de tuberculostatice.

Cel mai mult au de suferit bolnavii. Spre exemplu: bolnavii de inimă sunt nevoiți să cumpere produse foarte scumpe, de exemplu medicamentul Nitromint în loc de Nitroglicerină, care este mult mai ieftin. Fabrica Zentiva, care a cumpărat Sicomed-ul cu 122 milioane de euro și care producea Nitroglicerina, a transferat procesul de fabricație către Fabrica din Slovacia, eludând necesitățile bolnavilor din România. Un alt medicament pentru inimă, Digoxinul injectabil, care era produs tot de Sicomed și a cărui lipsă de piață poate pune în pericol viața pacienților. "Dacă fără Distonocalm se poate trăi, fără Digoxin, nu. Dacă îl întrerupi e ca și cum i-ai întrerupe bolnavului tubul de oxigen" spun farmaciștii. Reprezentanții Zentiva nu precizează când pacienții vor găsi în farmacii acest produs.

Produsul "fiole -vitamina C" a dispărut de pe piață, deoarece prețurile din farmacii nu acoperă cheltuielile de producție, fabrica Zentiva din Slovacia refuzând să-l mai producă.

Medicamentul pentru copii, Fluorvigantolette-ul, se găsește în cantități limitate, deoarece importatorul și-a realizat target-ul pentru anul acesta. Cantastinul - un medicament solicitat în perioada de toamnă - lipsește din farmacii.

Stimați colegi,

De ce nu se mai găsesc medicamente pe piață? Pentru că privatizările unităților farmaceutice românești, falimentate voit de statul român, adică de Guvernul României, prin politica de prețuri impusă, vândute mai pe nimic, dar cu comisioane mari diferitelor firme străine, au fost făcute fără nicio strategie. Ele s-au dovedit a fi ținte atractive prin procesele de fabricație, prin piața de desfacere și prin calitatea produselor.

În motivația procesului de distrugere a unităților de producție a medicamentelor românești a fost adusă așa zisa cerință a Consiliului Europei. Să fim serioși! S-a dorit ca România să devină o piață de desfacere pentru companiile străine, iar sănătatea și existența poporului român să depindă de ele.

Stimați parlamentari și guvernanți de dreapta,

Apărați interesele cetățenilor români, luați atitudine și faceți demersuri în a stopa privatizarea - vânzarea pe nimic - a ultimei și singurei unități producătoare de medicamente si antibiotice din România, unitate profitabilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică Pentru înființarea unui centru de studii turcice;

Domnul Aledin Amet este invitat la microfon și se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pentru înființarea unui centru de studii turcice".

În România, conform datelor statistice, trăiesc 80 de mii de etnici tătari și turci, populații înrudite, având capacitatea deosebită de a-și păstra tradițiile, în multe privințe, comune. Datoria mea, ca reprezentant al uneia dintre aceste etnii, este de a face cunoscute istoria, religia islamică, limbă maternă.

În acest sens, în primul rând, datorită felului corect, din partea colegilor parlamentari, de abordare a problematicii, au fost aprobate legi dedicate minorității tătare, primite cu multă mulțumire. Este vorba de legea privind consacrarea datei de 13 decembrie ca sărbătoare a tătarilor din România, precum și de legea de instituire a premiului "Mehmet Niyazi", pentru promovarea literaturii, artei și culturii tătarilor din țara noastră.

Se dorește, însă, ca și pe plan local, în mod deosebit, în județele Constanța și Tulcea, să existe înțelegere în ceea ce privește inițiativele vizând latura culturală. În afara faptului că ar fi important pentru cele două comunități etnice, astfel de realizări ar duce chiar la îmbogățirea întregii vieți spirituale a zonei.

Înființarea unui centru de studii, care să constituie o modalitate eficientă de aprofundare a cunoștințelor despre lumea turcică, poate însemna un punct de referință pentru cadrele de specialitate.

Faptul că, în cadrul unor universități, există secții de filologie având ca obiect studiul limbii turce, reprezintă o motivație în plus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Ministrul trombonist;

Îl invit pe domnul deputat Petru Călian să își expună declarația politică și rog să se pregătească doamna deputat Leonida Lari-Iorga, din partea Grupului fără apartenență politică.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deoarece am două subiecte, unul îl voi depune în scris, cel legat de abandonul școlar.

Declarația politică de astăzi este intitulată "Ministrul trombonist".

La sfârșitul lunii decembrie, ministrul economiei și finanțelor, Varujan Vosganian, prognoza pentru anul 2007 un deficit bugetar de doar 1,4% din produsul intern brut.

În limbaj uzual, cuvântul "deficit" se traduce prin datorie. Adică, dacă cheltuim mai mult decât primim înseamnă că suntem datori. În termeni bugetari, acest lucru s-ar traduce prin absorbția pe piață a cât mai mulți lei. Într-o singură ședință bancară, la finele anului 2007, leul s-a depreciat cu 2,5% din valoare, euro ridicându-se la 3,62 lei, în luna ianuarie sărind la pragul de 3,7 lei.

Ca soluție, Banca Națională a majorat rata de dobândă de la 7,5% la 8%. Degeaba. Ministrul Vosganian iese la atac. Acesta vine să dea lecții la Camera Deputaților despre cum deficitul bugetar trebuie modificat, astfel încât de la 2,8% el să ajungă la 2,3%.

Odată cu ridicarea acestei probleme, Vosganian și Isărescu se pierd în cuvinte. Prim-ministrul Tăriceanu vine și-l scuză pe ministrul-trombonist, afirmând că acesta și-a luat o "precauție suplimentară în ceea ce privește politicile bugetare".

Să vedem ce înseamnă "precauție" în gândirea domnului Vosganian: blocarea fondurilor instituțiilor care se autofinanțează (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Agenția Domeniilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat). Să nu uităm faptul că aceste instituții virează lunar importante sume de bani la bugetul de stat. De exemplu, în cazul ANCPI, sumele virate la bugetul de stat numai pe luna ianuarie au fost de 2,4 milioane de euro.

Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, ministrul-trombonist a anunțat "înghețarea" posturilor vacante din administrația publică și blocarea angajărilor.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu i-a atras atenția domnului Vosganian cu privire la politica economică a României, oferind ca exemplu inflația mare, care ar putea împiedica adoptarea monedei euro în anul 2014.

În urma celor afirmate de Isărescu, ministrul economiei susține că el nu are nevoie de sfaturi despre cum să conducă ministerul. Ei bine, domnule ministru care sunteți adeptul teoriei că economia țării noastre nu este dependentă de nivelul dolarului, se pare că vă înșelați. Să luăm un exemplu: carburanții care s-au scumpit cu 4% în numai câteva zile, odată cu saltul de peste 100 de dolari la barilul de petrol.

Domnule ministru, importurile de gaze naturale și petrol se plătesc în dolari și nu în euro, așa cum vă place să credeți. Iar odată cu deprecierea dolarului față de euro și produsele europene își pierd din atractivitate.

O altă măsură "inteligentă" a fost cea prin care ministrul economiei le-a "sugerat" membrilor Comisiei pentru buget, finanțe și bănci respingerea oricărui proiect de lege care vizează bugetul național. Această măsură drastică ce îi vizează pe cei care doresc prosperitate economică pentru oamenii de rând a venit numai după ce a fost aprobat proiectul "buclucaș", și anume cel care face referire la scutirea de datorii a societăților care au contracte cu Ministerul Apărării.

Ingenios de felul său, ministrul Vosganian mai face o declarație de domeniul SF: "Un român (spune dânsul) poate să trăiască cu 280 RON pe zi". Poate domnul Vosganian ne învață secretul acestei reușite, nu de alta, dar mulți au încercat, însă nimeni nu a reușit.

Alunecos, ministrul-trombonist, prin declarațiile sale nu face altceva decât să încurajeze corupția, deloc mică, și economia subterană. Anul acesta, cele mai importante sume de la bugetul de stat s-au îndreptat vertiginos spre baronii locali, ministrul finanțelor împărțind banii după cum îi cântă alții.

În concluzie, domnilor deputați, nu mai faceți legi, pentru că bani nu mai sunt. Românilor, învățați să trăiți cu 280 RON pe zi și, dragi aspiranți la posturile bugetare, luați-vă gândul, s-au blocat!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Leonida Lari-Iorga - remember: 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara Mamă;

O invit la microfon pe doamna deputat Leoninda Lari-Iorga și rog să se pregătească doamna deputat Mirela Adomnicăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În acest an, 2008, se împlinesc 90 de ani de la Marea Unire din 1918 a Basarabiei cu Patria Mamă. Evenimentele istorice care s-au perindat de atunci și până astăzi sunt atât de multe, grele și pline de vânzări și trădări, încât am să-mi permit să le evoc în cel mai scurt timp cu putință. Însă, înainte de aceasta, trebuie neapărat să spun că acei 22 de ani de suflu în suflu cu Țara Mamă i-au ajutat pe chinuiții români basarabeni să ridice de sub jugul colonial rusesc, generații întregi de români adevărați, printre care și părinții noștri.

Știm cu toții că minunea conviețuirii Basarabiei cu Țara Mamă a durat până la 28 iunie 1940, dată fatidică pentru România, când Rusia, (cu sprijinul Ucrainei și al Germaniei), a năvălit mișelește peste România și a rupt-o în bucăți, smulgându-i din teritoriile strămoșești Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Astfel, într-un mod absolut tâlhăresc, a fost creată de urgență Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe 2 august 1940, apoi a urmat fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească și actuala Republică Moldova.

Tot așa, Ungaria și Bulgaria, având precedentul Rusiei și al Ucrainei, au pretins la nordul Transilvaniei, prima, și la sudul Dobrogei Cadrilaterul, a doua.

Dar, să vedem cine i-a ajutat pe vecinii noștri hrăpăreți în poftele lor nesăbuite de pământ românesc. Germania și Italia, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Ei bine, mai înțelegem, Germania și Rusia au legat acel Pact Molotov-Ribbentrop cu Actul adițional încă în 1939. Și aveau ceva de făcut. Și ne erau dușmani înrăiți, dar Italia, de aceeași sorginte latină, ce a avut cu noi, românii?

Să mergem, însă, mai departe. În urma Ultimatumului URSS, în urma Dictatului germano-italian, românilor le-a fost substituit orice drept la autodeterminare și la crearea unor frontiere firești, viabile între agresați și agresori. Așa a început calvarul românilor basarabeni cu valuri de deportări, dar și cu valuri de rezistență. Abia în 1989 s-au adunat mari energii spirituale, aș putea spune demiurgice, și s-a produs Marea Mișcare de Eliberare și de Reîntregire națională. Victoriile obținute le cunoaștem cu toții, și anume: limba română, limbă de stat, grafie latină, istoria românilor, însemnele naționale. O întreagă falangă de patrioți basarabeni a pătruns și în Parlamentul URSS. Nu se mai vorbise vreodată pe față, direct în chiar sânul Imperiului Sovietic de rapturile teritoriale săvârșite de URSS contra României. Mi-am asumat această răspundere, am spus clar și răspicat, nici Constituția URSS, cea mai reacționară, din 1936, nu admitea rupturile teritoriale, darămite fondarea unor state pe teritoriile cotropite precum a procedat URSS vizavi de România.

Dar am avut vreo susținere, ne întrebăm, vreo luare de atitudine din Țara Mamă? A piuit vreun politician sau vreun ziarist de necesitatea condamnării Pactului Molotov-Ribbentrop și a consecințelor sale? Nu se cunosc asemenea lucruri care ar ține de vremea aceea grea, de neîndurat aproape.

Cunosc, însă, eu, cum am fost "răsplătită frumos" cu cele mai urâte cuvinte la venirea mea în Țara Mamă după înăbușirea Mișcării de Eliberare Națională. Da, groaznică lovitură a primit Basarabia atunci, în 1991, când România a recunoscut un stat în stat, Republica Moldova. Și eu am s-o repet, ori de câte ori va fi nevoie, adică avem de-a face cu aceeași RSS Moldovenească, atât că fără doi de S. Și întrebarea mea sună așa: ale cui interese le-a servit România în 1991? Ale sale sau ale Rusiei? Bineînțeles, ale Rusiei.

Ne aflăm în anul 2008, au trecut zeci de ani de luptă și suferință și la ce rezultate am ajuns? Că trebuie s-o luăm de la început în privința limbii române, a istoriei românilor, a însemnelor naționale, a simplului drept la existență, ca români basarabeni?! Și, toate acestea, din mila fraților noștri care ne-au dat, fără vreun război, pe mâna rușilor, recunoscând în Parlamentul României independența Republicii Moldova, astfel dezintegrând o parte a țării de întregul său. Dar, ia să vedem cum disociem noi treburile actuale?

Tot România, în 2008, și tot în Parlamentul său, a votat pentru integritatea Serbiei. Nu am nimic împotrivă. Dar de ce n-a procedat la fel și în privința Basarabiei? E clar ca bună ziua că uneori niște creiere străine conduc brațul votului în Parlamentul României. Uitați-vă măcar și la atitudinea neglijentă a Guvernului actual în legătură cu o dată marcantă în istoria tuturor românilor, nu numai a celor basarabeni - 90 de ani de la Marea Unire din 1918. La toate demersurile Asociației Pro Basarabia, Pro Bucovina, nici o atenție, nici un sprijin cât de mic pentru omagierile cuvenite acestei sărbători naționale. Și acum, când noi românii basarabeni nu ne mai facem iluzii în ce privește ajutorul din partea Țării Mamă, o singură speranță mai avem... Dat fiind faptul că, sub Dumnezeu, fiecare popor are Demiurgul său, care ne vede și ne apără de sus, se va închega o mână de patrioți români cu spirit de sacrificiu pentru țară și vor dispare o dată și o dată hotarele strâmbe. Doar nu e cazul să așteptăm să se împlinească o sută de ani de la Marea Unire!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Grupul dumneavoastră parlamentar și-a consumat integral timpul alocat pentru declarații politice astăzi.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu titlul Punct și de la capăt;

O rog acum să poftească... doamna deputat Mirela Adomnicăi și urmează domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Doamna colegă, aveți microfonul.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Punct și de la capăt".

După 3 luni de interimat la Ministerul Justiției, timp în care am întors capetele de-am amețit urmărind schimbul de replici războinice între cele două palate, avem un ministru desemnat și acceptat într-o aparent suspectă armonie politică.

Dincolo de urgenta necesitate a nominalizării unui ministru la un minister atât de important și cu atâtea probleme aflate în vizorul Uniunii Europene, dincolo de apropiata expirare a unui interimat, despre care unii spun că este deja expirat, ceea ce am văzut de fapt a fost un joc de imagine cât se poate de electoral.

Președintele Băsescu a zâmbit telegenic și îngăduitor, ca și cum decizia i-ar fi aparținut, în exclusivitate, și a cedat cu înțelepciune. În realitate, era a doua nominalizare pe care o făcea pentru funcția de ministru și Curtea Constituțională a spus clar că președintele României nu mai are dreptul să refuze.

Premierul Tăriceanu, ocolind consultarea partidului său, a nominalizat pe propria răspundere un ministru pe care l-a însoțit patern la Cotroceni, afișându-se cu el, ca și cum ar fi găsit soluția miraculoasă a crizei din minister.

În realitate, atât președintele, cât și premierul au acționat strategic și pe baza unui calcul electoral cât se poate de exact al celor doi protagoniști. Amândoi au înțeles că electoratul e sătul de scandaluri și se blazează tot mai mult acum, când alegerile bat la ușă.

Nu știu ce o să poată face în câteva luni domnul Cătălin Predoiu din funcția de ministru al justiției. Deocamdată, la numai două zile de la numire, citim în presă că are un socru urmărit penal și este un apropiat al lui Patriciu. Și, atunci, se naște firesc întrebarea. Am pus punct scandalului din justiție sau o luăm de la capăt?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Adrian Moisoiu - prezentarea unei declarații aniversare: Radio Târgu-Mureș la 50 de ani;

Domnul deputat Adrian Moisoiu este invitat la microfon și se pregătește domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule deputat, trei minute.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Radio Târgu-Mureș la 50 de ani"

Astăzi, am să fac o "declarație aniversară", fiindcă Radio Tg.Mureș, radioul de suflet al mureșenilor a sărbătorit sâmbătă, 1 martie a.c., 50 de ani.

Radio Târgu-Mureș, "Un radio de cuvânt", a început să emită la 2 martie 1958, cu prilejul alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și Sfaturile Populare.

A fost borna zero a unei istorii care s-a scris zi de zi, ceas de ceas, minut de minut, sub ochii noștri, a istoriei unei comunități din centrul Transilvaniei, care a intrat în casele acesteia în fiecare zi pe calea undelor: "Aici Târgu-Mureș, pe 261 și 330 m lungime de undă. Dragi ascultători, bună dimineața!". Care a consemnat transmisii în direct de anvergură, emisiuni cu public, emisiuni culturale de calibru, emisiuni interactive cu ascultătorii, emisiuni variate, de substanță și de o calitate ireproșabilă, care să ajungă în cele mai izolate locuri. Emisiuni care, pentru a fi realizate, au avut nevoie de oameni care să se dăruiască, să se autodepășească permanent, să fie mai aproape de ascultători, chiar și în acele timpuri când tehnica de care dispuneau era una rudimentară.

Astăzi, la 50 de ani, Radio Târgu-Mureș arată altfel. Are o dotare de invidiat, iar colectivul său, format din adevărați profesioniști de elită, care caută permanent să se întreacă pe sine, reprezintă o familie unită, pe care și i-ar dori oricare post de radio. 50 de ani este vârsta unei maturizări depline, o vârstă de bilanț, la care Radio Târgu-Mureș raportează: este cea mai cunoscută instituție media pe piața audiovizualului mureșean, cu o audiență potențială de un milion de ascultători, care este recepționat și prezintă realitatea din patru județe: Mureș, Brașov, Harghita și Covasna, în 36 de orașe și 1.100 de localități. Este un radio regional de elită, modern, dinamic, adaptat la problematica europeană, care emite în 4 limbi: română, maghiară, germană și rromă, mereu prezent și implicat în problemele comunității, care încearcă să fie total echidistant politic, ceea ce astăzi este și rar, și deosebit de greu.

Pentru toate acestea, pentru respectul avut pentru noi, Măria Sa Ascultătorul, pentru talentul, pasiunea, consecvența, și efortul depus, astăzi îi mulțumim.

Bunul Dumnezeu să îl binecuvânteze, să fie un mesager al iubirii și al bunei conviețuiri, iar colectivului care îl formează să îi dea sănătate, putere de muncă, ambiția de a fi permanent în frunte, de a realiza programe de substanță.

La mulți ani, Radio Târgu-Mureș!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Cristea - declarație politică intitulată Schimbare concretă în România sau argumentarea nevoii unei republici parlamentare;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Cristea și se pregătește domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți microfonul trei minute.

   

Domnul Ioan Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Schimbare concretă în România sau argumentarea nevoii unei republici parlamentare".

Sistemul actual pare conceput pentru a favoriza birocrația, jocurile de culise și loviturile de palat, nu pentru a crea un cadru simplu și eficient de guvernare în interesul alegătorilor. În acest context, o schimbare de sistem care ar clarifica mult viața politică românească ar fi transformarea României în republică parlamentară.

Ideea nu este nouă, a mai fost menționată ocazional în cei 17 ani ai tranziției, însă nu suficient de incisiv. De asemenea, simultan cu această transformare, este necesară implementarea unor măsuri colaterale de reformă a sistemului electoral și politic românesc, contribuind astfel la o schimbare profundă a clasei politice și așezarea fragilei democrații de la noi pe temelii sănătoase. Vă propun spre dezbatere și reflecție 10 argumente în favoarea acestei idei.

  1. Legitimitatea cea mai mare este dată de votul direct al electoratului. Este firesc ca această persoană aleasă direct să aibă cele mai multe prerogative de conducere în stat. Puterea primului ministru este mult mai mare decât a președintelui, astfel că este normal ca primul să fie ales prin vot popular.
  2. În România e necesară o schimbare de mentalitate; poporul trebuie să înțeleagă că puterea administrativă este mult mai importantă și afectează mai mult viața omului simplu decât atribuțiile diplomatice sau militare. De asemenea, trebuie să dispară imaginea liderului ca un conducător autocratic, voievod și să fie înlocuită cu cea a unui lider modern, profesionist, competent și stilat, carismatic, dar tehnocrat.
  3. Președintele trebuie să fie o persoană abilă în relațiile externe, o personalitate stilată, cu o cultură bogată, cu bun gust și prestanță. Votul popular aduce adeseori în prim plan persoane populiste, demagogi și vedete apărute peste noapte. Alegerea președintelui de către Parlament ar mări șansele evitării ascensiunii unor extremiști sau persoane nepotrivite în această poziție de reprezentant al națiunii române. Iar alegerea primului ministru ar putea crește discernământul electorilor, confruntarea fiind axată mai mult pe soluții administrative și mai puțin pe impresie artistică. Astfel este favorizată ascensiunea profesioniștilor în cea mai importantă funcție de stat, o condiție esențială pentru instaurarea meritocrației pe plaiurile noastre.
  4. Sistemul propus scade șansele unui conflict între Președinție, Guvern și Parlament, delimitează clar atribuțiile fiecărei instituții în parte, iar împreună cu măsuri simultane de reformă constituțională oferă condițiile administrării mai eficiente și mai puțin birocratice a țării.
  5. Rolul Parlamentului, cea mai democratică instituție, crește ca importanță, iar imaginea acestuia se îmbunătățește; legislativul va avea astfel ocazia să-și ocupe și în România locul firesc de for decizional al națiunii, iar controlul popular asupra reprezentanților se va putea exercita mult mai eficient. De asemenea, statisticele ONU au dovedit că gradul de corupție la nivel înalt este mai mic în acest sistem.
  6. Republica parlamentară este sistemul cel mai uzual în Europa, dovedindu-și eficiența în nenumărate țări; monarhia constituțională este foarte asemănătoare cu acest sistem. Practic, singurele state dezvoltate care nu au unul din aceste două sisteme sunt Statele Unite și Franța.
  7. Sistemul parlamentarist oferă o mai bună reprezentativitate grupurilor minoritate, puterea fiind răspândită pe o plajă mai largă decât într-o republică prezidențială. În condițiile adversităților puternice dintre diversele grupări din țara noastră, un asemenea sistem ar încuraja reconcilierea româno-română și ar favoriza dialogul și deciziile consensuale.
  8. Într-o republică parlamentară, dezbaterile din legislativ sunt mult mai serioase, implicarea societății civile crește, astfel că nivelul de democrație participativă a țării este mai ridicat.
  9. Eliminarea cheltuielilor necesare unui scrutin prezidențial cu unul sau două tururi, ținând cont că președintele este ales de către Parlament.
  10. Șansele apariției unor tendințe autocritice din partea președintelui dispar în cadrul unei republici parlamentare, unde acesta poate fi revocat oricând de către legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Dezastru în sănătatea ieșeană;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Gheorghe Firczak din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Dezastru în sănătatea ieșeană".

De câțiva ani, în România se derulează o reformă în domeniul sănătății atât de "eficientă", încât mai avem puțin și rămânem fără cadre medicale. Da, ați auzit bine: nu fără bolnavi, ci fără medici și fără asistenți medicali.

În județul Iași, situația este de-a dreptul catastrofală. În ultimii trei ani, peste 1000 de asistenți medicali au ales să plece la muncă în străinătate. Experiența ne arată că imensa majoritate a acestora nu se vor mai întoarce niciodată în România.

La fel de gravă este situația și în rândul medicilor din Iași. Dintre cei peste 4000 de medici din România, care au solicitat doar anul trecut documentele de la Ministerul Sănătății pentru a lucra în țările Uniunii Europene, aproximativ 10% provin numai din județul Iași.

Ca situația să fie și mai îngrijorătoare, deficitul de cadre mediale a ajuns la cota de avarie și în cazul serviciilor de urgență. Numai la Iași, în acest sector atât de important, deficitul de medici este de peste 40%, iar cel de asistenți medicali de peste 30%.

Nu știu cum privesc oficialii de la Ministerul Sănătății și Familiei acest veritabil exod al cadrelor medicale din România, dar fenomenul ar trebui să-i sperie. Cel mai mult are de pierdut pacientul și actul medical în sine, pentru că aproape toți medicii și asistenții medicali care pleacă din țară au experiență și înaltă calificare. În pofida eforturilor guvernanților, școala medicală românească este încă performantă.

Eu credeam că reforma în sănătate ar fi trebuit să însemne un statut superior acordat cadrelor medicale, adică salarii mai mari, condiții de muncă mai bune, dar și un cadru profesional care să le permită să se împlinească în propria profesie. Cu alte cuvinte, o schimbare de atitudine față de corpul medical, mai mult respect din parte autorităților pentru această meserie nobilă.

Din păcate, Guvernul liberal a înțeles reforma taman pe dos. În acest ritm, în doar câțiva ani, România se va confrunta cu o criză de personal de proporții în domeniul sănătății. În scurt timp, vom asista la un colaps al sistemului de sănătate. Și o rată programul național de sănătate al populației. Suntem departe de a fi un popor sănătos. Vai de bolnavii din România de peste câțiva ani.

Oare cine-i vinovat de această situație? Când vor fi luate măsurile necesare de oficialii din fruntea Ministerului Sănătății și Familiei?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Firczak - declarație politică cu tema Din nou, salvați monumentele noastre!;

Domnule deputat Dan Motreanu, vă rog să nu interveniți fără să vi se dea cuvântul.

Da, îl rog să poftească la microfon pe domnul Gheorghe Firczak și se pregătește domnul deputat Constantin Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Gheorghe Firczak:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Din nou, salvați monumentele noastre!".

Revin asupra acestei chestiuni, poate cu o insistență care unora le poate părea desuetă, dar dacă ținem cont că din anul 1992 se tot încearcă protejarea monumentelor istorice și nu s-a ajuns la nici un rezultat, cred că intervenția mea este absolut necesară.

De altfel, noi, deputații minorităților naționale, avem, sigur, datoria de a ne promova identitatea noastră prin cultură, prin limbă, prin tradiție, dar, în același timp, avem și datoria de a lua parte la acele evenimente generale care reprezintă identitatea noastră românească, a tuturor. Și ce poate fi mai semnificativ decât faptul că trebuie să ne protejăm monumentele istorice.

Pentru că ne apropiem cu pași repezi de serbările pascale, de Paște ca un element semnificativ, cel mai important al creștinismului, vreau să aduc aminte că, la intrarea în Ierusalim, Iisus a fost întrebat dacă trebuie plătite dările la romani. Și, imediat a răspuns "să dăm Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu". Sigur că dacă, legat de monumentele istorice, vin doar eu să precizez că trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu, autoritatea mea poate părea mai puțin semnificativă. De aceea, am apelat la o serie de somități ale științei istorice din România, legate de istorie, de protejarea monumentelor istorice. Și astfel, proiectul de lege pe care vreau să-l promovez pentru protejarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa și a Miciei, toate în județul Hunedoara, vreau să menționez că este susținut de o serie de importante personalități științifice ale României. Mă refer la academicianul Camil Mureșanu, directorul Institutului de Istorie "Gheorghe Barițiu" din Cluj-Napoca, președintele Filialei Cluj-Napoca al Academiei Române. Mă refer la academicianul Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca, mă refer la profesorul universitar Ioan Glodariu, șeful Șantierului Arheologic de la Sarmizegetusa Regia, la profesorul universitar Ioan Pisu, șeful șantierului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și, evident, nu în ultimul rând, la distinsul coleg parlamentar, profesorul universitar Vasile Pușcaș.

Sper din toată inima, vă rog să mă credeți că atât ziua cât și noaptea doar la acest proiect de lege mă gândesc, deoarece pentru mine și din punct de vedere sufletește are o importanță deosebită, din două motive: sunt născu în județul Hunedoara și, în același timp, sunt istoric și muzeograf.

Să dea Dumnezeu să putem să ne protejăm monumentele istorice!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Tudor - declarație politică cu titlul S.O.S., drumurile județene!;

Domnul deputat Constantin Tudor este invitat la microfon și se pregătește doamna deputat Angela Buciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Constantin Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "S.O.S., drumurile județene!".

Dacă în ultimii ani s-au făcut eforturi importante pentru reabilitarea drumurilor naționale care traversează județul nostru, în ceea ce privește drumurile județene, aflate în administrarea Consiliului județean Călărași, situația stă cu totul altfel. Din cei aproape 500 de km clasificați în categoria drumurilor județene, peste 400 de km necesită intervenții urgente. Sunt multe porțiuni aproape impracticabile. Pentru conducătorii auto, traversarea unor asemenea zone reprezintă adevărate acte de curaj, ca să nu mai vorbim despre efectul nefavorabil asupra autovehiculelor. Aceasta este situația la zi, și a fost reflectată deseori și în paginile presei locale, dar conducerea administrativă a județului, în persoana președintelui liberal Răducu Filipescu, este ocupată cu racolarea de candidați de primari, că doar s-a angajat în fața lui Tăriceanu, prezent recent la Călărași, că va ocupa locul întâi la alegerile locale între toți liberalii din România.

Dar, să vedem care sunt cauzele care generează această adevărată stare de obsesie privind situația dezastruoasă a drumurilor județene. În primul rând, trebuie să subliniem faptul că la nivelul Consiliului județean nu a existat o politică cu adevărat coerentă în ceea ce privește starea drumurilor județene. Aici, de multe ori prioritățile conjuncturale sau cele generate de anii electorali, au determinat alocarea de fonduri doar în anumite zone, acolo unde erau și primari liberali.

În al doilea rând, constatăm că nu a existat și nu există practic un program concret privind reabilitarea unor drumuri întregi, cu toate că pe hârtie la nivelul Consiliului județean există un asemenea document, dar nu se aplică. În schimb, luați totdeauna prin surprindere, cei de la drumuri județene sunt obligați să pună plombe, pe ici pe colo, care după câteva zile devin neobservabile.

Acum, pe ultima sută de metri, actuala conducere executivă a Consiliului județean trebuie să abordeze problema drumurilor cu maximum de seriozitate. Mi se va răspunde că preocupări există, dar nu sunt fonduri, cu toate că la finele anului trecut au fost repartizate, prin hotărâre de Guvern, sume importante cu această destinație. Sume care, și de această dată, au mers acolo unde sunt primari liberali, și sunt destui, pentru că cei mai mulți foști primari PSD au fost racolați de conducerea județeană liberală. Și, totuși, sunt județe, chiar în zona noastră, ale căror drumuri arată cu totul altfel decât cele din Călărași. Dacă ei pot, noi de ce nu putem, mai ales că la conducerea județului sunt aceeași ca și la Guvern, adică liberali?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Angela Buciu - referire la un comunicat oficial emis de Academia Română prin Institutul de Sociologie și Centrul de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române;

Doamna deputat Angela Buciu este invitată la microfon și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Ioan Țundrea.

   

Doamna Angela Buciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată asistență,

Declarația mea politică se referă la un comunicat oficial emis de Academia Română prin Institutul său de Sociologie și Centrul de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.

Filiala Județeană a PRM Maramureș își exprimă îngrijorarea și temerile generate de precedentele periculoase privind declararea independenței unilaterale a provinciei Kosovo.

Apreciem că, în aceste momente, de o mare gravitate internațională, Președinția și Guvernul României au adoptat o poziție corectă și fermă, la care și partidul nostru subscrie fără rezerve.

Într-o luare de poziție, fără precedent, Academia Română a emis zilele trecute un comunicat oficial, prin Institutul său de Sociologie și Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.

Academia trăgea un semnal de alarmă în legătură cu "situația de o gravitate excepțională a comunității românilor din județele Harghita și Covasna, în contextul politic intern și internațional actual".

Cercetătorii Academiei Române au avut în vedere "în special utilizarea forțată a situației din Kosovo, ca și precedent pentru România, de către înalți oficiali străini și lideri ai minorității maghiare din România".

De ce s-a ajuns la acest aspect? Deoarece, nu de multă vreme, parlamentari ai Ungariei au anunțat că vor urmări "cu cea mai mare atenție" evoluția situației din Kosovo, pentru a o putea folosi ca precedent pentru "membrii națiunii maghiare din jurul granițelor".

De asemenea, Academia Română afirmă că opinia publică nu cunoaște faptul că, în prezent, județele Harghita și Covasna sunt supuse unui proces constant de epurare etnică. Ne mai aduce la cunoștință că limba română, ca limbă oficială a statului român, a fost eliminată din spațiul public. Că agravarea situației și recrudescența demersurilor separatiste sunt încurajate de complicități politico-economice transpartinice și de lipsa de reacție a instituțiilor statului, prizoniere ale complicităților respective sau ale incapacității de gestionare a unor situații care vizează siguranța națională.

Jocul extrem de periculos la care se pretează UDMR, în frunte cu liderii săi, a demonstrat încă o dată duplicitatea și consecvența pe care această formațiune culturală o erijează în partid politic etnic, pentru a-și atinge scopurile sale mascate, spre obținerea autonomiei teritoriale a așa-zisului "Ținut Secuiesc" și apoi a întregului Ardeal.

Ieșirea la suprafață a adevăratelor sentimente revizioniste a organizației UDMR au fost demonstrate, mai mult ca oricând, prin poziția lor total opusă față de partenerii de coaliție și față de Guvernul României, din care și ei fac parte, însă din nou, guvernanții noștri n-au luat nicio atitudine.

La ce să ne mai așteptăm? Integritatea teritorială nu se negociază, nu se joacă la ruletă și nu este subiect de dispută. De aceea, orice discuție pe această temă nu-și găsește fundamentul.

Credem și avem convingerea că vocea națiunii va triumfa și că nu vor fi escaladate unele momente ce pot deveni distrugătoare pentru ambele comunități.

Istoria comună, durerile trecutului, vicisitudinile istorice parcurse împreună ne obligă să nu lăsăm generațiilor viitoare o țară devastată de conflicte interetnice, cu distrugeri ireparabile sau pierderi de vieți omenești.

Singura opțiune care există acum este aceea de a ne da mâinile ca niște adevărați europeni, spre un consens acceptat de toți, până când mai putem face acest lucru pe cale pașnică. Credem că în aceste momente consensul, toleranța reciprocă și respectul de ambele părți vor avea de câștigat.

Aceasta este oferta noastră pașnică spre o soluționare comună a disensiunilor și divergențelor existente. Sub nicio formă, integritatea, independența și suveranitatea României nu sunt de negociat!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Aurel Vlădoiu - declarație politică cu titlul Întoarcerea la dinastie;

Reamintesc, stimați colegi, că timpul alocat pentru o declarație politică este de maximum trei minute. Vă rog să vă integrați în acest timp.

Domnul deputat Ioan Țundrea care a fost anunțat să se pregătească, a depus în scris declarația politică.

Așa că îl rog să poftească la microfon pe domnul deputat Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Și se pregătește domnul deputat Sorin Marian Paveliu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, microfonul vă aparține trei minute.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

De mai bine de un an, am fost primiți în lumea învingătorilor, o lume la care aspirăm, oficial, de șapte secole. Ne-a încântat și ne-am dorit și ne dorim în continuare nivelul de trai al occidentalilor. Nu am înțeles însă esențialul: modul nostru de viață, unele dintre mentalitățile noastre ne împiedică să trăim la standardele râvnite.

Printre toate aceste mentalități nocive, slugărnicia prea-multora dintre noi nu-i va face niciodată pe cei pe care i-am numit "învingători" să ne considere egalii lor și nici pe noi nu ne va face să trăim ca ei.

În principal, la baza acestor judecăți de valoare stă evenimentul petrecut în urmă cu 11 zile, în mijlocul tinerilor partidului ce se consideră singura forță politică democratică și progresistă din România de astăzi. Singurul partid care, potrivit președintelui țării și unic mentor al său, nu are niciunul dintre defectele clasei politice din care probabil că nici nu face parte.

Fiica cea mică a marelui conducător începuse, de o vreme, să se simtă atrasă și de politică, precum o altă Elenă din preajma aceluiași mare conducător. Ele ar putea fi numite Elena mare și Elena mică și, la fel de bine, Elena blondă și Elena brunetă, deși, cine le-a auzit fără să le vadă, ar putea crede că amândouă sunt la fel de blonde.

Nu o să vă răpesc timpul, stimați colegi, cu proiecția mascaradei care a propulsat-o pe Elena mică pe postul de la tineret corespunzător celui ocupat de Elena mare la adulți. Important este că distribuția, recuzita și scenariul acestei triste ecranizări fac trimitere, în cel mai explicit mod, la cele mai perfide dictaturi.

În niciun alt context nu poate fi explicată atitudinea cvasiunanimă a schimbului de mâine al incoruptibililor galbeni față de cel ce a cutezat să o concureze pe mezina marelui conducător. Reușita tânărului vlăstar nu face decât să le încununeze pe toate celelalte obținute prin forțe proprii, de când "tati" este președintele suprem al tuturor românilor.

Și pentru că, deși mică, a ajuns atât de mare fără ajutorul nimănui, satisfacțiile îi sunt superioare celor generate de zecile de mii de euro produse cu sudoarea palmelor și a frunții în istovitoarele ședințe foto sau la firma care a pus becuri prin București, când "tati" nu era decât un simplu primar de capitală.

Este evident că țelul garantului respectării Constituției nu este "întoarcerea la popor", ci întoarcerea la dinastie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Sorin Paveliu - declarație politică cu titlul O pilă pentru fiecare;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Paveliu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Și se pregătește domnul Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Scurta alocuțiune de astăzi am intitulat-o "O pilă pentru fiecare".

Un fapt divers: ultimul sondaj privind sănătatea arată că 35% din români se internează în spital numai după ce și-au făcut rost de o recomandare pentru unul din medicii din spitalul respectiv. O pilă. Își fac rost de o pilă, ca să vorbim pe înțelesul tuturor.

Un alt fapt divers: în anul 2006, au intrat în vigoare, culmea, în aceeași zi, două legi organice promovate amândouă de către Guvernul României, dar care aveau puncte de vedere absolut contradictorii, care se băteau cap în cap, respectiv ambele legi importante se refereau la subiectul descentralizării, numai că legea reformei sanitare prevedea centralizarea absolută a conducerii spitalelor din întreaga țară în mâna ministrului sănătății, iar legea-cadru a descentralizării prevedea, din contră, ca toate conducerile spitalelor să treacă în subordinea autorităților locale.

În prezent, spitalele mici din orașe mai importante sau mai puțin importante din această țară se află într-o mizerie cruntă. Nu sunt vorbe mari, este o realitate și ea se datorează nu atât conducerii actuale sau a Guvernului actual, ci datorită faptului că România nu are capacitatea financiară de a susține un sistem sanitar comparativ sau la nivel comparativ cu cele din țările dezvoltate.

Totuși, aceste spitale sunt finanțate sută la sută din fondul asigurărilor sociale de sănătate, altfel spus, prestațiile sunt plătite de noi, pacienții, din banii pe care-i dăm la fondul de asigurări sociale.

Cred că acum, în prag de alegeri locale, ar fi timpul să facem un pas hotărât către descentralizarea acestor spitale. Nu știu dacă autoritățile locale vor putea să contribuie cu vreun ban în plus la aceste spitale. Probabil că nu, sau cu greutate.

În schimb, ceea ce vor putea face este să furnizeze o pilă fiecărui pacient care se internează în aceste spitale, pentru că să fie clar, în comunitățile locale, fiecare pacient își va găsi o rudă care să fie la rândul ei cunoștință sau rudă cu un consilier, cu primarul, cu un director din primărie, cu președintele consiliului județean sau te mai miri cu cine și în acest fel, în momentul în care se duce în spital, să beneficieze măcar de o oarecare protecție din partea unui factor politic.

Or, acest lucru consider că este extraordinar de important. Nu va duce la o îmbunătățire radicală și imediată a funcționării spitalului respectiv, dar situația sanitară, situația spitalului va intra pe agenda clasei politice locale. Aceasta este singura posibilitate prin care putem contribui la reformarea sistemului sanitar, de jos în sus și nu invers.

Invers, s-a dovedit în 20 de ani că toate eforturile au fost sortite eșecului. Timp de trei ani, domnul Nicolăescu ne-a zăpăcit cu tot felul de afirmații, conferințe de presă care n-au avut decât o singură finalitate, propria imagine și, eventual, a Partidului Național Liberal.

Îi atrag atenția domnului ministru că, prin descentralizarea spitalelor mici, acum, înaintea declanșării campaniei pentru alegerile locale, are șansa să se comporte ca un adevărat om politic serios. Cred că această măsură ar aduce pe agenda campaniei electorale subiecte care au fost ocolite timp de 20 de ani în toate alegerile locale, respectiv, situația sanitară.

Dă șansa unei pile, domnule ministru, pentru fiecare pacient din localitățile mici și probabil că vei înfăptui singurul act adevărat de reformă în sistemul sanitar în acești trei ani de mandat!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor deputați Ponta și domnule profesor, bine ați venit, mă bucur că întregiți rândurile noastre. (Se referă la domnii deputați Victor-Viorel Ponta și Anghel Stanciu, care tocmai au intrat în sală.)

 
     

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Bine v-am găsit, domnule președinte de consiliu județean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, tot ce e posibil, domnule Ponta.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu titlul Noul ministru trebuie să continue reforma justiției și lupta împotriva corupției;

Îngăduiți-mi acum să-i ofer microfonul domnului deputat Emilian Frâncu și să-l rog să se pregătească pe domnul deputat și coleg cu domnul Ponta, domnul Vasile Soporan.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Noul ministru trebuie să continue reforma justiției și lupta împotriva corupției."

Încheierea crizei datorate neînțelegerilor dintre Guvern și Președinție în ceea ce privește numirea unui titular la Ministerul Justiției nu poate decât să ne bucure.

În fața poziției permanent obstrucționiste, manifestată în ultimele luni de președintele Traian Băsescu, înțelepciunea premierului Tăriceanu și-a spus cuvântul, iar soluția găsită de el reprezintă cea mai bună variantă posibilă în condițiile în care încăpățânarea negativistă a lui Băsescu risca să aducă grave prejudicii reformei și, mai ales, să impieteze asupra soluționării anumitor avertismente transmise României din partea Uniunii Europene.

Încă de luna trecută, atât dinspre Bruxelles, cât și dinspre alte capitale europene au început să ne vină semnale de îngrijorare în ceea ce privește capacitatea țării noastre de a ține pasul cu foaia de parcurs pe care ne-am asumat-o în domeniul justiției, încă dinainte de momentul aderării la Uniunea Europeană. Aceste temeri nu sunt de natură să creeze panică, dar nici nu trebuie ignorate, cu atât mai mult cu cât au apărut și anumite poziții dure, mergând spre o interpretare excesivă a realității, exprimate mai ales din partea unor oficialități de la Berlin.

În niciun caz nu putem vorbi despre faptul că "nu se constată progrese în domeniul justiției din România", sau că "există posibilitatea activării clauzei de salvgardare, prin care sentințele românești nu ar mai fi recunoscute în Uniunea Europeană", după cum s-a exprimat parlamentarul german Gunther Krichbaum. Însă, tind să fiu de acord cu el atunci când spune că "România nu ar trebui să-și diminueze prestigiul de stat membru", înțelegând prin aceasta că, într-adevăr, există o listă de probleme și că fiecărei întrebări din această listă trebuie să i se dea un răspuns concret, acceptabil partenerilor noștri europeni.

Iată de ce, odată încheiată perioada interimatului la Ministerul Justiției, în fața noului ministru stau două sarcini fundamentale: continuarea reformelor instituționale (cu sprijinul specialiștilor în domeniu pe care domnia sa deja îi are la dispoziție) și lupta împotriva corupției.

Acest ultim aspect este în mare suferință, cu toate că el ar fi cel mai în măsură să demonstreze că justiția din România se află pe drumul cel bun.

Mai multe dosare finalizate așa cum trebuie de procurori, mai puține dosare returnate Parchetului pe motiv de nerespectare a procedurilor, iată cum ar putea crește numărul condamnărilor definitive în acele dosare grele de corupție, ai căror protagoniști nu doar că scapă basma curată, dar ne mai și creează o percepție negativă la Bruxelles și în alte capitale ale Europei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Legea salarizării unice și indicele de scumpete;

Domnul deputat Vasile Soporan este invitat la microfon și se pregătește doamna deputat Anca Mărculeț Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule Soporan, aveți microfonul.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să prezint în fața dumneavoastră declarația politică "Legea salarizării unice și indicele de scumpete".

La întâlnirile din teritoriu cu cetățenii pe care-i reprezint și, mai nou, în urma unor manifestări de mare amploare care se desfășoară în aceste zile, am constatat că există o mare nemulțumire cu privire la modul în care se realizează salarizarea, existând dorința ca aceasta să țină seama corect de importanța muncii depuse și de evoluția prețurilor de pe piață.

Cauza acestor nemulțumiri este dată de faptul că nu avem o singură lege a salarizării celor care lucrează în sistemul bugetar, de la Președinte până la ultima categorie a acestuia, și faptul că nu există un mecanism legiferat, prin care evoluțiile prețurilor de pe piață să influențeze nivelul salariilor pentru toate categoriile de salariați, inclusiv ale celor care lucrează în domeniul privat.

Nemulțumirile celor care lucrează în transporturile feroviare, în administrația publică și în învățământ sunt emblematice pentru situația din România de astăzi care se degradează de la o zi la alta.

Obișnuiți să ne raportăm la situația din Uniunea Europeană, vă propun, stimați guvernanți, să parcurgeți și legislația perioadei interbelice când funcționa o lege a salarizării celor din sistemul bugetar, cu salarii medii transparente, pe fiecare minister, pe fiecare instituție și pe fiecare categorie de personal sau salariat de la buget.

În același timp, funcționa un mecanism de corelare a salariilor cu evoluția prețurilor de pe piață prin intermediul indicelui de scumpete care era calculat de o comisie regională, formată din reprezentanții instituțiilor statului, patronat și sindicate.

Modificarea indicelui de scumpete ținea cont de evoluția prețurilor la produsele alimentare, la chirii și la principalele servicii și utilități. Practic, această schemă este mult mai acoperitoare decât actualul sistem al coșului zilnic și prin faptul că metodologia de calcul era una mai apropiată de situația reală, ținând cont de evoluțiile la nivel regional și chiar la nivelul localităților.

Contractele de muncă colectivă stabileau faptul că modificarea într-o anumită proporție a indicelui de scumpete determină în mod automat, fără nici o altă negociere, modificarea corespunzătoare a salariilor. Această procedură era valabilă atât pentru salariații din sistemul bugetar, cât și pentru salariații din sistemul privat.

Propun actualilor guvernanți și reprezentanților partidelor politice din Parlament o dezbatere și măsuri concrete pentru rezolvarea acestor probleme și realizarea unei stabilități sociale de lungă durată. Diferențele de salarizare pentru diversele categorii plătite de la buget creează nemulțumire, unele reprezintă dezacorduri de apreciere a muncii cu efecte nocive asupra calității unor servicii publice. Prin mărirea polarizării societății românești, care începe să semene din ce în ce mai mult cu modelele sud-americane, ca reprezentant al unui partid social-democrat european, propun și colegilor din Parlament și chiar celor din Partidul Social Democrat, o dezbatere care să vizeze modalitățile de reabilitare economico-socială a României în context european. Aceasta ar trebui să vizeze în primul rând o reformă fiscală, stabilind o reală progresivitate a impozitului pe venit și o taxă efectivă pe plusvaloare și avere.

În acest cadru, ar trebui definit pe criterii științifice traiul decent, ar trebui făcută o diferențiere fiscală între sfera productivă directă și cea care valorifică produsele altora. Într-un program mai amplu, ar trebui stimulată producția internă și desfacerea acesteia pe piața europeană. De asemenea, nu ar trebui neglijate măsurile de naționalizarea serviciilor publice, care după privatizare nu se ridică la standardele care funcționează în cadrul Uniunii Europene.

Din păcate pentru România, există alte priorități care încarcă inutil voit sau nevoit agendele tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu - declarație politică referitoare la agresiunea tot mai evidentă asupra unor spații și clădiri vechi ale capitalei;

O invit la microfon pe doamna deputat Anca Mărculeț Petrescu. Și acesta este ultimul vorbitor de astăzi.

Vă rog, doamna deputat.

   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la agresiunea tot mai evidentă asupra unor spații și clădiri vechi ale Capitalei care dispar, fiind sacrificate pentru interesele veroase ale unor indivizi puși pe căpătuială.

Speculând lacunele unei legislații care le permite să se strecoare, acești samsari abili acționează cu duplicitatea autorităților din primării acaparând terenuri publice sau cumpărând case vechi valoroase pe care le distrug pentru a folosi terenul în scop imobiliar.

Aceste distrugeri provocate de lăcomia și setea de înavuțire au schimbat peste noapte peisajul unor locuri din București care ar fi trebuit să fie protejate din punct de vedere al urbanisticii.

Riposta vehementă a opiniei publice și a presei nu a descurajat mafia rechinilor care vânează terenuri și pe autoritățile care-i sprijină, îndeosebi în sectorul 1 și 4. În plin centrul Capitalei, au fost sacrificate și continuă să fie distruse case cu valoare de arhitectură, multe din ele incluse pe lista de patrimoniu.

Scopul este clar: câștigarea unor terenuri imobiliare la prețuri înalt cotate. În acest sens, rămâi șocat văzând locurile devenite pustii ca după bombardament, după ce au fost rase de pe suprafața pământului case socotite repere pentru arhitectura tradițională a Capitalei. Astfel de peisaje deprimante se întâlnesc în sectorul 4, pe Bulevardul Regina Maria, George Coșbuc și, recent, pe strada Klamasov, este vorba de fostul sediu al Partidului România Mare.

De altfel, și centrul istoric propriu-zis al Capitalei, unde au fost demarate cu greu lucrările, nu a avut parte de eficiență și profesionalism. Decopertarea străzilor pentru intervenții subterane nu s-a soldat cu refacerea lor identică. Prețiosul paviment din piatră cubică a ajuns la Viena. Clădirile vechi cu valoare de arhitectură din centrul istoric sunt în continuare neglijate și în stare de conservare tot mai precară, unele periclitând chiar viața pietonilor prin desprinderea tencuielii și a cărămizilor la nivelul cornișelor și balcoanelor.

Vreau să subliniez în mod special situația unei clădiri istorice ajunse în stare de ruină, situate pe strada Smârdan nr.39 și este vorba despre fostul hotel "Concordia", unde, după cum menționează placa memorială, în seara de 23 ianuarie 1859, s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza de către fruntașii Partidei Naționale, ca domn al Țării Românești.

Dacă nu se acționează rapid, clădirea de pe strada Smârdan care dacă nu va fi urgent salvată, nu va mai dăinui nici măcar până la anul, când se împlinesc 150 de ani de la Unirea înfăptuită de domnitorul Cuza.

Bucureștiul este agresat. Este agresat nu doar prin pierderea sau neglijarea unor clădiri de valoare de arhitectură, ci și prin acapararea unor spații publice devenite spații publice private, iar apoi valorificate de persoane dubioase la prețuri și profituri colosale. Așa este cazul spațiului Bordei, al terenurilor ce au aparținut unor instituții de cercetare sau, mai recent, al stadionului "Lia Manoliu".

La fel ca și în cazul sălii de sport a Clubului "Steaua" de pe Calea Plevnei, unde cu ani în urmă a izbucnit un incendiu ciudat, urmat de demolarea clădirii și recentele explozii ale unor conducte de gaze care au afectat sălile de atletism de la stadionul "Lia Manoliu", ne dau un semnal de alarmă.

Pentru a limita consecințele unor demolări și ale unor construcții abuzive având un impact dezastruos asupra spațiului vital sau valorilor de arhitectură ale Capitalei, cabinetul meu de deputat a conceput amendamente și o nouă lege pentru protejarea monumentelor de arhitectură, prin care să se stopeze fărădelegea și hemoragia de valori istorice și de arhitectură ale Capitalei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
   

Pe lângă cei 21 de deputați care și-au susținut declarațiile politice de la microfonul Camerei, un număr de 43 le-au depus în scris. Aceștia sunt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat: Ion Stan, Viorel Pupeză, Vasile Pușcaș, Florin Iordache, Costică Macaleți, Gheorghe Chiper, Minodora Cliveti. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: Emil Strungă, Sandu Capră, Dan Motreanu, Ioan Hoban, Horea Uioreanu, Relu Fenechiu, Rareș Mănescu, Andrian Mihei Sirojea, Leocadia Grațiela Gavrilescu, Ion Luchian, Mircea Pușcă, Gheorghe Dragomir.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- Liberal: Anca Boagiu, Radu Lambrino, Laurențiu Mironescu, Mircea Man, Iulian Bîrsan, Ioan Oltean, Daniel Buda, Constantin Igaș, Marius Rogin, Petre Străchinaru, Aurel Olărean, Dumitru Ioan Puchianu și Alexandru Liviu Miroșeanu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputați: Constantin Faina, Liviu Bogdan Ciucă, Ioan Țundrea, Vlad Hogea, Lia Ardelean și Eduard Raul Hellvig.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare: Paul Magheru, Dumitru Avram și Mircea Costache.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale: Miron Ignat și Mircia Giurgiu.

Din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență politică, domnul deputat Horațiu Dan Buzatu.

Sunt informat acum că și domnul deputat Emil Radu Moldovan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a depus declarația politică acum la secretariatul Camerei.

Domnilor colegi,

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Cu aceasta se încheie ședința consacrată declarațiilor politice. Urmează dezbateri, conform ordinii înscrise și aprobate de Biroul permanent.

Vă doresc tuturor o zi bună și un vot uninominal așa cum îl dorim cu toții.

Doamne ajută!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Dan Horațiu Buzatu - declarație politică remember: Au trecut mai bine de 30 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

"Au trecut mai bine de 30 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977"

De la cutremurul din 1977, au trecut mai bine de 30 de ani. Ziua de 4 martie a însemnat pentru România un moment greu, de care ne vom aduce întotdeauna aminte cu spaimă, cu tristețe și cu frică de Dumnezeu: peste 1.500 de morți, mai bine de 11.000 de răniți, aproximativ 35.000 locuințe distruse în întreaga țară.

Distrugerile nu s-au limitat aici. Mai grave decât pierderile materiale au fost pierderile oamenilor de cultură, precum actorul Toma Caragiu, interpreta de muzică ușoară (născută și formată în Craiova!) Doina Badea, poetul și eseistul Anatol E. Baconski, romancierul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița, regizorul Alexandru Bocăneț, criticul și istoricul literar Savin Bratu, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu.

Poate că s-a vorbit prea puțin despre asta, dar în zilele care au urmat cutremurului, Crucea Roșie, Armata Română, efective ale pompierilor, dar și cascadorii de la Sahia-Film au făcut adevărate minuni în operațiunile de salvare desfășurate printre dărâmăturile din București și celelalte orașe ale României.

În momentul producerii cutremurului, conducătorul de atunci al României se afla în afara țării. Pentru a respecta adevărul, trebuie spus că acesta a revenit neîntârziat și a dispus, din ziua imediat următoare, instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României.

Din păcate însă, nenorocirea abătută asupra românilor, a fost folosită ca pretext pentru a se ordona demolarea unor monumente istorice. Această atitudine iresponsabilă a produs efecte atât în București, cât și în multe alte localități din țară. Clădiri de patrimoniu, de la biserici de inestimabilă valoare precum Biserica Enei din București, până la vile - adevărate monumente de arhitectură - construite în perioada interbelică, au dispărut pentru totdeauna.

Și în Craiova, Calea Unirii a fost rasă de buldozere aproape în întregime, chiar dacă în acest fel am fost obligați să renunțăm la cea mai pitorească zonă din acea vreme a orașului, și asta doar pentru a face loc unui ansamblu de calitate arhitecturală mai mult decât îndoielnică. Ca și în București sau în alte orașe, biserici și construcții adiacente, clădiri cu valoare istorică au căzut pradă dorinței comuniștilor din acele vremuri de a șterge legăturile craiovenilor cu trecutul lor.

Din fericire, alte edificii craiovene au scăpat ca prin minune. Palatul Jean Mihail, construit de către arhitectul Paul Gottereau și devenit mai târziu Muzeul de Artă, clădirea din centrul Craiovei, proiectată de Petre Antonescu în 1912 și în care astăzi își desfășoară activitatea Consiliul Județean și Prefectura Județului, fostul liceu Nicolae Bălcescu, astăzi Colegiul Carol, a cărui construcție a început în 1835, clădirea Universității din Craiova, proiectată de arhitectul Ion Socolescu, deși puternic avariate de cutremur, au beneficiat în perioada ulterioară de atenția autorităților, intrând în programe de reabilitare.

Cu toate acestea, chiar dacă de la 4 martie 1977 au trecut mai bine de 30 de ani, în România nu există o preocupare instituționalizată pentru a preveni efectele dezastruoase pe care le-ar putea produce un eventual cutremur. În toate orașele țării există nenumărate construcții degradate, care riscă să se prăbușească peste cei care le utilizează. Numărul acestora crește dramatic dacă avem în vedere și clădiri din zona rurală sau a orașelor mici. În niciuna din aceste situații Guvernul României sau autoritățile locale nu are o imagine a situației existente. De asemenea, nu există nicio preocupare legată de consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat sau pentru recuperarea și restaurarea clădirilor cu statut de monument istoric afectate atât de cutremure cât și de trecerea timpului.

Cu puțin timp în urmă, Guvernul a decis să finanțeze consolidarea clădirilor în dificultate seismică din București. Este incorect și nedemn, pentru că mii de alte edificii se găsesc în situații la fel de grave peste tot în țară.

În Craiova, autoritățile locale nu au evidențe cu privire la numărul clădirilor cu risc seismic. Problema este plimbată de la Consiliul Județean la Primărie și de la Prefectură la Guvern. Evident, fiecare din aceste instituții este de părere că ceilalți sunt cei care poartă responsabilitatea.

Iată de ce acum, în pragul unei noi etape electorale, îndrăznesc să solicit celor care vor intra în această luptă să aibă în vedere și patrimoniul arhitectural vechi al Craiovei. Generații întregi, începând cu autoritățile comuniste care au permis demolările și terminând cu cei care administrează astăzi orașul și județul, nu au dovedit o preocupare în acest sens.

Știm foarte bine cu toții că centrul Craiovei este în continuare în paragină și, mai grav decât orice, este lipsit de grija edililor. Poate că este momentul ca grija și respectul pentru creația bunicilor și părinților noștri să depășească stadiul subiectelor de dezbatere pentru a deveni proiecte și programe ale autorităților locale.

    Costache Mircea - declarație politică intitulată Pace noului venit!;

Domnul Costache Mircea:

"Pace noului venit!"

Domnule ministru Predoiu, bine ați venit în iad, v-aș putea spune, spre surprinderea unora, dacă nu ați proveni din sistem și nu ați cunoaște cangrena care a cuprins, până la paralizie totală, instituția răspunzătoare în cel mai înalt grad de starea economică, de distrugerea morală și disoluția statală la care a ajuns România, după opt ani de jaf și anarhie. Eu, unul, oricât de bogat, de tânăr și de fercheș ați fi, ca avocat specializat, nu-i așa, în drept comercial, lăudat de însuși exigentul adept al mapelor profesionale, și tot nu vă pot ferici pentru lunile ce le aveți de "petrecut" la cârma putredului nostru sistem judiciar.

Dintre numeroasele tentacule ale caracatiței mafiei care sufocă România, veți încerca, oare, să tăiați vreuna? Veți dori cu adevărat? Veți cuteza? Vă vor lăsa? Sau le veți evita sub acoperirea acelorași suspecte scuze ale neamestecului ministrului justiției în problemele ... justiției? E normal să ne punem astfel de întrebări din moment ce mult regretata luptătoare anticorupție, Monica Macovei, care atâta s-a bătut, era să zic băut, cu balaurul hoției până când i-a dat sângele pe nas și a fost chemată de stăpânii ei externi spre alte limanuri ale binelui universal, lăsându-ne orfani de augusta sa persoană iubitoare de aventuri bahico-erotice...

Cât despre interimarul Meleșcanu, ce să mai zic, la el cel mai mult mi-a plăcut dizertația logoreico-diplomatică pe tema: corupția din România e numai o problemă de imagine, de percepție externă și nu una de fond! Auzindu-i răspunsul acesta, nu vă mai spun ce i-am zis și eu (în gând). Dar, în fine, veniși matale, cu urale triumfale, că veniși într-un moment greu și delicat de electoral. Întrucât Norica Nicolai nu îndeplinea criteriile de înaltă moralitate și profesionalism impuse de președintele României celor chemați să dea piept cu dolofana corupție autohtonă, iar tălică, stimate conbuzoian, s-ar subînțelege că aveți aceste calități, nu știu dacă vă imaginați ce vă așteaptă.

Cei mai mulți dintre noi, însă, știu și vă compătimesc încă înainte de a vi se usca cerneala pe mandatul încredințat, cu suspectă generozitate, pe fundalul sonor al rânjetului prezidențial despre victoriile avocatului de comercial, fostă aripă tânără a patricienilor petroliberali, pe frontul trecerii avuției naționale în proprietatea rechinilor economiei de junglă, români și străini. De aceea, eu, umilul luptător anticorupție pe cont propriu, mă pot împăuna cu gloria tristă de a fi reușit să rezolv măcar un singur caz, de demnitar al statului român, ferit de boala averilor ilicite, pe al meu personal. În vreme ce justiția cea oarbă și abjectă n-am auzit să fi rezolvat vreunul. Să dea Domnul să aibă sub ministeriatul lu` matale vreo izbândă mai acătării, dacă nu, decât să fie ca și până acum, m-aș mulțumi și cu un autosucces minor ca al meu, bineînțeles dacă vei încerca și dumneata lupta pentru propria curățenie, dacă cea cu alții va fi prea grea ori fără aviz de la stăpâni.

În cazul în care chiar ați vrea să încercați ceva, folosind și consultanța din familie, v-aș sugera ca înainte să abordați mafia lemnului, mafia privatizărilor, mafia asfaltului și bordurilor etc., etc., să purcedeți la eradicarea mafiei lichidatorilor de bănci. Și ca să nu vă supuneți unui efort prea mare, dintr-o dată, vă propun să începeți, pentru încălzire, cu o "hamsie" precum Cooperativa de Credit Banca Populară "Dunărea", care a escrocat mulți conbuzoieni de-ai noștri, în numele cărora ni se adresează cetățenii Bârea Nicolae și Pascu Cornel. Cazul lor e o mostră grăitoare de cooperare Poliție, Parchet, Judecătorie, Administrație Locală, Escroci, care i-au jefuit fără milă pe credulii ramași acum fără bani de înmormântare.

Vă doresc, sincer, succes!

    Dumitru Avram - declarație politică cu titlul Nu-l mai înjurați pe Ceaușescu!;

Domnul Dumitru Avram:

"Nu-l mai înjurați pe Ceaușescu!"

Zilele trecute, un mic derbedeu de presă îl ataca mizerabil pe un important poet și om al cetății. A fost pus drastic la punct, dar câteva întrebări nu pot fi ocolite. Până unde a ajuns degradarea societății românești, de nu mai avem nimic sfânt pe această lume? Cine încurajează astfel de manifestări golănești împotriva unor oameni care lasă în urma lor o operă ce va rezista, cu siguranță, timpului? Cunosc ei, acești mucoși inculți, cât de cât trecutul recent al României, încât să-și permită să nege o întreagă epocă istorică, fără ale cărei realizări ar fi fost imposibilă supraviețuirea în aceste vremuri cumplite de tranziție?

Dacă Nicolae Ceaușescu a avut ambiția să construiască o puternică flotă comercială, plasând România între primele 10-12 puteri navale ale lumii, cei care au venit după el n-au avut altă grijă decât să lichideze rapid Armada de mineraliere și petroliere de mare tonaj, precum și vasele de pescuit, o asemenea lucrătură mafiotă aducând statului român un prejudiciu de câteva sute de milioane de euro.

De fapt, întreaga politică legată de Marea Neagră pe care a promovat-o Nicolae Ceaușescu se deosebește radical de ceea ce se întâmplă astăzi. În timp ce liderul socialist se străduia să facă din zona noastră maritimă o fereastră românească larg deschisă către lume, construind mari șantiere navale, porturi dotate cu instalații moderne, precum și canalul navigabil Cernavodă-Agigea, președintele portocaliu și-a asumat scandaloasa misiune de a internaționaliza Marea Neagră, pentru a facilita, împotriva tratatelor internaționale existente, accesul flotei militare americane cât mai aproape de Crimeea.

Nu numai în privința Mării Negre viziunile politice ale conducătorilor de ieri și de azi diferă fundamental, ci întreg ansamblul relațiilor noastre externe din cele două perioade stă sub semnul unor viziuni diametral opuse. Nicolae Ceaușescu s-a împotrivit, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil și de alți lideri ai vremii, staționării trupelor sovietice pe teritoriul României, precum și înrobitorului Plan Valev, care ne-ar fi condamnat să rămânem un furnizor de cereale și produse animaliere pentru celelalte țări socialiste cărora li se permitea industrializarea.

Mobilul marilor disensiuni româno-sovietice l-a constituit refuzul lui Nicolae Ceaușescu de a participa cu unități militare românești la invadarea Cehoslovaciei, precum și respingerea fermă a insistențelor Moscovei de a organiza manevre ale trupelor Tratatului de la Varșovia pe teritoriul țării noastre. Informat, de la Moscova, de către generalul Constantin Olteanu, fostul ministru al apărării, Nicolae Ceaușescu a dejucat intenția celorlalți membri ai pactul militar socialist de a ataca, în 1981, Polonia ridicată la luptă de către sindicaliștii lui Lech Walesa.

Jucând pe o singură carte în relațiile noastre internaționale, cea a obedienței totale față de Casa Albă, România promovează astăzi o politică externă contrară celei adoptate de autoritățile statului socialist, instalând o bază militară americană în Dobrogea, decizie care a inflamat și mai puternic raporturile țării noastre cu Rusia. Reversul unei asemenea orientări se reflectă cât se poate de clar în politica energetică pe care Moscova o promovează față de România. Țara noastră este privită astăzi cu destulă suspiciune, chiar și în interiorul Uniunii Europene și al NATO, al căror membru este de ceva vreme. Ca să nu mai vorbim de scandalul provocat de "închisorile zburătoare" ale CIA bănuite de a fi staționat și pe teritoriul României.

Practic, în privința politicii externe, liderul comunist de ieri i-a depășit net pe cei care l-au urmat, fapt ilustrat pe diverse planuri ale relațiilor noastre internaționale. Dacă România socialistă, avându-l la cârmă pe Nicolae Ceaușescu, era vizitată de președinții americani Richard Nixon și Gerald Ford, de foștii lideri sovietici, de la Leonid Brejnev la Mihail Gorbaciov, de Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, de președintele Franței, generalul Charles de Gaulle, de premierul Marii Britanii, Harold Wilson, și de nenumărați alți șefi de state și de guverne de pe toate continentele, ea este ocolită astăzi din toate direcțiile. George W. Bush și Vladimir Putin au fost la Sofia, dar n-au găsit de cuviință să facă măcar o escală și la București. La noi vin doar portocaliii Iușcenko și Saakașvili. Noroc cu voiajul fulger al președintelui Franței, Nicolas Sarkozy, ajuns la București ca să facă rost de "carne de tun" pentru a potoli măcelul declanșat în Ciad de două triburi isterice.

Deși era încorsetată în canoanele politico-ideologice impuse de Kremlin țărilor socialiste, precum și în chingile războiului rece, România din "era" Ceaușescu, o țară medie ca suprafață, populație și potențial economic, se afirma ca un factor dinamic pe arena internațională, implicându-se activ în toate marile probleme aflate pe agenda ONU, cu inițiative vizând stoparea cursei înarmărilor, întărirea păcii și dezvoltarea colaborării reciproc avantajoase între statele mari și mici ale lumii, inițiative care s-au bucurat de o largă apreciere.

Datorită prestigiului său internațional, România anilor '70 se impunea ca un factor de mediere în multe dintre problemele litigioase ale lumii. Nicolae Ceaușescu și alți lideri politici români au jucat un rol important în restabilirea relațiilor politice și ideologice dintre URSS și RP Chineză, în mijlocirea unui prim dialog între China și SUA și în declanșarea convorbirilor dintre Israel și unele țări arabe.

Acum 20-30 de ani, România se implica în soluționarea marilor probleme ale lumii cu diplomația sa, și nu cu trupe. Astăzi, deși vorbește de la microfoanele NATO și ale UE, țara noastră parcă nici nu mai există pa harta lumii.

    Emil Strungă - declarație politică cu tema Moțiunea simplă privind taxa auto și urmările ei;

Domnul Emil Strungă:

"Moțiunea simplă privind taxa auto și urmările ei"

Dezbătută în Camera Deputaților luni, 18.02.2008, și marți, 19.02.2008, moțiunea "Anulați taxa de primă înmatriculare" s-a bucurat de susținerea majorității și a reprezentat prima moțiune simplă care a trecut prin vot, în plenul Camerei, în acest mandat.

Despre contradicțiile și paradoxurile acestei moțiuni s-a vorbit pe larg în cele două zile de dezbatere. Cu sinceritate cred că timpul alocat ar fi putut fi utilizat cu mai mult succes în procesul legislativ. Grav este că moțiunea PD-L a fost punctul final al unor încercări amenințătoare, demagogice și populiste, amplificate prin media fidelă, în special "Evenimentul Zilei" și Realitatea, care au dat semnalul unei instigări la nesupunere civică. În această combinație politico-mediatică este greu de spus ce a contat mai mult: greutatea dosarelor aflate la dispoziția președinției sau faptul că PD-L demonstrează încă o dată maniera dezintegratoare în care ar putea conduce România în situația în care ar accede la guvernare.

Inițiatorii de facto ai acestei taxe, care sunt și groparii acesteia, demonstrează încă o dată că Goebells, din păcate, încă mai are putere de convingere: "Mințiți, mințiți, mințiți, că poate rămâne ceva". Concluzia care rezultă din această încercare este că inconsecvența este principiul călăuzitor al partidului prezidențial. Cu sau fără această moțiune simplă, consecințele sunt aceleași: taxa auto va fi calculată diferențiat în funcție de emisiile de dioxid de carbon pentru mașinile euro 4 (singurele mașini care au înscrise în mod explicit în documentele de identificare emisiile de noxe), iar pentru celelalte categorii de autovehicule va fi aplicată formula de calcul în funcție de capacitatea cilindrică și tipul de catalizator.

Guvernul a decis, în ședința de miercuri 20.02.2008, să remită Comisiei Europene o nouă scrisoare privind taxa de poluare auto în care este prezentată noua formulă de calcul care introduce și un coeficient de reducere al taxei proporțional cu uzura reală a autovehiculului, precum și un sistem de rambursare a taxei reziduale în cazul revânzării mașinii în alt stat membru UE. Sumele încasate vor constitui venituri la Fondul de mediu și vor fi utilizate pentru finanțarea unor programe și proiecte privind protecția mediului. În această fază, subiectul taxei auto era epuizat.

Recent, PD-L a declarat declanșarea demersurilor pentru depunerea unei moțiuni de cenzură referitoare la această taxă. Moțiunea de cenzură este un act politic de înaltă responsabilitate. Un asemenea demers împotriva Guvernului trebuie să aibă la bază un motiv extrem de serios. În acest scop, Opoziția trebuie să se pună de comun acord și să susțină o temă de interes național. La noi, Opoziția depune în fiecare săptămână câte o moțiune de cenzură.

Moțiunea PD-L are un scop precis, acela de a destabiliza scena politică internă. Cei care au clamat pentru stabilitate politică în scandalul justiției sunt inițiatorii crizei politice, prin depunerea moțiunii de cenzură pe taxa auto. Politica unor standarde duble, asta propune electoratului formațiunea lui Emil Boc: pe de o parte, ei cer Guvernului stabilitate în preajma summit-ului NATO, pe de altă parte lucrează de zor pentru dărâmarea Cabinetului liberal; pe de o parte, susțin o taxă atunci când fac parte la guvernare și o repudiază cu vehemență proletară imediat după ce nu mai fac parte din acea guvernare; pe de o parte acuză PNL de înțelegeri cu PSD, pe de altă parte pun la cale o înțelegere cu social-democrații pentru a dărmâna guvernul liberal.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Succesul - un cuvânt ce nu mai este la genul masculin;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Succesul - un cuvânt ce nu mai este la genul masculin"

"Succesul este abilitatea de a trece de la un eșec la altul fără pierdere de entuziasm" (Winston Churchill)

Din păcate, ne amintim de femeile care au reușit în domeniul de activitate doar de câteva ori pe an, fie în luna martie fie cu ocazia unor premii sau diverse topuri anuale.

Într-o lume dominată de bărbați, cum e cea a afacerilor, vocea femeilor se face foarte greu auzită. În România, primele povesti de succes care au în spate munca unor femei au început să iasă la lumină încă de la sfârșitul anilor '90. Nu au strălucirea poveștilor ai căror artizani sunt bărbații - cum ar fi cele din lumea informaticii și telecomunicațiilor. Și nici nu le-au permis întreprinzătoarelor să strângă averi la fel de mari ca acelea ale primilor clasați în top 300.

Exemple ale unor doamne care au dovedit reale capacități manageriale sunt acum la tot pasul în lumea afacerilor din România. Nume precum Liliana Solomon, Maria Grapini, Camelia Sucu, Cristina Bâtlan, Ana Diculescu-Șovasunt numai câteva dintre persoanele ce nu mai au de mult nevoie de prezentare.

Domeniile în care femeile au avut și au succes au fost în trecut cele feminine: cosmetică, îmbrăcăminte etc. dar acest fapt aparține trecutului. Acum, femeile manageri sau chiar patroni și-au diversificat domeniul de activitate acaparând domenii până nu de mult exclusiv masculine.

În Europa, 30% dintre managerii celor mai mari companii sunt femei. În România, din primele 200 de organizații, doar 11 au femei drept CEO, iar numărul femeilor care au un cuvânt important în domeniul afacerilor este în continuă creștere și se poate vorbi deja de o elită feminină.

Succesul este o stare de spirit!

La mulți ani, doamnelor din România!

    Paul Magheru - declarație politică cu subiectul Televiziune maghiară pe banii românilor;

Domnul Paul Magheru:

"Televiziune maghiară pe banii românilor"

Ofensiva dusă de UDMR împotriva elementului românesc din Transilvania se va manifesta în curând și pe cale media. Cea mai recentă acțiune subversivă a liderilor maghiari o reprezintă ideea de a lansa o televiziune maghiară în Transilvania. Fundația "Janovics Jenö", constituită de liderii UDMR, este proprietarul Televiziunii maghiare din Transilvania, care a și început campania de recrutări pentru alcătuirea echipei de producție. Postul TV intenționează să emită la începutul verii, conform RADOR.

Televiziunea maghiară din Transilvania a fost înființată în scopuri publice, dar, din cauza legislației românești, nu poate funcționa decât sub forma unui post comercial. Rolul de proprietar este îndeplinit de Fundația "Janovics Jenö", constituită de liderii UDMR. Ministerul ungar al informaticii a alocat 300 de milioane de forinți (aproximativ 1,2 milioane euro) în vederea înființării unui studio media digital. Înființarea acestui post media se bucură și de sprijinul Fundației "Communitas", aparținând UDMR, fundație care gestionează resursele financiare obținute de la bugetul de stat al României, destinate maghiarilor din Transilvania.

Mai pe șleau spus, statul român finanțează nașterea unei televiziuni maghiare cu emitere în zona Transilvaniei, iar românii contribuabili vor plăti din munca lor o televiziune maghiară în inima României. Nu cred că poate cineva sa fie atât de naiv încât să creadă că acest canal media patronat de UDMR va fi neutru din punct de vedere cultural și politic, vizavi de relațiile româno-maghiare din Ardeal. Politica pașilor mărunți pe care UDMR o practică din 1990 încoace, iată că începe să dea roade sub privirea pasivă și complice a guvernanților români. Speculând dezbinarea noastră mioritică, precum și faptul că mai presus de interesul nostru comun stă bucuria de a vedea moartă capra vecinului, dar nu a vecinului maghiar, cum poate ar mai fi de înțeles, ci a vecinului frate român, promotorii iredentismului maghiar bine susținuți și de statul maghiar, dar iată că nici statul român nu se lasă mai prejos, recurg la cea mai eficientă armă a momentului prin care ei își pot atinge scopurile, și anume manipularea mediatică.

Guvernul antiromânesc Tăriceanu se dovedește a fi în stare de orice concesie făcută extremiștilor maghiari, doar cu scopul de a se agăța cu disperare de o guvernare din ce în ce mai șubredă. Este suficient să amintim aici poziția cabinetului Tăriceanu vizavi de moștenirea Fundației Gojdu, unde, cu lașitatea-i caracteristică, statul român a cedat în fața statului maghiar. Prin acordul făcut cu guvernul de la Budapesta se încălca flagrant testamentul marelui mecena, care lăsase cu limbă de moarte ca bursele fundației să meargă doar către românii de credință ortodoxă. Ca să nu mai vorbim de faptul că retrocedarea clădirilor din centrul Budapestei, aparținând fundației cu pricina, reprezintă un demers total abandonat de statul român.

În prelungirea acestei poziții din ce în ce mai agresive vizavi de spiritul românesc vin și ultimele declarații ale Președintelui UDMR, Marko Bela, care afirmă că organizația al cărei lider este a avut o opinie tranșantă în ceea ce privește Kosovo, care a fost aceeași cu cea formulată de SUA, Marea Britanie sau Franța, spre deosebire de organizațiile civice maghiare, considerate radicale, care "s-au bâlbâit în această problemă". Siguranța de sine a liderilor UDMR, întemeiată pe o poziție comună cu cea a marilor puteri, în privința recunoașterii independenței Kosovo, se mai sprijină și pe biroul de lobby maghiar înființat de Laszlo Tokes la Bruxelles, iar nu peste mult timp și pe Televiziunea maghiară ce se pregătește să emită în Transilvania.

Dincolo de toate acestea, am putea spune că încrederea în propriile forțe, ale iredentismului maghiar, se bazează în primul rând pe slăbiciunea de caracter a guvernanților români. PRM condamnă atitudinea capitulardă atât a premierului, cât și a președintelui jucător și speră că românii se vor trezi în al doisprezecelea ceas și-l vor vota pe cel care ține steagul patriotismului sus, de optsprezece ani încoace.

    Constantin Faina - declarație politică cu tema Ambiguitate în aplicarea codurilor CAEN;

Domnul Constantin Faina:

"Ambiguitate in aplicarea codurilor CAEN"

Recenta măsura a Guvernului de a actualiza codurile CAEN, fără a stabili o procedură unitară, un termen de realizare, a creat panică în rândul agenților economici. Aceștia își pun tot felul de întrebări cum ar fi: este necesară și schimbarea certificatului de înmatriculare, ce documente sunt necesare, dacă se modifică și contribuțiile stabilite în funcție de codul CAEN, la care nu găsesc răspuns deoarece "informația oficială" este insuficientă.

Conform informațiilor oferite de Registrul Comerțului, diferențele între vechea și noua versiune CAEN sunt de substanță. CAEN Rev. 2 cuprinde 272 grupe, cu 48 mai multe decât CAEN Rev.1 și 615 clase, cu 101 mai multe decât CAEN Rev. 1.

Modificările sunt de mai multe tipuri:

  • la două sau mai multe clase CAEN Rev.1 îi corespunde o singură clasă CAEN 2;
  • o singură clasă CAEN Rev.1 are în corespondență două sau mai multe clase CAEN Rev.2;
  • la două sau mai multe clase CAEN Rev.1 corespund două sau mai multe clase CAEN Rev.2.

Rezultă că o activitate exprimată printr-o clasă CAEN Rev.1 poate fi exprimată prin mai multe clase CAEN Rev.2, sau mai multe clase CAEN Rev.2 pot fi exprimate printr-o singură clasă CAEN Rev.1. De aici și probleme pentru angajator, pentru că, contribuția la fondul de risc și accidente se determină ca un procentaj din fondul de salarii, procentaj ce variază in funcție de Codul CAEN, motiv pentru care firmele vor putea merge cu 2(doua) clasificări în paralel, creând ambiguitate și haos în evidență și în activitatea practică.

    Rareș Șerban Mănescu - referire la campania Stop birocrației. De acum, e mai simplu!;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Partidul Național Liberal a lansat o campanie intitulată "Stop birocrației. De acum, e mai simplu!", având ca scop implementarea unor servicii care să reducă birocrația la nivelul unităților fiscale.

Această campanie se adresează tuturor celor care încep o afacere sau care au profesii liberale, ideea fiind ca întreprinzătorii să piardă cât mai puțin timp la ghișeele unităților fiscale.

Campania se află în demersurile pe care PNL le-a inițiat de la venirea la guvernare și care au debutat cu introducerea cotei unice de impozitare, anul acesta continuându-se cu introducerea măsurilor de reducere a fiscalității, prin diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale cu încă 6 puncte procentuale.

Guvernul Tăriceanu a introdus mai multe măsuri pentru reducerea birocratizării, printre care se numără depunerea online a declarațiilor fiscale și metoda plății în contul unic, urmând ca în cursul anului 2008 să se producă și implementarea plății online a unor categorii de impozite și taxe.

Începând cu 1 ianuarie 2008, toți contribuabilii efectuează plata obligațiilor bugetare în contul unic, aflându-se în curs pregătirea procedurilor și a infrastructurii necesare pentru acceptarea, începând cu 31 martie 2008, a declarațiilor fiscale depuse online, semnate electronic cu certificate calificate emise de către ceilalți furnizori de semnătură digitală din România.

O altă măsură pe care Executivul o are în vedere este plata online a impozitului pe venit, care, începând cu al doilea trimestru din 2008, să se poată efectua de persoanele fizice autorizate, profesiile liberale și alte persoane care desfășoară activități independente, precum și persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Până la sfârșitul anului 2008, ANAF va extinde plata online și pentru alte categorii de impozite și taxe datorate de contribuabilii persoane fizice și juridice.

    Ion Luchian - declarație politică: Moțiunea PD-L, între demagogie și ipocrizie;

Domnul Ion Luchian:

"Moțiunea PD-L - între demagogie și ipocrizie"

Partidul prezidențial al domnului Traian Băsescu, partidul care în ultima perioadă pare că a pus monopol pe demagogie, partidul altfel cunoscut ca PD-L (numele partidului, democrat minus liberal, mi se pare perfect ales întrucât îi trădează atât originea din FSN, doar știm cu toții cât liberalism se regăsea în FSN, cât și lipsa valorilor democrației liberale ca fundament al acțiunilor sale politice), a anunțat depunerea în Parlament a unei moțiuni de cenzură cu tema taxei auto.

Nimic ieșit din comun, la prima vedere, deoarece este dreptul oricărui partid de opoziție, într-o democrație, să încerce să răstoarne guvernul.

Ceea ce surprinde la inițiativa PD-L este nivelul de demagogie și ipocrizie ieșit din comun (ca să mă exprim elegant) de care dă dovadă acest partid propunând o moțiune de cenzură tocmai pe subiectul taxei auto. Și asta pentru că PD-L face o moțiune tocmai împotriva taxei care a fost inițiată de un ministru PD-L (PD la acea vreme) și sprijinită și votată în Parlament de PD pe vremea când făcea parte din guvern. Se pare că această taxă era bună numai atât timp cât PD-ul era la putere.

De asemenea, este pură demagogie să te pliezi pe o campanie media (ale media președintelui, aș adăuga) îndreptată împotriva acestei taxe ca să te erijezi în cel mai "vajnic" critic al acesteia și în apărătorul binelui românilor, neluând în seamă răul pe care l-ar produce introducerea în țară a foarte multe mașini vechi atât pentru industria auto românească cât și pentru sănătatea românilor.

Nu în ultimul rând aș remarca faptul că, în nelimitata sa demagogie, PD-L-ul pare să se poziționeze, prin introducerea acum a acestei moțiuni, în contra opiniei președintelui, care sublinia necesitatea stabilității politice și guvernamentale înaintea summit-ului NATO.

Pentru PD-L este însă mult mai important să puncteze la public, chiar în detrimentul imaginii internaționale a României. Și toate astea în spiritul declarat al apărării drepturilor românilor.

Curat demagogie!

    Ioan Țundrea - declarație politică: Româncelor, cu drag, un mărțișor conservator;

Domnul Ioan Țundrea:

"Româncelor, cu drag, un mărțisor conservator"

Dacă anul trecut aminteam în pragul primăverii, de nefasta implicare în politică a celor 3 E-uri devenite 4 în acest an (Elena Lupescu, Elena Ceaușescu, Elena Udrea si Elena Basescu), în acest an doresc să aduc omagiul meu milioanelor de românce, care, de zeci de ani, duc greul în propriile familii și conservă respectul pentru valorile tradiționale ale familiei.

Din fericire pentru român, apartenența la familia europeană șterge tot mai mult granițele mentale artificiale pe care sistemul comunist ni le-a trasat printr-o împărțire rigidă și conflictuală a sexelor, oferindu-ne șansa să aplicăm principiul egalității de șansă.

Și pentru că imobilismul mental în politică este extrem de distructiv, conservatorii români, continuatori ai menținerii unui echilibru permanent între valorile tradiționale și înnoirea benefică, sunt primii care și-au ales să fie conduși de o doamnă.

Aduc un plus de prețuire doamnelor conservatoare și tuturor româncelor care sunt majoritare în manifestarea unei atitudini lipsite de ostentație, care nu abuzează de apariții pe ecranele TV și care nu epatează prin accesorii de fițe.

Tuturor doamnelor și camaradelor noastre românce care trăiesc și muncesc în țară sau în statele europene le transmit, în numele conservatorilor, un mărțișor care să le aducă prețuire, sănătate, iubire și împlinire.

    Ioan Țundrea - declarație politică: 4 martie, remember București!;

Domnul Ioan Țundrea:

"4 martie, remember București!"

Barbarismul arhitectural la care a fost supus Bucureștiul în perioada comunismului are o istorie nefastă, care a debutat cu construcțiile cazarmă de tip stalinist, apoi a continuat cu demolarea bijuteriilor arhitecturale brâncovenești și interbelice, a culminat cu devastatorul cutremur din 1977 și cu distrugerea sistematică a bisericilor.

Am sperat cu ardoare ca postdecembrismul să restabilească armonia arhitecturală a Bucureștiului, construită splendid și durabil de înaintașii noștri conservatori. Dar din păcate agresiunea asupra fostului "Mic Paris" a fost continuată de neobarbarii care s-au instalat la Primăria Capitalei.

Regretatul Octavian Paler spunea că vechiul barbarism în istorie se manifesta printr-o agresiune venită din exteriorul cetății, în timp ce astăzi asistăm la forme de distrugere care vin din interiorul acesteia.

În ultimii ani, reprezentanții partidelor fără istorie, descendenți ai sistemului comunist în mentalitate și atitudini, sunt incapabili atât să zidească, cât și să prețuiască și să reliefeze prețioasa moștenire arhitecturală lăsată de conservatori.

Atât Băsescu, cât și nefastul său continuator la Primăria Bucureștiului, Videanu, sunt însă foarte pricepuți la transformarea capitalei într-un kitch arhitectural, cenușiu, murdar și cu spații verzi tot mai puține pe care cresc mastodonți din sticlă.

În absența copacilor care întârzie să mai înflorească în acest oraș barbarizat, înfloresc în schimb afacerile imobiliare de miliarde, în spatele cărora se ascund drame umane care nu mai sensibilizează pe nimeni.

Tranzacțiile ciobănești ale lui Becali, parcările cuplului Cocoș - Udrea, alungarea descendenților reputatului regizor Jean Negulescu din casa Mihăileanu sau înstrăinarea Parcului Bordei unor apropiați ai fostului și actualului primar, sunt doar câteva din neobarbarismele acestor edili care au efect de 4 Martie asupra bucureștenilor.

    Anca Daniela Boagiu - referire la prevederile dezastruosului Raport pe justiție emis de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie;

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Activitatea noastră parlamentară trebuie să fie în slujba cetățeanului, a celor care ne-au învestit cu încredere pentru a le reprezenta interesele. Constat cu dezamăgire că apropierea alegerilor, nesfârșitele discuții politice din culise, sforile pe care unii le trag pentru a-și asigura în continuare pozițiile de putere, fie că e vorba la guvernare, fie într-o opoziție mascată, toate aceste activități zilnice, ne abat pe unii dintre noi de la adevărata noastră misiune în Parlament.

Eu nu cred că munca noastră în Parlament trebuie să înceteze în anul electoral. Eu nu cred că Parlamentul trebuie să joace doar un rol decorativ în peisajul politic. Eu nu cred că acest Guvern trebuie lăsat să își facă în continuare de cap fără un minim de cenzură din partea noastră. Eu nu cred că românii chiar nu mai pot fi corect reprezentați în Parlament numai pentru că unii colegi preferă să își facă jocurile personale în loc să-și facă treaba pentru care sunt plătiți din bani publici.

Vreau să vă readuc în discuție o situație extrem de îngrijorătoare pentru România, o situație a cărei rezolvare trebuie grăbită prin implicarea noastră, atât timp cât Guvernul nu dă niciun semn că s-ar preocupa. Ba dimpotrivă! Este vorba de abordarea Guvernului față de prevederile dezastruosului Raport pe justiție emis de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie. Am luat poziție și atunci și i-am cerut premierului nominalizarea urgentă a unui ministru de justiție decent, precum și demiterea unui alt responsabil care tot stă ascuns sub un clopot de sticlă, secretarul de stat responsabil de Departamentul pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea. Vă reamintesc că Raportul din ianuarie este practic un ultim semnal de alarmă tras de Comisie până la activarea clauzei de salvgardare pe justiție în luna iunie.

Luna iunie ne va găsi probabil în plină emulație electorală, iar un astfel de deznodământ implacabil pentru justiția românească ar atârna greu de umerii României. PNL și PSD care tolerează această batjocură efectivă a intereselor imediate ale României vor trebui să dea socoteală românilor dacă situația nu se rezolvă urgent. Nu uitați că, în luna noiembrie, România s-a mai aflat odată cu sabia lui Damocles deasupra capului, când reducerea fondurilor pentru agricultorii români părea iminentă. A fost nevoie de sacrificarea intereselor de partid, de renunțarea la palincă și caltaboși, pentru ca premierul să ia o decizie decentă pentru Românie, numind un ministru independent, fost consilier al domnului Flutur, pentru a rezolva urgent problema.

Având în vedere cele spuse mai devreme, mă folosesc de acest prilej pentru a-i cere primului-ministru, și pe această cale, demiterea domnului Ciocănea din fruntea Departamentului pentru Afaceri Europene pentru că prin incompetența arătată în conducerea acestei instituții pune în pericol interesele României în Uniunea Europeană.

Noul ministru al justiției trebuie să aibă următoarele răspunsuri imediate: în ce stadiu se află elaborarea unui nou Plan de acțiune privind soluționarea benchmarkurilor prevăzute în Mecanismul de Cooperare și Verificare, precum și în ultimul Raport al Comisiei Europene pe aceeași temă; care sunt principalele direcții de acțiune în următoarele două luni având în vedere iminența redactării unui raport dezastruos pentru România de către Comisie în luna iunie a acestui an.

Nu pot decât să deplâng starea jalnică în care a ajuns guvernarea României. Până la a cere anticipate, până la a rezolva problema votului uninominal, până la a oferi pomeni electorale diferitelor categorii sociale, haideți să ne aplecăm și asupra acestei categorii de probleme care ar trebui să ne intereseze pe toți, indiferent de culoarea politică.

Sper ca domnul Tăriceanu să aibă totuși și preocupări serioase după lunga așteptare în încheierea interimatului la justiție și să se concentreze pe rezolvarea urgentă a celor 4 benchmarkuri vitale pentru locul României în Uniunea Europeană.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Omagiu;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Omagiu"

Pentru că se apropie o zi specială, nu putem uita de cele mai speciale persoane din viața noastră. Cuvintele nu sunt de ajuns pentru a cuprinde tot ceea ce datorăm femeilor care fac parte din viața noastră: mame, soții, surori, fiice, prietene sau colege. Ne dorim să fie mereu alături de noi, la fel de înțelegătoare, răbdătoare și înțelepte. Cât mai multă sănătate, fericire, bucurii alături de cei dragi și multe succese în plan personal și profesional.

Sunt doar o parte din gândurile pe care aș dori să le transmit acestor persoane deosebite de lângă noi, acum când se apropie ziua de 8 martie. Organizația Națiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată Ziua Internațională a Femeii, 8 Martie, în anul 1975 - Anul Internațional al Femeii. La 16 decembrie 1977, Adunarea Generală a invitat statele membre să proclame, în conformitate cu tradițiile și obiceiurile istorice naționale, o zi din an, ca Zi ONU pentru drepturile femeii și pacea internațională. Statele au fost invitate să contribuie la crearea de condiții pentru eliminarea discriminărilor și pentru participarea, deplină și egală, a femeilor la dezvoltarea socială (Rezoluția 32/142) și Deceniul ONU pentru femei (1976-1986), ambele proclamate de către Adunare.

Trecând însă peste toate aceste date, ziua de 8 Martie rămâne însă pe plan internațional și Ziua Femeilor Militante. Trebuie să recunoaștem că nu a trecut foarte mult timp de când femeile se bucură de drepturile pe care le au în prezent. 8 Martie rămâne o zi de omagiere a femeilor datorită cărora, în prezent, femeile au drept de vot, drept la educație, la asistență medicală sau la contracepție. A celor care au luptat pentru ca toate femeile să aibă dreptul la proprietate sau la divorț. Dreptul de a alege și de a spune nu atunci când singure decid că așa trebuie. Drepturi care, nu cu mult timp în urmă, nu prea existau. Multe dintre ele. Acum, acestea sunt prevăzute în legi scrise.

Am să mă întorc puțin în timp și să amintesc un an: 1848, o locație: Seneca Falls, un stat: New York și două nume: Elisabeth Cady Stanton și Lucretia Mott, două adevărate militante pentru drepturile femeilor. În acel an, în cadrul unei conferințe, pentru prima dată, subiectul principal a fost legat de discriminarea femeilor. Multe dintre femeile ce au participat la acea întrunire erau deja, de mai mult timp, implicate în mișcarea pentru drepturile negrilor. Această mișcare antisclavagistă a determinat femeile să conștientizeze o altă realitate crudă: ele însele erau, la rândul lor, discriminate.

Printre drepturile așternute pe hârtie care au fost ulterior solicitate, putem regăsi: dreptul de a dispune de proprietate și veniturile proprii, dreptul de a primi custodia copiilor în cazul unui divorț, posibilități mai extinse de a li se aproba divorțul, drepturi legale și economice mai bune pentru femeile divorțate, acces sporit la educație și la activități profesionale precum și, nu în ultimul rând, dreptul de vot.

Am să mă opresc aici, deoarece, studiind această derulare a evenimentelor legate de drepturile femeilor, aceasta nu s-a dovedit atât de roză și liniștită precum aș fi crezut la început de drum. Dar aș vrea ca această zi ce urmează, să rămână una mult mai plăcută și frumoasă, așa cum merită a fie ea.

Am să le mai transmit însă doamnelor și domnișoarelor un gând care mie mi-a plăcut foarte mult: toate drepturile voastre sunt prevăzute în legi scrise, singurele care trebuie aplicate în mod obligatoriu. Nicio lege scrisă nu vă spune însă să închideți ochii. Așa că, deschideți ochii, analizați, vorbiți și mai ales, luați atitudine. Și nu vă temeți că veți fi singure. Este contagios. Se transmite. Mai ales într-o zi de 8 martie. E ziua femeilor care luptă pentru drepturile lor. Și ale voastre.

La mulți ani!

    Radu Lambrino - despre Poziția României în cazul Kosovo și relațiile României cu Serbia;

Domnul Radu Lambrino:

"Poziția României în cazul crizei Kosovo și relațiile României cu Serbia"

Dat fiind subiectul abordat în prezenta declarație politică, dați-mi voie să încep prin a vă spune că mă voi adresa dumneavoastră, în primul rând, în calitate de deputat de Timiș. Spun aceasta deoarece voi aborda în prezenta intervenție unul dintre cele mai disputate subiecte ale acestei perioade, și anume situația din Kosovo, dintr-o perspectivă care unora dintre dumneavoastră poate să li se pară subiectivă, dar care, vă asigur, este o perspectivă împărtășită de majoritatea locuitorilor județului Timiș.

Relația României cu Serbia, de la apariția celor două entități statale, a fost una specială, devenind de-a lungul timpului subiect de "folclor": se spune că, dintre vecinii istorici ai țării noastre, doar cu Serbia și cu Marea Neagră nu am avut niciodată conflicte de nici un fel! Într-adevăr, relațiile dintre cele două state nu au cunoscut niciodată tensiuni majore, ba, mai mult, în momentele cheie ale istoriei cele două țări și-au acordat reciproc ajutor.

Și dacă acesta este sentimentul general la nivelul întregii țări, cu atât mai solide și mai prietenești sunt relațiile cu poporul sârb ale celor care locuim în apropierea graniței cu Serbia și care, de-a lungul anilor am avut ocazia să vizităm această țară sau să ne facem prieteni din rândul comunității sârbe din România. Ca să nu mai vorbesc de perioada neagră comunistă când pentru locuitorii Sud-Vestului țării programele Televiziunii publice de la Belgrad erau adevărate surse de informație sau de divertisment.

În acest context, cu atât mai delicată a fost pentru locuitorii Timișoarei acea aprobare de către România în 1999 a accesului în spațiul aerian național a avioanelor de luptă care au bombardat Serbia și chiar a folosirii aeroporturilor din țară pentru astfel de operațiuni. Indiferent de justificarea politică a poziției României de la acea vreme, pentru timișoreni a însemnat o decizie greu de înțeles și de acceptat iar solidaritatea cu poporul sârb s-a manifestat la acea vreme prin mai multe acțiuni și manifestații locale.

Am amintit toate aceste lucruri doar pentru a se înțelege mai bine faptul că în calitate de deputat de Timiș resimt o dublă satisfacție în raport cu poziția lipsită de echivoc a insituțiilor simbolice ale statului român în chestiunea independenței auto-proclamatului stat Kosovo. Mai întâi e vorba de satisfacția firească în fața unei poziții demne și principiale a României în această dispută. Dar, în al doilea rând, este vorba de o satisfacție afectivă față de poporul sârb și de comunitatea sârbilor din România, din acest punct de vedere decizia actuală de a nu recunoaște independența provinciei Kosovo fiind una de natură a repara măcar o parte din regretele legate de poziția României în cazul bombardării Serbiei din 1999.

Dincolo însă de aceste considerații oarecum subiective, am speranța că actuala criză din Serbia va fi rezolvată în cel mai scurt timp și pe cale pașnică și îmi exprim sprijinul pentru efortul Serbiei de integrare în Uniunea Europeană. Relațiile economice și culturale dintre județele limitrofe Serbiei și o Serbie membră a Uniunii Europene ar fi cu siguranța mai bune decât cele din momentul de față. În acest sens, în măsura în care expertiza românească poate ajuta în anumite domenii, cred că România ar trebui să întreprindă toate demersurile instituțioanale de natură să ajute statul vecin și prieten să parcurgă cât mai repede etapele aderării la Uniunea Europeană.

    Laurențiu Mironescu - declarație politică cu titlul România - săraca țară bogată;

Domnul Laurențiu Mironescu:

"România - săraca țară bogată"

România este, de peste un an, membră a Uniunii Europene. Acest fapt implică, fără îndoială, atât responsabilități, cât, mai ales, obligații. Într-o societate globală, dominată de concurență, statele trebuie să găsească cele mai bune mijloace să își promoveze imaginea.

Adeseori, putem vedea cum unele dintre statele lumii reușesc să își creioneze o bună imagine pe plan extern, fapt care se traduce printr-o promovare a valorilor specifice. Toți suntem de acord într-o privință: România ar trebui să știe să își creeze o identitate externă, bine conturată, care să atragă privirile investitorilor străini, care să vadă în țara noastră o oportunitate spre a investi.

Alt fapt în privința căruia, iarăși, putem fi de acord, privește valorile pe care țara noastră le are, fără îndoială, iar un domeniu în privința căruia se pot opera modificări este turismul. Publicațiile și televiziunile, atât românești, cât și străine, trec în revistă frumusețile naturale, și nu numai, ale țării noastre. Ne mândrim că avem o țară frumoasă dar, paradoxal este că nu reușim să o promovăm așa cum ar trebui.

De ani de zile se vorbește de faptul că România nu exploatează cum ar trebui potențialul său turistic. Guvernele care s-au succedat la conducerea acestei țări nu au făcut decât pași insuficienți în a încuraja turismul. Avem o țară frumoasă, dar nu știm ce să facem cu ea. Este mai mult decât grăitor exemplul altor țări, care, deși lipsite de atuuri geografice ca ale României, au reușit să creeze adevărate paradisuri turistice, care au adus milioane de turiști, alături de uriașe sume de bani. Sprijinind turismul, obținem bani cu care se pot finanța multe politici sociale sau investiționale în țara noastră. Din cauza politicilor greșit gestionate, de la an la an, populația este nevoită să suporte impozite în plus, fapt care ne-a adus în situația de a fi în topul țărilor cu cele mai numeroase impozite din Europa.

Domeniile, care altădată erau de maximă importanță în țara noastră, cum ar fi agricultura, din cauza lipsei de inspirație economică și a intereselor obscure, au căzut în desuet, iar acum se zbat în crize pronunțate, deși potențialul agricol al României este unul dintre cele mai ridicate. Așadar, multe domenii, altădată performante, acum nu mai funcționează corect și nu mai aduc o contribuție importantă la creșterea produsului intern brut al României. Turismul ar trebui să devină unul din domeniile care să contribuie extrem de mult la bugetul României și al investitorilor locali. De mulți ani se vorbește despre ce ar trebui sa facem în acest domeniu, dar, din păcate, s-a făcut prea puțin. La nivel guvernamental s-au dat anumite legi, însă, ca în multe alte domenii, Guvernul nu a reușit să traducă în termeni de eficiență aceste programe.

Luptele la nivel central și local între diversele interese, au împiedicat multe proiecte să se realizeze.

Apoi, o altă problemă este lipsa unui brand de țară, care să promoveze imaginea României în lume și să schimbe percepția, adeseori greșită, despre România.

Constatăm cu amărăciune cum turiști occidentali preferă alte destinații în locul zonelor turistice ale României, îndepărtați fiind fie de publicitatea negativă care se face de către concurența externă, fie de, uneori, slaba calitate a serviciilor de la noi sau de preturile mari.

Potențialul turistic al țării noastre este unul extrem de ridicat, însă, dacă vom persista în aceeași lipsă de acțiune, care să mărească atractivitatea și calitatea serviciilor, vom vorbi despre veniturile consistente care ar trebui sa fie obținute din turism ca despre un deziderat care nu va putea fi atins curând. Este evident ca cine știe să își vândă eficient imaginea și atuurile, acela va performa economic și va putea să urce în topul țărilor care au o economie puternică, cu rezultate pozitive asupra nivelului de trai al propriei populații. Un turism bine gândit atrage capital extern, investiții importante, locuri de muncă, venituri importante pentru investitori și bani la buget. Așadar, beneficiile pot fi însemnate.

Țara noastră are tot ce îi trebuie pentru a realiza performanțe notabile în acest domeniu, însă, ca întotdeauna, implicarea guvernanților a fost una destul de redusă, ținând cont de problemele cu care încă se confrunta turismul românesc. Este timpul să facem ceva în acest sens și să nu ne mai mulțumim să constatăm că avem potențial dar nu știm ce să facem cu el.

    Marius Rogin - declarație politică pe tema 8 Martie - o zi specială în fiecare an!;

Domnul Marius Rogin:

"8 Martie - o zi specială în fiecare an!"

Pentru că se apropie o zi specială în care sărbătorim niște ființe la fel de speciale pentru fiecare dintre dumneavoastră, se cuvine să acordăm acestora câteva cuvinte de omagiere.

Oficial, ziua de 8 martie, ca Zi Internațională a Femeii, a fost aleasă de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 16 decembrie 1977, atunci când Adunarea a invitat statele membre să proclame această zi ca una internațională pentru drepturile femeilor. Din punct de vedere istoric, această zi a fost una care a adus împreună femeile pentru demonstrații și acțiune politică globală.

De-a lungul timpului, această zi dedicată femeilor a luat mai multe forme, vechimea ei întinzându-se până în urmă cu mai bine de 90 de ani. Ideea declarării unei zile internaționale a femeilor a apărut la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul industrializării rapide a lumii și a expansiunii economice, procese care de multe ori au condus la proteste legate de condițiile de muncă. Încă din anul 1857 au apărut proteste din partea femeilor care munceau în fabrici de textile sau de confecții, protestând în acest fel împotriva condițiilor proaste în care munceau și a salariilor mici de care beneficiau. Ca urmare a acestor îndrăzneli, femeile au fost nevoite să suporte atacurile venite din partea poliției, neobișnuită la acea vreme cu astfel de proteste și protestatari. Atunci a luat naștere, practic, primul sindicat muncitoresc înființat de femei.

Curentul produs în America s-a propagat ulterior și pe teritorii europene, ajungând astfel în țări ca Germania, Austria sau Danemarca, unde au fost organizate în anul 1911 o serie de greve de protest împotriva condițiilor de muncă de care beneficiau femeile din aceste state.

Prin dezvoltarea activității capitaliste de producție, locul de muncă și cel de domiciliu au devenit entități din ce în ce mai diferite. Iar acest lucru a condus la o redefinire a diviziunii muncii între sexe. Femeia se definea în mod primar ca soție și mamă, a cărei muncă în cadrul familiei făcea posibil și consolida succesele extra-domestice ale bărbatului. Familia a devenit astfel un spațiu de comunicare socială și de reproducere aflat în afara sferei profesionale, rezervată exclusiv soților și copiilor acestora. Femeile au fost "scutite" de munci, sarcina lor fiind în schimb să transforme familia într-un loc de refugiu privat și intim, care să completeze în mod armonios lumea exterioară a activității lucrative, concurențiale și centrate în jurul puterii și a banilor. Ele erau excluse de la multe decizii de ordin economic, politic și chiar privat. Aveau posibilități limitate de educație, nu dispuneau de bunurile lor, nu puteau semna contracte și nici nu puteau să lucreze fără consimțământul soțului. În divorțuri și în hotărârile judecătorești cu privire la custodia copiilor, femeile erau dezavantajate în mod clar.

Sunt multe lucrurile pe care le datorăm femeilor, chiar dacă, de cele mai multe ori, nu ne place să recunoaștem acest lucru. Pentru a încheia, am să vă cer voie să redau câteva cuvinte din Declarația Drepturilor Femeii și ale Cetățencei, de Olimpe de Gouges:

"Bărbate, ești capabil să fii drept? O femeie îți pune această întrebare. Măcar acest drept nu i-l poți răpi. Spune-mi cine ți-a dat puterea să-mi supui surateale? Forța ta fizică? Calitățile tale? Privește Creatorul în toată înțelepciunea Lui. Uită-te la natură, în toată măreția ei: ea este natura de care tu vrei să ți-o apropii și găsește în ea, dacă poți, un exemplu pentru această tiranie. Du-te la animale, consultă elementele, studiază plantele, aruncă-ți o privire peste circuitul naturii și găsește o dovadă, dacă-ți dă mâna s-o faci. Caută, cercetează și diferențiază, dacă poți, sexele din natură. Le vei găsi pretutindeni laolaltă, fără diferențe, pentru că ele lucrează într-o comuniune armonică la această capodoperă nemuritoare. Numai bărbatul și-a croit din excepție un principiu".

Cât adevăr în aceste cuvinte....

La mulți ani, stimate doamne!

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Încurajarea migrației - politică de bază la PD-L;

Domnul Relu Fenechiu:

"Încurajarea migrației - politică de bază la PD-L"

Colegii din PD-L declară pe toate posturile TV și în media scrisă că promovează reformarea clasei politice. Declară că acesta este unul dintre principalele obiective politice ale acestui partid. Tot colegii din PD-L au afirmat, în numeroase situații, că se opun migrației politice, iar în anii 2001 și 2002 au atacat la baionetă PSD pentru că le racola primarii și consilierii locali. Din păcate, aceste două teme - generoase în sine - nu reprezintă nimic altceva decât recuzită electorală pentru PD-L. În realitate, aceste declarații nu au nici o corespondență.

La sfârșitul săptămânii trecute, lideri locali ai PD-L au anunțat triumfalist că în municipiul Făgăraș și în orașul Filiași, primarii în funcție, aleși în 2004 sub culorile PNL, vor candida pentru PD-L. Anterior, PD-L a racolat și primarii PNL din Suceava, Botoșani și din alte localități mai mici. Racolările nu au vizat doar primarii și consilierii PNL. Încă de la începutul actualei legislaturi, PD-L, pe atunci sub numele de PD, a racolat primari și consilieri locali ai PSD, PC și chiar PRM. Nu contest situațiile în care, din cauza unor probleme și condiții obiective, o serie de aleși locali preferă să treacă la alt partid politic. Nu contest că și la PNL au existat câteva astfel de situații. Dar, în cazul PD-L este vorba deja de un fenomen, de o încurajare pe față a atât de detestabilului proces de migrație politică. Și la nivel parlamentar, tot PD-L este campion la racolări. La ora actuală, partidul condus de domnul Emil Boc are în grupurile sale parlamentare 23 de senatori și deputați care au candidat pe listele altor partide, mai mult decât au PSD, PC și PNL la un loc. Nu am inclus aici parlamentarii care au accedat în grupurile PD-L în urma absorbirii PLD.

Cred că toate aceste date sunt mai mult decât elocvente și demonstrează modalitatea practică prin care înțeleg liderii PD-L să facă politică. Migrația politică, dezavuată teoretic prin declarații, devine politică de partid, în realitate.

În ceea ce privește reformarea clasei politice, nici aici nu există vreo legătură între ceea ce se declară și ceea ce vedem în ultimele zile. La Râmnicu Vîlcea este lansată candidatura aceluiași primar care are probleme cu justiția. Nu este un caz singular. La Craiova este lansat primarul municipiului, care în 2004, când reprezenta PSD, era ținta atacurilor deontologilor luptători împotriva corupției. În Parlament, PD-L are garnitura de veterani cea mai numeroasă, cu senatori și deputați aflați în funcție încă din 1990, când tăiau și spânzurau sub culorile FSN. Nu am auzit pe "reformatorii" partidului că ar intenționa să-i retragă pe cei cu cinci sau patru mandate. Dar pe micile ecrane și în paginile ziarelor liderii PD-L susțin în continuare primenirea clasei politice.

Toate acestea demonstrează că partidul cel mai bine cotat în sondaje nu are o "generație de schimb", nu are personalități politice de anvergură, în afara nucleului cu care defilează de peste 10 ani. Alegerile în baza votului uninominal vor demonstra însă că politica de încurajare a migrației și a prezentării de veterani pe post de politicieni reformați nu reprezintă o soluție. Până atunci, solicit colegilor din PD-L ca măcar la nivel declarativ să manifeste decență.

    Grațiela-Leocadia Gavrilescu - declarație politică intitulată Măsuri privind siguranța publică,

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Măsuri privind siguranța publică"

Încep prin a-l felicita pe noul ministru al justiției pentru învestire și prin a-l ruga pe această cale să ia în calcul, în perioada următoare, rediscutarea pedepselor pentru infracțiunile cu violență.

Sunt deputat de Prahova și, așa cum știți, săptămâna trecută în Ploiești un taximetrist a fost atacat și agresat cu cruzime pentru că a refuzat o cursă.

Consider că trebuie dat un semnal că România nu tolerează asemenea comportamente.

Consider că este momentul să arătăm că siguranța cetățeanului este o prioritate pentru instituțiile statului.

Cer, de asemenea, colegilor care avizează legislația privind activitatea de taximetrie să ia în calcul obligarea companiilor de profil de a garanta securitatea angajaților, fie prin măsuri de siguranță, fie prin încheierea unor asigurări de viață.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Amenzi nu prea legale;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Amenzi nu prea legale"

Un proverb popular românesc spune că "Legea e făcută pentru a fi încălcată". Evidentă că acesta nu trebuie aplicat întocmai, mai ales că facem parte din corpul legislativ al țării. Problema e că proverbul mai sus amintit este aplicat, și nu de oamenii de rând, ci de cei care ar trebui să aplice legea, respectiv forțele de poliție.

Pe tronsonul Cluj-Napoca - Turda a fost lansat recent un sistem de supraveghere video a traficului rutier, pentru depistarea șoferilor care depășesc limita de viteză admisă. Din păcate, între Cluj-Napoca și Turda au avut loc cele mai multe și mai grave accidente din județul Cluj.

Numai că, în ciuda faptului că ideea este lăudabilă și șoferii se dovedesc a fi un pic mai atenți, amenzile aplicate nu respectă condițiile legii circulației pe drumurile publice.

În prezent, cele cinci camere de luat vederi folosite de poliția rutieră pe DN 1, pe sectorul Cluj-Napoca - Turda, funcționează în baza unei norme de metrologie, NML 021-05, privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre radar). Însă nu sunt respectate nici prevederile acestor norme metodologice, respectiv două paragrafe: 3.2.6. și 3.5.1.

Discutabilă este și alocarea tronsonului Cluj-Napoca - Turda către firma care a instalat sistemul de supraveghere video a traficului. Din informațiile pe care le deținem, firma a fost amendată de autoritățile competente în domeniu.

Prin urmare, avem cel puțin două soluții: fie modificăm legea pentru a putea fi respectată, fie abrogăm actul normativ în vigoare și adoptăm un altul, conform cerințelor și legislației europene în domeniu.

    Eduard Raul Hellvig - declarație politică intitulată Atitudinea locuitorilor județului Bihor față de problemele de mediu;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Declarație politică: "Atitudinea locuitorilor județului Bihor față de problemele de mediu"

În urmă cu aproximativ o lună am dat publicității rezultatele unui proiect intitulat "Atitudinea locuitorilor județului Bihor față de problemele de mediu". Este un studiu - sondaj pe care l-am derulat în luna noiembrie 2007, pe durata mandatului meu la Parlamentul European, și care a fost finanțat de către Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Motivele pentru care am inițiat realizarea acestui proiect au fost, pe de o parte, de a determina atitudinea bihorenilor față de aspectele de mediu înconjurător, iar pe de altă parte, de a genera, prin intermediul său, o schimbare a comportamentului individual al cetățeanului, precum și de a susține nevoia comună de acțiune în domeniul mediului înconjurător, a mediilor public și privat din județul Bihor.

Aspectele asupra cărora aș dori să vă rețin atenția, așa cum au reieșit din rezultatele sondajului, sunt următoarele: nivelul de informare al bihorenilor cu privire la problemele de mediu; problemele de mediu identificate de către cetățeni, precum și soluțiile posibile la acestea; gradul de implicare al cetățenilor în scopul protejării mediului înconjurător.

În ceea ce privește primul aspect - cel al nivelului de informare al cetățenilor cu privire la chestiunile de mediu, mai mult de jumătate dintre bihoreni (51%) se consideră a fi "slab" informați. Este un procent important, care ne trage un semnal de alarmă asupra modului în care se realizează comunicarea politică între autoritățile cu atribuții în problematica de mediu și cetățeni. Și aceasta în condițiile în care nevoia de informare a acestora din urmă este una ridicată; adică în condițiile în care 71% dintre bihoreni afirmă că ar dori să primească mai multe informații atât cu privire la problemele de mediu, cât și cu privire la soluțiile la acestea; și, în condițiile în care, la nivel național (potrivit Eurobarometrului 67), românii consideră că Uniunea Europeană ar trebui să pună accent în viitor pe chestiunile privind protecția mediului. Mai mult, teoria politică spune că cetățenii au nevoie de informații pentru a pune în legătură interesele lor cu lumea politică. În consecință, cum credem că cetățenii pot influența politica publică în domeniul mediului dacă nu se consideră informați cu privire la chestiunile esențiale privind mediul înconjurător?

Referitor la al doilea aspect, cel al problemelor de mediu identificate pe agenda cetățeanului, principalele trei probleme semnalate sunt: poluarea aerului - 55%, schimbările climatice - 51% și poluarea apei - 49%. Sunt probleme care se regăsesc atât pe masa Comisiei Europene, a Președinției slovene a Uniunii Europene, cât și a Guvernului României sau a județului Bihor. Pe lângă identificarea problemelor cu privire la mediul înconjurător, bihorenii au propus și măsurile pe care le-ar considera cele mai eficiente în vederea rezolvării problemelor de mediu: o mai bună implementare a legislației privind mediului (53%); reglementări la nivel național/european mai stricte, cu amenzi mai mari pentru cei care le încalcă (52%); sau creșterea nivelului de cunoaștere privind mediul înconjurător (36%). Reflectând în percepțiile lor principiile Strategiei de la Lisabona, și anume interdependența dintre reformele economice, sociale și de mediu, bihorenii consideră că calitatea vieții este influențată în foarte mare măsură atât de starea mediului (57%), cât și de factorii economici (50%) și sociali (39%).

Cât privește ultimul aspect, cel al gradului de implicare al cetățenilor în scopul protejării mediului înconjurător, rezultatele au arătat că, la nivelul județului Bihor, procentul celor care au declarat că fac "deseori" eforturi în vederea protejării mediului înconjurător este de 43%. În acest sens, principalele acțiuni pe care bihorenii sunt dispuși să le întreprindă în vederea protejării mediului sunt: sortarea gunoiului pentru a putea fi reciclat (68%); cumpărarea de produse ecologice pentru nevoile zilnice (42%); sau utilizarea transportului în comun cât mai mult posibil, în locul propriului autoturism (32%). Există, însă și un procent de 13% al celor care au declarat că nu fac decât rar sau niciodată eforturi pentru a proteja mediul; din acest procent, 37% consideră că mediul nu este în pericol. Eronat! Mediul este în pericol, și acesta este motivul pentru care a devenit o prioritate europeană și românească. Și pentru că protecția mediului este o urgență, este nevoie de participare civică, de implicarea fiecăruia dintre noi în acest proces.

În final, aș dori să afirm că concluziile sondajului au scos în evidență nu doar mesajul pe care opinia publică bihoreană l-a pus la dispoziția guvernanților, ci și importanța vitală a unui astfel de mijloc de comunicare în funcționarea unei societăți democratice. Dar, ca orice mesaj, el devine eficient doar dacă reușește să contribuie la influențarea agendei guvernamentale. Și aici, responsabilitatea devine doar a noastră, a decidenților politici, să îl preluăm.

    Ioan Hoban - atenționare cu privire la apariția inundațiilor în județul Maramureș;

Domnul Ioan Hoban:

Declarația mea politică vrea să atragă atenția Guvernului și Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor asupra fenomenului inundațiilor, care se repetă în fiecare primăvară și care produc pagube însemnate.

De câțiva ani buni, și Maramureșul este afectat de inundațiile care se produc în fiecare primăvară. Așa s-a întâmplat și de această dată. Debitele mari ale râurilor au transportat aluviuni care au avariat șase poduri (3 la Șieu și Budești) și 120 de podețe (70 la Cavnic și 50 la Budești), au distrus îndiguiri și drumuri comunale și au inundat terenurile pe 126 de hectare.

Conform datelor prezentate de Prefectura Maramureș, în comuna Budești au fost inundate 50 de gospodării și anexe gospodărești, iar în comuna Și eu două gospodării și anexe gospodărești. În Botiza, torenții au umflat văile, care au ieșit din matcă, la Giulești, râul Mara a inundat o gospodărie și 70 de hectare de teren agricol.

Revărsarea apelor a produs avarii la rețelele electrice, a afectat apărările de maluri, a afectat drumurile județene și comunale pe mai mulți kilometri.

În seara zilei de sâmbătă și în cursul nopții, 54 de gospodării din șase localități maramureșene au fost inundate.

Potrivit acestui ultim bilanț, Maramureșul a fost județul cel mai afectat de inundațiile înregistrate la 1 martie.

Sunt câteva date care atestă nevoia lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă, de curățire a pâraielor, care în ultimii ani fac dezastre. În timp ce Apele Române dau vina pe administrațiile locale și invers. Tocmai de aceea, cred că Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor trebuie să întreprindă măsuri mai eficiente pentru preîntâmpinarea acestor fenomene care se repetă ciclic.

    Vlad Gabriel Hogea - declarație politică intitulată Viața la țară;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

"Viața la țară"

Luni, 25 februarie, am participat ca reprezentant al Partidului Conservator la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (structură înființată încă din 1997, dar insuficient mediatizată).

Am avut bucuria de a constata că în mediul rural, în ciuda indiferenței autorităților, este o oarecare efervescență în legătură cu necesitatea reformării satului românesc. Să nu uităm că, din cele 3.219 unități administrativ-teritoriale din România, nu mai puțin de 2.858 sunt comune. Totodată, populația comunelor reprezintă circa 9,6 milioane, adică 45% din totalul locuitorilor țării. Ce-i drept, sporul natural este negativ, cifrându-se la -3,7 la mie. În sală se aflau peste 450 de primari din toate județele (mobilizare foarte bună), iar în prezidiu, pe lângă președintele Asociației, domnul. Emil Drăghici, edilul din Vulcana-Băi (jud. Dâmbovița), au fost prezenți lideri ai tuturor partidelor parlamentare. De altfel, aceștia din urmă au semnat și și-au asumat, chiar atunci, o Declarație privind sprijinirea "Agendei comunelor din România".

Partidul Conservator apreciază că este vorba despre un document realizat într-o manieră profesionistă, care urmărește două ținte principale. Pe de o parte, prezintă starea de fapt în comunele din România, din punct de vedere al acțiunii administrației publice și al furnizării serviciilor publice locale; această sinteză va constitui și baza pentru analizarea comparată a performanțelor comunelor în anii următori. Pe de altă parte, prezintă propuneri de soluții factorilor de decizie și specialiștilor, pentru rezolvarea problemelor identificate, și face recomandări pentru membrii Asociației, în vederea îmbunătățirii performanțelor în activitatea proprie.

Pe lângă rolul de mesager și negociator în numele comunelor, Asociația și-l asumă și pe cel de furnizor de servicii de consultanță pentru propriii membri și de inițiator/facilitator de politici publice specifice, iar "Agenda comunelor din România" se vrea a fi un prim pas în aceste direcții. Desigur, rămâne de văzut dacă toate formațiunile politice care și-au exprimat susținerea privind revigorarea satului românesc își vor ține cuvântul dat. Instinctul îmi spune că nu.

De prea multe ori, în ultimii ani, am asistat la scene în care, cu un patetism caragialesc, unii și alții se băteau cu cărămida în piept cât de mult iubesc România, iar când venea vorba de un vot concret sau de o atitudine fermă, dădeau bir cu fugiții. Compatrioții noștri de la țară încă mai speră că viitorul va sta sub semnul echității și al reducerii decalajului sat-oraș, care se resimte dureros în viața lor de fiecare zi...

    Miron Ignat - intervenție cu titlul: Ziua protecției civile;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua protecției civile"

Pe data de 1 martie 2008 a fost sărbătorită Ziua Mondială a Protecției Civile. Protecția civilă se adresează tuturor oamenilor și teritoriului țării, în caz de dezastru sau de război.

În România, protecția civilă a fost organizată la data de 28 februarie 1933, sub denumirea de Apărare Pasivă Contra Atacurilor Aeriene, având ca scop limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populației și resurselor teritoriului, prin protecție directă sau micșorând eficacitatea atacurilor aeriene. Organizarea apărării pasive a fost realizată pe plan superior în anul 1939, când a fost promulgată "Legea pentru apărarea antiaeriană activă și pasivă a teritoriului".

Astfel, la data de 17 ianuarie 1952 a fost înființată "Apărarea Locală Antiaeriană", devenind în anul 1978 "Apărare Civilă".

În această perioadă au fost emise Decretul nr.96/1975 privind asigurarea intervenției în caz de accident nuclear și Decretul nr. 140/1978 privind organizarea activității pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporții.

Protecția civilă cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populației, a bunurilor materiale, în caz de calamități sau catastrofe, asigurând condiții de supraviețuire a acestora.

Protecția civilă este o componentă importantă de forțe de protecție care, alături de celelalte forțe, are datoria de a acționa pentru apărarea țării, de prevenire a populației în caz de pericol și de ocrotire a acesteia.

Amintim doar câteva dintre misiunile importante ale Protecției civile: intervenția pentru limitarea și înlăturarea urmărilor bombardamentelor aeriene pe timpul celui de-al doilea război mondial, a consecințelor inundațiilor catastrofale din luna mai a anului 1970 și luna iulie a anului 1975, a devastatorului cutremur de pământ din martie 1977.

Ca cetățeni români avem obligația de a participa la realizarea și întreținerea adăposturilor de interes colectiv, la localizarea și înlăturarea urmele calamităților, de a asigura mijloace individuale de protecție.

La împlinirea celor 70 de ani de la înființarea Protecției Civile în România doresc să le urez numeroase succese în îndeplinirea misiunilor și să îmi exprim aprecierea față de dăruirea și profesionalismul cu care au apărat patria.

    Ioan Oltean - informare privind începerea procesului de subvenționare a producătorilor agricoli din fonduri UE;

Domnul Ioan Oltean:

Reprezentanții sucursalelor locale ale APIA au început zilele trecute să trimită invitații producătorilor agricoli români pentru îndeplinirea formalităților necesare pentru primirea subvențiilor acordate de Uniunea Europeană pe terenul agricol.

Din păcate, mulți dintre aceștia nu vor beneficia de cei 50 de euro pe hectar din partea Uniunii Europene, datorită faptului că nu se pot încadra în regulile comunitare în materie de subvenționare a agriculturii.

Pentru a putea obține subvenția comunitară, agricultorii trebuie să lucreze în proprietate cel puțin un hectar de teren, iar parcela să fie de minim 0,3 hectare.

În unele regiuni ale țării, cum este Transilvania, țăranii nu pot îndeplini aceste condiții. Ca rezultat al conjuncturilor istorice, agricultorii transilvăneni, spre deosebire de cei din alte zone din România, sunt proprietarii unor suprafețe mici de teren. Pământul este puțin și fărâmițat. În trecut, unitatea standard de măsurare a terenului agricol era iugărul, reprezentând echivalentul a 0,57 hectare.

În aceste condiții, dacă un iugăr de teren lăsat moștenire se împărțea, de exemplu, la doi succesori, rezultau două parcele sub limita de 0,3 hectare supusă subvenționării. Există nenumărate cazuri de astfel de parcele, de jumătate de iugăr, deci de un sfert de hectar. Proprietarii acestora sunt nedreptățiți, ei putând obține subvenția numai dacă se asociază cu proprietarul parcelei alăturate.

Evident, asocierea micilor proprietari este singura soluție iar această asociere trebuie să fie cât mai simplă, și nicidecum reglementată prin reguli birocratice.

De aceea, legiuitorul trebuie să se aplece asupra prevederilor Legii nr.36/2001 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu completările ulterioare.

Această lege impune norme dificil de respectat pentru producătorii agricoli, respectiv obligația de a se prezenta în fața unui notar pentru încheierea actului de asociere.

Onorariul perceput de notar depășește, în mod evident, posibilitățile de plată ale românilor de la țară iar în unele cazuri depășește chiar valoarea subvenției acordate.

În aceste condiții, sunt de părere că sarcina de a atesta prin ștampilă încheierea unei asocieri ar trebui încredințată și secretarului localității în aria căreia se află terenurile în cauză.

În acest sens, voi depune o propunere legislativă de completare a Legii nr.36/2001 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Din nefericire, această completare nu va putea să compenseze în nici un fel sumele pe care micii proprietari le-au pierdut până în prezent.

Dacă Guvernul ar acorda mai multă atenție problemelor reale ale cetățenilor și ar apleca urechea la sesizările acestora, astfel de situații - mărunte pentru domnii miniștri, dar importante pentru oameni - ar putea fi evitate.

    Iulian-Gabriel Bîrsan - declarație politică intitulată Inchiziția constituțională;

Domnul Iulian Gabriel Bîrsan:

Declarație politică intitulată "Inchiziția constituțională"

Amputarea CNSAS, la ordinele unui turnător al Securității, arată cât de mult avem nevoie de o lege a lustrației în România. Dacă ar fi existat așa ceva, cu siguranță că actuala Curte Constituțională nu ar mai fi fost privită drept un cuib de securiști, promovați pe criterii politice. Probabil că nici decizia imorală cu privire la CNSAS nu ar fi transmis cetățenilor acel sentiment de mânie și instabilitate.

Mulți colegi îmi spun că e bine și așa... Că e suficientă consultarea dosarelor proprii de către toată lumea și că verdictele de poliție politică oricum nu curățau clasa politică. Ne-am putea da seama și singuri de moralitatea unor persoane publice și am putea să acționăm în cunoștință de cauză și fără o lege a lustrației. Problema este că simpla deconspirare a torționarilor securității, reciclați de partide, instanțe de judecată, Parlament și administrație, nu îi va face pe aceștia incompatibili cu funcțiile pe care le dețin. Nu îi va lua nimeni de guler să le spună, pe românește, "Afară cu turnătorii, care aduc înapoi comunismul!"

Așadar, cu toate verdictele primite de la CNSAS, nimeni nu va putea interzice unor personaje precum Dan Voiculescu și Rodica Stănoiu să mai candideze pentru vreo funcție publică. Și niciun judecător turnător nu va primi piedici în accederea la un post, mai sus, poate chiar la Curtea Constituțională.

De acum, orice comentariu și orice contestație pot fi privite ca un act de invidie, din moment ce toți "strigoii" comunismului se bucură că toate sentințele de condamnare la anonimat sunt nule...

Așa cum am mai spus, e adevărat că putem judeca și singuri dacă aceste persoane trebuie susținute și aprobate. Dar dacă nu toată lumea se va opri doar aici? Ce se va întâmpla dacă unii justițiabili, nemulțumiți de o decizie primită, o să-i arunce judecătorului sub nas sentința și o să îi spună, într-o bună zi, că este imposibil să fie judecați, de un magistrat turnător la securitate? Ar mai avea oare sistemul aceeași credibilitate?

Nu ar fi o curiozitate ca într-o zi chiar și unele decizii ale Curții Constituționale să declanșeze revolte, din moment ce credibilitatea celor care emit astfel de sentințe este îndoielnică.

Fără lustrație va fi imposibil ca o instituție precum Curtea Constituțională să funcționeze corect și moral cu: Ioan Vida, lector la "Ștefan Gheorghiu"; Petre Ninosu, absolvent al Școlii de la Băneasa; Aspasia Cojocaru, colaborator al Securității, și Acsinte Gaspar, șeful sectorului juridic al Consiliului de Stat care pregătea decretele lui Ceaușescu.

Acești stimați judecători nu și-au uitat rădăcinile și au acționat în unele cazuri ca o frână în aplicarea unor măsuri de reformă, adecvate societății. Cel mai relevant exemplu este chiar blocarea judecării dosarului de corupție al domnului Adrian Năstase, pentru că fostul premier nu are același statut cu orice muritor de rând. Și aceasta a fost, de altfel, o sentință tot atât de constituțională precum distrugerea CNSAS.

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată: Trebuie să păstrăm și în 2008 drepturile acordate familiilor sărace în 2004;

Doamna Lia Ardelean:

Declarație politică intitulată "Trebuie să păstrăm și în 2008 drepturile acordate familiilor sărace în 2004!"

Parlamentarii Partidului Conservator au obținut o victorie importantă zilele trecute în plenul Senatului. Propunerea noastră legislativă conform căreia familiile cu venituri sub salariul minim net pe economie care au unul sau mai mulți copii vor primi alocații suplimentare mărite a fost adoptată de senatori, cu toate că avea raport de respingere din partea comisiei de fond, iar reprezentanții PNL și PD-L s-au opus cu vehemență.

Potrivit inițiativei, alocația complementară ar putea ajunge până la 70 lei pentru familiile sărace, care au patru sau mai mulți copii. În cazul ajutoarele pentru familiile monoparentale, familiile ar putea primi până la 90 lei. Cu toate că reprezentantul Guvernului a susținut că propunerea Partidului Conservator încurajează nemunca, în cadrul dezbaterilor din Senat am subliniat că demersul legislativ ține cont tocmai de scăderea puterii de cumpărare a părinților săraci.

De fapt, am atras atenția asupra faptului că în acest moment legea nu poate fi aplicată și nici unul dintre părinții care lucrează aflați în această situație, nu beneficiază de prevederile OUG nr.105/2003, spre deosebire de anul 2004. Articolul 2 prevede că "Alocația familială complementară se acordă lunar familiei prevăzute la art. 1, dacă aceasta realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei". Prin Hotărârea Guvernului nr.1515/18.12. 2003, la art. 1 "Începând cu data de 1 ianuarie 2004, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 2.800.000 lei lunar". Din 2.800.000 lei, venitul net era de 2.324.000 lei, iar pentru o familie compusă din două persoane venitul net era de 2.324.000/2, respectiv 1.162.000 lei pentru un membru de familie. În aceste condiții, în anul 2004, o mamă care avea în îngrijire un copil putea să aibă un salariu mai mare decât cel minim pe economie pentru a beneficia de prevederile Ordonanței nr.105/2003.

Începând cu 1 ianuarie 2008 însă, salariul minim pe economie negociat sindicate-patronate-guvern este de 500 RON, iar prin HG nr.8/09.01.2008, limita de venituri este de 184 RON. Din 500 RON, o mamă care are în îngrijire un copil are venit net 405 RON, iar dacă suma este împărțită la doi membrii de familie rezultă 202,5 RON pe membru de familie, deci depășește plafonul de 184 RON, prevăzut. În consecință, în anul 2008 legea nu poate fi aplicată, și niciunul dintre părinții care lucrează, aflați în această situație, nu beneficiază de prevederile OUG nr.105/2003, spre deosebire de anul 2004.

Cel mai important lucru pe care l-am realizat este faptul că de această lege pot beneficia într-adevăr părinții cărora le este adresată, prin creșterea limitei de venituri. Camera Deputaților este cameră decizională și sunt convinsă că vom avea sprijinul necesar pentru a promova această lege.

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată: Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, o șansă unică pentru salvarea satului românesc;

Doamna Lia Ardelean:

Declarație politică intitulată "Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, o șansă unică pentru salvarea satului românesc."

Cu aproape un an în urmă, atrăgeam atenția oficialilor Ministerului Agriculturii, dar și opiniei publice, asupra continuării fenomenului scăderii accentuate a populației și din cauza neaplicării unor măsuri care să ne țină acasă tinerii. Lansarea oficială de ieri a Programului Național pentru Dezvoltare Rurală mai dă totuși o șansă tinerilor din mediul rural pentru a-și dezvolta o afacere și a renunța la plecarea spre culesul exotic de căpșuni sau struguri. La capitolul "Instalarea tinerilor fermieri - COD 112", PNDR prevede acordarea de beneficii speciale tinerilor agricultori, care pot facilita nu numai instalarea lor, ci și adaptarea structurală a exploatației acestora după ce s-au instalat. Pentru înființarea de ferme de către fermieri sub 40 de ani se acordă până la 40.000 euro/fermă, iar cei care se instalează pentru prima dată ca și conducători ai unei exploatații agricole beneficiază de finanțare de 100% din fonduri publice nerambursabile. Indiferent de țară, cum poate un tânăr român să câștige acești bani din cules de căpșuni? Este o întrebare evident retorică, prin care doresc să salut lansarea Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, conform zicalei "Mai bine mai târziu decât niciodată". Chiar dacă tinerii care au împlinit până acum vârsta de 40 de ani au pierdut șansa de a-și dezvolta o afacere la țară, consider că fondurile care se vor derula de acum înainte prin PNDR vor conduce la motivarea tinerilor pentru a se stabili în mediul rural, la crearea de exploatații viabile, și nu în ultimul rând, la prevenirea fenomenului de îmbătrânire a populației.

Lansarea oficială a PNDR a fost dublată și de anunțul conform căruia Ministerul Agriculturii va acorda unele înlesniri de ordin financiar pentru cofinanțarea proiectelor, precum și posibilitatea garantării creditelor luate de fermieri, ceea ce îi scutește pe aceștia să mai depună terenul sau locuința drept gaj. Mai mult, suma de 200 de milioane de euro poate fi folosită nu numai pentru înființarea de ferme și modernizarea celor existente, pentru îmbunătățirea calității produselor agricole sau pentru refacerea și modernizarea infrastructurii de la sate, ci și pentru construirea de poduri, reamenajări de cursuri de apă sau restaurări de biserici și monumente vechi. De asemenea, beneficiarii proiectelor care urmăresc modernizarea satelor, prin renovarea sau conservarea obiectivelor de patrimoniu din zona rurală, pot primi chiar o finanțare de 100%.

Pe lângă aprecierea lansării PNDR, singurul meu regret este că Programul nu a fost pus mai repede în aplicare, iar anul trecut s-au pierdut sume importante pentru dezvoltarea agriculturii și a satului românesc. Lansarea acestui program vital pentru dezvoltarea rurală a României trebuie însă dublat[ de o campanie de informare punctuală și consultanță a beneficiarilor, chiar dacă autoritățile vor trebui să se deplaseze din sat în sat și din casă-n casă pentru a reuși acest demers. Nu este de ajuns că am lansat PNDR, ci cred că greul abia acum începe, deoarece implementarea corectă a Programului constituie un proces deloc ușor, fiind vorba de un volum extrem de mare de muncă din partea autorităților, dar și de convingerea locuitorilor satelor asupra beneficiile accesării acestor fonduri.

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată: Viața de după deciziile polițisto-politice ale CNSAS;

Doamna Lia Ardelean:

Declarație politică intitulată «Viața de după deciziile "polițisto-politice" ale CNSAS».

Vânătoarea de vrăjitoare desfășurată în ultimii ani de către CNSAS sub motivația unei așa-numite curățiri morale a societății românești, și în special a clasei politice, s-a dovedit până la urmă o acțiune absolut inutilă. Toată această mascaradă, cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pe post de călău inchizitor, a semănat izbitor cu o tentativă eșuată de sinucidere. Dacă circul dosarelor cu colaboratori, informatori, urmăriți și urmăritori, cu persoane care au făcut poliție politică și cu propriile lor neveste nu s-ar fi încheiat odată cu decizia Curții Constituționale, riscam să transformăm întreaga țară într-un iarmaroc ieftin, un bâlci de tarabă, păgubos pentru toată lumea. Românii au ajuns să nu mai meargă în pelerinaje la vestitele noastre mănăstiri, ci la CNSAS, să-și vadă "spovedaniile" dintr-un regim pe care ne lăudăm că vrem să-l uităm cât mai repede.

Cu siguranță însă că nimic nu este întâmplător, iar cei care au orchestrat din umbră această operațiune au mizat tocmai pe bulversarea totală a populației și distragerea atenției de la neajunsurile cotidiene. Practic, s-a indus deliberat ideea că fiecare dintre noi a făcut poliție politică sau a avut colaborări cu Securitatea înainte de 1989, adică exact ceea ce a spus președintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, nu cu mult timp în urmă. Iată că a venit momentul ca denigratorii care l-au contestat să-i dea dreptate. Indiscutabil este faptul că liderul conservator s-a referit la persoanele care aveau anumite meserii, funcții și locuri de muncă în virtutea cărora nu puteau să spună "nu" unor presiuni, și nu la omul de rând, așa cum eronat s-a încercat să se inducă în ochii opiniei publice afirmația lui Voiculescu.

Îmi revine mereu în minte o discuție purtată cu un așa-zis "securist", care răspundea de contractele economice externe încheiate de o mare întreprindere din țară. "Urmăream ca aceste contracte să fie încheiate în avantajul întreprinderii și, în final, în avantajul României, și mai apoi clauzele contractelor să fie respectate. Nu înțeleg cu ce sau unde am greșit...", mi-a spus omul, neașteptând de fapt un răspuns. Dintr-o pură curiozitate, am încercat să aflu părerea foștilor muncitori din întreprindere despre așa-zisul "securist". De-acum oamenii știau cine este și cu ce se ocupa, și, așa cum mă așteptam, "securistul" se bucura de un respect deosebit din partea lor. Cred că nici într-o țară nu s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat la noi, unde oameni responsabili să protejeze interesele statului român, care aveau o pregătire avansată, o muncă deloc ușoară și o mare responsabilitate, sunt puși la zid și în aceeași oală cu turnătorii de rând, care-și pârau vecinii sau colegii de muncă...

Consider că orice operațiune de curățire morală a vieții politice și publice trebuie să pornească de la realitate, și nu de la diverse interese politice meschine de moment...

    Mircea Man - declarație politică intitulată Pădurile, la un pas de moarte;

Domnul Mircea Man:

Declarație politică intitulată "Pădurile la un pas de moarte"

Pădurile românești sunt în mare pericol, iar cea mai mare amenințare pentru acestea o reprezintă chiar omul. Știm foarte bine că pădurile reprezintă aurul verde al pământului și ele ar trebui să se bucure de un interes deosebit în politica de dezvoltare durabilă a oricărei țari de pe planetă.

Fondul forestier al României cuprinde 6,37 milioane ha (adică cam un sfert din suprafața țării), din care 6,23 mil.ha sunt acoperite cu păduri, 336 mii ha sunt în proprietate privată, iar restul sunt în proprietatea statului. Pădurile au un rol ecologic, de protecție a mediului, iar modul în care sunt gestionate aceste păduri poate afecta în mod dramatic calitatea mediului. Pădurile se confruntă cu un mare pericol, acela de distrugere necontrolată, prin tăieri masive, iar dacă nu se iau măsuri urgente, fenomenul va lua o mare amploare.

Pădurile României dispar, sunt tăiate fără nici o regulă și fără nici un control, iar ceea ce se întâmplă pare să nu deranjeze pe nimeni, chir dacă consecințele acestui "măcel" deja încep să se vadă, și aici vorbim de gravitatea inundațiilor, de alunecările de teren și nu în ultimul rând de modificările climatice extreme.

Trebuie găsite măsuri urgente pentru ameliorarea acestui fenomen, statul ar trebui să gestioneze pădurile private pe baza unui contract, prin ocoalele silvice ale statului sau prin ocoale private, dar strict controlate de stat.

Oamenii nu își dau seama de gravitatea situației, nu înțeleg că această problemă ne privește pe toți în mod direct, că aceste păduri reprezintă aerul pe care îl respirăm și apa pe care o bem, că suntem pe ultimul loc în Europa la împăduriri si în ultimul timp, în jurul marilor orașe, pădurile seculare sunt defrișate pentru a face loc marilor cartiere rezidențiale.

Ajută la salvarea pădurilor; pădurea este aurul verde al planetei, copacii rețin dioxidul de carbon pe care îl are pădurea, tăierea și arderea pădurilor produc mai multe emisii de carbon decât mașinile și industria la un loc.

Urgent trebuie să găsim acțiuni strategice pentru a gestiona pădurile, și aici mă refer la: împăduriri de terenuri degradate, crearea de perdele forestiere de protecție a câmpului, a solului și împotriva eroziunii, ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului și nu ultima, diminuarea drastică a tăierilor.

    Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată De la limbajul de cartier, la spălatul rufelor în Parlamentul European;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"De la limbajul de cartier, la spălatul rufelor în Parlamentul European"

Cu profundă mândrie proletară, Partidul Democrat-Liberal a anunțat zilele trecute că reprezentanții săi de seamă în Parlamentul European vor demara o inițiativă, pompos numită "campanie de comunicare și lobby", cu scopul de a-i convinge pe membrii legislativului european să semneze o declarație ce ar avea ca finalitate restituirea de către Guvernul român a taxei de primă înmatriculare.

Sebastian Bodu, împreună cu un coleg de-al său a decis să își dea jos "țoalele de cartier" - dar nu și limbajul cu care a prezentat tinerilor elevi de liceu campania "S-o facem legal!" - și a țintit mai sus, către europarlamentari, cu o campanie de aceeași factură. Astfel, în calitatea sa de europarlamentar preocupat de problemele României, dar mai ales de cele ale Comunității Europene, și-a propus să împânzească interiorul Parlamentului European cu postere și materiale informative având mesajul "Bad tax!" - "Made in Romania. Illegal in Europe!", dorind să atragă atenția tuturor europarlamentarilor "asupra faptului că perceperea unei taxe fiscale la, subliniez, înmatricularea in România a unui autoturism fabricat în Europa reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar și un precedent de neacceptat."

Nici Comisia Europeană nu a fost atât de vehementă în a apăra dreptul comunitar în detrimentul interesului României, obiecțiile venite de la Bruxelles fiind că această taxă trebuie să fie nediscriminatorie între mașinile care sunt deja înmatriculate în România și care se tranzacționează, și celelalte mașini care se aduc în România, și eventual legate de cuantumul taxei.

Manifestarea celor doi membri PD-L vine în continuarea atitudinii de spălare pe mâini pe care acest partid o are atunci când vine vorba de asumarea responsabilității. Sulfina Barbu, practic inițiatoarea acestei taxe, procedează la fel ca în cazul bulversării litoralului românesc și a proiectelor de dezvoltare locală timp de 2 ani, și își neagă acum implicarea în susținerea și stabilirea acestei taxe, deși în primăvara anului 2006 susținea că "Dacă nu luăm o măsură împotriva invaziei de mașini vechi aduse din țările UE după anularea restricțiilor, am putea ajunge un cimitir de mașini vechi, o țară plină de gunoaie".

Vă întreb, stimați colegi, vi se pare că această atitudine face vreun serviciu imaginii României? Șterge domnul Bodu cu această manifestare "zoaiele de pe geamul acestei case care este România", sau se constituie într-o nouă găleată aruncată în plin? Toate eforturile Guvernului de a negocia cu Comisia Europeană găsirea unei soluții optime atât pentru a nu ne transforma în cimitirul mașinilor second-hand, cât și pentru a proteja mediul de emisiile mașinilor uzate, de a îmbunătăți imaginea României, și eforturile pe care le depunem pentru a genera schimbări benefice, sunt, iată, îngropate de campanii populiste, demarate cu inconștiență, aș spune, de cei care vor doar să dea bine în campania electorală.

Este regretabil, consider că interesele meschine ale câtorva oameni sunt mai presus de bun-simț, mai presus de respectul față de țară și față de imaginea acesteia. Asocierea sintagmei "Made in Romania" cu termenul ilegal, indiferent de rezultatele acestei campanii sau de finalitatea demersurilor Guvernului legate de taxa de înmatriculare, dovedește inconștiență și imaturitate, provocând pierderi nu doar de imagine, dar posibil și economice, și nu doar Guvernului - în care această campanie evident lovește, ci României și cetățenilor ei.

    Mircea Valer Pușcă - declarație politică privind Pactul Național pentru Educație;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi, pe care am onoarea să v-o prezint de la înalta tribună a Camerei Deputaților, este textul pe care-l propun eu, în vederea unei înțelegeri naționale prealabile, privind viitorul sistemului de educație națională.

Așadar, iată textul:

Pactul Național pentru Educație

Conștienți de necesitatea unui efort permanent, real, susținut și coerent din partea tuturor actorilor din societatea românească, în vederea edificării unui sistem de educație competitiv, care să asigure învățarea pe tot parcursul vieții;

Convinși că, într-o lume caracterizată de globalizare, putem progresa din punct de vedere economico-social doar cu cetățeni bine instruiți, înalt calificați și competitivi pe piața muncii ;

În acord cu responsabilitățile României care decurg din „Agenda Lisabona” și „Procesul Bologna”, privind creșterea competitivității economiei Uniunii Europene;

Luând act de schimbările produse în paradigma dezvoltării, urmare a noilor realități mondiale și avansului societăților bazate pe cunoaștere;

Considerând că inovația devine principalul argument al eficienței și competitivității într-o lume din ce în ce mai tehnologizată;

Asumând responsabilitatea de a asigura un sistem de educație național, pus la dispoziția cetățenilor, capabil să asigure dobândirea de competențe utile, în așa fel încât aspirațiile personale și colective să poată deveni realitate;

Cu încrederea că Pachetul de Legi ale Educației, creat și dezbătut în parteneriat cu toți factorii interesați, poate asigura sporirea nivelului de competitivitate, având în vedere că statuează principiile de bază ale unui sistem de educație modern, racordat la cerințele societății și integrat în sistemul de valori european,

Noi, reprezentanții partidelor politice parlamentare, ai instituțiilor și organizațiilor semnatare, ne angajăm ca, prin toate acțiunile noastre viitoare referitoare la educația națională, să urmărim atingerea următoarelor obiective:

  1. Modernizarea sistemului de educație național și compatibilizarea sa continuă cu obiectivele comune ale Uniunii Europene, ca premiză a constituirii Spațiului de Educație European.
  2. Alocarea a cel puțin 6% din PIB, anual, prin bugetul de stat, pentru a asigura o bază solidă de funcționare și optimizarea sistemului de educație național prin descentralizarea resurselor și deciziei.
  3. Edificarea sistemului de educație național, prin adoptarea principiului „învățare pe tot parcursul vieții”, în acord cu tendințele mondiale în domeniu.
  4. Garantarea egalității de șanse, pentru toți cetățenii, în ceea ce privește accesul la educația de calitate, pe tot teritoriul național și pentru orice nivel educațional.
  5. Adoptarea principiului „finanțarea urmează elevul” pentru învățământul primar, gimnazial și liceal și „finanțare pe student pe ciclul de studii și programe de studiu” pentru învățământul superior.
  6. Creșterea calității sistemului de educație național, astfel încât la finele fiecărui ciclu, preșcolarului, elevului, studentului și adultului să-i fie certificate competențele dobândite.
  7. Asigurarea constantă în traseul preuniversitar a educației conforme cu tradițiile religioase din spațiul cultural românesc.

Deputat PNL de Cluj,
Mircea Pușcă"

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică intitulată Nu sabotați uninominalul!;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Declarație politică intitulată "Nu sabotați uninominalul!"

PNL s-a pronunțat încă din 1991 în favoarea introducerii votului uninominal. La vremea respectivă nu am găsit receptivitate și nu am avut parteneri de discuție pentru acest subiect. În 1997 și 2001 parlamentarii liberali au înregistrat la Camera Deputaților inițiative legislative privind votul uninominal. Nu a existat în Parlament voința politică necesară de a fi transformate aceste inițiative în legi. Tot PNL a fost formațiunea politică din plin interesată în introducerea uninominalului și la începutul acestei legislaturi. Astăzi suntem la un pas de adoptarea Legii privind introducerea uninominalului. Există semnale pozitive din partea majorității forțelor politice parlamentare privind adoptarea legii. Și totuși, nu pot fi 100% sigur că vom avea legea.

Pe parcursul săptămânii trecute au existat mai multe voci din zona PD-L care au lăsat de înțeles că ar putea contesta la Curtea Constituțională un articol din lege. Este vorba de un amendament al PSD care prevede alegerea prin vot uninominal a președinților consiliilor județene. Nu comentez acum dacă o astfel de prevedere dă sau nu consistență legii, dacă va contribui sau nu la o îmbunătățire a activității șefilor de județe, în urma alegerii lor directe de către electorat. Alta este problema. O eventuală contestație la Curte ar putea bloca definitiv proiectul. Ieri, liderii PD-L au dat asigurări că vor vota legea, chiar dacă aceasta va conține și amendamentul pe care nu îl agreează. Dacă această decizie de ultimă oră a conducerii PD-L se va materializa, nu rămâne decât să salut demersul. Chiar dacă el vine în ceasul al 12-lea.

Până când nu voi vedea însă decretul de promulgare a Legii "uninominalului" nu pot fi însă liniștit. Precedentul creat cu legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament încă îmi este viu în minte. Și atunci au existat declarații favorabile ferme, asumarea răspunderii nu a fost atacată, dar legea s-a blocat prin contestarea ei la Curtea Constituțională de către șeful statului. Sper să nu se repete scenariul de atunci. Și la vremea respectivă au existat inițial obiecții din partea PD-L referitoare la alegerea uninominală a președinților de colegii, dar atacarea legii nu a fost făcută de parlamentarii acestei formațiuni politice, ci de șeful ei spiritual, Traian Băsescu. Și atacul nu a vizat obiecțiile PD-L, ci alte articole. Sper ca amendamentul privind alegerea președinților consiliilor județene să nu fi fost intenționat neatacat, pentru a exista "muniție" pentru un atac ulterior.

Temerile mele se bazează pe faptul că în zona PD-L nu există un entuziasm prea mare vizavi de introducerea sistemului de vot uninominal. Și nu există, pentru că reprezentanții partidului despre care se susține că ar fi la ora actuală cel mai bine cotat în sondaje știu că nu sunt avantajați dacă senatorii și deputații ar urma să fie aleși prin vot uninominal. Pentru simplul motiv că nu dispun în teritoriu de suficiente personalități care să facă față concurenței directe în colegii uninominale. Și nu trebuie uitat că dacă la nivel declarativ cei din PD-L susțin că sunt partizanii introducerii votului uninominal și al reformării clasei politice, în realitate au obstrucționat proiectul, și nu trebuie uitată nici poziția fără echivoc de acum câțiva ani a președintelui de atunci al partidului, Traian Băsescu, care a fost aceea de respingere a sistemul uninominal. De aceea, cu puține ore înaintea votului final, fac un apel către toate forțele politice: nu sabotați votul uninominal!

PS: Nu sunt de acord nici cu presiunile pe care le face PSD privind introducerea amendamentului referitor la alegerea prin vot uninominal a președinților consiliilor județene. Nu mi se pare un mod elegant de a face politică și ridică o serie de semne de întrebare privind intențiile acestui partid.

    Aurel Olarean - declarație politică cu titlul Ne-am obișnuit să ne vindem ieftin. Europa nu ne mai lasă;

Domnul Aurel Olărean:

"Ne-am obișnuit să ne vindem ieftin. Acum Europa nu ne mai lasă."

Mă bucur să observ că, dacă vocile noastre nu prea sunt luate în seamă de Guvernul Tăriceanu II, totuși există o voce care nu poate fi ignorată : cea a Comisiei Europene. Am sesizat, și nu o singură dată, modul total aberant în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului înțelege să facă privatizarea marilor întreprinderi românești. Nu știu dacă există situații în care încercările de privatizare dirijate de AVAS să nu fi stârnit comentarii negative și reacții violente din partea celor interesați. Au fost, pe rând, falimentate și apoi decapitate, întreprinderi emblematice ale industriei românești, totul fiind făcut sub masca unor licitații interminabile repetate și răs-repetate, plecând de la evaluări mult sub valoarea reală a patrimoniului și ajungând, apoi, la vânzarea fragmentată pe un preț de nimic.

Acestea au fost, în marea lor majoritate, probleme interne ale României și semnalele noastre au fost ignorate. Dar iată că acum, cu tupeul hoțului neprins, AVAS-ul a încălcat legislația europeană cu privire la acordarea ajutoarelor de stat în cazul privatizării uzinei Automobile Craiova. Asta nu am mai spus-o noi ci Comisia Europeană, care acuză oficial Guvernul României că a acordat un ajutor ilegal de 27 milioane euro firmei Ford, firmă care, imediat și fără să clipească, s-a declarat de acord cu această decizie și urmează să plătească această sumă. De aici, lucrurile încep să se complice și obrazul guvernului (ar trebui...dar nu este cazul) să roșească.

O logică elementară ne arată că, firma Ford, fiind de acord cu plata suplimentară a 27 milioane de euro pentru preluarea acestei uzine, știa care este valoarea reală. Oare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu știa? Știa, așa cum a știut și în cazul Semănătoarea, Autobuzul, Roman sau Tractorul...ca să nu mai înșir aici și alte întreprinderi falimentate voluntar de AVAS.

Stimați colegi, am fost învățați să ne vindem ieftin. Sau, mai exact, am fost obligați să ne vindem ieftin. De cei care aveau interes. Dar am ajuns în situația în care Uniunea Europeană nu ne mai permite asta. Există legi și reguli care trebuiesc respectate, indiferent că ne place sau nu, indiferent că este vorba de Franța, Germania sau România. A proteja forța de muncă locală este una și a subevalua un bun național este alta. Sunt curios care va fi reacția Parchetului General în acest caz. Pentru că acum DNA-ul se ocupă de cazul unor impresari care au declarat alte sume decât cele reale pentru transferul unor fotbaliști. Subevaluarea cu 27 milioane euro a unei uzine naționale va fi oare un motiv de autosezizare ? Mă îndoiesc.

Dar pata de rușine pe obrazul Guvernului Tăriceanu va rămâne.

    Ioan Dumitru Puchianu - declarație politică cu titlul Stabilitatea sistemului educațional nu înseamnă și calitate;

Domnul Ioan Dumitru Puchianu:

"Stabilitatea sistemului educațional nu înseamnă și calitate."

Învățământul românesc pare a se fi stabilizat. Cel puțin pentru o perioadă de timp, părinții și elevii pot răsufla ușurați și își pot face planuri de viitor. Un viitor mai îndepărtat, care să includă și o planificare educațională stabilă pentru generațiile viitoare. Pentru că, cel puțin în ultimii ani, învățământul românesc putea fi caracterizat ca fiind de tipul "ministrul și reforma". Fiecare, dar absolut fiecare ministru care a ocupat pentru o perioadă, mai lungă sau mai scurtă, acest fotoliu a ținut parcă cu tot dinadinsul să-și lase amprenta reformistă asupra destinului bieților elevi.

Nu sunt un conservator care să se opună inovațiilor într-un domeniu, dar aici este vorba de destinul și viitorul a mii de elevi care, odată supuși unor reguli impuse, își modifică ireversibil traiectoria de viață. S-au schimbat succesiv de la un an la altul, nici măcar de la o generație la alta, regulile de admitere, sistemul de notare, tezele, examenele de promovare într-o treaptă educațională superioară etc... totul cu o asemenea repeziciune, încât bietul copil se trezea că după ce trei ani a învățat pentru o anumită aplicație de admitere, în câteva luni trebuia să reia totul.

Fiecare ministru, și au fost destui, indiferent de coloratura politică, a dorit să schimbe ceva. Poate unele schimbări au fost bune, altele catastrofale, dar toți au uitat să ia în calcul factorul continuității " De aceea ideea politică a unui pact de stabilizare educațională pentru o perioadă mai lungă de timp nu poate fi decât apreciată ca pozitivă. Dovadă este și acordul politic unanim manifestat de principalele partide. Acesta ar putea fi primul pas ferm și hotărât pe care învățământul românesc îl face spre sistemul educațional european.

Dar pentru integrarea deplină în marea "școală" europeană mai avem multe de făcut. Restructurarea și reînnoirea programei școlare, indiferent de nivel, este o prioritate. S-a plecat de la manualele din 1989 și prea puțin a fost schimbat, eventual o mică "cosmetizare", dar materia a rămas extrem de stufoasă și greu de înmagazinat. Învățământul românesc nu merge pe ideea unei testări prealabile a elevului, pentru ca apoi acesta să fie îndrumat spre un domeniu compatibil cu aptitudinile sale. Și de aici situații în care mii de copii își ratează, practic, viitorul numai pentru că sunt obligați să asimileze în exces, dacă pot, mii de pagini cu informații care nu le vor fi folositoare în viitoarea carieră.

Pactul educației este un lucru bun. Salvează situația de moment. Dar urmează să lucrăm și la calitate. Viitorul de aici va putea să înceapă, dar dacă plecăm pe aceleași baze, fundația va fi tot șubredă.

    Vasile Pușcaș - declarație politică intitulată Polarizarea socială extremă în România;

Domnul Vasile Pușcaș:

"Polarizarea socială extremă în România"

După mai bine de trei ani de existență a actualului Executiv, un bilanț al efectelor pe care acțiunile sale le-au generat la nivelul societății românești, în ansamblul ei, este într-adevăr necesar. În zona politicilor sociale, promovate în ultimii 3 ani, vom găsi sectorul cel mai greu afectat de contraperformanțele Executivului, cu efecte incalculabile pe termen mediu și lung.

În momentul învestirii, la sfârșitul lui decembrie 2004, noua putere proclama cu emfază sfârșitul tranziției și intrarea țării pe direcția dezvoltării capitaliste. De această direcție ar fi urmat să beneficieze toți cetățenii, prin creșterea în termeni reali a veniturilor, a puterii de cumpărare și prin politici de relaxare fiscală. Chiar și acum, susținătorii guvernului afirmă că angajamentul a fost respectat, că măsurile inspirate de liberalismul de secol XIX generează un val de prosperitate generală, exprimată prin creșterea fără precedent a consumului.

Simpla mențiune a unor date statistice invalidează o astfel de abordare. Conform studiilor realizate de Grupul pentru Economie Aplicată, procentul care a beneficiat de cota unică se cifrează la circa 8% din populație. Imensa majoritate a salariaților ar fi fost în situația de a pierde din venituri, în absența unor deductibilități care protejau salariul minim de o impozitare excesivă. Studii sociologice recente constată că doar 2% din locuitori se declară lipsiți de griji cu privire la viitorul lor economic.

Evaluările Institutului European de Statistică menționează faptul că în România și Bulgaria trăiesc cei mai săraci europeni, iar regiunea europeană cu cel mai redus nivel de trai este nord-estul României. Bugetele locale sunt grevate de necesitatea acordării de subvenții celor care nu-și pot achita facturile la utilități, iar plafoanele acestora sunt reactualizate anual, datorită ratelor înalte ale creșterilor de prețuri. Peste 2.000.000 de români, circa 10% din populație, sunt nevoiți să își câștige existența în afara țării, acolo unde potențialul lor productiv este mai apreciat decât acasă. Continuăm să fim o zonă de migrațiune economică, unde rețelele de trafic de persoane și toate tipurile de crimă organizată asociate cu acesta își găsesc terenul propice de activitate.

Simpla enumerare a acestor fapte cunoscute de toți conturează tabloul unei Românii care scapă observatorului aflat în automobile luxoase de ultimă generație sau locuitorilor zonelor rezidențiale exclusiviste. Este, în fapt, cea de-a doua Românie, pe care actualul regim nu încetează să o pedepsească pentru că nu i-a dat votul în 2004. Această Românie adevărată și profundă nu poate beneficia nici de efectele integrării europene, nici de creșterea economică pe care tot cetățenii ei au generat-o. Învingătorul a luat totul și de data aceasta.

Minoritatea guvernamentală a lucrat exclusiv pentru minoritatea economică aflată în vârful piramidei sociale, tot mai depărtată de restul populației. Marile averi au crescut în progresie mult superioară chiar ritmurilor de creștere economică. Un număr limitat de persoane se află în cursa pentru a ajunge la un miliard de euro, iar câțiva au lăsat demult în urmă acest prag.

Merită să evaluăm și premisele îmbogățirii rapide, care tinde să devină un model pentru tânăra generație. Foarte puține din aceste averi au ca sursă economia reală, domenii ale producției de bunuri și servicii, care să genereze dezvoltare pe orizontală și verticală. Zdrobitoarea lor majoritate s-a născut în virtutea unor afaceri cu statul și a intermedierilor de tot felul, în zonele devenite "turnuri de fildeș" pentru clienții politici ai palatelor. Între cele două extreme sociale nu există acele categorii intermediare care asigură stabilitatea statelor Uniunii Europene. Clasa de mijloc din România a avut o dinamică suferindă în ultimii ani. Jumătate din proprietarii de întreprinderi mici și mijlocii abia își pot întreține familiile din produsul muncii lor.

În mod onest, nu putem face actuala putere responsabilă de generarea dezechilibrelor majore din cadrul societății românești. Multe s-au născut pe parcursul tranziției noastre confuze dinspre un socialism în faliment spre un capitalism prea original ca să fie funcțional. Răspunderea celor învestiți cu exercițiul funcției publice constă în aceea că au acționat în direcția accentuării inegalităților din societate. Politica fiscală actuală a avut darul să inhibe începuturile de stabilizare inițiate înainte de 2004. Stimularea fără precedent a consumului a generat un deficit major de resurse, implicit diminuarea capacității de susținere a unor categorii defavorizate. Chiar discutata indexare a pensiilor, amendată drastic de devalorizarea leului, este pusă în cauză de superficialitatea cu care sunt gestionate bunurile publice. Nici actuala conjunctură economică nu generează prea mult optimism. Tinerii aflați la începutul carierei sunt obligați să facă apel la credite pe zeci de ani pentru a-și achiziționa bunuri de strictă necesitate.

Suntem obligați să ne întrebăm ce fel de Românie am integrat în Uniunea Europeană și cine sunt beneficiarii guvernării. Structura societății românești are similitudini frapante cu echivalentele deja istorice latino-americane, chiar dacă până acum nu a înregistrat manifestări ale potențialului de violență pe care astfel de discrepanțe le generează. Responsabilitatea unui stat democratic este aceea de a acorda atenție în primul rând celor mai puțin favorizați și nu doar celor pe care averea îi plasează oricum în avantaj în competiția socială. Politicile guvernamentale au urmat la noi un sens invers: au creat o minoritate de potentați recognoscibili prin mediocritate moralo-intelectuală și aroganță, pe care i-au transformat în proprietari abuzivi ai fostelor bunuri ale statului.

Ca cetățeni raționali și responsabili, nu avem dreptul să asistăm pasivi la aceste inechități sociale alarmante. Până acum, timpul a avut răbdare, dar nemulțumirile majorității spoliate și disprețuite vor pune în discuție chiar legitimitatea instituțiilor unui stat care și-a abandonat cetățenii.

De aceea, atenționăm asupra pericolelor care pot fi generate în România de o polarizare socială fără precedent, de o prelungită politică de inechitate și injustiție. A da șansă unei Românii sociale nu înseamnă a privilegia un grup social, ci a crea posibilități și standarde sociale ridicate tuturor cetățenilor României.

    Mihai Sandu-Capră - referiri la promovarea Pactului pentru Educație;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Partidul Național Liberal este de acord cu semnarea Pactului pentru Educație și a formulat deja propuneri de îmbunătățire a textului respectiv, considerând că este nevoie de mai multă claritate în ceea ce privește anumite idei. Acest important act trebuie asumat cu maximă responsabilitate, fără a face abuz de politicianism sau demagogie.

Ideile superficiale sau discursul politic fără conținut real nu au ce căuta la punerea în practică a unui document care necesită doar angajarea în mod pragmatic a tuturor forțelor politice și a societății civile.

Partidul Național Liberal a făcut un prim pas concret în acest sens, prin asumarea de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și a partenerilor săi sociali, a unui nou proiect: Pachetul de Legi ale Educației. Prin acest pachet de legi se statuează principiile de bază ale unui sistem de educație modern, competitiv, care ține cont de cerințele societății actuale, precum și de noua calitate a României, aceea de stat european.

Având în vedere că principiile Pactului pentru Educație sunt identice cu cele din Proiectul Pachetului de Legi ale Educației, avem convingerea că semnatarii pactului vor susține și aceste legi importante atât pentru viitorul tinerilor noștri cât și pentru cadrele didactice.

    Ion Stan - declarație politică cu titlul Municipiul Oradea - teatru al războiului propagandistic neorevizionist și al acțiunilor împotriva ordinii constituționale și a ființei național-statale a României;

Domnul Ion Stan:

"Municipiul Oradea - teatru al războiului propagandistic neo-revizionist și al acțiunilor împotriva ordinii constituționale și a ființei național-statale a României"

În dimineața zilei de 25 februarie curent, locuitorii municipiului Oradea, ca și bihorenii aflați cu treburi în capitala județului au crezut, pentru un moment, ca ceasul istoriei a fost dat înapoi la fatidica dată a Diktat-ului de la Viena.

Avizierul Prefecturii, zidurile clădirilor de pe pietonala centrală a orașului, edificii publice și monumente erau pavoazate cu manifeste în culorile, cu harta, însemnele și simbolistica "Ungariei Mari", peste care erau suprapuse sloganuri revizioniste instigatoare la acțiuni împotriva ordinii constituționale și a ființei național-statale ale României.

Toată zona centrală a municipiului Oradea era împânzită de aserțiunile revizioniste naționalist-șovine: ""Erdely Magyr fold" (Ardealul pământ unguresc), o replică la excelenta cercetare științifică a publicistului american Milton Lehrer, "Ardealul pământ românesc. Problema Ardealului văzută de un american" și, respectiv, "Erdely Magyar fiold es az is marad!" (Ardealul pământ unguresc și așa va rămâne).

Imaginea orașului invadat de războiul propagandistic horthysto-fascist a surprins și panicat populația, deja sensibilizată și îngrijorată de paralela pe care liderii extremiști ai organizațiilor revizioniste ungare le-au făcut cu recentele evenimente din Kosovo.

Mai mult, sentimentele de firească îngrijorare ale populației au fost accentuate de coincidența evenimentului cu momentul primirii, în propria-i mână de către Președintele României a memoriului așa zisului Consiliu Național Secuiesc și a convorbirilor pe care Traian Băsescu le-a avut cu liderii autonomiști din "Harcov", cum denumesc anumite servicii de informații occidentale aliate "Kosovo din România".

După cum ne informează presa din Oradea și cea internațională, nu și cea națională centrală, autoritățile, recte organele domnului ministru al internelor și reformei administrative, au fost surprinse de evenimente în stare flască, deoarece o operațiune subversivă clandestină de asemenea amploare s-a putut desfășura pe o întindere apreciabilă a orașului, de presupus și cu făptuitori numeroși, nu a fost reperată, stopată și nici un făptaș prins.

Evenimentul, probabil cu rarisime precedente de la perioada interbelică încoace, a surprins și prin reacția de-a dreptul năucitoare a comandantului poliției județene în legătură cu o altă întâmplare anterioară pregătitoare, când denumirile din perioada ocupației horthyste ale străzilor municipiului au fost inscripționate cu șabloane direct pe zidurile clădirilor, acțiune față de care oficialul M.I.R.A., comisarul șef Liviu Popa, a declarat cu o seninătate iresponsabilă: "Nu ne ocupăm de zugrăveli!" (cf. Cristina Pușcaș - "Afișe ungurești care îndeamnă la separatism teritorial" în "Crișana", 26 februarie 2008)

Mai aflăm din presa locală că, de mai multe luni, autoritățile locale au fost sesizate în legătură cu inscripționarea unor noi denumiri ale străzilor din Oradea, dar nimeni nu a reacționat altfel decât șeriful județului.

Ce pot semnifica toate aceste întâmplări și coincidențe? Că sub o tăcere care ascunde cel puțin o complicitate a autorităților locale, neorevizioniștii unguri, exploatând "precedentul Kosovo", escaladează acțiunile împotriva ordinii și se dedau la provocări diversioniste. Cine "caută cu lumânarea" conflictul interetnic, care să fie invocat pentru a determina punerea pe ordinea de zi a Parlamentului Uniunii Europene a autonomiei teritoriale și - de ce nu? - a statalității etnicilor unguri din România.

Serviciile de informații pentru securitatea națională credem că știu lecțiile istoriei, respectiv cât de fulgerător, în astfel de chestiuni cu mare încărcătură emoțională, care privesc demnitatea națională, se trece din terenul ideatic al propagandei, vexațiunilor și umilințelor naționalist-șovine în cel al confruntărilor violente.

Față de situația creată, solicităm de urgență:

1. Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Public și Serviciul Român de Informații să prezinte, fiecare conform competențelor ce le revin potrivit legii, evaluarea stărilor de fapt consumate în municipiul Oradea și raportarea lor la sistemul referințelor juridice care le stabilesc atribuțiile, în funcție de care să fie evidențiate răspunderile pentru necunoașterea pregătirii și neprevenirea acțiunilor ilegale.

2. Ministerul Internelor și Reformei Administrative să informeze asupra rezultatului și măsurilor dispuse în urma cercetării împrejurărilor de gravă omisiune și neglijență în exercitarea îndatoririlor de serviciu ale organelor din subordine care nu au fost prezente în stradă pentru apărarea ordinii legale.

Dorim să cunoaștem dacă domnul ministru este conștient ce alte evenimente grave se pot consuma pe teritoriul României, dacă în zona centrală a unei capitale de județ a fost posibilă o astfel de operațiune, fără ca nici o componentă a sistemului ordinii publice să se afle la datorie.

3. Ministrul Internelor și Reformei Administrative să se informeze cine și când va șterge noile denumiri atribuite străzilor din Oradea și ce măsuri va dispune pentru menținerea ordinii publice în municipiu, inclusiv pentru prevenirea unor astfel de evenimente în alte localități.

4. Directorul Serviciului Român de Informații să remită de îndată comisiilor de specialitate ale Parlamentului un documentar privind organizațiile naționalist-revizioniste maghiare care acționează împotriva unității și integrității teritoriale a României.

De asemenea, în cazul în care respectivele organizații au dobândit statut legal, să se anexeze și un exemplar al documentării necesare declanșării procedurilor legale de dizolvare a acestora, cu menționarea autorității sesizate.

5. Ministerul Public să se sesizeze in rem sub aspectul săvârșirii unor fapte susceptibile a întruni elemente constitutive ale unor infracțiuni contra siguranței statului, cum ar fi acțiunile împotriva ordinii constituționale și complotul - art. 166 indice 1 și art. 167 Cod penal.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Moțiuni împotriva cui?;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Moțiuni împotriva cui?"

Cum campania electorală din acest an coincide cu apariția primilor ghiocei, partidele politice din România au prins un elan mai ceva ca zmeul din poveștile din copilărie. Avem, prin urmare, parte de moțiuni simple pe bandă rulantă, care mai de care mai demne de neluat în seamă. Săptămâna și moțiunea, cam acesta a devenit sloganul cu care atât PD-L cât și PSD au demarat începutul competiției electorale.

De la începutul sesiunii parlamentare, adică de o lună de zile, practic activitatea Parlamentului este blocată într-un punct extrem de important pentru momentul politic al alegerilor parlamentare din acest an. Teoretic, începând din acest an, ar trebui să alegem parlamentarii prin votarea acestora în colegii uninominale. Suntem opriți din cauză că moțiunile extrem de simple ale PD "minus L" și ale PSD au prioritate în fața oricărui act normativ. Ne învârtim astfel într-un cerc vicios, întreținut de conferințele de presă pompieristice ale domnilor Boc și Geoană. Dacă o să vorbesc despre responsabilitate în actul politic, am să par desuet. Tot ce îmi doresc în acest moment este să avem câteva săptămâni de discuții serioase în Parlament.

Se știe de către toată lumea că efectele juridice ale unei moțiuni simple sunt aproape inexistente. Nimic nu se schimbă, nimic nu se transformă. Oricum nimeni nu crede în demersul respectiv, iar singura pierdere este cea a timpului. În cazul în care așa-zisa opoziție și-ar dori să schimbe ceva, ar putea foarte bine să depună o moțiune de cenzură la adresa actualului Guvern. Dar nu o face. Un argument destul de pertinent la ceea ce afirmam la început: toate aceste demersuri sunt jocuri de imagine în ochii electoratului.

Mai este puțin timp până la alegerile locale. Nu-i greu de observat, se simte în aer. Eu îmi exprim de pe acum opțiunea, în calitate de reprezentant al Partidului Național Liberal, către toate partidele, de a folosi mijloace curate pentru campanie. Propun o competiție și nu o luptă, competiție în care să se compare proiecte de guvernare locală. Voi dezaproba public orice metode de manipulare care nu au de-a face cu aceste principii.

    Daniel Buda - declarație politică intitulată Spectacol marca P.S.D.;

Domnul Daniel Buda:

"Spectacol marca PSD..."

Faptul că de ceva vreme PSD-ul se află într-o situație dificilă, nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni. Faptul că nu vedem altceva decât chinul mersului pe sârmă al circarilor PSD și figurația de pe scena politică a liderului Mircea Geoană, nu ne poate provoca decât ilaritate și nicidecum suspans.

După astfel de tentative eșuate de reformă, pe fondul nemulțumirilor existente în partid, cauzate de slabele rezultate obținute la ultimele alegeri sau de scăderea continuă reflectată în sondaje, PSD-ul a înțeles că a sosit vremea restaurației. Cum a ales să facă asta? Simplu: celebra zicală românească, cu scoaterea hainelor de la naftalină, se aplică cu brio și în cazul PSD-ului. Revenirea unor foști lideri în linia I sugerează, în ciuda sensului de bază al cuvântului, că o reformă poate fi făcută și cu ajutorul vechiturilor.

Cele 418 voturi, cu care a fost înscăunat Adrian Năstase, l-au făcut pe acesta să mulțumească tuturor pentru dovada de încredere acordată, uitând parcă de faptul că aceia care acum i-au acordat un vot de încredere, i-au acordat și unul de neîncredere în urmă cu 4 ani.

Victoria moșierului din Zambaccian se dovedește a fi o veritabilă înfrângere a lui Geoană. De acum încolo acesta va trebui să împartă supremația nu doar cu mult stimabilul «păpușar» Iliescu, ci și cu Miron Mitrea și ai lui baroni locali, și mai ales cu Adrian Nastase. Ba, mai mult, intrarea acestuia din urmă ar putea fi semnul de debarcare a lui Geoană.

Marea problemă în ceea ce privește reîntoarcerea lui Năstase, în afară de cea de ordin moral, este cea de ordin practic. PSD-ul și-a terminat rezerva de cadre. Pepiniera cu politicieni a partidului a secat. Se spune că reîntoarcerea acestuia în staff-ul de conducere al PSD ar avea o menire precisă: aceea de a ridica partidul în sondaje și de a spori încrederea electoratului în partid. Cum se poate realiza asta? Numai în felul în care a și reușit să ajungă pe culmi. Mai pot oare miza românii pe o carte deja jucată? Oare ne mai confruntăm cu același tip de electorat ca acum 5-7 ani? Nu! trist este că PSD-ul nu își dă seama de asta.

Într-o țară normală, întoarcerea lui Adrian Năstase ar fi fost de neconceput. Într-o democrație care se respectă, fostul lider al PSD ar fi rămas în rezervă până la sentința finală, abia apoi s-ar fi putut întoarce în linia I. Însă, vorbim despre România, în care această reîntoarcere este de fapt o afacere de partid și nu una de interes național. Dacă soluția de compromis a PSD-ului este să îl aducă înapoi la conducere pe Năstase, înseamnă că România se află într-o situație dramatică.

Dacă actualul și în curând foarte probabil fostul lider, Mircea Geoană, ar fi avut cu adevărat stofă de lider, Adrian Năstase nu ar mai fi avut nicio șansă de a reveni. Și, deși i s-au pus tot felul de bețe în roate, acesta se încăpățânează să revină în politică, susținut de altfel, de aproape, de maestrul păpușar și reușind să formeze o echipă "invincibilă" în ale umorului de circ ... însă, din păcate, asistăm la un spectacol tragic, în care spectatorii, în speță, electoratul român, devin bătaia de joc a circarilor!

    Petru Călian - declarație politică intitulată Abandonul școlar, între cauză și efect;

Domnul Petru Călian:

"Abandonul școlar, între cauză și efect"

La finele anului 2007, oficialii europeni au dat publicității un raport privind abandonul școlar. Dacă știam că în România rata acestui fenomen este mare, din păcate, acum avem dovada oficială: țara noastră se situează pe primele locuri ale clasamentului. Părăsirea prematură a sistemului educațional vine în contradicție cu principiile secolului XXI. Reforma în învățământ nu a reușit să stopeze sau măcar să diminueze rata abandonului școlar, care a ajuns la cote îngrijorătoare. Calitatea vieții, gradul de cultură al părinților, nivelul de trai și alte aspecte participă și ele la încurajarea elevului de a renunța la școală încă din ciclul primar.

Perioada postdecembristă a venit cu noi soluții pentru sporirea calității în învățământ, însă se pare că programele educaționale, pentru a fi eficiente, trebuie să depășească granițele unităților de învățământ și să pătrundă în universul de acasă al copilului, în cadrul familial și în mediul în care acesta se formează ca structură umană. personalul didactic calificat s-a văzut ineficient, în condițiile în care întreaga lor activitate s-a axat pe elevul din bancă și nu pe copilul pe care îl așteaptă acasă munca și alte responsabilități. În zonele defavorizate și în mediul rural întâlnești "copii-adulți", zâmbete triste ale unor ființe care s-au maturizat prea devreme. Accesul la educație le este îngrădit acestor copii care muncesc pământul cot la cot cu cei mari sau se lovesc de mentalitatea părinților care consideră școala o formă ineficientă și fără perspectivă pentru viitor. Indiferent de mediu, cauzele și motivațiile sunt aceleași: dezorganizarea familiei, sărăcia, tulburări de comportament, vagabondajul și alți asemenea factori.

Potrivit Strategiei de la Lisabona, Comisia Europeană și-a propus ca până în anul 2010 să reducă considerabil numărul de elevi care abandonează devreme școala. Educația și instruirea sunt două concepte vitale pentru atingerea scopurilor stabilite. Ca să ne alăturăm efortului Uniunii, trebuie să facem și noi sacrificii și să investim în viitor. Un prim pas este înlăturarea lipsei de perspectivă privind angajarea după terminarea studiilor, în special în zonele unde acest concept a impulsionat copiii să trudească alături de părinți la muncile grele ale câmpului.

Dacă facem o incursiune în trecut, când accesul la educație era "rezervat" unei anumite categorii sociale, vedem că și în prezent, o parte a societății noastre se confruntă cu idei similare. Altădată, copiii își potoleau setea de cunoaștere citind cu ardoare fiecare cărticică care le trecea prin mână, însă copiii zilelor noastre nu sunt stimulați spre informare, în condițiile în care sistemul educațional este gratuit. Abandonul școlar este asemenea unei bombe cu efect întârziat pentru societatea românească, nivelul de cultură al poporului se reflectă în istoria națiunii.

Importanța educației nu trebuie tratată cu superficialitate, deoarece lipsa interesului pentru formarea celor mici poate produce adevărate crize economice. Mâna de lucru calificată va dispărea treptat și ne vom confrunta cu efecte grave și pe termen lung ale lipsei de formare profesională.

Atitudinea colectivă în raport cu educarea copiilor noștri trebuie să genereze soluții rapide și prompte pentru a preîntâmpina un fapt care ulterior va fi greu de redresat.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică cu titlul Guvernul repetent;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Guvernul repetent"

în aceste zile, în cinci județe din nordul țării au fost inundații cu efecte grave pentru gospodăriile oamenilor și care se datorează în mare parte incompetenței și indiferenței autorităților de gospodărire a apei de la nivel local, cât și Ministerului Mediului.

Un exemplu concret în acest caz îl reprezintă comuna Coșbuc din județul Bistrița-Năsăud, unde în ultimii ani, inundațiile s-au repetat cu regularitate cam în aceeași perioadă de timp.

Și, cu toate că atât autoritățile județene competente în soluționarea cauzei în speță, Autoritatea de Gospodărire a Apei cât și Ministerul Mediului au fost informate, ba, mai mult, s-a depus și un proiect pentru realizarea unor lucrări de îndiguire pentru ca apa să nu mai inunde gospodăriile oamenilor, nimeni nu a luat nicio măsură, uitând cu totul de problemă și lăsându-i pe acei oameni de izbeliște.

Astfel, autoritățile competente în soluționarea situației create, în loc să ia măsuri concrete care să ducă la rezolvarea problemei, s-au erijat în rolul de analiști pe toate posturile de televiziune, explicând care de care mai cu patos despre cauzele acestei situații, dar despre soluții au uitat cu desăvârșire.

Situații similare de pasivitate a autorităților se regăsesc în toate județele afectate, astfel că inacțiunea a fost ridicată la rang de politică națională. Deși știau foarte bine în urma informărilor realizate de autoritățile locale cât și a proiectelor depuse că datorită creșterii debitului unor râuri datorat dezghețului din zonele de munte, în această perioadă, inundațiile se vor repeta an de an, dar nu au luat nici o măsură, încât se poate afirma cu toată convingerea că adevărata cauză a inundațiilor din aceste zone o reprezintă indiferența autorităților.

În concluzie, întrebarea care se pune este: dacă acest guvern nu se ocupă cu rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă populația, atunci cu ce se ocupă?

    Petre Străchinaru - declarație politică intitulată Automodel de autonomie: modelul economic UDMR (speță județul Covasna);

Domnul Petre Străchinaru:

"Automodel de autonomie: modelul economic UDMR (speță județul Covasna)"

În modelele lor de autonomie prezentate în serial de la tribuna Camerei Deputaților, colegii noștri din UDMR, deputați în circumscripția electorală Covasna, ne propăvăduiesc cu exaltare boom-urile economice și paradisul investitorilor de pe alte meleaguri. Este, cred, important să cunoașteți și cum au transpus în practică aceste deziderate în zona pe care o domină monoetnic din punct de vedere administrativ.

Județul Covasna a ajuns la tristul record de a deține ultima poziție în aproape toate clasamentele care vizează activitatea economică. Luând, de exemplu, ca reper nivelul investițiilor străine directe în județ din ultimii trei ani, avem următoarea imagine: investițiile per cap de locuitor în județul Covasna au fost, comparativ cu media națională de 200, 600, respectiv, 1.000 de ori mai mici! O curbă descendentă care nu mai are nevoie de niciun comentariu.

Oare de ce nu au deputații UDMR inspirația să vorbească despre modelul de autonomie economică implementat în județul Covasna de către formațiunea pe care ei o reprezintă în Parlamentul României?

Având în vedere lipsa totală programatică a dorinței acestora de ridicare economică a zonei, de ce nu aduc în discuție politica falimentară și de descurajare a investițiilor dusă de către autoritățile locale, care au înțeles democrația doar ca pe un instrument de manipulare politică și etnică a cetățenilor județului.

Este o politică izolaționistă, dusă cu bună știință, în vederea "îndoctrinării" și fidelizării unui electorat ce cade victimă intereselor materiale și ideologice ale celor din grupul ce se erijează în singurii reprezentanți ai acestei zone, pe care și-o doresc subordonată etnocratic.

    Costică Macaleți - declarație politică intitulată În timp ce 96,5% dintre țărani nu au obținut niciodată fonduri europene, venitul unui țăran din România este de un leu pe zi;

Domnul Costică Macaleți:

"În timp ce 96,5% dintre țărani nu au obținut niciodată fonduri europene, venitul unui țăran din România este de un leu pe zi"

Declarația mea politică de azi se referă la situația gravă în care se găsesc acum locuitorii mediului rural.

Conform Barometrului rural pentru 2007, realizat la cererea Agenției pentru Strategii Guvernamentale, în condițiile în care România are procentul cel mai mare de populație din Europa angrenat în agricultură - 35%, trei sferturi dintre românii care locuiesc în mediul rural nu au toaletă în casă, în jumătate din sate nu există rețea de apă potabilă, în vreme ce producția obținută de gospodării este folosită covârșitor pentru propriul consum. În același timp, marea majoritate a agricultorilor se mulțumesc cu subvențiile de stat și nu au niciun fel de proiecte de viitor. În medie, fiecare agricultor a investit anul trecut 2.000 de lei și a câștigat 2.400 de lei, adică 33 de lei pe lună sau un leu pe zi.

Aproape jumătate dintre țăranii români sunt preocupați de cerințele U.E. Cu toate acestea, o majoritate covârșitoare dintre repondenți, 96,5%, nu au obținut niciodată fonduri europene, iar 61% nici nu cred că le-ar putea obține. Peste trei sferturi dintre locuitorii satelor (78%) nu sunt interesați de accesarea fondurilor europene, iar din cei 14%, care ar vrea să folosească bani comunitari, destui nu știu cum să procedeze sau nu au încredere că ar putea avea șanse.

Valorificarea fondurilor de dezvoltare a mediului rural este pentru următorii trei ani de 8 miliarde de euro, dar deocamdată nu s-a găsit o cale de comunicare cu oamenii de la țară prin care aceștia să fie încurajați și ajutați să facă proiecte.

În același timp, fermierii români susțin că nu au banii necesari pentru a începe campaniile agricole de primăvară și acuză Guvernul că nu le pune la dispoziție subvențiile de la Uniunea Europeană, motiv pentru care, de luna viitoare, vor declanșa proteste, atât la București, cât și la Bruxelles.

Fermierii se plâng că accizele pe motorină sunt prea mari, iar subvenția de un leu pe litru, dată de stat, e prea mică. Fermierii se mai plâng și de faptul că nu au primit încă subvențiile de 80 de euro pe hectar de la Uniunea Europeană.

Ministrul agriculturii, Dacian Cioloș, a anunțat că plata subvențiilor ar putea începe luna viitoare, deși inițial se stabilise ca fermierii să intre în posesia banilor încă de acum câteva luni. Cioloș susține că principala cauză a acestei întârzieri este ineficiența administrativă a Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură.

Iată numai câteva din aspectele îngrijorătoare care fac din viitorul agriculturii unul de coșmar pentru țăranii români! Iată de asemenea de ce facem un apel la Guvernul României ca măcar în al 12-lea ceas să ia în considerare gravele probleme cu care se confruntă țăranii români și să gestioneze cu mai multă responsabilitate aceste probleme ale unei largi categorii de populație, al cărui standard de viață este sub orice critică!

    Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Chibzuință bugetară sau pomeni electorale?;

Domnul Viorel Pupeză:

"Chibzuință bugetară sau pomeni electorale?"

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu anunța de ceva vreme că 2008 nu va reprezenta anul "pomenilor electorale", dimpotrivă Guvernul și-a propus adoptarea unor politici extrem de prudente, sub deviza "chibzuinței bugetare". Totuși, pare greu de crezut că președintele Partidului Național Liberal nu va încerca să-i mulțumească pe tot mai mulți români. În lupta electorală ce se anunță, Guvernul liberal va folosi tot arsenalul din dotare și asta cu un preț major, pe care România îl va resimți în perioada post 2008.

Starea de euforie legată de cheltuielile pe care Guvernul intenționează să le facă în perspectiva anului electoral 2008 trebuie stopată. Executivul este în pericol să încalce, în acest an, prevederile Uniunii Europene referitoare la deficitul bugetar, care ar putea depăși 3%.

Reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,1 miliarde euro a fost deja anunțată de ministrul economiei și finanțelor pentru rectificarea din martie. Chiar dacă s-a declarat că nu se intenționează reducerea cheltuielilor de investiții, deja apar primele semnale ale cheltuirii iraționale a fondurilor. Nici nu am trecut de primul trimestru și deja Compania națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale anunță că fondurile prevăzute în 2008 pentru Autostrada Transilvania au fost epuizate.

Toate aceste efecte sunt o dovadă clară că Guvernul Tăriceanu a promovat o utilizare frauduloasă a resurselor publice pe criterii politice subiective. Fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziția Guvernului, a fost transformat, în acest mandat, într-un veritabil fond de premiere, devenind o adevărată mană cerească pentru primarii portocalii.

Alocările financiare directe prin intermediul bugetelor unor ministere sau modalitățile subtile, dar nu mai puțin eficiente de direcționare centralizată - fonduri pentru școli, unități de asistență socială, biserici, drumuri comunale, poduri și podețe - determină Guvernul, în cel de-al doisprezecelea ceas, să închidă robinetul cu prețul stopării sau "temperării" elanului unor investiții majore pentru România. După ce au recurs, timp de trei ani, la astfel de procedee, mai nou, Ministerul Economiei și Finanțelor obligă ordonatorii principali de credite și autoritățile locale să aibă o execuție bugetară ritmică, fiind acceptate abateri limitate ale sumelor cheltuite de la lună la lună.

Și am putea crede că guvernanții chiar vor fi chibzuiți cu fondurile bugetare și nu vor marșa, în 2008, pe pomenile electorale, dacă săptămâna trecută nu ar fi fost aprobată și acordarea unui ajutor suplimentar pentru populația care folosește, pentru încălzirea locuinței, gaze naturale. Dovadă că acest ajutor nu este altceva decât o măsură de atragere a capitalului electoral este faptul că aceste stimulente vor fi împărțite prin pixul directorilor de la direcțiile județene de muncă, iar plata se va face în conturi sau prin mandat poștal, iar nu prin compensarea facturilor de gaz. Altfel spus, Guvernul ia cu o mână și dă cu două pentru a-și majora procentele, măcar în sondajele preliminare.

    Florin Iordache - declarație politică cu titlul Introducerea votului uninominal - o necesitate a politicii din România;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică: "Introducerea votului uninominal - o necesitate a politicii din România".

În această perioadă, opinia publică este tot mai interesată de reforma clasei politice românești.

Una dintre modalitățile pentru realizarea acestui deziderat este adoptarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului prin vot uninominal.

P.S.D.-ul a fost primul partid care, în 2005, a inițiat un astfel de proiect de lege care prevedea alegerea în colegii uninominale în două tururi de scrutin.

Actualul proiect aflat în dezbaterea Camerei Deputaților rezolvă problema în discuție și, mai mult, propune ca și alegerea președinților consiliilor județene să fie realizată prin vot uninominal.

Numai așa, începând cu primarul, președintele consiliului județean, dar și cu deputatul sau senatorul dintr-o circumscripție electorală, cetățenii vor fi mai bine reprezentați, iar cei vizați vor fi mai implicați în problemele locale, reforma clasei politice realizându-se astfel pe deplin.

    Liviu Alexandru Miroșeanu - declarație politică intitulată Taxa de primă înmatriculare - o încăpățânare a Guvernului Tăriceanu;

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Declarație politică: "Taxa de primă înmatriculare - o încăpățânare a Guvernului Tăriceanu".

Imediat după intrarea României în Uniunea Europeană, unul din obiectivele principale ar fi trebuit să fie armonizarea legislației românești cu legislația comunitară.

Ne aflăm, însă, în situația în care Guvernul Tăriceanu se încăpățânează să mențină în funcțiune o taxă considerată de Comisia Europeană ca fiind injustă față de cetățean.

Poziția PD-L privind această chestiune a fost de la început una fermă, considerând că o politică pentru cetățean presupune ca acesta să se poată bucura de avantajele conferite de piața Uniunii Europene, prin crearea cadrului legal necesar, în vederea asigurării condițiilor legale, în raport cu cetățenii celorlalte țări membre ale Uniunii Europene.

Impunerea acestei taxe, având în vedere posibilitățile și așa reduse, îi poziționează pe cetățenii români într-o situație discriminatorie, reducându-le șansele de achiziționare a unui autoturism.

Modificarea titulaturii, din taxă de primă înmatriculare în taxă de mediu, este doar o diversiune care nu poate păcăli pe nimeni, cunoscut fiind faptul că una din metodele cele mai eficiente de protecție a mediului prin reducerea noxelor o reprezintă înnoirea parcului auto, menținerea acestei taxe fiind o frână în ceea ce privește îndeplinirea acestui obiectiv.

Având în vedere toate aceste considerente, cerem Guvernului Tăriceanu, în termenul cel mai scurt:

  1. eliminarea acestei taxe nerelevante;
  2. returnarea imediată a banilor colectați ilegal.
    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Problemele fiscale și sociale ale României;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică: "Problemele fiscale și sociale ale României".

Cota unică a fost o momeală prin care liberalii și democrații au intrat în posesia multor voturi. Relaxarea fiscală părea o măsură care va aduce multiple avantaje tuturor păturilor sociale. Totuși, după mai bine de 3 ani, România are cel mai mare număr de impozite din Uniunea Europeană. Insuficiența veniturilor colectate prin cota unică a dus la crearea unor taxe aberante, precum cele pe cadouri și pe înmormântări. Cetățenii cu venituri mici și medii au pierdut prin acest sistem de percepere a dărilor către stat.

Impozitare progresivă sau impozitare uniformă, aceasta este noua dilemă care frământă pe specialiști, iar clasa politică și oamenii de stat au învățat rapid cum stă treaba cu democrația. Ei promit că această schimbare va aduce relansarea economică și prosperitatea la care românii n-au încetat să viseze.

Ca orice produs al interacțiuni lor umane, și impozitarea trebuie apreciată, în primul rând, din punct de vedere social, numai prin subordonarea criteriului eficienței (cum e mai bine) și criteriului social (cum e drept). Este adevărat că în sfera proprietății private poate exista interes pentru economisirea costurilor, deoarece numai în condiții de piață risipa este penalizată prin pierderi și, eventual, prin faliment. Totuși, statul trebuie să aibă mijloacele de a-i ajuta și pe cei nevoiași, pe defavorizații sociali, el trebuind să fie un participant activ în cadrul economiei din România.

În realitate, economia desemnează un sistem de interacțiuni voluntare între deținătorii drepturilor legitime de proprietate, iar în arhitectura acestui sistem, politicile guvernamentale nu fac decât să împartă avantaje pentru unii și dezavantaje pentru alții, de unde și natura inerent conflictuală a tuturor aranjamentelor bazate pe coerciție.

Guvernanții au maximizat avantajele rezultate din creșterea cheltuielilor publice pentru grupurile lor de interese, chiar cu prețul sacrificării dezvoltării economice, prin crearea sistematică de deficite și mari datorii publice. Mărimea și implicarea sectorului public trebuie să se bazeze pe "calcule de rentabilitate", deci economic, nu numai în funcție de interesele și programele politice câștigătoare, deci, electoral.

Distribuția echitabilă a veniturilor în societate se poate realiza prin alternanța guvernărilor liberale cu cele social-democrate, altfel pacea socială se poate transforma în revoltă.

    Minodora Cliveti - declarație politică intitulată Cât de bolnavi sunt copiii noștri? Și de ce?;

Doamna Minodora Cliveti:

"Cât de bolnavi sunt copiii noștri? Și de ce?"

O recentă audiere pe care am organizat-o cu autorități responsabile în domeniul sănătății mi-a dat prilejul să aflu o serie de date despre felul în care se face prevenție în sănătate la nivelul unităților școlare și care este stare de sănătate, în general, a copiilor noștri.

Datele sunt șocante: la vârste fragede, copiii noștri suferă de obezitate, de lipsa alarmantă de calciu, de cefalee, dismenoree, scolioză. Copiii noștri nu fac sport, un mare număr cerând să fie scutiți de orele de educație fizică sau aceste ore sunt folosite pentru a recupera alte materii... Există clase în care jumătate din elevi poartă ochelari sau ar trebui să poarte.

În școli funcționează automate de la care copiii noștri își procură băuturi dulci carbogazoase, atunci când diabetul, boala cu cea mai mare incidență în România, este o prioritate și printre copii. Aproape toate băncile pe care le găsim în sălile de școală românești sunt identice pentru elevii de la clasele primare la cele gimnaziale sau liceale, ignorându-se dimensiunile fizice ale elevilor din clase diferite. Elevii, mai ales cei mici, cară zilnic ghiozdane de câteva kilograme, în care își duc manualele și numeroasele caiete cerute de programă.

Din cele peste 1000 școli ale județului Bacău, în numai 20 funcționează cabinete stomatologice, și acestea având o marjă extrem de redusă de servicii gratuite pentru minori. "Omul este un animal care își sapă groapa cu dinții", spuneau anticii. Cei mai culți dintre noi sau elevii noștri știu dictonul, dar cariile dentare sunt un flagel școlar împotriva căruia nu știm să luptăm în mod gratuit, așa cum ar trebui să se întâmple într-o țară care are grijă de copiii ei.

Recent, mi s-a cerut să completez un chestionar al unei organizații de "hospital teachers" inițiată în Suedia și răspândită în numeroase țări ale lumii: profesorii aceștia au decis să se ocupe de elevii care sunt ținuți departe de școală pe perioada spitalizării. Sunt întrebată dacă avem un astfel de sistem, prin care copiii bolnavi sunt ajutați de profesori să țină pasul cu colegii lor în timp ce sunt sub tratament și, mai ales, să țină legătura cu procesul educațional.

În Franța s-a interzis desfacerea de produse care conțin zahăr în incinta școlilor și se experimentează meniuri echilibrate nutrițional și naturale în cantinele școlare.

Ce se întâmplă în România? Afirmăm interesul nostru major pentru binele copiilor noștri. Interesul superior al copilului este, nu-i așa, supremul nostru interes. Și ce facem pentru a ne educa copiii în spiritul unei vieți curate și sănătoase? Cum îi ajutăm pe copii să învețe să decidă în favoarea lor în materie de alimentație și sănătate? Cum îi ajutăm să decidă în legătură cu alimentația lor, când marea majoritate a mesajelor publicitare se referă la mâncare și se adresează mai ales copiilor? În SUA, s-a dat publicității rezultatul unei anchete care spune că un copil american este ținta a cel puțin 10 000 mesaje de acest tip pe an. În România, nimeni nu este interesat să facă o astfel de investigație.

Avem nevoie de copii sănătoși. Copiii noștri au nevoie de sănătate și de educație în respectul sănătății. Avem obligația să-i ajutăm să aleagă viața sănătoasă într-o perioadă extrem de complicată pentru noi toți și pentru planeta noastră. În acest domeniu, copiii noștri nu au decât drepturi, iar noi, adulții, nu avem decât obligații.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul Justiția română sub lupa Comisiei Europene;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Justiția română sub lupa Comisiei Europene"

Una dintre problemele care a fost în mod constant pe agenda opiniei publice din țară și în atenția Comisiei Europene, într-un mod și într-o manieră neplăcută, este situația din justiție. Conflictele de natură instituțională în acest domeniu reprezintă o demonstrație a caracterului superficial în care autoritățile au reușit să compatibilizeze practicile juridice și relațiile instituționale din domeniu, cu exigențele minime presupuse de postura unui stat de drept european. Din nefericire, nu este nevoie de foarte multe cunoștințe aplicate pentru a constata eșecul autorităților în managementul instituțiilor juridice, iar acest eșec pune în cauză însăși maniera în care am reușit să implementăm practicile și normele statului de drept.

Pentru statele europene, justiția este o componentă de bază a patrimoniului național și un mijloc de afirmare și exercitare a drepturilor și libertăților individuale, ca și o cale de promovare a intereselor comune. Urmărind dezbaterile asupra noului tratat european și insistența unor state de a-și păstra particularismul sistemului juridic vom înțelege cât de departe ne aflăm de aceste realități.

România a avut constant probleme cu aprofundarea normelor statului de drept și a separației puterilor în stat. Dincolo de introducerea sa în Constituție, principiul a fost socotit inaplicabil de către cetățeni, ca și ideea egalității în fața legii. Independența justiției s-a aflat și pe agenda negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, iar capitolul referitor la Justiție și Afaceri Interne a reprezentat una din cele mai dificile faze ale negocierilor.

Comisia Europeană a avut în vedere vulnerabilitățile României în domeniul justiției, chiar și după semnarea Tratatului de aderare și a menținut, în consecință, o anume presiune asupra autorităților, prin intermediul clauzei de salvgardare și a rapoartelor periodice de monitorizare. Aprecierea forurilor comunitare coincide în mare măsură cu aceea a cetățenilor români care, în ultimi ani, și-au pus speranțele mai mult în hotărârile instanțelor comunitare, decât în deciziile instanțelor naționale.

Raportul intermediar pe Justiție al Comisiei Europene din februarie artă că "situația din teren dă naștere la preocupări" și semnalează ca "în domenii-cheie cum ar fi lupta împotriva corupției la nivel înalt nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare". În același timp, comisia subliniază ca planul de acțiune al Guvernului român este lipsit de consecvență și are o serie de lacune.

Răspunsul găsit de România la aceste duble exigențe nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor niciuneia dintre părți. Ultimii trei ani au plasat justiția în centrul episoadelor conflictuale dintre diverse instituții ale statului. Dacă ne obișnuisem cu faptul că primitivismul oamenilor politici a transferat lupta împotriva corupției dintr-o atribuție a justiției într-un instrument al lupte politice, nimeni nu îndreptățește utilizarea instituțiilor specializate ale puterii judecătorești în anexe ale intereselor și revanșelor de partid. Legislația elaborată în contextul finalizării negocierilor din 2004, care limita drastic amestecul factorului politic în domeniul rezervat corpului de magistrați și parchetului, a fost modificată din inițiativa Guvernului, prin asumarea răspunderii.

Invocarea anticorupției și orgoliile personale au făcut ca întreg efortul de eficientizare a funcționării justiției să cadă în derizoriu. Spre deosebire de echivalentele europene, puterea a preferat să accentueze atribuțiile Parchetelor, acordându-le puteri susceptibile să genereze abuzuri. Acțiunile acestora din urmă au determinat suspiciuni de partizanat politic, iar finalitatea în cazul marilor dosare de corupție este incertă.

Impresia este că România a făcut imenși pași înapoi, independent de chestiunile tehnice și procedurale, care trebuie să rămână la îndemâna cunoscătorilor, factorii politici și sociali vor trebui să facă față deficitului de credibilitate cu care se confruntă justiția românească. Acesta se adaugă mai vechilor carențe legate de eficiență, semnalate în rapoartele de specialitate. Sper să nu ne confruntăm cu o nouă clauză de salvgardare, deși aceasta poate fi oricând avută în vedere de către cei care monitorizează România. Statul se află însă implicat în procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde România înregistrează un nefast loc fruntaș la procese pierdute. Cu cât justiția română va fi mai decredibilizată, cu atât instanțele străine vor avea temeiuri mai serioase să recepteze punctele de vedere ale contestatarilor hotărârilor sale.

    Gheorghe Chiper - declarație politică în domeniul cercetării agricole cu titlul Stațiunile - ignorate și nefinanțate, terenurile tot mai restrânse.

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică în domeniul cercetării agricole "Stațiunile - ignorate și nefinanțate; terenurile tot mai restrânse"

În legătură cu domeniul cercetării agricole, două categorii de probleme tind să devină cronice: a) stațiunile - altădată mândria cercetării românești, cu un inestimabil patrimoniu material și intelectual - se constată că sunt tot mai neajutorate, slab finanțate și oarecum abandonate de specialiști și guvernanți: b) proiectul de lege care asigură cadrul activității de cercetare se prezintă spre dezbatere în Parlament în mod periodic, în momentele electorale, dar aprobarea lui se amână nejustificat, în timp ce legile retrocedării terenurilor se aplică cu patos și în mod frecvent de pe suprafețele acestor stațiuni, văduvindu-le de principala lor bază de cercetare.

Trebuie arătat de la început că terenurile în cauză n-au aparținut, de regulă, celor care le revendică. Ele sunt însă amplasamente ideale pentru traficanții de terenuri, care, folosindu-se de permisivitatea actului normativ, de posibilitatea oferită de lege în baza căreia se pot acorda restituiri în natură și pentru alte localități, primesc titluri pe pământurile unităților de cercetare, indiferent unde au avut terenurile (sau dacă le-au avut vreodată ...)

Regretabil este faptul că aceste terenuri nu sunt protejate de astfel de practici, că nu se reușește interzicerea prin lege a diminuării suprafețelor agricole a unităților de cercetare, că - fapt și mai grav - aplicarea frenetică a legii retrocedărilor le aduce în situația de a nu mai avea obiect de activitate și fondul funciar necesar.

Sunt sugestive în acest sens situațiile create în partea de nord a Capitalei, unde deja s-a pierdut un mare patrimoniu pomicol, dar și în teritoriu, în toate județele, de fapt, pierderile materiale de terenuri, clădiri și alte dotări afectează zestrea tehnico-științifică a cercetării agricole, lăsând stațiunile de profil în voia sorții.

Soarta lor însă este tot mai grea, iar efectele asupra sectorului agricol tot mai evidente: nu mai avem soiuri și hibrizi autohtoni, nu mai avem toată baza genetică creată în țară în decursul timpului, nu mai putem experimenta creațiile noastre proprii. Produsele alimentare, în stare naturală sau procesate, sunt în proporție nejustificat de mare aduse din import. În consecință - nu mai sunt necesare nici unitățile de cercetare agricolă, s-ar putea spune.

Și, totuși, nu trebuie abandonat acest sector. Degradarea activității de cercetare agricolă este o nesăbuință care trebuie oprită. Iată de ce măsurile preconizate de P.S.D. pentru stoparea declinului și revitalizarea unităților de profil - pe centre de cercetare și stațiuni de cercetare-dezvoltare - constituie o măsură salutară și absolut necesară. Actele normative pregătite în acest sens, care prevăd reorganizarea unităților pe domenii, specialități și în teritoriu, precum și sprijinul financiar preconizat - toate sunt demersuri la care se impune a subscrie și celelalte grupuri parlamentare, precum și Guvernul României.

  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului (rămas pentru votul final); aprobarea prelungirii programului de lucru.  

(Ședința este condusă în continuare de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 186 sunt absenți 144, dintre care 12 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele înregistrate pe ordinea de zi, urmând ca la ora 12,30 să avem votul final.

Suntem la pct.8, Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat tacit de către Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea Propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a președintelui României, alegerile autorităților administrației publice locale, finanțarea campaniilor electorale și alegerea europarlamentarilor.

Suntem în procedură de urgență.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Dau cuvântul inițiatorilor, inițiatori fiind, dacă nu greșesc, chiar comisia. O să rog ca după aceea comisia să ne prezinte și raportul.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În calitate de președinte al Comisiei comune a Camerei Deputaților și a Senatului pentru adoptarea legislației electorale, doresc să prezint în același timp și în foarte scurt timp atât proiectul de lege, cât și raportul.

Comisia este într-adevăr inițiator, așa cum este cutuma în astfel de cazuri. Este un proiect care a fost însușit ca o opțiune politică de către majoritatea partidelor politice parlamentare, lucru care s-a văzut și în cursul dezbaterilor din comisie, precum și la votul final asupra raportului în comisia pe care o conduc.

Este vorba de un proiect care îndeplinește, în opinia noastră, cele două condiții esențiale pentru modificarea legislației electorale, și anume:

  • în primul rând, votul uninominal pentru alegerea senatorilor și deputaților;
  • în al doilea rând, o reprezentare proporțională în Parlament, astfel încât un număr cât mai mic de cetățeni să fie excluși de la reprezentarea parlamentară.

Potrivit dispozițiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Comisia a analizat amendamentele depuse, în ședințele din 20 și 26 februarie, în prezența majorității membrilor comisiei. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și susținerea Guvernului.

Senatul a adoptat acest proiect de lege prin adoptare tacită.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu 12 voturi pentru și un vot împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege menționat cu amendamentele admise redate în Anexa nr.1 și amendamentele respinse în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am să-l rog pe ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul să ne prezinte și punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Așa cum este menționat și în raportul comisiei, Guvernul susține acest proiect de lege, fără propuneri și observații.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Ați epuizat toate cele trei posturi.

Dezbateri generale.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Am să rog colegii care doresc să intervină la dezbateri generale să mă sesizeze, din partea grupurilor, bineînțeles, fiind procedură de urgență.

Vă rog domnule deputat, aveți cuvântul.

Aștept și alte înscrieri la cuvânt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Iată că astăzi, după aproape 10 ani de dezbateri în simpozioane, în conferințe, inclusiv conferințe de presă, și respectiv după un an și jumătate în cadrul Comisiei de cod electoral, s-a ajuns la dezbaterea în plenul Camerei, în calitatea sa de Cameră decizională, a Legii privind alegerea Camerei Deputaților, alegerea Senatului și, după știința Grupului parlamentar al P.S.D., și alegerea președinților consiliilor județene.

Votul uninominal.

Jean-Jacques Rousseau preciza foarte clar la timpul respectiv că "poporul dorește totdeauna binele, dar nu totdeauna știe să-l caute".

Iată că mass-media, partidele, comunicatorii partidelor au reușit să impună pe agenda cetățeanului așa-numitul "vot uninominal". 66 - 68% dintre cetățeni, prin sondaje, doresc votul uninominal. 81,36% din cei 26,51% prezenți la referendumul inițiat de președintele României doresc votul uninominal.

În literatura de specialitate, cei care se ocupă cu aceste probleme de extremă importanță pentru structurarea unei democrații spun că votul uninominal nu există, ci că există scrutinul majoritar uninominal, care poate fi de mai multe feluri. În fond, ce înțelege cetățeanul și specialistul prin vot uninominal?

Cu bunăvoința dumneavoastră, voi preciza foarte scurt aceste noțiuni, nu pentru a le înțelege noi, care le înțelegem, dar unii dintre noi nu le pricepem și de aceea probabil că nici nu vor vota.

Cel mai adesea, sistemul uninominal desemnează o procedură majoritară, adică primul sosit ia totul. Este în Marea Britanie, într-un singur tur; el este puțin îndulcit în Franța, în două tururi, care este și inițiativa Partidului Social Democrat; Partidul Social Democrat a strâns peste 1 milion de voturi pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, prin vot, scrutinul majoritar în două tururi, ca la primari. Această inițiativă, pe care Anghel Stanciu, împreună cu colegii săi de la Partidul Social Democrat au susținut-o în Comisia de cod electoral, a fost respinsă cu voturile distinșilor colegi de la Partidul Național Liberal și Partidul Democrat.

De aceea, o să revenim și o să vedeți compromisurile de care am fost în stare pentru realizarea unei idei mari.

Ce înțelege cetățeanul prin votul uninominal? El înțelege un singur lucru: nu mai vrea liste. vrea să voteze oameni și nu liste. Acesta este sloganul zilei.

Ca atare, având în vedere respingerea categorică și vehementă din Comisia de cod electoral a variantei Partidului Social Democrat, de votare a Senatului și Camerei Deputaților ca la primari, chiar dacă inițiativa a fost preluată după aceea de președinte și respectiv de Partidul Democrat-Liberal, realizarea unei majorități, care să impună un sistem adecvat momentului actual, a necesitat din partea Partidului Social Democrat o găsire a unei noi soluții, iar soluția este cea pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, în care am căutat următoarele:

  • să avem 43 de circumscripții electorale (42 în România și una în străinătate);
  • să avem un număr de colegii în circumscripție egal cu numărul de candidați (câți deputați atâtea colegii, câți senatori atâtea colegii);
  • să păstrăm șansele românilor din Harghita și Covasna de a fi reprezentați în Parlament.

De aceea, am achiesat la propunerea colegilor noștri de la U.D.M.R., P.N.L. și P.D., de a menține norma de reprezentare 70.000 și, respectiv, 160.000.

Totodată, am dat o șansă și pluripartidismului, care este specificat în Constituție, spre a fi reprezentate toate curentele de opinie în Parlamentul României. Și, ca atare, am acceptat, deși Partidul Social Democrat a susținut să fie numai un singur prag, cel de 5%, cât a fost până acum, noi am acceptat și pragul alternativ, este drept, nu în forma în care am dorit noi, ci în forma în care a necesitat un compromis, de șase mandate pentru Camera Deputaților și trei mandate de senatori, renunțând la condiția de 50% plus 1.

Totodată, încercând să găsim o soluție între a vota oameni și nu liste, și totodată a fi reprezentați în Parlament aceste curente politice, am acceptat și ideea proporționalității, în sensul că numărul de voturi exprimate să se regăsească în cele două Camere în numărul de mandate. De aceea, sistemul acesta de vot uninominal are finalitate proporțională, în așa fel încât să pierdem cât mai puține voturi sau, în limbaj de specialitate, să nu avem o distorsiune.

Având în vedere aceste principii, noi vom sprijini proiectul pe care l-am inițiat și care este efectiv în substanța sa rodul muncii, chibzuinței și strădaniei Partidului Social Democrat, spre a demonstra că tot ceea ce s-a spus în presă este total neadevărat, că am fi împotriva votului uninominal. Am fost cei care l-am propus, cei care l-am susținut, cei care am găsit cheia deblocării acestei soluții de vot uninominal. Suntem cei care vă propunem și votul pentru consilierii județeni, despre care o să vorbească foarte bine distinsul nostru coleg Victor Ponta.

Închei, spunând următorul lucru: votul uninominal trebuie să inducă responsabilitatea parlamentarilor față de alegători, prin contribuția acestora la rezolvarea problemelor concrete ale comunităților din colegiul uninominal respectiv.

Responsabilitatea parlamentarului poate fi asumată numai prin asumarea de către el a problemelor curente ale localităților care se găsesc în colegiul uninominal.

Trebuie să se realizeze o echipă între primar, între consilier și parlamentarul din colegiul uninominal. Dacă nu se va realiza această echipă, în care triada primar-consilier-parlamentar să găsească soluțiile pentru rezolvarea problemelor concrete ale cetățenilor, atunci introducerea votului uninominal nu va duce la nicio reformă și performanță politică și administrativă. Va fi o formă fără fond.

De aceea, cred că votul uninominal nu va fi ceea ce cred unii: scoală-te tu, să mă așez eu, și va fi efectiv o modalitate concretă de legare "a parlamentarului de glie, de cetățean".

În felul acesta, următorul pas pe care-l propun, în perspectivă, va fi acela de a modifica atribuțiunile parlamentarului, care sunt cuprinse în Constituție. Pentru că, în aceste condiții în care parlamentarul are atribuțiunile pe care le are, el nu va putea să devină un factor de coagulare a cetățenilor, a primarilor și consiliului, pentru a crește eficiența administrativă, politică și economică.

Vă invit, stimați colegi, să facem acest pas mic pentru noi și pas mare pentru România. Să votăm votul uninominal și, evident, să plecăm satisfăcuți acasă, că am făcut un lucru bun cu mâna noastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnilor miniștri,

Într-adevăr, așa cum a spus și colegul nostru, suntem astăzi în fața unei decizii pe care de mult ne propunem să o luăm. Unii chiar ne propunem, alții doar mimăm că o propunem.

Dincolo de toate populismele politicii românești, astăzi încercăm să dăm votul nostru pentru ceea ce, într-adevăr, în toate sondajele de opinie românii doresc: votul uninominal.

Până acum a existat votul pe liste, pentru frageda democrație de după 1990. Cred că suntem cu toții de acord că acest vot pe liste a fost benefic și aceasta datorită faptului că în urma votului pe liste scena politică s-a stabilizat, s-au întărit câteva partide politice. Vreau să vă gândiți la ceea ce se întâmpla în anul 1992 și câte partide erau pe scena politică. Votul pe liste a dus la stabilizarea acestei scene și la rămânerea unui număr mult mai mic de partide politice.

Chiar dacă nu am ajuns la o maturitate a democrației în România, considerăm că după 17 ani de tranziție a venit vremea votului uninominal.

Au fost mai multe păreri: președintele Traian Băsescu a venit cu propunerea votului uninominal în două tururi. Nu are sens să mai discutăm că acest tip de vot uninominal nu există nicăieri în Europa. Sunt două variante aici, dacă doriți. Eu mi-aș dori să cred că domnul Traian Băsescu a propus acest tip de vot, pentru a se ajunge la o soluție corectă, dar chiar dacă mi-aș dori să cred asta, mie mi-e teamă că domnul Traian Băsescu a propus acest tip de vot, tocmai pentru a nu se putea ajunge niciodată la votul uninominal. Pentru că, eu repet, și în această sală, dar mai ales în afara ei, există încă mulți care declară sus și tare că-și doresc votul uninominal, dar în realitate pe de o parte le este frică de acesta, iar pe de altă parte nu-l doresc deloc.

Stimați colegi, mai avem o mare problemă, cea a președinților consiliilor județene. Sunt cu totul adeptul acestui tip de vot uninominal și în cazul președinților consiliilor județene, dar totuși nu văd cum am putea răspunde în fața cetățenilor României, dacă noi, deputații, am vota azi aici o lege care, dintr-un motiv sau altul, poate chiar de cei mai vajnici susținători ai uninominalului, ar fi mâine atacată la Curtea Constituțională, lucru care ar duce la imposibilitatea ca la viitoarele alegeri parlamentare să avem vot uninominal.

Așa încât, vă propun, încă o dată, cu maturitate, să votăm astăzi Legea votului uninominal, fără a vota și prevederea ca președinții consiliilor județene să fie aleși prin acest tip de vot, și în cel mai scurt timp, într-o altă lege, să votăm ca președinții consiliilor județene să fie votați prin vot uninominal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucur că, spre deosebire de alte ședințe, în care legi importante trec prin fața plenului, existând o prezență redusă, mă bucur că astăzi sunt foarte mulți colegi deputați. Și mă bucur pentru că probabil astăzi Parlamentul României, prin Camera Deputaților, Camera decizională, este pe cale să adopte probabil cea mai importantă lege pentru actuala legislatură parlamentară.

Nu este vorba numai despre împlinirea unui vis al multor români, acela ca viitorii parlamentari să fie aleși prin vot uninominal. Cred, înainte de toate, că adoptarea unei asemenea legi va duce la o calitate mai mare a actului legislativ, la o prezență mai reprezentativă și mai importantă în forul legislativ al țării și, nu în ultimul rând, probabil, că problemele și interesele cetățenilor, de multe ori călcate în picioare de un Parlament mult prea mult interesat de jocurile politice, să se gândească în primul rând la cei care i-au trimis pe parlamentari acolo.

Partidul Democrat-Liberal nu a fost niciun moment frâna introducerii votului uninominal. Și dacă vreți, printr-o asociere sufletească, chiar liderul spiritual al partidului nostru, președintele României, domnul Traian Băsescu ... (Zumzete și vociferări), a venit în urmă cu un an aici, în fața Camerelor reunite, și v-a sugerat, domnilor colegi, să puneți mai mult accent pe introducerea votului uninominal.

Nu v-a plăcut atunci acest lucru. Mai mult decât atât, tot din inițiativa președintelui, în noiembrie 2007, cetățenii au fost convocați la un referendum pe tema introducerii votului uninominal. Și atunci, ca în toate sondajele pe care le-ați evocat aici, cetățenii au spus că este nevoie de votul uninominal.

Partidul Democrat-Liberal va vota această inițiativă, deși trebuie s-o spunem, că după referendum punctul nostru de vedere a fost că cea mai bună soluție ar fi scrutinul majoritar în două tururi.

Ne pare rău că după referendum și după ce voința a 4 milioane de români a fost exprimată, colegii de la P.S.D. și-au schimbat punctul de vedere. Nu este însă până la urmă acest lucru important. Important este că am ajuns aici și că astăzi suntem pe cale să votăm o lege importantă, repet, cea mai importantă lege din actuala legislatură.

A apărut în ultimul moment și un amendament important, care se referă nu la alegerea parlamentarilor, ci la alegerea președinților de consilii județene. Cred că este un lucru important și credem tocmai pentru că cel mai important om din administrația județului trebuie să fie un om cu foarte multă reprezentativitate, că soluția alegerii președintelui de consiliu județean prin vot uninominal este un lucru bun, pozitiv, pe care Partidul Democrat-Liberal îl va vota chiar în această ședință.

Îndrăznesc să le spun colegilor liberali, pe care, sincer, mă așteptam ca astăzi să vină să susțină și ei același punct de vedere, că nu pot să le înțeleg diferența de opinie, diferența din noiembrie, când printr-un proiect propus dumneavoastră, asumat de Guvern, veneau cu soluția alegerii prin vot uninominal și a președinților de consilii județene, și a deputaților și senatorilor în același proiect, și astăzi, când prin vocea unui important lider al Grupului parlamentar al P.N.L., schimbă acest punct de vedere.

Eu cred, dacă vrem cu adevărat să facem o reformă importantă, pentru că legea de astăzi vizează în fond reforma clasei politice românești: responsabilizarea parlamentarilor și președinților de consilii județene, aducerea în primul for legislativ al țării a oamenilor cei mai reprezentativi.

Probabil că astăzi se va întâmpla un lucru important, pentru că eu nu am nici cea mai mică îndoială că Parlamentul României este astăzi pregătit să acorde un vot pozitiv acestei legi. Un lucru paradoxal, probabil, că unii dintre colegii noștri, care astăzi vor vota acest proiect, poate nu vor mai fi data viitoare parlamentari. Dar este până la urmă, dacă vreți, o obligație a noastră, ca parlamentari, să votăm legi bune pentru oameni și nu pentru noi.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Poate veți crede că este greu în acest "concordat" pentru votul uninominal să aduc vocea unui partid care în mod constant și ferm s-a pronunțat și, mai ales, a argumentat împotriva votului uninominal.

Mă ajută formațiunea mea juridică. Anumite precepte juridice mi-au devenit și precepte de viață: Error comunis non facit ius!, și o eroare comună chiar impusă la nivelul acestui concordat, care se pare că este numai vocal, nu poate să ducă la adoptarea unei legi pe care, în primul rând, populația nu o dorește.

S-a pornit în toate aceste susțineri de la un mare neadevăr, pe care trebuie să îl punctăm. La recentul referendum privind votul uninominal, independent de forma acestuia, nu s-a prezentat nici măcar o treime din numărul populației active. Nu numai că nu au votat "pentru", ci nu i-a interesat. Două treimi din populația României nu este interesată de ceea ce domniile voastre și câteva ONG-uri zgomotoase, care la un mare miting au reușit să strângă mai puțin decât membrii consiliilor lor de conducere, agită de atâta vreme.

Se vorbește despre acest vot uninominal, pe care, repet, populația nu-l vrea și nu-l înțelege, ca fiind panaceul universal al primenirii clasei politice, cum spunea cu mult umor un coleg de-al meu, al reformării clasei politice. Evident, cariera sa de militar și-a pus amprenta asupra formulării.

Această idee este propagată de două categorii de oameni: unii sunt cei care trăiesc cu o iluzie; alții sunt cei care promovează deliberat o minciună. Argumentele pe care le-am folosit până acum, pentru a combate ideea votul uninominal, vă sunt cunoscute și, de aceea, n-o să-mi permit decât să le trec într-o sumară revistă.

În primul rând, metodologia votului uninominal, în orice formă a sa, este greu de perceput și de realizat de populație. De aceea, președintele României folosește sintagma "să votăm parlamentarii ca primarii". Și regret că un distins coleg de-al nostru a reluat această sintagmă, cu ostentație, așa cum a reluat și ideea întoarcerii la popor.

Iertați-mă, dar am trăit și voi trăi cu credința că între un parlamentar și un primar există o deosebire care se poate și trebuie să se reflecte și în modul de alegere.

A percepe greu ceva, a nu participa la o dezbatere de referendum cu privire la votul uninominal înseamnă practic că populației i se dă ceva ce nu înțelege și nu-și dorește. Și probabil că asta se urmărește.

Vreau să subliniez, dacă ideea că populația, o treime ar reprezenta majoritatea dorinței românilor pentru votul uninominal este fundamentul tuturor acestor teorii, atunci trebuie să vă spun că o teorie construită pe un neadevăr este neadevărată până la sfârșit.

Am mai vorbit despre posibilitățile de dirijare a votului într-un anume sens: distincția între votul politic și votul popular, posibilitatea ca anumite partide, într-un joc electoral care ține de la modul de concepere a legii până la constituirea colegiilor uninominale, să poată să-și câștige mult mai multe mandate decât au dorit-o cei care au votat. Poate și asta se urmărește.

Și, la urma urmei, cum vom primeni clasa politică? Problema este sensul acestei primeniri. Și sensul acestei primeniri ni-l dă prezentul proiect de lege.

Acest proiect de lege, subliniez de la bun început, este, într-adevăr, un proiect de lege liberal; este un proiect de lege al celor bogați, pe care liberalii, prin tradiție, îi reprezintă. Partidul Liberal a fost totdeauna partidul marelui capital. Dar, ce caută în combinația asta un partid social-democrat, n-am înțeles și nu pot să înțeleg.

Problema este următoarea. Textul de lege - art.29 din proiect, alin. (5) - vorbește de la bun început de o garanție materială la nivelul a 5 sau 10 salarii minime pe economie, nejustificată de absolut nimic, dar care condiționează și diferențiază oamenii după avere. Cum credeți dumneavoastră că un șomer va putea să achite această garanție, pentru a candida în Parlamentul României?

Și, cu marele risc care, de fapt, nu este un risc, ci poate să fie o responsabilitate asumată, vreau să vă declar ferm și fără niciun fel de echivoc, că-mi doresc un șomer în Parlamentul României să reprezinte și pe oamenii săraci. Or, acesta este împiedicat să acceadă, de acest proiect de lege. Că liberalii o vor, este normal pentru politica pe care o desfășoară. Că Partidul Social Democrat propune acest amendament și-l susține, rămâne pentru mine în continuare o mirare.

Ce se mai poate spune despre acest proiect de lege? În primul rând, este vorba de niște vicii fundamentale în alcătuirea sa. Niciun copil nu cred că se poate face sub presiune, darămite un proiect de lege? Este o presiune care de data aceasta nu este populistă, pentru că nu urmează și nici nu vrea să urmeze voința poporului. Este o presiune elitistă, pentru a găsi o soluție ca numai anumite părți ale României să fie reprezentate și care, în calculele minime făcute în mass-media și pe care le cunoașteți cu toții, o campanie personală pentru un vot uninominal se cifrează în jurul sumei de o sută de mii de euro. Este o cifră acceptată de către toți. Iar indemnizația unui Parlament pentru 4 ani de mandat nu reprezintă decât jumătate din această sumă pe care el trebuie s-o investească.

Deci, s-a terminat cu controlul averilor, s-a terminat cu conflictele de interese, pentru că oamenii vin în Parlament nu să-și cumpere acest titlu, cum se cumpărau titluri nobiliare, ci să-și cumpere un ce profit. Se pune un semn de egalitate între valoare și bani. Unde vor fi specialiștii care pot să-și spună cuvântul și care nu au sumele de bani necesare accederii în Parlamentul României, un Parlament spus de esență liberală.

Ne află în prezența unor vicii ale proiectului, pe care vreau să vi le semnalez. Nu am văzut în materialul care a fost difuzat - îmi iau această rezervă - avizul Consiliului Superior al Magistraturii, absolut obligatoriu în această situație, nu printr-o obligațiune prevăzută expres de lege, ci derivând din conținutul ei. Faptul că judecătorii trebuie să participe la diverse forme instituționale de rezolvare a alegerilor este în tradiția dreptului electoral românesc, dar, de acest lucru trebuie să știe și Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, este vorba de constituirea unor proceduri în fața instanțelor privind soluționarea unor contestații pe care trebuie să le cenzureze Consiliul Superior al Magistraturii. Și, ca să punem bomboana pe colivă, avem, la Cap.XIII, art.58 care vorbește despre contravenții, din care mai mult de trei sferturi sunt de fapt infracțiuni, și care instituie infracțiuni cu caracter penal, despre care trebuie să știe Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru aceste considerente, închei dezbaterea generală, cu o primă propunere de restituire, pentru a vedea și avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

În încheiere, repet: ne vom pronunța în continuare ferm, vom argumenta în continuare ferm pentru un sistem de vot care să fie corespunzător momentului actual al dezvoltării socio-politice a României. Responsabilitatea partidelor politice, atât în formarea Parlamentului, cât și în formarea Guvernului, nu poate să fie disoluționată de această formă de vot uninominal. Nu trebuie să fie disoluționată. În același timp, apropierea alegătorului de ales se realizează prin intermediul partidului politic, în actualul sistem constituțional românesc, care este bun, din acest punct de vedere, în care mandatul este reprezentativ, și nu este imperativ, singura verigă de apropiere între alegători și aleși o reprezintă partidul politic. Luați-o și pe aceasta și afirmați că alesul plin de bani s-a apropiat de alegătorul său șomer, pe care nu-l lăsați să intre în Parlament.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Am notat solicitarea dumneavoastră de retrimitere la comisie. O voi pune la vot în încheierea dezbaterilor generale.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Márton Árpad.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când vorbim despre adoptarea unui proiect de lege, trebuie să știm ce dorim să realizăm prin acel proiect. De fapt, care este problema pe care vrem să o soluționăm și cum funcționează însăși legea respectivă.

Din păcate, în ultimii ani, de oameni neavizați sau prea avizați a fost indusă în dezbaterea politică, să zic așa, în mass-media, chiar și în conștiința cetățeanului de rând, ideea că ar exista un sistem de vot inexistent în lume - cel uninominal.

Și, dacă pornim de la această premisă falsă, nu putem să ajungem decât la soluții false.

(Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule deputat, mai învățați dumneavoastră puțină carte ...

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am de două ori cât vârsta ta, carte!

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Sistemul uninominal nu se aplică pentru alegerea Parlamentului European ...

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ba, exact așa, pe listă!

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

... ci, pe listă - cum spuneți dumneavoastră -, care, iarăși este inexistent.

(Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule președinte,

v-aș ruga să permiteți să-mi termin discursul, ori să-l faceți să tacă pe colegul nostru din Partidul România Mare ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu-mi cereți imposibilul!

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

... ori chestorii să-și intre în atribuțiuni și să-l poftească afară.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Face minciuni, aici!

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Mulțumesc.

Deci, există două sisteme de vot - cel majoritar și cel proporțional. În cazul celui majoritar, există, într-adevăr, și sistemul de vot uninominal, adică pe circumscripții uninominale, dar există și pe listă, și cel majoritar.

Constituția României este clară pentru mine, cel puțin. Vorbește despre un sistem proporțional, pentru că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deci, un sistem majoritar propus de domnul Președinte Traian Băsescu, ca deputații să fie aleși ca primarii, dincolo de faptul că nu este uzitat nicăieri în lume, pentru că nicăieri, nici în sistemele majoritare, chiar cu două tururi de scrutin, nu se alege deputatul sau senatorul candidând în al doilea tur de scrutin doar doi, ca la primari, deci cu un vot majoritar, ci un vot relativ. Care este diferența? Primarul este o persoană. Instituția de conducere însăși este realizată de o singură persoană. Parlamentul este un organ colegial, unde partidele, pe baza voturilor primite de către popor, reprezintă o parte din popor. Partidele însele reprezintă parte din popor. De aici derivă însuși cuvântul de "partid".

sistemele majoritare - numai majoritate - sunt bune pentru partidele mari. Partidele mici și comunitățile mici, inclusiv cele ale minorităților naționale, nu au ce căuta în acest sistem și nu ajung în Parlament.

Deci, cu astfel de sisteme, noi avem o problemă destul de mare, pentru că ceea ce dorim să realizăm noi este posibilitatea reprezentării comunității maghiare din România în Parlamentul României.

Acesta este scopul nostru. Aceasta vrem să realizăm.

Evident, Partidul Social Democrat în 2004, dacă ar fi existat sistemul propus de ei pe atunci, majoritar, ar fi putut ca, în două tururi de scrutin, să aibă o majoritate în Parlament, care nu i-ar fi permis domnului Traian Băsescu să facă acel joc pe care l-a făcut. Este clar!

Acum, însă, nu aș înțelege de ce ar susține un astfel de sistem, pentru că Partidul Democrat a ajuns în acea situație în care și-ar putea mări voturile printr-un astfel de sistem. Este just că acum domnul Traian Băsescu, care a fost opozantul acestui sistem, este pentru acest sistem. Este normal.

Există sisteme mixte, în care parte din voturi se dau și se iau în circumscripții uninominale și parte pe ideea proporționalității. Noi am inventat ceva ce nu există. Aproape nimic nu se ia în circumscripții, adică foarte puține - cel mult 10% din mandate vor fi luate în circumscripții -, deși mandatele se vor da către persoanele care au candidat în circumscripții, dar nu neapărat de către persoana care a fost pe primul loc. Deci, electoratul va afla că a fost fentat în momentul în care deputatul lui va fi cel care a ajuns pe locul 4 în circumscripția sa electorală.

Dar, acest sistem propus are și un element bun, pentru că este reprezentativ. Deci, în Parlament, partidele care au trecut pragul, evident, vor avea o reprezentare egală cu voturile primite. Vor avea această reprezentare. Este adevărat, însă, că poate nu tocmai deputatul care a primit cele mai multe voturi, adică candidatul care a primit cele mai multe voturi va intra în Parlament, ci poate acela care a luat cele mai puține voturi. Dar, partidul, partidul va intra. Deci, este o struțo-cămilă. Să vedem fiecărui partid dacă îi corespunde acest sistem sau nu.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De ce este nevoie de această struțo-cămilă?!

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Trebuie să vă spun că noi ne-am gândit foarte mult. Noi am acceptat varianta propusă prin asumare a răspunderii de către Guvern, pentru că acolo a existat un sistem mixt, în care comunitatea maghiară putea să-și adune voturile și să-și trimită reprezentanții în Parlament. În urma deciziei Curții Constituționale, am propus varianta propusă de Curtea Constituțională: două voturi - unul pentru candidatul în circumscripții electorale, și acel candidat care iese primul să fie ales, și unul pe lista națională. Așa cum se practică în cele mai multe țări din Uniunea Europeană. Nici acest sistem n-a mai fost acceptat.

Am trecut la această variantă de compromis, am încercat s-o modificăm. Avem câteva amendamente respinse. Au și alții câteva amendamente respinse.

În funcție de cum se va vota în acest Parlament, deci, dacă vom avea garanția ca într-adevăr, comunitatea maghiară din România să aibă reprezentare corectă în Parlamentul României, doar atunci vom putea vota această lege.

Ca atare, votul nostru va fi decis de voturile date pe articole. Noi o să ne susținem toate amendamentele depuse, pentru că suntem convinși că o comunitate ca acea maghiară din România trebuie să fie reprezentată în Parlament și trebuie să fie reprezentată proporțional cu numărul membrilor acestei comunități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Corneliu Ciontu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și domnul deputat Pambuccian.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dincolo de tenta de festivism și de mare victorie democratică, care se degajă din intervențiile unor colegi, eu fac apel la raționament și la discernământ și vreau să ridic, în primul rând, două probleme care nu mi se par deloc clare și pe care le-aș fi considerat rezolvate într-un alt mod.

În primul rând, mă așteptam ca un reprezentant al Guvernului să vină în fața noastră și să ne spună care au fost motivele pentru care și-au retras și nu și-au menținut acel proiect de lege pentru care și-au asumat răspunderea, deci, cu riscul de a fi demiși. Pentru că, în mod normal, mi s-ar fi părut ca acest proiect de lege, cu amendările, ținând cont de ce a hotărât Curtea Constituțională, să-l supunem dezbaterii plenului celor două Camere. De ce s-a ales această variantă? Ar fi bine ca și opinia publică, dar și noi, parlamentarii în primul rând, să fim informați.

O a doua observație și nedumerire, în același timp. De ce am mers pe procedură de urgență, când avem de-a face cu un proiect de lege atât de important, în jurul căruia s-au manifestat fel de fel de dispute, ani de zile - pe paternitate, care mai de care, că al lor e mai frumos, e mai deștept și așa mai departe și o să curgă lapte și miere în România. Pentru a nu crea false impresii, am să spun de la bun început că Partidul Conservator a fost printre primele formațiuni politice care au insistat pe o formă de vot uninominal. Numai că noi vedeam o formă de vot uninominal pe sistem mixt, ceea ce nu se prea întâmplă.

O alt chestiune pe care vreau să v-o reamintesc este că încă din 1998, doamna deputat Daniela Popa a avut o asemenea inițiativă depusă și care nu a fost luată în dezbatere. În 2005, Partidul Conservator a adunat semnături - 170 de mii de semnături de la cetățeni, pentru organizarea unui referendum și susținerea Proiectului de Lege privind votul uninominal. Asta pentru a se ști adevărul, pentru că prea mulți încearcă acum să pozeze ei în reușita asta democratică pe care speră să o obțină.

Deci, noi susținem în continuare votul uninominal, ca să nu fie niciun fel de dubiu. Dar considerăm că actualul proiect de lege are foarte multe carențe. Carențe care vizează chiar spiritul și litera Constituției României.

Vorbind de vot uninominal, deci simplu, pentru a se înțelege de către electorat, ștampila se pune pe persoana dorită de cetățeni. Analizând textul acestui proiect de lege, constatăm că nu vom respecta voința electoratului în totalitatea lui și că vom încălca art.61 alin. (2), care vorbește de reprezentativitatea și supremația Parlamentului Român.

Concret, la aceste alegeri, după părerea mea, - nu sunt jurist, dar ca sociolog, așa, sunt atent să văd cam ce se întâmplă, ce mutații apar în societatea românească, o să participe în jur de 10 partide, dintre care trei mari partide, care, dincolo de disputele doctrinare și de altă natură, aici și-au dat mâna, pentru că au realizat că trebuie să ne propună o formulă din care să aibă avantaj aproape maxim față de celelalte partid.

Revenind, cele 10 partide minus trei, să spunem cele șapte, să știți că vor avea capacitatea ca în multe colegii uninominale să-și impună candidatul. Dar, în final, când se va trage linie, se va constata că în cele 50-60-70 sau poate 100 de colegii, acele partide nu îndeplinesc pragul de 5%. Și atunci apare firesc întrebarea: mai vorbim de vot uninominal sau de vot impus pe partid? Ce facem cu voturile, din calculul meu, a peste două milioane de români care nu-și regăsesc candidatul pe care l-au votat în Parlament? Acesta este spirit de vot uninominal? Și spun asta și pentru presă, ca să rețină, pentru că și presa și societatea civilă s-au bătut pentru o variantă de vot uninominal. Cum justificăm în fața electoratului că acești oameni care l-au votat pe Popescu, pe Ionescu în peste 100 de circumscripții, nu se regăsesc? Iată o mare contradicție asupra căreia vă rog să meditați și să aducem îmbunătățiri.

Pentru informarea celor care nu știu, vreau să rețineți că în Europa sunt 9 state care nu au prag electoral, printre care și Franța, și Germania, despre care s-a vorbit aici, nu au prag electoral, deși folosesc sistem de vot uninominal. De ce noi, românii, inventăm roata, să fim noi singura țară cu prag electoral?

În mod normal, dacă vorbim de vot uninominal, pragul nu are ce să caute. Vreau și eu să văd care sunt argumentele constituționale prin care se susține necesitatea pragului în cazul votului uninominal. Nu există niciun argument constituțional. Și credeți-mă că înainte de a veni aici m-am pregătit și eu puțin, nefiind jurist.

Iată o chestiune care trebuie să ne dea de gândit, asupra căreia trebuie să ne aplecăm, cum, de asemenea, nu înțeleg de ce trebuie să cumulăm la a doua condiție de a deveni partid parlamentar, colegiile din zona deputaților cu cele din zona Senatului. La urma urmei, sunt două instituții distincte, care completează, pe ansamblu, Parlamentul, fiecare cu regulamentul ei. Vreau să vă reamintesc că am avut o situație când un partid avea doar grup la Cameră. De ce nu s-ar întâmpla și acum? Deci, o altă chestiune asupra căreia fac apel la dumneavoastră să meditați.

Sigur că zarurile, în general, sunt aruncate. Dar nu știu cum o să argumentăm în fața populației, în momentul când vom vedea că aceste carențe - și sunt doar două, pe care le-am prezentat; mai este și aceea prezentată de domnul Bolcaș, cu care sunt întru totul de acord. Până la urmă, ce facem? Intrarea în Parlament pentru bani și pe bani a celor avuți? Cei care nu au nu pot participa la un vot uninominal? Deci nu primează, până la urmă, calitățile umane: de buni gospodari, de oameni capabili să propună amendări la un proiect de lege sau altul?

Închei, prin a vă ruga pe fiecare în parte, pe toți colegii mei, să nu dăm un vot mecanic, ci să îmbunătățim acest proiect de lege și, în final, să îl votăm cu îmbunătățirile aduse.

Noi, Partidul Conservator, suntem deschiși să susținem toate acele amendamente menite să scoată acele contradicții din acest proiect de lege, făcut, cu o oarecare șmecherie, ca să mă exprim mai academic, așa, în favoarea marilor partide.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Probabil că singurii care am trecut de câteva ori printr-o formulă de genul acesta de vot de persoane, și nu de liste, am fost noi. Și, din punctul acesta de vedere, pentru noi nici nu apare o schimbare fundamentală, din fericire, în acest proiect de lege.

De aceea, lucrurile pe care o să le spun aici nu privesc neapărat o chestiune de interes, să spunem, - iată, folosesc pentru prima oară în viața mea, cuvântul ăsta - partizan al grupului nostru, ci de interes general. Cred că ceea ce am făcut acum este un experiment și nu este neapărat o agendă bine asimilată și înțeleasă de către cei care cred că ea va aduce o schimbare radicală în bine.

Noi vom vota acest proiect de lege. Repet, din punctul nostru de vedere, strict al grupului și al organizațiilor noastre, el reprezintă ceea ce au reprezentat și legile electorale de până acum. Nu avem, însă, convingerea că această nouă formulă de vot va aduce ceea ce crede populația că va aduce. Nu avem convingerea că felul în care oamenii vor fi reprezentați va fi mai bun și teama mea este că o să adâncim confuzia între deputat, consilier local, primar, deci confuzia între administrația publică locală și legislativ, care există, în momentul de față, din păcate, în rândul multor oameni.

Îmi este, de asemenea, teamă că... Dar, probabil că sunt lucruri pe care, dacă nu le experimentăm pe piele noastră, nu avem cum să le înțelegem. Și cred că este în ordine, merită să facem și acest experiment. Îl vom face. probabil că într-o legislatură, două, o să înțelegem care au fost consecințele lui, ce trebuie făcut, și cei de atunci vor face ceea ce va trebui făcut.

Repet, îl vom vota. Singura noastră problemă specifică rămâne pragul acela, pe care l-am tot pomenit și care pune în pericol un singur coleg al nostru, cel de 10%, poate reușim să-l readucem la 5%, cum a fost el mai demult. În rest, vă mărturisesc că îl vom vota cu seninătate, știind că vorbim despre un experiment și așteptând să vedem rezultatele lui, unele dintre ele predictibile, și momentul de peste o legislatură, două, când va trebui să regândim totul, ca urmare a aceea ce s-a întâmplat între timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale. Avem o propunere de procedură, stimați colegi, pe care o voi supune mai întâi votului dumneavoastră.

Este vorba de propunerea de retrimitere la comisie.

Deci, o să vă rog să vă folosiți cartelele, pentru că voi supune la vot propunerea de retrimitere la comisie, formulată de Grupul parlamentar al P.R.M.

Putem vota? Vă rog să vă introduceți cartelele.

Vă rog să votați. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Funcționează, stimați colegi. Arată niște numere chiar impresionante!

Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă - 166 de voturi împotriva retrimiterii; 21 pentru, 5 abțineri.

 
   

Fiind în procedură de urgență, consult comisia asupra timpului de dezbatere. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule președinte,

stimați colegi,

M-am consultat și cu vicepreședinții, aici, la prezidiu, și vă propunem timp de dezbatere până la ora 12,00.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, stimați colegi, cu propunerea, de asemenea, ca, dacă până la ora 12,00 nu epuizăm dezbaterile și trecem în continuare la votarea articolelor pe mai departe, să fiți de acord să votăm pe articole până terminăm dezbaterea pe articole.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voci din sală:

Supuneți la vot!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea referitoare la acest timp de dezbatere. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

 
   

Deci, timp de dezbatere pe articole până la ora 12,00. Aceasta înseamnă, potrivit regulamentului, că, după ora 12,00, trecem direct la vot pe fiecare articol la care nu ajunsesem până atunci.

Stimați colegi,

Suntem la punctul 1, lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Voi face referire la amendamentele respinse, la acele articole unde există.

La punctul 1 avem un amendament respins; vă propun însă să-l lăsăm la urmă, pentru că rostul acelui amendament care vizează titlul este legat de niște amendamente care se găsesc la sfârșit. Dacă vom introduce votul uninominal la consilii județene sigur că schimbăm titlul, dacă nu, nu.

Dacă vreți să-l susțineți acum, n-am o problemă, dar n-o să-l supun acum la vot, stimați colegi, ci-l voi supune la urmă.

Domnul deputat Ponta, vă rog.

 
   

Domnul Viorel-Victor Ponta:

Domnule președinte,

Suntem de acord cu propunerile dumneavoastră înțelepte numai dacă, însă, aceste propuneri înțelepte nu ne duc după ora 12,00, ca să nu putem să ne susținem amendamentele. Da?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vom face tot efortul să vorbim câte puțin, stimate coleg, avem tot interesul să ne susținem argumentele.

Punctul 2 din anexa cu amendamente admise.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 3.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

La punctul 4 există un amendament respins; punctul 2 în anexa cu amendamente respinse. Dacă se susține?

Domnul deputat Márton, vă rog.

Nu se mai susține amendamentul respins de la punctul 4.

Dacă punctul 4 din anexa cu amendamente admise, este vorba de art. 2 al legii, mai are alte obiecții sau observații? Nu mai are. Adoptat.

Mulțumesc.

Punctul 5.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 6. Adoptat.

Punctul 7. Adoptat.

Punctul 8. Adoptat.

Punctul 9. Adoptat.

Punctul 10. Adoptat.

Punctul 11.

Domnul deputat Străchinaru, aveți cuvântul la punctul 11 din raport - Minoritățile naționale, art. 9, vă rog.

 
   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Practica pune în evidență o serie de anomalii care trebuie eliminate. Este și situația județelor în care românii, cetățenii români de naționalitate română, sunt minoritari.

Am ascultat pledoaria de la această tribună a reprezentantului minorității maghiare, o pledoarie pentru care îl felicit.

Sunt nevoit să vă atrag atenția și asupra acestei anomalii politice, cum am spus, și care ar trebui, în opinia noastră, să fie rezolvată în spiritul prevederilor Memorandumului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din care citez: "Drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare, când este minoritară într-o regiune a lor. Spre exemplu, minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României; românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejați prin dispozițiile acestui protocol."

În acest spirit, eu am inițiat o propunere legislativă, care, în prezent, a fost aprobată, este drept tacit, de Senat, a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaților și din partea Comisiei administrative a Camerei Deputaților.

În momentul în care reprezentantul Partidului Democrat- Liberal, în comisia care a redactat această propunere legislativă - mă refer la cea pe care o dezbatem acum - a adus în discuție și această problemă, pe care o ridic plenului, a fost ignorat. Eu consider că, pe plan legislativ, normal sau procedural vorbind, ar fi trebuit să luăm în discuție, acum, și propunerea mea legislativă.

Dar, pentru a nu bloca procesul adoptării acestui proiect, nu vă cer decât să acceptați un amendament la acest punct, prin care și românilor din aceste zone, concret în circumscripțiile electorale în care numărul locuitorilor de naționalitate română este mai mic decât norma de reprezentare prevăzută la art.5 alin.(2) și alin.(3), aceștia vor fi reprezentați în Camera Deputaților de către un deputat; mandatele vor fi atribuite peste numărul total de deputați rezultați din norma de reprezentare candidaților de pe listele de candidați sau candidaților independenți din rândul locuitorilor prevăzuți în alin.(1), care au obținut cele mai multe voturi.

Consider că o asemenea normă nu contravine cu nimic Constituției României, având în vedere că este stipulat faptul conform căruia alegerea Camerei Deputaților și Senatului se face potrivit legii organice, ceea ce facem noi aici.

Eu vă mulțumesc și vă cer sprijinul în adoptarea acestui amendament.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Nu este procedural să introducem amendamente în plen, de aceea v-aș propune să luăm ca cea mai bună formulă aceea ca proiectul dumneavoastră de lege să intre în procedura normală. Dacă va fi adoptat, sigur că el va completa actuala lege în vigoare. Dar nu putem discuta aici, stimați colegi, pe tema unui amendament care nu este formulat.

Domnule deputat Moisoiu, vă dau cuvântul, dar vă dau cuvântul la punctul 11 din raport.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Nu vă supărați, dar, în clipa de față, dumneavoastră propuneți o soluție care este în contradicție cu Regulamentul Camerei Deputaților. Și anume, domnul deputat Străchinaru a făcut o propunere. Dumneavoastră o trimiteți ulterior, după ce se va vota această lege. Nu se poate. În condițiile în care noi suntem de acord, atunci acest amendament al domnului deputat Străchinaru trebuie să-l discutăm aici sau, dacă nu, avem o soluție, cum s-a discutat adineauri, și anume trimitem la comisie, în cadrul comisiei se discută propunerea domnului deputat Străchinaru și după care avem baza de discuție așa, pe o formă rotundă și știm ce am votat.

vă rog frumos, domnule președinte, în aceste condiții să lămurim foarte clar: ori suntem pentru această propunere a domnului Străchinaru și atunci o retrimitem la comisie și în felul acesta o completăm, ori, dacă nu, atunci înseamnă că încălcăm Regulamentul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Nu suntem nici pentru, nici împotriva unor chestiuni care nu sunt pe ordinea de zi. Potrivit procedurii, când va fi pe ordinea de zi o asemenea chestiune o vom discuta.

Retrimiterea la comisie a fost respinsă.

Domnul deputat Márton, vă rog, la punctul 11.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O problemă redacțională.

În legile alegerilor locale și parlamentare din 2004, a existat o modalitate de reglementare a participării minorităților naționale. Acel text a fost preluat și aici. Acolo, ceea ce avem în alin.(2) este trecut în două alineate, urmând ca în următorul alineat să se trimită la al doilea aliniat.

Mai mulți colegi de la minoritățile naționale au înțeles că alin.(3) face trimitere către tot textul de la alin.(2) și atunci, pentru a nu avea posibilitatea confuziei, propun o problemă redacțională.

Prima fază să rămână alin.(2): "Pot depune candidaturi și alte organizații" deci începând de la faza a doua să devină alin.(3); evident, renumerotarea alineatelor, iar actualul alin.(3) care ar deveni alin.(4) să-l trimitem la alin.(3) și atunci totul este clar. Așa este formulat și în legea în vigoare astăzi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Este un amendament al comisiei, înțeleg.

Dacă există obiecții sau observații la acest amendament? La acest amendament, domnule Marcu? Vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred însă că trebuie să ne raportăm la tot ce știm noi de comportament parlamentar, pentru ca să putem desțeleni lucrările așa cum se pare că nu este în momentul de față.

Iată despre ce este vorba. Când am votat noi retrimiterea la comisie pe ansamblu, pentru niște probleme neconstituționale, am fost împotrivă, să zic, cu toate că mulți nici n-au înțeles ce votează. Dar, atunci când vine vorba, la fiecare articol, de ceva specific care trebuie refăcut în comisie, nu mă raportez la votul anterior pentru ansamblu, că acela nu are nicio legătură cu această cerere de a retrimite la comisie pentru ca un anume rând de acolo să fie refăcut în condiții normale, regulamentare sau legale. Deci nu le mai amestecați că dacă am votat ceva, toate celelalte sunt căzute.

Și acum, ca o chestiune particulară, tare-mi doresc ca, în viitorul Parlament, să nu mai văd niciunul dintre dumneavoastră, ci clasa reformată, nouă, din teritoriu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Revenim la chestiunea ridicată.

Domnule Costache, nu suntem la declarații politice, discutăm un amendament tehnic; după aceea, dacă aveți de intervenit, vă dau cuvântul.

Domnule Pambuccian, tot pe această chestiune a separării alineatelor? Mulțumesc.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Practic, pe chestiunile acestea, legate de voturile pentru minorități, lucrurile au fost preluate din legea veche și ele au fost preluate aproape ad litteram; aici a fost, pur și simplu, o eroare tehnică de preluare, de transcriere. Deci nu vorbim în niciun caz de un alt text, este același text care era în legea veche, a fost preluat aici, în legea nouă, numai că la transcriere s-a făcut compactarea aceasta.

Deci, ceea ce spunea domnul Marton și toată comisia, este că transcrierea pe care am făcut-o noi trebuia s-o facem așa cum era în legea veche și că cerem acum să acceptați să mergem pe formula aceea.

Mai era o problemă pe care aș menționa-o aici. Noi avem un amendament care a fost respins în comisie și nu figurează în raport și, la momentul respectiv, o să vă rugăm să țineți cont de el.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Revenim atunci. Pentru început supun aprobării dumneavoastră propunerea de separare a alin.(2) în două alineate diferite.

Primul alineat cuprinde prima frază: "Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament."

Următorul alineat, numerotat 3, care vine în continuarea alin.(2), celelalte aliniate se numerotează; alin.(3) devenit alin.(4) va face trimitere la noul alin.(3).

Supun votului dumneavoastră această propunere de redactare. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Reformularea a fost adoptată. 186 de voturi pentru.

 
   

Mai doriți să interveniți la punctul 11, domnule deputat Costache Mircea? Prelungim, nu-i nicio problemă. Dacă veți fi de acord să prelungim până la finalizarea dezbaterilor, prelungim timpul de dezbatere.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

N-ar trebui să ne obsedeze așa de mult dacă cineva încearcă să prelungească, să stopeze sau să accelereze nepermis și inuman și ilegal ritmul dezbaterilor. Dumneavoastră aveți altă treabă acolo decât să anticipați dacă un coleg de-al dumneavoastră intenționează să facă o declarație politică sau nu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu-mi spuneți mie ce treabă am.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Eu vorbesc la...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, veți vorbi când vă voi da voie și conform Regulamentului.

Dacă vreți să spuneți ceva despre lege, vă dau cuvântul, dacă vreți să spuneți ce am eu de făcut, vă invit la locul dumneavoastră.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Dumneavoastră dacă-mi dați cuvântul, eu vă mulțumesc foarte mult, dar, în același timp, este bine să nu anticipăm ce intenționează un coleg să spună de la tribună: declarație politică sau nu.

La art. 11, problema minorităților. Eu vreau să supun colegilor care au fost foarte atenți și care au studiat îndelung proiectul și care au dezbătut amplu, unii la televiziuni, alții în cercuri cât mai elevate, problema acestui sistem de vot, că ne aflăm într-o gravă eroare și într-o mare ilegalitate din punctul de vedere al asigurării procentului de cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.

Dacă unui deputat i-au fost necesare 33 de mii de voturi, 10% înseamnă 3300, înseamnă că acea minoritate trebuie să aibă ceva mai mult de 3300 de alegători, ca numărul celor prezenți și cu drept de vot să-i asigure procentul legal de 10%, care a fost valabil și până acum, nu numai de acum în colo.

Iar până acum, constatăm la un recensământ al populației și locuinței, plătit cu bani publici, cu sume importante în 2002, rezultă că în România există 257 de ruteni; cum au fost 10% din mandatul unui deputat al majorității, al unui deputat, în general, asigurate în această situație pentru domnul coleg care reprezintă rutenii în Parlamentul României?

Avem în Parlament deputat din partea minorității albaneze, toată stima pentru doamna Oana Manolescu, colega noastă, dar s-au declarat la recensământul populației și locuințelor 477 de albanezi; când asigură dumneaei 10% din media pe țară a unui mandat de deputat în condiții normale?

Mai avem 695 de macedoneni slavi. Tot la recensământul populației și locuințelor din 2002, pe care-l are toată lumea, că datele acestea nu sunt secrete, din moment ce sunt informații publice și plătite din bani publici și se află la Institutul Național de Statistică, pentru cine dorește să se informeze. din 695 de persoane declarate macedoneni slavi asigurăm procentul de 10% din media pe țară a unui mandat de deputat?

Și mergând tot așa, fără să mai nominalizez, că problema nu este a ultragia, a jigni pe cineva, ci de a pune în temei științific, legal, constituțional, reprezentarea minorităților în Parlament, dacă ați dezbătut dumneavoastră atât de amplu și de aplicat și de exact, acest proiect, cum puteți veni din nou să repetați o asemenea aberație, domnule care faceți altceva decât declarații politice?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră punctul 11 din raport cu modificarea pe care am adoptat-o. Vă rog să votați.

 
     

Domnul Varujan Pambuccian (din lojă):

Aveam ceva...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu mi-ați spus că este aici. Aici este. O.K.!

Mai întâi domnul Bolcaș și pe urmă amendamentul respins al domnului Pambuccian.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O problemă de tehnică legislativă. prin imprecizia sa, alin.(5) încalcă aceste norme de tehnică legislativă: "În sensul prezentei legi, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin.(1) și (2), le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice". precizarea trebuia făcută, "în cadrul procesului electoral", pentru că, dacă extindem, venim în contradicție cu o prevedere din Legea partidelor politice și atunci o extindem pentru toate organizațiile cetățenilor și în procesul de constituire, dizolvare ș.a.m.d.

Deci în loc de punct - virgulă, "în procesul electoral."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Comisia? De acord? Mulțumesc.

Obiecții la această completare de natură tehnico-legislativă? Nu sunt. Rog să se consemneze, atunci, la alin.(5) devenit alin.(6). Pentru susținerea amendamentului respins, domnul deputat Varujan Pambuccian, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Este vorba de art. 9 pct. 1, în care singura diferență între ceea ce există aici și ceea ce propusesem noi era pragul de 5%, în loc de 10%, din numărul mediu de voturi ș.a.m.d.

Propunerea aceasta am făcut-o legându-mă nu de statistici, ci de realități în primul rând. Avem o singură problemă care poate să apară la nivelul grupului nostru și credem că, a nu avea o minoritate reprezentată când celelalte sunt, nu ar folosi nimănui, mai ales că vorbim de o minoritate puternică și chiar nu vreau acum să fac nominalizări de genul acesta.

Deci rugămintea mea către colegi ar fi să accepte ca pragul pentru minorități să fie așa cum a fost timp de trei rânduri de alegeri (numai la ultimele alegeri a fost de 10%), să fie de 5%. Și, repet, am avea această problemă, am avea un singur coleg cu riscul de nereprezentare și nu cred că ar folosi nimănui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton, domnul deputat Stanciu, o să vă rog să vă rezumați pe cât posibil ca să nu întindem foarte mult timpul de dezbateri.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

O scurtă argumentare. Conform ultimului recensământ, mai mult de 10% din populația țării s-a declarat a fi aparținătoare unei minorități naționale. Știm că acest număr este puțin mai mare, dar rămânem la acesta.

Actualmente, în Parlamentul României, Grupul minorităților naționale și cele două grupuri ale UDMR-ului reprezintă 10,33%.

Deci nu este mai mare decât ponderea comunităților minorităților naționale din România. Eu cred că putem accepta acest prag de 5%.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă cer permisiunea de a considera că prima modalitate de adresare este permanentă de câte ori ies, ca să nu mai repet domnule președinte, domnule Nicolăescu ș.a.m.d.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Suntem îndatorați. O să-i transmitem domnului Nicolăescu că v-ați gândit la dânsul și de data aceasta.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Este clar că România a făcut un pas extraordinar în ceea ce privește drepturile minorităților, fiind prima țară europeană și, dacă nu mă-nșel mai este acum încă una care permite minorității italiene și respectiv maghiare, ungare, din parlamentul lor, ca minoritățile să facă parte din parlament. Au început, dacă nu mă-nșel, cu 13-14, acum suntem 18. 18 reprezintă un partid cu 5 virgulă ceva la sută.

În discuția pe care am avut-o în 2003, domnul Boc, în noua reformulare, domnule Pambuccian, că s-a reformulat, vă aduceți aminte, propusese 30% din mandatul unui deputat. S-a acceptat 10%. Adică un coeficient electoral este în jur de 30 de mii de voturi; 5% este 1500; 10% este circa 3000. Noi considerăm că 3000 de voturi este necesar să le ia un reprezentant al minorităților naționale, chiar dacă o parte dintre ei au luat și voturile românilor.

Dacă facem 5%, colegii noștri, care sunt acum aici, se vor uita la televizor când se termină alegerile să vină să-și ia mandatul. Cu 10% se vor mai duce și dânșii, din când în când, la alegători.

De aceea, noi susținem acest 10% care este democratic și nu reprezintă un exces. Altfel s-ar putea să ne trezim cu 50, în loc de 18, în Parlament.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vedeți, domnule președinte,

Stimați colegi,

Acum se vede de ce trebuia să avem legea aceea a minorităților din legislatura trecută, nu de acum, și am tot propus-o. dar O.K.!, probabil că este bine să o readucem în discuție și, până la urmă, chiar s-o facem.

În momentul de față, Anghele, că suntem amici și putem vorbi așa, lucrul acesta nu mai este posibil, pentru că orice formă de proliferare este blocată prin mecanismele din Legea electorală. Se vorbește acolo foarte clar: "În absența unei legi a minorităților naționale este dată definiția minorității prin apartenența la Consiliul minorităților." O.K. este forțată, dar altă soluție n-am găsit ca să oprim proliferarea, pentru că într-adevăr, asta a fost și îngrijorarea permanentă pe care am avut-o.

În același timp, odată ce va apărea legea minorităților, acolo minoritățile sunt enumerate; în România, în momentul de față, există 20 de minorități: cehii și slovacii sunt reprezentanți în parlament printr-una singură că așa au decis ei și asta-i tot. Dar lucrul acesta este specificat clar în Legea minorităților naționale pe care, repet, cred că trebuie s-o votăm, ca să nu mai existe niciun fel de dubiu.

Deci sunt două chestiuni distincte. Una este o chestiune legată de proliferare, căreia i-am pus punct din legislatura trecută, când am votat Legea electorală și în care lucrurile au fost foarte clar puse.

A doua chestiune este legată de prag și acolo, vă mărturisesc, singura problemă este a unuia dintre colegii noștri și cred că ar fi absurd să nu-l avem reprezentat, pentru că până la urmă chiar este absurd să avem 20 de minorități, din care reprezentate să fie numai 19. Asta-i tot.

Deci rugămintea noastră este să revenim la acel prag de 5%, ca să știm că grupul acesta rămâne de 18 și că toate minoritățile recunoscute de către statul român sunt și reprezentate în Parlament. Atât.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

La punctul acesta, domnule deputat Rus? Mulțumesc.

Și închidem lista cu această intervenție, după care trecem la vot.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două probleme am la punctul acesta. Întâi, nu văd îngrijorarea pentru pragul de 10%, pentru că de această îngrijorare nu s-a preocupat nimeni în 2000 și în 2004, când, din Harghita, nu a fost niciun deputat român și au cinci deputați UDMR și doi senatori.

Deci, atunci, colegul Pambuccian nu era preocupat de soarta românilor, acum este preocupat de soarta unui coleg.

Domnului Pambuccian i-aș cere, cel puțin, decență în Parlamentul României, să vină la cămașă și cravată, că nu suntem pe stradă, la păscut oi, să umblăm cu traiste și cu nu știu ce după cap, atunci când venim aici, în forul suprem al țării...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu intrați în chestiuni personale.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Eu mă simt jignit și vreau să vă spun că am apreciat atunci când ați lăsat în această sală Parlamentul Tinerilor, că au venit foarte frumos îmbrăcați și ne-au dat o lecție nouă, celor mai în vârstă. Și n-am învățat nimic de atunci.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să treceți la amendament.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Eu, dacă totuși aș vrea să mă duc mai departe, aș propune chiar o treime din numărul necesar de voturi pentru ceilalți și atunci n-ar fi vorba nici de 10%, nici de 5%.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Pambuccian drept la replică.

Stimați colegi,

Vă rog să ne păstrăm relaxarea necesară unei dezbateri serioase.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Chiar foarte relaxat vă dau dreptul la replică. Foarte relaxat pentru că, în situațiile umorale, este bine să fii relaxat.

Eu îmi amintesc de un lucru pe care l-a spus profesorul Moisil în momentul în care a fost întrebat dacă are nevoie de capul lui sau de curul lui, domnule deputat, în Parlament. Și, din punctul acesta de vedere, cred că indiferent de cum ne îmbrăcăm, eu v-aș propune două lucruri: un test de IQ și unul psihiatric înainte de a continua orice discuție.

Hai să revenim acum la discuția noastră.

Situația românilor din Harghita și din Covasna am susținut-o de fiecare dată, așa că nici măcar nu știți despre ce vorbiți. Și în legile electorale și aici, în Cameră, de câte ori a fost ocazia și nu numai eu și întregul meu grup și am votat pentru lucrurile astea, cum puteți să spuneți așa ceva? Cum puteți să spuneți, când noi am fost întotdeauna cei care am susținut ca ei să aibă reprezentant? Cum puteți să spuneți lucrul ăsta? E consemnat în toate stenogramele.

Iar în ceea ce privește felul în care se îmbracă un om, eu cred că îl reprezintă și, în momentul în care vrea să intre în uniformitate, nu are decât să stea acolo. În momentul în care vrea să se simtă bine așa cum este, lăsați-l să se simtă bine așa cum este și să gândească așa cum gândește cu creierul din capul lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu vă dau drept la replică, pentru că nu v-a menționat numele, stimate coleg.

Deci, nu continuăm dezbaterea, pentru că a fost un drept la replică.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art.9.

Vă rog să votați.

Amendamentul respins a întrunit 72 de voturi pentru din 223. Insuficiente pentru a fi adoptat.

 
   

Supun votului dumneavoastră punctul 11, art.9, cu modificările operate.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Punctul 11 a fost adoptat cu 194 de voturi pentru.

 
   

Trecem mai departe.

Punctul 12. Obiecții, observații?

Adoptat.

Punctul 13. Adoptat.

Punctul 14.

Vă rog, domnule deputat Bolcaș, vă ascultăm.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Punctul 14 se referă la art.11, care are foarte multe alineate și litere. La lit.f): "în circumscripția electorală specială pentru cetățenii români cu domiciliu (...) și a celor două colegii uninominale (...) vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea unei comisii parlamentare speciale", aici este o problemă care se reflectă și în stabilirea colegiilor uninominale în continuare, așa că voi expune aici, ca să nu insist în continuare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Înțeleg că adoptarea unei hotărâri de Guvern se încadrează în mecanismul organizatoric al alegerilor.

În al doilea rând, reprezintă o necesitate de celeritate și de acțiune imediată, dar prin aceasta nu putem să punem Parlamentul în poziția de a da sugestii sau să adreseze cereri Guvernului, într-o poziție subordonată.

Și atunci am gândit o reformulare: "Colegiile uninominale pentru Senat vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare special constituite". Comisia parlamentară special constituită hotărăște, și hotărârea sa se reflectă într-o hotărâre de Guvern. Păstrăm și ierarhia organelor statului, rolul decisiv revine tot Parlamentului, care ar fi trebuit să emită o lege în aceste condiții, dar celeritatea nu o permite, și atunci avem hotărârea unei comisii parlamentare speciale, pe baza căreia se emite o hotărâre de Guvern.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia? Nu.

Domnul deputat Voicu.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Textul acestui alineat sau litere este integral preluat, cuvânt cu cuvânt, din textul inițial, adoptat de Senat, inclusiv cel pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, care nu a fost contestat niciodată și nu există un amendament respins pentru un astfel de text. Nu este o chestiune de redactare, este o chestiune care schimbă fundamental textul articolului așa că, neexistând un amendament respins pe acest subiect, mi-e teamă că nu poate fi supus la vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Avem toți în față raportul comisiei și avem anexele la acest raport al comisiei. Urmează să constatați că măcar prin înlăturarea titlurilor, treabă contestabilă, de altfel, ne aflăm în prezența unui text propus amendament. Așa figurează aici.

Deci, avem dreptul să discutăm pe fond oricare din aceste texte, domnule președinte al comisiei. Aceasta din punct de vedere formal, procedural.

Este un amendament de fond, pentru că, într-adevăr, îi redă Parlamentului demnitatea de care are nevoie. De ce vă temeți, în aceste condiții?

Eu stărui ca, fiind regulamentar, amendamentul să fie supus la vot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendament formulată de domnul deputat Lucian Bolcaș.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc, s-a adoptat.

 
   

Vă rog să formulați împreună cu comisia, domnule deputat, textul exact, ca să ne clarificăm.

La punctul 14, alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci pct.14, așa cum a fost reformulat.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Punctul 14 a fost adoptat.

 
   

La punctul 15 vă consult dacă se susține amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm în fața unuia dintre acele elemente pe care noi l-am propus în discuție și care nu a fost acceptat în comisie, pentru că în toate aceste sisteme bazate măcar parțial pe circumscripții uninominale are importanță destul de mare cine și cum decupează aceste circumscripții, colegii - așa le-am numit - și este modalitatea cea mai perversă prin care eventual ar putea chiar o comunitate compactă să fie ruptă și să se realizeze nereprezentarea unei comunități minoritare în Parlament.

Drept garanție, noi am cerut să avem în această lege prevăzută această decupare. Este amendamentul respins aflat la poziția 3 la amendamente respinse, prin care să avem o anexă care să conțină acest decupaj.

Eu cred că oricum nu avem cum să parcurgem până la ora 12,00 acest proiect de lege. Avem timp până săptămâna viitoare. Dacă statistica și bunăvoința există, până săptămâna viitoare putem face această anexă. Aici doar trimitem la anexă și să votăm la finele legii această anexă, cu decupajele făcute.

Deci, vă rog să supuneți votului amendamentul de la poziția 3 - amendamente respinse - prin care decupajul se face prin lege organică, și anume această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

eu nu pot să supun votului un amendament care ne trimite la niște anexe care nu există. Puteți eventual să cereți să retrimitem legea la comisie și comisia să reformuleze, dar eu nu pot să supun votului un amendament care spune "conform Anexei 1, 2", care nu există. Iertați-mă.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Social Democrat, în amendamentele sale, a solicitat ca această decupare să se facă prin lege. În cazul discuțiilor care au avut loc, s-a ajuns la concluzia că trebuie să acceptăm ca această primă decupare să se facă la propunerea unei comisii parlamentare, prin hotărâre de Guvern, urmând ca celelalte să se facă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Deci, faptul că s-a scos termenul "lege" a fost o soluție de compromis, ca să nu blocăm legea. Dacă vrem să o blocăm acum, spunem, și votăm în consecință.

De aceea, eu aș propune, domnule președinte, să păstrăm formularea pe care a dictat-o domnul Bolcaș la punctul anterior și aici, la delimitarea colegiilor, și am scăpat de acest blocaj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Evident că formularea domnului Bolcaș o păstrăm, că doar am votat-o.

Doamna deputat Anca Petrescu.

 
   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să insist asupra faptului că acest articol, dacă rămâne sub forma aceasta, intră în contradicție cu Constituția. Și aș propune următorul text pentru art.12: "Delimitarea colegiilor uninominale să se aprobe prin lege", iar punctul 2: "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va supune aprobării Parlamentului proiectul de lege prevăzut la alin.(1)".

Argumentarea, desigur, o cunoaștem cu toții, este respectarea prevederilor art.73 alin.(3) lit.a).

Dând aceste 15 zile, respectăm și situația de urgență în care ne aflăm, pentru că sistemul electoral înseamnă ansamblul măsurilor esențiale pentru reglementarea operațiunilor de votare, inclusiv determinarea colegiilor uninominale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Este un amendament care nu a fost formulat la comisie, deci nu-l pot supune votului.

Domnul deputat Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Observam mai devreme cu plăcere că o televiziune specializată pe informație politică transmite în direct o bună parte din începutul dezbaterilor noastre. În orice caz, declarațiile de la începutul dezbaterilor care, majoritatea, cu mici nuanțe de ironie pe care cei prezenți aici le-au înțeles, se pronunță pentru votul uninominal, necesitatea lui imperioasă și introducerea lui în practică, dacă e posibil, de mâine. În orice caz, la următoarele alegeri.

Eram sigur că, după aceea, vor fi scoase la iveală resursele de inventivitate pe procedură legislativă ale colegilor deputați din diverse grupuri, pentru ca, totuși, să blocheze acest demers și mă întrebam când va începe demonstrarea virtuozității pe procedură legislativă, pentru ca lucrurile să se oprească și, de fapt, votul uninominal să nu fie adoptat.

Suntem la acest prim moment. Și acesta este unul.

Deci, pentru necunoscători, îl pun în evidență, îl subliniez, acesta e primul moment în care se încearcă blocarea votului uninominal.

Sigur că era mai eficient dacă propunerea era făcută grosier de la început. Era vizibil pentru toți. Dar, din punct de vedere al rezultatului, dacă s-ar vota acum ce propune Grupul UDMR în practică asta ar însemna.

Prin lege, într-adevăr, suntem obligați să facem delimitarea colegiilor respective, de care vorbea domnul Márton Arpád. Dar nu neapărat prin această lege că, dacă încercăm să facem prin această lege, este clar că acum ne ridicăm, mergem la masă, mergem la comisii și cine știe când o să vină rezultatul respectiv, că trebuie culese din teritoriu date ș.a.m.d.

Să facem această lege în principiile ei mari, care sunt stipulate, și mai departe, procedura care este propusă de exemplu de la Grupul PRM este una acceptabilă și de către noi și de către lege și nu avem de ce să nu mergem pe ea.

În orice caz, aștept cu interes următoarele modalități prin care se încearcă blocarea de facto a acestui demers.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că discursul elegant al domnului Cristi Rădulescu m-a determinat să cer procedură, pentru că domnia sa, sub o formă sau alta, continuă acea serie, să spunem elegant, de acuzații că ar fi partide care vor să împiedice pe o cale sau alta aplicarea votului uninominal.

Ca să fie clar că Partidul Social Democrat nu a încercat niciodată și nu încearcă nici acum, vă rog, domnule președinte, având în vedere că mai sunt 7 minute până la ora 12,00, să prelungim programul astăzi până la votarea acestei legi, ca să nu mai existe niciun fel de discuții. Și atunci vom vedea cine nu... Cine nu, vom vedea, cine nu acceptă această propunere este clar că vrea să blocheze votul uninominal. Cine o acceptă, este pentru aplicarea acestui vot uninominal.

Deci, Grupul P.S.D. propune prelungirea programului și discuțiilor până când încheiem acest lucru.

Vă spun, stimați colegi, și cei câțiva pe care îi mai văd pe aici, că era un distins domn care spunea...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

A trecut minutul de procedură!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Imediat, domnule președinte.

Era un distins domn care spunea că ar vrea să nu ne mai vadă. E foarte simplu: să plece dânsul din Parlament și nu ne mai vede. Dar noi am stat aici și până la 2,00 noaptea, își aduc aminte cei din '92. Deci, putem sta până terminăm. Aceasta este voința noastră și a alegătorilor P.S.D.

Vă rog să supuneți la vot chestiunea de procedură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Să nu vă faceți griji, că pun oricum la vot propunerea de prelungire a programului de lucru până la epuizarea acestui punct.

Dar am rugămintea, de asemenea, ca această prelungire să nu însemne vărsarea tuturor "găleților" de pasiuni pe care le-am acumulat în această sesiune parlamentară. Cred că putem să facem acest lucru și cu altă ocazie.

Îl aveam înscris pe procedură pe domnul deputat Bolcaș și pe domnul deputat Rădulescu, după care o să purcedem la soluționarea acestui nod gordian. Vedem dacă îl tăiem.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pe procedură am un singur lucru de spus. Voiam să discut de amendament. Am un singur lucru de spus: regret poziția domnului deputat Rădulescu, în raport de condiția sa intelectuală de medic. Este jenantă, din punctul meu de vedere.

În ceea ce privește textul acestui articol, sprijin necondiționat amendamentul propus de domnul Márton Arpád. Este de esența sistemului electoral, care se bazează pe circumscripții uninominale, stabilirea prin lege și prin aceeași lege, nu prin altă lege, a acestor circumscripții electorale.

Este momentul de admitere a acestui amendament care face legea constituțională și, evident, retrimiterea la comisie, pentru stabilirea de către această comisie a circumscripțiilor.

În subsidiar, dacă această propunere va cădea, repet, susțin amendamentul domnului Márton, aceleași modificări pe care le-am solicitat pentru articolul anterior, care era un articol de excepție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Înțeleg că domnul Rădulescu are un drept la replică.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu, nu e un drept la replică.

Pe procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, pe procedură, atunci.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Dar înainte de aceasta, nu pot să nu remarc de la un capăt la altul al sălii, adică peste celelalte grupuri, între PRM și UDMR o frumoasă coerență, când este vorba să blocăm această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Ați dat ocazia unui nou drept la replică, și timpul de dezbateri se va prelungi corespunzător.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Vreau să susțin într-adevăr necesitatea prelungirii, poate nu până la terminarea legii, că nu știu dacă legea se va putea termina așa repede, după cât de dificil a început. Dar, în orice caz, prelungirea neapărat a programului pe această temă, măcar toată ziua de astăzi să fie dedicată dezbaterii legii și să avansăm cât mai mult. Este propunerea care a fost făcută de domnul Anghel Stanciu. Și eu îmi aduc aminte de vremurile din 1992, când lucram și 6 zile pe săptămână câte o dată, 8-10 ore pe zi. Cred că o dată, pentru un asemenea lucru pe care toată lumea îl consideră așa de important, este cazul să stăm mai mult și să lucrăm.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică, domnul deputat Márton Arpád.

 
   

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Mă așteptam ca reprezentantul Partidului Democrat, în timp ce preia de obicei în ultima perioadă în campanie retorica Partidului România Mare, să încerce să ne aducă pe același palier, de la stânga la dreapta. Noi nu încercăm să tragem de timp, domnule lider. Se putea trece de mult la vot, dacă nu ați fi intervenit dumneavoastră și alții.

Noi mai avem încă două amendamente pe care o să le susținem și, ca să vedeți că într-adevăr nu dorim să tragem de timp nefondat, chiar aș propune să decidem acum sau la sfârșitul zilei să se reîntrunească Biroul permanent pentru a decide ca și mâine să avem zi de plen, până vom termina această lege.

Dar cred că trebuie să dezbatem toate problemele rămase nesoluționate în acest proiect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

Eu salut optimismul dumneavoastră. Eu speram că această prelungire va fi eventual până la ora 14,00 și până atunci putem termina, mai ales dacă nu ne dăm silința să prelungim pe chestiuni personale, ci doar pe chestiuni de fond.

Stimați colegi,

Eu nu pot supune la vot un amendament respins care nu are obiect. Atâta vreme cât nu se prevăd anexele la care se face trimiterea, acel amendament de fapt nu există.

De aceea, vă voi propune următoarea procedură: voi supune mai întâi la vot textul comisiei și, dacă textul comisiei este respins, trecem mai departe. Dacă textul comisiei este adoptat...

 
     

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Textul votat anterior!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Textul comisiei, da. Votat de comisie și care este propus plenului, cu completarea de rigoare. Completarea a fost introdusă.

După aceea, dacă vreți, putem discuta despre retrimiterea la comisie ș.a.m.d. Și cei care își asumă retrimiterea la comisie sigur că o vor vota.

Dar, până una-alta, eu nu voi putea supune votului dumneavoastră un amendament care nu are conținut. Nu putem vota în orb niște anexe care nu există.

Dacă la această procedură pe care am ridicat-o există intervenții?

Domnul Dragoș Dumitriu și domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Și la această propunere a dumneavoastră, dar și la ideile avansate anterior că, fiind televiziunile de față, suntem obligați să facem acest heirupism absurd și că oamenii care ar veni acum, pe moment, cu amendamente inteligente, care ar putea aduce îmbunătățiri substanțiale acestei legi, oamenii aceștia trebuie blamați pentru că cer reîntoarcerea la comisie a unui articol?

Eu zic să terminăm cu tâmpenia asta pentru că, vă spun ceva: eu sunt pentru votul uninominal, da? Nu cred că există în această sală cineva care să se pună cu mine în colegiul Muscel, de exemplu. Și asta o știu toți de aici. Deci, am tot interesul, da? (Aplauze.) Mulțumesc pentru aplauze și pentru recunoaștere. Dar, repet, din cauza prezenței televiziunilor să nu ajungem să facem la această lege o mare prostie. Sunt amendamente și sunt articole care trec aiurea, vor provoca tot felul de scandaluri ulterior și poate apărea imposibilitatea rezolvării lor în momentul dinaintea alegerilor sau după alegeri.

Deci, atenție mare la ce facem. Să nu stricăm ceva care putem să facem bine. O zi în plus, o săptămână în plus nu cred că mai contează, după atâta așteptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaș, pe procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Prima problemă este supunerea la vot a unui amendament respins, cuprins în raportul comisiei ca atare.

Domnule președinte,

faptul că acest amendament nu are obiect este aprecierea dumneavoastră personală, pe care nu ne-o puteți impune în raport de procedura de urmat. Are sau nu are obiect, el se supune votului și fiecare își va exprima prin vot punctul de vedere, dacă are sau nu are obiect. Că admiterea acestui amendament duce la consecința retrimiterii obligatorii la comisie pentru constituirea anexei care lipsește, este o altă problemă, care nu împiedică supunerea sa la vot.

Nu aș dori ca într-o lege atât de importantă să intervină voluntarism, viciu de procedură sau elemente contestabile. Dacă avem ceva de contestat la această lege, avem căile legale.

De aceea, vă solicit punerea la vot a amendamentului domnului Márton Arpád, conform Regulamentului nostru, mai întâi acest amendament respins.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Anca Petrescu.

 
   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Aș dori să atrag atenția asupra următorului aspect. Dacă noi votăm în momentul de față și trecem cu viteză peste articole care sunt neconstituționale, noi singuri ne declarăm, de fapt, împotriva acestei legi, pentru că nu ne rămâne altceva de făcut decât să o atacăm după aceea la Curtea Constituțională.

Deci, cei care nu acceptă ca datorită neconstituționalității unui articol să fie retrimisă la comisie, se fac răspunzători de faptul că se va prelungi aprobarea ei, datorită atacului la Curtea Constituțională.

Deci, vă rog frumos, acest articol să se încadreze în litera Constituției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Se pare că resursele de procedură ale Camerei Deputaților sunt nemăsurate. Într-adevăr, nu doresc să fiu acuzat că am încălcat procedura și de aceea eu voi supune la vot acest articol respins.

Doresc însă să subliniez cât se poate de clar, stimați colegi, că dacă acest articol respins este adoptat, automat va trebui să sesizăm într-un fel sau altul comisia, pentru a trasa colegiile. Deci, nu se votează această lege și ne vom asuma consecințele votului pe care îl dăm.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 3 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Amendamentul respins a întrunit 49 de voturi din 250.

Insuficiente pentru adoptare.

 
   

Supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră art.12 din Anexa cu amendamente admise.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Adoptat cu 205 voturi pentru.

 
   

Stimați colegi,

Fiind aproximativ ora 12,00, supun votului dumneavoastră două propuneri de procedură. Prima ar fi prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterii proiectului de lege, urmând ca în continuare să avem sesiunea de vot final. Cea de-a doua propunere este ca, de asemenea, dat fiind importanța cu totul deosebită a acestui proiect de lege, să prelungim cu cel puțin o oră timpul de dezbatere, sigur, dacă și comisia va fi de acord. Fiind o propunere pe care o adresez sălii, va trebui să votăm pe această temă.

Supun votului dumneavoastră aceste două propuneri de procedură.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc foarte mult. Propunerile au fost adoptate.

 
   

Continuăm cu punctul 16, Anexa cu amendamente respinse.

Precizare la pct.16. Domnule Bolcaș, vă ascultăm.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-a supus la vot și s-a adoptat articolul cu modificările care privesc rolul comisiei parlamentare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Bolcaș, orice s-a votat, rămâne votat, bineînțeles.

Deci, 16 adoptat.

Înțeleg că intervenția domnului Bolcaș era pe procedură.

Pct.17. Adoptat.

Pct.18. Adoptat.

Pct.19. Adoptat.

Pct.20. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22. Vă rog, domnule deputat Lakatos, la 22? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu dacă se transmite la televizor sau nu, nu știu dacă o să fie mulțumit domnul Cristian Rădulescu sau nu, dar eu vă atrag atenția că aici, în varianta propusă de comisie, se procedează la eliminarea descentralizării.

Varianta inițială sună în felul următor: "Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe baza normelor emise de autoritatea electorală permanentă." Ce se propune acum? "În cadrul localităților, delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor împreună cu prefecții și cu direcțiile județene ale Centrului național de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor".

În primul rând, când sunt mai multe moașe, cunoașteți proverbul cu copilul care rămâne cu buricul netăiat, în al doilea rând, varianta inițială care se bazează pe decizia colectivă a consiliului local este mult mai democratică, mult mai bună.

V-aș propune să rămânem la prima variantă și să nu fim de acord cu modificarea propusă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog?

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Comisia susține, în continuare, textul inițial. Acest text a fost aprobat în consultare și cu reprezentanții autorității electorale permanente și ai Ministerului Administrație, Internelor și Reformei Administrative.

Vreau doar să precizez că indiferent de autoritatea pe care o veți decide că va delimita secțiile de votare, prezența acolo a textului privind CNABD este absolut necesară, pentru că autoritățile locale nu au la dispoziție datele necesare pentru actualizarea secțiilor de votare, am înțeles.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu, dacă nu greșesc, domnule președinte, și acum sunt primarii, că pe delimitarea secțiilor scrie "primari" jos, pe tabelul acela, nu scrie consiliul local, dacă nu greșesc. Și acum sunt tot primarii? Am înțeles. Bun.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea formulată de înlocuire a textului de la alin.(2), propus de comisie, cu textul vechi din varianta inițială a Senatului.

Vă rog să votați. Mulțumesc. 41 de voturi pentru.

Propunerea a fost respinsă.

 
   

Alte observații la 22?

Supun votului dumneavoastră pct.22 din Anexa cu amendamente admise.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

S-a adoptat pct.22, în formularea comisiei.

 
   

Pct.23? Adoptat.

Pct.24. Adoptat.

Pct.25. Adoptat.

Pct.26. Adoptat.

Pct.27. Adoptat.

Pct.28. Adoptat.

Pct.29. Adoptat.

Pct.30. Adoptat.

Pct.31. Adoptat.

Pct.32. Vă rog, domnule deputat Bolcaș, la 32.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pct.32 se referă la art.25 "Listele electorale".

În primul rând, aș vrea să pun o problemă de principiu pentru întreaga lege. Comisia, orientându-se după avizul Consiliului Legislativ, a suprimat titlurile articolelor. Mi se pare o greșeală. Vă rog să vedeți Legea privind normele de tehnică legislativă care permit să se adauge titluri articolelor dintr-o lege mai complexă, Legea privind normele de tehnică electorală are asemenea titluri, deși are mai puține articole decât această lege electorală. Deci, reluarea integrală a titlurilor articolelor care nu pun probleme cred că ar fi benefică pentru consultarea legii de către specialiști, dar și de către întreaga populație. Aici, "listele electorale". Ele sunt permanente sau suplimentare. Deci se fac două categorii. Care sunt listele permanente se prevede în articolul următor, art.26, dar care sunt listele suplimentare nu se prevede nicăieri ca enumerare.

Listele suplimentare..., dacă facem două categorii de acte, art.27 îmi spune "în condițiile legii". Păi, condițiile legii sunt două. Pentru reprezentanții diplomatici, art.8 alin.(3) și o bizarerie, art.27, care spune: "cei care sunt omiși de la înscrierea în listele permanente pot veni..." Aici bifurcă foarte multe probleme.

În primul rând, această idee a listelor suplimentare pentru cei care domiciliază în circumscripția respectivă, dar au fost omiși, ridică următoarea problemă. Există o procedură reglementată de această lege și este tradițională în legile noastre electorale. Ca listele de alegători să fie afișate spre consultare publică și împotriva acestora, pentru omisiuni sau pentru înscrieri greșite, să existe o procedură de contestare. Or, dacă n-am folosit această procedură de contestare sau ce rost mai are această procedură de contestare, când eu pot să mă duc în ziua votului și să fiu înscris pe lista suplimentară. Dar asta va fi o discuție la art.27, care este conex.

Ideea este următoarea, că aici nu se mai regăsește, în corpul legii, înscrierea pe liste suplimentare a membrilor Birourilor electorale care nu au voie să părăsească sediul secției de vot. Nu există niciun articol. Și personalul tehnic. Și atunci, pentru îndreptarea acestei situații și pentru a reveni la niște norme de tehnică legislativă corecte, trebuiesc enumerate ori la art.25, ca excepție, sunt liste suplimentare, ori după art.25, care sunt listele suplimentare admise de prezenta lege.

Eu am propus ca la art.25 să se adauge un alineat care să arate în ce condiții se întocmesc listele suplimentare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog, domnule președinte Voicu.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am ascultat cu mare atenție argumentația domnului deputat. Comisia nu-și schimbă punctul de vedere, susține în continuare textul pe care îl aveți în față și o să vă și dau o explicație. De ce? Este o chestiune de principiu.

Această lege introduce votul uninominal pentru parlamentari. principiu de la care plecăm este acela că un cetățean nu poate vota decât la secția de votare unde își are domiciliul, pentru că va alege un deputat care îl reprezintă la el acasă. Dacă este în vizită la Satu-Mare, el fiind din Botoșani, ghinion.

Fac excepție doar două categorii de persoane. Personalul diplomatic aflat la misiune în străinătate în acel moment, care votează, pot vota pentru reprezentantul parlamentar pentru românii din străinătate, dar domiciliul lui este în străinătate în acel moment, se află la ambasadă pentru o perioadă de cel puțin 4 ani. Și, de asemenea, fac excepție candidații care pot vota la oricare din secțiile de votare din colegiul uninominal unde candidează, dar iarăși este plin de sens, pentru că el se va reprezenta inclusiv pe sine.

Orice fel de altă excepție am exclus-o, inclusiv aceea cu privire la personalul aflat la secțiile de votare, pentru că, din păcate, acele persoane se află la secția de votare pentru o singură zi. Nu pot vota pentru 4 ani decizând sau contribuind la decizia privind soarta cetățenilor din acel colegiu, pentru că au fost o zi pe acolo.

În ceea ce privește omisiunile din listele electorale permanente, acestea se pot constata în două feluri: unul este acela descris de domnul deputat Bolcaș. A văzut listele afișate, a constatat că este omis, a făcut contestație și această contestație a fost admisă. Însă, a-i nega unui cetățean domiciliat în acel colegiu dreptul de a-și înscrie numele, de a-și regăsi în mod corect numele, inclusiv în ziua votării este o restrângere a drepturilor electorale excesivă și, de aceea, inclusiv în ziua votării, un cetățean trebuie să aibă dreptul să constate că a fost omis de pe lista electorală și să fie înscris pe ea.

Dacă el a lipsit din localitate, dar a făcut un efort să vină la vot în ziua votării, trebuie să i se dea dreptul să corecteze omisiunea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg, domnule președinte, că încurajați partidele să pună în birourile electorale ale secțiilor cetățeni care domiciliază pe raza colegiului respectiv.

Domnul deputat Stanciu și domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați colegi deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Am reluat că l-am văzut și poate nu-l mai văd, vorba domnului coleg.

Într-adevăr, comisia s-a gândit la principiul clar pe care este structurată această lege. Un colegiu, un singur candidat, un singur vot și un singur ales. În consecință, colegiul, ce cuprinde mai multe localități și, respectiv, secții de votare, va trebui să aibă în aceste secții de votare oamenii care sunt în raza colegiului respectiv, ei, nemaiputând face turism electoral cum făceau înainte cu autobuzele PD-ului, ca să ceară un drept la replică. (Vociferări în sală.) Nu, că ale PSD-lui le-ați luat voi.

Deci, cred că avem două posibilități, ori să eliminăm aparent aceste restricții, ori partidele să-și găsească oamenii, pe care-i pune în secțiile respective de pe raza colegiului în care are dreptul și localității în care are dreptul să voteze. Și, în felul acesta, eliminăm acest turism electoral. Așa am gândit noi, dacă am gândit bine vom vedea. Dar, eu cred că dacă dorim, într-adevăr, să eliminăm orice discuții vizavi de turismul electoral, trebuie să rămânem în cadrul prevederilor care sunt în text.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții?

Domnule Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-ar părea că rațiuni pragmatice ne îndepărtează de la niște principii constituționale. A nu permite reprezentanților din secțiile de votare, cei care alcătuiesc biroul secțiilor de votare, să voteze nu este numai o încălcare a Constituției, este infracțiune și sper că niciunul dintre dumneavoastră nu vrea să debutăm în această lege votând o infracțiune. Deci, împiedicarea prin această precizare, prin excluderea lor de la orice apartenență pe liste este, practic, infracțiune. Nu este vorba de turismul electoral aici.

Aici este vorba de o simplă situație, de fapt, care putea să fie stabilită exact. Avem lista acelor persoane, se înscriu de la început pe o listă suplimentară, își dau votul. Problema este ce principiu să încălcăm, principiul din această lege, și anume, că se votează în raza domiciliului sau încălcăm principiul constituțional privind accesul liber la vot și neîngrădit la vot al cetățenilor. Eu nu știu în ce rază de domiciliu votează reprezentanții ambasadelor, ca să folosesc o similitudine, dar aceeași problemă se pune și în acest caz.

În orice caz, nu putem lăsa ideea listelor suplimentare disipată în diverse articole ale legii, ci componența acestor liste, categoriile de oameni care urmează să fie înscriși pe aceste liste, trebuie să se regăsească într-un text distinct.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții? nu mai sunt.

Nefiind amendamente depuse în scris la comisie, voi supune votului dumneavoastră textele, așa cum sunt formulate de comisie.

Mai întâi punctul 32, art.25. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votați.

Mulțumesc, s-a adoptat.

 
   

Pct.33, art.26. Supun votului dumneavoastră formula comisiei. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

 
   

Pct.34, art.27. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

 
   

Pct.35. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt.

S-a adoptat.

Pct.36. Obiecții? Observații? Comentarii?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Tot o problemă de tehnică legislativă. S-ar părea că aceste probleme au fost ocolite în redactare.

La pct.36 art.28: "Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate și a cărții de alegător". Deci, exercitarea dreptului de vot presupune prezentarea a două acte: actul de identitate și cartea de alegător. E corect.

Dar, art.69, tot din această lege, spune că aceste cărți de alegător vor fi obligatorii din 2012. Cum le împăcăm, domnule președinte al comisiei?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, domnule deputat, eu înțeleg aici din art.69, că prevederile Legii referitoare la cartea de alegător sunt aplicabile din 2012, deci înseamnă că art.28 nu se va aplica în anul 2008, înțeleg eu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Asta înțeleg și eu, dar nu asta scrie în lege. Deci, trebuie o reformulare aici.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog comisia.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Prevederea de la "Dispozițiile tranzitorii" care precizează că această carte de alegător va fi folosită din 2012 nu elimină articole întregi, ci elimină prevederi specifice cu privire la cartea de alegător din anumite articole. Așadar, alineatul pe care domnul deputat l-a citit, pentru alegerile din 2008, se va citi: actul de identitate. Opinia comisiei este că așa se poate interpreta articolul de la "Dispoziții tranzitorii" și ne menținem opinia.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului propus de comisie, rămânând la textul inițial propus de Senat.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea a întrunit 25 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptată.

 
   

Supun votului dumneavoastră art.28, așa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 200 de voturi pentru.

 
   

Pct.37. Obiecții? Observații? Adoptat.

Pct.38, există un amendament respins, pct.4 din anexa cu amendamente respinse.

Domnule deputat Marton, vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Márton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru liniștirea spiritelor, este penultima intervenție a mea de susținere a unui amendament respins. Amendamentul, așa cum a spus și domnul președinte, se regăsește la pct.4.

În înțelegerea noastră inițială, pe baza căreia a fost adoptată acea lege, prin asumare, a Guvernului, ne-am referit la o sumă de 5 salarii minime pe economie, în cazul în care existau jumătate de colegii uninominale.

Această lege vine cu un număr dublu de colegii uninominale. Menținerea cifrei de 5, în această situație, înseamnă un efort dublu pentru ca să ai un număr maxim de candidați, atât la Camera Deputaților și Senat.

Am o propunere de compromis, nu de înjumătățire, dar aproape înjumătățire a acestei cifre, deci de la 5 la 3 salarii minime pe economie. Deci, trebuie să știți că fiecare deputat sau senator, adică candidat pentru funcția de deputat sau senator, când își depune candidatura, trebuie să vină și cu o hârtie prin care atestă că a depus o sumă egală, în cazul propus, cu 5 salarii minime brute pe economie, care se depune la un cont și dacă la nivel național, partidul respectiv ia 2%, atunci primește înapoi acești bani, dacă n-a primit, atunci acești bani trec la bugetul de stat. Și dacă dorește să se propună în fiecare circumscripție, depune de 314 ori suma respectivă, respectiv de 130 de ori pentru senat.

De aceea, noi propunem să venim la înțelegerea inițială, adică aproape la înțelegerea inițială și în loc de cifra 5 să apară aici cifra 3.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu, domnul deputat Bolcaș și după aceea, la sfârșit, o să cer și punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest punct a suscitat multe discuții în Comisia de cod electoral.

Așa cum spunea distinsul nostru coleg Marton, orice prevedere din lege și, respectiv, o lege trebuie să fie asociată cu scopul pentru care această prevedere a fost introdusă.

Scopul pentru care această prevedere de constituire a unui depozit a fost acela de a responsabiliza pe candidați, inclusiv pe cei independenți, de a se juca de-a alegerile și inclusiv partidele, pe care nu le vedem în 4 ani de zile, nu mă refer la cele parlamentare, nu le vedem 4 ani de zile și le vedem la alegerile locale sau la alegerile generale, cu liste peste liste, în care, evident, când se dă scorul final, nu obțin nimic. Dar, nu că ele ar încurca, dar ne trezim cu buletine de vot foarte voluminoase, cu oameni care nu desfășoară activitate politică și se joacă de-a politica.

Având în vedere experiența europeană și în textele de legi care ne-au fost date la comisie, de către Cameră, practic depozitul acesta există în toate țările. Dacă a câștigat, i se dau banii înapoi, dacă s-a jucat pe banii lui, nu-i mai vede. Problema, să reducem acum de la 5 salarii, adică 25 de milioane, la 12,5 milioane, cred că nu poate fi luată în considerare.

Pentru că sunt de acord cu ce spunea un distins coleg, trebuie să candideze oricine, chiar cel care nu are niciun ban. Dar, atunci când partidul pune pe cineva care nu are niciun ban, scoate partidul banii pentru el, pentru că este o personalitate deosebită care nu poate să-și câștige existența și vrea să devină parlamentar. Este foarte bine. Dar, nici cel care nu poate să garanteze cu o bonitate de 25 de milioane, nu cred că are ce căuta în Parlament.

De aceea a fost și această idee cu 10, care o strigă un coleg de aici, dar am păstrat-o pe cea veche, adică 5 salarii minime, mi se pare o sumă rezonabilă care să descurajeze pe aventurierii care pot fi fie persoane fizice, fie persoane juridice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă citesc ceva foarte scurt, dar foarte frumos și merită ascultat: "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, independent de avere sau de origine socială", iar dumneavoastră, partid social-democrat, tranzacționați aici exercitarea drepturilor prevăzute în Constituția României pe 5 salarii, pe 10 salarii sau pe 3 salarii. Că o asemenea tranzacție o face Partidul Liberal, nu mă miră. Că Partidul Democrat achiesează la așa ceva, este treaba lui. Dar, chiar în România, nu mai există un partid social-democrat care să se preocupe de soarta oamenilor și a drepturilor lor, independent de avere? Pentru dumneavoastră, condiția intrării în Parlament reprezintă averea? Acesta este Partidul Social Democrat acum? Asta este problema.

Vă rog să constatați, amendamentul pe care îl expun este de eliminare, având în vedere că și textul acestui alineat 5, 6 și următoarele sunt neconstituționale, împotriva intereselor cetățenilor României.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ați vorbit de bonitate. Eu nu cred într-o societate în care bonitatea ți-o dă banul. Bonitatea candidaților independenți le-o dau listele de susținători care trebuie să le aibă și să le prezinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Doamnelor colege,

Pentru că există, în mod evident, o temere că acest articol va fi contestat la Curtea Constituțională, noi, reprezentanții, după cum consideră domnul Bolcaș, și ai celor bogați, vom susține renunțarea la orice fel de cauțiune. (Câteva aplauze.)

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Noi, domnule deputat, vrem cu executare la locul de muncă toți. (Vociferări.)

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor naționaliști,

Nu mă așteptam ca între naționalism și populism să nu mai fie nicio distanță. Și iată că un distins coleg vine și face apologia sărăciei. Este bine c-o face, dar ne întrebăm: chiar credem că pe listele unui anumit partid, nu vreau să-i pronunț numele, vor fi numai șomeri la care se făcea referire acum vreo oră și ceva? Chiar numai au nici un ban, au cheltuit toți banii pe partid în alegerile trecute? Mă îndoiesc!

Evident că în această goană după voturi, liberalii renunță. Eu mă așteptam să spună domnul președinte că va susține dânsul pe cei de alături, cu cinci salarii minime, că au suficient. Nu? Că așa e un partid care-i plin, cum spunea distinsul coleg, de capital. Și atunci, ce dorim? Am intrat în Europa, vedem ce e acolo, încercăm să aplicăm niște, zicem noi, modele europene, din casa europeană, și pentru că cineva spune: "Nu se poate, domnilor, că trebuie să-i dăm și lui, și lui", și că ar fi neconstituțional.

Mă întreb: în toate celelalte țări, de ce nu este? Eu ofer șansa să candideze oricărui cetățean, tu, partid, îi oferi această șansă. Să spunem că îi e frică că va fi contestat la Curte. Păi eu știu pe cineva sigur de aici din sală care va contesta la Curte, și de-abia îi dăm ocazia domnului distins Bolcaș să conteste la Curte.

Așa că, v-aș ruga să vă gândiți fiecare dincolo de acest populism pe care-l ducem la extrem dacă păstrăm sau nu păstrăm această prevedere europeană.

Și acum vă văd, stimați colegi, dacă rămânem la mămăligă sau la franzelă europeană. Votați!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Și regret că nu mă ridic la înălțimea așteptărilor dumneavoastră.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari, poate cu dânsa am noroc.

 
   

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord cu spusa domnului Bolcaș, măcar de aceea că are dreptate în ce privește încălcarea Constituției. Asta e una la mână.

A doua la mână. Ce ne facem noi cu acei români din Basarabia și Bucovina care au cetățenie română, domiciliază în diverse orașe ale României și vor spre exemplu să candideze și ei în Parlamentul țării-mamă. Da? Acei oameni, dacă o luăm la direct și fără înconjur, unii din ei abia au venit din pușcării, și nu pentru populism a la Stanciu, ci pentru drepturile elementare ale românilor din Basarabia și Bucovina. (Vociferări)

Unii au stat pe baricade, n-au făcut averi! eu n-am avut când să facă averi pe baricade pentru limbă, grafie, istoria românilor. Rușine să vă fie! (Vociferări)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Purceld.

 
   

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Stimați colegi,

Domnul Bolcaș, în cuvântul domniei sale, invoca un articol de Constituție, nu cerea sprijin financiar P.S.D.-ului sau nici măcar P.N.L.-ului. Dacă domnul Stanciu este dispus să ne acorde acest sprijin, noi îl primim oricum.

În altă ordine de idei și să trec într-un registru serios, problema este delicată și noi vă cerem 30 de minute pauză pentru consultări.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

S-a solicitat o pauză pentru consultări.

Înainte de asta, mai aveam însă o luare de cuvânt, a domnului Pambuccian, după care voi acorda 15 minute pauză de consultări.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că și noi credem că ideea unui prag care să fie legat de o anumită sumă de bani nu este o idee fericită și poate trezi dubii mari legate de constituționalitatea sa, așa că grupul nostru parlamentar va vota pentru inexistența unei asemenea condiții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule lider.

La ora 12,55 reluăm dezbaterile. Sunt convins că pauza pentru consultări va veni cu concluzii serioase. Până atunci, 15 minute pauză de consultări.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi, vă rog să vă luați locurile în bănci pentru a putea relua lucrările.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Stimați colegi,

Reluăm lucrările. Eram la discutarea punctului 38 din raport, anexa cu amendamente admise.

Avem două propuneri: o primă propunere, de eliminare a alin.(5), (6) și (7) din textul propus, formulată de domnul deputat Bolcaș și pe care a susținut-o Grupul parlamentar al P.N.L.; o a doua propunere, din partea domnului deputat Arpad Marton, de susținere a unui amendament respins.

Potrivit procedurii, am să supun votului dumneavoastră mai întâi amendamentul de eliminare.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de eliminare a alin.(5), (6) și (7).

Vă rog să votați.

54 din 110. Insuficiente pentru eliminare.

 
   

În continuare, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Arpad Marton, amendamentul respins de la pct.4 din anexa cu amendamente respinse, reducerea de la 5 la 3 salarii.

Vă rog să votați.

55 din 120. Și mai puțin succes.

În aceste condiții, rămânem pe textul inițial.

 
   

Voi supune însă votului dumneavoastră... dacă mai există modificări la pct.38. Observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.38 din anexa cu amendamente admise, art.29.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. 97 de voturi din 125.

Pct.38 a fost adoptat.

 
   

Trecem mai departe.

Pct.39. Obiecții, observații. Adoptat.

Pct.40. Adoptat.

Pct.41. Adoptat.

Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat.

Pct.44. Adoptat.

Pct.45. Adoptat.

Pct.46. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

La pct.44 alin.(5), din enumerarea prevăzută în prima parte a acestui alineat lipsește dintr-o eroare termenul de "alianțe electorale", care trebuie adăugat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Observații? Comentarii?

Înțeleg că ne însușim această observație.

Revenim. Eram deci la art..46. Obiecții, observații, comentarii? Aprobat.

Pct.47. Aprobat.

Pct.48. Se susține amendamentul respins? Deci, amendamentul respins nu se susține, înțeleg. Amendamentul de la alin.(5) se susține? Nu. Bun. Mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș, vă rog, la pct.48 din anexa cu amendamente admise, art.37.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Art.37 alin.(3): "Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare". Și asta e foarte bine. Dacă s-ar fi pus aici punct.

După "militare" urmează însă virgulă. "altele decât dezbaterile organizate cu participarea reprezentanților a cel puțin doi competitori electorali diferiți." Deja încep dezbateri politice în cadrul unităților militare, și asta este contrar dispozițiilor art.118 din Constituție.

Deci, propun eliminarea ultimei părți, să rămână "este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare". Evident, e vorba de orice fel de acțiuni de campanie electorală.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

comisia susține această observație.

Intervenții pe această temă. Nu sunt intervenții pe această temă.

Supun atunci votului dumneavoastră punctul 48, cu modificările survenite ca urmare a amendamentului formulat de domnul deputat Bolcaș.

Vă rog să votați.

Mulțumesc. S-a adoptat, cu 139 de voturi pentru.

 
   

Pct.49. Observații, obiecții?

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aceeași omisiune a termenului de "alianțe electorale" la alin.2. "Partide politice, alianțe politice...", "și electorale", trebuie să fie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Observații? Nu sunt.

Pct.49 adoptat cu această completare.

Pct.50. Adoptat.

Pct.51. Adoptat.

Pct.52. Adoptat.

Pct.53. Adoptat.

Pct.54.

Vă rog, domnule deputat, la pct.54? E vorba de art.42. Vă rog.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Art.42 alin.(10) "La cererea alegătorului...", e un caz special aici, "...în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "votat", dar nu a introdus buletinul în urne", este corectă precizarea comisiei, "președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera numai o singură dată un nou buletin, făcându-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunii de votare". Dar cu buletinul greșit ce se întâmplă? Că se face mențiunea, este bine, în procesul-verbal. Buletinul trebuie reținut și anulat. Și urmează "făcându-se mențiunea în procesul-verbal."

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia de acord.

Obiecții, observații? Nu sunt.

Pct.54. Adoptat cu această completare.

Pct.55. adoptat.

Pct.56. obiecții, observații? La 55 sau la 56? Pct.55 e titlu. La 60? Tot la 54?

Vă rog, domnule Bolcaș, tot la 54.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pct.54, care s-a votat. Dar aici este vorba de o precizare tehnică. "Durata totală a suspendării nu poate depăși o oră și nu pot fi mai mult de două suspendări. Suspendarea va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot, cu cel puțin o oră înainte."

Și dacă se suspendă votarea pentru că a izbucnit un incendiu, ce facem? Deci, suspendarea, spuneam, se va anunța imediat ce a intervenit evenimentul care a produs această suspendare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Observații? Comisia de acord? Intervenții? Nu.

Se introduce atunci această completare la pct.54.

Pct.56. nu sunt obiecții.

Pct.57. adoptat.

Pct.58. Adoptat.

Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Adoptat.

Pct.61. Adoptat.

Pct.62. vă consult dacă se susține amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Arpad Marton. E amendamentul respins de la pct.6 din anexa cu amendamente respinse. Suntem la art.47. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am spus destul de clar punctul de vedere al grupului nostru parlamentar. Noi credem că singurul sistem corect și constituțional este acel sistem care permite reprezentarea proporțională a electoratului în Parlament. De aceea, noi suntem convinși că singurul sistem care permite atât reprezentare proporțională, cât și dreptul alegătorului de a-și alege candidații - deputații, senatorii, este acel sistem care se numește proporțional, preferențial pe listă.

Dumneavoastră ați decis altceva. Noi am mai sus că putem să susținem și un altfel de sistem, cu o singură condiție: dacă avem garanția că acea comunitate pe care o reprezentăm, comunitatea maghiară din România, care este 6,5% din populația țării, are posibilitatea de a fi reprezentată proporțional în Parlamentul României.

Un sistem electoral pe care-l propuneți dumneavoastră are însă marea hibă de a putea intra doar acolo unde ai șanse să intri, să te voteze oamenii numai atunci când cred că poți să candidezi. Or, comunitatea maghiară din România are această situație că majoritatea membrilor acestei comunități nu stă în localități unde sunt majoritari.

Mai mult, decupajul pe care nu l-ați acceptat să fie introdus în lege poate să fie realizat în așa fel încât nici acolo unde suntem majoritari să nu ne putem permite să trimitem deputați și senatori în Parlament.

Ca atare, avându-se în vedere că pentru reprezentanții noștri sau ai altor minorități naționale care au o posibilitate de a trimite mai mulți deputați sau chiar senatori în Parlament, pentru că sunt destul de numeroși ca să ia numărul de voturi necesare pentru unul sau mai mulți deputați, să nu existe prag electoral. Pentru că noi nu solicităm să fim reprezentați peste numărul de voturi pe care l-am luat. Nu!

Câte voturi am luat, atâtea mandate să avem. Nu cred că este în interesul României ca în 2008 sau în 2009, Parlamentul României să nu mai aibă reprezentare proporțională a comunității maghiare.

Deci, asta este esența amendamentului pe care-l aveți la pct.6. eu cred că este un amendament cinstit, unul care se practică și în alte țări pentru astfel de situații și eu cred că oricum nu implică un număr de deputați sau senatori în plus față de ce s-a luat prin voturi de către deputați.

Se poate spune că este o discriminare. Eu zic altfel: pentru ca un candidat, în cazul comunității noastre, care este 6,5% din numărul de populație, deci un competitor să poată să intre în Parlament trebuie să ia 85% din votanții maghiari. Puneți-vă în situația în care oricare dintre partide ar avea acest prag de a lua 85% din voturile valabil exprimate pentru a intra în Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la acest amendament.

Domnul deputat Stanciu. Domnul deputat Hogea.

Și am închis lista.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

În 1990, s-au desfășurat primele alegeri democratice din România fără prag electoral. Și atunci, dacă nu mă înșeală memoria, poate mă ajută un coleg, cred că au fost în jur de 16, 17 formațiuni politice, începând de la un reprezentant până la doi, trei, patru, și așa mai departe.

Ca urmare a acestui număr mare de reprezentanți, în 1992 s-a introdus pragul de 3%. Iar a fost un număr de reprezentanți, desfășurarea activității în Parlament a fost destul de dificilă datorită existenței unor grupulețe, și nu partide cu forță. Și s-a ajuns în 2000 la pragul de 5%. Nu a contestat nimeni pragul de 5%. Dimpotrivă, mi-aduc aminte, reprezentanții Convenției Democratice, Convenția Democrată era în 2000, susțineau chiar mărirea pragului, iar unele partide chiar 8%, ca să nu mai intre nu știu cine.

Înțelepciunea Parlamentului a făcut menținerea acestui prag la 5%. Astăzi, sau mai precis în comisia de cod electoral, Partidul Social Democrat a propus menținerea acestui prag, care nu a deranjat pe nimeni în 2000, și a asigurat o anumită coerență, prin prezența unor forțe politice cu grupuri parlamentare destul de puternice în Cameră și Senat.

Faptul că anumite forțe politice, din rațiuni care ne scapă nouă, s-au divizat, s-au împărțit în două sau în trei, sau mai știu eu în cât, a dus, dacă vreți, tocmai din necesitatea păstrării pluralismului politic, la acel prag alternativ. Deci, din 464 de colegii, circa 660, 640 de colegii, să zicem, trebuie să ia, să se claseze în 9 colegii, pe primul loc, nu să ia cu 50% plus unu, să se plaseze pe primul loc. Ceea ce înseamnă un prag în jur de 2 și ceva la sută. Păi dacă nici acest prag nu mai este necesar spre a accede în Parlament minoritățile sau alte formațiuni politice și revenim la pragul de zero la sută, făcând o discriminare pozitivă, spunea distinsul meu coleg, ne întrebăm atunci ce dorim? Dorim să exprimăm voința politică a unor cetățeni români sau dorim să fim noi prezenți în Parlament?

Ei bine, dacă-i întrebăm pe fiecare în parte, dorește să fie el prezent. Dar vă spun, că am lucrat împreună și cu maestrul Hrebenciuc și cu alți colegi la toate legile electorale, nu am găsit lege electorală în care să rămân eu și să plecați voi. Și nu există. Oricât prag ai pune.

De aceea, haideți să facem distincție între oferta și posibilitatea de acces în Parlament care există pentru minorități, și s-a demonstrat, da?, și forța și putința celor care doresc să intre în Parlament, să-și coaguleze alegătorii și să vină cu voturile respective în Parlament. Pragul de circa 2 și ceva, care reprezintă 6 plus 3, 9 mandate, este suficient pentru a fi toți reprezentați în Parlament. Dar nu putem accepta pragul de zero, pentru că acesta devine, vă spun, nociv pentru minorități. Pentru că la pragul de zero, în loc să se împartă în două formațiuni, se vor împărți în trei, în cinci, că vrea fiecare să fie șef de partid în locul domnului Marko Belo, în locul domnului Geoană, în locul nu știu cui.

Și atunci acest prag îi ține totuși uniți. Eu credeam că veți accepta și n-am mai insistat cu pragul de 5%, și atunci diferite formațiuni politice de aceeași conotație erau obligate să candideze pe liste comune, ca să facă pragul de 5%. Deci, renunțarea la pragul de 5% obligatoriu și acceptarea celui alternativ este o cedare, o revenire înapoi și nu un pas înainte.

De aceea, stimați colegi, să rămânem la această variantă care este luată de fapt și din Germania, spunea un distins coleg aici că nemții nu au prag, au prag de 5%, plus prag alternativ. Decât că la ei este la nivelul landului respectiv.

Deci, am păstrat ideea de prag alternativ tocmai pentru a garanta dreptul minorităților, și când spunem minorități nu ne referim numai la minorități etnice, ci, dacă vreți, și la alte tipuri de minorități care exprimă alte poziții politice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc și că v-ați rezumat și la cele două minute regulamentare.

Domnul deputat Hogea.

 
   

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

Partidul Conservator susține amendamentul domnului deputat Marton Arpad. Noi ne reafirmăm sprijinul deplin pentru votul uninominal și tocmai de aceea considerăm că nu avem voie să anulăm opțiunea alegătorilor pentru un anumit candidat care s-a situat pe primul loc într-un colegiu uninominal. Prin ridicarea unor bariere în calea intrării în Parlament a candidaților puternici, indiferent dacă sunt români sau maghiari, este afectată însăși esența scrutinului uninominal, adică legătura strânsă dintre alegători și cel ales și, respectiv, votul personalizat.

Ideea avansată aici privind limitarea inflației de partide nu ține cont de realitatea actuală. Nu mai sunt o sută de partide, ca în 1990. sunt practic 8-9 formațiuni care contează.

Așadar, Partidul Conservator apreciază că ar fi mai indicat ca litera c) a art.47, pct.2 din lege să se refere la condiția alternativă, nu cumulativă, a obținerii a patru colegii uninominale pentru Camera Deputaților sau două colegii uninominale pentru Senat. De ce este mai potrivită particula "sau" decât particula "și"? Pentru simplul motiv că în sistemul constituțional românesc, cele două Camere ale Parlamentului sunt separate, au atribuții deosebite și roluri distincte, consfințite atât prin legea fundamentală din 1991, cât și prin revizuirile aduse acesteia în 2003.

Ar fi absurd să adoptăm un prag cumulativ - Senat plus Cameră, trei plus șase colegii, la lit.c), dar să statuăm praguri separate de 5% pentru Senat și Cameră, la lit.a), respectiv lit.b).

De altfel, viața politică și electorală postdecembristă ne arată că au existat partide care au îndeplinit pragul pentru o Cameră a Parlamentului, dar nu au reușit să-l obțină pentru cealaltă Cameră.

Și totuși, pe bună dreptate, au avut reprezentare parlamentară.

Este exemplul PDAR în 1992, când această formațiune a acces în Senat, nu și în Camera Deputaților. Iată doar câteva argumente pentru care susținem amendamentul domnului deputat Marton Arpad, dar cu particula "sau", condiție alternativă, în locul particulei "și", care indica o condiție cumulativă.

Prin această formulare, Partidul Conservator apreciază că principiile de bază ale votului uninominal ar fi cel mai bine respectate. Și vă dau și formularea literei c), în versiunea pe care o propunem noi: "pentru Camera Deputaților și Senat, prin îndeplinirea alternativă a condiției obținerii a patru colegii uninominale pentru Camera Deputaților sau a două colegii uninominale pentru Senat..." și apoi textul care curge este amendamentul admis al comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Vroiam doar să remarc un lucru, nu să propun neapărat ceva, că argumentele pot fi folosite la fel de bine și pentru a argumenta pro și contra, chiar aceleași argumente. Mă uitam la Anghel ce frumos argumenta el menținerea pragului de 5% pentru partide, exact cu argumentele pe care le-am folosit ca să argumentez 5% pentru noi, pentru minoritățile alea mici, nu pentru UDMR.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceți dialog cu sala.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Or, lucrul ăsta am vrut să-l remarc. Noi vom susține propunerea UDMR-ului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Duvăz. Și, după aceea, domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Între problemele majore care se pun în momentul construirii unui sistem electoral într-un sistem democratic este echilibrul între a avea o reprezentare cât mai largă a celor care votează și totuși posibilitatea de a avea majorități ferme, de a avea majorități consistente, care să poată să formeze guverne.

Eu cred că sistemul electoral românesc, așa cum a funcționat până acum, a fost destul de bine ajustat. Dacă vorbim de situația din 1990, fără îndoială era un început care trebuia lămurit.

Și acum suntem în fața unui început. Cred că, de exemplu, dacă vorbim de sistemul de prag alternativ, trebuie să ne gândim foarte bine, că în fața unui prag alternativ putem găsi formațiuni de buzunar, dar cu buzunarul bine garnisit, care să reușească să se plaseze în Parlament, luând câteva colegii locul întâi. Asta se poate face având în spate un om sau o forță care să producă material suficient de multă consistență, să zic așa, demersului electoral, ca să nu folosesc cuvinte nepotrivite de la această tribună, pe care o respect.

Deci, după părerea mea, faptul că există o soluție alternativă este un lucru corect și trebuie să ne plasăm în ea. Soluția alternativă a fost discutată în termenii în care, de fapt, trebuia să asigure și un grup parlamentar, pentru că, gândiți-vă, în mod absolut corect, dacă intră un partid pe pragul alternativ, deci nu vorbim de cel de 5%, el va trebui dintr-o dată să modifice Regulamentul fiecărei Camere, în sensul numărului de senatori sau deputați, sau să se atașeze, să se alieze cu un grup parlamentar mai consistent, dintre cele care depășesc 5 %.

Las la o parte faptul că sunt în fața unui amendament făcut de U.D.M.R., care de fapt a intrat în Parlament și a funcționat cu pragul de 5%, până acum fără niciun fel de probleme.

Sistemul pe care noi astăzi îl discutăm este un sistem care păstrează caracteristicile votului proporțional privind reprezentativitatea. Este o situație particulară în care se află U.D.M.R. astăzi, în raport cu comunitatea și cu apariția unei formațiuni politice în sânul aceleiași comunități. Ar fi păcat, în primul rând o să spun, ar fi păcat ca U.D.M.R. să nu fie în Parlamentul României. Nici nu vreau să mă gândesc la varianta asta. Dar, la fel de păcat ar fi să sacrificăm un principiu și să ajungem la un sistem din ce în ce atomizat, doar pentru faptul că într-o anumită situație, într-o anumită comunitate există o anumită conjunctură.

Prea adeseori am încercat să rezolvăm problemele în funcție de conjuncturi. Haideți să încercăm să rezolvăm problemele pur și simplu, așa cum credem că este bine, și poate că reușim să depășim și conjuncturile, în sensul cel mai bun al cuvântului. Eu cred că în fața unei asemenea decizii, așa cum este propusă de comisie, va avea toată lumea câștig de cauză, inclusiv minoritatea maghiară, care va înțelege cu siguranță că va trebui să nu-și spargă votul pentru a-și sacrifica reprezentarea parlamentară.

Deci, eu cred în această soluție, repet, care este mult îmbunătățită cu pragul alternativ, care a fost propus, și o susțin.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marton.

Urmează domnul deputat Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Stimați colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege, am atras atenția că inducem populația țării într-o eroare gravă. Sub această denumire de "vot uninominal", uităm de esența legii, care este un vot majoritar, chiar dacă duce la o proporționalitate.

Toate mandatele se iau în circumscripții electorale; fiecare candidat, fiecare partid candidează într-o circumscripție. Fiecare persoană care votează trebuie să aleagă dintre persoanele propuse de fiecare partid, câte unul propus de fiecare partid, o singură persoană. Și atunci, în altfel de sisteme, partidele mici, sub 20%, nu prea iau voturi, pentru că populația știind că există 2 - 3 partide mari, este tentată să voteze cu unul care îi este mai aproape de gândirea lui, dar care are șansă să devină deputat. Acesta este pericolul mare în astfel de sisteme.

Am enunțat în discursul meu, la dezbaterea generală, că noi putem fi de acord cu acest sistem numai dacă nu este pusă în pericol reprezentarea proporțională a comunității maghiare din România. Pentru asta ar fi fost nevoie cel puțin de cunoașterea decupajelor care se pot realiza oricum și decupajele să decidă pe urmă rezultatul votării.

Pe urmă, v-am spus, acest prag de 5%, dumneavoastră spuneți că nu este o problemă, v-am spus, înseamnă 85% pentru comunitatea maghiară.

Da, bine, ne propuneți să fim uniți ca să intrăm în Parlament. Vom încerca să rezolvăm această problemă. Dumneavoastră, însă, dacă totuși nu vom reuși, veți avea o problemă de rezolvat pe urmă: lipsa noastră din Parlament.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, în încheierea dezbaterilor (Vociferări).

Nu v-a menționat numele.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că dezbaterea pe acest punct a evoluat într-un fel negativ în ultimele luni și că probabil soluția cea mai bună era să avem un prag de 5% și la Cameră și la Senat. Și trebuie să recunosc că soluția introdusă în ultima săptămână la Comisia pentru codul electoral, cu acel prag alternativ, respectiv 6 locuri întâi pentru deputați și 3 locuri pentru senatori, este o scădere față de soluția inițială, cea pe care am preluat-o din propunerea "Pro Democrația", unde se vorbea de mult mai multe colegii câștigate, dacă mi-aduc bine aminte 10 cu 5 și, ulterior, într-o variantă pe care Guvernul și-o asuma acum două luni de 4 cu 2 mandate, dar cu peste 50% din numărul de voturi valabil exprimate.

Am vrut să intervin la microfon, pentru că în niciun caz o lege nu trebuie să fie făcută special pentru un partid, ci pentru toți, și nu numai pentru cei care sunt aici, în Parlament, ci pentru toți competitorii.

Îndrăznesc să vă spun un lucru și ar fi foarte bine să luați în calcul acest lucru. Cu alte cuvinte, eu propun să ne menținem pe raportul comisiei, spunându-vă următorul lucru: cu cât vom coborî mai jos ștacheta, vor apare în viitorul Parlament mai multe partide.

Cum se traduce acest lucru? Îndrăznesc să subliniez acest lucru: pe baza repartizării proporționale a mandatelor, oameni care au câștigat locul întâi într-un colegiu, nu vor mai ajunge parlamentari, în timp ce candidații unor partide, care depășesc cu greu pragul electoral, vor ajunge să fie promovați în Parlament de pe poziția de câștigător al locului 3 sau chiar 4 într-un colegiu uninominal, ceea ce mi se pare inacceptabil și total împotriva ideii pentru care omul merge la vot, că cel mai bun trebuie să ajungă în Parlament.

Cu alte cuvinte, resping cu fermitate amendamentele U.D.M.R.-ului, inclusiv ale Partidului Conservator, și vă rog să menținem poziția formulată de Comisia pentru codul electoral.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu are un drept la replică, în încheiere, la domnul Pambuccian, înțeleg.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu o să fiu scurt și de aceea renunț la introducere, la sugestia colegilor mei de la P.N.L.

Vreau să-i spun domnului Pambuccian, și prin răspunsul pe care îl adresez dânsului și electoratului român, că face o confuzie interesată. 5% la partide înseamnă, în raport de prezența la vot, de la 500 - 600 sau chiar 800.000 de voturi, care se iau ca prag, iar 5% la minorități naționale înseamnă 1.500 de voturi. Deci, este o diferență de la cer la pământ. Aceasta este chestiunea clară, ca să nu confundăm, că 5% la minorități este același lucru cu 5% la partid.

În ceea ce privește pragul de 6 + 3, la care s-au referit diferiți colegi, domnilor, este sub 3%, deci este un prag permisiv.

Și cu riscul ca domnul Marton să mai ceară un drept la replică, îl rog să nu ne transfere nouă eventuala neprezență în Parlament, că se ceartă dânșii între ei. Aceea este o problemă pe care trebuie să și-o rezolve. Cadrul legal este perfect compatibil chiar cu cele două partide și vom avea o organizație, care este U.D.M.R.-ul, s-ar putea să avem și un partid, care este P.C.M. Dacă se vor împărți iar peste 4 ani, ce facem?! Eu cred că lucrurile care sunt în cadrul partidelor și organizațiilor trebuie soluționate acolo, și nu prin măsuri administrative, fiind din ce în ce mai înțelegători cu dânșii, când ei nu se înțeleg între ei.

Deci, propun să rămânem clar la acest prag, deși cred că 5% ar fi mobilizat pe orice formațiune politică. Așa, îi dezbină.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.6 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

A întrunit 37 de voturi pentru din 227, insuficiente pentru a fi adoptat.

 
   

Vă consult dacă la pct.62, respectiv art.47 mai există alte obiecții, observații, comentarii? Nu mai există.

Adoptat.

Pct.63.

Vă rog, domnule Bolcaș.

Deci, pct.63 art.47, că aici eram.

Mă iertați, pct.62 art.47. Reformulez: deci, pct.62 art.47 l-am adoptat. S-a respins amendamentul respins și la comisie.

Suntem la pct.63 art.48 din lege. Există un amendament respins.

Vă consult dacă se susține?

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Stimate domn Nicolăescu,

Acest sistem adoptat pentru votul uninominal are două faze: în faza întâi, care asigură proporționalitatea între numărul de voturi și numărul de mandate pe care le-a luat fiecare competitor electoral, se merge practic pe Legea nr.373, după ce s-a stabilit pe un județ câte mandate, să zicem, în județul Iași, ia Partidul Social Democrat - 4; PD-L-ul 4 - 8 - cu 2, 3 ale P.N.L.-ului, s-au făcut 11, mai ia P.R.M.-ul 1 și s-au făcut 12, câte mandate sunt. Le-am împărțit.

După ce s-a stabilit acest lucru, urmează faza a doua, faza de alocare pe colegii și de atribuire a mandatului candidatului. Această fază a doua are și ea două etape. Etapa întâi: cine a luat în colegiu 50% plus un vot este declarat ales și nu mai are niciun fel de problemă. Se poate duce să sărbătorească cu alegătorii victoria.

Cine nu a luat 50% plus unu, intră într-o etapă a doua. Această etapă a doua, în textul inițial al legii care a trecut de la Senat, tacit, în amendamentul domnului președinte Bogdan Olteanu și în amendamentul meu, care este respins, la poziția 7, deci toate aceste trei amendamente admit ordonarea tuturor candidaților într-un șir descrescător, de la primul până la ultimul candidat, în vederea atribuirii în această ordine a celorlalte mandate din colegii. Deci, până aici nu există nicio deosebire între cele trei.

Deosebirea începe pe ce criteriu se ordonează, se înșiră parlamentarii. În varianta inițială, care există pe stânga, se ordonează după procentele pe care le-a obținut fiecare candidat în colegiu. Deci, cel care a luat 49, cât și cel care a luat 50 și 51, a ieșit. De la cel care a luat 50, 49, 43, până la cel cu 2% se ordonează pe colegii și oameni și se repartizează aceste mandate partidelor, în limita mandatelor proporționale care le-au venit.

În varianta propusă de domnul președinte, și care a trecut prin comisie, cu voturile majoritare ale comisiei, această ordonare se face nu după procent, ci după un criteriu. Acest criteriu este un cât sau un indice de ierarhizare, care reprezintă câtul dintre procentele pe care le-a obținut Popescu de la Partidul Național Liberal, în colegiul 7, de la Iași, și media pe tot județul a Partidului Național Liberal. Sau dintre cât a obținut Stanciu în colegiul 8, la Iași, și media P.S.D.-ului. Aceste câturi se coordonează și ordonează candidații. Deci, după părerea mea, există o bază variabilă în acest șir: media pe județ a fiecărui partid care împarte procentajul.

De aceea, am venit și am căutat un criteriu care să aibă aceeași bază de ierarhizare pentru toți candidații și acel criteriu îl reprezintă coeficientul electoral, adică prin voturile pe care le-a obținut în colegiul respectiv, cât ai adus matale ca mandat. Dacă ai avut 160.000 de voturi pe județul Iași, valabil exprimate, la 12 mandate de deputat, domnul "X" Fenechiu, cu 13.000 de voturi - îi urez succes! - câte mandate a avut? "X". Regula de trei simplă și se stabilește acest indice, pentru fiecare în contribuția lor la cele 12 mandate. Are o bază comună, ierarhizează după această bază și se atribuie mandatul.

Îmi cer scuze că v-am explicat, dar acestea sunt cele trei: cea existentă pe baza procentelor; cea din mijloc, pe procente, dacă vreți, relative, că împarte la medie; și cea de-a treia, contribuția pe care ai adus-o prin voturile tale la cele 12 sau 13 mandate pe care le-ai avut. Dumneavoastră decideți.

Eu v-o propun pe a treia, pentru că are o bază logică, rațională și elimină orice suspiciuni în clasificarea pe verticală a șirului. Menționez: toate trei acceptă șirul ordonat de sus în jos.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Doamna deputat Anca Petrescu, vă rog.

Urmează domnul deputat Marton.

 
   

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeț Petrescu:

Vreau să mă refer la ceea ce spunea adineauri colegul nostru, domnul inginer Stanciu. Este vorba despre matematică. Este vorba de un cât care reiese din împărțirea procentului într-un colegiu cu media pe toate colegiile din județ.

Aici lipsește ceva esențial: câte colegii sunt pe județ. Deci, ne întoarcem la delimitarea colegiilor într-un județ. Deci, ne reîntoarcem la art.12, care vorbește despre delimitarea, printr-o hotărâre de Guvern, și nu prin lege, a acestor colegii.

Deci, cred că și pentru această chestiune, pe care a ridicat-o domnul Stanciu, trebuie retrimisă la comisie legea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Marton, vă rog.

Urmează domnul deputat Iliescu.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici este o încercare de rezolvare a unei probleme care nu poate fi rezolvată. În toate sistemele mixte, există colegii uninominale, de unde ia persoana care a ieșit prima mandatul. În cel pe care noi tocmai ne pregătim să-l votăm, unii vor lua primii, alții poate al patrulea.

Domnul Stanciu a spus că cel care a luat jumătate plus unu ia mandatul. Da, dacă partidul a depășit pragul. Dar, dacă, de exemplu, partidul a luat jumătate plus unu în 4 colegii de senatori și 5 de deputați, nu mai intră niciunul, deși a luat jumătate din voturi în colegiul respectiv.

Și o să se mire, eventual, cetățenii dintr-un județ cu 10 mandate, că un partid a luat în toate cele 10 colegii între 45 și 49% din voturi, iar alții au luat între 5 și 12% voturi. Și așa se face că acolo vor lua 5 mandate, deci din 5 județe vor intra cei care au fost pe primul loc, și din 5 vor intra aceia care au luat 10% din voturi, una dintre acestea. 5 dintre aceștia vor intra în Parlament și s-or mira deputații.

Domnul Stanciu încearcă să rezolve această problemă, cum cealaltă variantă propusă de domnul Bogdan Olteanu dă o altfel de rezolvare ale aceleiași probleme. Mie mi se pare că cea propusă, de data asta, de domnul Bogdan Olteanu este mai aproape de o soluție pentru această problemă, care nu va fi rezolvată. Pentru că, domnule Stanciu, dumneavoastră știți foarte bine că acolo unde există astfel de sisteme mixte, așa este cum crede poporul, că cel care a luat jumătate plus unu sau a câștigat, colegiul uninominal a luat și mandatul, indiferent dacă partidul a luat, a trecut pragul. Pragul se aplică la cealaltă parte, acolo unde se votează pe listă.

Deci, ăsta este sistemul. Să nu încercăm să ducem alte idei populației, că am ascultat la radio și televiziune, și peste tot se spune că cel care a luat jumătate plus unu a luat mandatul. dacă partidul a trecut pragul. Dacă nu, degeaba v-ați dus la vot, că el n-o să ia mandatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne găsim în fața unui punct extrem de important al legii, dacă vreți, unul care poate schimba esența votului. Și îndrăznesc să vă spun următoarele lucruri. Avem o primă categorie acceptată, a celor care au obținut 50% plus unu din voturile valabil exprimate într-un colegiu și el devine automat reprezentant în Parlament.

Au apărut, după varianta inițială,... și dacă mi-aduc eu bine aminte, acel șir descrescător, în funcție de procentul obținut în colegiu, aceasta era varianta inițială, pe care ne-o propunea "Pro Democrația", și trebuie să recunoaștem că ne-am inspirat în scrierea acestui proiect din această inițiativă cetățenească, că bine ar fi să ținem cont de propunerea inițială, cum s-ar spune, să luăm în calcul ordinea descrescătoare a procentelor, pentru că dacă am merge pe soluția propusă de domnul Anghel Stanciu, un candidat care, să zicem, obține 30% într-un colegiu mai mare, poate să ajungă mai sus decât un candidat care obține 45% în colegiul lui, dar într-un colegiu mai mic.

Cum s-ar spune, prima variantă, domnule coleg și stimați colegi deputați, este să mergem pe acel raport descrescător, în funcție de procentul obținut de fiecare competitor în colegiul lui. Este, de fapt, în spiritul legii și, de fapt, slujește ideea de performanță. Deci, cel mai bine clasat se duce mai departe.

Altfel, repet, există posibilitatea ca un competitor mai puțin performant, dar într-un colegiu mai mare, cu un număr mai mare de votanți, să fie plasat înainte, deci să obțină înainte un mandat în fața unui coleg care a candidat într-un colegiu mai mic. Or, acest lucru, al mărimii colegiului, nu mi se pare în niciun caz un criteriu definitoriu pentru a stabili cum se face în final repartizarea mandatelor.

Repet, este un punct extrem de important, pentru că așa cum spuneam mai devreme, dacă pragul electoral poate să reprezinte o diminuare foarte serioasă a performanței competitorilor validați de cetățeni, și modalitatea de atribuire a mandatelor poate să concure exact la fel, la diminuarea voinței electoratului.

Din punctul meu de vedere, soluția echitabilă pe care eu cred că trebuie s-o promovăm, repet, pentru performanță și pentru a regăsi cât mai mult opțiunea electoratului în construcția viitorului Parlament, trebuie să fie primul criteriu, respectiv prima coloană de care vorbea domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit diverse variante aici. Dar, bun, oficial discutăm cele trei variante posibile de repartizare a mandatelor. Argumentele sunt uneori ciudate, pentru că ies din conceptul care a stat la baza construirii acestei legi.

O să vă repet ideea pe care o expusesem la prezența mea anterioară, că este până la urmă un compromis între un vot în colegiu uninominal, un partid, un reprezentant, ca să fie clar pentru toată lumea, dar și o reprezentare proporțională. Ca orice compromis, fără îndoială că, așa cum spune cuvântul, trebuie undeva renunțat la perfecțiunea acestei manifestări.

Cineva vorbea aici de competiție și că numai în urma competiției, până la urmă, cel mai bine plasat trebuie să fie câștigător. Da, este adevărat, dar în sistemele majoritare, sistem care a fost respins chiar de reprezentanții celui care vorbea aici, de reprezentanții partidului său.

Sistemul majoritar, într-adevăr, dă câștig de cauză câștigătorului, ca să spun așa, în turul doi, în situația în care este un sistem majoritar cu două tururi. Aceasta, însă, duce la o semnificativă subreprezentare a multor categorii de votanți.

Vreau să vă amintesc că noi în perioada aceasta, în care ne aflăm, suntem rezultatul a aproximativ 90% din opțiunile exprimate în 2004 la urne. Deci, practic, reprezentativitatea noastră este semnificativă. Este foarte puternică. Cu siguranță că lucrul ăsta se respectă, dacă mergem pe varianta a treia, propusă de domnul Anghel Stanciu. Care, fără să dea un câștig poate competitorului cel mai bine plasat în ordinea concurenților, exprimă reprezentativitatea în cazul că numărul de voturi din spatele celui care se duce acolo este în ordine cel mai mare număr de voturi. Deci, este cel mai reprezentativ, chiar dacă în colegiul lui nu este la fel de bine plasat, ca un alt coleg, în alt colegiu.

Unul dintre cei care au vorbit aici, la tribună, a vorbit despre colegii mari și mici. Este adevărat că noi vorbim în lipsa decupajului, ceea ce am hotărât astăzi că este bine să facem, pentru ca să nu blocăm legea - și eu sunt perfect de acord -, dar ne creează anumite probleme. Pentru că colegiile, în principiu, principiul colegiilor este să fie decupate cu un număr de electori foarte apropiat, aproximativ egal. Deci, nu putem vorbi de colegii mari și mici. Când eram în circumscripții electorale de tip județ, acolo, într-adevăr, situația era un județ mic. Avea un număr de locuri alocate mai mic, un număr mai mare în județele mari. Numărul de voturi socotite în coșul general județean era în funcție de populația județului și, sigur, prezența ei la urne.

În cazul colegiilor, ele trebuie decupate în așa fel, încât numărul să fie cel puțin comparabil. Mai sunt și alte criterii, structura populației, și multe altele ar trebui să fie criteriile de bază la decupaje. Deci, nu putem să facem aprecierea că va fi un colegiu, de exemplu, jumătate din alt colegiu din același județ, sau, nici măcar la nivelul țării.

Deci, ar trebui să nu mai discutăm în abstract și să ne gândim imediat cum vom realiza această împărțire în colegii, după ce vom adopta, sper din toată inima, această lege. Dar vreau să păstrăm principiul reprezentativității și condiția de proporționalitate pe care această lege ne-o oferă, lansând competiția individuală și, până la urmă, prezența individuală. Și punând în situația ca fiecare să fie în aceași timp pe locul întâi, dar și pe locul 10, în colegiul său, cred că facem un pas semnificativ înainte, păstrând, totuși, echilibrul și reprezentarea pe care astăzi noi o avem în Parlament și către care sisteme electorale din țări dezvoltate, cum ar fi Franța, care au sistemul majoritar, încearcă să se îndrepte, adică să-și corecteze nivelul de reprezentativitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Este foarte clar că la următoarele alegeri, chiar dacă vor fi uninominale, va conta enorm de mult imaginea partidului, sau, mă rog, a gurului din fruntea partidului, sau a gurului spiritual.

De aceea, cred că sistemul propus de domnul Stanciu este foarte avantajos pentru cei care nu au, practic, o locomotivă în fruntea partidului sau un vector de imagine centralizat, ci se bazează pe munca lor. Pentru că, indiferent de ce procent a obținut partidul la nivel de județ, munca lor și opțiunea electoratului pe plan local este mult mai bine reprezentată. Împărțirea la un procentaj mai mic pe planul județului avantajează pe cel care a obținut un procent bun pe plan local.

De aceea cred că este mult mai apropiată, nu mult mai apropiată, infinit mai apropiată varianta propusă de domnul Stanciu, de noțiunea de vot uninominal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi încercăm, prin această lege, prin care modificăm sistemul electoral după atâția ani, în care am funcționat pe altul, să rezolvăm o mulțime de chestiuni. Încercăm să obținem și o polarizare a vieții politice. Și domnul Anghel Stanciu nu-și aducea bine aminte cifrele din '90 și din '92. În '90, au fost 256 de formațiuni politice care au participat, de competitori. Și, dacă nu mă înșel, au rămas vreo sută și patruzeci în 1992. Și de aceea a fost benefică introducerea pragului și încă cred că mai este posibilă și benefică în continuare o polarizare a vieții politice. Deci, încercăm pe de o parte, să rezolvăm polarizarea și, pe de altă parte, să rezolvăm și reprezentarea. Nici minoritățile să nu fie date afară și, în continuare, această achiziție, acest acquis, cu care ne mândrim, referitor la reprezentarea în Parlament a micilor minorități să fie respectată în continuare.

Pe de altă parte, încercăm - și revin aici la ce aducea în discuție domnul Anghel Stanciu - să împăcăm două principii care, în cazul acesta, se cam bat cap în cap: principiul competitivității, că este vot uninominal, nu? și, care este mai bun și mai tare câștigă. Și, de asemenea, principiu reprezentativității, adică și folosirea integrală a voturilor și reprezentarea cât mai corectă a rezultatului sfânt al votului cetățeanului, al votului pe care acesta l-a băgat în urnă.

Sunt trei variante - și domnul Anghel Stanciu a optat pentru a treia. Din cele trei - și, dacă ați fost atenți la ce a spus dânsul -, varianta cea mai proastă, îmi pare rău, este cea existentă în raport, în momentul de față - varianta a doua, care introduce baze diferite de raportare, baza diferită fiind rezultatul fiecărui partid. Și, atunci, avem un șir de indici descrescători, dar sunt indici care au fost obținuți prin împărțiri pe o bază diferită.

Eu cred că ar fi acceptabil, între varianta întâia și a treia, cu bătaie către varianta a treia. Este bine să ne referim la o înșiruire de procente, fiindcă asta respectă bine principiul competitivității, adică înșiruim învingătorii, în funcție de cât sunt ei de puternici, de învingători.

Dar, pe de altă parte, nu respectăm voturile, numărul de voturi, pentru că și numărul de voturi contează, în final, la atribuirea mandatelor care au fost obținute în acea circumscripție și aceasta este varianta a treia pe care o agreează domnul Anghel Stanciu.

Eu cer, în numele grupului meu, un sfert de oră de pauză, pentru a putea să discutăm această chestiune, și trecem la vot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe chestiunea pauzei? Da. Domnul Márton, pe chestiunea pauzei, și după aceea voi face și eu o propunere de procedură și vom vedea dacă sunteți de acord. Dacă nu, sigur că luăm pauză. Pe chestiunea pauzei de consultări doriți să interveniți?

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Da, domnule președinte, pentru că domnul Cristian Rădulescu a spus că pe timpul dezbaterii o să ne dăm seama cine trage de timp să nu votăm legea și a arătat către celelalte partide. Timpul de pauză a fost solicitat de domnul Cristian Rădulescu. Vreau să subliniez acest lucru. În momentul actual, domnia sa dorește să tragă de timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Înainte de a stabili dacă facem pauză și, bineînțeles, dacă liderul PD-L își va menține solicitarea, evident că vom acorda o pauză, grupul domniilor lor n-au obținut, eu aș vrea să vă prezint modalitatea, procedura pe care o voi propune de desfășurare a votului, ca să vedem dacă suntem de acord. Evident că avem mai întâi un amendament respins, propus de domnul deputat Stanciu, pe care-l voi supune la vot. Dacă acest amendament respins nu întrunește numărul necesar de voturi, ne găsim față în față cu raportul comisiei. Raportul comisiei are ca variantă adoptată varianta propusă de mine. De asemenea, are ca variantă venită de la Senat varianta care se referă la procente, varianta pe care, dacă nu mă înșel, vorbea domnul deputat Valentin Iliescu. Sigur că, din partea domnului Iliescu, am primit o propunere de eliminare a variantei actuale din raportul comisiei, caz în care am reveni la varianta Senatului.

Și, atunci, eu v-aș propune ca procedură de vot mai întâi să supun votului amendamentul respins al domnului Anghel Stanciu, apoi să supun votului propunerea de eliminare a variantei comisiei făcută de domnul deputat Valentin Iliescu. Și, după aceea, sigur, în cazul în care ambele aceste propuneri au trecut, ajungem la varianta Senatului.

Dacă, în aceste condiții, considerați oportună o pauză de consultări, nu am niciun fel de problemă. Opțiunea este a domnului deputat Rădulescu. Deci, rămânem cu pauză de consultări? Fără îndoială, nu este niciun fel de problemă.

Un sfert de oră pauză de consultări și începem cu intervenția doamnei deputat Anca Petrescu.

Reluăm lucrările la ora 14,15.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Încercăm să reluăm lucrările. Rog să convocați secretarii de ședință. Rog liderii de grup să-și invite colegii în bănci. Îl rog pe domnul Stanciu să-și invite colegii în bănci.

Stimați colegi,

Reluăm lucrările. Înțeleg că nu s-a ajuns la o concluzie la nivelul consultărilor și, ca atare, vom urma procedura.

Pentru început, avem amendamentul respins.

Da, doamna deputat, vă rog.

Doamna deputat Anca Petrescu.

 
   

Doamna Anca Victoria Mira Mărculeț Petrescu:

Stimați colegi,

S-au prezentat aici trei variante. Dar, mai există și a patra - retrimiterea la comisie. Din toate cele discutate, din toate discuțiile care au avut loc, se vede clar un lucru: confuzia. Subscriu la observațiile prezentate de domnul deputat Valentin Iliescu. Este ridicol să ieși fruntaș într-un colegiu și să nu ai acces în Parlament, din cauza unei aritmetici al cărei numitor nu este cunoscut.

Subscriu, de asemenea, la ceea ce a spus domnul deputat Márton despre decuparea colegiilor, care este un element de bază într-o lege uninominală. S-au spus fraze sforăitoare despre principiul reprezentativității. Dar, de ce să ne oprim la un județ? De ce să nu mergem pe țară? Să vorbim acum de criteriul competenței. Dar acesta se aplică într-un perimetru trasat aleatoriu de o mână de oameni ce reprezintă Guvernul minoritar Tăriceanu. Dacă nu se aplică Constituția, în cazul art.12.

Ca urmare, ajungem din nou la neconstituționalitatea care creează o mare confuzie într-o lege în care acest articol este determinant. Ca urmare, fac apel la înțelepciunea dumneavoastră, la responsabilitatea pe care o avem și apreciez PD-L care a cerut o pauză pentru a analiza această situație și acest articol deosebit de important.

Cer retrimiterea la comisie, pentru ca acest articol să fie din nou analizat cu toată responsabilitatea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Retrimiterea la comisie pe articole o decid eu. În baza art.109, nu se votează. Deocamdată, nu apreciez oportun.

Domnul deputat Valentin Iliescu, domnul deputat Anghel Stanciu, domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Și eu apreciez foarte mult solicitarea de consultări. Cred că toți cei care au avut interesul să afle avantajele metodelor propuse aici pentru repartizarea mandatelor și-au dat seama că există o problemă, una foarte importantă: a mărimii colegiilor. Și faptul că într-un articol precedent am votat că diferența între cel mai mic colegiu și cel mai mare este de 30%, creează, atunci când vorbim de principiul enunțat de domnul profesor Anghel Stanciu, un imens handicap celui care candidează într-un colegiu mic.

Motiv pentru care, domnule președinte, îndrăznesc să vă fac o propunere: să revenim în privința unui articol deja adoptat și să încercăm să scădem acea diferență între colegiile mari și colegiile mici și, dacă-mi aduc bine aminte, pentru că această măsură am luat-o din soluția propusă de Pro Democrația și, dacă-mi aduc bine aminte, era soluția folosită în Germania pentru alegerea Bundestagului, acolo, diferența dintre colegiul cel mai mic și cel mai mare era de cel mult 15%. Iată, noi ne-am permis să creăm niște colegii dezechilibrate, cu o marjă foarte mare - de 30%.

Eu aș îndrăzni să cred că soluția din Germania ar putea să fie una foarte bună, motiv pentru care v-aș ruga, pentru o analiză pertinentă a soluției celei mai bune de repartizare a mandatelor, să încercăm să discutăm pe o variantă de 10%. Cred că ar fi cea mai bună diferență între colegiul cel mai mare și colegiul cel mai mic și, după aceea, să revenim în privința repartizării mandatelor.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Conform procedurii, nu pot reveni la articolele votate. Sigur, vă puteți folosi de celelalte mijloace procedurale, dar ce s-a votat este adjudecat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Evident că acest alineat, 48 cu 12, este, dacă doriți, pivotul legii. Și spun acest lucru, deoarece, dacă ne gândim la câți primari iau 50% plus unu și ies primari din primul tur, probabil că ne vom situa într-un caz optimist, cam la 20-25, maximum, dintre cei care vor accede din condiția de 50% plus un vot, făcând, repet, analogie cu alegerile pentru primari. Restul, 75%, chiar 80%, este posibil să acceadă pe baza acestui algoritm și pe baza șirului descrescător ordonat după unul dintre cele trei criterii - criteriul procentual din colegiu, adică numărul de voturi obținute la numărul de voturi valabil exprimate, baza fiind la toți aceeași; numărul de voturi valabil exprimate în colegiu, al celor care au trecut pragul, cum spunea domnul Márton Árpad; la varianta admisă de comisie se introduce parametrul media procentelor partidului din colegiu și la varianta pe care eu am propus-o, să ia în considerație voturile raportate la coeficientul electoral.

De ce am propus acest lucru? Pentru că numărul de mandate care-i revin unui partid într-un județ, pe baza algoritmului în faza I, se face pe numărul de voturi obținute de candidații acelui partid. După ce s-a obținut acest număr de voturi - 4, 3 pe 3-4 mandate -, proporțional cu voturile, trebuie să le împarți la candidații tăi. Înainte aveai lista și numărai de sus: 1, 2, 3. Și gata, restul plecau acasă. Acum, sunt toți pe primul loc, la start. Și, pe ce bază îi departajezi? Pe contribuția pe care au adus-o la obținerea mandatelor. Dacă mandatele s-au obținut prin voturi, este clar că tot numărul de voturi trebuie să fie elementul care să-i departajeze, și nu procentul. Acum, realitatea este următoarea: dacă mergi pe procent, bătălia va fi între candidații partidului să meargă spre colegii mici, unde poți să obții un procent mare, un efort și politic și financiar și așa mai departe, mai mic, și să fugi de colegiile mari, unde trebuie să fugi mai mult prin localități, prin comune și așa mai departe. Dacă mergi pe colegii pe varianta număr de voturi, atunci te vei duce spre colegiile mari, care-ți oferă posibilitatea să muncești mai mult, să obții mai multe voturi. Dar, varianta 3 mai are și alt avantaj: că nici comisia, care s-a numit înainte, nici Guvernul nu vor încerca să facă colegii disproporționate. Pentru că știu clar că, dacă le fac în varianta a treia, pe numărul de voturi, le fac mici, atunci, este clar că aceia vor pierde. Și, atunci, vor încerca să le echilibreze. Dacă acele colegii sunt toate de același număr de populație și s-ar prezenta același număr de alegători, nu este nicio diferență între varianta cu procente și varianta cu voturi.

Dacă, însă, faci această disproporție cu 30% și alegi varianta cu procente, atunci este clar că cel care aduce mai multe voturi pentru a obține mandatele este dezavantajat și este posibil ca și comisia, și Guvernul, să fărâmițeze, să facă mai multe colegii mici și două-trei gogoloaie mai mari. Având, însă, criteriu număr de voturi, se vor echilibra.

Ceea ce a propus domnul Iliescu este adevărat. În Germania, pragul este de 15%, între colegiul cel mai mare din land și colegiul cel mai mic. Ceea ce a spus și domnul președinte este la fel de adevărat, că nu pot să revin la un vot exprimat. Dar, îl anunț pe domnul președinte că, prin consens, s-a mai făcut acest lucru. Și, atunci, unii colegi spun: domnule, dacă alegem criteriul 3 și alegem și numărul de voturi și punem și 15% între ele, atunci, acea să zicem șansă inegală între competitori ar dispărea. Că aici este frica. Zice: domnule, plec din start cu o șansă inegală. Și, atunci, hai să încercăm cu 15% să le facem cât mai apropiate, adoptăm numărul de voturi, pentru că acesta ne aduce mandatele, și nu procentele, și, atunci, șansa este egală pentru toți competitorii, repet, ai aceluiași partid. Așa că și noi am susține, dacă există consens ca, și în alte dăți, spre aceeași excepție, de a reveni în loc de 30, la 15%, și a alege numărul de voturi ca un criteriu sigur de departajare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitru, domnul deputat Márton și trecem la vot.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

A fost binevenită pauza, pentru că eram toți cu nervii cam întinși și fac mea culpa. Deci, în expunerea anterioară, am enunțat corect ceea ce aveam de spus, numai că am greșit și era vorba de amendamentul domnului Olteanu, nu al domnului Stanciu. Însă, aceeași teorie o reformulez. Amendamentul care prevede raportul dintre procentul obținut de candidat în colegiu și procentajul obținut de partid, la nivel de circumscripție, este cel mai avantajos, pentru o echilibrare politică. Mai bine zis, partidele medii și partidele mici sunt cel mai mult avantajate de această variantă.

De aceea, îi invit pe toți colegii mei din formațiunile politice respective să voteze această variantă a domnului Bogdan Olteanu. Este cea mai echitabilă și mai echilibrată, indiferent cât de mare este colegiul sau de alte criterii, care pot ține de hotărârea Guvernului. Nu uitați că această împărțire a colegiilor poate fi făcută în mod avantajos pentru partidul de guvernământ sau pentru o înțelegere politică între partidele mari, prin hotărâre de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Acea prevedere legată de modul în care trebuie să fie decupate, deci teoria cum ar trebui să fie decupate colegiile uninominale, a fost aleasă tocmai din acea cauză, că România are acel specific pe care-l are. Avem, în diferite județe, municipii reședință de județ care au o populație foarte mare și în mediul rural, puțini; sau invers.

Aceste reședințe de județ încarcă socoteala, dacă mergem pe ideea că nu luăm jumătăți sau sferturi sau zecimi din localități și le alipim, ca să mergem exact pe numărul de locuitori exact. Și n-avem cum s-o rezolvăm. Că, dacă acest decupaj se realizează prin împărțirea în trei a reședinței de județ, avem o disproporție; dacă o împărțim în patru, avem o disproporție inversă; tot disproporție va fi. Avem un număr de mandate impare în câteva județe. Deci, trebuie să alipim trei sau două colegii uninominale de deputați. Chiar dacă sunt mai mici, va fi o disproporție între colegiile uninominale de senatori. Deci, nu putem să mergem pe această înțelegere propusă de domnul Stanciu, pentru că știți foarte bine că am socotit și, în ultima clipă, a trebuit să introducem încă un alineat, tocmai pentru a rezolva niște probleme speciale.

Și, în sfârșit, și din colegiile uninominale mici și din cele mari, tot un singur deputat va intra în Parlamentul României; pe de o parte. Pe de altă parte, aceste colegii mari pot, într-adevăr, să fie compuse din foarte multe localități, dar tot atât de bine poate să fie doar o singură parte a reședinței de județ. Și, atunci, poate este mai comod - este adevărat, poate este mai greu și mai costisitor -, decât să te plimbi într-un colegiu mic, unde ai zeci de comune pe vârf de munte. Deci, problema se echilibrează. Competiția să fie în sânul partidului, între membrii propuși de partid. Și pentru aceasta este cea mai bună soluția propusă de domnul Bogdan Olteanu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ca să clarificăm ... Dacă doriți să mai interveniți o dată, dar ...

Dat fiindcă și domnul Anghel Stanciu a intervenit de două ori pe fond, o să intervină și domnul Valentin Iliescu de două ori pe fond.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îndrăznesc, din nou, domnule președinte, fiindcă am sentimentul că este o propunere care se bucură de consensul tuturor liderilor de grup, să revenim asupra deciziei noastre adoptate prin vot în privința diferenței între colegiul cel mai mare și colegiul cel mai mic. Repet, este în spiritul legislației dintr-o țară cu tradiții democratice foarte dezvoltate, este elementul care creează o competiție foarte corectă, echilibrată, între toți competitorii. Și eu cred că, dacă avem, cu adevărat, interesul să votăm această lege și să facem o lege cât se poate de bună, trebuie, în mod obligatoriu, sunt ferm convins că și liderii de grup mă vor susține, astfel încât să reușim să reparăm o decizie care poate nu a fost cea mai fericită, respectiv să reducem acea marjă, acea diferență între colegiul cel mai mare și cel mai mic, de la 30 la 15, sau poate chiar la 10%, funcție și de dorința liderilor de grup.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, nu există un consens al liderilor de grup, în mod evident și, atunci, nu o să revin. Haideți, să nu încercăm să explicăm și cu argumente de ce, dacă pun într-o parte trei circumscripții de Cameră și într-o parte două. Ca să formez două circumscripții de Senat, n-au cum să fie circumscripții la 10 procente distanță unele de altele, lucru care se știa și la comisie.

Stimați colegi,

Avem trei variante pe care lucrăm: varianta Senatului, varianta comisiei și amendamentul respins al domnului deputat Anghel Stanciu.

Avem, mai întâi, o propunere de eliminare a variantei comisiei.

Avem, apoi, un amendament respins care se susține.

Potrivit regulamentului, în această ordine le pun la vot.

Deci, mai întâi ... Pe procedură? Și prima dată, când am avut propunere ... Dacă am spus invers, am greșit, dar de făcut, când am mai avut o asemenea situație, cum bine știți ... (Domnul deputat Anghel Stanciu comentează în bancă.)

Domnule Stanciu, am spus, dar fac corect. Facem cu zice popa, nu cum face popa, sau invers. Nu mai știu cum este.

Dumneavoastră, care sunteți un vechi parlamentar, știți că întâi se supun votului amendamentele de eliminare și apoi amendamentele respinse.

Deci, mai întâi, avem un amendament de eliminare a prevederilor propuse de comisie, la art.48 alin. (1).

Supun votului dumneavoastră acest amendament de eliminare.

Vă rog să votați. 71 de voturi pentru eliminare, din 225. Amendamentul a fost respins.

 
   

În aceste condiții, trecem mai departe.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.7 din anexa de amendamente respinse, propunerea domnului deputat Anghel Stanciu.

Vă rog să votați.

Respins, amendamentul Stanciu, asta am spus.

 
   

Cereți pe procedură. Procedură. Vă dau cuvântul, domnule deputat. Constatăm rezultatul: 126 din 231. procedură.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Votul precedent a fost un vot la o cerere de eliminare a variantei comisiei. Această cerere a fost respinsă. Așadar, varianta comisiei nu a fost eliminată.

Rămâne, deci nu mai poate fi supus la vot altceva.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Márton, domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Sunt și nu sunt de acord cu domnul Voicu. Are dreptate, într-adevăr, nu a fost acceptată respingerea variantei comisiei, dar asta nu înseamnă că nu se poate introduce altceva. Însă înseamnă că, dacă n-a fost respinsă această variantă, prima dată, conform Regulamentului nostru, dacă există amendamente pe un text de proiect de lege, prima dată se supune votului amendamentul comisiei, și pe urmă celelalte amendamente.

Deci ordinea ați greșit-o, domnule președinte, trebuia să supuneți votului amendamentul comisiei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Stanciu, la rând.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Cred că domnul Márton are dreptate și trebuie să precizați și dumneavoastră, în această stare de relativă ambiguitate, exact ce supuneți la vot.

Deci susțin reluarea votului și cerem în numele grupului parlamentar reluarea votului în ordinea în care s-a spus aici.

Supunem la vot ceea ce a propus comisia, după care eliminarea, după care amendamentul care este respins.

Voci din sală:

Comisia pe locul doi.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Păi nu, comisia intră. Avem aici pe domnul președinte care întotdeauna punea la vot comisia.

Domnule președinte, poftim la microfon. Deci noi cerem reluarea votului, aceasta este prima chestiune, și președintele Comisiei pentru regulament să specifice ordinea în care este, că de aia este președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să recunosc că președintele Camerei a procedat absolut corect și regulamentar. Întotdeauna se supune la vot amendamentul de eliminare a unui text din corpul legii. Deci, până aici este absolut corect. Este adevărat că dumneavoastră n-ați fost atenți și ați votat împotriva propriilor dumneavoastră amendamente.

Dar, în acest moment, domnule președinte, suntem în faza regulamentară, în care se supune la vot amendamentul propus de către comisie prin raportul de fond. Dacă acest amendament nu întrunește majoritatea, atunci se supune la vot textul inițial al proiectului de lege. dacă nici acest text nu trece la vot, atunci ultima variantă este supunerea la vot a textului respins de către comisia de fond.

În opinia mea, acestea sunt exact procedurile scrise în Regulament Camerei Deputaților și, domnule președinte, vă cer, în consecință, să procedați în felul acesta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Să luăm și cea de a patra părere despre ordinea în care se supune la vot.

Domnul deputat Bivolaru, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru a nu fi bănuit de inversiuni, am să citez alin. (2) art.110, că despre asta este vorba, "(...) în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare și/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare și/sau de completare respinse (...)" și, în final, rămâne textul inițial.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu nu pe ordine, domnule președinte, dar am rugămintea, când supuneți la vot fiecare amendament, să spuneți foarte pe scurt și ce presupune, pentru că foarte mulți dintre colegii noștri n-au simțit exact personalizarea: amendamentul Stanciu sau amendamentul Popescu, și ce anume presupune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Credeam că votați cu sufletul, domnule deputat.

Deci, stimați colegi, întrucât înțeleg că au fost neclarități în ceea ce privește chestiunile supuse votului, reluăm. Există varianta comisiei, există un amendament respins la varianta comisiei și există varianta Senatului. Luăm art.110 alin.(2). În primul rând amendamentele de eliminare a unor texte.

Voci din sală:

S-a respins.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

S-a respins acest amendament.

Urmează amendamentul comisiei și după aceea amendamentul respins. Am înțeles. Înțeleg că amendamentul de eliminare nu se mai supune la vot.

Ca să fiu foarte explicit, supun mai întâi la vot amendamentul comisiei, textul pe care-l avem în coloana cu amendamente admise, coloana din dreapta, apoi, dacă acest text nu este adoptat, amendamentul respins din anexa cu amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră mai întâi textul comisiei. Vă rog să votați.

Textul comisiei nu a fost adoptat. A întrunit 86 de voturi din 246.

 
   

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul respins, formulat de domnul deputat Anghel Stanciu. Ca să fiu foarte explicit: în cazul în care acest amendament nu este adoptat, rămânem pe textul Senatului, respectiv pe textul cu procente, cu ierarhizare în ordinea procentelor.

Vă rog să votați.

146 de voturi din 249, amendamentul respins a fost adoptat.

 
   

Suntem în situația în care am fost și acum cinci minute, dar am mai votat o dată.

În aceste condiții, mai există alte obiecții la art. 48? Nu mai există alte obiecții la art. 48.

Supun votului dumneavoastră art. 48, cu amendamentele admise. Vă rog să votați.

Mulțumesc. Art. 48 a fost adoptat.

 
   

Domnul deputat Rădulescu, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

stimați colegi,

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să trageți microfonul un pic mai sus, să vă auzim.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi, lideri ai grupurilor parlamentare,

Cred că în această variantă care a rezultat acum, în urma votului dumneavoastră, optima ar fi redimensionarea circumscripțiilor, așa cum s-a propus, prin acceptarea unei marje mai mici, nu de 30%, ci de 10% diferență între locuitorii care sunt în acele colegii.

Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să-și exprime fiecare opinia față de această chestiune și dacă totuși se degajă o largă majoritate, sper chiar un consens, să revenim, fiindcă nu este ceva în dezavantajul nostru sau al legii. Dimpotrivă, în avantajul legii și al nostru. Știu că am trecut cu votul de această chestiune, dar tot cutuma noastră a fost ca, în cazuri în care cam toată lumea este de acord cu revenirea și este vorba de ceva benefic legii, să revenim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dacă există consens; majoritatea însă nu poate face minuni în acest caz.

Domnul deputat Voicu, domnul deputat Hrebenciuc.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În același timp, doresc să fac o explicare a votului și o precizare din partea Grupului PNL, care nu își dă acordul pentru rediscutarea marjei, deci este clar că nu îl vom rediscuta, nu există consens.

Explicarea votului, pe care vreau să o fac, este următoarea. Am votat împotriva acestui amendament pentru că noi considerăm că această competiție politică trebuie purtată între partide politice, între candidați, între platforme electorale, și nu cu geografia. Acest amendament include, în cadrul competiției politice pe care candidații uninominali o vor avea, un criteriu extern luptei politice, și anume geografia.

Nu ne dăm acordul pentru rediscutarea marjei, pentru că noi considerăm că cei care au introdus acest criteriu aleatoriu, total străin luptei politice între partide, trebuie să vadă și ce se întâmplă când au votat acest lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sincer să vă spun, nu înțeleg supărarea domnului Mihai Voicu. Dumnealui vorbește de marjele de 30% între colegii, ca și cum în pixul domniei sale stă această împărțire.

Stimați colegi,

într-adevăr, eu nu știu care a fost criteriul care a dus la 30%; este clar că este, totuși, un criteriu inechitabil. Dar nu uitați următorul lucru: colegiile se desemnează la propunerea unei comisii parlamentare pe baza căreia Guvernul dă Hotărârea de Guvern.

Deci, domnule Mihai Voicu, sunteți membru al Guvernului, sunteți ministru pentru relația cu parlamentul, clar ca lider al Grupului parlamentar al PNL v-ați exprimat că nu sunteți de acord, dar vă aduc aminte că acest lucru se face în cadrul comisiei parlamentare, și este normal, dacă suntem în faza aceasta de redistribuire, să avem colegii cât mai egale, pentru că într-adevăr luptăm pe programe, luptăm între candidații cei mai buni, dar vom lupa, totuși, într-un mediu geografic, până la urmă, vrând-nevrând.

Deci eu sunt partizanul de a putea, în cazul ideal, să fie toate colegiile egale. Nu se poate cazul ideal, dar nici marje de o treime, care sunt totuși imense.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aș vrea doar să vă spun că ne angajăm, în numele Grupului PNL, ca în cadrul comisiei să depunem toate eforturile pentru a desena niște colegii uninominale cât mai apropiate de egalitate. Dar, spun acest lucru că nu dorim să revenim, pentru că veți constata, practic, pentru că eu m-am uitat mult pe ele, că în unele cazuri, sper cât mai puține, nu se poate. Și atunci, nu vrem ca această reducere a marjei să fie un criteriu de întârziere foarte mult a decupării.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Márton, domnul Hrebenciuc.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că domnul Hrebenciuc de fapt a și susținut de ce nu trebuie să revenim. Pentru că, din moment ce vom încerca în această comisie, și eu îmi iau angajamentul că vom face tot posibilul ca această marjă să fie de 10%. Vă spun, însă, ca unul care am lucrat la încercări de decupaje, care am avut un amendament destul de vast pentru textul legii inițiale - decupaj pe colegii, jumătate de colegii pe care le-am avut, și am constatat că este foarte greu să te ții în această marjă și cu toate celelalte prevederi care se regăsesc în lege. având circumscripții mai mici, aceasta ridică și mai multe probleme.

De aceea, domnul Bogdan Olteanu a putut să intervină astăzi cu ideea că n-am depus o anexă cu decupajele realizate și ați putut respinge acest amendament al meu. Este foarte greu de rezolvat, în momentul în care ai număr impar de colegii uninominale pentru deputați, și să rezolvi, să ai într-un loc trei, în altul două astfel de colegii pentru senatori, să n-ai diferență mare nici între colegiile uninominale de deputați și nici între cele de senatori. Și este foarte ușor să pricepeți că, într-un loc având doi, în celălalt având trei, la circa 65 de mii de locuitori, cam așa ies, între 65 și 75 de mii de locuitori într-un colegiu de deputați, diferența va ajunge destul de importantă.

Eu zic că nu trebuie să revenim. Să încercăm în comisie să realizăm, cei care încă nu au făcut o astfel de activitate, și o să vă dați seama că nu se poate, că așa arată țara noastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc, doamna deputat Anca Petrescu.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

După maniera în care s-a exprimat domnul Mihai Voicu, domnia discută ca și cum de acum știe colegiile din toată țara. Am mai auzit această chestiune, am vrea să ne confirme dacă știe de acum colegiile și să ne dea și exemple de județe în care s-a lovit de această marjă de 30%, dacă le are.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Anca Petrescu.

 
   

Doamna Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeț:

Vreau să remarc că faptul că domnul deputat Valentin Iliescu a cerut de două ori rediscutarea unui articol votat în plen, dovedește confuzia în care ne aflăm în momentul de față și mi se pare foarte curios că, dânsul fiind și membru al comisiei, nu a sesizat aceste contradicții de la început.

Totodată, cred că toate aceste discuții ar fi fost eliminate dacă în anexa acestui proiect de lege ar fi fost și delimitarea colegiilor și am fi știut despre ce vorbim în momentul de față. Pentru că, de fapt, nu știm despre ce vorbim în momentul de față.

Și ca să-i răspund colegului nostru, domnul Ponta, care are dreptate, desigur, ar fi fost bună rediscutarea în comisii a întregului proiect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Nu suntem la dezbateri generale. Înțeleg că niște colegi au dorit să explice de ce au votat cum au votat; cred că suntem edificați.

Punctul 64? Adoptat.

Punctul 65? Adoptat.

Punctul 66? Adoptat.

Punctul 67, art. 50, domnul deputat Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am avertizat la dezbaterile generale că absența avizului CSM-ului nu este numai o încălcare a unor condiții formale, ci a avut grave repercusiuni asupra legii.

Dovadă. Art. 50 din Capitolul XIII - "Contravenții și infracțiuni", definește contravențiile. Vă rog să constatați că aceste contravenții definite la literele a), b), d), h), i), j), k), m) și n) constituie, de fapt, infracțiuni. Prin voința legiuitorului, adică a dumneavoastră, o infracțiune de fals sau abuz în serviciu se transformă într-o contravenție, conform acestei legi. Și, în aceste condiții, evident că nu putem să votăm un asemenea articol.

Pentru că nu vreau să avem o atitudine obstrucționistă, o să vă spun panaceul, care este foarte simplu. Art. 50 "constituie contravenții următoarele fapte - așa este prevăzut în text -, dacă acestea nu constituie infracțiuni." Și mai departe poate urma înșiruirea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Comisia înțeleg că este de acord.

Obiecții la această intervenție? Nu sunt. Alte intervenții la 67? Adoptat, cu formularea completată de domnul deputat Lucian Bolcaș.

Punctul 68. Adoptat.

Punctul 69. Adoptat.

Punctul 70. Adoptat.

Punctul 71. Adoptat.

Punctul 72. Adoptat.

Punctul 73. Adoptat.

Punctul 74. Adoptat.

Punctul 75. Adoptat.

Punctul 76. Adoptat.

Punctul 77. Adoptat.

Punctul 78. Adoptat.

Punctul 79. domnul Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, din nou regret intervenția CSM-ului și iertați-mă că trebuie să spun adevărul. Articol mai tâmpit decât acest art. 62, de la punctul 79, n-am găsit formulat în nicio lege. "Pentru infracțiunile prevăzute în prezenta lege acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu." Asta este singura dispoziție procedurală privind cercetarea și judecarea infracțiunilor care se pedepsesc cu cinci ani închisoare. Este o absurditate.

Din punct de vedere procedural, trebuia stabilit organul competent să declanșeze și să efectueze urmărirea penală și trimiterea în judecată, să se stabilească instanța competentă, nu numai teritorial, dar și material, pentru judecarea acestor infracțiuni, pentru că unele se judecă în primă instanță de judecătorii, altele de tribunale și alte chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție, trebuiau să se stabilească căile de atac și procedurile de urmat, dacă este vorba de proceduri speciale în domeniul infracțiunilor speciale.

În aceste condiții, toate infracțiunile nu au niciun fel de substanță și niciun fel de suport.

Propunerea mea: trimiterea art. 62 la comisie, pentru a se stabili o procedură care să nu ne facă de râs pe noi, ca parlamentari.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Comisia nu este de acord cu retrimiterea, în schimb este de acord, dacă este considerată oportună, cu eliminarea art. 62 și rămânerea pe dreptul comun. Cred că nu mai este nicio problemă în acest sens.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu sunt de acord cu soluțiile pragmatice și îndrept ce se mai poate îndrepta. Ați văzut că la contravenții am făcut acest lucru. Dar aici, care drept comun? Pentru că sunt infracțiuni speciale, neprevăzute în Codul penal. N-avem ce face, îmi pare rău, nu este o soluție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ujeniuc, vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este adevărat că aceste infracțiuni prevăzute în proiectul de lege în discuție nu sunt prevăzute în Codul penal, ci în această lege specială. Nu este obligatoriu, sub nicio formă, și mă surprinde susținerea domnului Bolcaș ca, din punct de vedere procedural, să instituim reguli speciale. Și dacă legiuitorul n-a vrut să instituie o lege specială, este simplu, cineva din sală spunea că este foarte simplu - domnul Voicu, pare-mi-se - se apelează la regulile procesuale de drept comun.

Voci din sală:

Care?

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Din procedura penală, domnule. Mi se pare absolut fără niciun fel de temei inserarea în proiectul de lege cu adevărat și se impune eliminarea textului potrivit căruia "acțiunea penală se pune în mișcare - cum spuneai acolo, în proiect - din oficiu".

În Codul penal se arată expres numai infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă. Per a contrario, unde nu este un semn de prevedere, acțiunea penală se pune din oficiu.

Este problemă de teorie a dreptului penal și mai ales a procesualului penal și cred că este treaba specialiștilor care mai practică această meserie de penaliști și la bară și în instanță. cred că este foarte clar - domnule Bolcaș, cu părere de rău - orice intervenție pe această temă mi se pare că duce în alt domeniu, al discuțiilor de școală, de facultate ș.a.m.d.

Eu cred că eliminarea este cea mai bună modalitate de a scăpa de acest articol absolut inutil.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton; ați renunțat.

Bun, înțeleg că este o propunere de eliminare, mai întâi, a acestui art. 62.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art. 62. Vă rog să votați.

Mulțumesc. 205 voturi pentru, din 231; retrimiterea rămâne fără obiect.

 
   

Punctul 80. Adoptat.

Punctul 81. Adoptat.

Punctul 82. Adoptat.

Punctul 83. Adoptat.

Punctul 84. Adoptat.

Punctul 85. Domnul deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Punctul 85; la art. 67 se încearcă să se facă o sinteză a procedurilor contestațiilor care se pot face în această materie electorală. Că sinteza este șchioapă, o demonstrează faptul că acest articol este în totală contradicție cu proceduri distincte, cuprinse în corpul legii la diverse articole. Nu vă răpesc timpul cu aceasta, o să vedeți ce haos o să se nască. dar alin.(2) este formulat greșit: "Împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit legii nu există cale de atac." Dacă este o hotărâre în a doua instanță, asta vroia să se spună, împotrivă căreia nu există cale de atac, însemnează că aceste hotărâri sunt definitive și irevocabile, așa cum se prevede în anumite articole.

Formularea oricum este șchioapă din punct de vedere juridic, propun eliminarea, să scăpăm și de rușinea asta.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De acord cu eliminarea, comisia înțeleg.

Domnul deputat Ujeniuc, vă rog, pe tema asta.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

După câte am observat, în alin.(1) nu se vorbește despre caracterul definitiv și irevocabil al hotărârii pronunțate de judecătorie, de instanță, de aceea, cred că trebuie să existe această precizare, că hotărârile date de instanță sunt definitive și irevocabile. Pentru că alin.(1) nu prevede acest lucru. Și atunci ce facem? O lăsăm în aer și o lăsăm supusă căilor de atac. Cred că este corect să rămână așa cum este, dar cu rugămintea să se ia seama de faptul că și eu subscriu la ce spunea domnul Bolcaș mai devreme, și anume că redactarea alin.(2) trebuie să sune sec și precis: "Hotărârile pronunțate de instanță în cazurile de mai sus sunt definitive și irevocabile."

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Adam:

Se face o confuzie între executoriu și definitiv.

Hotărârea trebuie să fie executorie, ca să se treacă la executarea ei, și nu putem elimina calea de atac. Este exclusă o astfel de teză. Și atunci, să nu ne jucăm cu vorbele. Hotărârea trebuie să fie executorie, urmând ca ea să-și urmeze calea de atac după dreptul comun, adică recursul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Stimați colegi,

E foarte interesant să facem discuții pe marginea unor probleme juridice dar, dacă dorim să le facem, atunci ar trebui să citim întreaga lege. Știți că nu în acest capitol, unde sunt doar câteva elemente scrise în legătură cu aplicarea legii, se regăsește în ce situație, ce se întâmplă, cum se fac contestările, față de contestare cum se atacă, unde se atacă, unde se poate ataca acea decizie a Curții.

Evident, este o situație specifică, unde necesită o celeritate. Despre această celeritate este vorba în aceste articole, pentru că celelalte prevederi le găsiți separat la fiecare fază, începând de la candidaturi până la terminarea proceselor-verbale. Și la fiecare fază este prevăzută procedura.

Deci, citiți-le dacă doriți și pe urmă să veniți cu alte propuneri de amendare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că propuneți menținerea.

Supun votului dumneavoastră mai întâi propunerea de eliminare a alin.(2).

Domnul Manta.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte, stimați colegi, soluția este foarte simplă. Într-adevăr, e nevoie de celeritate și de o procedură care să fie rapidă și urgentă. Dar acest deziderat este realizat în art.1, care spune că este vorba de proceduri, de reguli stabilite pentru ordonanța prezidențială. Ea însăși presupune rapiditate și celeritate în judecată.

Așa că, din acest punct de vedere, nu pierdem nimic dacă eliminăm alin.(2) și rămâne procedura obișnuită prevăzută la alin.(1) care, repet, dă satisfacție dezideratului care ne interesează.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin.2).

Vă rog să votați propunerea de eliminare a alin.(2).

Nu s-a adoptat. 104 voturi pentru, din 239.

 
   

Mai avem alte propuneri? Nu mai avem alte propuneri.

Mai aveți altă propunere, domnule Bolcaș? Propunerea de completare definitivă și irevocabilă.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă propun retrimiterea articolului la comisie. Să mai discute și juriștii puțin treaba asta.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule Bolcaș.

În baza art.109, nu-l retrimit la comisie.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Propunerea a fost adresată plenului. Vă rog s-o supuneți la vot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Invocați articolul atunci, dacă vreți, pentru că altfel nu supun la vot, dacă nu aveți articol.

Nu aveți articol, cum bine se știe. Plenul votează numai retrimiterea proiectului în întregime la comisie, nu a unui articol.

Supun votului dumneavoastră pct.85, așa cum este formulat de comisie.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

S-a adoptat. 209 voturi pentru din 240.

 
   

Pct. 86? Adoptat.

Pct. 87? Adoptat.

Pct. 88? Adoptat.

Pct. 89? Adoptat.

Pct. 90? Adoptat.

Pct. 91?

Domnule Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi, suntem pe punctul de a înfăptui minunea Monica Macovei, de data aceasta. Suntem singura țară din lume care avem două Coduri penale. Dar nu ne-a ajuns.

Acum trebuie să avem și două legi electorale. Acesta este sensul articolului. Pentru că vom avea această lege, pe care cu multă veselie și voioșie o veți vota și vom avea în vigoare părți din Legea nr.373/2004 intitulată la fel, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Asta vrem?

Problema este următoarea: este problema Autorității Electorale Permanente. Ea a fost înființată prin Legea nr.286/2003, fiind introdusă în corpul acestei legi, care a modificat Legea nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Printr-o nefericită inspirație, constituirea unui organism, poate util, dar care până acum și-a dovedit totala inutilitate, a fost introdus în corpul unei legi de proceduri electorale.

Greșeala a fost perpetuată de Legea nr.373/2004 și la ora actuală în corpul acestei legi noi se vorbește de Autoritatea Electorală Permanentă, fără ca ea să fie constituită pe această lege. Și atunci s-a simțit nevoia ca să păstrăm două legi electorale, ceea ce, din punctul de vedere al sistematizării juridice, este o bizarerie mai mare decât însăși problema votului uninominal.

Evident că singura posibilitate juridică corectă, și ați fi aflat-o dacă ați fi consultat Consiliul Superior al Magistraturii, pe care văd că Guvernul îl disprețuiește și-și numește propriii specialiști în materie de drept și pe care văd că și Parlamentul a început să-l disprețuiască, deși-i cere să garanteze independența justiției, singura soluție ar fi fost ca și în corpul acestei legi articolele privind existența Autorității Electorale Permanente ca instituție a statului, cu structură, cu organizare și funcționare, să fie pur și simplu reproduse.

În aceste condiții, eu propun înlocuirea art.73 ca dispoziție finală cu art.26 și 29 din Legea nr.373. Evident, dacă există două Coduri penale, hai să intrăm la concurență și cu două legi electorale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Ambele soluții rezolvă practic același lucru. Nu cred că este o problemă nici dacă rămâne articolul inițial, nu cred că e o problemă nici dacă se introduc cele patru articole referitoare la Autoritatea Electorală Permanentă. Atunci ar trebui de redenumit un capitol nou... Mai degrabă rămânem pe varianta inițială.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș. Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Păi, stimați colegi, eu practic nu mai pot să spun nimic. Dacă două soluții juridice absolut opuse pentru președintele acestei comisii înseamnă același lucru, vă dați seama ce proiect de lege o să votați?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, comisia, concluzia?

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am ajuns la un consens, și anume de a introduce înainte de Capitolul "Dispoziții finale și tranzitorii" un capitol, cât o fi la număr, cu cele patru articole, care se numește Capitolul "Autoritatea Electorală Permanentă" și se renumerotează tot, de la "Dispoziții finale", pentru că trebuie înainte de "Dispoziții finale", evident.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Soluția este corectă. Vă rog să-l redactați și să-l distribuiți deputaților, ca să votăm în cunoștință de cauză.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertați-mă, o să vă rog să mai ziceți o dată la microfon, pentru că nu s-a auzit până la prezidiu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Soluția este corectă. Pentru a putea vota un capitol nou, el trebuie redactat și distribuit deputaților, ca să știm ce votăm; în cunoștință de cauză.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia va lucra și ne va distribui aceste articole câtă vreme dezbatem următoarele capitole și amendamente.

Comisia, vă rog să pregătiți acele articole, ca să le puteți comunica.

Pct. 92 - Lista de circumscripții.

Obiecții, observații?

Adoptat.

Amendamentele respinse.

Amendamentul respins de la punctul 8, dacă se susține?

Punctul 8 din Anexa cu amendamente respinse. Dar, numai dacă doriți, domnule Ponta... Nu de alta, dar așteptați de la ora 10!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să vă felicit. A fost o tactică bună. De la 10,00 ne tot pregătiți să susținem alegerea președinților de consilii județene prin vot uninominal. V-ați bazat pe faptul că o să obosim, că o să ne epuizăm. Am obosit, ne-am epuizat, dar tot susținem acest amendament.

Și, pe principiul că, dacă tot astăzi, 4 martie 2008, facem un cutremur în sistemul electoral românesc, haideți să-l facem până la capăt.

În primul rând, Partidul Social Democrat a susținut, alături de celelalte partide la un moment dat, ideea de a alege președintele consiliului județean nu prin votul consilierilor, ci prin votul electoratului din județul în care se află acel consiliu. A fost o inițiativă a Uniunii Consiliilor Județene, în care fac parte președinții nu numai de la P.S.D., ci de la toate celelalte partide și, până să se facă calcule electorale, unele mai meschine, altele mai puțin meschine, toată lumea a fost de acord cu această inițiativă.

Ulterior, cum s-a mai întâmplat și în alte situații, unele partide s-au răzgândit, dar poate le mai răzgândim o dată astăzi...

De ce susținem păstrarea în lege a alegerii președinților de consilii județene prin vot uninominal? În primul rând, prin coerența de alegere a diverselor structuri. Alegem președintele României prin vot direct, alegem senatorii și deputații, sperăm de astăzi încolo, prin vot uninominal, alegem primarul prin vot uninominal. E foarte greu de susținut de ce nu sunteți de acord să avem și președintele consiliului județean ales de oamenii din județul respectiv.

În al doilea rând, pentru că vrem să fim serioși, și când spun "serioși" mă refer în primul și în primul rând la colegii liberali și la colegii de la UDMR. Vă reamintesc, Guvernul PNL-UDMR și-a asumat răspunderea pe un text în care alegerea președinților de consilii județene era prevăzută expres. Asta s-a întâmplat acum câteva luni. Faptul că v-ați răzgândit între timp poate o să ni-l explicați mai bine și poate vă mai răzgândiți o dată, pentru că, să nu mai susțineți acum un text esențial pe care Guvernul și-a asumat răspunderea - și bănuiesc că Guvernul e al PNL-ului, nu e doar al domnului Nicolăescu sau al domnului Tăriceanu, ci al PNL-lui și al UDMR-ului - mi se pare o probă de inconsecvență, care ne pune pe toți într-o situație ridicolă.

În al treilea rând, e vorba de legitimitatea președintelui de consiliu județean. Am vorbit la deputați, la senatori că avem nevoie de legitimitatea votului, de a nu ne ascunde după liste sau pe anumite liste. Cred că președintele de consiliu județean - și credem - trebuie să aibă legitimitatea votului.

Vreau să vă dau un exemplu - și colegii mei din județul Gorj îl cunosc foarte bine: în 2004, Partidul Social Democrat a obținut în județ 40% din voturi. A avut 16 consilieri din 33. Ceilalți 17, fiind pe atunci bunii prieteni PNL, PD și PRM s-au întâlnit la mănăstirea Tismana și au jurat la odăjdii că vor vota împotriva PSD-ului, deși PSD-ul câștigase alegerile.

Din fericire, jurămintele PNL, PD și Partidului România Mare, chiar și făcute la Tismana, nu se țin și am reușit să avem președinte de consiliu județean, așa cum votaseră oamenii. Dar, aș dori ca, de data aceasta, să avem câștigătorul anunțat duminică seară, nu după ce ies din mănăstire peneliștii sau pediștii sau peremiștii.

În al patrulea rând, aș vrea să respectăm voința electoratului și fac apel la parlamentarii, la deputații din Vâlcea, din Prahova, din Vaslui, acolo unde președinți de consilii județene reprezintă partide care au avut 5%, 6%, 7% și nu reprezintă nici partidul care a câștigat alegerile, nici partidul care eventual a fost pe locul doi.

Am încercat să înțeleg și eventual să fiu de acord, dacă era cazul, cu argumentele, contra-argumentele câtorva dintre colegii mei. În primul rând, s-a vorbit de neconstituționalitate. Întâi au spus cei de la PD că e neconstituțional, între timp au calculat bine și au constatat că nu e neconstituțional. Acum, liberalii, care și-au asumat răspunderea, spun că e neconstituțional.

Dați-mi voie să vă citesc art.102 din Constituție, alin.2): "Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii". Dumneavoastră sunteți deputați, eu sunt deputat, putem face o lege. Nu există nici o interdicție în Constituție. Ba, dimpotrivă, ne arată că prin lege putem spune cum alegem consiliul județean și implicit pe președintele acestuia.

Am auzit o altă problemă și am auzit-o din nou din partea colegilor liberali. Le e frică că președintele Traian Băsescu va ataca la Curtea Constituțională. Păi, haideți să vedem atunci ce mai facem de frica președintelui?

Dar îmi amintesc că pe legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea și împotriva căreia noi nu am făcut - nici un grup - moțiune de cenzură, ajunsă la președintele României, a fost contestată la Curtea Constituțională, dar nu pe aceste prevederi. Știți dumneavoastră, liberalii, mai bine ce gândește președintele Traian Băsescu? În ultimii trei ani și jumătate s-a dovedit că nu; dar, poate, între timp...

Am mai auzit un argument de data asta din partea unor foarte buni prieteni ai noștri, ai tuturor, din presă, că o să facem baroni locali. Păi, vă reamintesc că sintagma "baron local" există de 10 ani, cu voturi pe liste. Singura șansă să scăpăm de această sintagmă - nu noi, neapărat, ci cei din teritoriu - este să aibă votul oamenilor.

Și în ultimul rând - și vreau să fim cinstiți - să spunem oamenilor cine de ce susține alegerea președinților de consilii județene, cine este împotrivă și de ce. Noi o susținem pentru că, bineînțeles, ca tot sistemul de vot uninominal, partidele puternice, cu personalități puternice, au șanse să câștige. Că va fi PSD-ul, că va fi PD-L-ul, nimic nu împiedică Partidul Național Liberal sau Partidul Conservator să-și găsească oameni puternici în teritoriu, care să obțină voturi.

Înțeleg și următorul lucru. Unii sunt la guvernare - PNL-ul - și au puterea guvernării (și financiară și de toate tipurile). Ceilalți au Parchetul și foarte mulți bani. La mine în județ, șeful PD-ului, domnul Manțoc, e mai bogat decât jumătate din Parlament. Aveți o problemă cu alegerea votului nominal pentru ca, după ce se votează consiliul județean, să înceapă presiunile, cumpărarea de voturi, dosare, aranjamente? Vreți iar să fie președintele ales la o cafenea, la o întâlnire între niște lideri care au mai mulți sau mai puțini bani?

Haideți să dăm dreptul oamenilor să-și aleagă președintele de consiliu județean, haideți să dăm dreptul partidelor puternice și serioase - și de-asta noi susținem acest amendament - să-și pună oameni puternici să candideze și haideți, dacă putem, în 2008 să facem mai puține aranjamente de culise, jurăminte la Tismana și alte lucruri de acest gen și să-i lăsăm pe oameni să aleagă ceea ce ei vor.

Vă mulțumesc în primul rând că m-ați ascultat, sunt convins că v-a făcut plăcere, în al doilea rând pentru că mă aștept ca Partidul Democrat, după ce și-a recalculat problemele de constituționalitate, să înțeleagă că e în interesul clasei politice să votăm președinții de consilii județene, iar Partidul Național Liberal, chiar și cu 10%, va găsi, sper pentru ei, un om sau doi care să poată să câștige niște alegeri și nu va trebui să apeleze la resursele financiare și de alt tip pe care le aveți din abundență.

Vă mulțumesc și sper să votați toate aceste amendamente.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții pe aceste teme?

Domnul deputat Manta, domnul deputat Ujeniuc, domnul deputat Bolcaș, domnul deputat Moisoiu, domnul deputat Márton. Mai notăm...

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rațională și pertinentă propunerea domnului deputat Ponta și în principiu nu ai cum să nu fii de acord cu ea. Într-adevăr, președintele consiliului județean a fost ales de 18 ani prin jocuri de culise. Nu întotdeauna prin corespondență cu realitatea votului. Sigur, au fost jocuri de glezne și la Gorj. Și PNL-ul a făcut și PSD-ul și PD-ul. Nu numai PNL-ul și PD-ul, pentru că știți bine cum a ajuns în '96 Mischie președintele consiliului județean.

Așadar, toate partidele au fost implicate în aceste jocuri politice și din acest punct de vedere este normal, este firesc să legiferăm ca șeful administrației publice județene să fie rezultatul votului popular. Este mai normal aproape decât pentru un parlamentar ca oamenii să-și aleagă pe cel ce conduce administrația publică județeană.

Nu împărtășesc, de asemenea, nici contra-argumentul că eventual această prevedere este neconstituțională. Constituția cred că nu interzice expres alegerea președintelui consiliului județean prin vot uninominal. Și nici nu cred că există - e o părere personală - riscul ca textul din acest motiv să fie declarat neconstituțional, dar... Există un "dar".

Stimați colegi, până acum, de 5 ore și de vreo câteva luni bune Comisia de Cod electoral, pe care am mandatat-o să vină cu acest proiect de lege - și le mulțumim, s-a realizat un consens, un proiect logic, rațional - a vorbit, iată, și discuțiile noastre, de alegerea deputaților și senatorilor. Nu s-a vorbit deloc până acum de alegerile locale. Deci, nu e domeniul. Întru-totul de acord, până la urmă tot noi facem legile. Veniți cu un proiect rapid, îl discutăm și adevăr este, este normal, firesc, președintele consiliului județean, indiferent de poziția politică pe care o avem sau interesele partizane, subiective uneori, pe care le putem avea, aceasta trebuie să fie realitatea politică. El trebuie să fie rezultatul votului popular.

Dar nu aici trebuie să statuăm această regulă, ci în legea specială, Legea administrației publice locale, Legea alegerilor locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că mi-a venit și mie rândul să-i dau într-un fel dreptate colegului Victor Ponta, dar numai în ceea ce privește unele probleme de principiu pe care le-a expus aici, legate de dorința noastră, a fiecăruia, cel puțin declarată, ca alegerea președintelui consiliului județean să se facă în condiții care să relaxeze opinia publică, să relaxeze masele de alegători, în sensul că s-ar putea constata, din fericire, e un ideal, că, iată, jocurile de culise au dispărut și că voința electoratului este aceea care decide persoana care să conducă un consiliu județean.

Așa ar fi, pentru că eu am exemplul de la Giurgiu de acum patru ani, când prin trădare PSD-ul a reușit, atrăgând doi membri ai PD-ului, cumpărându-i și aceștia vânzând fără rușine voturile lor, a determinat ocuparea de către un membru marcant al PSD din Giurgiu fotoliul...

O voce din sală:

Cei de la PD au acceptat să fie cumpărați?

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Nu știu. Mă miră și pe mine.

Ce se întâmplă însă ține de niște dispoziții constituționale, pentru că aici cineva spunea (parcă domnul Ponta) că e neconstituțională, cineva pe urmă și-a retras punctul de vedere, a revenit asupra primului punct de vedere... Eu cred că ar trebui să tratăm mult mai onest, mai cinstit această problemă a constituționalității acestui amendament, și anume: avem art.121 și 122 din Constituție, care dă loc unei analize extrem, dacă vreți, de succinte, dar precise legate de caracterul acestor autorități ale administrației publice locale.

E art.121 care în alin.1) denumește ca autorități ale administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe consiliile locale alese și primarii aleși în condițiile legii. Deci, iată că se denumesc cele două autorități administrative la nivel de comune și orașe.

Vine rândul consiliului județean să fie de asemenea tratat ca atare, ca fiind autoritatea administrației locale pentru coordonarea activităților din județ. Nu se pomenește nimic de președintele consiliului județean. M-a surprins susținerea domnului Ponta cum că, iată, alin.(2) lasă loc ideii că președintele consiliului județean poate fi ales prin vot uninominal, făcând apel dumnealui la alin.(2) care spune că "consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii".

Păi, dacă Constituția ar fi vrut să introducă în rândul autorităților administrative publice locale președintele consiliului județean, ar fi făcut-o in terminis și l-ar fi băgat în categoria celor care sunt aleși ca atare prin vot uninominal. Adică, domnule Ponta, nu se glumește cu așa ceva, pentru că eu vă spun tuturor, mie mi-e indiferent. Poate că îmi convine votul uninominal, de ce să n-o spun? Dar totdeauna discutăm dintr-un unghi de vedere sau altul, uitând că, de fapt, suntem Parlamentul României și avem prima datorie de a ne subsuma toate interesele unui interes cel puțin la vedere, să dăm legi care se ancorează în principiile constituționale.

Ce vom spune - pentru că eu vă spun, condiția mea fermă e ca jurist, încă o dată, mărturisită fiindu-mi dorința, ca și președintele să fie ales prin vot uninominal - dar iată că vine momentul în care va trebui să ne trezim în fața unei situații care este foarte ușor de presupus. Atacată la Curtea Constituțională de nu știu cine, această modificare a legii ar suferi teribil prin aceea că această Curte Constituțională nu are alt verdict decât de constatare a neconstituționalității.

Dar, peste toate acestea, a venit colegul și eu doar într-o frază vreau să marchez ceea ce dumnealui a spus mai înainte, că, realmente, iată cum ne scărpinăm după ureche. Venim într-un proiect de lege privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și vorbim de cu totul altceva. Vorbim despre tratări legale din alte legi, cum ar fi Legea nr.215 sau Legea nr.67.

Unde, Dumnezeu, ne ducem cu gândul când vedem atâta talmeș-balmeș? Nu e suficient atâta talmeș-balmeș în sistemul nostru legislativ? S-o mai facem și pe asta? Vă asigur, din tot sufletul vă rog să mă credeți, că nu fac parti-pris cu nici un fel de partid, cu nici un fel de interes de partid. Este tot ce vă spun, izvorăște din credința mea că avem în primul rând, datoria minimă să dovedim că putem fi și serioși în momentele cheie. Este vorba de votul uninominal, nu este vorba de alegerea președintelui, este vorba de Senat și de Cameră, nu le amestecăm. să facem încă o dată dovada, parcă ar mai fi nevoie, că suntem neserioși?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Lucian Bolcaș, vă rog. Și se pregătește domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție acest amendament al Partidului Social Democrat și evident că am urmărit în principal argumentarea. Asta ne interesează.

Nu vreau să mă refer la fiecare argument în parte, dar esența este una singură. E vorba de o argumentare, în primul rând, cu caracter politic, dacă vreți, și pragmatic, reprezentând interesele acestui partid și reprezentându-le bine, dar nu este o interpretare instituțională.

S-a persiflat ideea neconstituționalității, s-a susținut ideea neconstituționalității. Eu pornesc de la ideea că textele constituționale sunt pentru oameni normali. Și, în aceste condiții, trebuie să le interpretăm într-o normalitate, nu într-o puerilitate sau într-o desuetudine.

Greșeala pornește de la Curtea Constituțională, care, în ultima decizie privind cazul Monica Macovei, a avut o expresie și un punct de vedere absolut nefericit și primitiv, când a spus: "în interpretarea literară a textului constituțional". Păi, oricine a depășit anul I de drept la facultate știe că interpretarea literară este cea mai simplistă interpretare a unui text de lege.

De multe ori, ca să ridicăm nivelul discuției totuși, ea îți creează numai aparența a ceea ce semantica îți induce. Interpretările raționale și sistemice sunt interpretările fundamentale în drept. Și, atunci, ideea că această creație este neconstituțională, apare evidentă.

Într-o interpretare literară, ce ne-a fost înfățișată aici, consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii. Așa e, deci putem să facem orice lege ne dă prin cap, putem, în aceste condiții, chiar să înlăturăm consiliul județean. Ei, nu putem. Nu putem pentru că există un sistem al administrației publice locale, un sistem instituțional. Acest sistem instituțional se compune din consilii, pe diverse niveluri, din primari, din prefecți, enumerarea constituțională este limitativă, dar președintele consiliului județean nu capătă o figură instituțională distinctă ca lui să i se confere un vot uninominal. Președintele României, oricine ar fi el, este o instituție. Președintele Camerei Deputaților, și știm cine este el, este tot o instituție, chiar dacă îi place sau nu-i place.

Pentru că, vă aduc aminte acum cât ne-am bătut noi la Regulamentul Camerei Deputaților pe ideea că președintele este sau nu membru în Biroul permanent. Mutandis mutandum, hai să punem problema și la acești președinți ai consiliilor județene.

A crea o figură instituțională pentru administrația locală, alta decât cea prevăzută de Constituție, este neconstituțional. Categoric. Și oricine semnează o sesizare în legătură cu această neconstituționalitate, să fie sigur că are semnătura mea. De la președintele României până la ultimul deputat. Pentru că este bine ca anumite principii să ni le apărăm în continuare.

Pe urmă, ajungem la problema ridicolă. Presupunem că nu-i neconstituțională. Presupunem că este chiar necesară. Dar mă întreb și eu ca proasta satului, ce are cu prefectura? Ce are cu această lege care privește alegerea Camerei Deputaților și Senatului?

Vă aduceți aminte că am protestat împotriva folosirii comparației să fie aleși parlamentarii ca primarii. Acum, băgăm alegerea președinților consiliilor județene în aceeași lege cu alegerea parlamentarilor și o să vină o zi când n-o să mai știm unii de alții, cine suntem. Suntem slugă la primar sau la președintele consiliului județean?

Domnul profesor Stanciu spune o realitate. Vorbește despre pensionari.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să scurtați un pic, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și am scurtat. Vreau să vă spun că eu oricum și în orice condiții îmi respect vârsta și vă respect și pe dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, deocamdată.

Domnule Tudor, sunteți mult mai încolo și doamna Anca Petrescu... sunt foarte multe intervenții, stimați colegi. Le-am notat pe toate. Dumneavoastră sunteți după domnul Marton, după cum vă e locul. (Către domnul Anghel Stanciu.)

Rugămintea este să sintetizăm ușurel, dacă nu, probabil vom face și ședință de noapte.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu sunt jurist. Subliniez aceasta, pentru că vreau să discut pe o altă ordine, într-un alt mod de a gândi. Nu am nici calitatea de a mă exprima suficient de clar. Sper, însă, ca punându-vă în față sufletul, dumneavoastră poate veți înțelege sau unii dintre dumneavoastră vor înțelege cam ce anume aș dori să spun.

Prin declarațiile politice pe care le-am făcut în diverse cazuri, v-am atras atenția de fiecare dată că sunt de la Mureș, că sunt din Târgu-Mureș, că în acest județ, ca și în celelalte alăturate, există o problemă etnică.

Vreți, nu vreți, trebuie acest lucru să-l recunoașteți. Dacă problemă etnică nu este la Vaslui, dacă problemă etnică nu este la Iași, dacă problemă etnică nu este la Gorj sau nu este la Constanța, pentru că acolo minoritățile sau unii minoritari, la care știți foarte bine că mă adresez și cu care am avut veșnic probleme și care sunt la Mureș, acum vorbesc de minoritatea maghiară și nu am treabă cu maghiarul. Doamne ferește, nu cu ei e problema. E vorba cu cel care îl conduce. Și acesta este aici, acolo și aici. Deci, UDMR-ul.

Această existență a UDMR-ului face ca în clipa de față, toate partidele românești de la Târgu-Mureș să se adune împreună, pentru ca să facă o alianță incredibilă, deci PNL, PD-L, PSD, PC, PRM, PNȚCD, PIN-ul chiar, să se adune pentru ca să depună un singur candidat, dar acesta să fie un candidat român și care, în acest fel, să facă față domnului actual ministru, de fapt, obuzul greu al UDMR-ului, domnului Laszlo Borbely care vrea să candideze. Deci, există totuși o problemă etnică, o problemă unde trebuie să ne coalizăm. Pentru ce? Că nu am nimic cu ei. Pentru că e vorba de Transilvania. Pentru că este vorba de acest Ținut Secuiesc, pentru că este vorba de această fâșie de pământ care se caută să se dezlipească și să se aducă la perioade de acum 60-70 de ani de zile.

Și probabil că în clipa de față a început să se înțeleagă cam unde vreau să bat cu această problemă. E vorba de alegerea președintelui consiliului județean. Dacă la Târgu-Mureș sau dacă în județul Mureș și în anul 2000 și în 2004 s-a ales, în mod indirect, așa cum a fost până acum, s-a ales președinte al Consiliului județean un maghiar, aceasta dovedește sau se datorează faptului înțelegerii care a existat între PSD și UDMR și în care PSD-ul a cedat de bunăvoie postul de președinte, pentru ca să obțină două posturi de vicepreședinte. Așa s-a scris istoria Mureșului.

Noi, ceilalți consilieri județeni, la momentele respective i-am ridicat în picioare pe consilierii județeni ai PSD-ului ca să accepte să fie votat președintele consiliului județean, să fie trecut pe buletinul de vot și în 2000 și în 2004. De fiecare dată, spre rușinea lor, toți aceștia au ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, da, e legată, domnule președinte.... Aceștia au refuzat...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat, pentru că s-au epuizat minutele...

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu-i nimica, încă nu e seară.

Și, în același timp, au fost de acord să fie vicepreședinți. Și acum mă întorc înapoi. Va să zică, în clipa de față, ce dorim? Dorim ca și câteva județe din Ardeal, care nu contează că sunt acolo, să aibă președinți de consilii județene maghiari, nu? Păi, hai să vedem. Bihorul cu 26% maghiari și adunate toate voturile într-o singură urnă, în condițiile pe care le știți și în condițiile unei propagande iredentiste de tipul celor despre care chiar astăzi de dimineață a prezentat aici un material domnul deputat Stan, are toată șansa să se alăture și să aibă un președinte de consiliu județean care pe urmă, bineînțeles, să facă să înflorească aceste culori: roșu, alb, verde.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați. Vi s-a terminat timpul de intervenție.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Covasna, nu vorbesc, Harghita, nu vorbesc, Mureșul, nu vorbesc, cu 40% și dacă mai adăugăm la treaba aceasta și Satu-Mare și perspectiva că, eventual, ar putea să fie Sălajul, stați dumneavoastră și stabiliți din acest punct de vedere ce înseamnă.

Și doresc și cu asta închei, domnule președinte, știu că vă face plăcere, dar nu are importanță. Astăzi m-a durut sufletul de ceea ce am auzit și ceea ce am văzut aici. Au fost tot timpul fel de fel de declarații demagogice, declarații chiar și a unor foști colegi de-ai mei de partid, care acum un an sau un an și jumătate spuneau într-un fel, iar astăzi, fiind la alt partid, spun cu totul pe dos și care, de fapt, dovedește un lucru, că nu ne doare ce se întâmplă în țară. Aici e partea proastă. Ci ne interesează numai niște interese personale, ne interesează numai o anumită imagine și, dacă vreți, spun ceva și cu asta am încheiat, este faptul că mă doare că Parlamentul a ajuns să fie supus și condus de către societatea civilă. Acesta este adevărul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Pe procedură, domnule președinte.

Am rugămintea să supuneți la vot să sistăm înscrierea la aceste dezbateri, declarații politice, pentru că oricum votul este clarificat, cred că la fiecare grup parlamentar.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Avem deja încă 4 înscrieri la cuvânt. Propunerea mea este ca să sistăm dezbaterile după ce aceste patru persoane care sunt deja înscrise vor vorbi. (Vociferări.)

Supun votului dumneavoastră propunerea de sistare a dezbaterilor, după cei 4 vorbitori.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

 
   

Domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe scurt, noi chiar, antevorbitorul meu a demonstrat, suntem chiar interesați de această amendare a legii și chiar ne interesează și cred că trebuie să facem o regândire a întregii structuri instituționale din România ca să avem o similitudine cu cele din Uniunea Europeană.

Deci, o descentralizare reală, unde autoritățile publice locale au atribuțiuni clare și tot ceea ce ține de comunitatea respectivă, să fie decis la nivelul acelei comunități, să avem un executiv atât la nivel local, cât și județean și de ce nu, și regional, așa cum a propus domnul Ponta în comisie.

Mi-a părut rău că nu a pomenit și de alegerea președinților consiliilor regionale, mult așteptăm și această decizie, evident, cu alte regiuni de dezvoltare mai bine gândite. Dar, totul trebuie făcut chibzuit și într-un sistem.

Noi am fost de acord când ne-ați întrebat atunci și am acceptat acea asumare care a ținut într-adevăr, a avut această prevedere legată de președinție. V-am spus de ce. Pentru că teoretic, ideatic, suntem de acord. Pentru că, într-adevăr, și noi avem niște interese care coincid cu aceste interese și noi credem că mișcarea unor reprezentanți ai unor partide după alegeri nu dă bine.

Cu toate acestea, noi am crezut că după ce intră în vigoare acel proiect de lege, până la alegerile locale, mai avem un timp în care să facem o asamblare a acestor prevederi sumare, cu o instituție clară a ceea ce înseamnă un consiliu județean.

Ați amintit despre instituția primarului, instituția președintelui României, a deputaților și senatorilor, toți votați uninominal și de ce n-am vota și președintele consiliului județean uninominal? Vă pot spune altfel. Avem instituție în stat, al doilea om după președintele României, este președintele Senatului. De ce nu l-am vota uninominal? Hai să punem în această lege și alegerea președintelui Senatului uninominal.

Mai mult, dumneavoastră propuneți ca președintele ales uninominal al consiliului județean să conducă ședințele consiliului județean și să aibă drept de vot în consiliul județean. Ei, primarul nu are. Nici drept de vot și nici nu conduce.

Președintele României nu conduce Camera Deputaților, ci doar ședințele Guvernului, dacă este acolo. Dar, nu are drept de vot nici în Camera Deputaților, nici în Senat. Deci, vedeți că dacă mergem pe niște similitudini, cam șchioapătă această instituție.

Eu nu cred că faptul de a vota uninominal președintele consiliului județean este neconstituțional, nu cred, dar vă spun sincer, niciodată nu am crezut că o Curte Constituțională poate să dea o interpretare a votului direct pe care l-am citit în acea decizie, pentru care noi trebuie să dezbatem acest proiect de lege.

Și această argumentare, acceptată de Curte, a venit ca idee principală de la Președinția României și deci este...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să scurtați...

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Am terminat. Este o autoritate foarte inventivă și de ce nu ar inventa și aici temeri de neconstituționalitate, poate n-o să aibă câștig de cauză, dar în mod sigur va tărăgăna aprobarea acestei legi. Deci eu, din aceste considerente, cred că nu e bine să introducem în acest proiect de lege aceste prevederi. hai să regândim întregul sistem al administrației și să facem o lege compactă pentru alegerea viitorilor consilieri locali, după aceea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

O să fiu scurt, deoarece câțiva colegi și-au adus aminte de regulamentul Camerei Deputaților, dezbaterile respective. Și nu aș vrea să mai fiu la fel de acceptat ca atunci.

Chestiunea este clară. Și domnul deputat Pantelimon Manta are dreptate. Și domnul Marton Arpad are dreptate, în sensul că ar trebui să ne așezăm și să facem un proiect de Lege privind alegerea consiliului județean nu, consilierilor locali, primarilor, președinților consiliilor județene.

Chestiunea care se pune este de oportunitate. Venim acum și alegem parlamentarii prin vot nominal, cel puțin declarativ toate formațiunile politice au spus că sprijină, cu excepția uneia singure, votul uninominal și acum când primele alegeri sunt cele locale, se cere găsirea unei modalități de amânare a alegerilor prin votul uninominal, deși știu câțiva colegi care propuseseră, în mod logic, ca alegerile și introducerea votului uninominal să înceapă de jos în sus, adică de la consilieri, da, consilierii județeni, președintele consiliului județean și apoi să ajungă la Parlament. Deci, să existe o anumită ierarhie.

Ei, acum se vrea de sus în jos. Și Guvernul, în înțelepciunea sa, și-a asumat răspunderea pe acest text pe care îl aveți în față. Curtea Constituțională, mai înțeleaptă decât Guvernul, a spus că e constituțional, pentru că nu a atacat. Deci, iată că cele două instituții, Guvernul și Curtea, ne-au sprijinit în a solicita ca pentru aceste viitoare alegeri, dumneavoastră să fiți deputați de cartier și președintele - primar de județ. Ce aveți împotrivă? Este normal și firesc să vă ocupați de problemele cetățenilor.

Ca atare, Partidul Social Democrat vă cere, dacă într-adevăr țineți la votul uninominal, să-l votați și pe acesta cum veți vota și sistemul care a fost adoptat. Și, în felul acesta, ne ducem toți și ne întoarcem toți la cetățeni. Și președintele consiliului județean, și deputații, și senatorii și primarii și o să vedem, într-adevăr, ceea ce se cere. Reforma clasei politice.

Ca tare, nu are sens să mai tergiversați, să solicitați altă lege. Modificăm titlul acestei legi și spunem: "Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și a președinților de consiliu județean" și am încheiat. Și cred că veți primi aplauze de la toți președinții de consilii județene care vă vor sprijini pe dumneavoastră în campania din toamnă de la alegerile de deputați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Domnilor viitori deputați de cartier,

mă scuzați, n-am vrut, dar am zis să mai decongestionăm un pic atmosfera, că nu are rost să fim chiar așa de încrâncenați.

Eu am să încerc, domnule președinte, dar foarte pe scurt, să fac câteva precizări care sunt de natură a elimina câteva observații care ar fi putut la un moment dat să pară pertinente, mai ales că vin din partea unor eminenți juriști. Dar juriștii, mai ales când au vocația barei, încearcă de multe ori să apropie textul legii de interesul clientului sau interesul pe care îl apără.

În primul rând, în ceea ce privește titlul legii. Sigur, noi tratăm aici despre Legea alegerii deputatului și senatorului. Dar care este natura, substanța filozofică pentru care facem noi această modificare în substanță profundă a legii. Introducerea ideii votului uninominal. Iar legătura de unire, deci substanța alegerii, modificarea pe care o facem azi, filozofia, este votul uninominal. Ceea ce înseamnă, cu aceeași ocazie, că putem să discutăm și despre o altă alegere cu vot uninominal, cea pentru președinții consiliilor județene. Deci, nu este chiar așa de grav, pentru că există o legătură, nu este pur și simplu o parașutare într-o lege și în titlul legii a unei astfel de modificări.

În ceea ce privește natura constituțională, s-a invocat pe aici articolul 121, dar mai ales articolul 122. În primul rând, noi facem abstracție de un lucru care există și funcționează. Președinții consiliilor județene există. Ei funcționează. Problema exercitării funcției lor nu se pune în niciun fel în această lege, nu modificăm atribuții, nu-i transformăm în autorități, așa cum spune legea, ale administrației publice locale. Neschimbându-se natura constituțională a instituțiilor respective și nu se poate schimba natura constituțională a instituțiilor respective...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristian Dumitrescu:

Imediat ...prin natura votului.

Adică dacă votul este uninominal, are alte puteri, dar are o altă reprezentativitate și o altă, cum să spun, legitimitate, dar nu-i schimbă funcționalitatea în structura ei constituțională, a instituției.

Din acest punct de vedere, cred că cele două observații, cum de altfel, dacă se va ajunge la această situație la Curtea Constituțională, nu sunt în măsură să justifice ca fiind neconstituționale aceste propuneri. Deci, atât am avut în intervenția mea, să nu ne temem de lucruri care nu există.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Acum puțin timp, acum câteva luni, se zvonea așa, despre o propunere legislativă cu privire la alegerea președintelui de către Parlament. Sigur, și din cauza personalității extraordinare pe care o avem în fruntea statului și a consecințelor respective, dar și pentru că mai multe medii politice și analiști politici au considerat că reprezentativitatea unei persoane alese în urma unor negocieri este superioară. La fel și în cazul președinților de consilii județene. Sigur că în urma unei înțelegeri politice între mai multe forțe politice reiese o reprezentativitate, o reprezentare a electoratului mult mai bună decât în cazul unei alegeri într-un singur tur.

Ca atare, noi, Partidul Conservator ne menținem poziția cu privire la alegerea în forma actuală a președintelui consiliului județean. Și în al doilea rând, este evident faptul subliniat de domnul deputat Ujeniuc și de alți colegi, cum că prezenta lege nu are absolut nimic de-a face cu alegerea președintelui consiliului județean. De ce nu?, puteam introduce pe ordinea de zi, mai bine zis în legea prezentă, alegerea președintelui. Tot cu ocazia acestei legi, dacă tot vroiam să facem spectacol.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ultima intervenție, domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

După cum vedeți, mă grăbesc ca să aveți timp să mai și puneți la vot. Eu mă aflu într-o situație dificilă. P.D.S.R.-ul a zis că dacă nu trece această propunere a lor, nu mai votează legea, și mie îmi place asta, dar mi se pare că întotdeauna vorbește ceva și face cu totul altceva P.D.S.R.-ul, sunt obișnuit de mult. Nu vă ofuscați că așa e. Știți foarte bine.

Dacă las să treacă asta e bine, că-mi permite s-o trag la Curtea Constituțională până se deșiră complet, pentru că e absolut neconstituțională, și iar îmi convine. Dar, pe de altă parte, cu această ocazie fac un apel, cei care vor să semneze pentru atacul..., indiferent de motiv, al acestei legi, deocamdată proiect de lege, la Curtea Constituțională să se ducă la Mircea Purceld și să semneze, pentru că nu trebuie să spună ce anume contestă. Știm noi, restul, să contestăm. Și mai avem destule. Dar nu vi le spun, că dacă vi le spuneam, le votați așa și ne tăiați macaroana.

Dar probabil așa ați și vrut, să ne dați mingea la fileu, ca să scăpați și voi de votul uninominal.

Domnilor,

am venit aici să susțin ceea ce spune art.122 din Constituție și pe care îl citiți puțin superficial, unii, sau nici nu îl știți, cei mai mulți. Acesta spune că "consiliul județean coordonează activitatea consiliilor orășenești și comunale." Deci, un consiliu coordonează activitățile altor consilii subordonate. Acest consiliu județean nu conduce județul, nici nu conduce, coordonează activitatea consiliilor comunale și orășenești.

Păi dacă nu conduce județul, cum să-i zic eu ăstuia președinte de județ? Dacă îl alege județul, îi zic președinte de județ? Îi schimb complet atributele, nu așa cum zicea Rădulescu că nu trebuie schimbat nimic. Păi dacă îl alege județul, nu mai conduce numai consiliile, ci conduce tot județul, adică e un fel de prefect.

Un singur caz cunosc în țara asta și prin toată lumea, dacă nu exagerez, în care cineva este președintele ales al țării, conduce țara.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Imediat am terminat. Nu vă grăbiți, că mai am ceva care o să vă placă.

Dacă un consiliu vrea să fie condus de cineva, își alege acel președinte. Astfel de asociație, asociația fotbaliștilor cu un picior mai scurt, asociația fotbaliștilor care iubesc câinii răi, sau știu eu ce alte minuni de asociații și consilii, și comisii, și de toate felurile, își aleg ei înșiși președinții. Altfel, domnule Bogdan, în loc să vă alegem noi aici, vă alegea sectorul 5, al lui Vanghelie, pentru că n-are nici o legătură cu Parlamentul, dar noi v-am ales pentru că conduceți lucrările acestui Parlament, așa cum președintele consiliului județean conduce lucrările consiliului, și nu ale județului. Deci, trebuie să fie ales de către consiliu. Dacă altfel judecați, să vă fie de bine, mă bucurați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile pe acest articol.

Trecem la vot. Avem un amendament respins la pct.8 în anexa cu amendamente respinse. Este vorba despre introducerea practic a votului uninominal pentru președinții de consilii județene.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.8. Vă rog să votați.

132 de voturi din 245. Amendamentul a trecut.

 
   

Amendamentul respins de la pct.9. Bănuiesc că nu mai sunt dezbateri, că toate sunt legate între ele.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.9 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 140 de voturi din 242.

 
   

Vă rog, domnule deputat.

 
     

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Și la 8 și la 9, aceeași problemă de redactare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să interveniți, să vedem. E cumva la lista de semnatari?

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi cer scuze, domnule președinte, dar ritmul dumneavoastră ne depășește pe noi, cei mai în vârstă. Și la 8 și la 9 s-a strecurat o eroare de redactare. Pentru stenogramă și pentru colegii din comisie, la pct.8, alin.(1), (2), (3), (4) cred că este...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La ce pagină?

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

"Art.1 alin.(1), (2), (4) și (5) vor avea următorul cuprins: Art.1. Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, consilii locale, consilii județene, primari".

Deci, să scoatem "președinți ai consiliilor", ca să nu se înțeleagă că adăugăm la Constituție, că sunt autorități, ci doar la alegeri, dacă se poate.

Pot să explic comisiei o secundă despre ce e vorba.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, doriți să continuați?

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Era pentru o redactare corectă. Aștept opinia colegilor din comisie. Înțeleg că sunt de acord.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

dacă sunt chestiuni de redactare, e treaba Departamentului legislativ. Dacă sunt amendamente.... nu revenim asupra articolelor votate, fără îndoială.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, nu este amendament, era doar o problemă de redactare, s-a pus din greșeală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.10 din anexa cu amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră pct.10. Vă rog să votați.

146 de voturi din 243. A fost adoptat.

 
   

Stimați colegi,

Ne întoarcem, în aceste condiții, la pct.1 din anexa cu amendamente respinse.

Titlul legii. Înțeleg că din partea comisiei ni se face o propunere de formulă completă sau corectă.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În condițiile votării amendamentului ultim, titlul legii trebuie să fie următorul: "Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali."

Ăsta trebuie să fie titlul.

De asemenea, tot ca o chestiune de redactare, legea trebuie să fie împărțită în două titluri: titlul 1 - "Alegerea Camerei Deputaților și a Senatului", și titlul 2 - celelalte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, în ce privește titlul legii, înțeleg că inițiatorul amendamentului își însușește această formulare care este corectă.

Supun votului dumneavoastră atunci titlul legii, în formula pe care a prezentat-o comisia.

Vă rog să votați.

Titlul legii a fost votat cu 193 de voturi pentru.

 
   

Înțeleg atunci că redactarea, împărțirea în cele două titluri ale legii este o chestiune care ține de Departamentul legislativ.

Ne întoarcem la pct.91, punct care rămăsese în suspensie. Înțeleg că s-a distribuit materialul, așa cum se discutase.

Dacă există obiecții, observații, comentarii la articolele care au fost prezentate. Nu.

Supun votului dumneavoastră atunci art.62, așa cum e formulat. Vă rog să votați.

Mulțumesc. Art.62 a fost adoptat.

 
   

Art.63. Vă rog să votați. Mulțumesc. S-a adoptat.

 
   

Art.64. Vă rog să votați. Mulțumesc. S-a adoptat.

 
   

Art.65. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

 
   

Am încheiat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Dacă vor mai fi de făcut modificări de numerotare sau chestiuni de genul acesta, sigur că ele se vor face la Departamentul legislativ, împreună cu comisia.

 
Supunerea la votul final:  

Vă propun să trecem la vot final.

Pe lista de vot final avem un număr de opt proiecte care au rămas de ieri și unul care este acesta pe care l-am discutat astăzi.

O chestiune de procedură, înțeleg. Domnul deputat Marton. Vă rog.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Cum am anunțat la dezbaterea generală, grupul nostru parlamentar va vota în funcție de ce s-a votat în decursul dezbaterilor pe articole acest ultim proiect de lege pe care l-am dezbătut. Alegeți dumneavoastră ori înaintea acestui vot dat pe această lege, ori acum, înaintea începerii blocului de voturi finale, solicităm un timp de consultare de 20 de minute. (Vociferări.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule coleg,

vă propun înaintea votului final la acest proiect de lege timp de consultare. Au solicitat toate grupurile. Vom acorda și Grupului UDMR aceleași 15 minute, ca să păstrăm egalitatea de tratament.

Mergem întâi însă cu votul final pentru celelalte proiecte. O să dau drumul și la sonerie. Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. E bine să știe colegii că e vot final, ca să poată să... rog să facem și o prezență, ca ea să rămână înregistrată.

Vă rog să vă marcați prezența în sală.

Prezența este cu adevărat impresionantă. Cu un mic efort ajunge la 250.

 
  Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Automobile Craiova-S.A.; (adoptat);

Stimați colegi, la pct.1, pe lista de vot final, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Automobile Craiova - S.A.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Legea a fost adoptată cu 238 de voturi pentru. Vă mulțumesc foarte mult.

(Conform afișajului, se înregistrează 260 deputați prezenți, 238 voturi pentru, 16 împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.)

  Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru sănătate și familie a unei anchete cu privire la modul de privatizare a Societății Antibiotice S.A. Iași (adoptat);

Pct.2, Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru sănătate și familie a unei anchete cu privire la modul de privatizare a Societății Antibiotice S.A. Iași.

Cred că trebuie reformulat modul de "neprivatizare".

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 261 deputați prezenți, 244 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 8 abțineri, 2 voturi neexprimate)

   

La pct.3, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Iertați-mă, o am pe listă.

Procedură. Vă rog să ne oprim o secundă. Păi înțeleg că nu s-a prezentat raportul. Stați să ne clarificăm. Comisia juridică, vă rog frumos să ne lămuriți, să nu avem vreun dubiu în acest sens.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am spus ieri după-amiază, domnule președinte, Comisia juridică a avut două rapoarte de respingere. Dacă vă uitați în termenele pe care Biroul permanent le-a acordat Comisiei juridice, noi trebuia ieri după-amiază să prezentăm raportul. Nu am avut timpul fizic, pentru că dumneavoastră ne-ați sesizat joia trecută, iar ieri după-amiază nu a fost zi de comisii. Eu am făcut precizarea ieri în fața plenului Camerei că din punctul nostru de vedere, al Comisiei juridice, ne menținem cele două rapoarte de respingere, pentru că nu am putut veni cu cel de-al treilea raport, neavând timpul fizic, dar, dacă vă uitați, legea mâine trece tacit, pe data de 5 se împlinește timpul pentru adoptarea tacită.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, stați un pic să clarificăm. Deci, nu s-a dezbătut pe articole? Păi atunci nu avem cum s-o trecem la votul final. Iertați-mă! Înseamnă că n-are ce căuta la vot final. Cum să fie propunere de respingere când noi am trimis raportul comisiei spre refacere și comisia n-a prezentat raport în plen.

Iertați-mă, proiectul ăsta trebuie scos de pe ordinea de zi de la vot final, că n-a trecut prin dezbaterea pe articole. Atunci, vă rog frumos, ce caută pe lista de vot final?

Ne cerem scuze din partea aparatului tehnic.

 
  Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 12 decembrie 2006, de amendare a Acordului de cooperare economico - comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 16 mai 1994; (adoptat);

Pct.4. Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 12 decembrie 2006, de amendare a Acordului de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 16 mai 1994.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 261 deputați prezenți, 259 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (respinsă);

Pct.5 Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

În cadrul dezbaterilor au fost respinse potrivit procedurii de la art.104 alin.(3) toate articolele și titlul legii.

Potrivit acestei proceduri, urmează să vă supun votului o propunere de adoptare a legii.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 266 deputați prezenți, 104 voturi pentru, 158 împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea de adoptare a întrunit 104 voturi pentru. Insuficiente. Ca atare, propunerea legislativă pleacă la Senat cu propunere de respingere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază (adoptat);

Pct.6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 264 deputați prezenți, 247 voturi pentru, 9 împotrivă, 5 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat cu 247 de voturi pentru.

   

Domnule coleg, vă rog să nu-i încurcați pe colegi când se concentrează asupra votului.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004 (adoptat);

Pct.7 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 263 deputați prezenți, 204 voturi pentru, un vot împotrivă, 55 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost adoptat cu 204 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială Termoelectrica-S.A., Societatea Comercială Electrocentrale București - S.A., Societatea Comercială Electrocentrale Galați-S.A., Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG -TERMO, Societatea Comercială Complexul Energetic Rovinari- S.A., Societatea Comercială Complexul Energetic Turceni- S.A., Societatea Comercială Complexul Energetic Craiova - S.A. și pentru centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene locale (adoptat); Pct.8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" București - S.A.; Societatea Comercială "Electrocentrale" Galați - SA; Regia Autonomă pentru activități nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO"; Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" - SA; Societatea Comercială "Complexul Energetic Turceni" - SA; Societatea Comercială "Complexul Energetic Craiova" - SA și pentru centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene locale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 262 deputați prezenți, 182 voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 68 abțineri, 2 voturi neexprimate)

Mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali (adoptat).

Este ora 16 și 22 de minute. La ora 16 și 37 de minute reluăm lucrările, vot final pe legea privitoare la votul uninominal.

     

- după pauză -

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pauza de consultări a trecut.

Rog liderii de grupuri să-și conducă oștile.

Vă rog să luați loc, stimați colegi. Sunt convins că acest vot vă face o reală plăcere.

O să începem cu o prezență, pentru a verifica cvorumul. Vă rog să porniți prezența. Vă rog să vă marcați prezența, stimați colegi.

Haideți, stimați colegi, vă rog să vă marcați prezența, că altfel n-o să fiți pe istorica pagină de site.

 
   

Constat că suntem în cvorum.

Stimați colegi,

Ultimul punct pe lista de vot final de astăzi este Proiectul de Lege care are un titlu ceva mai lung, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și modificarea unei serii de legi legată de administrația publică locală.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 260 deputați prezenți, 231 voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 18 abțineri.)

Proiect de lege a fost adoptat cu 231 voturi pentru. (Aplauze)

 
   

La explicarea votului, domnul deputat Stanciu. O luăm potrivit ponderii grupurilor parlamentare, ca să nu fie discuții de partid.

Primul, domnul deputat Stanciu. Vă rog.

Domnule Nicolăescu, rămâneți să-l ascultați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule Nicolăescu, rămâi, dragă, să facem o ultimă poză de familie, după sistemul ăsta de vot!

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Domnule Nicolăescu,

Astăzi este o zi importantă în Parlamentul României, o zi importantă pentru Partidul Social Democrat, o zi importantă și pentru mine care, într-un fel, alături de colegul Voicu suntem artizanii acestui sistem de vot. El nu este perfect, dar oferă șanse egale tuturor celor dintre dumneavoastră. Toți sunteți la linia de plecare pe primul loc.

Regret că n-am găsit o soluție ca și la linia de sosire să fiți pe același loc. Dar cred că va crește combativitatea, se vor mobiliza mai bine colegii, se vor apleca mai mult asupra problemelor cetățenilor și, evident, lucrul de care am fost acuzați până acum, că unii n-am ține legătura cu teritoriul, nu se va mai întâmpla. Cred și sunt convins că deși suntem a cincea țară din Uniunea Europeană care nu mai are vot pe liste, cred că după o legislatură, lucrurile vor reveni la normal, adică vor reveni la ceea ce Uniunea Europeană și trendul de acolo îl are.

Așa cum spunea domnul Varujan Pambuccian, trebuie să trecem și prin asta, ca să ne purificăm. Și cred că purificarea va începe întâi cu liderii de la P.L.D. care n-au vrut vot în două tururi, așa cum a propus P.S.D.-ul. Era un sistem de vot mai bun, ca la primari, acesta menține proporționalitatea, dar s-ar putea să nu dea acea majoritate guvernamentală pentru partidul prezidențial. Și atunci s-ar putea, evident, să aveți mari probleme, cei care v-ați opus în prima fază și l-ați acceptat când noi nu mai puteam să-l acceptăm.

Vă urăm succes în sistemul de scrutin majoritar uninominal în colegiile uninominale unde aveți un loc, un vot și o șansă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamne ajută!, domnule Stanciu.

Domnul deputat Mihai Voicu, de la P.N.L.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Deputații Partidul Național Liberal au votat ferm și unanim în favoarea acestui proiect de lege. Este un proiect politic foarte vechi al Partidul Național Liberal, care astăzi își găsește concretizarea prin adoptarea acestui proiect de lege, chiar dacă pe parcursul dezbaterilor am avut și avem în continuare rețineri că amendamentul cu privire la președinții consiliilor județene ar putea induce o nuanță de neconstituționalitate care să ducă la compromiterea întregului proiect de lege.

Sperăm că acest lucru nu va fi valabil, pentru ca obiectivul principal, alegerea Parlamentului prin vot uninominal, să nu fie compromis de adăugarea acestui amendament care ar fi putut fi tratat în alt proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Partidul Democrat-Liberal vede acum plecat vaporul acestui sistem uninominal. Este un prim pas. Sigur că sistemul nu este perfect. Vor mai fi, evident, niște modificări pe parcurs. Poate acum, în această mare viteză, nu am legiferat perfect. Putem să facem după aceea modificări. Important este că am votat acum acest proiect de lege.

Știm bine că, în ochii populației, clasa politică actuală și-a epuizat resursele. Acest vot uninominal, sub o formă sau alta, era un lucru dorit de către populație. Trendul natural acesta era, mai devreme sau mai târziu ajungeam aici. Luați de bună și o cifră care nu a fost până acum introdusă prea mult în discuție: în străinătate, unde nu este influența partidelor care cheamă electoratul la vot sau nu, pentru o anumită formulă, pentru sau împotrivă, în străinătate la referendum 98% și ceva s-au pronunțat pentru acest vot. Deci acela este trendul adevărat pe care ni-l spune nouă populația.

În momentul de față avem această lege. Să trecem la aplicarea ei, așa cum este, cât mai curând. Așteptăm, după aceea, reglementările care trebuie să o pună în practică, iar dacă se vor constata că sunt lucruri care mai pot fi acomodate cu realitatea și peste care am trecut, din această viteză, benefică, pe care am avut-o acum, s-o facem.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, nu mă așteptam, tocmai din partea dumneavoastră la metafora cu "vapoare", dar sigur ...

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Uitați, sala s-a golit și nu prea mai avem audiență. Deci, ceea ce vom spune noi nu va ajunge la cei pe care eu, în final, îi voi nominaliza într-un fel, o să vedeți.

Partidul România Mare a votat împotriva acestui vot, de-acum împotriva acestei legi, pentru că ne-am săturat să intre în Parlament mafioți, hoți, pungași sau parlamentari cumpărați de acești mafioți. Și pentru că ne-am săturat să-i vedem aici, așa cum s-a săturat o întreagă țară, am zis să nu deschidem porțile larg să intre în mod direct mafioți în Parlament. Cât de cât se mai puteau ține în frâu.

De acum, cei cu bani, iar cei cu bani în 99% din cazuri sunt cei cu bani în mod fraudulos procurați, vor fi prezenți aici în bănci, sau oamenii cumpărați de ei, așa cum, din nefericire, se întâmplă în alte țări.

Ca atare, pentru că tot ați vrut primenirea clasei politice, de fapt n-ați vrut-o dumneavoastră, iată-i paradoxul, de-alde Monica Macovei, Pippidi, Pârvulescu și nu mai știu cine au zis "vrem să vă schimbăm că sunteți corupți, sunteți incorecți, sunteți nedrepți, sunteți proști, urâți și nedeștepți și mai știu eu cum, ca atare vă obligăm să votați așa ceva, ca să vă schimbăm pe voi, să băgăm alții.

Ați prins nada lor, ați căzut în ea, ați votat ca atare, iar în ceea ce mă privește, eu îmi voi face o sumă cât de cât până la viitoarele alegeri, pusă deoparte, să trimit câte o vedere de felicitare la toți cei, marea majoritate, după mine, care nu vor mai fi în Parlament, pentru că atât de emfatici și atât de Popey Marinarul ați fost, umflându-vă mușchii de fericire și cu aplauze la acest vot uninominal, încât ar fi trebuit să vă intre și soțiile, și copiii, de fericire în Parlament, după cum ați fost de fericiți că s-a votat astfel.

Nu veți mai intra, domnilor! Eu vă voi felicita, de acum începând, pe cei care vor plimba căruțul prin Cișmigiu, după ce au făcut o activitate 18 ani, poate, de politică.

Vor intra cei pe care acum îi acuzați de hoție, de șmecherie, de tot felul de intervenții, de posesori de ziare, de posturi de televiziune, de burse și mai știu eu ce alte minuni de prin străinătate, care v-au disprețuit tot timpul și, în prostie, v-au pus să votați așa cum au vrut ei.

Vă voi trimite aceste felicitări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu nu o să vă plictisesc cu probleme tehnice, pentru că sunt greu de înțeles. O să vadă tot poporul că nu acele persoane au intrat în Parlament cu care au votat. Și atunci se vor trezi la realitate.

Prin acest sistem nu-și alege poporul reprezentanții, ci niște sisteme matematice. unu.

Doi: domnul Cristian Rădulescu a invocat 98% dintre cei care au votat pentru la referendum. Dar știu oare persoanele respective că prin votul dumneavoastră dat azi, nu mai au drept de vot la viitoarele alegeri?

Deci, toți cei care nu lucrează cu acte legale în străinătate, n-au domiciliul în străinătate și n-au acel tip de pașaport pentru cetățeanul român cu domiciliul în străinătate, deci cei 98% nu vor avea drept de vot la aceste alegeri, decât acasă, unde au domiciliul. Nu știu. Le spun acum. Ați pierdut dreptul de vot constituțional pe care l-ați avut până acum. Nici cei care, evident, se vor afla în concediu sau în alte situații în străinătate sau în țară.

În al treilea rând, noi am fi fost de acord să votăm acest proiect de lege dacă am fi găsit o minimă garanție că într-adevăr comunitatea maghiară va fi prezentă în Parlament și va fi prezentă într-un mod proporțional.

Din păcate, și asta în general vorbind, n-am prea simțit acest mare entuziasm de susținere a minorităților naționale la dezbaterea acestui proiect de lege. De ce? Încă avem dubii.

Avem și speranță, că poate, poate când se vor face decupajele noi vom afla că într-adevăr temerile noastre au fost de prisos. Dar, deocamdată, n-am avut garanție, ca atare, noi ne-am abținut de la vot.

Sperăm că vor exista niște decupaje corecte, sperăm că acest vot dat astăzi nu va duce la eliminarea unor minorități din Parlamentul României, pentru că nu este în favoarea României, și domnul Cristian Rădulescu a interpretat greșit. Problema noastră este să ajungem în Parlament.

Problema dumneavoastră va fi dacă noi nu vom fi în Parlament, cum rezolvați problemele create de această situație. Aceasta este o altă problemă.

Noi vom încerca să ajungem în Parlament.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Până la urmă nu a fost atât de greu. Cu excepția părții finale, a aberației politice cu privire la votarea președintelui consiliului județean, se poate spune că este o lege acceptabilă, o lege în urma căreia nu va mai conta atât de mult vorbăria, nu va mai conta atât de mult așa-zisa locomotivă din fruntea partidului, ci va conta munca noastră din Parlament, va conta abnegația noastră față de zona pe care o reprezentăm, chit că nu suntem de acolo, și în fine va conta foarte mult profesionalismul și onestitatea cu care ne va fi reprodusă și redată public această muncă, în sensul că, dacă noi am făcut acum această muncă, bună, rea, de acum încolo societatea civilă, presa, opinia publică va trebui să judece mult mai bine acest act și această activitate pe care, până la urmă, ei ne-au împins să o facem, în sensul că apelez încă o dată la profesionalismul mass-mediei, în primul rând, pentru că ea transmite ceea ce se întâmplă aici, în Parlament, și ceea ce facem noi în teritoriu, să reflecte cu adevărat munca parlamentară, nu niște simple declarații pe care le vedem la televizor, dar nu se regăsesc nici în activitatea din Parlament, nici în teritoriu, și sunt multe cazuri din acestea.

În fine, vreau să subliniez, încă o dată, tenacitatea cu care acest partid mic, Partidul Conservator, a militat pentru o lege a uninominalului curată. A ieșit aproape ceva curat. Noi suntem mulțumiți. Am votat legea aproape integral, mai puțin cele câteva capitole referitoare la alegerea președintelui consiliului județean.

Suntem mulțumiți, ne vom face datoria până la capăt și credem că odată cu această lege nu va mai conta ideea de partid mic.

În final, aș vrea să vă aduc aminte că astăzi se împlinesc 31 de ani de la marele cutremur din 1977. S-ar putea să fie ceva legat de fatalitate, pentru că, după 1977, România și conducătorul său iubit de atunci a luat-o într-o direcție cu totul și cu totul greșită. De atunci, practic, Ceaușescu a înnebunit.

Sigur că pentru noi nu mai există acest pericol, din motive genetice. Dar, să fim foarte atenți, pentru că, dacă nu vom colabora toți, și politicieni, și societatea civilă, și presă, și mai ales cetățenii, vom risca și noi, sau riscăm mai bine zis s-o luăm într-o direcție extrem de periculoasă, așa cum a luat-o România după precedentul eveniment major din 4 martie 1977.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al minorităților naționale a votat "pentru" dintr-un motiv foarte simplu. Din punctul nostru de vedere, o reconsacrare a mecanismului electoral, legat de minoritățile naționale, adică readucerea așa cum a fost în legea trecută, în această lege, este un lucru cât se poate de benefic.

Dacă discutăm de altceva decât de interesele stricte ale minorităților naționale în chestiunea aceasta electorală, vă mărturisesc că am o serie de temeri pentru ceea ce am votat astăzi.

Mecanismul acesta de vot este mult mai puțin predictibil și, ca orice lucru mult mai puțin predictibil, el poate genera atât situații mai bune, cât și situații mai proaste, poate să ne aducă în situația în care să ne trezim că nu mai avem în comisiile din Parlament oameni de specialitate suficienți, poate să ne aducă în situația în care Parlamentul să arate extrem de atomizat și să fie foarte greu de generat și de susținut un guvern stabil, poate să aducă în Parlament, și există acest risc, foarte mult dintr-o zonă pe care nu mi-aș dori s-o văd în Parlament, și cred că nimeni nu și-ar dori s-o vadă, poate crea pe termen lung perturbații destul de mari, și întărirea exagerată a Executivului în raport cu Legislativul.

Probabil că trebuia să trecem și prin experiența aceasta, pentru că lucruri pe care nu le experimentăm pe pielea noastră se pare că este mai greu să ni le imaginăm și să nu le facem. E bine că trecem prin această experiență și sper că va exista un moment, peste o legislatură, peste două, peste trei, când vom ajunge la un sistem electoral care să permită o reprezentativitate cât mai aproape de dorințele celor care aleg și, în același timp, să permită și suficient de mult profesionalism în rândul celor aleși.

Eu rămân un optimist, pentru că până la urmă felul în care evoluează specia umană s-a dovedit a fi un fel bun, respectiv cu o medie de viață care crește în continuu, și cu un nivel de trai din ce în ce mai decent.

Cred, dar, că acum nu am făcut decât unul din experimentele necesare, ca să fim foarte siguri că sunt lucruri pe care în viitor va trebui să le evităm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Informare privind depunerea unor legi la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională.  

Vă informez, stimați colegi, că s-au depus la Secretariatul General, pentru a se putea exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale "Automobilul Craiova" S.A.; adoptată în procedură de urgență.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2007.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2007.
  • Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Cu acestea, declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

   

Ședința s-a încheiat la ora 17,04.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 19 septembrie 2021, 2:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro