Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/14-03-2008
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media23-11-2017 (comună)
Video in format Real Media21-11-2017
Video in format Real Media20-11-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 04-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2008

2. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului (rămas pentru votul final); aprobarea prelungirii programului de lucru.
 
consultă fișa PL nr. 15/2008

 

(Ședința este condusă în continuare de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.)

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 186 sunt absenți 144, dintre care 12 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele înregistrate pe ordinea de zi, urmând ca la ora 12,30 să avem votul final.

Suntem la pct.8, Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat tacit de către Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea Propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a președintelui României, alegerile autorităților administrației publice locale, finanțarea campaniilor electorale și alegerea europarlamentarilor.

Suntem în procedură de urgență.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Dau cuvântul inițiatorilor, inițiatori fiind, dacă nu greșesc, chiar comisia. O să rog ca după aceea comisia să ne prezinte și raportul.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În calitate de președinte al Comisiei comune a Camerei Deputaților și a Senatului pentru adoptarea legislației electorale, doresc să prezint în același timp și în foarte scurt timp atât proiectul de lege, cât și raportul.

Comisia este într-adevăr inițiator, așa cum este cutuma în astfel de cazuri. Este un proiect care a fost însușit ca o opțiune politică de către majoritatea partidelor politice parlamentare, lucru care s-a văzut și în cursul dezbaterilor din comisie, precum și la votul final asupra raportului în comisia pe care o conduc.

Este vorba de un proiect care îndeplinește, în opinia noastră, cele două condiții esențiale pentru modificarea legislației electorale, și anume:

  • în primul rând, votul uninominal pentru alegerea senatorilor și deputaților;
  • în al doilea rând, o reprezentare proporțională în Parlament, astfel încât un număr cât mai mic de cetățeni să fie excluși de la reprezentarea parlamentară.

Potrivit dispozițiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Comisia a analizat amendamentele depuse, în ședințele din 20 și 26 februarie, în prezența majorității membrilor comisiei. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și susținerea Guvernului.

Senatul a adoptat acest proiect de lege prin adoptare tacită.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu 12 voturi pentru și un vot împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege menționat cu amendamentele admise redate în Anexa nr.1 și amendamentele respinse în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Am să-l rog pe ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul să ne prezinte și punctul de vedere al Guvernului.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Așa cum este menționat și în raportul comisiei, Guvernul susține acest proiect de lege, fără propuneri și observații.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Ați epuizat toate cele trei posturi.

Dezbateri generale.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Am să rog colegii care doresc să intervină la dezbateri generale să mă sesizeze, din partea grupurilor, bineînțeles, fiind procedură de urgență.

Vă rog domnule deputat, aveți cuvântul.

Aștept și alte înscrieri la cuvânt.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Iată că astăzi, după aproape 10 ani de dezbateri în simpozioane, în conferințe, inclusiv conferințe de presă, și respectiv după un an și jumătate în cadrul Comisiei de cod electoral, s-a ajuns la dezbaterea în plenul Camerei, în calitatea sa de Cameră decizională, a Legii privind alegerea Camerei Deputaților, alegerea Senatului și, după știința Grupului parlamentar al P.S.D., și alegerea președinților consiliilor județene.

Votul uninominal.

Jean-Jacques Rousseau preciza foarte clar la timpul respectiv că "poporul dorește totdeauna binele, dar nu totdeauna știe să-l caute".

Iată că mass-media, partidele, comunicatorii partidelor au reușit să impună pe agenda cetățeanului așa-numitul "vot uninominal". 66 - 68% dintre cetățeni, prin sondaje, doresc votul uninominal. 81,36% din cei 26,51% prezenți la referendumul inițiat de președintele României doresc votul uninominal.

În literatura de specialitate, cei care se ocupă cu aceste probleme de extremă importanță pentru structurarea unei democrații spun că votul uninominal nu există, ci că există scrutinul majoritar uninominal, care poate fi de mai multe feluri. În fond, ce înțelege cetățeanul și specialistul prin vot uninominal?

Cu bunăvoința dumneavoastră, voi preciza foarte scurt aceste noțiuni, nu pentru a le înțelege noi, care le înțelegem, dar unii dintre noi nu le pricepem și de aceea probabil că nici nu vor vota.

Cel mai adesea, sistemul uninominal desemnează o procedură majoritară, adică primul sosit ia totul. Este în Marea Britanie, într-un singur tur; el este puțin îndulcit în Franța, în două tururi, care este și inițiativa Partidului Social Democrat; Partidul Social Democrat a strâns peste 1 milion de voturi pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, prin vot, scrutinul majoritar în două tururi, ca la primari. Această inițiativă, pe care Anghel Stanciu, împreună cu colegii săi de la Partidul Social Democrat au susținut-o în Comisia de cod electoral, a fost respinsă cu voturile distinșilor colegi de la Partidul Național Liberal și Partidul Democrat.

De aceea, o să revenim și o să vedeți compromisurile de care am fost în stare pentru realizarea unei idei mari.

Ce înțelege cetățeanul prin votul uninominal? El înțelege un singur lucru: nu mai vrea liste. vrea să voteze oameni și nu liste. Acesta este sloganul zilei.

Ca atare, având în vedere respingerea categorică și vehementă din Comisia de cod electoral a variantei Partidului Social Democrat, de votare a Senatului și Camerei Deputaților ca la primari, chiar dacă inițiativa a fost preluată după aceea de președinte și respectiv de Partidul Democrat-Liberal, realizarea unei majorități, care să impună un sistem adecvat momentului actual, a necesitat din partea Partidului Social Democrat o găsire a unei noi soluții, iar soluția este cea pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, în care am căutat următoarele:

  • să avem 43 de circumscripții electorale (42 în România și una în străinătate);
  • să avem un număr de colegii în circumscripție egal cu numărul de candidați (câți deputați atâtea colegii, câți senatori atâtea colegii);
  • să păstrăm șansele românilor din Harghita și Covasna de a fi reprezentați în Parlament.

De aceea, am achiesat la propunerea colegilor noștri de la U.D.M.R., P.N.L. și P.D., de a menține norma de reprezentare 70.000 și, respectiv, 160.000.

Totodată, am dat o șansă și pluripartidismului, care este specificat în Constituție, spre a fi reprezentate toate curentele de opinie în Parlamentul României. Și, ca atare, am acceptat, deși Partidul Social Democrat a susținut să fie numai un singur prag, cel de 5%, cât a fost până acum, noi am acceptat și pragul alternativ, este drept, nu în forma în care am dorit noi, ci în forma în care a necesitat un compromis, de șase mandate pentru Camera Deputaților și trei mandate de senatori, renunțând la condiția de 50% plus 1.

Totodată, încercând să găsim o soluție între a vota oameni și nu liste, și totodată a fi reprezentați în Parlament aceste curente politice, am acceptat și ideea proporționalității, în sensul că numărul de voturi exprimate să se regăsească în cele două Camere în numărul de mandate. De aceea, sistemul acesta de vot uninominal are finalitate proporțională, în așa fel încât să pierdem cât mai puține voturi sau, în limbaj de specialitate, să nu avem o distorsiune.

Având în vedere aceste principii, noi vom sprijini proiectul pe care l-am inițiat și care este efectiv în substanța sa rodul muncii, chibzuinței și strădaniei Partidului Social Democrat, spre a demonstra că tot ceea ce s-a spus în presă este total neadevărat, că am fi împotriva votului uninominal. Am fost cei care l-am propus, cei care l-am susținut, cei care am găsit cheia deblocării acestei soluții de vot uninominal. Suntem cei care vă propunem și votul pentru consilierii județeni, despre care o să vorbească foarte bine distinsul nostru coleg Victor Ponta.

Închei, spunând următorul lucru: votul uninominal trebuie să inducă responsabilitatea parlamentarilor față de alegători, prin contribuția acestora la rezolvarea problemelor concrete ale comunităților din colegiul uninominal respectiv.

Responsabilitatea parlamentarului poate fi asumată numai prin asumarea de către el a problemelor curente ale localităților care se găsesc în colegiul uninominal.

Trebuie să se realizeze o echipă între primar, între consilier și parlamentarul din colegiul uninominal. Dacă nu se va realiza această echipă, în care triada primar-consilier-parlamentar să găsească soluțiile pentru rezolvarea problemelor concrete ale cetățenilor, atunci introducerea votului uninominal nu va duce la nicio reformă și performanță politică și administrativă. Va fi o formă fără fond.

De aceea, cred că votul uninominal nu va fi ceea ce cred unii: scoală-te tu, să mă așez eu, și va fi efectiv o modalitate concretă de legare "a parlamentarului de glie, de cetățean".

În felul acesta, următorul pas pe care-l propun, în perspectivă, va fi acela de a modifica atribuțiunile parlamentarului, care sunt cuprinse în Constituție. Pentru că, în aceste condiții în care parlamentarul are atribuțiunile pe care le are, el nu va putea să devină un factor de coagulare a cetățenilor, a primarilor și consiliului, pentru a crește eficiența administrativă, politică și economică.

Vă invit, stimați colegi, să facem acest pas mic pentru noi și pas mare pentru România. Să votăm votul uninominal și, evident, să plecăm satisfăcuți acasă, că am făcut un lucru bun cu mâna noastră.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Fenechiu.

Video in format Real Media

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnilor miniștri,

Într-adevăr, așa cum a spus și colegul nostru, suntem astăzi în fața unei decizii pe care de mult ne propunem să o luăm. Unii chiar ne propunem, alții doar mimăm că o propunem.

Dincolo de toate populismele politicii românești, astăzi încercăm să dăm votul nostru pentru ceea ce, într-adevăr, în toate sondajele de opinie românii doresc: votul uninominal.

Până acum a existat votul pe liste, pentru frageda democrație de după 1990. Cred că suntem cu toții de acord că acest vot pe liste a fost benefic și aceasta datorită faptului că în urma votului pe liste scena politică s-a stabilizat, s-au întărit câteva partide politice. Vreau să vă gândiți la ceea ce se întâmpla în anul 1992 și câte partide erau pe scena politică. Votul pe liste a dus la stabilizarea acestei scene și la rămânerea unui număr mult mai mic de partide politice.

Chiar dacă nu am ajuns la o maturitate a democrației în România, considerăm că după 17 ani de tranziție a venit vremea votului uninominal.

Au fost mai multe păreri: președintele Traian Băsescu a venit cu propunerea votului uninominal în două tururi. Nu are sens să mai discutăm că acest tip de vot uninominal nu există nicăieri în Europa. Sunt două variante aici, dacă doriți. Eu mi-aș dori să cred că domnul Traian Băsescu a propus acest tip de vot, pentru a se ajunge la o soluție corectă, dar chiar dacă mi-aș dori să cred asta, mie mi-e teamă că domnul Traian Băsescu a propus acest tip de vot, tocmai pentru a nu se putea ajunge niciodată la votul uninominal. Pentru că, eu repet, și în această sală, dar mai ales în afara ei, există încă mulți care declară sus și tare că-și doresc votul uninominal, dar în realitate pe de o parte le este frică de acesta, iar pe de altă parte nu-l doresc deloc.

Stimați colegi, mai avem o mare problemă, cea a președinților consiliilor județene. Sunt cu totul adeptul acestui tip de vot uninominal și în cazul președinților consiliilor județene, dar totuși nu văd cum am putea răspunde în fața cetățenilor României, dacă noi, deputații, am vota azi aici o lege care, dintr-un motiv sau altul, poate chiar de cei mai vajnici susținători ai uninominalului, ar fi mâine atacată la Curtea Constituțională, lucru care ar duce la imposibilitatea ca la viitoarele alegeri parlamentare să avem vot uninominal.

Așa încât, vă propun, încă o dată, cu maturitate, să votăm astăzi Legea votului uninominal, fără a vota și prevederea ca președinții consiliilor județene să fie aleși prin acest tip de vot, și în cel mai scurt timp, într-o altă lege, să votăm ca președinții consiliilor județene să fie votați prin vot uninominal.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Valentin Iliescu.

Video in format Real Media

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucur că, spre deosebire de alte ședințe, în care legi importante trec prin fața plenului, existând o prezență redusă, mă bucur că astăzi sunt foarte mulți colegi deputați. Și mă bucur pentru că probabil astăzi Parlamentul României, prin Camera Deputaților, Camera decizională, este pe cale să adopte probabil cea mai importantă lege pentru actuala legislatură parlamentară.

Nu este vorba numai despre împlinirea unui vis al multor români, acela ca viitorii parlamentari să fie aleși prin vot uninominal. Cred, înainte de toate, că adoptarea unei asemenea legi va duce la o calitate mai mare a actului legislativ, la o prezență mai reprezentativă și mai importantă în forul legislativ al țării și, nu în ultimul rând, probabil, că problemele și interesele cetățenilor, de multe ori călcate în picioare de un Parlament mult prea mult interesat de jocurile politice, să se gândească în primul rând la cei care i-au trimis pe parlamentari acolo.

Partidul Democrat-Liberal nu a fost niciun moment frâna introducerii votului uninominal. Și dacă vreți, printr-o asociere sufletească, chiar liderul spiritual al partidului nostru, președintele României, domnul Traian Băsescu ... (Zumzete și vociferări), a venit în urmă cu un an aici, în fața Camerelor reunite, și v-a sugerat, domnilor colegi, să puneți mai mult accent pe introducerea votului uninominal.

Nu v-a plăcut atunci acest lucru. Mai mult decât atât, tot din inițiativa președintelui, în noiembrie 2007, cetățenii au fost convocați la un referendum pe tema introducerii votului uninominal. Și atunci, ca în toate sondajele pe care le-ați evocat aici, cetățenii au spus că este nevoie de votul uninominal.

Partidul Democrat-Liberal va vota această inițiativă, deși trebuie s-o spunem, că după referendum punctul nostru de vedere a fost că cea mai bună soluție ar fi scrutinul majoritar în două tururi.

Ne pare rău că după referendum și după ce voința a 4 milioane de români a fost exprimată, colegii de la P.S.D. și-au schimbat punctul de vedere. Nu este însă până la urmă acest lucru important. Important este că am ajuns aici și că astăzi suntem pe cale să votăm o lege importantă, repet, cea mai importantă lege din actuala legislatură.

A apărut în ultimul moment și un amendament important, care se referă nu la alegerea parlamentarilor, ci la alegerea președinților de consilii județene. Cred că este un lucru important și credem tocmai pentru că cel mai important om din administrația județului trebuie să fie un om cu foarte multă reprezentativitate, că soluția alegerii președintelui de consiliu județean prin vot uninominal este un lucru bun, pozitiv, pe care Partidul Democrat-Liberal îl va vota chiar în această ședință.

Îndrăznesc să le spun colegilor liberali, pe care, sincer, mă așteptam ca astăzi să vină să susțină și ei același punct de vedere, că nu pot să le înțeleg diferența de opinie, diferența din noiembrie, când printr-un proiect propus dumneavoastră, asumat de Guvern, veneau cu soluția alegerii prin vot uninominal și a președinților de consilii județene, și a deputaților și senatorilor în același proiect, și astăzi, când prin vocea unui important lider al Grupului parlamentar al P.N.L., schimbă acest punct de vedere.

Eu cred, dacă vrem cu adevărat să facem o reformă importantă, pentru că legea de astăzi vizează în fond reforma clasei politice românești: responsabilizarea parlamentarilor și președinților de consilii județene, aducerea în primul for legislativ al țării a oamenilor cei mai reprezentativi.

Probabil că astăzi se va întâmpla un lucru important, pentru că eu nu am nici cea mai mică îndoială că Parlamentul României este astăzi pregătit să acorde un vot pozitiv acestei legi. Un lucru paradoxal, probabil, că unii dintre colegii noștri, care astăzi vor vota acest proiect, poate nu vor mai fi data viitoare parlamentari. Dar este până la urmă, dacă vreți, o obligație a noastră, ca parlamentari, să votăm legi bune pentru oameni și nu pentru noi.

Vă mulțumesc frumos.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Poate veți crede că este greu în acest "concordat" pentru votul uninominal să aduc vocea unui partid care în mod constant și ferm s-a pronunțat și, mai ales, a argumentat împotriva votului uninominal.

Mă ajută formațiunea mea juridică. Anumite precepte juridice mi-au devenit și precepte de viață: Error comunis non facit ius!, și o eroare comună chiar impusă la nivelul acestui concordat, care se pare că este numai vocal, nu poate să ducă la adoptarea unei legi pe care, în primul rând, populația nu o dorește.

S-a pornit în toate aceste susțineri de la un mare neadevăr, pe care trebuie să îl punctăm. La recentul referendum privind votul uninominal, independent de forma acestuia, nu s-a prezentat nici măcar o treime din numărul populației active. Nu numai că nu au votat "pentru", ci nu i-a interesat. Două treimi din populația României nu este interesată de ceea ce domniile voastre și câteva ONG-uri zgomotoase, care la un mare miting au reușit să strângă mai puțin decât membrii consiliilor lor de conducere, agită de atâta vreme.

Se vorbește despre acest vot uninominal, pe care, repet, populația nu-l vrea și nu-l înțelege, ca fiind panaceul universal al primenirii clasei politice, cum spunea cu mult umor un coleg de-al meu, al reformării clasei politice. Evident, cariera sa de militar și-a pus amprenta asupra formulării.

Această idee este propagată de două categorii de oameni: unii sunt cei care trăiesc cu o iluzie; alții sunt cei care promovează deliberat o minciună. Argumentele pe care le-am folosit până acum, pentru a combate ideea votul uninominal, vă sunt cunoscute și, de aceea, n-o să-mi permit decât să le trec într-o sumară revistă.

În primul rând, metodologia votului uninominal, în orice formă a sa, este greu de perceput și de realizat de populație. De aceea, președintele României folosește sintagma "să votăm parlamentarii ca primarii". Și regret că un distins coleg de-al nostru a reluat această sintagmă, cu ostentație, așa cum a reluat și ideea întoarcerii la popor.

Iertați-mă, dar am trăit și voi trăi cu credința că între un parlamentar și un primar există o deosebire care se poate și trebuie să se reflecte și în modul de alegere.

A percepe greu ceva, a nu participa la o dezbatere de referendum cu privire la votul uninominal înseamnă practic că populației i se dă ceva ce nu înțelege și nu-și dorește. Și probabil că asta se urmărește.

Vreau să subliniez, dacă ideea că populația, o treime ar reprezenta majoritatea dorinței românilor pentru votul uninominal este fundamentul tuturor acestor teorii, atunci trebuie să vă spun că o teorie construită pe un neadevăr este neadevărată până la sfârșit.

Am mai vorbit despre posibilitățile de dirijare a votului într-un anume sens: distincția între votul politic și votul popular, posibilitatea ca anumite partide, într-un joc electoral care ține de la modul de concepere a legii până la constituirea colegiilor uninominale, să poată să-și câștige mult mai multe mandate decât au dorit-o cei care au votat. Poate și asta se urmărește.

Și, la urma urmei, cum vom primeni clasa politică? Problema este sensul acestei primeniri. Și sensul acestei primeniri ni-l dă prezentul proiect de lege.

Acest proiect de lege, subliniez de la bun început, este, într-adevăr, un proiect de lege liberal; este un proiect de lege al celor bogați, pe care liberalii, prin tradiție, îi reprezintă. Partidul Liberal a fost totdeauna partidul marelui capital. Dar, ce caută în combinația asta un partid social-democrat, n-am înțeles și nu pot să înțeleg.

Problema este următoarea. Textul de lege - art.29 din proiect, alin. (5) - vorbește de la bun început de o garanție materială la nivelul a 5 sau 10 salarii minime pe economie, nejustificată de absolut nimic, dar care condiționează și diferențiază oamenii după avere. Cum credeți dumneavoastră că un șomer va putea să achite această garanție, pentru a candida în Parlamentul României?

Și, cu marele risc care, de fapt, nu este un risc, ci poate să fie o responsabilitate asumată, vreau să vă declar ferm și fără niciun fel de echivoc, că-mi doresc un șomer în Parlamentul României să reprezinte și pe oamenii săraci. Or, acesta este împiedicat să acceadă, de acest proiect de lege. Că liberalii o vor, este normal pentru politica pe care o desfășoară. Că Partidul Social Democrat propune acest amendament și-l susține, rămâne pentru mine în continuare o mirare.

Ce se mai poate spune despre acest proiect de lege? În primul rând, este vorba de niște vicii fundamentale în alcătuirea sa. Niciun copil nu cred că se poate face sub presiune, darămite un proiect de lege? Este o presiune care de data aceasta nu este populistă, pentru că nu urmează și nici nu vrea să urmeze voința poporului. Este o presiune elitistă, pentru a găsi o soluție ca numai anumite părți ale României să fie reprezentate și care, în calculele minime făcute în mass-media și pe care le cunoașteți cu toții, o campanie personală pentru un vot uninominal se cifrează în jurul sumei de o sută de mii de euro. Este o cifră acceptată de către toți. Iar indemnizația unui Parlament pentru 4 ani de mandat nu reprezintă decât jumătate din această sumă pe care el trebuie s-o investească.

Deci, s-a terminat cu controlul averilor, s-a terminat cu conflictele de interese, pentru că oamenii vin în Parlament nu să-și cumpere acest titlu, cum se cumpărau titluri nobiliare, ci să-și cumpere un ce profit. Se pune un semn de egalitate între valoare și bani. Unde vor fi specialiștii care pot să-și spună cuvântul și care nu au sumele de bani necesare accederii în Parlamentul României, un Parlament spus de esență liberală.

Ne află în prezența unor vicii ale proiectului, pe care vreau să vi le semnalez. Nu am văzut în materialul care a fost difuzat - îmi iau această rezervă - avizul Consiliului Superior al Magistraturii, absolut obligatoriu în această situație, nu printr-o obligațiune prevăzută expres de lege, ci derivând din conținutul ei. Faptul că judecătorii trebuie să participe la diverse forme instituționale de rezolvare a alegerilor este în tradiția dreptului electoral românesc, dar, de acest lucru trebuie să știe și Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, este vorba de constituirea unor proceduri în fața instanțelor privind soluționarea unor contestații pe care trebuie să le cenzureze Consiliul Superior al Magistraturii. Și, ca să punem bomboana pe colivă, avem, la Cap.XIII, art.58 care vorbește despre contravenții, din care mai mult de trei sferturi sunt de fapt infracțiuni, și care instituie infracțiuni cu caracter penal, despre care trebuie să știe Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru aceste considerente, închei dezbaterea generală, cu o primă propunere de restituire, pentru a vedea și avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

În încheiere, repet: ne vom pronunța în continuare ferm, vom argumenta în continuare ferm pentru un sistem de vot care să fie corespunzător momentului actual al dezvoltării socio-politice a României. Responsabilitatea partidelor politice, atât în formarea Parlamentului, cât și în formarea Guvernului, nu poate să fie disoluționată de această formă de vot uninominal. Nu trebuie să fie disoluționată. În același timp, apropierea alegătorului de ales se realizează prin intermediul partidului politic, în actualul sistem constituțional românesc, care este bun, din acest punct de vedere, în care mandatul este reprezentativ, și nu este imperativ, singura verigă de apropiere între alegători și aleși o reprezintă partidul politic. Luați-o și pe aceasta și afirmați că alesul plin de bani s-a apropiat de alegătorul său șomer, pe care nu-l lăsați să intre în Parlament.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Am notat solicitarea dumneavoastră de retrimitere la comisie. O voi pune la vot în încheierea dezbaterilor generale.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Márton Árpad.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când vorbim despre adoptarea unui proiect de lege, trebuie să știm ce dorim să realizăm prin acel proiect. De fapt, care este problema pe care vrem să o soluționăm și cum funcționează însăși legea respectivă.

Din păcate, în ultimii ani, de oameni neavizați sau prea avizați a fost indusă în dezbaterea politică, să zic așa, în mass-media, chiar și în conștiința cetățeanului de rând, ideea că ar exista un sistem de vot inexistent în lume - cel uninominal.

Și, dacă pornim de la această premisă falsă, nu putem să ajungem decât la soluții false.

(Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule deputat, mai învățați dumneavoastră puțină carte ...

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am de două ori cât vârsta ta, carte!

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Sistemul uninominal nu se aplică pentru alegerea Parlamentului European ...

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ba, exact așa, pe listă!

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

... ci, pe listă - cum spuneți dumneavoastră -, care, iarăși este inexistent.

(Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule președinte,

v-aș ruga să permiteți să-mi termin discursul, ori să-l faceți să tacă pe colegul nostru din Partidul România Mare ...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu-mi cereți imposibilul!

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

... ori chestorii să-și intre în atribuțiuni și să-l poftească afară.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Face minciuni, aici!

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Mulțumesc.

Deci, există două sisteme de vot - cel majoritar și cel proporțional. În cazul celui majoritar, există, într-adevăr, și sistemul de vot uninominal, adică pe circumscripții uninominale, dar există și pe listă, și cel majoritar.

Constituția României este clară pentru mine, cel puțin. Vorbește despre un sistem proporțional, pentru că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deci, un sistem majoritar propus de domnul Președinte Traian Băsescu, ca deputații să fie aleși ca primarii, dincolo de faptul că nu este uzitat nicăieri în lume, pentru că nicăieri, nici în sistemele majoritare, chiar cu două tururi de scrutin, nu se alege deputatul sau senatorul candidând în al doilea tur de scrutin doar doi, ca la primari, deci cu un vot majoritar, ci un vot relativ. Care este diferența? Primarul este o persoană. Instituția de conducere însăși este realizată de o singură persoană. Parlamentul este un organ colegial, unde partidele, pe baza voturilor primite de către popor, reprezintă o parte din popor. Partidele însele reprezintă parte din popor. De aici derivă însuși cuvântul de "partid".

sistemele majoritare - numai majoritate - sunt bune pentru partidele mari. Partidele mici și comunitățile mici, inclusiv cele ale minorităților naționale, nu au ce căuta în acest sistem și nu ajung în Parlament.

Deci, cu astfel de sisteme, noi avem o problemă destul de mare, pentru că ceea ce dorim să realizăm noi este posibilitatea reprezentării comunității maghiare din România în Parlamentul României.

Acesta este scopul nostru. Aceasta vrem să realizăm.

Evident, Partidul Social Democrat în 2004, dacă ar fi existat sistemul propus de ei pe atunci, majoritar, ar fi putut ca, în două tururi de scrutin, să aibă o majoritate în Parlament, care nu i-ar fi permis domnului Traian Băsescu să facă acel joc pe care l-a făcut. Este clar!

Acum, însă, nu aș înțelege de ce ar susține un astfel de sistem, pentru că Partidul Democrat a ajuns în acea situație în care și-ar putea mări voturile printr-un astfel de sistem. Este just că acum domnul Traian Băsescu, care a fost opozantul acestui sistem, este pentru acest sistem. Este normal.

Există sisteme mixte, în care parte din voturi se dau și se iau în circumscripții uninominale și parte pe ideea proporționalității. Noi am inventat ceva ce nu există. Aproape nimic nu se ia în circumscripții, adică foarte puține - cel mult 10% din mandate vor fi luate în circumscripții -, deși mandatele se vor da către persoanele care au candidat în circumscripții, dar nu neapărat de către persoana care a fost pe primul loc. Deci, electoratul va afla că a fost fentat în momentul în care deputatul lui va fi cel care a ajuns pe locul 4 în circumscripția sa electorală.

Dar, acest sistem propus are și un element bun, pentru că este reprezentativ. Deci, în Parlament, partidele care au trecut pragul, evident, vor avea o reprezentare egală cu voturile primite. Vor avea această reprezentare. Este adevărat, însă, că poate nu tocmai deputatul care a primit cele mai multe voturi, adică candidatul care a primit cele mai multe voturi va intra în Parlament, ci poate acela care a luat cele mai puține voturi. Dar, partidul, partidul va intra. Deci, este o struțo-cămilă. Să vedem fiecărui partid dacă îi corespunde acest sistem sau nu.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De ce este nevoie de această struțo-cămilă?!

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Trebuie să vă spun că noi ne-am gândit foarte mult. Noi am acceptat varianta propusă prin asumare a răspunderii de către Guvern, pentru că acolo a existat un sistem mixt, în care comunitatea maghiară putea să-și adune voturile și să-și trimită reprezentanții în Parlament. În urma deciziei Curții Constituționale, am propus varianta propusă de Curtea Constituțională: două voturi - unul pentru candidatul în circumscripții electorale, și acel candidat care iese primul să fie ales, și unul pe lista națională. Așa cum se practică în cele mai multe țări din Uniunea Europeană. Nici acest sistem n-a mai fost acceptat.

Am trecut la această variantă de compromis, am încercat s-o modificăm. Avem câteva amendamente respinse. Au și alții câteva amendamente respinse.

În funcție de cum se va vota în acest Parlament, deci, dacă vom avea garanția ca într-adevăr, comunitatea maghiară din România să aibă reprezentare corectă în Parlamentul României, doar atunci vom putea vota această lege.

Ca atare, votul nostru va fi decis de voturile date pe articole. Noi o să ne susținem toate amendamentele depuse, pentru că suntem convinși că o comunitate ca acea maghiară din România trebuie să fie reprezentată în Parlament și trebuie să fie reprezentată proporțional cu numărul membrilor acestei comunități.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Corneliu Ciontu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și domnul deputat Pambuccian.

Video in format Real Media

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dincolo de tenta de festivism și de mare victorie democratică, care se degajă din intervențiile unor colegi, eu fac apel la raționament și la discernământ și vreau să ridic, în primul rând, două probleme care nu mi se par deloc clare și pe care le-aș fi considerat rezolvate într-un alt mod.

În primul rând, mă așteptam ca un reprezentant al Guvernului să vină în fața noastră și să ne spună care au fost motivele pentru care și-au retras și nu și-au menținut acel proiect de lege pentru care și-au asumat răspunderea, deci, cu riscul de a fi demiși. Pentru că, în mod normal, mi s-ar fi părut ca acest proiect de lege, cu amendările, ținând cont de ce a hotărât Curtea Constituțională, să-l supunem dezbaterii plenului celor două Camere. De ce s-a ales această variantă? Ar fi bine ca și opinia publică, dar și noi, parlamentarii în primul rând, să fim informați.

O a doua observație și nedumerire, în același timp. De ce am mers pe procedură de urgență, când avem de-a face cu un proiect de lege atât de important, în jurul căruia s-au manifestat fel de fel de dispute, ani de zile - pe paternitate, care mai de care, că al lor e mai frumos, e mai deștept și așa mai departe și o să curgă lapte și miere în România. Pentru a nu crea false impresii, am să spun de la bun început că Partidul Conservator a fost printre primele formațiuni politice care au insistat pe o formă de vot uninominal. Numai că noi vedeam o formă de vot uninominal pe sistem mixt, ceea ce nu se prea întâmplă.

O alt chestiune pe care vreau să v-o reamintesc este că încă din 1998, doamna deputat Daniela Popa a avut o asemenea inițiativă depusă și care nu a fost luată în dezbatere. În 2005, Partidul Conservator a adunat semnături - 170 de mii de semnături de la cetățeni, pentru organizarea unui referendum și susținerea Proiectului de Lege privind votul uninominal. Asta pentru a se ști adevărul, pentru că prea mulți încearcă acum să pozeze ei în reușita asta democratică pe care speră să o obțină.

Deci, noi susținem în continuare votul uninominal, ca să nu fie niciun fel de dubiu. Dar considerăm că actualul proiect de lege are foarte multe carențe. Carențe care vizează chiar spiritul și litera Constituției României.

Vorbind de vot uninominal, deci simplu, pentru a se înțelege de către electorat, ștampila se pune pe persoana dorită de cetățeni. Analizând textul acestui proiect de lege, constatăm că nu vom respecta voința electoratului în totalitatea lui și că vom încălca art.61 alin. (2), care vorbește de reprezentativitatea și supremația Parlamentului Român.

Concret, la aceste alegeri, după părerea mea, - nu sunt jurist, dar ca sociolog, așa, sunt atent să văd cam ce se întâmplă, ce mutații apar în societatea românească, o să participe în jur de 10 partide, dintre care trei mari partide, care, dincolo de disputele doctrinare și de altă natură, aici și-au dat mâna, pentru că au realizat că trebuie să ne propună o formulă din care să aibă avantaj aproape maxim față de celelalte partid.

Revenind, cele 10 partide minus trei, să spunem cele șapte, să știți că vor avea capacitatea ca în multe colegii uninominale să-și impună candidatul. Dar, în final, când se va trage linie, se va constata că în cele 50-60-70 sau poate 100 de colegii, acele partide nu îndeplinesc pragul de 5%. Și atunci apare firesc întrebarea: mai vorbim de vot uninominal sau de vot impus pe partid? Ce facem cu voturile, din calculul meu, a peste două milioane de români care nu-și regăsesc candidatul pe care l-au votat în Parlament? Acesta este spirit de vot uninominal? Și spun asta și pentru presă, ca să rețină, pentru că și presa și societatea civilă s-au bătut pentru o variantă de vot uninominal. Cum justificăm în fața electoratului că acești oameni care l-au votat pe Popescu, pe Ionescu în peste 100 de circumscripții, nu se regăsesc? Iată o mare contradicție asupra căreia vă rog să meditați și să aducem îmbunătățiri.

Pentru informarea celor care nu știu, vreau să rețineți că în Europa sunt 9 state care nu au prag electoral, printre care și Franța, și Germania, despre care s-a vorbit aici, nu au prag electoral, deși folosesc sistem de vot uninominal. De ce noi, românii, inventăm roata, să fim noi singura țară cu prag electoral?

În mod normal, dacă vorbim de vot uninominal, pragul nu are ce să caute. Vreau și eu să văd care sunt argumentele constituționale prin care se susține necesitatea pragului în cazul votului uninominal. Nu există niciun argument constituțional. Și credeți-mă că înainte de a veni aici m-am pregătit și eu puțin, nefiind jurist.

Iată o chestiune care trebuie să ne dea de gândit, asupra căreia trebuie să ne aplecăm, cum, de asemenea, nu înțeleg de ce trebuie să cumulăm la a doua condiție de a deveni partid parlamentar, colegiile din zona deputaților cu cele din zona Senatului. La urma urmei, sunt două instituții distincte, care completează, pe ansamblu, Parlamentul, fiecare cu regulamentul ei. Vreau să vă reamintesc că am avut o situație când un partid avea doar grup la Cameră. De ce nu s-ar întâmpla și acum? Deci, o altă chestiune asupra căreia fac apel la dumneavoastră să meditați.

Sigur că zarurile, în general, sunt aruncate. Dar nu știu cum o să argumentăm în fața populației, în momentul când vom vedea că aceste carențe - și sunt doar două, pe care le-am prezentat; mai este și aceea prezentată de domnul Bolcaș, cu care sunt întru totul de acord. Până la urmă, ce facem? Intrarea în Parlament pentru bani și pe bani a celor avuți? Cei care nu au nu pot participa la un vot uninominal? Deci nu primează, până la urmă, calitățile umane: de buni gospodari, de oameni capabili să propună amendări la un proiect de lege sau altul?

Închei, prin a vă ruga pe fiecare în parte, pe toți colegii mei, să nu dăm un vot mecanic, ci să îmbunătățim acest proiect de lege și, în final, să îl votăm cu îmbunătățirile aduse.

Noi, Partidul Conservator, suntem deschiși să susținem toate acele amendamente menite să scoată acele contradicții din acest proiect de lege, făcut, cu o oarecare șmecherie, ca să mă exprim mai academic, așa, în favoarea marilor partide.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian. Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Probabil că singurii care am trecut de câteva ori printr-o formulă de genul acesta de vot de persoane, și nu de liste, am fost noi. Și, din punctul acesta de vedere, pentru noi nici nu apare o schimbare fundamentală, din fericire, în acest proiect de lege.

De aceea, lucrurile pe care o să le spun aici nu privesc neapărat o chestiune de interes, să spunem, - iată, folosesc pentru prima oară în viața mea, cuvântul ăsta - partizan al grupului nostru, ci de interes general. Cred că ceea ce am făcut acum este un experiment și nu este neapărat o agendă bine asimilată și înțeleasă de către cei care cred că ea va aduce o schimbare radicală în bine.

Noi vom vota acest proiect de lege. Repet, din punctul nostru de vedere, strict al grupului și al organizațiilor noastre, el reprezintă ceea ce au reprezentat și legile electorale de până acum. Nu avem, însă, convingerea că această nouă formulă de vot va aduce ceea ce crede populația că va aduce. Nu avem convingerea că felul în care oamenii vor fi reprezentați va fi mai bun și teama mea este că o să adâncim confuzia între deputat, consilier local, primar, deci confuzia între administrația publică locală și legislativ, care există, în momentul de față, din păcate, în rândul multor oameni.

Îmi este, de asemenea, teamă că... Dar, probabil că sunt lucruri pe care, dacă nu le experimentăm pe piele noastră, nu avem cum să le înțelegem. Și cred că este în ordine, merită să facem și acest experiment. Îl vom face. probabil că într-o legislatură, două, o să înțelegem care au fost consecințele lui, ce trebuie făcut, și cei de atunci vor face ceea ce va trebui făcut.

Repet, îl vom vota. Singura noastră problemă specifică rămâne pragul acela, pe care l-am tot pomenit și care pune în pericol un singur coleg al nostru, cel de 10%, poate reușim să-l readucem la 5%, cum a fost el mai demult. În rest, vă mărturisesc că îl vom vota cu seninătate, știind că vorbim despre un experiment și așteptând să vedem rezultatele lui, unele dintre ele predictibile, și momentul de peste o legislatură, două, când va trebui să regândim totul, ca urmare a aceea ce s-a întâmplat între timp.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale. Avem o propunere de procedură, stimați colegi, pe care o voi supune mai întâi votului dumneavoastră.

Este vorba de propunerea de retrimitere la comisie.

Deci, o să vă rog să vă folosiți cartelele, pentru că voi supune la vot propunerea de retrimitere la comisie, formulată de Grupul parlamentar al P.R.M.

Putem vota? Vă rog să vă introduceți cartelele.

Vă rog să votați. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Funcționează, stimați colegi. Arată niște numere chiar impresionante!

Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă - 166 de voturi împotriva retrimiterii; 21 pentru, 5 abțineri.

Video in format Real Media

Fiind în procedură de urgență, consult comisia asupra timpului de dezbatere. Vă rog, domnule președinte.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule președinte,

stimați colegi,

M-am consultat și cu vicepreședinții, aici, la prezidiu, și vă propunem timp de dezbatere până la ora 12,00.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, stimați colegi, cu propunerea, de asemenea, ca, dacă până la ora 12,00 nu epuizăm dezbaterile și trecem în continuare la votarea articolelor pe mai departe, să fiți de acord să votăm pe articole până terminăm dezbaterea pe articole.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voci din sală:

Supuneți la vot!

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea referitoare la acest timp de dezbatere. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Deci, timp de dezbatere pe articole până la ora 12,00. Aceasta înseamnă, potrivit regulamentului, că, după ora 12,00, trecem direct la vot pe fiecare articol la care nu ajunsesem până atunci.

Stimați colegi,

Suntem la punctul 1, lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Voi face referire la amendamentele respinse, la acele articole unde există.

La punctul 1 avem un amendament respins; vă propun însă să-l lăsăm la urmă, pentru că rostul acelui amendament care vizează titlul este legat de niște amendamente care se găsesc la sfârșit. Dacă vom introduce votul uninominal la consilii județene sigur că schimbăm titlul, dacă nu, nu.

Dacă vreți să-l susțineți acum, n-am o problemă, dar n-o să-l supun acum la vot, stimați colegi, ci-l voi supune la urmă.

Domnul deputat Ponta, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Viorel-Victor Ponta:

Domnule președinte,

Suntem de acord cu propunerile dumneavoastră înțelepte numai dacă, însă, aceste propuneri înțelepte nu ne duc după ora 12,00, ca să nu putem să ne susținem amendamentele. Da?

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vom face tot efortul să vorbim câte puțin, stimate coleg, avem tot interesul să ne susținem argumentele.

Punctul 2 din anexa cu amendamente admise.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 3.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

La punctul 4 există un amendament respins; punctul 2 în anexa cu amendamente respinse. Dacă se susține?

Domnul deputat Márton, vă rog.

Nu se mai susține amendamentul respins de la punctul 4.

Dacă punctul 4 din anexa cu amendamente admise, este vorba de art. 2 al legii, mai are alte obiecții sau observații? Nu mai are. Adoptat.

Mulțumesc.

Punctul 5.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 6. Adoptat.

Punctul 7. Adoptat.

Punctul 8. Adoptat.

Punctul 9. Adoptat.

Punctul 10. Adoptat.

Punctul 11.

Domnul deputat Străchinaru, aveți cuvântul la punctul 11 din raport - Minoritățile naționale, art. 9, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Practica pune în evidență o serie de anomalii care trebuie eliminate. Este și situația județelor în care românii, cetățenii români de naționalitate română, sunt minoritari.

Am ascultat pledoaria de la această tribună a reprezentantului minorității maghiare, o pledoarie pentru care îl felicit.

Sunt nevoit să vă atrag atenția și asupra acestei anomalii politice, cum am spus, și care ar trebui, în opinia noastră, să fie rezolvată în spiritul prevederilor Memorandumului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din care citez: "Drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare, când este minoritară într-o regiune a lor. Spre exemplu, minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României; românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejați prin dispozițiile acestui protocol."

În acest spirit, eu am inițiat o propunere legislativă, care, în prezent, a fost aprobată, este drept tacit, de Senat, a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaților și din partea Comisiei administrative a Camerei Deputaților.

În momentul în care reprezentantul Partidului Democrat- Liberal, în comisia care a redactat această propunere legislativă - mă refer la cea pe care o dezbatem acum - a adus în discuție și această problemă, pe care o ridic plenului, a fost ignorat. Eu consider că, pe plan legislativ, normal sau procedural vorbind, ar fi trebuit să luăm în discuție, acum, și propunerea mea legislativă.

Dar, pentru a nu bloca procesul adoptării acestui proiect, nu vă cer decât să acceptați un amendament la acest punct, prin care și românilor din aceste zone, concret în circumscripțiile electorale în care numărul locuitorilor de naționalitate română este mai mic decât norma de reprezentare prevăzută la art.5 alin.(2) și alin.(3), aceștia vor fi reprezentați în Camera Deputaților de către un deputat; mandatele vor fi atribuite peste numărul total de deputați rezultați din norma de reprezentare candidaților de pe listele de candidați sau candidaților independenți din rândul locuitorilor prevăzuți în alin.(1), care au obținut cele mai multe voturi.

Consider că o asemenea normă nu contravine cu nimic Constituției României, având în vedere că este stipulat faptul conform căruia alegerea Camerei Deputaților și Senatului se face potrivit legii organice, ceea ce facem noi aici.

Eu vă mulțumesc și vă cer sprijinul în adoptarea acestui amendament.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Nu este procedural să introducem amendamente în plen, de aceea v-aș propune să luăm ca cea mai bună formulă aceea ca proiectul dumneavoastră de lege să intre în procedura normală. Dacă va fi adoptat, sigur că el va completa actuala lege în vigoare. Dar nu putem discuta aici, stimați colegi, pe tema unui amendament care nu este formulat.

Domnule deputat Moisoiu, vă dau cuvântul, dar vă dau cuvântul la punctul 11 din raport.

Video in format Real Media

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Nu vă supărați, dar, în clipa de față, dumneavoastră propuneți o soluție care este în contradicție cu Regulamentul Camerei Deputaților. Și anume, domnul deputat Străchinaru a făcut o propunere. Dumneavoastră o trimiteți ulterior, după ce se va vota această lege. Nu se poate. În condițiile în care noi suntem de acord, atunci acest amendament al domnului deputat Străchinaru trebuie să-l discutăm aici sau, dacă nu, avem o soluție, cum s-a discutat adineauri, și anume trimitem la comisie, în cadrul comisiei se discută propunerea domnului deputat Străchinaru și după care avem baza de discuție așa, pe o formă rotundă și știm ce am votat.

vă rog frumos, domnule președinte, în aceste condiții să lămurim foarte clar: ori suntem pentru această propunere a domnului Străchinaru și atunci o retrimitem la comisie și în felul acesta o completăm, ori, dacă nu, atunci înseamnă că încălcăm Regulamentul.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Nu suntem nici pentru, nici împotriva unor chestiuni care nu sunt pe ordinea de zi. Potrivit procedurii, când va fi pe ordinea de zi o asemenea chestiune o vom discuta.

Retrimiterea la comisie a fost respinsă.

Domnul deputat Márton, vă rog, la punctul 11.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O problemă redacțională.

În legile alegerilor locale și parlamentare din 2004, a existat o modalitate de reglementare a participării minorităților naționale. Acel text a fost preluat și aici. Acolo, ceea ce avem în alin.(2) este trecut în două alineate, urmând ca în următorul alineat să se trimită la al doilea aliniat.

Mai mulți colegi de la minoritățile naționale au înțeles că alin.(3) face trimitere către tot textul de la alin.(2) și atunci, pentru a nu avea posibilitatea confuziei, propun o problemă redacțională.

Prima fază să rămână alin.(2): "Pot depune candidaturi și alte organizații" deci începând de la faza a doua să devină alin.(3); evident, renumerotarea alineatelor, iar actualul alin.(3) care ar deveni alin.(4) să-l trimitem la alin.(3) și atunci totul este clar. Așa este formulat și în legea în vigoare astăzi.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Este un amendament al comisiei, înțeleg.

Dacă există obiecții sau observații la acest amendament? La acest amendament, domnule Marcu? Vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred însă că trebuie să ne raportăm la tot ce știm noi de comportament parlamentar, pentru ca să putem desțeleni lucrările așa cum se pare că nu este în momentul de față.

Iată despre ce este vorba. Când am votat noi retrimiterea la comisie pe ansamblu, pentru niște probleme neconstituționale, am fost împotrivă, să zic, cu toate că mulți nici n-au înțeles ce votează. Dar, atunci când vine vorba, la fiecare articol, de ceva specific care trebuie refăcut în comisie, nu mă raportez la votul anterior pentru ansamblu, că acela nu are nicio legătură cu această cerere de a retrimite la comisie pentru ca un anume rând de acolo să fie refăcut în condiții normale, regulamentare sau legale. Deci nu le mai amestecați că dacă am votat ceva, toate celelalte sunt căzute.

Și acum, ca o chestiune particulară, tare-mi doresc ca, în viitorul Parlament, să nu mai văd niciunul dintre dumneavoastră, ci clasa reformată, nouă, din teritoriu.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Revenim la chestiunea ridicată.

Domnule Costache, nu suntem la declarații politice, discutăm un amendament tehnic; după aceea, dacă aveți de intervenit, vă dau cuvântul.

Domnule Pambuccian, tot pe această chestiune a separării alineatelor? Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Practic, pe chestiunile acestea, legate de voturile pentru minorități, lucrurile au fost preluate din legea veche și ele au fost preluate aproape ad litteram; aici a fost, pur și simplu, o eroare tehnică de preluare, de transcriere. Deci nu vorbim în niciun caz de un alt text, este același text care era în legea veche, a fost preluat aici, în legea nouă, numai că la transcriere s-a făcut compactarea aceasta.

Deci, ceea ce spunea domnul Marton și toată comisia, este că transcrierea pe care am făcut-o noi trebuia s-o facem așa cum era în legea veche și că cerem acum să acceptați să mergem pe formula aceea.

Mai era o problemă pe care aș menționa-o aici. Noi avem un amendament care a fost respins în comisie și nu figurează în raport și, la momentul respectiv, o să vă rugăm să țineți cont de el.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Revenim atunci. Pentru început supun aprobării dumneavoastră propunerea de separare a alin.(2) în două alineate diferite.

Primul alineat cuprinde prima frază: "Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament."

Următorul alineat, numerotat 3, care vine în continuarea alin.(2), celelalte aliniate se numerotează; alin.(3) devenit alin.(4) va face trimitere la noul alin.(3).

Supun votului dumneavoastră această propunere de redactare. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Reformularea a fost adoptată. 186 de voturi pentru.

Video in format Real Media

Mai doriți să interveniți la punctul 11, domnule deputat Costache Mircea? Prelungim, nu-i nicio problemă. Dacă veți fi de acord să prelungim până la finalizarea dezbaterilor, prelungim timpul de dezbatere.

Video in format Real Media

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

N-ar trebui să ne obsedeze așa de mult dacă cineva încearcă să prelungească, să stopeze sau să accelereze nepermis și inuman și ilegal ritmul dezbaterilor. Dumneavoastră aveți altă treabă acolo decât să anticipați dacă un coleg de-al dumneavoastră intenționează să facă o declarație politică sau nu.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu-mi spuneți mie ce treabă am.

Video in format Real Media

Domnul Costache Mircea:

Eu vorbesc la...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, veți vorbi când vă voi da voie și conform Regulamentului.

Dacă vreți să spuneți ceva despre lege, vă dau cuvântul, dacă vreți să spuneți ce am eu de făcut, vă invit la locul dumneavoastră.

Video in format Real Media

Domnul Costache Mircea:

Dumneavoastră dacă-mi dați cuvântul, eu vă mulțumesc foarte mult, dar, în același timp, este bine să nu anticipăm ce intenționează un coleg să spună de la tribună: declarație politică sau nu.

La art. 11, problema minorităților. Eu vreau să supun colegilor care au fost foarte atenți și care au studiat îndelung proiectul și care au dezbătut amplu, unii la televiziuni, alții în cercuri cât mai elevate, problema acestui sistem de vot, că ne aflăm într-o gravă eroare și într-o mare ilegalitate din punctul de vedere al asigurării procentului de cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.

Dacă unui deputat i-au fost necesare 33 de mii de voturi, 10% înseamnă 3300, înseamnă că acea minoritate trebuie să aibă ceva mai mult de 3300 de alegători, ca numărul celor prezenți și cu drept de vot să-i asigure procentul legal de 10%, care a fost valabil și până acum, nu numai de acum în colo.

Iar până acum, constatăm la un recensământ al populației și locuinței, plătit cu bani publici, cu sume importante în 2002, rezultă că în România există 257 de ruteni; cum au fost 10% din mandatul unui deputat al majorității, al unui deputat, în general, asigurate în această situație pentru domnul coleg care reprezintă rutenii în Parlamentul României?

Avem în Parlament deputat din partea minorității albaneze, toată stima pentru doamna Oana Manolescu, colega noastă, dar s-au declarat la recensământul populației și locuințelor 477 de albanezi; când asigură dumneaei 10% din media pe țară a unui mandat de deputat în condiții normale?

Mai avem 695 de macedoneni slavi. Tot la recensământul populației și locuințelor din 2002, pe care-l are toată lumea, că datele acestea nu sunt secrete, din moment ce sunt informații publice și plătite din bani publici și se află la Institutul Național de Statistică, pentru cine dorește să se informeze. din 695 de persoane declarate macedoneni slavi asigurăm procentul de 10% din media pe țară a unui mandat de deputat?

Și mergând tot așa, fără să mai nominalizez, că problema nu este a ultragia, a jigni pe cineva, ci de a pune în temei științific, legal, constituțional, reprezentarea minorităților în Parlament, dacă ați dezbătut dumneavoastră atât de amplu și de aplicat și de exact, acest proiect, cum puteți veni din nou să repetați o asemenea aberație, domnule care faceți altceva decât declarații politice?

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră punctul 11 din raport cu modificarea pe care am adoptat-o. Vă rog să votați.

 

Domnul Varujan Pambuccian (din lojă):

Aveam ceva...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu mi-ați spus că este aici. Aici este. O.K.!

Mai întâi domnul Bolcaș și pe urmă amendamentul respins al domnului Pambuccian.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O problemă de tehnică legislativă. prin imprecizia sa, alin.(5) încalcă aceste norme de tehnică legislativă: "În sensul prezentei legi, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin.(1) și (2), le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice". precizarea trebuia făcută, "în cadrul procesului electoral", pentru că, dacă extindem, venim în contradicție cu o prevedere din Legea partidelor politice și atunci o extindem pentru toate organizațiile cetățenilor și în procesul de constituire, dizolvare ș.a.m.d.

Deci în loc de punct - virgulă, "în procesul electoral."

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Comisia? De acord? Mulțumesc.

Obiecții la această completare de natură tehnico-legislativă? Nu sunt. Rog să se consemneze, atunci, la alin.(5) devenit alin.(6). Pentru susținerea amendamentului respins, domnul deputat Varujan Pambuccian, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Este vorba de art. 9 pct. 1, în care singura diferență între ceea ce există aici și ceea ce propusesem noi era pragul de 5%, în loc de 10%, din numărul mediu de voturi ș.a.m.d.

Propunerea aceasta am făcut-o legându-mă nu de statistici, ci de realități în primul rând. Avem o singură problemă care poate să apară la nivelul grupului nostru și credem că, a nu avea o minoritate reprezentată când celelalte sunt, nu ar folosi nimănui, mai ales că vorbim de o minoritate puternică și chiar nu vreau acum să fac nominalizări de genul acesta.

Deci rugămintea mea către colegi ar fi să accepte ca pragul pentru minorități să fie așa cum a fost timp de trei rânduri de alegeri (numai la ultimele alegeri a fost de 10%), să fie de 5%. Și, repet, am avea această problemă, am avea un singur coleg cu riscul de nereprezentare și nu cred că ar folosi nimănui.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton, domnul deputat Stanciu, o să vă rog să vă rezumați pe cât posibil ca să nu întindem foarte mult timpul de dezbateri.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

O scurtă argumentare. Conform ultimului recensământ, mai mult de 10% din populația țării s-a declarat a fi aparținătoare unei minorități naționale. Știm că acest număr este puțin mai mare, dar rămânem la acesta.

Actualmente, în Parlamentul României, Grupul minorităților naționale și cele două grupuri ale UDMR-ului reprezintă 10,33%.

Deci nu este mai mare decât ponderea comunităților minorităților naționale din România. Eu cred că putem accepta acest prag de 5%.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă cer permisiunea de a considera că prima modalitate de adresare este permanentă de câte ori ies, ca să nu mai repet domnule președinte, domnule Nicolăescu ș.a.m.d.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Suntem îndatorați. O să-i transmitem domnului Nicolăescu că v-ați gândit la dânsul și de data aceasta.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Este clar că România a făcut un pas extraordinar în ceea ce privește drepturile minorităților, fiind prima țară europeană și, dacă nu mă-nșel mai este acum încă una care permite minorității italiene și respectiv maghiare, ungare, din parlamentul lor, ca minoritățile să facă parte din parlament. Au început, dacă nu mă-nșel, cu 13-14, acum suntem 18. 18 reprezintă un partid cu 5 virgulă ceva la sută.

În discuția pe care am avut-o în 2003, domnul Boc, în noua reformulare, domnule Pambuccian, că s-a reformulat, vă aduceți aminte, propusese 30% din mandatul unui deputat. S-a acceptat 10%. Adică un coeficient electoral este în jur de 30 de mii de voturi; 5% este 1500; 10% este circa 3000. Noi considerăm că 3000 de voturi este necesar să le ia un reprezentant al minorităților naționale, chiar dacă o parte dintre ei au luat și voturile românilor.

Dacă facem 5%, colegii noștri, care sunt acum aici, se vor uita la televizor când se termină alegerile să vină să-și ia mandatul. Cu 10% se vor mai duce și dânșii, din când în când, la alegători.

De aceea, noi susținem acest 10% care este democratic și nu reprezintă un exces. Altfel s-ar putea să ne trezim cu 50, în loc de 18, în Parlament.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Pambuccian.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Vedeți, domnule președinte,

Stimați colegi,

Acum se vede de ce trebuia să avem legea aceea a minorităților din legislatura trecută, nu de acum, și am tot propus-o. dar O.K.!, probabil că este bine să o readucem în discuție și, până la urmă, chiar s-o facem.

În momentul de față, Anghele, că suntem amici și putem vorbi așa, lucrul acesta nu mai este posibil, pentru că orice formă de proliferare este blocată prin mecanismele din Legea electorală. Se vorbește acolo foarte clar: "În absența unei legi a minorităților naționale este dată definiția minorității prin apartenența la Consiliul minorităților." O.K. este forțată, dar altă soluție n-am găsit ca să oprim proliferarea, pentru că într-adevăr, asta a fost și îngrijorarea permanentă pe care am avut-o.

În același timp, odată ce va apărea legea minorităților, acolo minoritățile sunt enumerate; în România, în momentul de față, există 20 de minorități: cehii și slovacii sunt reprezentanți în parlament printr-una singură că așa au decis ei și asta-i tot. Dar lucrul acesta este specificat clar în Legea minorităților naționale pe care, repet, cred că trebuie s-o votăm, ca să nu mai existe niciun fel de dubiu.

Deci sunt două chestiuni distincte. Una este o chestiune legată de proliferare, căreia i-am pus punct din legislatura trecută, când am votat Legea electorală și în care lucrurile au fost foarte clar puse.

A doua chestiune este legată de prag și acolo, vă mărturisesc, singura problemă este a unuia dintre colegii noștri și cred că ar fi absurd să nu-l avem reprezentat, pentru că până la urmă chiar este absurd să avem 20 de minorități, din care reprezentate să fie numai 19. Asta-i tot.

Deci rugămintea noastră este să revenim la acel prag de 5%, ca să știm că grupul acesta rămâne de 18 și că toate minoritățile recunoscute de către statul român sunt și reprezentate în Parlament. Atât.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

La punctul acesta, domnule deputat Rus? Mulțumesc.

Și închidem lista cu această intervenție, după care trecem la vot.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două probleme am la punctul acesta. Întâi, nu văd îngrijorarea pentru pragul de 10%, pentru că de această îngrijorare nu s-a preocupat nimeni în 2000 și în 2004, când, din Harghita, nu a fost niciun deputat român și au cinci deputați UDMR și doi senatori.

Deci, atunci, colegul Pambuccian nu era preocupat de soarta românilor, acum este preocupat de soarta unui coleg.

Domnului Pambuccian i-aș cere, cel puțin, decență în Parlamentul României, să vină la cămașă și cravată, că nu suntem pe stradă, la păscut oi, să umblăm cu traiste și cu nu știu ce după cap, atunci când venim aici, în forul suprem al țării...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu intrați în chestiuni personale.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Aurel Rus:

Eu mă simt jignit și vreau să vă spun că am apreciat atunci când ați lăsat în această sală Parlamentul Tinerilor, că au venit foarte frumos îmbrăcați și ne-au dat o lecție nouă, celor mai în vârstă. Și n-am învățat nimic de atunci.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să treceți la amendament.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Aurel Rus:

Eu, dacă totuși aș vrea să mă duc mai departe, aș propune chiar o treime din numărul necesar de voturi pentru ceilalți și atunci n-ar fi vorba nici de 10%, nici de 5%.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Pambuccian drept la replică.

Stimați colegi,

Vă rog să ne păstrăm relaxarea necesară unei dezbateri serioase.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Chiar foarte relaxat vă dau dreptul la replică. Foarte relaxat pentru că, în situațiile umorale, este bine să fii relaxat.

Eu îmi amintesc de un lucru pe care l-a spus profesorul Moisil în momentul în care a fost întrebat dacă are nevoie de capul lui sau de curul lui, domnule deputat, în Parlament. Și, din punctul acesta de vedere, cred că indiferent de cum ne îmbrăcăm, eu v-aș propune două lucruri: un test de IQ și unul psihiatric înainte de a continua orice discuție.

Hai să revenim acum la discuția noastră.

Situația românilor din Harghita și din Covasna am susținut-o de fiecare dată, așa că nici măcar nu știți despre ce vorbiți. Și în legile electorale și aici, în Cameră, de câte ori a fost ocazia și nu numai eu și întregul meu grup și am votat pentru lucrurile astea, cum puteți să spuneți așa ceva? Cum puteți să spuneți, când noi am fost întotdeauna cei care am susținut ca ei să aibă reprezentant? Cum puteți să spuneți lucrul ăsta? E consemnat în toate stenogramele.

Iar în ceea ce privește felul în care se îmbracă un om, eu cred că îl reprezintă și, în momentul în care vrea să intre în uniformitate, nu are decât să stea acolo. În momentul în care vrea să se simtă bine așa cum este, lăsați-l să se simtă bine așa cum este și să gândească așa cum gândește cu creierul din capul lui.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu vă dau drept la replică, pentru că nu v-a menționat numele, stimate coleg.

Deci, nu continuăm dezbaterea, pentru că a fost un drept la replică.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art.9.

Vă rog să votați.

Amendamentul respins a întrunit 72 de voturi pentru din 223. Insuficiente pentru a fi adoptat.

Video in format Real Media

Supun votului dumneavoastră punctul 11, art.9, cu modificările operate.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Punctul 11 a fost adoptat cu 194 de voturi pentru.

Video in format Real Media

Trecem mai departe.

Punctul 12. Obiecții, observații?

Adoptat.

Punctul 13. Adoptat.

Punctul 14.

Vă rog, domnule deputat Bolcaș, vă ascultăm.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Punctul 14 se referă la art.11, care are foarte multe alineate și litere. La lit.f): "în circumscripția electorală specială pentru cetățenii români cu domiciliu (...) și a celor două colegii uninominale (...) vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea unei comisii parlamentare speciale", aici este o problemă care se reflectă și în stabilirea colegiilor uninominale în continuare, așa că voi expune aici, ca să nu insist în continuare.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Înțeleg că adoptarea unei hotărâri de Guvern se încadrează în mecanismul organizatoric al alegerilor.

În al doilea rând, reprezintă o necesitate de celeritate și de acțiune imediată, dar prin aceasta nu putem să punem Parlamentul în poziția de a da sugestii sau să adreseze cereri Guvernului, într-o poziție subordonată.

Și atunci am gândit o reformulare: "Colegiile uninominale pentru Senat vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare special constituite". Comisia parlamentară special constituită hotărăște, și hotărârea sa se reflectă într-o hotărâre de Guvern. Păstrăm și ierarhia organelor statului, rolul decisiv revine tot Parlamentului, care ar fi trebuit să emită o lege în aceste condiții, dar celeritatea nu o permite, și atunci avem hotărârea unei comisii parlamentare speciale, pe baza căreia se emite o hotărâre de Guvern.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia? Nu.

Domnul deputat Voicu.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Textul acestui alineat sau litere este integral preluat, cuvânt cu cuvânt, din textul inițial, adoptat de Senat, inclusiv cel pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, care nu a fost contestat niciodată și nu există un amendament respins pentru un astfel de text. Nu este o chestiune de redactare, este o chestiune care schimbă fundamental textul articolului așa că, neexistând un amendament respins pe acest subiect, mi-e teamă că nu poate fi supus la vot.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Bolcaș.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Avem toți în față raportul comisiei și avem anexele la acest raport al comisiei. Urmează să constatați că măcar prin înlăturarea titlurilor, treabă contestabilă, de altfel, ne aflăm în prezența unui text propus amendament. Așa figurează aici.

Deci, avem dreptul să discutăm pe fond oricare din aceste texte, domnule președinte al comisiei. Aceasta din punct de vedere formal, procedural.

Este un amendament de fond, pentru că, într-adevăr, îi redă Parlamentului demnitatea de care are nevoie. De ce vă temeți, în aceste condiții?

Eu stărui ca, fiind regulamentar, amendamentul să fie supus la vot.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendament formulată de domnul deputat Lucian Bolcaș.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc, s-a adoptat.

Video in format Real Media

Vă rog să formulați împreună cu comisia, domnule deputat, textul exact, ca să ne clarificăm.

La punctul 14, alte observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci pct.14, așa cum a fost reformulat.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Punctul 14 a fost adoptat.

Video in format Real Media

La punctul 15 vă consult dacă se susține amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Márton.

Video in format Real Media

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm în fața unuia dintre acele elemente pe care noi l-am propus în discuție și care nu a fost acceptat în comisie, pentru că în toate aceste sisteme bazate măcar parțial pe circumscripții uninominale are importanță destul de mare cine și cum decupează aceste circumscripții, colegii - așa le-am numit - și este modalitatea cea mai perversă prin care eventual ar putea chiar o comunitate compactă să fie ruptă și să se realizeze nereprezentarea unei comunități minoritare în Parlament.

Drept garanție, noi am cerut să avem în această lege prevăzută această decupare. Este amendamentul respins aflat la poziția 3 la amendamente respinse, prin care să avem o anexă care să conțină acest decupaj.

Eu cred că oricum nu avem cum să parcurgem până la ora 12,00 acest proiect de lege. Avem timp până săptămâna viitoare. Dacă statistica și bunăvoința există, până săptămâna viitoare putem face această anexă. Aici doar trimitem la anexă și să votăm la finele legii această anexă, cu decupajele făcute.

Deci, vă rog să supuneți votului amendamentul de la poziția 3 - amendamente respinse - prin care decupajul se face prin lege organică, și anume această lege.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

eu nu pot să supun votului un amendament care ne trimite la niște anexe care nu există. Puteți eventual să cereți să retrimitem legea la comisie și comisia să reformuleze, dar eu nu pot să supun votului un amendament care spune "conform Anexei 1, 2", care nu există. Iertați-mă.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Social Democrat, în amendamentele sale, a solicitat ca această decupare să se facă prin lege. În cazul discuțiilor care au avut loc, s-a ajuns la concluzia că trebuie să acceptăm ca această primă decupare să se facă la propunerea unei comisii parlamentare, prin hotărâre de Guvern, urmând ca celelalte să se facă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Deci, faptul că s-a scos termenul "lege" a fost o soluție de compromis, ca să nu blocăm legea. Dacă vrem să o blocăm acum, spunem, și votăm în consecință.

De aceea, eu aș propune, domnule președinte, să păstrăm formularea pe care a dictat-o domnul Bolcaș la punctul anterior și aici, la delimitarea colegiilor, și am scăpat de acest blocaj.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Evident că formularea domnului Bolcaș o păstrăm, că doar am votat-o.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Video in format Real Media

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să insist asupra faptului că acest articol, dacă rămâne sub forma aceasta, intră în contradicție cu Constituția. Și aș propune următorul text pentru art.12: "Delimitarea colegiilor uninominale să se aprobe prin lege", iar punctul 2: "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va supune aprobării Parlamentului proiectul de lege prevăzut la alin.(1)".

Argumentarea, desigur, o cunoaștem cu toții, este respectarea prevederilor art.73 alin.(3) lit.a).

Dând aceste 15 zile, respectăm și situația de urgență în care ne aflăm, pentru că sistemul electoral înseamnă ansamblul măsurilor esențiale pentru reglementarea operațiunilor de votare, inclusiv determinarea colegiilor uninominale.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Este un amendament care nu a fost formulat la comisie, deci nu-l pot supune votului.

Domnul deputat Rădulescu.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Observam mai devreme cu plăcere că o televiziune specializată pe informație politică transmite în direct o bună parte din începutul dezbaterilor noastre. În orice caz, declarațiile de la începutul dezbaterilor care, majoritatea, cu mici nuanțe de ironie pe care cei prezenți aici le-au înțeles, se pronunță pentru votul uninominal, necesitatea lui imperioasă și introducerea lui în practică, dacă e posibil, de mâine. În orice caz, la următoarele alegeri.

Eram sigur că, după aceea, vor fi scoase la iveală resursele de inventivitate pe procedură legislativă ale colegilor deputați din diverse grupuri, pentru ca, totuși, să blocheze acest demers și mă întrebam când va începe demonstrarea virtuozității pe procedură legislativă, pentru ca lucrurile să se oprească și, de fapt, votul uninominal să nu fie adoptat.

Suntem la acest prim moment. Și acesta este unul.

Deci, pentru necunoscători, îl pun în evidență, îl subliniez, acesta e primul moment în care se încearcă blocarea votului uninominal.

Sigur că era mai eficient dacă propunerea era făcută grosier de la început. Era vizibil pentru toți. Dar, din punct de vedere al rezultatului, dacă s-ar vota acum ce propune Grupul UDMR în practică asta ar însemna.

Prin lege, într-adevăr, suntem obligați să facem delimitarea colegiilor respective, de care vorbea domnul Márton Arpád. Dar nu neapărat prin această lege că, dacă încercăm să facem prin această lege, este clar că acum ne ridicăm, mergem la masă, mergem la comisii și cine știe când o să vină rezultatul respectiv, că trebuie culese din teritoriu date ș.a.m.d.

Să facem această lege în principiile ei mari, care sunt stipulate, și mai departe, procedura care este propusă de exemplu de la Grupul PRM este una acceptabilă și de către noi și de către lege și nu avem de ce să nu mergem pe ea.

În orice caz, aștept cu interes următoarele modalități prin care se încearcă blocarea de facto a acestui demers.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, domnul Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că discursul elegant al domnului Cristi Rădulescu m-a determinat să cer procedură, pentru că domnia sa, sub o formă sau alta, continuă acea serie, să spunem elegant, de acuzații că ar fi partide care vor să împiedice pe o cale sau alta aplicarea votului uninominal.

Ca să fie clar că Partidul Social Democrat nu a încercat niciodată și nu încearcă nici acum, vă rog, domnule președinte, având în vedere că mai sunt 7 minute până la ora 12,00, să prelungim programul astăzi până la votarea acestei legi, ca să nu mai existe niciun fel de discuții. Și atunci vom vedea cine nu... Cine nu, vom vedea, cine nu acceptă această propunere este clar că vrea să blocheze votul uninominal. Cine o acceptă, este pentru aplicarea acestui vot uninominal.

Deci, Grupul P.S.D. propune prelungirea programului și discuțiilor până când încheiem acest lucru.

Vă spun, stimați colegi, și cei câțiva pe care îi mai văd pe aici, că era un distins domn care spunea...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

A trecut minutul de procedură!

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Imediat, domnule președinte.

Era un distins domn care spunea că ar vrea să nu ne mai vadă. E foarte simplu: să plece dânsul din Parlament și nu ne mai vede. Dar noi am stat aici și până la 2,00 noaptea, își aduc aminte cei din '92. Deci, putem sta până terminăm. Aceasta este voința noastră și a alegătorilor P.S.D.

Vă rog să supuneți la vot chestiunea de procedură.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Să nu vă faceți griji, că pun oricum la vot propunerea de prelungire a programului de lucru până la epuizarea acestui punct.

Dar am rugămintea, de asemenea, ca această prelungire să nu însemne vărsarea tuturor "găleților" de pasiuni pe care le-am acumulat în această sesiune parlamentară. Cred că putem să facem acest lucru și cu altă ocazie.

Îl aveam înscris pe procedură pe domnul deputat Bolcaș și pe domnul deputat Rădulescu, după care o să purcedem la soluționarea acestui nod gordian. Vedem dacă îl tăiem.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pe procedură am un singur lucru de spus. Voiam să discut de amendament. Am un singur lucru de spus: regret poziția domnului deputat Rădulescu, în raport de condiția sa intelectuală de medic. Este jenantă, din punctul meu de vedere.

În ceea ce privește textul acestui articol, sprijin necondiționat amendamentul propus de domnul Márton Arpád. Este de esența sistemului electoral, care se bazează pe circumscripții uninominale, stabilirea prin lege și prin aceeași lege, nu prin altă lege, a acestor circumscripții electorale.

Este momentul de admitere a acestui amendament care face legea constituțională și, evident, retrimiterea la comisie, pentru stabilirea de către această comisie a circumscripțiilor.

În subsidiar, dacă această propunere va cădea, repet, susțin amendamentul domnului Márton, aceleași modificări pe care le-am solicitat pentru articolul anterior, care era un articol de excepție.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Înțeleg că domnul Rădulescu are un drept la replică.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu, nu e un drept la replică.

Pe procedură, domnule președinte.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, pe procedură, atunci.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Dar înainte de aceasta, nu pot să nu remarc de la un capăt la altul al sălii, adică peste celelalte grupuri, între PRM și UDMR o frumoasă coerență, când este vorba să blocăm această lege.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Ați dat ocazia unui nou drept la replică, și timpul de dezbateri se va prelungi corespunzător.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Vreau să susțin într-adevăr necesitatea prelungirii, poate nu până la terminarea legii, că nu știu dacă legea se va putea termina așa repede, după cât de dificil a început. Dar, în orice caz, prelungirea neapărat a programului pe această temă, măcar toată ziua de astăzi să fie dedicată dezbaterii legii și să avansăm cât mai mult. Este propunerea care a fost făcută de domnul Anghel Stanciu. Și eu îmi aduc aminte de vremurile din 1992, când lucram și 6 zile pe săptămână câte o dată, 8-10 ore pe zi. Cred că o dată, pentru un asemenea lucru pe care toată lumea îl consideră așa de important, este cazul să stăm mai mult și să lucrăm.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică, domnul deputat Márton Arpád.

Video in format Real Media

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Mă așteptam ca reprezentantul Partidului Democrat, în timp ce preia de obicei în ultima perioadă în campanie retorica Partidului România Mare, să încerce să ne aducă pe același palier, de la stânga la dreapta. Noi nu încercăm să tragem de timp, domnule lider. Se putea trece de mult la vot, dacă nu ați fi intervenit dumneavoastră și alții.

Noi mai avem încă două amendamente pe care o să le susținem și, ca să vedeți că într-adevăr nu dorim să tragem de timp nefondat, chiar aș propune să decidem acum sau la sfârșitul zilei să se reîntrunească Biroul permanent pentru a decide ca și mâine să avem zi de plen, până vom termina această lege.

Dar cred că trebuie să dezbatem toate problemele rămase nesoluționate în acest proiect.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

Eu salut optimismul dumneavoastră. Eu speram că această prelungire va fi eventual până la ora 14,00 și până atunci putem termina, mai ales dacă nu ne dăm silința să prelungim pe chestiuni personale, ci doar pe chestiuni de fond.

Stimați colegi,

Eu nu pot supune la vot un amendament respins care nu are obiect. Atâta vreme cât nu se prevăd anexele la care se face trimiterea, acel amendament de fapt nu există.

De aceea, vă voi propune următoarea procedură: voi supune mai întâi la vot textul comisiei și, dacă textul comisiei este respins, trecem mai departe. Dacă textul comisiei este adoptat...

 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Textul votat anterior!

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Textul comisiei, da. Votat de comisie și care este propus plenului, cu completarea de rigoare. Completarea a fost introdusă.

După aceea, dacă vreți, putem discuta despre retrimiterea la comisie ș.a.m.d. Și cei care își asumă retrimiterea la comisie sigur că o vor vota.

Dar, până una-alta, eu nu voi putea supune votului dumneavoastră un amendament care nu are conținut. Nu putem vota în orb niște anexe care nu există.

Dacă la această procedură pe care am ridicat-o există intervenții?

Domnul Dragoș Dumitriu și domnul Bolcaș.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Și la această propunere a dumneavoastră, dar și la ideile avansate anterior că, fiind televiziunile de față, suntem obligați să facem acest heirupism absurd și că oamenii care ar veni acum, pe moment, cu amendamente inteligente, care ar putea aduce îmbunătățiri substanțiale acestei legi, oamenii aceștia trebuie blamați pentru că cer reîntoarcerea la comisie a unui articol?

Eu zic să terminăm cu tâmpenia asta pentru că, vă spun ceva: eu sunt pentru votul uninominal, da? Nu cred că există în această sală cineva care să se pună cu mine în colegiul Muscel, de exemplu. Și asta o știu toți de aici. Deci, am tot interesul, da? (Aplauze.) Mulțumesc pentru aplauze și pentru recunoaștere. Dar, repet, din cauza prezenței televiziunilor să nu ajungem să facem la această lege o mare prostie. Sunt amendamente și sunt articole care trec aiurea, vor provoca tot felul de scandaluri ulterior și poate apărea imposibilitatea rezolvării lor în momentul dinaintea alegerilor sau după alegeri.

Deci, atenție mare la ce facem. Să nu stricăm ceva care putem să facem bine. O zi în plus, o săptămână în plus nu cred că mai contează, după atâta așteptare.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaș, pe procedură.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Prima problemă este supunerea la vot a unui amendament respins, cuprins în raportul comisiei ca atare.

Domnule președinte,

faptul că acest amendament nu are obiect este aprecierea dumneavoastră personală, pe care nu ne-o puteți impune în raport de procedura de urmat. Are sau nu are obiect, el se supune votului și fiecare își va exprima prin vot punctul de vedere, dacă are sau nu are obiect. Că admiterea acestui amendament duce la consecința retrimiterii obligatorii la comisie pentru constituirea anexei care lipsește, este o altă problemă, care nu împiedică supunerea sa la vot.

Nu aș dori ca într-o lege atât de importantă să intervină voluntarism, viciu de procedură sau elemente contestabile. Dacă avem ceva de contestat la această lege, avem căile legale.

De aceea, vă solicit punerea la vot a amendamentului domnului Márton Arpád, conform Regulamentului nostru, mai întâi acest amendament respins.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Video in format Real Media

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Aș dori să atrag atenția asupra următorului aspect. Dacă noi votăm în momentul de față și trecem cu viteză peste articole care sunt neconstituționale, noi singuri ne declarăm, de fapt, împotriva acestei legi, pentru că nu ne rămâne altceva de făcut decât să o atacăm după aceea la Curtea Constituțională.

Deci, cei care nu acceptă ca datorită neconstituționalității unui articol să fie retrimisă la comisie, se fac răspunzători de faptul că se va prelungi aprobarea ei, datorită atacului la Curtea Constituțională.

Deci, vă rog frumos, acest articol să se încadreze în litera Constituției.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Se pare că resursele de procedură ale Camerei Deputaților sunt nemăsurate. Într-adevăr, nu doresc să fiu acuzat că am încălcat procedura și de aceea eu voi supune la vot acest articol respins.

Doresc însă să subliniez cât se poate de clar, stimați colegi, că dacă acest articol respins este adoptat, automat va trebui să sesizăm într-un fel sau altul comisia, pentru a trasa colegiile. Deci, nu se votează această lege și ne vom asuma consecințele votului pe care îl dăm.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 3 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Amendamentul respins a întrunit 49 de voturi din 250.

Insuficiente pentru adoptare.

Video in format Real Media

Supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră art.12 din Anexa cu amendamente admise.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Adoptat cu 205 voturi pentru.

Video in format Real Media

Stimați colegi,

Fiind aproximativ ora 12,00, supun votului dumneavoastră două propuneri de procedură. Prima ar fi prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterii proiectului de lege, urmând ca în continuare să avem sesiunea de vot final. Cea de-a doua propunere este ca, de asemenea, dat fiind importanța cu totul deosebită a acestui proiect de lege, să prelungim cu cel puțin o oră timpul de dezbatere, sigur, dacă și comisia va fi de acord. Fiind o propunere pe care o adresez sălii, va trebui să votăm pe această temă.

Supun votului dumneavoastră aceste două propuneri de procedură.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc foarte mult. Propunerile au fost adoptate.

Video in format Real Media

Continuăm cu punctul 16, Anexa cu amendamente respinse.

Precizare la pct.16. Domnule Bolcaș, vă ascultăm.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-a supus la vot și s-a adoptat articolul cu modificările care privesc rolul comisiei parlamentare.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Bolcaș, orice s-a votat, rămâne votat, bineînțeles.

Deci, 16 adoptat.

Înțeleg că intervenția domnului Bolcaș era pe procedură.

Pct.17. Adoptat.

Pct.18. Adoptat.

Pct.19. Adoptat.

Pct.20. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22. Vă rog, domnule deputat Lakatos, la 22? Aveți cuvântul.

Video in format Real Media

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu dacă se transmite la televizor sau nu, nu știu dacă o să fie mulțumit domnul Cristian Rădulescu sau nu, dar eu vă atrag atenția că aici, în varianta propusă de comisie, se procedează la eliminarea descentralizării.

Varianta inițială sună în felul următor: "Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe baza normelor emise de autoritatea electorală permanentă." Ce se propune acum? "În cadrul localităților, delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor împreună cu prefecții și cu direcțiile județene ale Centrului național de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor".

În primul rând, când sunt mai multe moașe, cunoașteți proverbul cu copilul care rămâne cu buricul netăiat, în al doilea rând, varianta inițială care se bazează pe decizia colectivă a consiliului local este mult mai democratică, mult mai bună.

V-aș propune să rămânem la prima variantă și să nu fim de acord cu modificarea propusă.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog?

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Comisia susține, în continuare, textul inițial. Acest text a fost aprobat în consultare și cu reprezentanții autorității electorale permanente și ai Ministerului Administrație, Internelor și Reformei Administrative.

Vreau doar să precizez că indiferent de autoritatea pe care o veți decide că va delimita secțiile de votare, prezența acolo a textului privind CNABD este absolut necesară, pentru că autoritățile locale nu au la dispoziție datele necesare pentru actualizarea secțiilor de votare, am înțeles.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu, dacă nu greșesc, domnule președinte, și acum sunt primarii, că pe delimitarea secțiilor scrie "primari" jos, pe tabelul acela, nu scrie consiliul local, dacă nu greșesc. Și acum sunt tot primarii? Am înțeles. Bun.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea formulată de înlocuire a textului de la alin.(2), propus de comisie, cu textul vechi din varianta inițială a Senatului.

Vă rog să votați. Mulțumesc. 41 de voturi pentru.

Propunerea a fost respinsă.

Video in format Real Media

Alte observații la 22?

Supun votului dumneavoastră pct.22 din Anexa cu amendamente admise.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

S-a adoptat pct.22, în formularea comisiei.

Video in format Real Media

Pct.23? Adoptat.

Pct.24. Adoptat.

Pct.25. Adoptat.

Pct.26. Adoptat.

Pct.27. Adoptat.

Pct.28. Adoptat.

Pct.29. Adoptat.

Pct.30. Adoptat.

Pct.31. Adoptat.

Pct.32. Vă rog, domnule deputat Bolcaș, la 32.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pct.32 se referă la art.25 "Listele electorale".

În primul rând, aș vrea să pun o problemă de principiu pentru întreaga lege. Comisia, orientându-se după avizul Consiliului Legislativ, a suprimat titlurile articolelor. Mi se pare o greșeală. Vă rog să vedeți Legea privind normele de tehnică legislativă care permit să se adauge titluri articolelor dintr-o lege mai complexă, Legea privind normele de tehnică electorală are asemenea titluri, deși are mai puține articole decât această lege electorală. Deci, reluarea integrală a titlurilor articolelor care nu pun probleme cred că ar fi benefică pentru consultarea legii de către specialiști, dar și de către întreaga populație. Aici, "listele electorale". Ele sunt permanente sau suplimentare. Deci se fac două categorii. Care sunt listele permanente se prevede în articolul următor, art.26, dar care sunt listele suplimentare nu se prevede nicăieri ca enumerare.

Listele suplimentare..., dacă facem două categorii de acte, art.27 îmi spune "în condițiile legii". Păi, condițiile legii sunt două. Pentru reprezentanții diplomatici, art.8 alin.(3) și o bizarerie, art.27, care spune: "cei care sunt omiși de la înscrierea în listele permanente pot veni..." Aici bifurcă foarte multe probleme.

În primul rând, această idee a listelor suplimentare pentru cei care domiciliază în circumscripția respectivă, dar au fost omiși, ridică următoarea problemă. Există o procedură reglementată de această lege și este tradițională în legile noastre electorale. Ca listele de alegători să fie afișate spre consultare publică și împotriva acestora, pentru omisiuni sau pentru înscrieri greșite, să existe o procedură de contestare. Or, dacă n-am folosit această procedură de contestare sau ce rost mai are această procedură de contestare, când eu pot să mă duc în ziua votului și să fiu înscris pe lista suplimentară. Dar asta va fi o discuție la art.27, care este conex.

Ideea este următoarea, că aici nu se mai regăsește, în corpul legii, înscrierea pe liste suplimentare a membrilor Birourilor electorale care nu au voie să părăsească sediul secției de vot. Nu există niciun articol. Și personalul tehnic. Și atunci, pentru îndreptarea acestei situații și pentru a reveni la niște norme de tehnică legislativă corecte, trebuiesc enumerate ori la art.25, ca excepție, sunt liste suplimentare, ori după art.25, care sunt listele suplimentare admise de prezenta lege.

Eu am propus ca la art.25 să se adauge un alineat care să arate în ce condiții se întocmesc listele suplimentare.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog, domnule președinte Voicu.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am ascultat cu mare atenție argumentația domnului deputat. Comisia nu-și schimbă punctul de vedere, susține în continuare textul pe care îl aveți în față și o să vă și dau o explicație. De ce? Este o chestiune de principiu.

Această lege introduce votul uninominal pentru parlamentari. principiu de la care plecăm este acela că un cetățean nu poate vota decât la secția de votare unde își are domiciliul, pentru că va alege un deputat care îl reprezintă la el acasă. Dacă este în vizită la Satu-Mare, el fiind din Botoșani, ghinion.

Fac excepție doar două categorii de persoane. Personalul diplomatic aflat la misiune în străinătate în acel moment, care votează, pot vota pentru reprezentantul parlamentar pentru românii din străinătate, dar domiciliul lui este în străinătate în acel moment, se află la ambasadă pentru o perioadă de cel puțin 4 ani. Și, de asemenea, fac excepție candidații care pot vota la oricare din secțiile de votare din colegiul uninominal unde candidează, dar iarăși este plin de sens, pentru că el se va reprezenta inclusiv pe sine.

Orice fel de altă excepție am exclus-o, inclusiv aceea cu privire la personalul aflat la secțiile de votare, pentru că, din păcate, acele persoane se află la secția de votare pentru o singură zi. Nu pot vota pentru 4 ani decizând sau contribuind la decizia privind soarta cetățenilor din acel colegiu, pentru că au fost o zi pe acolo.

În ceea ce privește omisiunile din listele electorale permanente, acestea se pot constata în două feluri: unul este acela descris de domnul deputat Bolcaș. A văzut listele afișate, a constatat că este omis, a făcut contestație și această contestație a fost admisă. Însă, a-i nega unui cetățean domiciliat în acel colegiu dreptul de a-și înscrie numele, de a-și regăsi în mod corect numele, inclusiv în ziua votării este o restrângere a drepturilor electorale excesivă și, de aceea, inclusiv în ziua votării, un cetățean trebuie să aibă dreptul să constate că a fost omis de pe lista electorală și să fie înscris pe ea.

Dacă el a lipsit din localitate, dar a făcut un efort să vină la vot în ziua votării, trebuie să i se dea dreptul să corecteze omisiunea.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg, domnule președinte, că încurajați partidele să pună în birourile electorale ale secțiilor cetățeni care domiciliază pe raza colegiului respectiv.

Domnul deputat Stanciu și domnul Bolcaș.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați colegi deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Am reluat că l-am văzut și poate nu-l mai văd, vorba domnului coleg.

Într-adevăr, comisia s-a gândit la principiul clar pe care este structurată această lege. Un colegiu, un singur candidat, un singur vot și un singur ales. În consecință, colegiul, ce cuprinde mai multe localități și, respectiv, secții de votare, va trebui să aibă în aceste secții de votare oamenii care sunt în raza colegiului respectiv, ei, nemaiputând face turism electoral cum făceau înainte cu autobuzele PD-ului, ca să ceară un drept la replică. (Vociferări în sală.) Nu, că ale PSD-lui le-ați luat voi.

Deci, cred că avem două posibilități, ori să eliminăm aparent aceste restricții, ori partidele să-și găsească oamenii, pe care-i pune în secțiile respective de pe raza colegiului în care are dreptul și localității în care are dreptul să voteze. Și, în felul acesta, eliminăm acest turism electoral. Așa am gândit noi, dacă am gândit bine vom vedea. Dar, eu cred că dacă dorim, într-adevăr, să eliminăm orice discuții vizavi de turismul electoral, trebuie să rămânem în cadrul prevederilor care sunt în text.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții?

Domnule Bolcaș, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-ar părea că rațiuni pragmatice ne îndepărtează de la niște principii constituționale. A nu permite reprezentanților din secțiile de votare, cei care alcătuiesc biroul secțiilor de votare, să voteze nu este numai o încălcare a Constituției, este infracțiune și sper că niciunul dintre dumneavoastră nu vrea să debutăm în această lege votând o infracțiune. Deci, împiedicarea prin această precizare, prin excluderea lor de la orice apartenență pe liste este, practic, infracțiune. Nu este vorba de turismul electoral aici.

Aici este vorba de o simplă situație, de fapt, care putea să fie stabilită exact. Avem lista acelor persoane, se înscriu de la început pe o listă suplimentară, își dau votul. Problema este ce principiu să încălcăm, principiul din această lege, și anume, că se votează în raza domiciliului sau încălcăm principiul constituțional privind accesul liber la vot și neîngrădit la vot al cetățenilor. Eu nu știu în ce rază de domiciliu votează reprezentanții ambasadelor, ca să folosesc o similitudine, dar aceeași problemă se pune și în acest caz.

În orice caz, nu putem lăsa ideea listelor suplimentare disipată în diverse articole ale legii, ci componența acestor liste, categoriile de oameni care urmează să fie înscriși pe aceste liste, trebuie să se regăsească într-un text distinct.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții? nu mai sunt.

Nefiind amendamente depuse în scris la comisie, voi supune votului dumneavoastră textele, așa cum sunt formulate de comisie.

Mai întâi punctul 32, art.25. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votați.

Mulțumesc, s-a adoptat.

Video in format Real Media

Pct.33, art.26. Supun votului dumneavoastră formula comisiei. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Video in format Real Media

Pct.34, art.27. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Video in format Real Media

Pct.35. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt.

S-a adoptat.

Pct.36. Obiecții? Observații? Comentarii?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Tot o problemă de tehnică legislativă. S-ar părea că aceste probleme au fost ocolite în redactare.

La pct.36 art.28: "Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate și a cărții de alegător". Deci, exercitarea dreptului de vot presupune prezentarea a două acte: actul de identitate și cartea de alegător. E corect.

Dar, art.69, tot din această lege, spune că aceste cărți de alegător vor fi obligatorii din 2012. Cum le împăcăm, domnule președinte al comisiei?

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, domnule deputat, eu înțeleg aici din art.69, că prevederile Legii referitoare la cartea de alegător sunt aplicabile din 2012, deci înseamnă că art.28 nu se va aplica în anul 2008, înțeleg eu.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Asta înțeleg și eu, dar nu asta scrie în lege. Deci, trebuie o reformulare aici.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog comisia.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Prevederea de la "Dispozițiile tranzitorii" care precizează că această carte de alegător va fi folosită din 2012 nu elimină articole întregi, ci elimină prevederi specifice cu privire la cartea de alegător din anumite articole. Așadar, alineatul pe care domnul deputat l-a citit, pentru alegerile din 2008, se va citi: actul de identitate. Opinia comisiei este că așa se poate interpreta articolul de la "Dispoziții tranzitorii" și ne menținem opinia.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului propus de comisie, rămânând la textul inițial propus de Senat.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea a întrunit 25 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptată.

Video in format Real Media

Supun votului dumneavoastră art.28, așa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 200 de voturi pentru.

Video in format Real Media

Pct.37. Obiecții? Observații? Adoptat.

Pct.38, există un amendament respins, pct.4 din anexa cu amendamente respinse.

Domnule deputat Marton, vă dau cuvântul.

Video in format Real Media

Domnul Márton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru liniștirea spiritelor, este penultima intervenție a mea de susținere a unui amendament respins. Amendamentul, așa cum a spus și domnul președinte, se regăsește la pct.4.

În înțelegerea noastră inițială, pe baza căreia a fost adoptată acea lege, prin asumare, a Guvernului, ne-am referit la o sumă de 5 salarii minime pe economie, în cazul în care existau jumătate de colegii uninominale.

Această lege vine cu un număr dublu de colegii uninominale. Menținerea cifrei de 5, în această situație, înseamnă un efort dublu pentru ca să ai un număr maxim de candidați, atât la Camera Deputaților și Senat.

Am o propunere de compromis, nu de înjumătățire, dar aproape înjumătățire a acestei cifre, deci de la 5 la 3 salarii minime pe economie. Deci, trebuie să știți că fiecare deputat sau senator, adică candidat pentru funcția de deputat sau senator, când își depune candidatura, trebuie să vină și cu o hârtie prin care atestă că a depus o sumă egală, în cazul propus, cu 5 salarii minime brute pe economie, care se depune la un cont și dacă la nivel național, partidul respectiv ia 2%, atunci primește înapoi acești bani, dacă n-a primit, atunci acești bani trec la bugetul de stat. Și dacă dorește să se propună în fiecare circumscripție, depune de 314 ori suma respectivă, respectiv de 130 de ori pentru senat.

De aceea, noi propunem să venim la înțelegerea inițială, adică aproape la înțelegerea inițială și în loc de cifra 5 să apară aici cifra 3.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu, domnul deputat Bolcaș și după aceea, la sfârșit, o să cer și punctul de vedere al comisiei.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest punct a suscitat multe discuții în Comisia de cod electoral.

Așa cum spunea distinsul nostru coleg Marton, orice prevedere din lege și, respectiv, o lege trebuie să fie asociată cu scopul pentru care această prevedere a fost introdusă.

Scopul pentru care această prevedere de constituire a unui depozit a fost acela de a responsabiliza pe candidați, inclusiv pe cei independenți, de a se juca de-a alegerile și inclusiv partidele, pe care nu le vedem în 4 ani de zile, nu mă refer la cele parlamentare, nu le vedem 4 ani de zile și le vedem la alegerile locale sau la alegerile generale, cu liste peste liste, în care, evident, când se dă scorul final, nu obțin nimic. Dar, nu că ele ar încurca, dar ne trezim cu buletine de vot foarte voluminoase, cu oameni care nu desfășoară activitate politică și se joacă de-a politica.

Având în vedere experiența europeană și în textele de legi care ne-au fost date la comisie, de către Cameră, practic depozitul acesta există în toate țările. Dacă a câștigat, i se dau banii înapoi, dacă s-a jucat pe banii lui, nu-i mai vede. Problema, să reducem acum de la 5 salarii, adică 25 de milioane, la 12,5 milioane, cred că nu poate fi luată în considerare.

Pentru că sunt de acord cu ce spunea un distins coleg, trebuie să candideze oricine, chiar cel care nu are niciun ban. Dar, atunci când partidul pune pe cineva care nu are niciun ban, scoate partidul banii pentru el, pentru că este o personalitate deosebită care nu poate să-și câștige existența și vrea să devină parlamentar. Este foarte bine. Dar, nici cel care nu poate să garanteze cu o bonitate de 25 de milioane, nu cred că are ce căuta în Parlament.

De aceea a fost și această idee cu 10, care o strigă un coleg de aici, dar am păstrat-o pe cea veche, adică 5 salarii minime, mi se pare o sumă rezonabilă care să descurajeze pe aventurierii care pot fi fie persoane fizice, fie persoane juridice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Bolcaș, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă citesc ceva foarte scurt, dar foarte frumos și merită ascultat: "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, independent de avere sau de origine socială", iar dumneavoastră, partid social-democrat, tranzacționați aici exercitarea drepturilor prevăzute în Constituția României pe 5 salarii, pe 10 salarii sau pe 3 salarii. Că o asemenea tranzacție o face Partidul Liberal, nu mă miră. Că Partidul Democrat achiesează la așa ceva, este treaba lui. Dar, chiar în România, nu mai există un partid social-democrat care să se preocupe de soarta oamenilor și a drepturilor lor, independent de avere? Pentru dumneavoastră, condiția intrării în Parlament reprezintă averea? Acesta este Partidul Social Democrat acum? Asta este problema.

Vă rog să constatați, amendamentul pe care îl expun este de eliminare, având în vedere că și textul acestui alineat 5, 6 și următoarele sunt neconstituționale, împotriva intereselor cetățenilor României.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ați vorbit de bonitate. Eu nu cred într-o societate în care bonitatea ți-o dă banul. Bonitatea candidaților independenți le-o dau listele de susținători care trebuie să le aibă și să le prezinte.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Doamnelor colege,

Pentru că există, în mod evident, o temere că acest articol va fi contestat la Curtea Constituțională, noi, reprezentanții, după cum consideră domnul Bolcaș, și ai celor bogați, vom susține renunțarea la orice fel de cauțiune. (Câteva aplauze.)

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Noi, domnule deputat, vrem cu executare la locul de muncă toți. (Vociferări.)

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor naționaliști,

Nu mă așteptam ca între naționalism și populism să nu mai fie nicio distanță. Și iată că un distins coleg vine și face apologia sărăciei. Este bine c-o face, dar ne întrebăm: chiar credem că pe listele unui anumit partid, nu vreau să-i pronunț numele, vor fi numai șomeri la care se făcea referire acum vreo oră și ceva? Chiar numai au nici un ban, au cheltuit toți banii pe partid în alegerile trecute? Mă îndoiesc!

Evident că în această goană după voturi, liberalii renunță. Eu mă așteptam să spună domnul președinte că va susține dânsul pe cei de alături, cu cinci salarii minime, că au suficient. Nu? Că așa e un partid care-i plin, cum spunea distinsul coleg, de capital. Și atunci, ce dorim? Am intrat în Europa, vedem ce e acolo, încercăm să aplicăm niște, zicem noi, modele europene, din casa europeană, și pentru că cineva spune: "Nu se poate, domnilor, că trebuie să-i dăm și lui, și lui", și că ar fi neconstituțional.

Mă întreb: în toate celelalte țări, de ce nu este? Eu ofer șansa să candideze oricărui cetățean, tu, partid, îi oferi această șansă. Să spunem că îi e frică că va fi contestat la Curte. Păi eu știu pe cineva sigur de aici din sală care va contesta la Curte, și de-abia îi dăm ocazia domnului distins Bolcaș să conteste la Curte.

Așa că, v-aș ruga să vă gândiți fiecare dincolo de acest populism pe care-l ducem la extrem dacă păstrăm sau nu păstrăm această prevedere europeană.

Și acum vă văd, stimați colegi, dacă rămânem la mămăligă sau la franzelă europeană. Votați!

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Și regret că nu mă ridic la înălțimea așteptărilor dumneavoastră.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari, poate cu dânsa am noroc.

Video in format Real Media

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord cu spusa domnului Bolcaș, măcar de aceea că are dreptate în ce privește încălcarea Constituției. Asta e una la mână.

A doua la mână. Ce ne facem noi cu acei români din Basarabia și Bucovina care au cetățenie română, domiciliază în diverse orașe ale României și vor spre exemplu să candideze și ei în Parlamentul țării-mamă. Da? Acei oameni, dacă o luăm la direct și fără înconjur, unii din ei abia au venit din pușcării, și nu pentru populism a la Stanciu, ci pentru drepturile elementare ale românilor din Basarabia și Bucovina. (Vociferări)

Unii au stat pe baricade, n-au făcut averi! eu n-am avut când să facă averi pe baricade pentru limbă, grafie, istoria românilor. Rușine să vă fie! (Vociferări)

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Purceld.

Video in format Real Media

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Stimați colegi,

Domnul Bolcaș, în cuvântul domniei sale, invoca un articol de Constituție, nu cerea sprijin financiar P.S.D.-ului sau nici măcar P.N.L.-ului. Dacă domnul Stanciu este dispus să ne acorde acest sprijin, noi îl primim oricum.

În altă ordine de idei și să trec într-un registru serios, problema este delicată și noi vă cerem 30 de minute pauză pentru consultări.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

S-a solicitat o pauză pentru consultări.

Înainte de asta, mai aveam însă o luare de cuvânt, a domnului Pambuccian, după care voi acorda 15 minute pauză de consultări.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că și noi credem că ideea unui prag care să fie legat de o anumită sumă de bani nu este o idee fericită și poate trezi dubii mari legate de constituționalitatea sa, așa că grupul nostru parlamentar va vota pentru inexistența unei asemenea condiții.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule lider.

La ora 12,55 reluăm dezbaterile. Sunt convins că pauza pentru consultări va veni cu concluzii serioase. Până atunci, 15 minute pauză de consultări.

 

- după pauză -

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi, vă rog să vă luați locurile în bănci pentru a putea relua lucrările.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Stimați colegi,

Reluăm lucrările. Eram la discutarea punctului 38 din raport, anexa cu amendamente admise.

Avem două propuneri: o primă propunere, de eliminare a alin.(5), (6) și (7) din textul propus, formulată de domnul deputat Bolcaș și pe care a susținut-o Grupul parlamentar al P.N.L.; o a doua propunere, din partea domnului deputat Arpad Marton, de susținere a unui amendament respins.

Potrivit procedurii, am să supun votului dumneavoastră mai întâi amendamentul de eliminare.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de eliminare a alin.(5), (6) și (7).

Vă rog să votați.

54 din 110. Insuficiente pentru eliminare.

Video in format Real Media

În continuare, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Arpad Marton, amendamentul respins de la pct.4 din anexa cu amendamente respinse, reducerea de la 5 la 3 salarii.

Vă rog să votați.

55 din 120. Și mai puțin succes.

În aceste condiții, rămânem pe textul inițial.

Video in format Real Media

Voi supune însă votului dumneavoastră... dacă mai există modificări la pct.38. Observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.38 din anexa cu amendamente admise, art.29.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. 97 de voturi din 125.

Pct.38 a fost adoptat.

Video in format Real Media

Trecem mai departe.

Pct.39. Obiecții, observații. Adoptat.

Pct.40. Adoptat.

Pct.41. Adoptat.

Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat.

Pct.44. Adoptat.

Pct.45. Adoptat.

Pct.46. Vă rog, domnule președinte.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

La pct.44 alin.(5), din enumerarea prevăzută în prima parte a acestui alineat lipsește dintr-o eroare termenul de "alianțe electorale", care trebuie adăugat.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Observații? Comentarii?

Înțeleg că ne însușim această observație.

Revenim. Eram deci la art..46. Obiecții, observații, comentarii? Aprobat.

Pct.47. Aprobat.

Pct.48. Se susține amendamentul respins? Deci, amendamentul respins nu se susține, înțeleg. Amendamentul de la alin.(5) se susține? Nu. Bun. Mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș, vă rog, la pct.48 din anexa cu amendamente admise, art.37.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Art.37 alin.(3): "Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare". Și asta e foarte bine. Dacă s-ar fi pus aici punct.

După "militare" urmează însă virgulă. "altele decât dezbaterile organizate cu participarea reprezentanților a cel puțin doi competitori electorali diferiți." Deja încep dezbateri politice în cadrul unităților militare, și asta este contrar dispozițiilor art.118 din Constituție.

Deci, propun eliminarea ultimei părți, să rămână "este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare". Evident, e vorba de orice fel de acțiuni de campanie electorală.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

comisia susține această observație.

Intervenții pe această temă. Nu sunt intervenții pe această temă.

Supun atunci votului dumneavoastră punctul 48, cu modificările survenite ca urmare a amendamentului formulat de domnul deputat Bolcaș.

Vă rog să votați.

Mulțumesc. S-a adoptat, cu 139 de voturi pentru.

Video in format Real Media

Pct.49. Observații, obiecții?

Comisia, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aceeași omisiune a termenului de "alianțe electorale" la alin.2. "Partide politice, alianțe politice...", "și electorale", trebuie să fie.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Observații? Nu sunt.

Pct.49 adoptat cu această completare.

Pct.50. Adoptat.

Pct.51. Adoptat.

Pct.52. Adoptat.

Pct.53. Adoptat.

Pct.54.

Vă rog, domnule deputat, la pct.54? E vorba de art.42. Vă rog.

Domnul deputat Bolcaș.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Art.42 alin.(10) "La cererea alegătorului...", e un caz special aici, "...în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "votat", dar nu a introdus buletinul în urne", este corectă precizarea comisiei, "președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera numai o singură dată un nou buletin, făcându-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunii de votare". Dar cu buletinul greșit ce se întâmplă? Că se face mențiunea, este bine, în procesul-verbal. Buletinul trebuie reținut și anulat. Și urmează "făcându-se mențiunea în procesul-verbal."

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia de acord.

Obiecții, observații? Nu sunt.

Pct.54. Adoptat cu această completare.

Pct.55. adoptat.

Pct.56. obiecții, observații? La 55 sau la 56? Pct.55 e titlu. La 60? Tot la 54?

Vă rog, domnule Bolcaș, tot la 54.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pct.54, care s-a votat. Dar aici este vorba de o precizare tehnică. "Durata totală a suspendării nu poate depăși o oră și nu pot fi mai mult de două suspendări. Suspendarea va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot, cu cel puțin o oră înainte."

Și dacă se suspendă votarea pentru că a izbucnit un incendiu, ce facem? Deci, suspendarea, spuneam, se va anunța imediat ce a intervenit evenimentul care a produs această suspendare.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Observații? Comisia de acord? Intervenții? Nu.

Se introduce atunci această completare la pct.54.

Pct.56. nu sunt obiecții.

Pct.57. adoptat.

Pct.58. Adoptat.

Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Adoptat.

Pct.61. Adoptat.

Pct.62. vă consult dacă se susține amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Arpad Marton. E amendamentul respins de la pct.6 din anexa cu amendamente respinse. Suntem la art.47. Vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am spus destul de clar punctul de vedere al grupului nostru parlamentar. Noi credem că singurul sistem corect și constituțional este acel sistem care permite reprezentarea proporțională a electoratului în Parlament. De aceea, noi suntem convinși că singurul sistem care permite atât reprezentare proporțională, cât și dreptul alegătorului de a-și alege candidații - deputații, senatorii, este acel sistem care se numește proporțional, preferențial pe listă.

Dumneavoastră ați decis altceva. Noi am mai sus că putem să susținem și un altfel de sistem, cu o singură condiție: dacă avem garanția că acea comunitate pe care o reprezentăm, comunitatea maghiară din România, care este 6,5% din populația țării, are posibilitatea de a fi reprezentată proporțional în Parlamentul României.

Un sistem electoral pe care-l propuneți dumneavoastră are însă marea hibă de a putea intra doar acolo unde ai șanse să intri, să te voteze oamenii numai atunci când cred că poți să candidezi. Or, comunitatea maghiară din România are această situație că majoritatea membrilor acestei comunități nu stă în localități unde sunt majoritari.

Mai mult, decupajul pe care nu l-ați acceptat să fie introdus în lege poate să fie realizat în așa fel încât nici acolo unde suntem majoritari să nu ne putem permite să trimitem deputați și senatori în Parlament.

Ca atare, avându-se în vedere că pentru reprezentanții noștri sau ai altor minorități naționale care au o posibilitate de a trimite mai mulți deputați sau chiar senatori în Parlament, pentru că sunt destul de numeroși ca să ia numărul de voturi necesare pentru unul sau mai mulți deputați, să nu existe prag electoral. Pentru că noi nu solicităm să fim reprezentați peste numărul de voturi pe care l-am luat. Nu!

Câte voturi am luat, atâtea mandate să avem. Nu cred că este în interesul României ca în 2008 sau în 2009, Parlamentul României să nu mai aibă reprezentare proporțională a comunității maghiare.

Deci, asta este esența amendamentului pe care-l aveți la pct.6. eu cred că este un amendament cinstit, unul care se practică și în alte țări pentru astfel de situații și eu cred că oricum nu implică un număr de deputați sau senatori în plus față de ce s-a luat prin voturi de către deputați.

Se poate spune că este o discriminare. Eu zic altfel: pentru ca un candidat, în cazul comunității noastre, care este 6,5% din numărul de populație, deci un competitor să poată să intre în Parlament trebuie să ia 85% din votanții maghiari. Puneți-vă în situația în care oricare dintre partide ar avea acest prag de a lua 85% din voturile valabil exprimate pentru a intra în Parlament.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la acest amendament.

Domnul deputat Stanciu. Domnul deputat Hogea.

Și am închis lista.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

În 1990, s-au desfășurat primele alegeri democratice din România fără prag electoral. Și atunci, dacă nu mă înșeală memoria, poate mă ajută un coleg, cred că au fost în jur de 16, 17 formațiuni politice, începând de la un reprezentant până la doi, trei, patru, și așa mai departe.

Ca urmare a acestui număr mare de reprezentanți, în 1992 s-a introdus pragul de 3%. Iar a fost un număr de reprezentanți, desfășurarea activității în Parlament a fost destul de dificilă datorită existenței unor grupulețe, și nu partide cu forță. Și s-a ajuns în 2000 la pragul de 5%. Nu a contestat nimeni pragul de 5%. Dimpotrivă, mi-aduc aminte, reprezentanții Convenției Democratice, Convenția Democrată era în 2000, susțineau chiar mărirea pragului, iar unele partide chiar 8%, ca să nu mai intre nu știu cine.

Înțelepciunea Parlamentului a făcut menținerea acestui prag la 5%. Astăzi, sau mai precis în comisia de cod electoral, Partidul Social Democrat a propus menținerea acestui prag, care nu a deranjat pe nimeni în 2000, și a asigurat o anumită coerență, prin prezența unor forțe politice cu grupuri parlamentare destul de puternice în Cameră și Senat.

Faptul că anumite forțe politice, din rațiuni care ne scapă nouă, s-au divizat, s-au împărțit în două sau în trei, sau mai știu eu în cât, a dus, dacă vreți, tocmai din necesitatea păstrării pluralismului politic, la acel prag alternativ. Deci, din 464 de colegii, circa 660, 640 de colegii, să zicem, trebuie să ia, să se claseze în 9 colegii, pe primul loc, nu să ia cu 50% plus unu, să se plaseze pe primul loc. Ceea ce înseamnă un prag în jur de 2 și ceva la sută. Păi dacă nici acest prag nu mai este necesar spre a accede în Parlament minoritățile sau alte formațiuni politice și revenim la pragul de zero la sută, făcând o discriminare pozitivă, spunea distinsul meu coleg, ne întrebăm atunci ce dorim? Dorim să exprimăm voința politică a unor cetățeni români sau dorim să fim noi prezenți în Parlament?

Ei bine, dacă-i întrebăm pe fiecare în parte, dorește să fie el prezent. Dar vă spun, că am lucrat împreună și cu maestrul Hrebenciuc și cu alți colegi la toate legile electorale, nu am găsit lege electorală în care să rămân eu și să plecați voi. Și nu există. Oricât prag ai pune.

De aceea, haideți să facem distincție între oferta și posibilitatea de acces în Parlament care există pentru minorități, și s-a demonstrat, da?, și forța și putința celor care doresc să intre în Parlament, să-și coaguleze alegătorii și să vină cu voturile respective în Parlament. Pragul de circa 2 și ceva, care reprezintă 6 plus 3, 9 mandate, este suficient pentru a fi toți reprezentați în Parlament. Dar nu putem accepta pragul de zero, pentru că acesta devine, vă spun, nociv pentru minorități. Pentru că la pragul de zero, în loc să se împartă în două formațiuni, se vor împărți în trei, în cinci, că vrea fiecare să fie șef de partid în locul domnului Marko Belo, în locul domnului Geoană, în locul nu știu cui.

Și atunci acest prag îi ține totuși uniți. Eu credeam că veți accepta și n-am mai insistat cu pragul de 5%, și atunci diferite formațiuni politice de aceeași conotație erau obligate să candideze pe liste comune, ca să facă pragul de 5%. Deci, renunțarea la pragul de 5% obligatoriu și acceptarea celui alternativ este o cedare, o revenire înapoi și nu un pas înainte.

De aceea, stimați colegi, să rămânem la această variantă care este luată de fapt și din Germania, spunea un distins coleg aici că nemții nu au prag, au prag de 5%, plus prag alternativ. Decât că la ei este la nivelul landului respectiv.

Deci, am păstrat ideea de prag alternativ tocmai pentru a garanta dreptul minorităților, și când spunem minorități nu ne referim numai la minorități etnice, ci, dacă vreți, și la alte tipuri de minorități care exprimă alte poziții politice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc și că v-ați rezumat și la cele două minute regulamentare.

Domnul deputat Hogea.

Video in format Real Media

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

Partidul Conservator susține amendamentul domnului deputat Marton Arpad. Noi ne reafirmăm sprijinul deplin pentru votul uninominal și tocmai de aceea considerăm că nu avem voie să anulăm opțiunea alegătorilor pentru un anumit candidat care s-a situat pe primul loc într-un colegiu uninominal. Prin ridicarea unor bariere în calea intrării în Parlament a candidaților puternici, indiferent dacă sunt români sau maghiari, este afectată însăși esența scrutinului uninominal, adică legătura strânsă dintre alegători și cel ales și, respectiv, votul personalizat.

Ideea avansată aici privind limitarea inflației de partide nu ține cont de realitatea actuală. Nu mai sunt o sută de partide, ca în 1990. sunt practic 8-9 formațiuni care contează.

Așadar, Partidul Conservator apreciază că ar fi mai indicat ca litera c) a art.47, pct.2 din lege să se refere la condiția alternativă, nu cumulativă, a obținerii a patru colegii uninominale pentru Camera Deputaților sau două colegii uninominale pentru Senat. De ce este mai potrivită particula "sau" decât particula "și"? Pentru simplul motiv că în sistemul constituțional românesc, cele două Camere ale Parlamentului sunt separate, au atribuții deosebite și roluri distincte, consfințite atât prin legea fundamentală din 1991, cât și prin revizuirile aduse acesteia în 2003.

Ar fi absurd să adoptăm un prag cumulativ - Senat plus Cameră, trei plus șase colegii, la lit.c), dar să statuăm praguri separate de 5% pentru Senat și Cameră, la lit.a), respectiv lit.b).

De altfel, viața politică și electorală postdecembristă ne arată că au existat partide care au îndeplinit pragul pentru o Cameră a Parlamentului, dar nu au reușit să-l obțină pentru cealaltă Cameră.

Și totuși, pe bună dreptate, au avut reprezentare parlamentară.

Este exemplul PDAR în 1992, când această formațiune a acces în Senat, nu și în Camera Deputaților. Iată doar câteva argumente pentru care susținem amendamentul domnului deputat Marton Arpad, dar cu particula "sau", condiție alternativă, în locul particulei "și", care indica o condiție cumulativă.

Prin această formulare, Partidul Conservator apreciază că principiile de bază ale votului uninominal ar fi cel mai bine respectate. Și vă dau și formularea literei c), în versiunea pe care o propunem noi: "pentru Camera Deputaților și Senat, prin îndeplinirea alternativă a condiției obținerii a patru colegii uninominale pentru Camera Deputaților sau a două colegii uninominale pentru Senat..." și apoi textul care curge este amendamentul admis al comisiei.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pambuccian.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Vroiam doar să remarc un lucru, nu să propun neapărat ceva, că argumentele pot fi folosite la fel de bine și pentru a argumenta pro și contra, chiar aceleași argumente. Mă uitam la Anghel ce frumos argumenta el menținerea pragului de 5% pentru partide, exact cu argumentele pe care le-am folosit ca să argumentez 5% pentru noi, pentru minoritățile alea mici, nu pentru UDMR.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceți dialog cu sala.

Video in format Real Media

Domnul Varujan Pambuccian:

Or, lucrul ăsta am vrut să-l remarc. Noi vom susține propunerea UDMR-ului.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Duvăz. Și, după aceea, domnul deputat Marton.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Între problemele majore care se pun în momentul construirii unui sistem electoral într-un sistem democratic este echilibrul între a avea o reprezentare cât mai largă a celor care votează și totuși posibilitatea de a avea majorități ferme, de a avea majorități consistente, care să poată să formeze guverne.

Eu cred că sistemul electoral românesc, așa cum a funcționat până acum, a fost destul de bine ajustat. Dacă vorbim de situația din 1990, fără îndoială era un început care trebuia lămurit.

Și acum suntem în fața unui început. Cred că, de exemplu, dacă vorbim de sistemul de prag alternativ, trebuie să ne gândim foarte bine, că în fața unui prag alternativ putem găsi formațiuni de buzunar, dar cu buzunarul bine garnisit, care să reușească să se plaseze în Parlament, luând câteva colegii locul întâi. Asta se poate face având în spate un om sau o forță care să producă material suficient de multă consistență, să zic așa, demersului electoral, ca să nu folosesc cuvinte nepotrivite de la această tribună, pe care o respect.

Deci, după părerea mea, faptul că există o soluție alternativă este un lucru corect și trebuie să ne plasăm în ea. Soluția alternativă a fost discutată în termenii în care, de fapt, trebuia să asigure și un grup parlamentar, pentru că, gândiți-vă, în mod absolut corect, dacă intră un partid pe pragul alternativ, deci nu vorbim de cel de 5%, el va trebui dintr-o dată să modifice Regulamentul fiecărei Camere, în sensul numărului de senatori sau deputați, sau să se atașeze, să se alieze cu un grup parlamentar mai consistent, dintre cele care depășesc 5 %.

Las la o parte faptul că sunt în fața unui amendament făcut de U.D.M.R., care de fapt a intrat în Parlament și a funcționat cu pragul de 5%, până acum fără niciun fel de probleme.

Sistemul pe care noi astăzi îl discutăm este un sistem care păstrează caracteristicile votului proporțional privind reprezentativitatea. Este o situație particulară în care se află U.D.M.R. astăzi, în raport cu comunitatea și cu apariția unei formațiuni politice în sânul aceleiași comunități. Ar fi păcat, în primul rând o să spun, ar fi păcat ca U.D.M.R. să nu fie în Parlamentul României. Nici nu vreau să mă gândesc la varianta asta. Dar, la fel de păcat ar fi să sacrificăm un principiu și să ajungem la un sistem din ce în ce atomizat, doar pentru faptul că într-o anumită situație, într-o anumită comunitate există o anumită conjunctură.

Prea adeseori am încercat să rezolvăm problemele în funcție de conjuncturi. Haideți să încercăm să rezolvăm problemele pur și simplu, așa cum credem că este bine, și poate că reușim să depășim și conjuncturile, în sensul cel mai bun al cuvântului. Eu cred că în fața unei asemenea decizii, așa cum este propusă de comisie, va avea toată lumea câștig de cauză, inclusiv minoritatea maghiară, care va înțelege cu siguranță că va trebui să nu-și spargă votul pentru a-și sacrifica reprezentarea parlamentară.

Deci, eu cred în această soluție, repet, care este mult îmbunătățită cu pragul alternativ, care a fost propus, și o susțin.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marton.

Urmează domnul deputat Valentin Iliescu.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Stimați colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege, am atras atenția că inducem populația țării într-o eroare gravă. Sub această denumire de "vot uninominal", uităm de esența legii, care este un vot majoritar, chiar dacă duce la o proporționalitate.

Toate mandatele se iau în circumscripții electorale; fiecare candidat, fiecare partid candidează într-o circumscripție. Fiecare persoană care votează trebuie să aleagă dintre persoanele propuse de fiecare partid, câte unul propus de fiecare partid, o singură persoană. Și atunci, în altfel de sisteme, partidele mici, sub 20%, nu prea iau voturi, pentru că populația știind că există 2 - 3 partide mari, este tentată să voteze cu unul care îi este mai aproape de gândirea lui, dar care are șansă să devină deputat. Acesta este pericolul mare în astfel de sisteme.

Am enunțat în discursul meu, la dezbaterea generală, că noi putem fi de acord cu acest sistem numai dacă nu este pusă în pericol reprezentarea proporțională a comunității maghiare din România. Pentru asta ar fi fost nevoie cel puțin de cunoașterea decupajelor care se pot realiza oricum și decupajele să decidă pe urmă rezultatul votării.

Pe urmă, v-am spus, acest prag de 5%, dumneavoastră spuneți că nu este o problemă, v-am spus, înseamnă 85% pentru comunitatea maghiară.

Da, bine, ne propuneți să fim uniți ca să intrăm în Parlament. Vom încerca să rezolvăm această problemă. Dumneavoastră, însă, dacă totuși nu vom reuși, veți avea o problemă de rezolvat pe urmă: lipsa noastră din Parlament.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, în încheierea dezbaterilor (Vociferări).

Nu v-a menționat numele.

Video in format Real Media

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că dezbaterea pe acest punct a evoluat într-un fel negativ în ultimele luni și că probabil soluția cea mai bună era să avem un prag de 5% și la Cameră și la Senat. Și trebuie să recunosc că soluția introdusă în ultima săptămână la Comisia pentru codul electoral, cu acel prag alternativ, respectiv 6 locuri întâi pentru deputați și 3 locuri pentru senatori, este o scădere față de soluția inițială, cea pe care am preluat-o din propunerea "Pro Democrația", unde se vorbea de mult mai multe colegii câștigate, dacă mi-aduc bine aminte 10 cu 5 și, ulterior, într-o variantă pe care Guvernul și-o asuma acum două luni de 4 cu 2 mandate, dar cu peste 50% din numărul de voturi valabil exprimate.

Am vrut să intervin la microfon, pentru că în niciun caz o lege nu trebuie să fie făcută special pentru un partid, ci pentru toți, și nu numai pentru cei care sunt aici, în Parlament, ci pentru toți competitorii.

Îndrăznesc să vă spun un lucru și ar fi foarte bine să luați în calcul acest lucru. Cu alte cuvinte, eu propun să ne menținem pe raportul comisiei, spunându-vă următorul lucru: cu cât vom coborî mai jos ștacheta, vor apare în viitorul Parlament mai multe partide.

Cum se traduce acest lucru? Îndrăznesc să subliniez acest lucru: pe baza repartizării proporționale a mandatelor, oameni care au câștigat locul întâi într-un colegiu, nu vor mai ajunge parlamentari, în timp ce candidații unor partide, care depășesc cu greu pragul electoral, vor ajunge să fie promovați în Parlament de pe poziția de câștigător al locului 3 sau chiar 4 într-un colegiu uninominal, ceea ce mi se pare inacceptabil și total împotriva ideii pentru care omul merge la vot, că cel mai bun trebuie să ajungă în Parlament.

Cu alte cuvinte, resping cu fermitate amendamentele U.D.M.R.-ului, inclusiv ale Partidului Conservator, și vă rog să menținem poziția formulată de Comisia pentru codul electoral.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu are un drept la replică, în încheiere, la domnul Pambuccian, înțeleg.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu o să fiu scurt și de aceea renunț la introducere, la sugestia colegilor mei de la P.N.L.

Vreau să-i spun domnului Pambuccian, și prin răspunsul pe care îl adresez dânsului și electoratului român, că face o confuzie interesată. 5% la partide înseamnă, în raport de prezența la vot, de la 500 - 600 sau chiar 800.000 de voturi, care se iau ca prag, iar 5% la minorități naționale înseamnă 1.500 de voturi. Deci, este o diferență de la cer la pământ. Aceasta este chestiunea clară, ca să nu confundăm, că 5% la minorități este același lucru cu 5% la partid.

În ceea ce privește pragul de 6 + 3, la care s-au referit diferiți colegi, domnilor, este sub 3%, deci este un prag permisiv.

Și cu riscul ca domnul Marton să mai ceară un drept la replică, îl rog să nu ne transfere nouă eventuala neprezență în Parlament, că se ceartă dânșii între ei. Aceea este o problemă pe care trebuie să și-o rezolve. Cadrul legal este perfect compatibil chiar cu cele două partide și vom avea o organizație, care este U.D.M.R.-ul, s-ar putea să avem și un partid, care este P.C.M. Dacă se vor împărți iar peste 4 ani, ce facem?! Eu cred că lucrurile care sunt în cadrul partidelor și organizațiilor trebuie soluționate acolo, și nu prin măsuri administrative, fiind din ce în ce mai înțelegători cu dânșii, când ei nu se înțeleg între ei.

Deci, propun să rămânem clar la acest prag, deși cred că 5% ar fi mobilizat pe orice formațiune politică. Așa, îi dezbină.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.6 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

A întrunit 37 de voturi pentru din 227, insuficiente pentru a fi adoptat.

Video in format Real Media

Vă consult dacă la pct.62, respectiv art.47 mai există alte obiecții, observații, comentarii? Nu mai există.

Adoptat.

Pct.63.

Vă rog, domnule Bolcaș.

Deci, pct.63 art.47, că aici eram.

Mă iertați, pct.62 art.47. Reformulez: deci, pct.62 art.47 l-am adoptat. S-a respins amendamentul respins și la comisie.

Suntem la pct.63 art.48 din lege. Există un amendament respins.

Vă consult dacă se susține?

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Stimate domn Nicolăescu,

Acest sistem adoptat pentru votul uninominal are două faze: în faza întâi, care asigură proporționalitatea între numărul de voturi și numărul de mandate pe care le-a luat fiecare competitor electoral, se merge practic pe Legea nr.373, după ce s-a stabilit pe un județ câte mandate, să zicem, în județul Iași, ia Partidul Social Democrat - 4; PD-L-ul 4 - 8 - cu 2, 3 ale P.N.L.-ului, s-au făcut 11, mai ia P.R.M.-ul 1 și s-au făcut 12, câte mandate sunt. Le-am împărțit.

După ce s-a stabilit acest lucru, urmează faza a doua, faza de alocare pe colegii și de atribuire a mandatului candidatului. Această fază a doua are și ea două etape. Etapa întâi: cine a luat în colegiu 50% plus un vot este declarat ales și nu mai are niciun fel de problemă. Se poate duce să sărbătorească cu alegătorii victoria.

Cine nu a luat 50% plus unu, intră într-o etapă a doua. Această etapă a doua, în textul inițial al legii care a trecut de la Senat, tacit, în amendamentul domnului președinte Bogdan Olteanu și în amendamentul meu, care este respins, la poziția 7, deci toate aceste trei amendamente admit ordonarea tuturor candidaților într-un șir descrescător, de la primul până la ultimul candidat, în vederea atribuirii în această ordine a celorlalte mandate din colegii. Deci, până aici nu există nicio deosebire între cele trei.

Deosebirea începe pe ce criteriu se ordonează, se înșiră parlamentarii. În varianta inițială, care există pe stânga, se ordonează după procentele pe care le-a obținut fiecare candidat în colegiu. Deci, cel care a luat 49, cât și cel care a luat 50 și 51, a ieșit. De la cel care a luat 50, 49, 43, până la cel cu 2% se ordonează pe colegii și oameni și se repartizează aceste mandate partidelor, în limita mandatelor proporționale care le-au venit.

În varianta propusă de domnul președinte, și care a trecut prin comisie, cu voturile majoritare ale comisiei, această ordonare se face nu după procent, ci după un criteriu. Acest criteriu este un cât sau un indice de ierarhizare, care reprezintă câtul dintre procentele pe care le-a obținut Popescu de la Partidul Național Liberal, în colegiul 7, de la Iași, și media pe tot județul a Partidului Național Liberal. Sau dintre cât a obținut Stanciu în colegiul 8, la Iași, și media P.S.D.-ului. Aceste câturi se coordonează și ordonează candidații. Deci, după părerea mea, există o bază variabilă în acest șir: media pe județ a fiecărui partid care împarte procentajul.

De aceea, am venit și am căutat un criteriu care să aibă aceeași bază de ierarhizare pentru toți candidații și acel criteriu îl reprezintă coeficientul electoral, adică prin voturile pe care le-a obținut în colegiul respectiv, cât ai adus matale ca mandat. Dacă ai avut 160.000 de voturi pe județul Iași, valabil exprimate, la 12 mandate de deputat, domnul "X" Fenechiu, cu 13.000 de voturi - îi urez succes! - câte mandate a avut? "X". Regula de trei simplă și se stabilește acest indice, pentru fiecare în contribuția lor la cele 12 mandate. Are o bază comună, ierarhizează după această bază și se atribuie mandatul.

Îmi cer scuze că v-am explicat, dar acestea sunt cele trei: cea existentă pe baza procentelor; cea din mijloc, pe procente, dacă vreți, relative, că împarte la medie; și cea de-a treia, contribuția pe care ai adus-o prin voturile tale la cele 12 sau 13 mandate pe care le-ai avut. Dumneavoastră decideți.

Eu v-o propun pe a treia, pentru că are o bază logică, rațională și elimină orice suspiciuni în clasificarea pe verticală a șirului. Menționez: toate trei acceptă șirul ordonat de sus în jos.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Doamna deputat Anca Petrescu, vă rog.

Urmează domnul deputat Marton.

Video in format Real Media

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeț Petrescu:

Vreau să mă refer la ceea ce spunea adineauri colegul nostru, domnul inginer Stanciu. Este vorba despre matematică. Este vorba de un cât care reiese din împărțirea procentului într-un colegiu cu media pe toate colegiile din județ.

Aici lipsește ceva esențial: câte colegii sunt pe județ. Deci, ne întoarcem la delimitarea colegiilor într-un județ. Deci, ne reîntoarcem la art.12, care vorbește despre delimitarea, printr-o hotărâre de Guvern, și nu prin lege, a acestor colegii.

Deci, cred că și pentru această chestiune, pe care a ridicat-o domnul Stanciu, trebuie retrimisă la comisie legea.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Marton, vă rog.

Urmează domnul deputat Iliescu.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici este o încercare de rezolvare a unei probleme care nu poate fi rezolvată. În toate sistemele mixte, există colegii uninominale, de unde ia persoana care a ieșit prima mandatul. În cel pe care noi tocmai ne pregătim să-l votăm, unii vor lua primii, alții poate al patrulea.

Domnul Stanciu a spus că cel care a luat jumătate plus unu ia mandatul. Da, dacă partidul a depășit pragul. Dar, dacă, de exemplu, partidul a luat jumătate plus unu în 4 colegii de senatori și 5 de deputați, nu mai intră niciunul, deși a luat jumătate din voturi în colegiul respectiv.

Și o să se mire, eventual, cetățenii dintr-un județ cu 10 mandate, că un partid a luat în toate cele 10 colegii între 45 și 49% din voturi, iar alții au luat între 5 și 12% voturi. Și așa se face că acolo vor lua 5 mandate, deci din 5 județe vor intra cei care au fost pe primul loc, și din 5 vor intra aceia care au luat 10% din voturi, una dintre acestea. 5 dintre aceștia vor intra în Parlament și s-or mira deputații.

Domnul Stanciu încearcă să rezolve această problemă, cum cealaltă variantă propusă de domnul Bogdan Olteanu dă o altfel de rezolvare ale aceleiași probleme. Mie mi se pare că cea propusă, de data asta, de domnul Bogdan Olteanu este mai aproape de o soluție pentru această problemă, care nu va fi rezolvată. Pentru că, domnule Stanciu, dumneavoastră știți foarte bine că acolo unde există astfel de sisteme mixte, așa este cum crede poporul, că cel care a luat jumătate plus unu sau a câștigat, colegiul uninominal a luat și mandatul, indiferent dacă partidul a luat, a trecut pragul. Pragul se aplică la cealaltă parte, acolo unde se votează pe listă.

Deci, ăsta este sistemul. Să nu încercăm să ducem alte idei populației, că am ascultat la radio și televiziune, și peste tot se spune că cel care a luat jumătate plus unu a luat mandatul. dacă partidul a trecut pragul. Dacă nu, degeaba v-ați dus la vot, că el n-o să ia mandatul.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Iliescu.

Video in format Real Media

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne găsim în fața unui punct extrem de important al legii, dacă vreți, unul care poate schimba esența votului. Și îndrăznesc să vă spun următoarele lucruri. Avem o primă categorie acceptată, a celor care au obținut 50% plus unu din voturile valabil exprimate într-un colegiu și el devine automat reprezentant în Parlament.

Au apărut, după varianta inițială,... și dacă mi-aduc eu bine aminte, acel șir descrescător, în funcție de procentul obținut în colegiu, aceasta era varianta inițială, pe care ne-o propunea "Pro Democrația", și trebuie să recunoaștem că ne-am inspirat în scrierea acestui proiect din această inițiativă cetățenească, că bine ar fi să ținem cont de propunerea inițială, cum s-ar spune, să luăm în calcul ordinea descrescătoare a procentelor, pentru că dacă am merge pe soluția propusă de domnul Anghel Stanciu, un candidat care, să zicem, obține 30% într-un colegiu mai mare, poate să ajungă mai sus decât un candidat care obține 45% în colegiul lui, dar într-un colegiu mai mic.

Cum s-ar spune, prima variantă, domnule coleg și stimați colegi deputați, este să mergem pe acel raport descrescător, în funcție de procentul obținut de fiecare competitor în colegiul lui. Este, de fapt, în spiritul legii și, de fapt, slujește ideea de performanță. Deci, cel mai bine clasat se duce mai departe.

Altfel, repet, există posibilitatea ca un competitor mai puțin performant, dar într-un colegiu mai mare, cu un număr mai mare de votanți, să fie plasat înainte, deci să obțină înainte un mandat în fața unui coleg care a candidat într-un colegiu mai mic. Or, acest lucru, al mărimii colegiului, nu mi se pare în niciun caz un criteriu definitoriu pentru a stabili cum se face în final repartizarea mandatelor.

Repet, este un punct extrem de important, pentru că așa cum spuneam mai devreme, dacă pragul electoral poate să reprezinte o diminuare foarte serioasă a performanței competitorilor validați de cetățeni, și modalitatea de atribuire a mandatelor poate să concure exact la fel, la diminuarea voinței electoratului.

Din punctul meu de vedere, soluția echitabilă pe care eu cred că trebuie s-o promovăm, repet, pentru performanță și pentru a regăsi cât mai mult opțiunea electoratului în construcția viitorului Parlament, trebuie să fie primul criteriu, respectiv prima coloană de care vorbea domnul deputat Anghel Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Duvăz.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit diverse variante aici. Dar, bun, oficial discutăm cele trei variante posibile de repartizare a mandatelor. Argumentele sunt uneori ciudate, pentru că ies din conceptul care a stat la baza construirii acestei legi.

O să vă repet ideea pe care o expusesem la prezența mea anterioară, că este până la urmă un compromis între un vot în colegiu uninominal, un partid, un reprezentant, ca să fie clar pentru toată lumea, dar și o reprezentare proporțională. Ca orice compromis, fără îndoială că, așa cum spune cuvântul, trebuie undeva renunțat la perfecțiunea acestei manifestări.

Cineva vorbea aici de competiție și că numai în urma competiției, până la urmă, cel mai bine plasat trebuie să fie câștigător. Da, este adevărat, dar în sistemele majoritare, sistem care a fost respins chiar de reprezentanții celui care vorbea aici, de reprezentanții partidului său.

Sistemul majoritar, într-adevăr, dă câștig de cauză câștigătorului, ca să spun așa, în turul doi, în situația în care este un sistem majoritar cu două tururi. Aceasta, însă, duce la o semnificativă subreprezentare a multor categorii de votanți.

Vreau să vă amintesc că noi în perioada aceasta, în care ne aflăm, suntem rezultatul a aproximativ 90% din opțiunile exprimate în 2004 la urne. Deci, practic, reprezentativitatea noastră este semnificativă. Este foarte puternică. Cu siguranță că lucrul ăsta se respectă, dacă mergem pe varianta a treia, propusă de domnul Anghel Stanciu. Care, fără să dea un câștig poate competitorului cel mai bine plasat în ordinea concurenților, exprimă reprezentativitatea în cazul că numărul de voturi din spatele celui care se duce acolo este în ordine cel mai mare număr de voturi. Deci, este cel mai reprezentativ, chiar dacă în colegiul lui nu este la fel de bine plasat, ca un alt coleg, în alt colegiu.

Unul dintre cei care au vorbit aici, la tribună, a vorbit despre colegii mari și mici. Este adevărat că noi vorbim în lipsa decupajului, ceea ce am hotărât astăzi că este bine să facem, pentru ca să nu blocăm legea - și eu sunt perfect de acord -, dar ne creează anumite probleme. Pentru că colegiile, în principiu, principiul colegiilor este să fie decupate cu un număr de electori foarte apropiat, aproximativ egal. Deci, nu putem vorbi de colegii mari și mici. Când eram în circumscripții electorale de tip județ, acolo, într-adevăr, situația era un județ mic. Avea un număr de locuri alocate mai mic, un număr mai mare în județele mari. Numărul de voturi socotite în coșul general județean era în funcție de populația județului și, sigur, prezența ei la urne.

În cazul colegiilor, ele trebuie decupate în așa fel, încât numărul să fie cel puțin comparabil. Mai sunt și alte criterii, structura populației, și multe altele ar trebui să fie criteriile de bază la decupaje. Deci, nu putem să facem aprecierea că va fi un colegiu, de exemplu, jumătate din alt colegiu din același județ, sau, nici măcar la nivelul țării.

Deci, ar trebui să nu mai discutăm în abstract și să ne gândim imediat cum vom realiza această împărțire în colegii, după ce vom adopta, sper din toată inima, această lege. Dar vreau să păstrăm principiul reprezentativității și condiția de proporționalitate pe care această lege ne-o oferă, lansând competiția individuală și, până la urmă, prezența individuală. Și punând în situația ca fiecare să fie în aceași timp pe locul întâi, dar și pe locul 10, în colegiul său, cred că facem un pas semnificativ înainte, păstrând, totuși, echilibrul și reprezentarea pe care astăzi noi o avem în Parlament și către care sisteme electorale din țări dezvoltate, cum ar fi Franța, care au sistemul majoritar, încearcă să se îndrepte, adică să-și corecteze nivelul de reprezentativitate.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Este foarte clar că la următoarele alegeri, chiar dacă vor fi uninominale, va conta enorm de mult imaginea partidului, sau, mă rog, a gurului din fruntea partidului, sau a gurului spiritual.

De aceea, cred că sistemul propus de domnul Stanciu este foarte avantajos pentru cei care nu au, practic, o locomotivă în fruntea partidului sau un vector de imagine centralizat, ci se bazează pe munca lor. Pentru că, indiferent de ce procent a obținut partidul la nivel de județ, munca lor și opțiunea electoratului pe plan local este mult mai bine reprezentată. Împărțirea la un procentaj mai mic pe planul județului avantajează pe cel care a obținut un procent bun pe plan local.

De aceea cred că este mult mai apropiată, nu mult mai apropiată, infinit mai apropiată varianta propusă de domnul Stanciu, de noțiunea de vot uninominal.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi încercăm, prin această lege, prin care modificăm sistemul electoral după atâția ani, în care am funcționat pe altul, să rezolvăm o mulțime de chestiuni. Încercăm să obținem și o polarizare a vieții politice. Și domnul Anghel Stanciu nu-și aducea bine aminte cifrele din '90 și din '92. În '90, au fost 256 de formațiuni politice care au participat, de competitori. Și, dacă nu mă înșel, au rămas vreo sută și patruzeci în 1992. Și de aceea a fost benefică introducerea pragului și încă cred că mai este posibilă și benefică în continuare o polarizare a vieții politice. Deci, încercăm pe de o parte, să rezolvăm polarizarea și, pe de altă parte, să rezolvăm și reprezentarea. Nici minoritățile să nu fie date afară și, în continuare, această achiziție, acest acquis, cu care ne mândrim, referitor la reprezentarea în Parlament a micilor minorități să fie respectată în continuare.

Pe de altă parte, încercăm - și revin aici la ce aducea în discuție domnul Anghel Stanciu - să împăcăm două principii care, în cazul acesta, se cam bat cap în cap: principiul competitivității, că este vot uninominal, nu? și, care este mai bun și mai tare câștigă. Și, de asemenea, principiu reprezentativității, adică și folosirea integrală a voturilor și reprezentarea cât mai corectă a rezultatului sfânt al votului cetățeanului, al votului pe care acesta l-a băgat în urnă.

Sunt trei variante - și domnul Anghel Stanciu a optat pentru a treia. Din cele trei - și, dacă ați fost atenți la ce a spus dânsul -, varianta cea mai proastă, îmi pare rău, este cea existentă în raport, în momentul de față - varianta a doua, care introduce baze diferite de raportare, baza diferită fiind rezultatul fiecărui partid. Și, atunci, avem un șir de indici descrescători, dar sunt indici care au fost obținuți prin împărțiri pe o bază diferită.

Eu cred că ar fi acceptabil, între varianta întâia și a treia, cu bătaie către varianta a treia. Este bine să ne referim la o înșiruire de procente, fiindcă asta respectă bine principiul competitivității, adică înșiruim învingătorii, în funcție de cât sunt ei de puternici, de învingători.

Dar, pe de altă parte, nu respectăm voturile, numărul de voturi, pentru că și numărul de voturi contează, în final, la atribuirea mandatelor care au fost obținute în acea circumscripție și aceasta este varianta a treia pe care o agreează domnul Anghel Stanciu.

Eu cer, în numele grupului meu, un sfert de oră de pauză, pentru a putea să discutăm această chestiune, și trecem la vot.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe chestiunea pauzei? Da. Domnul Márton, pe chestiunea pauzei, și după aceea voi face și eu o propunere de procedură și vom vedea dacă sunteți de acord. Dacă nu, sigur că luăm pauză. Pe chestiunea pauzei de consultări doriți să interveniți?

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Da, domnule președinte, pentru că domnul Cristian Rădulescu a spus că pe timpul dezbaterii o să ne dăm seama cine trage de timp să nu votăm legea și a arătat către celelalte partide. Timpul de pauză a fost solicitat de domnul Cristian Rădulescu. Vreau să subliniez acest lucru. În momentul actual, domnia sa dorește să tragă de timp.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Înainte de a stabili dacă facem pauză și, bineînțeles, dacă liderul PD-L își va menține solicitarea, evident că vom acorda o pauză, grupul domniilor lor n-au obținut, eu aș vrea să vă prezint modalitatea, procedura pe care o voi propune de desfășurare a votului, ca să vedem dacă suntem de acord. Evident că avem mai întâi un amendament respins, propus de domnul deputat Stanciu, pe care-l voi supune la vot. Dacă acest amendament respins nu întrunește numărul necesar de voturi, ne găsim față în față cu raportul comisiei. Raportul comisiei are ca variantă adoptată varianta propusă de mine. De asemenea, are ca variantă venită de la Senat varianta care se referă la procente, varianta pe care, dacă nu mă înșel, vorbea domnul deputat Valentin Iliescu. Sigur că, din partea domnului Iliescu, am primit o propunere de eliminare a variantei actuale din raportul comisiei, caz în care am reveni la varianta Senatului.

Și, atunci, eu v-aș propune ca procedură de vot mai întâi să supun votului amendamentul respins al domnului Anghel Stanciu, apoi să supun votului propunerea de eliminare a variantei comisiei făcută de domnul deputat Valentin Iliescu. Și, după aceea, sigur, în cazul în care ambele aceste propuneri au trecut, ajungem la varianta Senatului.

Dacă, în aceste condiții, considerați oportună o pauză de consultări, nu am niciun fel de problemă. Opțiunea este a domnului deputat Rădulescu. Deci, rămânem cu pauză de consultări? Fără îndoială, nu este niciun fel de problemă.

Un sfert de oră pauză de consultări și începem cu intervenția doamnei deputat Anca Petrescu.

Reluăm lucrările la ora 14,15.

 

- după pauză -

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Încercăm să reluăm lucrările. Rog să convocați secretarii de ședință. Rog liderii de grup să-și invite colegii în bănci. Îl rog pe domnul Stanciu să-și invite colegii în bănci.

Stimați colegi,

Reluăm lucrările. Înțeleg că nu s-a ajuns la o concluzie la nivelul consultărilor și, ca atare, vom urma procedura.

Pentru început, avem amendamentul respins.

Da, doamna deputat, vă rog.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Video in format Real Media

Doamna Anca Victoria Mira Mărculeț Petrescu:

Stimați colegi,

S-au prezentat aici trei variante. Dar, mai există și a patra - retrimiterea la comisie. Din toate cele discutate, din toate discuțiile care au avut loc, se vede clar un lucru: confuzia. Subscriu la observațiile prezentate de domnul deputat Valentin Iliescu. Este ridicol să ieși fruntaș într-un colegiu și să nu ai acces în Parlament, din cauza unei aritmetici al cărei numitor nu este cunoscut.

Subscriu, de asemenea, la ceea ce a spus domnul deputat Márton despre decuparea colegiilor, care este un element de bază într-o lege uninominală. S-au spus fraze sforăitoare despre principiul reprezentativității. Dar, de ce să ne oprim la un județ? De ce să nu mergem pe țară? Să vorbim acum de criteriul competenței. Dar acesta se aplică într-un perimetru trasat aleatoriu de o mână de oameni ce reprezintă Guvernul minoritar Tăriceanu. Dacă nu se aplică Constituția, în cazul art.12.

Ca urmare, ajungem din nou la neconstituționalitatea care creează o mare confuzie într-o lege în care acest articol este determinant. Ca urmare, fac apel la înțelepciunea dumneavoastră, la responsabilitatea pe care o avem și apreciez PD-L care a cerut o pauză pentru a analiza această situație și acest articol deosebit de important.

Cer retrimiterea la comisie, pentru ca acest articol să fie din nou analizat cu toată responsabilitatea.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Retrimiterea la comisie pe articole o decid eu. În baza art.109, nu se votează. Deocamdată, nu apreciez oportun.

Domnul deputat Valentin Iliescu, domnul deputat Anghel Stanciu, domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Video in format Real Media

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Și eu apreciez foarte mult solicitarea de consultări. Cred că toți cei care au avut interesul să afle avantajele metodelor propuse aici pentru repartizarea mandatelor și-au dat seama că există o problemă, una foarte importantă: a mărimii colegiilor. Și faptul că într-un articol precedent am votat că diferența între cel mai mic colegiu și cel mai mare este de 30%, creează, atunci când vorbim de principiul enunțat de domnul profesor Anghel Stanciu, un imens handicap celui care candidează într-un colegiu mic.

Motiv pentru care, domnule președinte, îndrăznesc să vă fac o propunere: să revenim în privința unui articol deja adoptat și să încercăm să scădem acea diferență între colegiile mari și colegiile mici și, dacă-mi aduc bine aminte, pentru că această măsură am luat-o din soluția propusă de Pro Democrația și, dacă-mi aduc bine aminte, era soluția folosită în Germania pentru alegerea Bundestagului, acolo, diferența dintre colegiul cel mai mic și cel mai mare era de cel mult 15%. Iată, noi ne-am permis să creăm niște colegii dezechilibrate, cu o marjă foarte mare - de 30%.

Eu aș îndrăzni să cred că soluția din Germania ar putea să fie una foarte bună, motiv pentru care v-aș ruga, pentru o analiză pertinentă a soluției celei mai bune de repartizare a mandatelor, să încercăm să discutăm pe o variantă de 10%. Cred că ar fi cea mai bună diferență între colegiul cel mai mare și colegiul cel mai mic și, după aceea, să revenim în privința repartizării mandatelor.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Conform procedurii, nu pot reveni la articolele votate. Sigur, vă puteți folosi de celelalte mijloace procedurale, dar ce s-a votat este adjudecat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Evident că acest alineat, 48 cu 12, este, dacă doriți, pivotul legii. Și spun acest lucru, deoarece, dacă ne gândim la câți primari iau 50% plus unu și ies primari din primul tur, probabil că ne vom situa într-un caz optimist, cam la 20-25, maximum, dintre cei care vor accede din condiția de 50% plus un vot, făcând, repet, analogie cu alegerile pentru primari. Restul, 75%, chiar 80%, este posibil să acceadă pe baza acestui algoritm și pe baza șirului descrescător ordonat după unul dintre cele trei criterii - criteriul procentual din colegiu, adică numărul de voturi obținute la numărul de voturi valabil exprimate, baza fiind la toți aceeași; numărul de voturi valabil exprimate în colegiu, al celor care au trecut pragul, cum spunea domnul Márton Árpad; la varianta admisă de comisie se introduce parametrul media procentelor partidului din colegiu și la varianta pe care eu am propus-o, să ia în considerație voturile raportate la coeficientul electoral.

De ce am propus acest lucru? Pentru că numărul de mandate care-i revin unui partid într-un județ, pe baza algoritmului în faza I, se face pe numărul de voturi obținute de candidații acelui partid. După ce s-a obținut acest număr de voturi - 4, 3 pe 3-4 mandate -, proporțional cu voturile, trebuie să le împarți la candidații tăi. Înainte aveai lista și numărai de sus: 1, 2, 3. Și gata, restul plecau acasă. Acum, sunt toți pe primul loc, la start. Și, pe ce bază îi departajezi? Pe contribuția pe care au adus-o la obținerea mandatelor. Dacă mandatele s-au obținut prin voturi, este clar că tot numărul de voturi trebuie să fie elementul care să-i departajeze, și nu procentul. Acum, realitatea este următoarea: dacă mergi pe procent, bătălia va fi între candidații partidului să meargă spre colegii mici, unde poți să obții un procent mare, un efort și politic și financiar și așa mai departe, mai mic, și să fugi de colegiile mari, unde trebuie să fugi mai mult prin localități, prin comune și așa mai departe. Dacă mergi pe colegii pe varianta număr de voturi, atunci te vei duce spre colegiile mari, care-ți oferă posibilitatea să muncești mai mult, să obții mai multe voturi. Dar, varianta 3 mai are și alt avantaj: că nici comisia, care s-a numit înainte, nici Guvernul nu vor încerca să facă colegii disproporționate. Pentru că știu clar că, dacă le fac în varianta a treia, pe numărul de voturi, le fac mici, atunci, este clar că aceia vor pierde. Și, atunci, vor încerca să le echilibreze. Dacă acele colegii sunt toate de același număr de populație și s-ar prezenta același număr de alegători, nu este nicio diferență între varianta cu procente și varianta cu voturi.

Dacă, însă, faci această disproporție cu 30% și alegi varianta cu procente, atunci este clar că cel care aduce mai multe voturi pentru a obține mandatele este dezavantajat și este posibil ca și comisia, și Guvernul, să fărâmițeze, să facă mai multe colegii mici și două-trei gogoloaie mai mari. Având, însă, criteriu număr de voturi, se vor echilibra.

Ceea ce a propus domnul Iliescu este adevărat. În Germania, pragul este de 15%, între colegiul cel mai mare din land și colegiul cel mai mic. Ceea ce a spus și domnul președinte este la fel de adevărat, că nu pot să revin la un vot exprimat. Dar, îl anunț pe domnul președinte că, prin consens, s-a mai făcut acest lucru. Și, atunci, unii colegi spun: domnule, dacă alegem criteriul 3 și alegem și numărul de voturi și punem și 15% între ele, atunci, acea să zicem șansă inegală între competitori ar dispărea. Că aici este frica. Zice: domnule, plec din start cu o șansă inegală. Și, atunci, hai să încercăm cu 15% să le facem cât mai apropiate, adoptăm numărul de voturi, pentru că acesta ne aduce mandatele, și nu procentele, și, atunci, șansa este egală pentru toți competitorii, repet, ai aceluiași partid. Așa că și noi am susține, dacă există consens ca, și în alte dăți, spre aceeași excepție, de a reveni în loc de 30, la 15%, și a alege numărul de voturi ca un criteriu sigur de departajare.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitru, domnul deputat Márton și trecem la vot.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

A fost binevenită pauza, pentru că eram toți cu nervii cam întinși și fac mea culpa. Deci, în expunerea anterioară, am enunțat corect ceea ce aveam de spus, numai că am greșit și era vorba de amendamentul domnului Olteanu, nu al domnului Stanciu. Însă, aceeași teorie o reformulez. Amendamentul care prevede raportul dintre procentul obținut de candidat în colegiu și procentajul obținut de partid, la nivel de circumscripție, este cel mai avantajos, pentru o echilibrare politică. Mai bine zis, partidele medii și partidele mici sunt cel mai mult avantajate de această variantă.

De aceea, îi invit pe toți colegii mei din formațiunile politice respective să voteze această variantă a domnului Bogdan Olteanu. Este cea mai echitabilă și mai echilibrată, indiferent cât de mare este colegiul sau de alte criterii, care pot ține de hotărârea Guvernului. Nu uitați că această împărțire a colegiilor poate fi făcută în mod avantajos pentru partidul de guvernământ sau pentru o înțelegere politică între partidele mari, prin hotărâre de Guvern.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Acea prevedere legată de modul în care trebuie să fie decupate, deci teoria cum ar trebui să fie decupate colegiile uninominale, a fost aleasă tocmai din acea cauză, că România are acel specific pe care-l are. Avem, în diferite județe, municipii reședință de județ care au o populație foarte mare și în mediul rural, puțini; sau invers.

Aceste reședințe de județ încarcă socoteala, dacă mergem pe ideea că nu luăm jumătăți sau sferturi sau zecimi din localități și le alipim, ca să mergem exact pe numărul de locuitori exact. Și n-avem cum s-o rezolvăm. Că, dacă acest decupaj se realizează prin împărțirea în trei a reședinței de județ, avem o disproporție; dacă o împărțim în patru, avem o disproporție inversă; tot disproporție va fi. Avem un număr de mandate impare în câteva județe. Deci, trebuie să alipim trei sau două colegii uninominale de deputați. Chiar dacă sunt mai mici, va fi o disproporție între colegiile uninominale de senatori. Deci, nu putem să mergem pe această înțelegere propusă de domnul Stanciu, pentru că știți foarte bine că am socotit și, în ultima clipă, a trebuit să introducem încă un alineat, tocmai pentru a rezolva niște probleme speciale.

Și, în sfârșit, și din colegiile uninominale mici și din cele mari, tot un singur deputat va intra în Parlamentul României; pe de o parte. Pe de altă parte, aceste colegii mari pot, într-adevăr, să fie compuse din foarte multe localități, dar tot atât de bine poate să fie doar o singură parte a reședinței de județ. Și, atunci, poate este mai comod - este adevărat, poate este mai greu și mai costisitor -, decât să te plimbi într-un colegiu mic, unde ai zeci de comune pe vârf de munte. Deci, problema se echilibrează. Competiția să fie în sânul partidului, între membrii propuși de partid. Și pentru aceasta este cea mai bună soluția propusă de domnul Bogdan Olteanu.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, ca să clarificăm ... Dacă doriți să mai interveniți o dată, dar ...

Dat fiindcă și domnul Anghel Stanciu a intervenit de două ori pe fond, o să intervină și domnul Valentin Iliescu de două ori pe fond.

Video in format Real Media

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îndrăznesc, din nou, domnule președinte, fiindcă am sentimentul că este o propunere care se bucură de consensul tuturor liderilor de grup, să revenim asupra deciziei noastre adoptate prin vot în privința diferenței între colegiul cel mai mare și colegiul cel mai mic. Repet, este în spiritul legislației dintr-o țară cu tradiții democratice foarte dezvoltate, este elementul care creează o competiție foarte corectă, echilibrată, între toți competitorii. Și eu cred că, dacă avem, cu adevărat, interesul să votăm această lege și să facem o lege cât se poate de bună, trebuie, în mod obligatoriu, sunt ferm convins că și liderii de grup mă vor susține, astfel încât să reușim să reparăm o decizie care poate nu a fost cea mai fericită, respectiv să reducem acea marjă, acea diferență între colegiul cel mai mare și cel mai mic, de la 30 la 15, sau poate chiar la 10%, funcție și de dorința liderilor de grup.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, nu există un consens al liderilor de grup, în mod evident și, atunci, nu o să revin. Haideți, să nu încercăm să explicăm și cu argumente de ce, dacă pun într-o parte trei circumscripții de Cameră și într-o parte două. Ca să formez două circumscripții de Senat, n-au cum să fie circumscripții la 10 procente distanță unele de altele, lucru care se știa și la comisie.

Stimați colegi,

Avem trei variante pe care lucrăm: varianta Senatului, varianta comisiei și amendamentul respins al domnului deputat Anghel Stanciu.

Avem, mai întâi, o propunere de eliminare a variantei comisiei.

Avem, apoi, un amendament respins care se susține.

Potrivit regulamentului, în această ordine le pun la vot.

Deci, mai întâi ... Pe procedură? Și prima dată, când am avut propunere ... Dacă am spus invers, am greșit, dar de făcut, când am mai avut o asemenea situație, cum bine știți ... (Domnul deputat Anghel Stanciu comentează în bancă.)

Domnule Stanciu, am spus, dar fac corect. Facem cu zice popa, nu cum face popa, sau invers. Nu mai știu cum este.

Dumneavoastră, care sunteți un vechi parlamentar, știți că întâi se supun votului amendamentele de eliminare și apoi amendamentele respinse.

Deci, mai întâi, avem un amendament de eliminare a prevederilor propuse de comisie, la art.48 alin. (1).

Supun votului dumneavoastră acest amendament de eliminare.

Vă rog să votați. 71 de voturi pentru eliminare, din 225. Amendamentul a fost respins.

Video in format Real Media

În aceste condiții, trecem mai departe.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.7 din anexa de amendamente respinse, propunerea domnului deputat Anghel Stanciu.

Vă rog să votați.

Respins, amendamentul Stanciu, asta am spus.

Video in format Real Media

Cereți pe procedură. Procedură. Vă dau cuvântul, domnule deputat. Constatăm rezultatul: 126 din 231. procedură.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Votul precedent a fost un vot la o cerere de eliminare a variantei comisiei. Această cerere a fost respinsă. Așadar, varianta comisiei nu a fost eliminată.

Rămâne, deci nu mai poate fi supus la vot altceva.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Márton, domnul deputat Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Sunt și nu sunt de acord cu domnul Voicu. Are dreptate, într-adevăr, nu a fost acceptată respingerea variantei comisiei, dar asta nu înseamnă că nu se poate introduce altceva. Însă înseamnă că, dacă n-a fost respinsă această variantă, prima dată, conform Regulamentului nostru, dacă există amendamente pe un text de proiect de lege, prima dată se supune votului amendamentul comisiei, și pe urmă celelalte amendamente.

Deci ordinea ați greșit-o, domnule președinte, trebuia să supuneți votului amendamentul comisiei.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Stanciu, la rând.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Cred că domnul Márton are dreptate și trebuie să precizați și dumneavoastră, în această stare de relativă ambiguitate, exact ce supuneți la vot.

Deci susțin reluarea votului și cerem în numele grupului parlamentar reluarea votului în ordinea în care s-a spus aici.

Supunem la vot ceea ce a propus comisia, după care eliminarea, după care amendamentul care este respins.

Voci din sală:

Comisia pe locul doi.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Păi nu, comisia intră. Avem aici pe domnul președinte care întotdeauna punea la vot comisia.

Domnule președinte, poftim la microfon. Deci noi cerem reluarea votului, aceasta este prima chestiune, și președintele Comisiei pentru regulament să specifice ordinea în care este, că de aia este președinte.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Oltean.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să recunosc că președintele Camerei a procedat absolut corect și regulamentar. Întotdeauna se supune la vot amendamentul de eliminare a unui text din corpul legii. Deci, până aici este absolut corect. Este adevărat că dumneavoastră n-ați fost atenți și ați votat împotriva propriilor dumneavoastră amendamente.

Dar, în acest moment, domnule președinte, suntem în faza regulamentară, în care se supune la vot amendamentul propus de către comisie prin raportul de fond. Dacă acest amendament nu întrunește majoritatea, atunci se supune la vot textul inițial al proiectului de lege. dacă nici acest text nu trece la vot, atunci ultima variantă este supunerea la vot a textului respins de către comisia de fond.

În opinia mea, acestea sunt exact procedurile scrise în Regulament Camerei Deputaților și, domnule președinte, vă cer, în consecință, să procedați în felul acesta.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Să luăm și cea de a patra părere despre ordinea în care se supune la vot.

Domnul deputat Bivolaru, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru a nu fi bănuit de inversiuni, am să citez alin. (2) art.110, că despre asta este vorba, "(...) în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare și/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare și/sau de completare respinse (...)" și, în final, rămâne textul inițial.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ponta.

Video in format Real Media

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu nu pe ordine, domnule președinte, dar am rugămintea, când supuneți la vot fiecare amendament, să spuneți foarte pe scurt și ce presupune, pentru că foarte mulți dintre colegii noștri n-au simțit exact personalizarea: amendamentul Stanciu sau amendamentul Popescu, și ce anume presupune.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Credeam că votați cu sufletul, domnule deputat.

Deci, stimați colegi, întrucât înțeleg că au fost neclarități în ceea ce privește chestiunile supuse votului, reluăm. Există varianta comisiei, există un amendament respins la varianta comisiei și există varianta Senatului. Luăm art.110 alin.(2). În primul rând amendamentele de eliminare a unor texte.

Voci din sală:

S-a respins.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

S-a respins acest amendament.

Urmează amendamentul comisiei și după aceea amendamentul respins. Am înțeles. Înțeleg că amendamentul de eliminare nu se mai supune la vot.

Ca să fiu foarte explicit, supun mai întâi la vot amendamentul comisiei, textul pe care-l avem în coloana cu amendamente admise, coloana din dreapta, apoi, dacă acest text nu este adoptat, amendamentul respins din anexa cu amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră mai întâi textul comisiei. Vă rog să votați.

Textul comisiei nu a fost adoptat. A întrunit 86 de voturi din 246.

Video in format Real Media

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul respins, formulat de domnul deputat Anghel Stanciu. Ca să fiu foarte explicit: în cazul în care acest amendament nu este adoptat, rămânem pe textul Senatului, respectiv pe textul cu procente, cu ierarhizare în ordinea procentelor.

Vă rog să votați.

146 de voturi din 249, amendamentul respins a fost adoptat.

Video in format Real Media

Suntem în situația în care am fost și acum cinci minute, dar am mai votat o dată.

În aceste condiții, mai există alte obiecții la art. 48? Nu mai există alte obiecții la art. 48.

Supun votului dumneavoastră art. 48, cu amendamentele admise. Vă rog să votați.

Mulțumesc. Art. 48 a fost adoptat.

Video in format Real Media

Domnul deputat Rădulescu, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

stimați colegi,

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să trageți microfonul un pic mai sus, să vă auzim.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi, lideri ai grupurilor parlamentare,

Cred că în această variantă care a rezultat acum, în urma votului dumneavoastră, optima ar fi redimensionarea circumscripțiilor, așa cum s-a propus, prin acceptarea unei marje mai mici, nu de 30%, ci de 10% diferență între locuitorii care sunt în acele colegii.

Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să-și exprime fiecare opinia față de această chestiune și dacă totuși se degajă o largă majoritate, sper chiar un consens, să revenim, fiindcă nu este ceva în dezavantajul nostru sau al legii. Dimpotrivă, în avantajul legii și al nostru. Știu că am trecut cu votul de această chestiune, dar tot cutuma noastră a fost ca, în cazuri în care cam toată lumea este de acord cu revenirea și este vorba de ceva benefic legii, să revenim.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dacă există consens; majoritatea însă nu poate face minuni în acest caz.

Domnul deputat Voicu, domnul deputat Hrebenciuc.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În același timp, doresc să fac o explicare a votului și o precizare din partea Grupului PNL, care nu își dă acordul pentru rediscutarea marjei, deci este clar că nu îl vom rediscuta, nu există consens.

Explicarea votului, pe care vreau să o fac, este următoarea. Am votat împotriva acestui amendament pentru că noi considerăm că această competiție politică trebuie purtată între partide politice, între candidați, între platforme electorale, și nu cu geografia. Acest amendament include, în cadrul competiției politice pe care candidații uninominali o vor avea, un criteriu extern luptei politice, și anume geografia.

Nu ne dăm acordul pentru rediscutarea marjei, pentru că noi considerăm că cei care au introdus acest criteriu aleatoriu, total străin luptei politice între partide, trebuie să vadă și ce se întâmplă când au votat acest lucru.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sincer să vă spun, nu înțeleg supărarea domnului Mihai Voicu. Dumnealui vorbește de marjele de 30% între colegii, ca și cum în pixul domniei sale stă această împărțire.

Stimați colegi,

într-adevăr, eu nu știu care a fost criteriul care a dus la 30%; este clar că este, totuși, un criteriu inechitabil. Dar nu uitați următorul lucru: colegiile se desemnează la propunerea unei comisii parlamentare pe baza căreia Guvernul dă Hotărârea de Guvern.

Deci, domnule Mihai Voicu, sunteți membru al Guvernului, sunteți ministru pentru relația cu parlamentul, clar ca lider al Grupului parlamentar al PNL v-ați exprimat că nu sunteți de acord, dar vă aduc aminte că acest lucru se face în cadrul comisiei parlamentare, și este normal, dacă suntem în faza aceasta de redistribuire, să avem colegii cât mai egale, pentru că într-adevăr luptăm pe programe, luptăm între candidații cei mai buni, dar vom lupa, totuși, într-un mediu geografic, până la urmă, vrând-nevrând.

Deci eu sunt partizanul de a putea, în cazul ideal, să fie toate colegiile egale. Nu se poate cazul ideal, dar nici marje de o treime, care sunt totuși imense.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aș vrea doar să vă spun că ne angajăm, în numele Grupului PNL, ca în cadrul comisiei să depunem toate eforturile pentru a desena niște colegii uninominale cât mai apropiate de egalitate. Dar, spun acest lucru că nu dorim să revenim, pentru că veți constata, practic, pentru că eu m-am uitat mult pe ele, că în unele cazuri, sper cât mai puține, nu se poate. Și atunci, nu vrem ca această reducere a marjei să fie un criteriu de întârziere foarte mult a decupării.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Márton, domnul Hrebenciuc.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că domnul Hrebenciuc de fapt a și susținut de ce nu trebuie să revenim. Pentru că, din moment ce vom încerca în această comisie, și eu îmi iau angajamentul că vom face tot posibilul ca această marjă să fie de 10%. Vă spun, însă, ca unul care am lucrat la încercări de decupaje, care am avut un amendament destul de vast pentru textul legii inițiale - decupaj pe colegii, jumătate de colegii pe care le-am avut, și am constatat că este foarte greu să te ții în această marjă și cu toate celelalte prevederi care se regăsesc în lege. având circumscripții mai mici, aceasta ridică și mai multe probleme.

De aceea, domnul Bogdan Olteanu a putut să intervină astăzi cu ideea că n-am depus o anexă cu decupajele realizate și ați putut respinge acest amendament al meu. Este foarte greu de rezolvat, în momentul în care ai număr impar de colegii uninominale pentru deputați, și să rezolvi, să ai într-un loc trei, în altul două astfel de colegii pentru senatori, să n-ai diferență mare nici între colegiile uninominale de deputați și nici între cele de senatori. Și este foarte ușor să pricepeți că, într-un loc având doi, în celălalt având trei, la circa 65 de mii de locuitori, cam așa ies, între 65 și 75 de mii de locuitori într-un colegiu de deputați, diferența va ajunge destul de importantă.

Eu zic că nu trebuie să revenim. Să încercăm în comisie să realizăm, cei care încă nu au făcut o astfel de activitate, și o să vă dați seama că nu se poate, că așa arată țara noastră.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc, doamna deputat Anca Petrescu.

Video in format Real Media

Domnul Viorel Hrebenciuc:

După maniera în care s-a exprimat domnul Mihai Voicu, domnia discută ca și cum de acum știe colegiile din toată țara. Am mai auzit această chestiune, am vrea să ne confirme dacă știe de acum colegiile și să ne dea și exemple de județe în care s-a lovit de această marjă de 30%, dacă le are.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Video in format Real Media

Doamna Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeț:

Vreau să remarc că faptul că domnul deputat Valentin Iliescu a cerut de două ori rediscutarea unui articol votat în plen, dovedește confuzia în care ne aflăm în momentul de față și mi se pare foarte curios că, dânsul fiind și membru al comisiei, nu a sesizat aceste contradicții de la început.

Totodată, cred că toate aceste discuții ar fi fost eliminate dacă în anexa acestui proiect de lege ar fi fost și delimitarea colegiilor și am fi știut despre ce vorbim în momentul de față. Pentru că, de fapt, nu știm despre ce vorbim în momentul de față.

Și ca să-i răspund colegului nostru, domnul Ponta, care are dreptate, desigur, ar fi fost bună rediscutarea în comisii a întregului proiect.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Nu suntem la dezbateri generale. Înțeleg că niște colegi au dorit să explice de ce au votat cum au votat; cred că suntem edificați.

Punctul 64? Adoptat.

Punctul 65? Adoptat.

Punctul 66? Adoptat.

Punctul 67, art. 50, domnul deputat Bolcaș, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am avertizat la dezbaterile generale că absența avizului CSM-ului nu este numai o încălcare a unor condiții formale, ci a avut grave repercusiuni asupra legii.

Dovadă. Art. 50 din Capitolul XIII - "Contravenții și infracțiuni", definește contravențiile. Vă rog să constatați că aceste contravenții definite la literele a), b), d), h), i), j), k), m) și n) constituie, de fapt, infracțiuni. Prin voința legiuitorului, adică a dumneavoastră, o infracțiune de fals sau abuz în serviciu se transformă într-o contravenție, conform acestei legi. Și, în aceste condiții, evident că nu putem să votăm un asemenea articol.

Pentru că nu vreau să avem o atitudine obstrucționistă, o să vă spun panaceul, care este foarte simplu. Art. 50 "constituie contravenții următoarele fapte - așa este prevăzut în text -, dacă acestea nu constituie infracțiuni." Și mai departe poate urma înșiruirea.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Comisia înțeleg că este de acord.

Obiecții la această intervenție? Nu sunt. Alte intervenții la 67? Adoptat, cu formularea completată de domnul deputat Lucian Bolcaș.

Punctul 68. Adoptat.

Punctul 69. Adoptat.

Punctul 70. Adoptat.

Punctul 71. Adoptat.

Punctul 72. Adoptat.

Punctul 73. Adoptat.

Punctul 74. Adoptat.

Punctul 75. Adoptat.

Punctul 76. Adoptat.

Punctul 77. Adoptat.

Punctul 78. Adoptat.

Punctul 79. domnul Bolcaș, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, din nou regret intervenția CSM-ului și iertați-mă că trebuie să spun adevărul. Articol mai tâmpit decât acest art. 62, de la punctul 79, n-am găsit formulat în nicio lege. "Pentru infracțiunile prevăzute în prezenta lege acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu." Asta este singura dispoziție procedurală privind cercetarea și judecarea infracțiunilor care se pedepsesc cu cinci ani închisoare. Este o absurditate.

Din punct de vedere procedural, trebuia stabilit organul competent să declanșeze și să efectueze urmărirea penală și trimiterea în judecată, să se stabilească instanța competentă, nu numai teritorial, dar și material, pentru judecarea acestor infracțiuni, pentru că unele se judecă în primă instanță de judecătorii, altele de tribunale și alte chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție, trebuiau să se stabilească căile de atac și procedurile de urmat, dacă este vorba de proceduri speciale în domeniul infracțiunilor speciale.

În aceste condiții, toate infracțiunile nu au niciun fel de substanță și niciun fel de suport.

Propunerea mea: trimiterea art. 62 la comisie, pentru a se stabili o procedură care să nu ne facă de râs pe noi, ca parlamentari.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Punctul de vedere al comisiei.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Comisia nu este de acord cu retrimiterea, în schimb este de acord, dacă este considerată oportună, cu eliminarea art. 62 și rămânerea pe dreptul comun. Cred că nu mai este nicio problemă în acest sens.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu sunt de acord cu soluțiile pragmatice și îndrept ce se mai poate îndrepta. Ați văzut că la contravenții am făcut acest lucru. Dar aici, care drept comun? Pentru că sunt infracțiuni speciale, neprevăzute în Codul penal. N-avem ce face, îmi pare rău, nu este o soluție.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ujeniuc, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este adevărat că aceste infracțiuni prevăzute în proiectul de lege în discuție nu sunt prevăzute în Codul penal, ci în această lege specială. Nu este obligatoriu, sub nicio formă, și mă surprinde susținerea domnului Bolcaș ca, din punct de vedere procedural, să instituim reguli speciale. Și dacă legiuitorul n-a vrut să instituie o lege specială, este simplu, cineva din sală spunea că este foarte simplu - domnul Voicu, pare-mi-se - se apelează la regulile procesuale de drept comun.

Voci din sală:

Care?

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Din procedura penală, domnule. Mi se pare absolut fără niciun fel de temei inserarea în proiectul de lege cu adevărat și se impune eliminarea textului potrivit căruia "acțiunea penală se pune în mișcare - cum spuneai acolo, în proiect - din oficiu".

În Codul penal se arată expres numai infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă. Per a contrario, unde nu este un semn de prevedere, acțiunea penală se pune din oficiu.

Este problemă de teorie a dreptului penal și mai ales a procesualului penal și cred că este treaba specialiștilor care mai practică această meserie de penaliști și la bară și în instanță. cred că este foarte clar - domnule Bolcaș, cu părere de rău - orice intervenție pe această temă mi se pare că duce în alt domeniu, al discuțiilor de școală, de facultate ș.a.m.d.

Eu cred că eliminarea este cea mai bună modalitate de a scăpa de acest articol absolut inutil.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton; ați renunțat.

Bun, înțeleg că este o propunere de eliminare, mai întâi, a acestui art. 62.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art. 62. Vă rog să votați.

Mulțumesc. 205 voturi pentru, din 231; retrimiterea rămâne fără obiect.

Video in format Real Media

Punctul 80. Adoptat.

Punctul 81. Adoptat.

Punctul 82. Adoptat.

Punctul 83. Adoptat.

Punctul 84. Adoptat.

Punctul 85. Domnul deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Punctul 85; la art. 67 se încearcă să se facă o sinteză a procedurilor contestațiilor care se pot face în această materie electorală. Că sinteza este șchioapă, o demonstrează faptul că acest articol este în totală contradicție cu proceduri distincte, cuprinse în corpul legii la diverse articole. Nu vă răpesc timpul cu aceasta, o să vedeți ce haos o să se nască. dar alin.(2) este formulat greșit: "Împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit legii nu există cale de atac." Dacă este o hotărâre în a doua instanță, asta vroia să se spună, împotrivă căreia nu există cale de atac, însemnează că aceste hotărâri sunt definitive și irevocabile, așa cum se prevede în anumite articole.

Formularea oricum este șchioapă din punct de vedere juridic, propun eliminarea, să scăpăm și de rușinea asta.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

De acord cu eliminarea, comisia înțeleg.

Domnul deputat Ujeniuc, vă rog, pe tema asta.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Ujeniuc:

După câte am observat, în alin.(1) nu se vorbește despre caracterul definitiv și irevocabil al hotărârii pronunțate de judecătorie, de instanță, de aceea, cred că trebuie să existe această precizare, că hotărârile date de instanță sunt definitive și irevocabile. Pentru că alin.(1) nu prevede acest lucru. Și atunci ce facem? O lăsăm în aer și o lăsăm supusă căilor de atac. Cred că este corect să rămână așa cum este, dar cu rugămintea să se ia seama de faptul că și eu subscriu la ce spunea domnul Bolcaș mai devreme, și anume că redactarea alin.(2) trebuie să sune sec și precis: "Hotărârile pronunțate de instanță în cazurile de mai sus sunt definitive și irevocabile."

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Adam:

Se face o confuzie între executoriu și definitiv.

Hotărârea trebuie să fie executorie, ca să se treacă la executarea ei, și nu putem elimina calea de atac. Este exclusă o astfel de teză. Și atunci, să nu ne jucăm cu vorbele. Hotărârea trebuie să fie executorie, urmând ca ea să-și urmeze calea de atac după dreptul comun, adică recursul.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton.

Video in format Real Media

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Stimați colegi,

E foarte interesant să facem discuții pe marginea unor probleme juridice dar, dacă dorim să le facem, atunci ar trebui să citim întreaga lege. Știți că nu în acest capitol, unde sunt doar câteva elemente scrise în legătură cu aplicarea legii, se regăsește în ce situație, ce se întâmplă, cum se fac contestările, față de contestare cum se atacă, unde se atacă, unde se poate ataca acea decizie a Curții.

Evident, este o situație specifică, unde necesită o celeritate. Despre această celeritate este vorba în aceste articole, pentru că celelalte prevederi le găsiți separat la fiecare fază, începând de la candidaturi până la terminarea proceselor-verbale. Și la fiecare fază este prevăzută procedura.

Deci, citiți-le dacă doriți și pe urmă să veniți cu alte propuneri de amendare.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că propuneți menținerea.

Supun votului dumneavoastră mai întâi propunerea de eliminare a alin.(2).

Domnul Manta.

Video in format Real Media

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte, stimați colegi, soluția este foarte simplă. Într-adevăr, e nevoie de celeritate și de o procedură care să fie rapidă și urgentă. Dar acest deziderat este realizat în art.1, care spune că este vorba de proceduri, de reguli stabilite pentru ordonanța prezidențială. Ea însăși presupune rapiditate și celeritate în judecată.

Așa că, din acest punct de vedere, nu pierdem nimic dacă eliminăm alin.(2) și rămâne procedura obișnuită prevăzută la alin.(1) care, repet, dă satisfacție dezideratului care ne interesează.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin.2).

Vă rog să votați propunerea de eliminare a alin.(2).

Nu s-a adoptat. 104 voturi pentru, din 239.

Video in format Real Media

Mai avem alte propuneri? Nu mai avem alte propuneri.

Mai aveți altă propunere, domnule Bolcaș? Propunerea de completare definitivă și irevocabilă.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă propun retrimiterea articolului la comisie. Să mai discute și juriștii puțin treaba asta.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule Bolcaș.

În baza art.109, nu-l retrimit la comisie.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Propunerea a fost adresată plenului. Vă rog s-o supuneți la vot.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Invocați articolul atunci, dacă vreți, pentru că altfel nu supun la vot, dacă nu aveți articol.

Nu aveți articol, cum bine se știe. Plenul votează numai retrimiterea proiectului în întregime la comisie, nu a unui articol.

Supun votului dumneavoastră pct.85, așa cum este formulat de comisie.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

S-a adoptat. 209 voturi pentru din 240.

Video in format Real Media

Pct. 86? Adoptat.

Pct. 87? Adoptat.

Pct. 88? Adoptat.

Pct. 89? Adoptat.

Pct. 90? Adoptat.

Pct. 91?

Domnule Bolcaș, vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi, suntem pe punctul de a înfăptui minunea Monica Macovei, de data aceasta. Suntem singura țară din lume care avem două Coduri penale. Dar nu ne-a ajuns.

Acum trebuie să avem și două legi electorale. Acesta este sensul articolului. Pentru că vom avea această lege, pe care cu multă veselie și voioșie o veți vota și vom avea în vigoare părți din Legea nr.373/2004 intitulată la fel, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Asta vrem?

Problema este următoarea: este problema Autorității Electorale Permanente. Ea a fost înființată prin Legea nr.286/2003, fiind introdusă în corpul acestei legi, care a modificat Legea nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Printr-o nefericită inspirație, constituirea unui organism, poate util, dar care până acum și-a dovedit totala inutilitate, a fost introdus în corpul unei legi de proceduri electorale.

Greșeala a fost perpetuată de Legea nr.373/2004 și la ora actuală în corpul acestei legi noi se vorbește de Autoritatea Electorală Permanentă, fără ca ea să fie constituită pe această lege. Și atunci s-a simțit nevoia ca să păstrăm două legi electorale, ceea ce, din punctul de vedere al sistematizării juridice, este o bizarerie mai mare decât însăși problema votului uninominal.

Evident că singura posibilitate juridică corectă, și ați fi aflat-o dacă ați fi consultat Consiliul Superior al Magistraturii, pe care văd că Guvernul îl disprețuiește și-și numește propriii specialiști în materie de drept și pe care văd că și Parlamentul a început să-l disprețuiască, deși-i cere să garanteze independența justiției, singura soluție ar fi fost ca și în corpul acestei legi articolele privind existența Autorității Electorale Permanente ca instituție a statului, cu structură, cu organizare și funcționare, să fie pur și simplu reproduse.

În aceste condiții, eu propun înlocuirea art.73 ca dispoziție finală cu art.26 și 29 din Legea nr.373. Evident, dacă există două Coduri penale, hai să intrăm la concurență și cu două legi electorale.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Ambele soluții rezolvă practic același lucru. Nu cred că este o problemă nici dacă rămâne articolul inițial, nu cred că e o problemă nici dacă se introduc cele patru articole referitoare la Autoritatea Electorală Permanentă. Atunci ar trebui de redenumit un capitol nou... Mai degrabă rămânem pe varianta inițială.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș. Vă rog.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Păi, stimați colegi, eu practic nu mai pot să spun nimic. Dacă două soluții juridice absolut opuse pentru președintele acestei comisii înseamnă același lucru, vă dați seama ce proiect de lege o să votați?

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, comisia, concluzia?

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am ajuns la un consens, și anume de a introduce înainte de Capitolul "Dispoziții finale și tranzitorii" un capitol, cât o fi la număr, cu cele patru articole, care se numește Capitolul "Autoritatea Electorală Permanentă" și se renumerotează tot, de la "Dispoziții finale", pentru că trebuie înainte de "Dispoziții finale", evident.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Soluția este corectă. Vă rog să-l redactați și să-l distribuiți deputaților, ca să votăm în cunoștință de cauză.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertați-mă, o să vă rog să mai ziceți o dată la microfon, pentru că nu s-a auzit până la prezidiu.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Soluția este corectă. Pentru a putea vota un capitol nou, el trebuie redactat și distribuit deputaților, ca să știm ce votăm; în cunoștință de cauză.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia va lucra și ne va distribui aceste articole câtă vreme dezbatem următoarele capitole și amendamente.

Comisia, vă rog să pregătiți acele articole, ca să le puteți comunica.

Pct. 92 - Lista de circumscripții.

Obiecții, observații?

Adoptat.

Amendamentele respinse.

Amendamentul respins de la punctul 8, dacă se susține?

Punctul 8 din Anexa cu amendamente respinse. Dar, numai dacă doriți, domnule Ponta... Nu de alta, dar așteptați de la ora 10!

Video in format Real Media

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să vă felicit. A fost o tactică bună. De la 10,00 ne tot pregătiți să susținem alegerea președinților de consilii județene prin vot uninominal. V-ați bazat pe faptul că o să obosim, că o să ne epuizăm. Am obosit, ne-am epuizat, dar tot susținem acest amendament.

Și, pe principiul că, dacă tot astăzi, 4 martie 2008, facem un cutremur în sistemul electoral românesc, haideți să-l facem până la capăt.

În primul rând, Partidul Social Democrat a susținut, alături de celelalte partide la un moment dat, ideea de a alege președintele consiliului județean nu prin votul consilierilor, ci prin votul electoratului din județul în care se află acel consiliu. A fost o inițiativă a Uniunii Consiliilor Județene, în care fac parte președinții nu numai de la P.S.D., ci de la toate celelalte partide și, până să se facă calcule electorale, unele mai meschine, altele mai puțin meschine, toată lumea a fost de acord cu această inițiativă.

Ulterior, cum s-a mai întâmplat și în alte situații, unele partide s-au răzgândit, dar poate le mai răzgândim o dată astăzi...

De ce susținem păstrarea în lege a alegerii președinților de consilii județene prin vot uninominal? În primul rând, prin coerența de alegere a diverselor structuri. Alegem președintele României prin vot direct, alegem senatorii și deputații, sperăm de astăzi încolo, prin vot uninominal, alegem primarul prin vot uninominal. E foarte greu de susținut de ce nu sunteți de acord să avem și președintele consiliului județean ales de oamenii din județul respectiv.

În al doilea rând, pentru că vrem să fim serioși, și când spun "serioși" mă refer în primul și în primul rând la colegii liberali și la colegii de la UDMR. Vă reamintesc, Guvernul PNL-UDMR și-a asumat răspunderea pe un text în care alegerea președinților de consilii județene era prevăzută expres. Asta s-a întâmplat acum câteva luni. Faptul că v-ați răzgândit între timp poate o să ni-l explicați mai bine și poate vă mai răzgândiți o dată, pentru că, să nu mai susțineți acum un text esențial pe care Guvernul și-a asumat răspunderea - și bănuiesc că Guvernul e al PNL-ului, nu e doar al domnului Nicolăescu sau al domnului Tăriceanu, ci al PNL-lui și al UDMR-ului - mi se pare o probă de inconsecvență, care ne pune pe toți într-o situație ridicolă.

În al treilea rând, e vorba de legitimitatea președintelui de consiliu județean. Am vorbit la deputați, la senatori că avem nevoie de legitimitatea votului, de a nu ne ascunde după liste sau pe anumite liste. Cred că președintele de consiliu județean - și credem - trebuie să aibă legitimitatea votului.

Vreau să vă dau un exemplu - și colegii mei din județul Gorj îl cunosc foarte bine: în 2004, Partidul Social Democrat a obținut în județ 40% din voturi. A avut 16 consilieri din 33. Ceilalți 17, fiind pe atunci bunii prieteni PNL, PD și PRM s-au întâlnit la mănăstirea Tismana și au jurat la odăjdii că vor vota împotriva PSD-ului, deși PSD-ul câștigase alegerile.

Din fericire, jurămintele PNL, PD și Partidului România Mare, chiar și făcute la Tismana, nu se țin și am reușit să avem președinte de consiliu județean, așa cum votaseră oamenii. Dar, aș dori ca, de data aceasta, să avem câștigătorul anunțat duminică seară, nu după ce ies din mănăstire peneliștii sau pediștii sau peremiștii.

În al patrulea rând, aș vrea să respectăm voința electoratului și fac apel la parlamentarii, la deputații din Vâlcea, din Prahova, din Vaslui, acolo unde președinți de consilii județene reprezintă partide care au avut 5%, 6%, 7% și nu reprezintă nici partidul care a câștigat alegerile, nici partidul care eventual a fost pe locul doi.

Am încercat să înțeleg și eventual să fiu de acord, dacă era cazul, cu argumentele, contra-argumentele câtorva dintre colegii mei. În primul rând, s-a vorbit de neconstituționalitate. Întâi au spus cei de la PD că e neconstituțional, între timp au calculat bine și au constatat că nu e neconstituțional. Acum, liberalii, care și-au asumat răspunderea, spun că e neconstituțional.

Dați-mi voie să vă citesc art.102 din Constituție, alin.2): "Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii". Dumneavoastră sunteți deputați, eu sunt deputat, putem face o lege. Nu există nici o interdicție în Constituție. Ba, dimpotrivă, ne arată că prin lege putem spune cum alegem consiliul județean și implicit pe președintele acestuia.

Am auzit o altă problemă și am auzit-o din nou din partea colegilor liberali. Le e frică că președintele Traian Băsescu va ataca la Curtea Constituțională. Păi, haideți să vedem atunci ce mai facem de frica președintelui?

Dar îmi amintesc că pe legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea și împotriva căreia noi nu am făcut - nici un grup - moțiune de cenzură, ajunsă la președintele României, a fost contestată la Curtea Constituțională, dar nu pe aceste prevederi. Știți dumneavoastră, liberalii, mai bine ce gândește președintele Traian Băsescu? În ultimii trei ani și jumătate s-a dovedit că nu; dar, poate, între timp...

Am mai auzit un argument de data asta din partea unor foarte buni prieteni ai noștri, ai tuturor, din presă, că o să facem baroni locali. Păi, vă reamintesc că sintagma "baron local" există de 10 ani, cu voturi pe liste. Singura șansă să scăpăm de această sintagmă - nu noi, neapărat, ci cei din teritoriu - este să aibă votul oamenilor.

Și în ultimul rând - și vreau să fim cinstiți - să spunem oamenilor cine de ce susține alegerea președinților de consilii județene, cine este împotrivă și de ce. Noi o susținem pentru că, bineînțeles, ca tot sistemul de vot uninominal, partidele puternice, cu personalități puternice, au șanse să câștige. Că va fi PSD-ul, că va fi PD-L-ul, nimic nu împiedică Partidul Național Liberal sau Partidul Conservator să-și găsească oameni puternici în teritoriu, care să obțină voturi.

Înțeleg și următorul lucru. Unii sunt la guvernare - PNL-ul - și au puterea guvernării (și financiară și de toate tipurile). Ceilalți au Parchetul și foarte mulți bani. La mine în județ, șeful PD-ului, domnul Manțoc, e mai bogat decât jumătate din Parlament. Aveți o problemă cu alegerea votului nominal pentru ca, după ce se votează consiliul județean, să înceapă presiunile, cumpărarea de voturi, dosare, aranjamente? Vreți iar să fie președintele ales la o cafenea, la o întâlnire între niște lideri care au mai mulți sau mai puțini bani?

Haideți să dăm dreptul oamenilor să-și aleagă președintele de consiliu județean, haideți să dăm dreptul partidelor puternice și serioase - și de-asta noi susținem acest amendament - să-și pună oameni puternici să candideze și haideți, dacă putem, în 2008 să facem mai puține aranjamente de culise, jurăminte la Tismana și alte lucruri de acest gen și să-i lăsăm pe oameni să aleagă ceea ce ei vor.

Vă mulțumesc în primul rând că m-ați ascultat, sunt convins că v-a făcut plăcere, în al doilea rând pentru că mă aștept ca Partidul Democrat, după ce și-a recalculat problemele de constituționalitate, să înțeleagă că e în interesul clasei politice să votăm președinții de consilii județene, iar Partidul Național Liberal, chiar și cu 10%, va găsi, sper pentru ei, un om sau doi care să poată să câștige niște alegeri și nu va trebui să apeleze la resursele financiare și de alt tip pe care le aveți din abundență.

Vă mulțumesc și sper să votați toate aceste amendamente.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții pe aceste teme?

Domnul deputat Manta, domnul deputat Ujeniuc, domnul deputat Bolcaș, domnul deputat Moisoiu, domnul deputat Márton. Mai notăm...

Video in format Real Media

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rațională și pertinentă propunerea domnului deputat Ponta și în principiu nu ai cum să nu fii de acord cu ea. Într-adevăr, președintele consiliului județean a fost ales de 18 ani prin jocuri de culise. Nu întotdeauna prin corespondență cu realitatea votului. Sigur, au fost jocuri de glezne și la Gorj. Și PNL-ul a făcut și PSD-ul și PD-ul. Nu numai PNL-ul și PD-ul, pentru că știți bine cum a ajuns în '96 Mischie președintele consiliului județean.

Așadar, toate partidele au fost implicate în aceste jocuri politice și din acest punct de vedere este normal, este firesc să legiferăm ca șeful administrației publice județene să fie rezultatul votului popular. Este mai normal aproape decât pentru un parlamentar ca oamenii să-și aleagă pe cel ce conduce administrația publică județeană.

Nu împărtășesc, de asemenea, nici contra-argumentul că eventual această prevedere este neconstituțională. Constituția cred că nu interzice expres alegerea președintelui consiliului județean prin vot uninominal. Și nici nu cred că există - e o părere personală - riscul ca textul din acest motiv să fie declarat neconstituțional, dar... Există un "dar".

Stimați colegi, până acum, de 5 ore și de vreo câteva luni bune Comisia de Cod electoral, pe care am mandatat-o să vină cu acest proiect de lege - și le mulțumim, s-a realizat un consens, un proiect logic, rațional - a vorbit, iată, și discuțiile noastre, de alegerea deputaților și senatorilor. Nu s-a vorbit deloc până acum de alegerile locale. Deci, nu e domeniul. Întru-totul de acord, până la urmă tot noi facem legile. Veniți cu un proiect rapid, îl discutăm și adevăr este, este normal, firesc, președintele consiliului județean, indiferent de poziția politică pe care o avem sau interesele partizane, subiective uneori, pe care le putem avea, aceasta trebuie să fie realitatea politică. El trebuie să fie rezultatul votului popular.

Dar nu aici trebuie să statuăm această regulă, ci în legea specială, Legea administrației publice locale, Legea alegerilor locale.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că mi-a venit și mie rândul să-i dau într-un fel dreptate colegului Victor Ponta, dar numai în ceea ce privește unele probleme de principiu pe care le-a expus aici, legate de dorința noastră, a fiecăruia, cel puțin declarată, ca alegerea președintelui consiliului județean să se facă în condiții care să relaxeze opinia publică, să relaxeze masele de alegători, în sensul că s-ar putea constata, din fericire, e un ideal, că, iată, jocurile de culise au dispărut și că voința electoratului este aceea care decide persoana care să conducă un consiliu județean.

Așa ar fi, pentru că eu am exemplul de la Giurgiu de acum patru ani, când prin trădare PSD-ul a reușit, atrăgând doi membri ai PD-ului, cumpărându-i și aceștia vânzând fără rușine voturile lor, a determinat ocuparea de către un membru marcant al PSD din Giurgiu fotoliul...

O voce din sală:

Cei de la PD au acceptat să fie cumpărați?

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Nu știu. Mă miră și pe mine.

Ce se întâmplă însă ține de niște dispoziții constituționale, pentru că aici cineva spunea (parcă domnul Ponta) că e neconstituțională, cineva pe urmă și-a retras punctul de vedere, a revenit asupra primului punct de vedere... Eu cred că ar trebui să tratăm mult mai onest, mai cinstit această problemă a constituționalității acestui amendament, și anume: avem art.121 și 122 din Constituție, care dă loc unei analize extrem, dacă vreți, de succinte, dar precise legate de caracterul acestor autorități ale administrației publice locale.

E art.121 care în alin.1) denumește ca autorități ale administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe consiliile locale alese și primarii aleși în condițiile legii. Deci, iată că se denumesc cele două autorități administrative la nivel de comune și orașe.

Vine rândul consiliului județean să fie de asemenea tratat ca atare, ca fiind autoritatea administrației locale pentru coordonarea activităților din județ. Nu se pomenește nimic de președintele consiliului județean. M-a surprins susținerea domnului Ponta cum că, iată, alin.(2) lasă loc ideii că președintele consiliului județean poate fi ales prin vot uninominal, făcând apel dumnealui la alin.(2) care spune că "consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii".

Păi, dacă Constituția ar fi vrut să introducă în rândul autorităților administrative publice locale președintele consiliului județean, ar fi făcut-o in terminis și l-ar fi băgat în categoria celor care sunt aleși ca atare prin vot uninominal. Adică, domnule Ponta, nu se glumește cu așa ceva, pentru că eu vă spun tuturor, mie mi-e indiferent. Poate că îmi convine votul uninominal, de ce să n-o spun? Dar totdeauna discutăm dintr-un unghi de vedere sau altul, uitând că, de fapt, suntem Parlamentul României și avem prima datorie de a ne subsuma toate interesele unui interes cel puțin la vedere, să dăm legi care se ancorează în principiile constituționale.

Ce vom spune - pentru că eu vă spun, condiția mea fermă e ca jurist, încă o dată, mărturisită fiindu-mi dorința, ca și președintele să fie ales prin vot uninominal - dar iată că vine momentul în care va trebui să ne trezim în fața unei situații care este foarte ușor de presupus. Atacată la Curtea Constituțională de nu știu cine, această modificare a legii ar suferi teribil prin aceea că această Curte Constituțională nu are alt verdict decât de constatare a neconstituționalității.

Dar, peste toate acestea, a venit colegul și eu doar într-o frază vreau să marchez ceea ce dumnealui a spus mai înainte, că, realmente, iată cum ne scărpinăm după ureche. Venim într-un proiect de lege privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și vorbim de cu totul altceva. Vorbim despre tratări legale din alte legi, cum ar fi Legea nr.215 sau Legea nr.67.

Unde, Dumnezeu, ne ducem cu gândul când vedem atâta talmeș-balmeș? Nu e suficient atâta talmeș-balmeș în sistemul nostru legislativ? S-o mai facem și pe asta? Vă asigur, din tot sufletul vă rog să mă credeți, că nu fac parti-pris cu nici un fel de partid, cu nici un fel de interes de partid. Este tot ce vă spun, izvorăște din credința mea că avem în primul rând, datoria minimă să dovedim că putem fi și serioși în momentele cheie. Este vorba de votul uninominal, nu este vorba de alegerea președintelui, este vorba de Senat și de Cameră, nu le amestecăm. să facem încă o dată dovada, parcă ar mai fi nevoie, că suntem neserioși?

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Lucian Bolcaș, vă rog. Și se pregătește domnul deputat Moisoiu.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție acest amendament al Partidului Social Democrat și evident că am urmărit în principal argumentarea. Asta ne interesează.

Nu vreau să mă refer la fiecare argument în parte, dar esența este una singură. E vorba de o argumentare, în primul rând, cu caracter politic, dacă vreți, și pragmatic, reprezentând interesele acestui partid și reprezentându-le bine, dar nu este o interpretare instituțională.

S-a persiflat ideea neconstituționalității, s-a susținut ideea neconstituționalității. Eu pornesc de la ideea că textele constituționale sunt pentru oameni normali. Și, în aceste condiții, trebuie să le interpretăm într-o normalitate, nu într-o puerilitate sau într-o desuetudine.

Greșeala pornește de la Curtea Constituțională, care, în ultima decizie privind cazul Monica Macovei, a avut o expresie și un punct de vedere absolut nefericit și primitiv, când a spus: "în interpretarea literară a textului constituțional". Păi, oricine a depășit anul I de drept la facultate știe că interpretarea literară este cea mai simplistă interpretare a unui text de lege.

De multe ori, ca să ridicăm nivelul discuției totuși, ea îți creează numai aparența a ceea ce semantica îți induce. Interpretările raționale și sistemice sunt interpretările fundamentale în drept. Și, atunci, ideea că această creație este neconstituțională, apare evidentă.

Într-o interpretare literară, ce ne-a fost înfățișată aici, consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii. Așa e, deci putem să facem orice lege ne dă prin cap, putem, în aceste condiții, chiar să înlăturăm consiliul județean. Ei, nu putem. Nu putem pentru că există un sistem al administrației publice locale, un sistem instituțional. Acest sistem instituțional se compune din consilii, pe diverse niveluri, din primari, din prefecți, enumerarea constituțională este limitativă, dar președintele consiliului județean nu capătă o figură instituțională distinctă ca lui să i se confere un vot uninominal. Președintele României, oricine ar fi el, este o instituție. Președintele Camerei Deputaților, și știm cine este el, este tot o instituție, chiar dacă îi place sau nu-i place.

Pentru că, vă aduc aminte acum cât ne-am bătut noi la Regulamentul Camerei Deputaților pe ideea că președintele este sau nu membru în Biroul permanent. Mutandis mutandum, hai să punem problema și la acești președinți ai consiliilor județene.

A crea o figură instituțională pentru administrația locală, alta decât cea prevăzută de Constituție, este neconstituțional. Categoric. Și oricine semnează o sesizare în legătură cu această neconstituționalitate, să fie sigur că are semnătura mea. De la președintele României până la ultimul deputat. Pentru că este bine ca anumite principii să ni le apărăm în continuare.

Pe urmă, ajungem la problema ridicolă. Presupunem că nu-i neconstituțională. Presupunem că este chiar necesară. Dar mă întreb și eu ca proasta satului, ce are cu prefectura? Ce are cu această lege care privește alegerea Camerei Deputaților și Senatului?

Vă aduceți aminte că am protestat împotriva folosirii comparației să fie aleși parlamentarii ca primarii. Acum, băgăm alegerea președinților consiliilor județene în aceeași lege cu alegerea parlamentarilor și o să vină o zi când n-o să mai știm unii de alții, cine suntem. Suntem slugă la primar sau la președintele consiliului județean?

Domnul profesor Stanciu spune o realitate. Vorbește despre pensionari.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să scurtați un pic, domnule deputat.

Video in format Real Media

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și am scurtat. Vreau să vă spun că eu oricum și în orice condiții îmi respect vârsta și vă respect și pe dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, deocamdată.

Domnule Tudor, sunteți mult mai încolo și doamna Anca Petrescu... sunt foarte multe intervenții, stimați colegi. Le-am notat pe toate. Dumneavoastră sunteți după domnul Marton, după cum vă e locul. (Către domnul Anghel Stanciu.)

Rugămintea este să sintetizăm ușurel, dacă nu, probabil vom face și ședință de noapte.

Video in format Real Media

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu sunt jurist. Subliniez aceasta, pentru că vreau să discut pe o altă ordine, într-un alt mod de a gândi. Nu am nici calitatea de a mă exprima suficient de clar. Sper, însă, ca punându-vă în față sufletul, dumneavoastră poate veți înțelege sau unii dintre dumneavoastră vor înțelege cam ce anume aș dori să spun.

Prin declarațiile politice pe care le-am făcut în diverse cazuri, v-am atras atenția de fiecare dată că sunt de la Mureș, că sunt din Târgu-Mureș, că în acest județ, ca și în celelalte alăturate, există o problemă etnică.

Vreți, nu vreți, trebuie acest lucru să-l recunoașteți. Dacă problemă etnică nu este la Vaslui, dacă problemă etnică nu este la Iași, dacă problemă etnică nu este la Gorj sau nu este la Constanța, pentru că acolo minoritățile sau unii minoritari, la care știți foarte bine că mă adresez și cu care am avut veșnic probleme și care sunt la Mureș, acum vorbesc de minoritatea maghiară și nu am treabă cu maghiarul. Doamne ferește, nu cu ei e problema. E vorba cu cel care îl conduce. Și acesta este aici, acolo și aici. Deci, UDMR-ul.

Această existență a UDMR-ului face ca în clipa de față, toate partidele românești de la Târgu-Mureș să se adune împreună, pentru ca să facă o alianță incredibilă, deci PNL, PD-L, PSD, PC, PRM, PNȚCD, PIN-ul chiar, să se adune pentru ca să depună un singur candidat, dar acesta să fie un candidat român și care, în acest fel, să facă față domnului actual ministru, de fapt, obuzul greu al UDMR-ului, domnului Laszlo Borbely care vrea să candideze. Deci, există totuși o problemă etnică, o problemă unde trebuie să ne coalizăm. Pentru ce? Că nu am nimic cu ei. Pentru că e vorba de Transilvania. Pentru că este vorba de acest Ținut Secuiesc, pentru că este vorba de această fâșie de pământ care se caută să se dezlipească și să se aducă la perioade de acum 60-70 de ani de zile.

Și probabil că în clipa de față a început să se înțeleagă cam unde vreau să bat cu această problemă. E vorba de alegerea președintelui consiliului județean. Dacă la Târgu-Mureș sau dacă în județul Mureș și în anul 2000 și în 2004 s-a ales, în mod indirect, așa cum a fost până acum, s-a ales președinte al Consiliului județean un maghiar, aceasta dovedește sau se datorează faptului înțelegerii care a existat între PSD și UDMR și în care PSD-ul a cedat de bunăvoie postul de președinte, pentru ca să obțină două posturi de vicepreședinte. Așa s-a scris istoria Mureșului.

Noi, ceilalți consilieri județeni, la momentele respective i-am ridicat în picioare pe consilierii județeni ai PSD-ului ca să accepte să fie votat președintele consiliului județean, să fie trecut pe buletinul de vot și în 2000 și în 2004. De fiecare dată, spre rușinea lor, toți aceștia au ...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați, domnule deputat.

Video in format Real Media

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, da, e legată, domnule președinte.... Aceștia au refuzat...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat, pentru că s-au epuizat minutele...

Video in format Real Media

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu-i nimica, încă nu e seară.

Și, în același timp, au fost de acord să fie vicepreședinți. Și acum mă întorc înapoi. Va să zică, în clipa de față, ce dorim? Dorim ca și câteva județe din Ardeal, care nu contează că sunt acolo, să aibă președinți de consilii județene maghiari, nu? Păi, hai să vedem. Bihorul cu 26% maghiari și adunate toate voturile într-o singură urnă, în condițiile pe care le știți și în condițiile unei propagande iredentiste de tipul celor despre care chiar astăzi de dimineață a prezentat aici un material domnul deputat Stan, are toată șansa să se alăture și să aibă un președinte de consiliu județean care pe urmă, bineînțeles, să facă să înflorească aceste culori: roșu, alb, verde.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați. Vi s-a terminat timpul de intervenție.

Video in format Real Media

Domnul Adrian Moisoiu:

Covasna, nu vorbesc, Harghita, nu vorbesc, Mureșul, nu vorbesc, cu 40% și dacă mai adăugăm la treaba aceasta și Satu-Mare și perspectiva că, eventual, ar putea să fie Sălajul, stați dumneavoastră și stabiliți din acest punct de vedere ce înseamnă.

Și doresc și cu asta închei, domnule președinte, știu că vă face plăcere, dar nu are importanță. Astăzi m-a durut sufletul de ceea ce am auzit și ceea ce am văzut aici. Au fost tot timpul fel de fel de declarații demagogice, declarații chiar și a unor foști colegi de-ai mei de partid, care acum un an sau un an și jumătate spuneau într-un fel, iar astăzi, fiind la alt partid, spun cu totul pe dos și care, de fapt, dovedește un lucru, că nu ne doare ce se întâmplă în țară. Aici e partea proastă. Ci ne interesează numai niște interese personale, ne interesează numai o anumită imagine și, dacă vreți, spun ceva și cu asta am încheiat, este faptul că mă doare că Parlamentul a ajuns să fie supus și condus de către societatea civilă. Acesta este adevărul.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Munteanu.

Video in format Real Media

Domnul Ioan Munteanu:

Pe procedură, domnule președinte.

Am rugămintea să supuneți la vot să sistăm înscrierea la aceste dezbateri, declarații politice, pentru că oricum votul este clarificat, cred că la fiecare grup parlamentar.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Avem deja încă 4 înscrieri la cuvânt. Propunerea mea este ca să sistăm dezbaterile după ce aceste patru persoane care sunt deja înscrise vor vorbi. (Vociferări.)

Supun votului dumneavoastră propunerea de sistare a dezbaterilor, după cei 4 vorbitori.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Video in format Real Media

Domnul deputat Arpad Marton.

Video in format Real Media

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe scurt, noi chiar, antevorbitorul meu a demonstrat, suntem chiar interesați de această amendare a legii și chiar ne interesează și cred că trebuie să facem o regândire a întregii structuri instituționale din România ca să avem o similitudine cu cele din Uniunea Europeană.

Deci, o descentralizare reală, unde autoritățile publice locale au atribuțiuni clare și tot ceea ce ține de comunitatea respectivă, să fie decis la nivelul acelei comunități, să avem un executiv atât la nivel local, cât și județean și de ce nu, și regional, așa cum a propus domnul Ponta în comisie.

Mi-a părut rău că nu a pomenit și de alegerea președinților consiliilor regionale, mult așteptăm și această decizie, evident, cu alte regiuni de dezvoltare mai bine gândite. Dar, totul trebuie făcut chibzuit și într-un sistem.

Noi am fost de acord când ne-ați întrebat atunci și am acceptat acea asumare care a ținut într-adevăr, a avut această prevedere legată de președinție. V-am spus de ce. Pentru că teoretic, ideatic, suntem de acord. Pentru că, într-adevăr, și noi avem niște interese care coincid cu aceste interese și noi credem că mișcarea unor reprezentanți ai unor partide după alegeri nu dă bine.

Cu toate acestea, noi am crezut că după ce intră în vigoare acel proiect de lege, până la alegerile locale, mai avem un timp în care să facem o asamblare a acestor prevederi sumare, cu o instituție clară a ceea ce înseamnă un consiliu județean.

Ați amintit despre instituția primarului, instituția președintelui României, a deputaților și senatorilor, toți votați uninominal și de ce n-am vota și președintele consiliului județean uninominal? Vă pot spune altfel. Avem instituție în stat, al doilea om după președintele României, este președintele Senatului. De ce nu l-am vota uninominal? Hai să punem în această lege și alegerea președintelui Senatului uninominal.

Mai mult, dumneavoastră propuneți ca președintele ales uninominal al consiliului județean să conducă ședințele consiliului județean și să aibă drept de vot în consiliul județean. Ei, primarul nu are. Nici drept de vot și nici nu conduce.

Președintele României nu conduce Camera Deputaților, ci doar ședințele Guvernului, dacă este acolo. Dar, nu are drept de vot nici în Camera Deputaților, nici în Senat. Deci, vedeți că dacă mergem pe niște similitudini, cam șchioapătă această instituție.

Eu nu cred că faptul de a vota uninominal președintele consiliului județean este neconstituțional, nu cred, dar vă spun sincer, niciodată nu am crezut că o Curte Constituțională poate să dea o interpretare a votului direct pe care l-am citit în acea decizie, pentru care noi trebuie să dezbatem acest proiect de lege.

Și această argumentare, acceptată de Curte, a venit ca idee principală de la Președinția României și deci este...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să scurtați...

Video in format Real Media

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Am terminat. Este o autoritate foarte inventivă și de ce nu ar inventa și aici temeri de neconstituționalitate, poate n-o să aibă câștig de cauză, dar în mod sigur va tărăgăna aprobarea acestei legi. Deci eu, din aceste considerente, cred că nu e bine să introducem în acest proiect de lege aceste prevederi. hai să regândim întregul sistem al administrației și să facem o lege compactă pentru alegerea viitorilor consilieri locali, după aceea.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu.

Video in format Real Media

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

O să fiu scurt, deoarece câțiva colegi și-au adus aminte de regulamentul Camerei Deputaților, dezbaterile respective. Și nu aș vrea să mai fiu la fel de acceptat ca atunci.

Chestiunea este clară. Și domnul deputat Pantelimon Manta are dreptate. Și domnul Marton Arpad are dreptate, în sensul că ar trebui să ne așezăm și să facem un proiect de Lege privind alegerea consiliului județean nu, consilierilor locali, primarilor, președinților consiliilor județene.

Chestiunea care se pune este de oportunitate. Venim acum și alegem parlamentarii prin vot nominal, cel puțin declarativ toate formațiunile politice au spus că sprijină, cu excepția uneia singure, votul uninominal și acum când primele alegeri sunt cele locale, se cere găsirea unei modalități de amânare a alegerilor prin votul uninominal, deși știu câțiva colegi care propuseseră, în mod logic, ca alegerile și introducerea votului uninominal să înceapă de jos în sus, adică de la consilieri, da, consilierii județeni, președintele consiliului județean și apoi să ajungă la Parlament. Deci, să existe o anumită ierarhie.

Ei, acum se vrea de sus în jos. Și Guvernul, în înțelepciunea sa, și-a asumat răspunderea pe acest text pe care îl aveți în față. Curtea Constituțională, mai înțeleaptă decât Guvernul, a spus că e constituțional, pentru că nu a atacat. Deci, iată că cele două instituții, Guvernul și Curtea, ne-au sprijinit în a solicita ca pentru aceste viitoare alegeri, dumneavoastră să fiți deputați de cartier și președintele - primar de județ. Ce aveți împotrivă? Este normal și firesc să vă ocupați de problemele cetățenilor.

Ca atare, Partidul Social Democrat vă cere, dacă într-adevăr țineți la votul uninominal, să-l votați și pe acesta cum veți vota și sistemul care a fost adoptat. Și, în felul acesta, ne ducem toți și ne întoarcem toți la cetățeni. Și președintele consiliului județean, și deputații, și senatorii și primarii și o să vedem, într-adevăr, ceea ce se cere. Reforma clasei politice.

Ca tare, nu are sens să mai tergiversați, să solicitați altă lege. Modificăm titlul acestei legi și spunem: "Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și a președinților de consiliu județean" și am încheiat. Și cred că veți primi aplauze de la toți președinții de consilii județene care vă vor sprijini pe dumneavoastră în campania din toamnă de la alegerile de deputați.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Domnilor viitori deputați de cartier,

mă scuzați, n-am vrut, dar am zis să mai decongestionăm un pic atmosfera, că nu are rost să fim chiar așa de încrâncenați.

Eu am să încerc, domnule președinte, dar foarte pe scurt, să fac câteva precizări care sunt de natură a elimina câteva observații care ar fi putut la un moment dat să pară pertinente, mai ales că vin din partea unor eminenți juriști. Dar juriștii, mai ales când au vocația barei, încearcă de multe ori să apropie textul legii de interesul clientului sau interesul pe care îl apără.

În primul rând, în ceea ce privește titlul legii. Sigur, noi tratăm aici despre Legea alegerii deputatului și senatorului. Dar care este natura, substanța filozofică pentru care facem noi această modificare în substanță profundă a legii. Introducerea ideii votului uninominal. Iar legătura de unire, deci substanța alegerii, modificarea pe care o facem azi, filozofia, este votul uninominal. Ceea ce înseamnă, cu aceeași ocazie, că putem să discutăm și despre o altă alegere cu vot uninominal, cea pentru președinții consiliilor județene. Deci, nu este chiar așa de grav, pentru că există o legătură, nu este pur și simplu o parașutare într-o lege și în titlul legii a unei astfel de modificări.

În ceea ce privește natura constituțională, s-a invocat pe aici articolul 121, dar mai ales articolul 122. În primul rând, noi facem abstracție de un lucru care există și funcționează. Președinții consiliilor județene există. Ei funcționează. Problema exercitării funcției lor nu se pune în niciun fel în această lege, nu modificăm atribuții, nu-i transformăm în autorități, așa cum spune legea, ale administrației publice locale. Neschimbându-se natura constituțională a instituțiilor respective și nu se poate schimba natura constituțională a instituțiilor respective...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați, domnule deputat.

Video in format Real Media

Domnul Cristian Dumitrescu:

Imediat ...prin natura votului.

Adică dacă votul este uninominal, are alte puteri, dar are o altă reprezentativitate și o altă, cum să spun, legitimitate, dar nu-i schimbă funcționalitatea în structura ei constituțională, a instituției.

Din acest punct de vedere, cred că cele două observații, cum de altfel, dacă se va ajunge la această situație la Curtea Constituțională, nu sunt în măsură să justifice ca fiind neconstituționale aceste propuneri. Deci, atât am avut în intervenția mea, să nu ne temem de lucruri care nu există.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Video in format Real Media

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Acum puțin timp, acum câteva luni, se zvonea așa, despre o propunere legislativă cu privire la alegerea președintelui de către Parlament. Sigur, și din cauza personalității extraordinare pe care o avem în fruntea statului și a consecințelor respective, dar și pentru că mai multe medii politice și analiști politici au considerat că reprezentativitatea unei persoane alese în urma unor negocieri este superioară. La fel și în cazul președinților de consilii județene. Sigur că în urma unei înțelegeri politice între mai multe forțe politice reiese o reprezentativitate, o reprezentare a electoratului mult mai bună decât în cazul unei alegeri într-un singur tur.

Ca atare, noi, Partidul Conservator ne menținem poziția cu privire la alegerea în forma actuală a președintelui consiliului județean. Și în al doilea rând, este evident faptul subliniat de domnul deputat Ujeniuc și de alți colegi, cum că prezenta lege nu are absolut nimic de-a face cu alegerea președintelui consiliului județean. De ce nu?, puteam introduce pe ordinea de zi, mai bine zis în legea prezentă, alegerea președintelui. Tot cu ocazia acestei legi, dacă tot vroiam să facem spectacol.

Mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ultima intervenție, domnul Marcu Tudor.

Video in format Real Media

Domnul Marcu Tudor:

După cum vedeți, mă grăbesc ca să aveți timp să mai și puneți la vot. Eu mă aflu într-o situație dificilă. P.D.S.R.-ul a zis că dacă nu trece această propunere a lor, nu mai votează legea, și mie îmi place asta, dar mi se pare că întotdeauna vorbește ceva și face cu totul altceva P.D.S.R.-ul, sunt obișnuit de mult. Nu vă ofuscați că așa e. Știți foarte bine.

Dacă las să treacă asta e bine, că-mi permite s-o trag la Curtea Constituțională până se deșiră complet, pentru că e absolut neconstituțională, și iar îmi convine. Dar, pe de altă parte, cu această ocazie fac un apel, cei care vor să semneze pentru atacul..., indiferent de motiv, al acestei legi, deocamdată proiect de lege, la Curtea Constituțională să se ducă la Mircea Purceld și să semneze, pentru că nu trebuie să spună ce anume contestă. Știm noi, restul, să contestăm. Și mai avem destule. Dar nu vi le spun, că dacă vi le spuneam, le votați așa și ne tăiați macaroana.

Dar probabil așa ați și vrut, să ne dați mingea la fileu, ca să scăpați și voi de votul uninominal.

Domnilor,

am venit aici să susțin ceea ce spune art.122 din Constituție și pe care îl citiți puțin superficial, unii, sau nici nu îl știți, cei mai mulți. Acesta spune că "consiliul județean coordonează activitatea consiliilor orășenești și comunale." Deci, un consiliu coordonează activitățile altor consilii subordonate. Acest consiliu județean nu conduce județul, nici nu conduce, coordonează activitatea consiliilor comunale și orășenești.

Păi dacă nu conduce județul, cum să-i zic eu ăstuia președinte de județ? Dacă îl alege județul, îi zic președinte de județ? Îi schimb complet atributele, nu așa cum zicea Rădulescu că nu trebuie schimbat nimic. Păi dacă îl alege județul, nu mai conduce numai consiliile, ci conduce tot județul, adică e un fel de prefect.

Un singur caz cunosc în țara asta și prin toată lumea, dacă nu exagerez, în care cineva este președintele ales al țării, conduce țara.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați.

Video in format Real Media

Domnul Marcu Tudor:

Imediat am terminat. Nu vă grăbiți, că mai am ceva care o să vă placă.

Dacă un consiliu vrea să fie condus de cineva, își alege acel președinte. Astfel de asociație, asociația fotbaliștilor cu un picior mai scurt, asociația fotbaliștilor care iubesc câinii răi, sau știu eu ce alte minuni de asociații și consilii, și comisii, și de toate felurile, își aleg ei înșiși președinții. Altfel, domnule Bogdan, în loc să vă alegem noi aici, vă alegea sectorul 5, al lui Vanghelie, pentru că n-are nici o legătură cu Parlamentul, dar noi v-am ales pentru că conduceți lucrările acestui Parlament, așa cum președintele consiliului județean conduce lucrările consiliului, și nu ale județului. Deci, trebuie să fie ales de către consiliu. Dacă altfel judecați, să vă fie de bine, mă bucurați.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile pe acest articol.

Trecem la vot. Avem un amendament respins la pct.8 în anexa cu amendamente respinse. Este vorba despre introducerea practic a votului uninominal pentru președinții de consilii județene.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.8. Vă rog să votați.

132 de voturi din 245. Amendamentul a trecut.

Video in format Real Media

Amendamentul respins de la pct.9. Bănuiesc că nu mai sunt dezbateri, că toate sunt legate între ele.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.9 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 140 de voturi din 242.

Video in format Real Media

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Și la 8 și la 9, aceeași problemă de redactare.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să interveniți, să vedem. E cumva la lista de semnatari?

Video in format Real Media

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi cer scuze, domnule președinte, dar ritmul dumneavoastră ne depășește pe noi, cei mai în vârstă. Și la 8 și la 9 s-a strecurat o eroare de redactare. Pentru stenogramă și pentru colegii din comisie, la pct.8, alin.(1), (2), (3), (4) cred că este...

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

La ce pagină?

Video in format Real Media

Domnul Victor-Viorel Ponta:

"Art.1 alin.(1), (2), (4) și (5) vor avea următorul cuprins: Art.1. Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, consilii locale, consilii județene, primari".

Deci, să scoatem "președinți ai consiliilor", ca să nu se înțeleagă că adăugăm la Constituție, că sunt autorități, ci doar la alegeri, dacă se poate.

Pot să explic comisiei o secundă despre ce e vorba.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, doriți să continuați?

Video in format Real Media

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Era pentru o redactare corectă. Aștept opinia colegilor din comisie. Înțeleg că sunt de acord.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

dacă sunt chestiuni de redactare, e treaba Departamentului legislativ. Dacă sunt amendamente.... nu revenim asupra articolelor votate, fără îndoială.

Video in format Real Media

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, nu este amendament, era doar o problemă de redactare, s-a pus din greșeală.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.10 din anexa cu amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră pct.10. Vă rog să votați.

146 de voturi din 243. A fost adoptat.

Video in format Real Media

Stimați colegi,

Ne întoarcem, în aceste condiții, la pct.1 din anexa cu amendamente respinse.

Titlul legii. Înțeleg că din partea comisiei ni se face o propunere de formulă completă sau corectă.

Video in format Real Media

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În condițiile votării amendamentului ultim, titlul legii trebuie să fie următorul: "Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali."

Ăsta trebuie să fie titlul.

De asemenea, tot ca o chestiune de redactare, legea trebuie să fie împărțită în două titluri: titlul 1 - "Alegerea Camerei Deputaților și a Senatului", și titlul 2 - celelalte.

Video in format Real Media

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, în ce privește titlul legii, înțeleg că inițiatorul amendamentului își însușește această formulare care este corectă.

Supun votului dumneavoastră atunci titlul legii, în formula pe care a prezentat-o comisia.

Vă rog să votați.

Titlul legii a fost votat cu 193 de voturi pentru.

Video in format Real Media

Înțeleg atunci că redactarea, împărțirea în cele două titluri ale legii este o chestiune care ține de Departamentul legislativ.

Ne întoarcem la pct.91, punct care rămăsese în suspensie. Înțeleg că s-a distribuit materialul, așa cum se discutase.

Dacă există obiecții, observații, comentarii la articolele care au fost prezentate. Nu.

Supun votului dumneavoastră atunci art.62, așa cum e formulat. Vă rog să votați.

Mulțumesc. Art.62 a fost adoptat.

Video in format Real Media

Art.63. Vă rog să votați. Mulțumesc. S-a adoptat.

Video in format Real Media

Art.64. Vă rog să votați. Mulțumesc. S-a adoptat.

Video in format Real Media

Art.65. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Video in format Real Media

Am încheiat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Dacă vor mai fi de făcut modificări de numerotare sau chestiuni de genul acesta, sigur că ele se vor face la Departamentul legislativ, împreună cu comisia.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 24 noiembrie 2017, 0:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro