Vasile Pușcaș
Vasile Pușcaș
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/14-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 04-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.56 Vasile Pușcaș - declarație politică intitulată "Polarizarea socială extremă în România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Pușcaș:

"Polarizarea socială extremă în România"

După mai bine de trei ani de existență a actualului Executiv, un bilanț al efectelor pe care acțiunile sale le-au generat la nivelul societății românești, în ansamblul ei, este într-adevăr necesar. În zona politicilor sociale, promovate în ultimii 3 ani, vom găsi sectorul cel mai greu afectat de contraperformanțele Executivului, cu efecte incalculabile pe termen mediu și lung.

În momentul învestirii, la sfârșitul lui decembrie 2004, noua putere proclama cu emfază sfârșitul tranziției și intrarea țării pe direcția dezvoltării capitaliste. De această direcție ar fi urmat să beneficieze toți cetățenii, prin creșterea în termeni reali a veniturilor, a puterii de cumpărare și prin politici de relaxare fiscală. Chiar și acum, susținătorii guvernului afirmă că angajamentul a fost respectat, că măsurile inspirate de liberalismul de secol XIX generează un val de prosperitate generală, exprimată prin creșterea fără precedent a consumului.

Simpla mențiune a unor date statistice invalidează o astfel de abordare. Conform studiilor realizate de Grupul pentru Economie Aplicată, procentul care a beneficiat de cota unică se cifrează la circa 8% din populație. Imensa majoritate a salariaților ar fi fost în situația de a pierde din venituri, în absența unor deductibilități care protejau salariul minim de o impozitare excesivă. Studii sociologice recente constată că doar 2% din locuitori se declară lipsiți de griji cu privire la viitorul lor economic.

Evaluările Institutului European de Statistică menționează faptul că în România și Bulgaria trăiesc cei mai săraci europeni, iar regiunea europeană cu cel mai redus nivel de trai este nord-estul României. Bugetele locale sunt grevate de necesitatea acordării de subvenții celor care nu-și pot achita facturile la utilități, iar plafoanele acestora sunt reactualizate anual, datorită ratelor înalte ale creșterilor de prețuri. Peste 2.000.000 de români, circa 10% din populație, sunt nevoiți să își câștige existența în afara țării, acolo unde potențialul lor productiv este mai apreciat decât acasă. Continuăm să fim o zonă de migrațiune economică, unde rețelele de trafic de persoane și toate tipurile de crimă organizată asociate cu acesta își găsesc terenul propice de activitate.

Simpla enumerare a acestor fapte cunoscute de toți conturează tabloul unei Românii care scapă observatorului aflat în automobile luxoase de ultimă generație sau locuitorilor zonelor rezidențiale exclusiviste. Este, în fapt, cea de-a doua Românie, pe care actualul regim nu încetează să o pedepsească pentru că nu i-a dat votul în 2004. Această Românie adevărată și profundă nu poate beneficia nici de efectele integrării europene, nici de creșterea economică pe care tot cetățenii ei au generat-o. Învingătorul a luat totul și de data aceasta.

Minoritatea guvernamentală a lucrat exclusiv pentru minoritatea economică aflată în vârful piramidei sociale, tot mai depărtată de restul populației. Marile averi au crescut în progresie mult superioară chiar ritmurilor de creștere economică. Un număr limitat de persoane se află în cursa pentru a ajunge la un miliard de euro, iar câțiva au lăsat demult în urmă acest prag.

Merită să evaluăm și premisele îmbogățirii rapide, care tinde să devină un model pentru tânăra generație. Foarte puține din aceste averi au ca sursă economia reală, domenii ale producției de bunuri și servicii, care să genereze dezvoltare pe orizontală și verticală. Zdrobitoarea lor majoritate s-a născut în virtutea unor afaceri cu statul și a intermedierilor de tot felul, în zonele devenite "turnuri de fildeș" pentru clienții politici ai palatelor. Între cele două extreme sociale nu există acele categorii intermediare care asigură stabilitatea statelor Uniunii Europene. Clasa de mijloc din România a avut o dinamică suferindă în ultimii ani. Jumătate din proprietarii de întreprinderi mici și mijlocii abia își pot întreține familiile din produsul muncii lor.

În mod onest, nu putem face actuala putere responsabilă de generarea dezechilibrelor majore din cadrul societății românești. Multe s-au născut pe parcursul tranziției noastre confuze dinspre un socialism în faliment spre un capitalism prea original ca să fie funcțional. Răspunderea celor învestiți cu exercițiul funcției publice constă în aceea că au acționat în direcția accentuării inegalităților din societate. Politica fiscală actuală a avut darul să inhibe începuturile de stabilizare inițiate înainte de 2004. Stimularea fără precedent a consumului a generat un deficit major de resurse, implicit diminuarea capacității de susținere a unor categorii defavorizate. Chiar discutata indexare a pensiilor, amendată drastic de devalorizarea leului, este pusă în cauză de superficialitatea cu care sunt gestionate bunurile publice. Nici actuala conjunctură economică nu generează prea mult optimism. Tinerii aflați la începutul carierei sunt obligați să facă apel la credite pe zeci de ani pentru a-și achiziționa bunuri de strictă necesitate.

Suntem obligați să ne întrebăm ce fel de Românie am integrat în Uniunea Europeană și cine sunt beneficiarii guvernării. Structura societății românești are similitudini frapante cu echivalentele deja istorice latino-americane, chiar dacă până acum nu a înregistrat manifestări ale potențialului de violență pe care astfel de discrepanțe le generează. Responsabilitatea unui stat democratic este aceea de a acorda atenție în primul rând celor mai puțin favorizați și nu doar celor pe care averea îi plasează oricum în avantaj în competiția socială. Politicile guvernamentale au urmat la noi un sens invers: au creat o minoritate de potentați recognoscibili prin mediocritate moralo-intelectuală și aroganță, pe care i-au transformat în proprietari abuzivi ai fostelor bunuri ale statului.

Ca cetățeni raționali și responsabili, nu avem dreptul să asistăm pasivi la aceste inechități sociale alarmante. Până acum, timpul a avut răbdare, dar nemulțumirile majorității spoliate și disprețuite vor pune în discuție chiar legitimitatea instituțiilor unui stat care și-a abandonat cetățenii.

De aceea, atenționăm asupra pericolelor care pot fi generate în România de o polarizare socială fără precedent, de o prelungită politică de inechitate și injustiție. A da șansă unei Românii sociale nu înseamnă a privilegia un grup social, ci a crea posibilități și standarde sociale ridicate tuturor cetățenilor României.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 8:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro