Plen
Ședința Senatului din 25 februarie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.17/06-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 25-02-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 februarie 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15,25.

Lucrările au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Pete Ștefan și domnul senator Daniel Ilușcă,secretari ai Senatului..

   

Doamna Norica Nicolai:

Bună ziua!

Înainte de a începe, fac un apel către grupurile politice să mobilizeze senatorii în sala de plen.

 
  Alexandru Ioan Morțun (PNL) - declarație politică având ca temă proprietățile care au aparținut Fundației Gojdu;

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Mulțumesc.

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

În anul 1869, Emanuil Gojdu, unul dintre cei mai străluciți avocați ai Imperiului Austro-Ungar, posesor al unei impresionante averi, stabilea prin testament ca cea mai mare parte din aceasta să fie lăsată, citez, "românilor ortodocși din Ungaria și Transilvania", lor și nimănui altcuiva.

O altă prevedere testamentară stipula ca această avere să fie administrată de o fundație care să-i poarte numele, fundație care a și funcționat între 1870 - 1917, acordând mii de burse românilor transilvăneni. Dar vremurile, războaiele au făcut ca acest demers patriotic să intre în uitare. În 1952, guvernul comunist maghiar a naționalizat fundației toate proprietățile din Budapesta și nu numai.

În 1996, după repetate demersuri, fundația se reînființează la Sibiu. În acest moment este condusă de Înalt Preasfinția Sa Laurențiu Streza, mitropolit al Ardealului. Și, dacă inițial fundația se lupta cu legislația ungară, care nu avea nicio prevedere legată de bunurile deținute de fundațiile private, ceea ce făcea imposibilă orice recuperare, acum, culmea, trebuie să se lupte și cu unele prevederi ale Tratatului româno-ungar, pentru că, în baza acestuia, s-a inițiat o ordonanță de urgență care prevede nici mai mult nici mai puțin decât înființarea unei noi fundații româno-maghiare, de această dată, care să dispună de moștenirea Gojdu atât în Ungaria cât și în România.

Protestul Înalt Preasfinției Sale Laurențiu Streza, adresat recent Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului și parlamentarilor, protest făcut în numele Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Națională din Transilvania și a peste 4,5 milioane de români ortodocși de aici, contestă acest lucru, dar și faptul că, din unele articole incluse în ordonanță, s-a exclus tocmai moștenitorul testamentar prevăzut la articolul 7 din Testament, adică acea parte, citez, " a națiunii române din Ungaria și Transilvania, care ține de legea răsăritean-ortodoxă". Mai mult, Înalt Preasfinția Sa acuză că, în prevederile ei, ordonanța stipulează răscumpărarea pe bani de la buget, repet, de la buget, a proprietăților Gojdu, un bun al românilor ortodocși. Mai grav, prin punerea în aplicare a acestui acord, prin răscumpărarea unor bunuri care aparțin de drept Fundației Gojdu, România ar recunoaște nici mai mult, nici mai puțin decât naționalizarea ungară, din 1952, a furtului pe care comuniștii unguri l-au făcut nu din țărișoara lor, ci din averea a milioane de români ortodocși transilvăneni.

Iată de ce, doamnelor și domnilor senatori, avem datoria de a susține demersurile Înalt Preasfinției Sale Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului, care ține să reamintească faptul că, din punctul de vedere legal și moral, de moștenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci "proprietate privată aparținând credincioșilor noștri" am încheiat citatul. În ceea ce ne privește, solicit Ministerului Afacerilor Externe al României să înceapă de urgență și să definitiveze demersurile, în termenul cel mai scurt pentru ca această importantă avere imobiliară să treacă în posesia proprietarului de drept, Fundația Gojdu, condusă de Înalt Preasfinția Sa mitropolitul Ardealului, pentru că așa este drept, așa este corect și așa este moral. Ei, credincioșii români și numai ei, acum și în viitor, trebuie să fie beneficiari ai acestei imense averi, așa cum a fost voința lui Emanuil Gojdu, iar noi, aleșii lor, trebuie să-i ajutăm să intre cât mai curând în posesia acestei averi. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca subiect lucrările Forumului internațional cu privire la combaterea traficului de ființe umane;

Sunt în acord total cu dumneavoastră. Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, în perioada 12-16 februarie s-au desfășurat la Viena lucrările Forumului internațional cu privire la combaterea traficului de ființe umane. Au participat parlamentari din Europa, Asia, Africa, America Latină, Canada, precum și personalități ale artei, vieții publice în general, care și-au consacrat viața luptei împotriva acestui flagel. Tema este importantă deoarece, din păcate, România este în egală măsură țară de origine, țară de tranzit, iar în ultima perioadă, este țara de destinație în această privință.

Subsemnata am reprezentat Senatul României la această acțiune și, în intervenția pe care am avut-o, am scos în evidență măsurile de ordin legislativ, politic și instituțional pe care țara noastră le-a realizat în acest domeniu. Din punct de vedere legislativ, în 2001, a fost adoptată Legea nr. 678 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, care, în prezent, se află în proces de modificare. În 2002, a fost ratificată Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, iar în 2008 am fost printre primele țări care au ratificat Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.

În plan instituțional, în 2005, s-a creat Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, care a pus la punct o bază națională de date și a elaborat strategia națională pentru perioada 2006 -2010 și un plan de acțiune corespunzător. Pentru că fiecare reuniune cu caracter internațional trebuie să aibă o anumită finalitate, în mod firesc, m-am referit și la ceea ce trebuie făcut din punctul de vedere al colaborării și dialogului interparlamentar în materie de prevenire și luptă împotriva traficului de persoane. Astfel, am apreciat că trebuie să avem în vedere organizarea unor dezbateri în sânul forumurilor parlamentare cu vocație internațională, schimburi parlamentare privitoare la traficul de ființe umane și, mai ales, demersuri parlamentare în plan multilateral. Tema traficului de ființe umane să fie permanent inclusă pe agenda relațiilor parlamentare între țările de origine, de tranzit și de destinație. Am avut în vedere, în special, dialogul și cooperarea între grupurile parlamentare de prietenie și comisiile specializate în forma bi-, tri-, sau plurilaterale, după caz. Intervenția, în ansamblul ei, și aceste propuneri au fost apreciate de cei prezenți și, mai ales, de organizatori, care le-au și reținut în concluziile cu care s-a încheiat manifestarea.

Un aspect, pe care aș vrea să-l semnalez și pe care aș dori să-l aibă în vedere autoritățile române în viitor, este legat de modul în care este receptată și tratată România în această privință. Astfel, am fost informată că, în cazul unei întâlniri care a precedat forumul și la care au participat reprezentanți diplomați ai țărilor implicate în organizarea forumului, inclusiv ai României, a fost prezentat un film referitor la un caz de trafic de ființe umane, iar, din cele 15 minute cât a durat filmul, 14 minute cuprindeau evenimentele care se petreceau în România și care arătau problemele grave existente în țara noastră, ca țară de origine și de tranzit de ființe umane. Este revoltător că țara noastră continuă să fie oaia neagră a Europei și, mai nou, a lumii, ca și când numai la noi s-ar petrece astfel de lucruri fundamental reprobabile, iar în alte state, nu. Este necesar ca acei ce ne guvernează sau ne reprezintă peste hotare să nu mai tolereze un asemenea comportament și tratament, dar de ce nu se spune nimic despre faptul că beneficiarele acestui trafic sunt statele dezvoltate ale lumii, că ele îl alimentează și îl întrețin? De ce se ignoră faptul că problemele economice și sociale dureroase pe care le-am avut ca țară au determinat apariția fenomenului? Statele dezvoltate înfruptându-se din el l-au dezvoltat și mai mult și au devenit complici ai lui și, în acest fel, sunt la fel de vinovate ca statele care furnizează ființe umane pentru a fi traficate. Este ca și în infracțiunile de corupție unde există nu numai coruptul, ci și corupătorul.

Sper că aceste lucruri să preocupe în mai mare măsură pe mai marii țării, dar și ai lumii pentru că numai recunoscând cu obiectivitate și în profunzime cum stau lucrurile putem să luptăm împotriva lor și să le facem să dispară în viitor. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ivan Cismaru (PD-L) - declarație politică având ca titlu Care taxă?;

Domnul senator Gheorghe David va depune declarația politică la secretariatul ședinței. Dau cuvântul domnului senator Ivan Cismaru din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi, intervenția mea de astăzi poartă denumirea "Care taxă ?"

La o discuție televizată, un ministru al actualului Guvern a fost întrebat:

- Domnule ministru, care este situația taxei de primă înmatriculare în urma trecerii moțiunii prin Parlament?
Ministrul a făcut niște ochi mari și a răspuns printr-o întrebare:
- Care taxă? Eu nu cunosc decât că a fost o taxă de mediu care a fost anulată. În locul ei s-a stabilit o taxă diferențiată de înmatriculare care este anulată, iar acum lucrăm - că de aceea suntem aici, în Guvern, miniștri - la o nouă taxă care se va numi Taxă pentru protecția sănătății populației la posibilele noxe ce vor rezulta prin arderea incompletă a carburanților, în funcție de vechimea autoturismelor și gradul lor diferențiat de uzură - noxe care ar putea afecta în mod serios, chiar foarte periculos, sistemul respirator, sistemul circulator, sistemul nervos și alte sisteme pe care le deține ființa umană.
- Dar, domnule ministru, nu vi se pare că ați mai scăpat un sistem important al omului?
- Care, domnule? Eu credeam că le-am enumerat pe toate în această lege pentru a nu i se da tot felul de interpretări.
- Păi, sistemul răbdării, domnule ministru.
- Domnule, acest sistem nu este trecut în literatura medicală a sistemelor și, probabil, că mi-a scăpat, dar, oricum nu contează prea mult în analizele și deciziile actualului Guvern.
- Domnule ministru, nu vi se pare că titlul este prea lung și oamenii nu vor înțelege despre ce este vorba?
- Păi, tocmai asta trebuie la o taxă, să nu fie înțeleasă, pentru a putea fi plătită, și nu comentată.
- Dar, dacă nu va fi aprobată nici această taxă, atunci ce veți mai face?
- Nu vă faceți probleme. Noi, actualul Guvern, avem o capacitate de a inventa taxe, încât nu are nimeni capacitatea de a le ține minte. De altfel, în acest an, ne-am mai propus să inventăm:

a.) Taxa pentru circulația pe dreapta pe drumurile publice, care diferă de circulația pe stânga din Anglia, fiindcă trebuie să ne aliniem la tot ce este în UE;
b.) Taxa pentru al doilea costum cumpărat, a doua cămașă, al doilea ..., fiindcă noi vrem să fim primii totdeauna;
c.) Taxa pentru recuperarea cheltuielilor de la referendum și de la alegerile europarlamentare care au constituit cheltuieli extrabugetare și pe care le-am făcut pentru alții, nu pentru noi, Guvernul actual;
d.) Taxa de schimbare a anotimpurilor, care este foarte importantă avându-se în vedere că, la orice schimbare inclusiv de anotimp, apar multe cheltuieli neprevăzute. Și acum, vă voi spune taxa cea mai importantă:
e.) Taxa de anticipație a anticipatelor, care se impune ca o necesitate stringentă având în vedere că schimbarea sistemului electoral, anticipăm noi, va induce cheltuieli importante, neprevăzute prin care să putem susține și promova candidații care nu vor fi votați de oameni.
- Deci, domnule dragă, cred că ai constatat că suntem un Guvern serios, cu putere de muncă, cu creativitate și, implicit, anticipare.
- Dar, domnule ministru, ceva venituri, care să crească pentru a nu mai pune taxe, nu sunt?
- Domnule dragă, noi nu mizăm pe venituri nesigure. Taxa este sigură și de bază.
- Domnule ministru, nu rămâne decât să vă mulțumesc.
- Ce să-mi mulțumești, domnule dragă, e de datoria mea, dar uite că mi-ai dat o idee. Voi propune o taxă pentru mulțumire. (Aplauze din sală).
 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult, domnule senator.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă (PSD) - declarație politică având ca titlu Educația religioasă, mijloc de promovare a drepturilor omului;

Are cuvântul doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, tema declarației mele politice este,, Educația religioasă, mijloc de promovare a drepturilor omului."

În sistemul de învățământ românesc, ora de religie are un scop și un rol esențial. Învățătura, creștină promovează respectul reciproc și valorizarea semenilor ca principii fundamentale, iar o educație religioasă bazată pe aceste principii poate contribui în mod decisiv la formarea unei societăți pluraliste, a conviețuirii în armonie cu aproapele.

Faptul că se pune problema eliminării religiei din învățământul liceal, în contextul dezbaterilor asupra proiectului Legii învățământului preuniversitar, conform articolului 10 alineatul 1, nu face decât să confirme criza severă în care ne aflăm, o criză a școlii căreia am reușit să-i distrugem orice autoritate și, direct legată de aceasta, o criză a credinței a noastră, a celor care ne numim creștini.

Fără îndoială, fiecare om se raportează la realitate în mod pragmatic prin voință, acțiune, dar și la nivel spiritual prin credință, atitudine. De aceea, niciun sistem educativ nu poate atinge plenitudinea, în condițiile în care marginalizează sau omite una din componentele ei fundamentale. O educație integrală presupune, pe lângă latura intelectuală, morală, estetică, tehnologică, și o componentă religioasă. Raportul dintre aceste laturi ale educației și modul în care fiecare dintre acestea contribuie la atingerea idealului și a finalităților educaționale, într-un anumit sistem social, este precizat prin normative legale așa cum se dorește în noua lege privind învățământul preuniversitar.

În mod evident, realizarea idealului educațional propus de actualul proiect de lege nu este posibilă fără o formare a personalității elevilor, care să cunoască valorile învățăturii creștine, cea care îl conduce pe om spre respectarea conștientă, pe baza unei motivații interioare pozitive, a valorilor democrației, a diversității culturale sau religioase, de sprijinire a semenilor prin atingerea aspirațiilor individuale și sociale. Legea își propune și să contribuie la păstrarea identității naționale în contextul valorilor europene. Este bine cunoscut faptul că identitatea națională și valorile pe care le respectă și le promovează, în lume, poporul nostru au izvoare creștine. O educație religioasă realizată în liceu nu este doar un demers religios, social și cultural, ci este și o cale pentru formarea unor reprezentări corecte și temeinice privind cultura națională și universală, stimularea dialogului intercultural din perspectiva libertății și egalității dintre semeni.

Educația religioasă constituie un mijloc de promovare a drepturilor omului în baza valorilor și atitudinilor pe care aceasta le propune.

Este de mirare că o lege, care își propune în partea sa pedagogică un ideal și finalități în concordanță cu valorile religiei creștine, elimină disciplina religiei în anii marilor întrebări ale vieții, în anii unei înțelegeri în esență a acesteia, la vârsta la care se poate forma o spiritualitate superioară autentică.

Stimați colegi, părinții așteaptă o ofertă educațională care să includă educația religioasă ca factor de apropiere față de adevăratele valori și tradiții religioase și culturale, de echilibrul față de asaltul nonvalorilor morale din societatea noastră și față de promovarea tot mai agresivă a violenței și imoralității din mass-media. Deja pentru societate au apărut probleme precum: recrudescența cazurilor de suicid la elevi, creșterea toxicomaniei în rândul tinerilor, înmulțirea alarmantă a cazurilor de violență în care sunt implicați tinerii din școală și din afara acesteia, accelerarea maturizării tinerilor, în special ca urmare a vizionării de programe TV inadecvate vârstei acestora, fără ca ei să înțeleagă adecvat efectele complexe ale sexualității asupra întregii lor personalități.

În aceste condiții, o educație religioasă la liceu poate să ofere tinerilor o înțelegere superioară a vieții și a valorii acesteia, precum și un suport puternic pentru rezolvarea propriilor probleme. Prezența religiei în planurile-cadru ale țărilor din Uniunea Europeană este o realitate, o tradiție chiar. În fața noilor provocări ale lumii moderne, în special a terorismului și extremismului religios, determinat de interferențele dintre populații cu religii și culturi diferite, sistemele educative europene pregătesc abordări noi cu un rol sporit al religiei care să conducă la realizarea unor raporturi sociale favorabile, inclusiv prin valorificarea potențialului formativ-educativ al religiei în general și a celei creștine în special.

Stimate colege și stimați colegi, nu sunt de părere că tânărul trebuie obligat să creadă, dar este absolut necesar ca el să cunoască lucrurile esențiale legate de spiritualitatea și tradiția părinților săi, să aibă o cultură creștină minimală. Este, poate, momentul unei mărturisiri de credință mai puternice. Dumnezeu să ne ajute să păstrăm statutul actual al religiei într-o lume care tot mai puțin vede și tot mai puțin înțelege prezența Lui în lume.

Vă mulțumesc. (Aplauze la Grupul parlamentar al PSD)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe Vergil Șerbu (PNL) - declarație politică având ca temă alegerile parlamentare din anul 1938;

Are cuvântul domnul senator George Vergil Șerbu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Gheorghe Vergil Șerbu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, cu îngăduința dumneavoastră, vă invit ca, preț de câteva minute, să lăsăm la o parte stricta noastră actualitate politică, deși, cum sper că se va înțelege, abandonul este doar aparent și să ne transpunem împreună într-o realitate istorică românească deloc lipsită de învățăminte, de acum exact șapte decenii.

Îmi iau permisiunea de a vă propune acest exercițiu de imaginație, dar, sper eu, și de reflecție, plecând de la străvechiul îndemn ciceronian "Historia magistra vitae", dar și de la faptul că, în acest februarie 2008, se împlinesc 70 de ani de la ceea ce, pe bună dreptate, în istoria națională este înregistrat drept "instaurarea primului regim autoritar" și, pe cale de consecință, sfârșitul parlamentarismului în România întregită în 1918.Ce s-a petrecut în acel februarie 1938 la care mă refer?

La 20 decembrie 1937, în România regelui Carol al II-lea, au avut loc alegeri parlamentare la care au participat 13 partide politice principale și 53 de grupări secundare. În scrutin, PNL a obținut 35,92% din voturi, PNȚ, 20,40%, Partidul Totul pentru Țară - Legionarii, 15,58%.

Netrecând pragul de 40%, cum era legea atunci, PNL nu a căpătat dreptul să formeze un guvern cu majoritate parlamentară absolută. Niciun alt partid dintre concurenții partidului de guvernământ din acel moment nu s-a aflat în această situație, prin urmare, după demisia Cabinetului Gheorghe Tătărăscu, regele, spre stupoarea generală, a încredințat mandatul formării noului guvern Partidului Național Creștin, condus de Octavian Goga și A.C. Cuza, care obținuse în alegeri mai puțin de 10% din voturi.

Nu era decât tranziția către instaurarea regimului autoritar al monarhului, fapt care s-a petrecut în februarie 1938, mai întâi prin înlăturarea Guvernului Național Creștin și numirea în frunte a Executivului, cu patriarhul Miron Cristea, apoi prin decretarea unei noi Constituții, la 20 februarie, supuse unui simulacru de plebiscit și promulgată la 27 februarie. Caracterul noului regim s-a vădit imediat și din amplul rechizitoriu la adresa partidelor politice, făcut de proaspăt impusul președinte al Consiliului de miniștri.

Citez din discursul lui Miron Cristea, rostit la Palatul Regal, cu ocazia promulgării noii Constituții:

"Astăzi s-a distrus hidra cu 29 de capete electorale care ne-a învrăjbit fără nici un folos pe toți, spre paguba tuturor și a țării. Astăzi s-a rupt păienjenișul de pe ochii cetățenilor României întregite ca să vadă limpede de unde le vine mântuirea: de la eroica hotărâre a Majestății Tale, de la înțelegerea rosturilor țării și de la înțelegerea adevăratelor ei interese."

În ciuda faptului că multe articole ale legii fundamentale erau identice cu cele ale Constituției democratice din 1923, de fapt, Constituția din februarie 1938, în ansamblul ei, oficializa un regim în care regele participa efectiv - altfel spus, de-a dreptul - la actul de guvernare.

Mă opresc aici cu rememorarea faptelor istorice prin care, atunci, în România, s-a instituit ceea ce este cunoscut ca "dictatura regală" sau, în acord cu noile concluzii ale istoriografiei, "regimul monarhiei autoritare" și voi lăsa de-o parte consecințele pe termen lung ale actului din februarie 1938.

Nu pot însă să nu reiau opinia unanimă a cercetării de specialitate că, în acele împrejurări interne și internaționale, eșafodajul democrației parlamentare românești a primit o grea lovitură, amplificată până la a deveni catastrofală în perioada în care a început în septembrie 1940 și s-a încheiat dramatic cu acapararea totală a puterii de către comuniști, oblăduiți, după cum se știe, de ocupantul sovietic.

Doamnelor și domnilor colegi, am evocat toate acestea din dorința de a vă reaminti o pagină deloc fericită din istoria democrației parlamentare naționale. Nu cred și, prin urmare, nu voi merge până într-acolo încât să afirm că episoade oarecum similare s-ar putea repeta, în alte forme și cu alți protagoniști în zilele noastre. În schimb, lecția rămâne, evident, pentru a relua cunoscuta formulă de la sfârșitul unor pelicule cinematografice: "Orice asemănare între faptele și personajele de atunci și de acum este pur întâmplătoare". Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Sabău (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca subiect plecarea din țară a medicilor tineri;

Are cuvântul domnul senator Dan Sabău.

   

Domnul Dan Sabău:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi, voi ataca sistematic o problemă care, după părerea mea, își face din ce în ce mai mult simțită nerezolvarea în România. Este vorba de sănătatea pentru români. Problemă care, rezolvată, ar putea să ne scutească de orice campanie electorală.

Vorbesc de sănătatea pentru români și aș ura românului sănătate, locuri de muncă și prosperitate. Aș începe cu sănătatea, pentru că, altfel, omul nu poate să muncească, altfel, este în incapacitate temporară de muncă.

Filosofia noastră economică pentru această "profesiune neproductivă" - am folosit ghilimele, pentru că așa era taxată înainte de 1989, iar acum este taxată drept contraproductivă - face ca fuga medicilor din țară să fie arătată cu indexul, dar să fie profund justificată. Și o să citez din ceea ce spun rezidenții, dintr-un ciclu în care voi spune că medicul rezident este sărac și cinstit.

Medicii rezidenți din România au un forum special de discuții, intitulat "Cum pleci din țară... că nu se mai poate!" Asta în timp ce spitalele românești sunt în penurie de medici pentru salvări, medici pentru gardă, medici de toate tipurile, asta în timp ce în Europa norma este de 32 de medici la 1000 de locuitori, iar în România avem 15-17 medici la 1000 de locuitori, ceea ce denotă că suntem la jumătate. Dintre acești medici, care sunt la jumătate, o parte dintre ei părăsesc țara (cam jumătate) pentru că nici nu vrem să-i ținem.

Ultima ordonanță pe această temă emisă de Guvernul Tăriceanu, Ordonanța Guvernului nr.12/2008, pomenește clar despre spitalele în care gradul de acoperire cu personal medical este de sub 50%. Asta este realitatea în care trăim, doamnelor și domnilor senatori.

Să spunem că absolvenții facultăților de medicină, care vor să plece din țară, sunt ingrați și nu se simt responsabili, deși ar trebui, față de investițiile pe care societatea le-a făcut pentru instruirea lor, dar afirmația este lipsită de sens și imediat am să o motivez.

Societatea, recte factorii de decizie - pentru că despre ei este vorba - din statul român au oprit interesul pentru o medicină performantă chiar la nivelul studiilor. Trecem peste amănunte legate de cei 11 - 12, până la 14 ani de pregătire, pe care este obligat studentul și apoi rezidentul în medicină, cu o etapă de stagiatură obligatorie, de un an, să-i realizeze. Vreau să vă spun că stagiatura este obligatorie pentru ca un medic să funcționeze în Europa. A fost desființată stagiatura pentru una-două generații. Europa face concesii, acum, ca să-i primească pe aceștia, pentru că Europa are nevoie de medici. România nu are nevoie de medici, iar acești tineri, care pierd nopțile, în zile de sărbătoare, făcând de gardă, sunt plătiți sub orice critică. Ba, mai mult, rezidenții de anul I și II nu sunt plătiți deloc. Au absolvit o facultate, sunt doctori, lucrează în spital, pot să facă gardă noaptea, pot să facă gardă în zilele de sărbătoare - și fac în jur de 5-6 gărzi, care sunt obligatorii pentru ei, au tot interesul să învețe - dar credeți-mă că nu primesc bani în anul I și II pentru acest lucru și mi se pare absolut anormal, pentru că și Codul muncii stipulează care sunt condițiile în care se lucrează noaptea și de sărbătorile legale.

Trecem peste faptul că cei din spitalele așteaptă ca rezidenții din anii I și II să muncească noaptea, făcând voluntariat și hrănindu-se cu gloria, probabil. Rezidenții, ajunși în țări mai primitoare cu personalul medical românesc, vorbesc însă de lucruri mult mai dureroase din cauza absenței lor din mediul românesc.

Citez de pe forum: "În afară de salariu, medicii rezidenți pleacă pentru că în spital sunt pe post de mobilier sau de scrib și nu-i învață nimeni nimic, iar apoi, după rezidențiat, se prevede încă o perioadă de șomaj glorios, pentru că toate posturile scoase la concurs se atribuie pe alte criterii decât competența" " Și așa este.

Alt medic tânăr, doritor să vindece oameni, scrie - nu știu... o să-i treacă, probabil, cu timpul -: "Eu prefer să muncesc 70 de ore pe săptămână și să învăț toată viața - și un medic învață toată viața - ca să nu omor oameni, dar să câștig decent, să-mi permit o viață confortabilă și să pot călători și eu prin lume". Și mai adaugă același medic: "Medicii din România nu au această opțiune. Oricât de mult ar munci, dacă sunt cinstiți, rămân săraci."

De partea cealaltă, rubricile ziarelor noastre sunt pline de cazuri de malpraxis, medicii sunt trecuți în top în ceea ce privește corupția la scară mică, dar nimeni nu se întreabă câte norme face pe zi un medic de la noi, câți alți medici înlocuiește cel puțin un medic, cât de mare este oboseala acestora - asta rezultă din statistici - și, mai ales, nu se întreabă nimeni cum de sănătatea primește de la bugetul de stat, în ultimii ani, mai mulți bani decât a primit vreodată, dar calitatea actului medical nu suportă nici cea mai mică îmbunătățire de pe urma infuziei de capital. Ministrul Nicolăescu, educat, ca și mine, într-o perioadă dinainte de 1989, pleacă de la ideea că nimeni nu e de neînlocuit. Așa o fi, dar să ai cu cine să-l înlocuiești. Dar când nu mai ai, domnule ministru? Vă duceți dumneavoastră, personal, să tăiați apendicele sau, poate, să operați niște amigdale, pentru că, oricum, sunt taxate drept cele mai simple operații?

Din moși-strămoși am prins o vorbă pentru cei care au viteza sângelui mai mare decât viteza minții: "Cine nu are bătrâni să-și cumpere".

Țările democratice, țările europene, țările cu tradiție democratică în Europa aplică vorba astfel: "Cine nu are medici să-i cumpere". Și credeți-mă că se cumpără medici din România. E un trafic intelectual semnificativ și medicul, inevitabil, va alege zona în care poate să-și facă profesiunea cum trebuie.

România e o pepinieră bună. Oricum, aici nu pare să aibă nimeni nevoie de ei, deși este o țară premiantă la mortalitate. Vorbesc de România. Tinerii noștri medici sunt disponibili, muncitori, bine școliți, tot ce le trebuie unor țări interesate de binele cetățenilor lor, luați individual, dar și în grup.

Una peste alta, dacă stăm să analizăm situația medicinii românești, este evident că lipsește strategia. Nu am avut și nici acum nu există un plan strategic pentru a scoate din faliment primul domeniu esențial pentru popor: sănătatea cetățenilor săi, patrimoniul biologic.

Banii au plecat, nu prea se vede unde, evoluție nu se vede nici cât negru sub unghie. Cei care dispun de fonduri se tratează în străinătate, cei care cotizează sârguincios la fondul de sănătate nu contează decât din patru în patru ani, la vot. Poate că ar fi cazul să ne gândim măcar la faptul că n-o să mai aibă cine să ne voteze în ritmul acesta, că ne pleacă nu numai medicii, pleacă și cetățenii. Beneficiul este că cetățenii plecați și care lucrează în străinătate vor fi tratați în special, de medicii români ajunși în străinătate, dar credeți-mă că nu e un mod bun de a gândi. Poate ar fi cazul să ne gândim că noi, politicienii, ar trebui să luăm această problemă de politică de sănătate drept una fundamentală pentru politica noastră, în general, pentru Parlamentul nostru, pentru ambele Camere, pentru tot ceea ce înseamnă Executiv și decizie în legătură cu medicul, pentru că suntem într-o țară în care paradoxul își face loc. Șase ani de facultate de medicină, după care un an de stagiu, după care, șapte ani de rezidențiat, în care nu poți să-ți faci familie, pentru că ești tot pe drumuri, în diverse centre în care îți faci rezidențiatul, copii nu ai cu cine să faci, în mod normal, dacă nu ești căsătorit... mă rog, rămânând tributari unei concepții vechi, cum că familia este fundamentală pentru copii, salariul... De salariu nu putem să vorbim. În situația aceasta, se mai adaugă un lucru. În momentul în care ai ieșit pe banii tăi, ai parafa ta, ești obligat să plătești malpraxis, adică riscul de eroare medicală. Nu există nicio altă profesiune care să plătească așa ceva, nu e nicio altă profesiune care să fie bănuită că poate face o eroare și că ea trebuie compensată. Prin comparație, apropo de sănătatea biologică, pe care o asigură medicii, și sănătatea socială, pe care o asigură juriștii, juristul, la 24 de ani, nu la 34, ca medicul, devine, eventual, inamovibil, are un salariu corespunzător, iese la pensie la 68 de ani, iar veniturile lui sunt considerate o soluție anticorupție. Dar în România, noi nu considerăm că cei din justiție sunt corupții României, ci medicii. Și atunci, nu văd de ce nu le mărim salariile medicilor, ca să nu mai fie corupți.

Vă spun că medicii lucrează și ziua, lucrează și noaptea, că vin de acasă și în afara gărzii... Dacă ai un bolnav, ești chirurg și te cheamă la telefon anestezistul sau medicul de gardă, trebuie să iei drumul spitalului, indiferent unde ești, și să încerci să dai o mână de ajutor, să salvezi un om.

Țin minte că prin 1998, când s-a înființat Colegiul Medicilor, un alt entuziast, educat comunist, spunea: "Medicul trebuie să salveze cu prețul vieții un om". Nici măcar posibil... Trebuie! Acest lucru urma să fie înscris în statutul medicilor. Am reușit să evităm asta, pentru că o primă condiție, ca să poți salva azi un om și mâine altul, este totuși să nu mori salvând. Dacă știi să înoți, să sari după cel care se îneacă, dacă nu știi să înoți, să nu sari după unul care se îneacă. Cu toate astea, credeți-mă că medicii fac acest sacrificiu și nimeni nu-i decorează pentru asta. În acest moment, dacă nu ne trezim la timp, credeți-mă, vom pierde medicii din țară. Aducem medicamente, aducem aparatură, le plătim cel mai scump în Europa, dar plătim medicii cel mai prost. Medicii vor găsi bani acolo unde se dau pentru o muncă prestată cinstit. Vor pleca.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

 
  Vasile Dîncu (PSD) - declarație politică având ca titlu Reafirmarea și păstrarea demnității naționale într-o Românie europeană;

Are cuvântul domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Vasile Dîncu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică are ca titlu rezoluția Consiliului Național al Partidului Social Democrat și se numește "Reafirmarea și păstrarea demnității și identității naționale într-o Românie europeană".

Vreau să sintetizez câteva din aspectele generale ale unei rezoluții pe care partidul nostru le-a adoptat în unanimitate la Consiliul Național al PSD de vineri, pentru că este o temă care nu este interesantă pentru mass-media. Este o temă care, deși am discutat-o acolo și a apărut în mai multe luări de cuvânt, nu a apărut și în coloanele ziarelor, pentru că, de regulă, crimele față de România nu intră la capitolul "omoruri" și atunci, evident că sunt mai puțin popularizate.

Am constatat, prin rezoluția amintită, că, în ultima vreme, identitatea și demnitatea românilor din țară sau de peste hotare sunt în suferință. S-a deteriorat imaginea României în lume, de aceea o să vedeți că românii din Spania, foarte des, își schimbă numele, românii din Italia sunt hăituiți de către grupe de extremiști sau, câteodată, chiar de autorități. De asemenea, 250 000 de români de pe Valea Timocului abia anul acesta au fost recunoscuți ca minoritate, au o singură biserică unde se poate face slujbă în limba română, încă nu au școli și nu au nici măcar dreptul la nume.

De asemenea, în Harghita și Covasna, apar des știri mai ales, despre afirmarea identității și demnității maghiarilor. Despre români însă uitați în cele mai multe momente de către noi și de către majoritatea românească, se vorbește foarte puțin.

De aceea, în aceste zile, probabil, din nou o să discutăm despre Fundația Gojdu și despre crima pe care statul român, prin intermediul Guvernului, o face față de moștenirea pe care românii ardeleni o au de la un mare patriot român, care a încercat să păstreze și să ajute pe tinerii români săraci din Transilvania, să facă școală și să-și păstreze limba și cultura.

Având în vedere toate aceste lucruri, Partidul Social Democrat a afirmat câteva principii importante printr-o rezoluție de care aminteam adineauri.

În esență, spunem că - și chemăm și celelalte partide să fie alături de noi - este nevoie de o strategie națională post-aderare care să creeze condiții efective pentru ca România să se poată afirma în mod egal alături de celelalte națiuni europene. Credem că statul națiune continuă să ofere cadrul în care funcționează suveranitatea, identitatea și, nu în ultimul rând, democrația. În afara sferei naționale, democrația reprezintă mai degrabă o schemă teoretică, iar politica europeană nu se poate substitui politicilor naționale. Așa cum știți, ea este într-un raport de complementaritate cu acestea. România are nevoie, de asemenea, de o consolidare a coeziunii și justiției sociale, precum și de eliminarea decalajelor de dezvoltare. Coeziunea socială se poate realiza numai în cadrul unui stat social activ, unde este nevoie de un model de dezvoltare specific românesc. Avem diferențe și decalaje mari între urban și rural și avem discrepanțe foarte mari între regiuni. Șapte din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 15 regiuni ale Europei. De aceea, noi trebuie ca aici, în interior - sigur, cu sprijin european -, să facem rapid o strategie de a egaliza raporturile de dezvoltare dintre regiunile noastre. Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare, nu este o derobare față de datoria pe care și Transilvania, și Banatul, și ceilalți o au față de România săracă.

Deci noi suntem de acord că este nevoie de o strategie prin care să reducem decalajele în interiorul țării noastre.

De asemenea, trebuie să avem o Românie competitivă pe plan european. Trebuie să ne promovăm brandurile naționale sau regionale pe care le avem. Nu putem să distrugem orice formă de brand național prin această globalizare care vine și înghite orice marcă și orice expresie, până la urmă, a identității noastre.

Suntem convinși că intrarea României în Uniunea Europeană îmbogățește proiectul european; îmbogățește acest proiect european, dacă noi vom fi lipsiți de inhibiții și dacă vom încerca să ne promovăm valorile. Avem nevoie de instituții ale admirației noastre, de admirație pentru ceilalți, în toate domeniile, de la cultură la politică, pentru a putea să valorificăm această oportunitate pe care o avem în acest moment.

Propunem, de asemenea, ca dezbaterea privind minoritățile să promoveze etica diversității. În general, am discutat foarte mult despre minoritățile din Harghita și Covasna, despre situația minorității majoritare din Harghita și Covasna.

Ca cetățeni români deschiși spre o etică a diversității, trebuie să recunoaștem că, deși minoritatea maghiară din România beneficiază de toate instituțiile afirmării identității naționale, a culturii, este nevoie încă de foarte mult, de un drum destul de lung ca să ajungem la o societate multiculturală, în care și minoritatea să fie mulțumită. Însă este nevoie, de asemenea, de principiul reciprocității. Minoritatea română din aceste regiuni are nevoie de un tratament care să fie cel puțin egal cu tratamentul pe care majoritatea națională îl oferă acelei minorități regionale.

În fine, considerăm că procesul de integrare europeană trebuie să integreze întreaga națiune română, inclusiv românii care se află în afara granițelor.

Am vorbit în preambul despre anumite situații cu care se confruntă românii răspândiți în afara granițelor. Credem însă, după recentele evoluții din Kosovo, că evoluția Europei merge spre integrare și lărgirea concomitentă a spațiului de libertate și expresie identitară, și nu spre fragmentare și separatism etnic sau de altă natură.

În fine, PSD afirmă punerea interesului național, întotdeauna, înaintea oricărui interes de partid. Pentru atingerea unor obiective naționale, Partidul Social Democrat se angajează să colaboreze cu toate forțele politice care respectă criteriile democrației în probleme care vizează securitatea, integritatea națională, afirmarea și păstrarea demnității și identității naționale a românilor din România și din afara granițelor.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - declarație politică având ca temă refuzul reprezentanților PRM de a participa la dezbaterea și semnarea Pactului național pentru educație;

Are cuvântul domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Partidul România Mare nu va participa la întâlnirea cu domnul Traian Băsescu programată pentru ziua de miercuri, 27 februarie a.c., din câteva motive bine întemeiate:

  1. Este de-a dreptul ridicol ca un personaj ca Traian Băsescu, care, în repetate rânduri, a făcut dovada că este complet lipsit de educație, să invite partidele politice parlamentare să dezbată tocmai un Pact național pentru educație. Nimic nu-i dă dreptul unui om violent, ca acest domn Băsescu, să pretindă că este preocupat de o temă pe cât de importantă, pe atât de delicată.
  2. Acest așa-zis pact este, în realitate, o mizerie incalificabilă, fiind rodul gândirii antiromânești a unei așa-zise comisii prezidențiale, formată din elitiști, fripturiști pe care un personaj complexat, ca domnul Băsescu, i-a pripășit la Palatul Cotroceni pe bani publici.
  3. Domnul Traian Băsescu a făcut dovada că nu poate fi un partener de dialog pentru niciun om normal din țara asta, fiindcă el insultă și jignește pe toată lumea într-un mod incalificabil, devenind eticheta pe care i-a pus-o regretatul scriitor Octavian Paler: "un mare mitocan". De pildă, luni, 18 februarie a.c., la câteva ore după ce a luat sfârșit întâlnirea de la Palatul Cotroceni pe tema Kosovo, domnul Traian Băsescu și-a permis să dea calificative infamante Partidului România Mare, punându-l pe același plan cu UDMR, cele două formațiuni, chipurile, ținându-se în viață una pe alta. Așa se explică și gluma grosolană pe care Băsescu a făcut-o recent, când, pe un plic cu antetul Președinției României, a pus să se scrie că senatorul Vadim, adică eu, ar fi președintele UDMR. Cacealmale din astea trase de păr se fac la cârciumă între băutorii fruntași, nu între șeful statului și vicepreședintele Senatului. De asemenea, același domn Băsescu a acuzat PRM-ul și PSD-ul de "duplicitarism". Corect se spune "duplicitate", cum la fel se zice "publicitate", nu "publicitarism".

Nu e timpul pierdut să mai pună mâna și pe carte, să mai lase etichetele de whisky și să mai citească. Să o ia ușor, cu niște lecturi facile: "Pupăza din tei", "Acul și barosul", "Ciopârțilă cascador" până la a ajunge la "Opere complete" de Elena Udrea. Cică noi am fi duplicitari pentru că am ține la putere Guvernul Tăriceanu, domnul Băsescu făcându-se a uita că el este cel care a instalat acest guvern, cu UDMR cu tot. Ce și cât pricepe domnul Băsescu din ceea ce se întâmplă în Transilvania s-a văzut în aceste zile, când acest diletant a azvârlit așa, din goana mașinii, peste umăr, niște panseuri penibile despre autonomia din Ținutul Secuiesc, care ar trebui să fie la paritate cu autonomia din ținutul Călărași. Ce rușine! Dacă asta e tot ce pricepe el din problema națională, stăm pe o bombă, fraților. Exemplele pot continua.

În aceste condiții, dacă domnul Băsescu are o părere atât de proastă despre PRM, de ce ne mai invită la consultări? La ce îi folosește lui părerea unui partid duplicitar care, nu-i așa, una spune și alta face? Și de ce să pierdem noi vremea cu o astfel de mascaradă, dacă, după câteva minute, gazda face declarații defăimătoare la adresa oaspeților abia plecați? Unde în lume s-a mai pomenit un comportament politic atât de necivilizat?

În concluzie, îl sfătuim pe profesorul Traian Băsescu să nu ne mai scrie și, dacă are chef să stea la bârfă sau la taclale cu cineva, în izolarea din ce în ce mai apăsătoare de la Cotroceni, să-și invite partenerii de până acum: Omar Hayssam, Mohamad Yassin, László Tökés, Elena Udrea, Vladimir Tismăneanu, Mihai Nicolaiciuc și alte figuri de aceeași teapă.

Noi nu avem timp de pierdut cu un personaj care, oricum, și-a mâncat omenia și pentru care a venit timpul să-și facă bagajele.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Viorel Arion (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca subiect taxele Guvernului Tăriceanu;

Are cuvântul domnul senator Viorel Arion și se pregătește domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Parcă mai ieri ne arăta condeiul de economist al ministrului Vosganian că ni se calculează o asemenea creștere economică, încât putem, în sfârșit, să avem grijă de părinții și bunicii noștri, să ne valorizăm dascălii, să ne interesăm de confortul financiar al medicilor. Brusc, s-ar părea că toată creșterea economică s-a evaporat și atunci veți spune: "Totuși, despre ce este vorba în cazul taxelor suplimentare apărute brusc săptămâna trecută?". În cazul taxei auto avem o paletă largă de opțiuni, majoritatea valabile simultan: favorizarea unor producători în defavoarea altora, bani suplimentari la buget, greu cuantificabili, și, poate, în campanie, o mână de ajutor de la producătorii care au avut de câștigat de pe urma aplicării taxei.

Cum ar arăta lucrurile cu aplicarea taxelor pe toate tipurile de venituri: de la cadouri și prime până la benzina din rezervor și impulsurile telefonice?

Dacă ne aducem aminte de rațiunea pentru care au fost create cartelele de masă, înțelegem că astfel de impozite nu au nicio noimă pentru un Cabinet care își spune liberal.

Cabinetul Tăriceanu, atunci când a ajuns la conducerea Guvernului, sub sigla Alianței DA, a câștigat aceste alegeri cu promisiunea că micșorează în mod semnificativ fiscalitatea, iar taxa unică pe venit a ridicat semnificativ povara fiscală de pe umerii clasei medii. Călin Popescu Tăriceanu se laudă că vrea micșorarea CAS-ului și că depune eforturi pentru readucerea românilor în țară. Măsurile fiscale de impozitare a mașinii și locuinței de serviciu contrazic orice afirmații politice de bună-credință.

Suntem în an electoral, doamnelor și domnilor senatori!

Credeți că PNL-iștii doresc să devină impopulari tocmai acum, prin inventarea de taxe aberante? Eu nu cred. Pentru mine e clar că singura explicație a unor astfel de măsuri este disperarea. Și în vocea ministrului Vosganian se citea disperarea săptămâna trecută, când a anunțat rectificarea bugetară, la nici două luni de la începerea anului fiscal.

Un eșec de asemenea proporții nu bucură pe nimeni, pentru că cei care decontează incapacitatea de a fi buni gestionari nu sunt PNL-iștii, UDMR-iștii sau mai știu eu cine comandă din spate astfel de politici falimentare, ci populația. Populația României este cea care ar trebui să primească niște compensații pentru astfel de atitudini. Taxa pe prostia guvernanților, dacă am fi aplicat-o, de la mic la mare, din 1990 încoace, cred că ar fi putut să mai crească produsul intern brut cu câteva procente. Ar trebui însă să importăm oameni inteligenți din altă parte ca să-i gestioneze. Poate găsim, totuși, o altă soluție.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: emigrarea specialiștilor români; necesitatea afirmării demnității naționale; taxele Guvernului Tăriceanu;

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu este prea bună soarta celor care anunță relele, cu un timp înainte ca ele să se petreacă. De ani și ani vorbesc aici despre marele pericol de a ne pierde specialiștii din medicină, din învățământ și din construcții, de exemplu, și nimeni dintre cei responsabili nu a auzit alarma. Acum ne întrebăm cum este posibil să rămânem fără specialiști, într-o țară care are nevoie tocmai de specialiști. Am semnalat dezastrul că ne pleacă medicii. Mă bucur că un coleg a vorbit atât de aplicat, domnul doctor Sabău a vorbit atât de aplicat despre această problemă, numai că ea vine din amonte. Situația, jos în sistemul sanitar, este generată de o politică defectuoasă, de un mod aberant de a vedea sănătatea și mai ales de a-i privi pe specialiști, în stratosfera politică, unde totul e la îndemâna guvernanților.

Am tot povestit aici situația ciudată, în care ne găsim ca oameni, când ni se îmbolnăvesc niște apropiați și căutăm disperați soluții în străinătate. Constatasem că străinătatea se compune, în fapt, și din specialiști ai țărilor care nu știu să-și prețuiască specialiștii, plecați acolo ca să se pricopsească, să se poată împlini profesional, să se pricopsească în sensul bun al cuvântului, nu în sensul mizerabil, de târg, și să se poată împlini profesional și uman. La un moment dat, numeam Statele Unite ale Americii țara tuturor țărilor care nu-și înțeleg valorile. Ei, bine, fenomenul acesta de desțărare, de deprofesionalizare, de deznaționalizare, de deromânizare a României continuă, pentru că specialiștii nu sunt simpli cetățeni. Ei poartă în ei și un anumit grad de reprezentativitate.

Dădeam exemplul colegului nostru Irinel Popescu, care s-a zbătut luni și luni de zile pentru a obține o reglementare privind transplantul. Mă rugase, la un moment dat, marele nostru scriitor Fănuș Neagu, pentru un om din județul Brăila, care lui îi este atât de drag și care se afla în așteptare la Irinel Popescu, mă rugase să-l rog pe Irinel Popescu să grăbească operația pentru că se temea că nu mai are zile acel om. Și toată perioada cât îl căutam pe Irinel Popescu aflam același răspuns care era răspunsul real,,nu avem donatori". Nu se poate face nimic dacă fiecare acționează singur. Probabil că noi existăm ca tip de societate, tocmai din nevoia de a anula efectul morțiu, efectul mediocratizant, să-i spun exact, efectul de inerție al vechii societăți care prin centralizare și prin lipsa de atenție față de individ ducea la rezultate nedorite, în afara lucrurilor bune care existau în epocă. Dar constat cu tristețe că, astăzi, aproape nimic din ceea ce am sperat nu se rezolvă prin forța individului. Probabil că va trebui să redescoperim, nu colectivismul, ci solidaritatea. Ei, bine, plecarea specialiștilor ne va pune într-o situație îngrozitoare și în viitor. Încă mai suntem oameni pe picioarele noastre. Închipuiți-vă că medicul pe care-l căutăm va fi în Spania sau în Coreea de Sud sau în America. Nu oricine poate face orice pozitiv pe pământ. Este adevărat, prin aplicarea regulei vocației negative, aproape oricine poate face orice rău, dar orice bine nu poate face decât cel înzestrat de Dumnezeu cu un har și cel care s-a educat în această direcție și cel cu o anumită rigoare morală.

Semnalam faptul că la Craiova, de exemplu, un neurochirurg cum era și este profesorul Cameniță a fost scos din muncă, deși nu există înlocuitor pentru dumnealui. Și chiar dacă ar exista! Asta este o nebunie. Ce punem în loc? Pe tot parcursul Timișoara-București nu există nici un neurochirurg de vârf. Dacă tăticul celui care a luat măsura are nevoie la noapte de această operație și n-are cine să i-o facă, el ce va crede despre propria sa măsură de a băga politica până la brâu într-o treabă care nu are absolut nici un rost în medicină? Poate cineva dintre noi să cadă pe stradă și când vine altcineva să-l ajute, acela care cade să se scoale din leșin și să zică,,Domnule, dacă ești legionar, dacă ești comunist, dacă ești social-democrat; dacă ești așa, lasă-mă în pace, mai bine mor decât să mă tratezi tu".

Sunt chestiuni foarte grave, de viață și de moarte, pe care specialiștii - și exemplul medicinei este semnificativ și cuprinzător - le pot rezolva, dar noi nu putem rezolva nimic pentru specialiști. Chestiunea cu constructorii, pe care nu-i păstrăm în sistemul nostru de valori, este iarăși foarte gravă. Cu cât mai puțin constructori în țară, cu atât mai scumpe casele în țară, cu atât mai scăzut nivelul de trai, cu atât mai mică șansa unei vieți normale în România. Parcă am avea jumătate de mână și un sfert de picior, nu două mâini, două picioare și eventual un creier. Le avem pe toate, din păcate, ele nu conlucrează sau, cum ar spune un iubitor de pleonasme,,,nu conlucrează împreună".

Sunt foarte multe de spus, dar eu aș sublinia o idee. Ne-a rămas acest nenorocit obicei de a spune altceva decât vedem, decât observăm, decât constatăm. Iată, în chestiunea precedentului Kosovo, problemă în care eu m-am angajat de foarte multă vreme și pe care am tot subliniat-o, dar asta nu este important acum, important este următorul lucru: diverși lideri ai României de azi susțin că nu este nicio problemă cu Kosovo, că este Kosovo acolo, dar că nicăieri, de exemplu la noi, nu se va întâmpla nimic. Sigur că forța statului român, patriotismul oamenilor din această țară, măsurile de prudență elementară pe care probabil că le-am luat, alianțele noastre, poate prieteniile noastre, vor împiedica vreo nenorocire să se petreacă prea curând. Dar nu asta este chestiunea, nu înseamnă că dacă un lucru nu se petrece, autorii lui nu vor să se petreacă. Noi ar trebui de asemenea să lucrăm în amonte, și nu în aval, nu acolo unde apar consecințele, luptând în permanență ca niște orbeți cu fumul.

Sunt reglementări, sunt legi, este Constituția, care trebuie aplicate, și nu numai de noi, oamenii politici, ci de cei care au capacitatea și neutralitatea de a aplica legea așa cum o aplică omul care stă la radar și vede cu ce viteză trece o mașină. Nu trebuie prea multă inventivitate ca să observăm că sunt călcate în picioare Constituția, legile țării.

Președintele face un lucru bun implicându-se, dar ce folos că dânsul spune,,nu este nicio problemă". Cum nu este nicio problemă? Păi, dumneata chiar de aceea ești acolo, că este o problemă și ar fi un merit să recunoști și dumneata că este o problemă. De ce trebuie să ne mințim? Eu am vorbit în perioada socialistă, în anii 1980, 1981, 1982, într-o carte care nu a putut apărea atunci - mă gândesc s-o scot de acum încolo -,,Ultima noapte pe Atlantida", despre marea nenorocire pe care o reprezintă faptul de a ignora cu ură realitatea. Iată, apa era până la genunchi, noi spuneam că este secetă. Apa era până la brâu, noi ceream cântece pentru marele nostru continent uscat. A existat și există și un asemenea șlagăr, numit chiar,,Imnul înecaților din Atlantida". Ei se înecau, dar trebuiau să respecte indicația de a spune că sunt foarte, foarte bine, că nu este niciun pic de apă, sâc la râuri, sâc la mare!

Așa suntem și acum. Situația este gravă și este gravă pentru că se conspiră la adresa Constituției, a unității statului român, se conspiră, în fond, împotriva românilor și maghiarilor din România. Această chestiune nu poate fi acoperită. Ne facem noi că nu o vedem, cum făceam eu, de exemplu, când eram copil și spărgeam un vas, închideam ochii să nu cumva să vadă ceilalți. (Aplauze) Se pare că nu este suficient să închizi ochii ca un lucru pe care-l faci tu să nu fie observat de ceilalți.

De aceea, eu cred că trebuie să fim serioși, să fim realiști, nu să provocăm, dar nici să evităm a spune adevărul, a spune dimensiunile faptei. Cum adică, oamenii aceia folosesc referendumurile, așa cum atrăgeam atenția de la acest microfon, spuneam atunci, când făceau referendumurile, că,,le vor folosi într-o zi". Ei spun acum că sunt neoficiale. Iată că le folosesc. Ei au făcut benign referendumurile, uită că ziceau că nu le folosesc și vor să le trimită la Consiliul Europei. Sigur că președintele Băsescu are dreptate, poate Consiliul Europei nu le va lua în serios, dar nu le va lua o dată, nu le va lua de două ori. Într-un moment anume, de slăbiciune, de absență a noastră de la masa tratativelor, de la masa discuțiilor, le pot lua în serios. Avem nevoie de noi probleme? Ele puteau fi rezolvate, repet, în amonte și asta printr-o întărire a autorității statului român în chestiunile esențiale. Nu ne mai putem face iluzia și nu mai putem trăi decepția că statul român se poate implica în chestiunile economice. A trecut vremea respectivă, dar în chestiunile care privesc însăși existența sa și liniștea cetățenilor de toate naționalitățile ai României, statul român trebuie să se implice.

Cer guvernelor și statului român să se amestece în treburile interne ale României! Dacă așa ceva putem ajunge să cerem. Căci statul român nu se amestecă în propriile treburi interne.

Răspunde președintele, iarăși corect, că Budapesta să-și vadă de treabă. Bun, dar, acum, face Budapesta acest gest prima oară? Nu vine președintele Ungariei toată ziua, bună ziua pe aici, nu vine șeful opoziției din Ungaria, cum îl cheamă, Orban și mai nu știu cum, prin Ardeal și incită? Nu vine doamna Marki și incită? Cetățenii români de naționalitate maghiară sunt niște oameni adevărați, care nu au primit în plin această boală a separatismului, pe care le-o tot împinge în nări această echipă de demolatori. Secuii nu s-au dus să facă sărbătoare la Sfântu Gheorghe, când au fost așteptați cu sutele și s-au dus 87 de oameni. Este spre cinstea lor, dar cât durează această răbdare?

Și statul român trebuie, într-adevăr, să se implice și în rezolvarea problemelor economice din zonă. Este nedrept să existe în România, cum spunea corect senatorul Dîncu, să existe în România zone profund defavorizate și pe care, pentru că sunt defavorizate, parcă dorim să le mai defavorizăm o dată, să nu ne pierdem năravul. Nu este bine. Trebuie să constatăm că oamenii sunt tot mai pragmatici și că țara lor este acolo unde le este lor bine. Eu nu sunt de această părere, dar nici nu pot să fiu un crainic împotriva ei. Așa este construită ființa umană. În ceea ce privește problema autonomiilor, ele dacă sunt, cum bine s-a spus, dacă sunt bazate pe principii europene sunt sănătoase, dar vine europarlamentarul României Tokes Laszlo și spune că este o isterie a Guvernului României, să respingă soluția de independență Kosovo. Este posibil așa ceva, ca un europarlamentar al unei țări să susțină cu voce tare această aberație? Să jignească astfel România?!

Colegul Vadim vorbea aici despre un fapt, la care aș fi vrut să ajung pentru că era un joc de cuvinte sănătos. Eu nu am nimic nici cu persoana care ar putea fi cuprinsă în acest joc de cuvinte, dar este un fel de udremerizare pe care o suportăm în perioada aceasta. Sigur, dacă Guvernul român s-ar implica în problemele interne și ar face dreptate... (Discuții în sală.)

Doamnă președinte, Vă rog să-i rugați pe domnii care stau în picioare să se așeze, să nu obosească.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Îi rog pe colegii noștri, transmițându-le rugămintea domnului senator Adrian Păunescu, să nu obosească stând în picioare. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Stați jos și ascultați, că poate vă trebuie! Mă deranjează chestiunea asta cu trăncăneala. Eu nu o folosesc împotriva nimănui. Ziceam că Guvernul României are datoria să rezolve problemele interne, cu atât mai mare urgență cu cât apăsările exterioare și apăsările unor forțe dinăuntru sunt mai grave. Nu ne mai putem juca de-a politica, nu ne mai putem ambala în frivolitatea care, din păcate, domină scena noastră politică. Efectul Atlantinda asupra liderilor contemporani ar trebui să înceteze. E un banc cu unul care își parca mașina și altul îi spunea: "Mai la stânga, mai la dreapta, mai... mai..." Și, după ce acesta a lovit mașina, celălalt de-afară a exclamat: "Dă-te jos și vezi ce-ai făcut!"

Pe noi ne-au ajutat să parcăm mașina unii dintre cei care stăteau afară și acum, când se lovește mașina, sigur că ei spun: "Uite ce-ați făcut!" Trebuie să începem, totuși și un turnir al regăsirii noastre, nu ne putem ridica de la pământ dacă vom fi doar la bătaia vânturilor și ne vom însuși psihologia de punte. E bun și acest rol de punte, dar cel mai bun rol ar fi acela de țară de sine stătătoare, într-o Europă căreia îi aparține, căreia îi dăruiește vocațiile sale și căreia îi cere sprijinul în toate bătăliile pe care le are de dat. Iată, se invocă iarăși drepturi colective, se invocă iarăși nevoia de separare și, în vremea aceasta, Guvernul de la București vine cu această demență cu taxele. Să vă reamintesc faptul că în 2003, de la acest microfon am protestat printr-un text - printr-o luare de cuvânt și printr-un poem - la adresa măsurilor pe care partidul meu le luase în chestiunea impozitului. Fac parte dintr-un partid, însă care este fatalmente, prin doctrina sa, obligat să redistribuie ceea ce ia de la cei care au foarte mult, deci e obligat la taxe și impozite. Și, totuși, am protestat împotriva acelui exces. Vorbeam atunci de impozitul pe impozit și spuneam că lucrurile stau așa: "Impozit pe impozit, negreșit / Impozit pe un deget care-arată / Impozit pe o muchie de cuțit / Impozit pe eclipsă și pe roată / Trăim fără-ndoială timpuri mari, deși mai nimerim și epoci laxe / Și suntem perceptori și cămătari / Istorici prin impozite și taxe / Comună primitivă în delir.../ - ziceam, culmea, în 20 februarie 2003 - "Ce-n plus valoare zilnic se preface / Pe amintiri avem să punem bir și crud impozit pe război și pac e / Să se-nmulțească taxele mereu / Așa cum cinic, hotărăsc mai marii, / Să punem taxă și pe Dumnezeu, / Spre a avea și demonii salarii".

Nu pot să nu protestez împotriva aberației cu "taxele pe toate", spuneam atunci "Impozit pe impozit", dar iată, sugerez Guvernului taxe pe: respirație, pe expectorație, pe ventilație, pe inhalație, pe alegație și pe negație. Impozite pe: sforăit, pe ecou, pe vâjâit, pe mersul pe jos și pe lăcrimare. Accize pe noroi, pe strânsul din dinți, pe creșterea unghiilor, pe clipitul din ochi, pe mărimea gulerului și pe consumul de lumini din bombeele bocancilor. Biruri pe: distanța dintre bărbat și nevastă, pe părul des și pe cel rar, pe telefonul care sună ocupat, pe uitare și pe conjugarea verbelor. În genere, nicio activitate nu mai trebuie lăsată netaxată. Dar nu trebuie lăsată neimpozitată, nici lipsa de activitate! Omul trebuie considerat o piesă rară a naturii/ Deci, trebuie tratat ca o acciză."

Și versurile de rigoare: "La luptă împotriva tuturora / Într-un neomenesc război promiscuu,/ Trăiască lanțul ce ne intră-n oase / Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!" (Aplauze puternice)

 
   

(Declarații politice neprezentate în plenul Senatului)

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Argumente pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privitor la deficiența circulației banului public (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

"Argumente pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privitor la deficiența banului public."

Înainte de a vă prezenta propunerile de îmbunătățire a cadrului legislativ privitor la deficiența circulației banului public - despre care voi vorbi în partea a doua a intervenției mele - consider că este nimerit să încep cu argumentele care stau la baza susținerii lor.

Județul Timiș - pe care am onoarea să-l reprezint în Senatul României -, ca suprafață, se situează pe primul loc în țară. Aproximativ 70% din populație trăiește în mediul urban, din care numai în Timișoara 44%. Punând cap la cap teritoriul administrativ al celor două municipii și al celor nouă orașe, rezultă că respectiva populație se află concentrată pe circa 500km2 dintr-un total de aproape 9000km2 cât este suprafața județului. Din acest punct de vedere, situația este relativ identică în toate județele a căror dezvoltare economică depășește binișor media pe țară. De reținut: urbanizarea este un fenomen în expansiune, inclusiv în țările puternic industrializate; spre deosebire de acestea din urmă însă la noi ea nu este însoțită de o dezvoltare a infrastructurii în măsură să asigure populației un confort comparabil cu cel impus prin standardele Uniunii Europene. Este vorba despre rețeaua de drumuri și șosele, de alimentarea cu apă și canalizare, de ecologizarea apelor uzate și a deșeurilor menajere și industriale, de comunicații, de asigurarea confortului termic (centralizat sau nu) etc. Dacă la nivelul municipiilor și orașelor aceste utilități sunt cât de cât rezolvate sau sunt incluse în portofoliul investițiilor pentru anii imediat următori, în mediul rural, cu mici excepții, realizarea unei astfel de infrastructuri se află abia la început.

Dosarul negocierilor premergătoare dobândirii calității de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, cuprinde 30 de capitole (plus unu - "Diverse"). Din totalul celor peste 90 000 de pagini, agriculturii și mediului înconjurător i-au fost consacrate mai bine de două treimi, ceea ce demonstrează recunoașterea complexității deosebite a celor două capitole. Faptul că, pentru punerea în aplicare a acquis-ului comunitar privitor la cele două componente, Comisia Europeană i-a acordat României (e adevărat, nu numai ei, ci și celorlalte țări candidate) o perioadă mai îndelungată de timp în comparație cu celelalte capitole, nu face decât să învedereze recunoașterea de către oficialii de la Bruxelles că drumul pe care îl avem de parcurs este lung și anevoios.

În afară de timp și foarte mulți bani pentru a duce la bun sfârșit angajamentele asumate, la fel de importante sunt și eforturile de a agrea un mecanism instituțional capabil să pună în valoare fondurile alocate, creativitatea celor antrenați în funcționarea acestuia și propriile resurse umane și materiale. Or, din acest punct de vedere, modul în care au fost accesate și cheltuite fondurile bănești puse nouă la dispoziție, prin Programele PHARE, ISPA și SAPARD - ca să le amintesc doar pe acestea - demonstrează că el nu funcționează corespunzător. Întârzierea cu mai bine de doi ani a derulării creditelor alocate prin SAPARD este doar un exemplu. Există încă de pe acum temeri exprimate deja de către oficiali avizați ai Comisiei Europene, potrivit cărora există pericolul ca România să nu poată cheltui sumele anual alocate, la termenele stabilite și în conformitate cu destinația lor. Este vorba, în primul rând, de Fondurile structurale. Întrebării "De ce?" i se pot da mai multe răspunsuri, unele dintre ele chiar justificate cu argumente. Oricare ar fi ele, din moment ce sunt cunoscute și obiective, pe deasupra, înseamnă că pot fi valorificate în elaborarea soluțiilor. Dacă vorbim despre dificultăți în folosirea banilor, dificultăți pricinuite de forța de muncă tot mai limitată în raport cu volumul investițiilor reale existente - se știe doar că este vorba de circa 30 de miliarde de euro de care România va beneficia din visteria Uniunii Europene în următorii ani, cărora li se va adăuga propria contribuție - soluția nu poate fi alta decât cea a unei pragmatice organizări a disponibilului existent. Dacă vorbim despre lipsa exercițiului în elaborarea de proiecte - vitale pentru validarea în vederea deschiderii finanțărilor - soluția este intensificarea preocupărilor pentru adecvarea calificării solicitanților de credite la exigențele stabilite în acest sens de autoritățile comunitare și agreate de cele românești prin semnarea Tratatului de aderare.

Nu aș putea spune că în această privință nu s-au făcut pași semnificativi; s-au creat organisme specializate, cu responsabilități nemijlocite, de pildă, Agenția de plăți; au fost reglementate modalitățile prin care solicitanții pot apela la serviciile de consultanță calificată; la nivel local - cel puțin în județul Timiș - sunt tot mai multe comune în organigrama cărora a fost inclus promotorul local, a cărui principală atribuție este să valorifice oferta de fonduri guvernamentale sau venite prin programe externe. Misiunea lor este să le supună atenției consiliilor locale în vederea accesării și, în măsura în care sunt familiarizați cu tehnicile de lucru, să întocmească ei înșiși proiecte. Mai amintesc - doar în treacăt - că la punerea pe picioare a acestei funcții, primăriile din județ au fost substanțial sprijinite de Centrul de Asistență Rurală, o organizație neguvernamentală. Din cele spuse până acum, se poate lesne observa că, în ansamblul său, funcționarea organismului despre care aminteam la început se bizuie, în primul rând, pe oameni. Elaborarea legilor menite să-i consfințească statutul juridic este relativ simplă. Le revine oamenilor datoria să-l pună în mișcare, să-i "lubrifieze" - dacă mă pot exprima așa - angrenajele prin intervenții concrete de corectare a imperfecțiunilor constatate. Ajuns aici, mă simt dator să amintesc o realitate peste care prea ușor se trece cu vederea. Prin însăși ființa sa, omul este tributar mentalităților și unui comportament care, la rându-le, sunt expresia mediului socio-politic, cultural și de instruire în care s-a format, nivelului său de pregătire profesională și, nu în ultimul rând, capacității sale native de a selecta elementele de noutate, slujitoare ale dezvoltării și progresului și trebuie să renunțe la ceea ce ar putea duce la întârzierea promovării lor. Un singur exemplu, doar: teama de a lua decizii pe propria răspundere și prea grăbita renunțare în a demonstra că punctul tău de vedere se bizuie pe argumente extrase din realitatea imediată, alta decât cea în care ne-am format modul de gândire și acțiune. "Așa a spus șeful!" este o sintagmă pe care am auzit-o și o auzim adesea. Nu de puține ori, un astfel de comportament este cauzat de promovarea pe un post de mai mică sau mai mare răspundere a unor persoane care, chiar dacă sunt absolvente ale unei școli de nivel mediu sau superior, sunt insuficient familiarizate cu responsabilitățile ce-i revin în conformitate cu fișa postului. Categoria pe care o am în vedere este cea a personalului operativ.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, dați-mi voie să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru ratificarea Acordului prin schimb de Note verbale, semnate la Hanoi la 19 iunie 2007 și, respectiv, la 24 iulie 2007, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind transporturile maritime, semnat la București la 1 septembrie 1994;
  • Lege pentru ratificarea Acordului privind Transportul Aerian între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 și la Washington la 30 aprilie 2007;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană și Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Islanda, Principatul Liechtenstein și Regatul Norvegiei, pe de o parte, și Republica Bulgaria și România, pe de altă parte, privind participarea Republicii Bulgaria și a României la Spațiul Economic European și a Acordului între România și Regatul Norvegiei privind un program de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă în România, semnate la Bruxelles la 25 iulie 2007;
  • Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind Dezvoltarea Autostrăzilor Maritime în regiunea Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), semnat la Belgrad la 19 aprilie 2007;
  • Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere pentru Dezvoltarea Coordonată a Automagistralei Inelare a Mării Negre, semnat la Belgrad la 19 aprilie 2007.
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Vreau să vă informez că programul acestei săptămâni a început astăzi, cu activitate în plenul Senatului.

Mâine, de la ora 10.00, comisiile permanente ale Senatului își vor desfășura activitatea curentă, iar începând cu ora 16.00 urmează să dezbatem Moțiunea simplă cu tema "Stop degradării nivelului de trai! Stop iresponsabilității din sectorul energetic! "

Miercuri, ordinea de zi a ședinței noastre de plen, iar joi ne vom desfășura activitatea în comisiile permanente.

Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, grupurile parlamentare au chestiuni de ridicat?

Da, vă rog, domnule senator Petru Nicolae Ioțcu, aveți cuvântul.

Microfonul central sau, dacă doriți, microfonul 2, vă rog.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului: domnul senator Ștefan Mihail Antonie, independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L, este înlocuit cu domnul senator Mihai Țâbuleac, independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L.  

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Mulțumesc.

Avem de anunțat o modificare. Grupul parlamentar al PD-L înlocuiește, din funcția de președinte al Comisiei speciale pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului, pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie cu domnul senator Mihai Țâbuleac.

Vă mulțumesc.

   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează să supun votului această propunere, ca opțiune a partidului dumneavoastră.

Îi rog pe colegi să-și ocupe locurile în sala de ședință.

Stimați colegi,

Urmează să votăm și legi organice, iar rugămintea mea este să vă ocupați locurile în sală pentru a vă exercita dreptul de vot.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PD-L de înlocuire a domnului senator Ștefan Mihail Antonie cu domnul senator Mihai Țâbuleac.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Îi urăm succes domnului senator și sperăm să avem cât mai curând un Regulament.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră ordinea de zi a ședinței de astăzi, 25 februarie 2008.

Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru completarea art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L149/2008)  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru completarea articolului 201 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, un vot împotrivă și 10 abțineri, a fost aprobată procedura de urgență pentru dezbaterea propunerii legislative.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Instrumentelor adoptate la Marrakesh la 18 octombrie 2002, de amendare a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva, la 22 decembrie 1992. (L964/2007)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Instrumentelor adoptate la Marrakesh la 18 octombrie 2002, de amendare a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva, la 22 decembrie 1992.

Comisia economică, industrii și servicii, vă rog.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 8, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Constantin Teodorescu - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației:

România este membră a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) din anul 1866 și, în această calitate, are obligația de a semna actele finale ale Conferințelor Plenipotențiare, ale conferințelor pentru radiocomunicații sau ale altor conferințe mondiale organizate de UIT.

Conform dispozițiilor din Convenția UIT, textele actelor finale aprobate de Conferința Plenipotențiară vor fi remise pentru semnare reprezentanților statelor membre acreditați conform prevederilor din art.31 al Convenției.

În perioada 23 septembrie - 18 octombrie 2002 a avut loc la Marrakesh - Maroc cea de-a 16-a Conferință a Plenipotențiarilor UIT. Conferința Plenipotențiară este organul suprem al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor și se organizează, de regulă, o dată la patru ani, la sediul organizației, în Geneva, sau într-un stat membru, la invitația acestuia.

Delegația României a participat la reuniunile de lucru ale Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații organizate atât anterior, cât și pe parcursul conferinței, în scopul negocierii și armonizării punctelor de vedere și, în măsura în care acestea au răspuns necesităților specifice menținerii și dezvoltării sectorului național de telecomunicații, a susținut punctele de vedere comune agreate referitoare la agenda sesiunii.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul doamnei președinte Silvia Ciornei pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 7, aveți cuvântul, doamna senator.

 
   

Doamna Silvia Ciornei:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a dezbătut proiectul de lege în ședința sa din 19 februarie 2008, în prezența reprezentanților Guvernului.

Din considerentele prezentate și astăzi de către Guvern, comisia a hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente. Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Având în vedere cele prezentate, supunem plenului spre adoptare raportul și proiectul de lege. Precizăm că proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna președinte.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt luări de cuvânt pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente, și proiectul de lege.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să procedăm la exercitarea votului. Vă rog să votați. Legea are caracter ordinar.

Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul. (L789/2007)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul.

Domnule inițiator, vă așteptam. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule deputat, pentru a vă prezenta inițiativa legislativă. Vă rog !

   

Domnul Adrian Moisoiu - deputat:

Mulțumesc, doamna președinte, mulțumesc și domnilor senatori că vor avea paciența să mă asculte.

În două cuvinte, inițiativa parlamentară pe care o discutăm astăzi, zic eu, este de o stringență deosebită, și anume se cunosc cazuri, mai ales în ultimul timp, vă dau exemplul formației Steaua, care, mergând să se pregătească pentru campionat în Cipru, deoarece la stadion nu existau mijloacele sanitare, deci o ambulanță, pentru caz de nevoie, când acel jucător, cumpărat cu bani mulți, era gata-gata să moară. Situații similare s-au întâmplat la noi nu o dată. Nu este vorba de competițiile de primă ligă, ci de cele din liga a doua sau din campionatele școlare.

De aceea, în ultimul timp, Ministerul Sănătății Publice - și cred că și acesta a fost unul din motive - a dotat agențiile județene de educație fizică și sport și spitalele cu ambulanțe de tipul B, ambulanțe care sunt corespunzătoare, având și defibrilatoare, deci putând să asigure, în orice moment, un ajutor de urgență.

Întâmplarea a făcut ca o situație similară să se petreacă și la niște meciuri de baschet și de handbal din județul Mureș, unde sunt deputat, unde lotul de tineret al României se antrena și, de asemenea, s-au întâmplat fel de fel de accidente. Astfel a debutat această inițiativă parlamentară.

Sper, cu sprijinul dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, ca, având în vedere că mijloacele sunt puse la dispoziție de către Ministerul Sănătății Publice, să fiți de acord cu această modificare a Legii nr.69/2000, așa fiind asigurată sănătatea tinerilor și evitarea accidentelor stupide în timpul diverselor competiții sportive.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului senator Strătilă pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică. Microfonul 7.

Aveți cuvântul !

 
   

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică a Senatului a dezbătut această propunere legislativă și a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport favorabil, cu două amendamente.

Menționăm că avem aviz favorabil de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Guvernul susține propunerea legislativă.

Caracterul legii este ordinar, Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator. Înțeleg că inițiatorul este de acord cu amendamentele formulate de comisie.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Szekely pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative pentru motivele arătate de inițiator.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege. Vă rog să vă înscrieți la cuvânt.

Da, domnule senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3.

Sau trebuia să spun Constantin Gheorghe ?

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

V-am spus eu că mai am nevoie de un mandat ca să reglementăm situația !

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aveți o șansă mare.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Modificarea aceasta a legii este foarte interesantă și chiar necesară, numai că intervin niște probleme de fond. Domnul deputat Moisoiu a plecat de la un caz recent întâmplat în Cipru. Sigur că legea noastră nu va reglementa probleme care se întâmplă în alte țări, iar jucătorul Habibu putea să moară pentru că organizatorii antrenamentelor de acolo nu au pus la dispoziție o ambulanță.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că anumite federații sau structuri de pe lângă federații, cum este Liga profesionistă de fotbal, au obligat, prin regulament, ca toate jocurile din cadrul diviziei naționale să fie asistate de minim două ambulanțe, dintre care una dotată corespunzător, așa cum ați stipulat dumneavoastră în prezenta inițiativă legislativă.

Problema este alta - nivelul competițiilor este mult mai mare. De exemplu, la nivel județean, sunt foarte multe competiții sportive în week-end, iar serviciile de ambulanță județene nu sunt dotate cu numărul necesar de ambulanțe.

Reprezentantul Guvernului spune că Guvernul susține inițiativa legislativă, dar Guvernul se angajează ca, până la data republicării în Monitorul Oficial a prezentei legi modificate, să doteze serviciile de ambulanță județene cu minimum 20-30 de ambulanțe de asemenea tip ? Mă îndoiesc. Pentru că, gândiți-vă, sunt campionate de divizia I, a II-a, a III-a și campionatele județene, care sunt extinse pe o arie mare. În fiecare duminică, într-un județ, se joacă minim 20-30 de meciuri de fotbal, volei, baschet, școlare și așa mai departe.

Domnule secretar de stat, pot fi dotate serviciile de ambulanță cu numărul de mașini necesar ? - pentru că dacă dăm o lege, legea trebuie respectată, iar sancțiunile sunt prevăzute în Capitolul "Sancțiuni", care nu a fost exclus din lege. Pe de altă parte, n-aș vrea să cred că și această modificare de lege, această lege în ansamblul ei, va fi o lege neaplicabilă, cum sunt multe, de altfel.

De aceea, mă gândeam ca Guvernul să intervină chiar în cuprinsul acestei legi și să prevadă un termen când se va aplica legea în întregul ei, în funcție de dotările cu care veți veni dumneavoastră. Deci Ministerul Sănătății Publice să se angajeze ca serviciile de ambulanță să fie dotate, pentru ca ele să poată, în primul rând, să respecte legea, apoi organizatorii de competiții, pentru că cei care organizează competiții închiriază ambulanțe de la serviciul de ambulanță. Prețul nu este mic, să știți, este în jur de 50 de dolari. Pentru o echipă școlară este foarte mult. Dar avem numărul necesar de ambulanțe ? Mă îndoiesc.

Vreau un răspuns de la dumneavoastră - dacă v-ați gândit la dotarea necesară înainte de a spune că susțineți această inițiativă. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu. Ați solicitat cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, și eu eram interesat să văd dacă există posibilitatea - și e bine să ne-o spună reprezentantul Guvernului - pentru a se acoperi tot ce înseamnă competiții oficiale, pentru că acesta este termenul.

În același timp, aș vrea să spun următorul lucru: în situația în care nu sunt respectate dispozițiile din lege, punctul meu de vedere personal - nu-l exprim pe cel al grupului parlamentar - este că amenzile sunt puțin cam mici. "Lasă, domnule, nu prezint nici o ambulanță, nu prezint nimic, nici personal medical, o să dau 15 milioane sau 1500 în bani noi și cu asta am rezolvat problema." Să facă rost de banii aceștia este foarte simplu și foarte ușor.

Problema pe care o punem este să nu mai avem situații așa cum s-au întâmplat. Lipsa asistenței medicale pe un teren de sport a putut să ducă la consecințe grave.

Unu, dacă se pot acoperi toate competițiile, doi, amenzile sunt puțin cam mici.

Dacă trecea prin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, probabil că le majoram. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt mai mulți inițiatori, din toate grupurile parlamentare. Guvernul este de acord. Suntem foarte grijulii în legătură cu respectarea legii.

Domnul senator Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM. S-a anunțat înaintea dumneavoastră, doamna senator.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PRM susține această inițiativă. În zilele noastre, competițiile sportive sunt numeroase, dar au și un grad ridicat de duritate în unele situații. Este cunoscut faptul că, în cazul unor accidente legate de sistemul nervos central, neuronii, după 90 de secunde, nu mai au capacitatea de a realiza sinapse. Iată, deci, un efect imediat. Sunt și alte exemple care susțin necesitatea acordării imediate a asistenței medicale.

Pentru acest fapt, susținem, doamna președinte, această inițiativă a domnului deputat Moisoiu.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 3.

Sunt inițiatori și o serie de colegi de-ai noștri, senatori, aparținând Grupurilor parlamentare ale PD-L și PRM.

Da, domnule senator, vă rog !

 
   

Domnul Ion Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Evident că nevoia prezenței și asigurării asistenței medicale în competiții sportive este una absolut obligatorie. Întrebarea mea este dacă acest efort despre care se vorbea aici trebuie neapărat susținut numai de stat ? Pentru că noi înțelegem următorul lucru: dacă unii sunt dispuși să dea 8-10-15-20 de milioane pentru un jucător, mi-e foarte greu să cred că o amărâtă de autosanitară nu poate fi cumpărată de fiecare club și poate că acel club ar cumpăra și pentru competițiile școlare, și pentru alt tip de competiții. Eu cred că, fără nici un fel de problemă și luând în calcul valoarea jucătorilor din teren, întâi și întâi, trebuie să ne gândim la modul în care acoperim nevoile poporului român, populației, cetățenilor României, care și așa duc o lipsă crasă de astfel de autosanitare și o groază de oameni mor cu zile.

Eu cred că ar putea să facă un efort cluburile și să-și cumpere aceste autosanitare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez că toți colegii noștri din Comisia pentru sănătate publică au fost de acord cu dumneavoastră și au considerat că acest efort trebuie făcut de organizatorii competițiilor sportive.

Domnule secretar de stat, vi s-au adresat câteva întrebări. Vă rog să prezentați un răspuns. Microfonul 9.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ministerul Sănătății Publice, în cursul anului trecut, a achiziționat 1100 autosanitare și urmează ca, în acest an, încă 500 de astfel de ambulanțe să fie achiziționate. În consecință, considerăm că putem să achiziționăm aceste autospeciale pentru fiecare competiție sportivă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă mai sunt luări de poziție din partea grupurilor parlamentare?

Da, domnule deputat, aveți cuvântul în calitate de inițiator. Microfonul 8.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Așa cum a spus și domnul secretar de stat, eu consider că prin aprobarea acestei inițiative parlamentare putem crea un imbold. Avem o țintă. Ținta este de a asigura niște condiții deosebite pentru ca tânăra generație să poată face sport. Și ați văzut că, în ultimul timp, sportul în România este din ce în ce mai puternic pentru că motivația este mai mare. Acesta este adevărul.

La urma urmei, așa cum am amintit, în niște sporturi de echipă, ca fotbalul și handbalul - îl văd pe domnul senator Antonie în sală - și mă gândesc că și voleiul, unde dânsul este un investitor, ar putea să se întâmple un accident, ca și în celelalte sporturi, tenis de câmp și altele. Există o necesitate absolută pentru acest lucru, deoarece, de fapt, este vorba de tinerii din țara noastră și am încredere în dumneavoastră. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale. Vreau să vă asigur că și noi avem încredere în inițiativa dumneavoastră și a colegilor noștri.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală, inclusiv domnul ministru Vosganian care-l ține de vorbă pe domnul senator Dan Mircea Popescu. Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Tănăsescu, și dumneavoastră, și stimatul nostru coleg...

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu două amendamente.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat, întrunind 64 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Îi rog pe colegii mei din partea dreaptă a sălii să-și ocupe locurile în sală.

Propunerea legislativă a fost adoptată, întrunind 70 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri.

Îi felicit pe inițiatori și pe domnul deputat.

Listă pentru Grupul parlamentar al PD-L.

Listă, am înțeles, domnule coleg. (discuții în sală).

Da, vă rog, domnul senator Constantin Gheorghe. Microfonul 3.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Voiam doar să atrag atenția ca, la amendamente, să se corecteze un dezacord gramatical grav.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Se va corecta de către staff-ul Senatului.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri privind diminuarea mortalității și morbidității infantile. (L873/2007)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri privind diminuarea mortalității și morbidității infantile.

Inițiatorii, văd, sunt absenți.

Comisia pentru sănătate publică, domnule președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Vă rog, microfonul 7.

   

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am sesizat și noi dezacordul de la propunerea legislativă precedentă și îl vom corecta.

La propunerea legislativă de la punctul 5 din ordinea de zi, Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport de respingere.

Menționez că propunerea legislativă are aviz negativ de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Punctul de vedere al Guvernului este de a nu susține această propunere legislativă. Legea are caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat Szekely, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, vă rog, microfonul 9.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă presupune două măsuri. Una, condiționarea primirii indemnizației lunare pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului, de prezentarea gravidelor la medic de cel puțin trei ori în timpul sarcinii, iar a doua, acordarea unui sejur gratuit, de zece zile, pentru cură heliomarină a mamelor cu copii mici pentru prevenirea rahitismului.

În ceea ce privește prima propunere, nu credem că se poate condiționa acordarea unui drept universal fără încălcarea Constituției, mai precis a articolului 49.

Referitor la a doua propunere, sursele financiare pentru această măsură nu sunt identificate și nici nu sunt necesare în toate cazurile aceste cure, pentru că nu toți copiii suferă de rahitism.

Așa că nu susținem această propunere legislativă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Raportul de respingere a întrunit 59 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 13 abțineri. Pe cale de consecință, legea a fost respinsă.

Stimați colegi, fac un apel la dumneavoastră pentru a vă ocupa locurile în sală. Urmează să procedăm la exercitarea voturilor pe proiectele de legi organice. Îi rog pe cei care nu sunt membri ai Senatului să părăsească sala. Fac un ultim apel la colegii noștri senatori să-și ocupe locurile în sală. Domnule senator Stroe, este valabil și pentru dumneavoastră.

 
Respingerea cererii de reexaminare asupra Legii pentru completarea art. 10 din Legea învățământului nr. 84/1995. (L328/2007)  

Stimați colegi, la punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art.10 din Legea învățământului nr.84/1995.

Este vorba despre votul final la o cerere de reexaminare.

Da, domnule senator Ivan Cismaru, bănuiesc că doriți să ne atrageți atenția asupra importanței acestui proiect de lege. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu voiam să atrag atenția că a fost discutată și paradiscutată această propunere de modificare legislativă. Am căzut cu toții de acord, dar a fost mereu retrimisă la comisie, pentru că noi, la comisie, ne-am păstrat punctul de vedere, și anume, de respingere a acestei cereri de reexaminare, menținându-ne punctul de vedere ca din aceste grupe de copii din zona rurală să se înființeze câte 25 la fiecare județ, găsind de cuviință că este o formulă prin care putem capacita interesul copiilor de la sate pentru studiu și, în același timp, pentru performanță.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că aceeași poziție o au și alte grupuri parlamentare.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Stroe, am o rugăminte, vă rog să vă ocupați locul în sală, pentru a ne exercita dreptul de vot.

Supun votului dumneavoastră legea. (din sală, domnul senator Angel Tîlvăr solicită cuvântul).

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Procedură? Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Doamna președinte, vă rugăm frumos să explicați foarte exact ce votăm.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Este o propunere de reexaminare a acestui proiect de lege, eu urmând să vă supun dumneavoastră raportul favorabil, este vorba de un raport suplimentar. Acest proiect de lege a fost dezbătut, a fost retrimis o dată la comisie, grupurile parlamentare și-au exprimat un punct de vedere.

Domnul senator Ion Solcanu, membru al Comisiei pentru învățământ, la data respectivă, a declarat că susține acest proiect de lege. Deci este o cerere de reexaminare. Avem aici raportul suplimentar la această cerere de reexaminare. "Da" înseamnă că este admisă cererea de reexaminare, "nu" înseamnă că este respinsă. Credeam că știm acest lucru. (Discuții în sală)

Domnul senator Solcanu, vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Dacă îmi îngăduiți, doamna președinte de ședință.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, am aici stenograma. Deci se dorește menținerea raportului inițial.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Și atunci, trebuie să știm exact cum votăm pentru a trece legea sau nu. Așadar, pentru a trece legea, care este o lege benefică pentru învățământul românesc, în sensul că se constituie câte o clasă de 25 de elevi din mediul rural, dintre cei mai buni, care n-au posibilități materiale. Ce vot trebuie să dăm pentru a trece legea, ce vot dăm în cazul în care legea este respinsă?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Este un raport de respingere a cererii de reexaminare și de menținere a proiectului de lege. Deci, va trebui să votăm pentru acest raport de respingere, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Așadar, ca să votăm raportul de respingere și să treacă legea trebuie să votăm "da". A se consemna în stenogramă.

Un vot pozitiv înseamnă că se respinge cererea de reexaminare și rămâne raportul inițial al comisiei și votul Senatului, de fapt, care a fost pentru acest proiect de lege.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminarea, am precizat de câteva ori, stimați colegi. Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

Raportul de respingere a fost adoptat, întrunind 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și 9 abțineri.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art.176 din Legea învățământului nr. 84/1995. (L757/2007)  

La punctul 7 din ordinea de zi este Proiectul de lege pentru modificarea art.176 din Legea învățământului nr.84/1995.

Urmează să supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Domnul senator Ivan Cismaru, vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Și acest proiect de lege a fost dezbătut.

Am o singură observație la poziția 1 din amendamente, alineatul 5, a intervenit o greșeală materială din transcriere, pentru că s-a preluat începutul de text din legea veche în care se scria la art.176 alin.5: "elevii și studenții etnici români". Greșeala este că trebuie să corectăm cu "elevii și studenții cetățeni români" ca să fie în adevăratul sens al legii.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, se va consemna în stenogramă că este îndreptarea unei erori materiale.

Stimați colegi, raportul este de admitere a acestui proiect de lege. Raportul suplimentar menține primul punct de vedere. Deci, vă supun votului dumneavoastră raportul de admitere a acestui proiect de lege, atrăgându-vă atenția că este vorba de o lege organică. Vă rog să votați.

Raportul de admitere a fost adoptat, întrunind 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Domnule senator Mereuță, vă rog să vă ocupați locul în sală și să vă exercitați dreptul la vot. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. (L847/2007)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Legea are caracter organic.

Raportul este favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați, stimați colegi. Este foarte multă agitație în sală.

Cu 70 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri, și acest proiect de lege a fost adoptat.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. (L872/2007)  

La punctul 9 din ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Este o lege organică.

Raportul este favorabil cu un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu un amendament admis. Vă rog să votați.

Îi rog pe toți colegii să voteze, inclusiv pe cei care stau de vorbă cu doamnele secretar de stat.

Raportul favorabil a fost adoptat, întrunind 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați, stimați colegi.

Propunerea legislativă a fost adoptată, întrunind 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, zece abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. (L795/2007)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog, microfonul 2, dacă sunt chestiuni de procedură înainte de vot.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Dumneavoastră ați început să explicați ceva.

Eu vă mulțumesc totuși că mi-ați dat cuvântul. Vreau să le reamintesc colegilor că, la dezbatere, majoritatea grupurilor a fost de acord și le reamintesc că este vorba de compensarea medicamentelor din fondul de 2% din privatizare. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Raportul este un raport de respingere.

Legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind doar 33 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 14 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 45 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 20 de abțineri.

Listă pentru toate grupurile parlamentare.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. (L796/2007)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind 32 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 26 de abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 42 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 22 de abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. (L876/2007)  

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportul este de respingere.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să procedați la vot.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind 32 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 17 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 22 abțineri, legea a fost respinsă.

Adoptarea Propunerii legislative privind modificarea art. 71 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar. (L881/2007)  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind modificarea art.7 indice 1 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Este vorba de un raport de admitere, cu cinci amendamente admise. Inițiator este președintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu. Este vorba de reprezentarea Senatului României la Bruxelles. Așa cum și în Camera Deputaților a fost adoptat acest lucru, am dorit să vă readuc în memorie această chestiune.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Subliniez, este vorba de dreptul Senatului României de a-și trimite un reprezentant la Bruxelles. Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Respingerea Proiectului de lege pentru completarea art. 30 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. (L808/2007)  

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru completarea art.30 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este un raport de admitere, fără amendamente. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați, stimați colegi. Domnule senator Oprescu, chiar și dumneavoastră. Sunt cu ochii pe dumneavoastră, ați constatat!

Cu 52 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001. (L842/2007)  

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Este un proiect de lege respins de Camera Deputaților. Raportul este favorabil, cu amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente.

Cu 60 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 10 abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 11 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Aprobarea amânării votului pe raport și a votului final asupra următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 16 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou.

Domnule senator Fekete, aveți de făcut o solicitare în numele Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Fekete Szabó Andras Levente:

În numele Grupului parlamentar al UDMR, solicit ca punctele: 16, 17, 18 și 19 din ordinea de zi să le discutăm săptămâna viitoare, luni, având în vedere că nu există un consens între partidele politice din Senat, și sperăm că până lunea viitoare vom avea un consens. Au avut loc referendumuri, sunt foarte multe probleme. Dacă pică astăzi din cauza neînțelegerilor între grupurile parlamentare, atunci înmormântăm aceste proiecte de lege până în legislatura următoare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, doresc și punctul de vedere al celorlalte grupuri parlamentare. Oricum, va trebui să supun la vot solicitarea Grupului parlamentar al UDMR.

Sunt luări de poziție de la celelalte grupuri parlamentare? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră solicitarea de scoatere din ordinea de zi a proiectelor de lege de la punctele 16, 17, 18 și 19. Este vorba de trei comune.

Vă rog, domnule senator Funar. Vă rog, punctul de vedere al partidului dumneavoastră, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Așa cum știți, doamnelor și domnilor senatori, în principiu, Senatul României a acceptat reînființarea comunelor desființate, în mod abuziv, în 1968. Avem de-a face cu o asemenea situație și acum. Nu știu dacă UDMR-iștii nu vor să lege această scoatere a acestor puncte din ordinea de zi de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc și să șantajeze pe unii și pe alții. Eu v-aș propune să rămână pe ordinea de zi, să votăm aceste reînființări de comune. S-au făcut toate procedurile legale, sunt întrunite condițiile legale și nu cred că este cazul să dăm apă la moară UDMR-iștilor. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aveți dreptate, numai că ele se referă la: Satu Mare, Sălaj, Vaslui și Iași, în niciun caz la alte zone.

Domnule Șerban Nicolae, vă rog, punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD în legătură cu această solicitare. Este vorba de patru proiecte de lege care sunt în aceeași situație. Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Noi vă facem o propunere de compromis, în sensul de a amâna votul pe aceste proiecte de lege, care au inițiatori de la mai multe grupuri parlamentare ale PSD, PRM, UDMR, PNL mâine, înainte de votul pe moțiune, când se presupune că vom avea o prezență care va da un vot semnificativ în plenul Senatului. De aceea, nu amânăm pentru luni, propunem o amânare doar pentru mâine, înainte de moțiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimate coleg, așa este. Voi supune votului dumneavoastră amânarea pentru mâine, mai ales că toate inițiativele legislative sunt susținute de mai mulți colegi de la mai multe partide politice. Este vorba de inițiativele legislative de la punctele 16, 17, 18 și 19, care vizează chestiuni de reînființare a unor comune.

Vă rog să votați amânarea. Este un compromis rezonabil.

Cu 61 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată amânarea votului final pentru aceste proiecte de lege.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind modificarea art. 25 din OUG nr. 86/2006, privind organizarea profesiei de practician în insolvență. (L740/2007)  

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art.25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.86/2006 privind organizarea profesiei de practician în insolvență.

Este un raport de respingere, pe care-l supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați. (Rumoare în sală)

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Mai sunt câteva proiecte de lege.

Cu 30 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul a fost respins. (Rumoare în sală)

Stimați colegi, suntem peste 80 de colegi senatori în sală. Mi se pare absolut jenant să nu ne exercităm dreptul la vot, și este valabil și pentru colegii mei liberali, care-și pot rezolva chestiuni ce țin de Guvern și în alte condiții decât aici.

Vă rog, domnule senator Cutaș, microfonul 3.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, doamnă președinte.

O chestiune de procedură. De la punctul 20 din ordinea de zi încoace, proiectele de lege nu sunt discutate. Voturi au fost până la punctul 19 din ordinea de zi. Punctul 20 din ordinea de zi trebuie dezbătut.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Îmi cer scuze. Unele au fost discutate. Rugămintea mea este să mi le dați și mie, pentru că în mapa mea nu se află toate aceste proiecte de lege. (Discuții la tribună)

Rog staff-ul, în mapă nu ați pus niciunul din proiectele de lege următoare. Vă rog, proiectul de lege de la punctul 20 din ordinea de zi.

Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul.

Domnule senator Vasilescu, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Inițiatorul lipsește. (Discuții la tribună) Nu-l văd pe domnul deputat Mircea Grosaru.

Vă rog, domnule senator Vasilescu, aveți cuvântul, microfonul 7.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ar fi trebuit inițiatorul, punctul de vedere al Guvernului și la sfârșit raportul. Dacă doriți să începem cu raportul, încep eu cu raportul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

V-am rugat pe dumneavoastră să prezentați raportul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat propunerea legislativă a domnului deputat Mircea Grosaru și, după dezbateri destul de aprinse și îndelungate, vă propune un raport de respingere. Față de obiectul de activitate pe care-l reglementează, suntem în fața unei legi organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ministerul Justiției, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, doamna secretar de stat Kibedi, microfonul 9.

 
   

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, doamna președinte.

Distins Senat,

Punctul de vedere al Guvernului este acela de a nu susține această propunere legislativă, apreciind că există o restricționare excesivă a accesului la profesia de practician în insolvență, înlăturând categoria inginerilor. Or, în condițiile în care, mai ales la soluțiile de reorganizare, de redresare a unei societăți comerciale, inginerii care sunt șefi de secție, care cunosc mai bine linia de producție a unei societăți comerciale ar putea să vină cu soluții foarte bune, iar în măsura în care solicităm să existe studii superioare duble, și economice și juridice, atunci restricționăm și mai mult accesul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt luări de poziție pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere și legea în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Vă rog să votați. Legea este organică.

Cu 24 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 14 abțineri, legea a fost respinsă.

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Propunerii legislative pentru modificarea articolul. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente, republicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.789/2 sept. 2005. (L763/2007)  

La punctul 21 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente și republicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.789/2 sept.2005.

Inițiatori: doamna senator Lucia Tomoiagă, domnul senator Nicolae Popa, domnul senator Pereș.

Doamna senator Tomoiagă, vă rog să vă ocupați locul lângă comisie, în calitate de inițiator. Aveți cuvântul, pentru a prezenta propunerea legislativă, microfonul 6.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Propunerea legislativă se referă la exceptarea de la restituirea în natură persoanelor care, înainte de a părăsi țara, au făcut cerere de plecare definitivă și au vândut locuințele proprietate personală statului român, conform Decretului D223/1974, pentru care au primit despăgubiri. Considerăm că nu este normal ca foștii proprietari să primească despăgubiri de două ori, iar actualii proprietari să fie aruncați în stradă, în condițiile în care dreptul de proprietate este garantat prin Constituție, inclusiv pentru actualii proprietari. În plus, foștii proprietari pot susține oricând că locuințele pe care le-au vândut statului român au fost subevaluate.

Stimați colegi, o nedreptate nu se repară cu o altă nedreptate. De aceea, vă rog să susțineți inițiativa noastră legislativă.

Doamna președinte, am o rugăminte. Având în vedere că inițiativa legislativă este a mai multor senatori din diferite partide, să amânăm votul pentru mâine.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Doamna senator, nu-mi faceți dumneavoastră această cerere, în calitate de inițiator.

Are cuvântul domnul senator Vasilescu, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și apoi vom asculta punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând inițiativa legislativă, a adus un ușor amendament. Consideră că propunerea făcută de către inițiatori este foarte corectă din punct de vedere nu numai juridic, dar este și echitabilă și, cu acel amendament, vă propune un raport de admitere, cu amendamente.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Autoritate, microfonul 10, și după aceea aveți cuvântul domnule senator.

 
   

Domnul Mihnea Iuoraș - vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților:

Doamnelor și domnilor senatori, aș dori să fac câteva precizări.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să le faceți pe scurt domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Mihnea Iuoraș:

Ele sunt esențiale, doamna președinte.

Articolul 5, în forma actuală, se referă la cu totul altă situație, respectiv situația juridică conexă pentru cazurile în care România are acorduri internaționale și a acordat despăgubiri pentru acele imobile care au aparținut proprietarilor care au plecat în afara țării, iar modificarea textului ar lăsa fără regim juridic acele situații.

A doua precizare este că adoptarea prezentei propuneri legislative ar crea o nouă inechitate, pentru că, în realitate, fostul proprietar era obligat la înstrăinarea,,doar către stat" a imobilului, deci nu putea să aleagă o altă persoană fizică sau juridică căreia să-i vândă acest imobil, iar prețul acordat era cu totul modic, era stabilit în baza Hotărârii Judecătorești 456/1958 și a Decretului Consiliului de stat nr.467/1979. În concluzie, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult domnule secretar de stat.

Domnul senator Șerban Nicolae, după aceea domnul senator Pereș. Domnule senator Șerban Nicolae aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc doamna președinte,

Stimați colegi, punctul de vedere al Guvernului este corect în prima parte și greșit, din punctul meu de vedere, în a doua parte. În ceea ce privește ideea inițiatorilor, era de a adăuga un aliniat nou, 2, la forma inițială sau forma prezentă a articolului 5, astfel încât să nu fie afectat regimul juridic aferent persoanelor care au fost despăgubite în baza unor acorduri internaționale bilaterale, încheiate de România, cum este cazul acordului încheiat cu Franța după cel de-Al Doilea Război Mondial. Din nefericire, așa cum a fost făcută propunerea, înlocuiește acest text. Nu asta a fost intenția inițiatorilor și, așa cum oricine poate trage concluzia din expunerea de motive, era vorba de faptul că nu sunt îndreptățiți la restituirea în natură cei care au primit despăgubiri în baza Decretului nr.223/1974.

A doua observație a Guvernului este una incorectă față de forma modificată a proiectului de lege. Cei care au fost despăgubiți, plafonat, în condițiile știute, sunt îndreptățiți, potrivit variantei adoptate de comisie, dar prin despăgubiri în echivalent, nu sunt îndreptățiți la restituirea în natură, ceea ce este absolut firesc având în vedere că au primit măcar o parte din bani, chiar dacă despăgubirea de atunci nu reprezenta prețul corect al imobilului trecut în proprietatea statului. De altfel, nimic nu-i împiedica să vândă înainte de a decide să părăsească țara, dar aceasta este o altă problemă.

De ceea, ce vă propun în numele Grupului parlamentar el PSD este să restituim această propunere legislativă la comisie, să operăm tehnic modificarea necesară, mâine dimineață, astfel încât textul propus de inițiatori, în forma amendată de comisie, să se regăsească sub forma unui aliniat suplimentar a articolului 5, iar mâine să putem intra în plen după-amiază, alături de celelalte propuneri legislative pentru care plenul Senatului și-a dat acordul, cu votul final pe acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator. Și eu consider că aceasta este cea mai corectă soluție în raport cu conținutul propunerii legislative și importanța ei. Ca să nu mai pierdem vremea, stimați colegi, vă propun restituirea acestui proiect de lege la comisie, pentru a se completa în sensul în care a vorbit...

Da, somnule senator Pereș. Pe scurt ca să epuizăm toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Pe scurt, doamna președinte. Tocmai voiam să întăresc această propunere făcută de domnul Șerban Nicolae și, dacă este posibil, mâine, înainte de dezbaterea moțiunii...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Este o propunere rezonabilă, am avut-o în vedere, am fost "pentru" în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Supun votului dumneavoastră restituirea propunerii legislative la comisie. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost restituită comisiei cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată. (L799/2007)  

La punctul 22 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea aliniatului 1 al articolului 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Doamna deputat Lia Ardelean este prezentă. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este prezentă. Guvernul este de asemenea prezent. Doamna deputat, aveți cuvântul pentru a vă prezenta propunerea legislativă, microfonul 8.

   

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, propunerea legislativă are în vedere creșterea la 50 de roni cuantumului alocației de stat pentru copii. Această prevedere are ca argumente faptul că alocația pentru copii este mică, ar trebui să fie măcar 10% din salariul minim brut pe economie, condiție pe care a îndeplinit-o pe parcursul anilor. Vă solicităm sprijinul pentru susținerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu doamna deputat.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială aveți cuvântul pentru a prezenta raportul, microfonul 7.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc doamna președinte.

Țin să vă informez că în data de 11 decembrie 2007, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, comisia a analizat propunerea legislativă și a întocmit, cu majoritate de voturi, un raport de admitere. Menționez că Guvernul și Consiliul Economic au transmis un aviz negativ, Comisia pentru egalitate de șanse, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat tot un aviz negativ. Motivarea acestui raport de admitere s-a bazat pe măsura necesară în actuala conjunctură economică.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnișoara secretar de stat, vă rog prezentați punctul de vedere, microfonul 9.

 
   

Doamna Denisa Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Mulțumesc doamna președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Ea presupune majorarea alocației pentru copii de la 32 roni, cât este în prezent în lunile ianuarie și februarie și, respectiv, 40 de roni începând cu luna martie, la 50 de roni. Aș dori să menționez că efortul bugetar suplimentar presupune 475 000 000 roni. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu domnișoară.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 3.

 
   

Domnul Radu Terinte:

Mulțumesc doamna președinte.

Stimați colegi, este evident că alocația pentru copii, la ora actuală, este o sumă modică. Până la urmă, alocația este un ajutor acordat copilului, din partea statului, care trebuie să însemne, să se concretizeze în ceva. 32 de roni nu este o sumă care, astăzi, poate duce la achiziționarea unor lucruri utile copilului. 50 de roni ar fi o creștere care ar putea fi mai aproape de realitățile din zilele noastre. De aceea, noi vom susține și vă rugăm și pe dumneavoastră să susțineți propunerea noastră.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu domnule senator.

Domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul domnule senator, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori, sunt cutremurat ascultând argumentele Guvernului și îmi amintesc că Guvernul României pentru un cetățean care a trecut demult de vârsta copilăriei și care, din păcate nu are copii, e vorba de Radu Duda, anul trecut i-a dat 7,2 miliarde de lei vechi să-i cheltuiască cum vrea. 600 000 000 lei/ lună, 20 000 000 lei/zi. Aici este vorba de a crește de la 32 roni la 50 de roni, de la 320 000 lei la 500 000 lei alocația pentru copii și Guvernul este împotrivă. Îmi este rușine că avem un asemenea Guvern al României.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnule senator. Sper să nu rămâneți în continuare cutremurat.

Domnul senator Păcuraru, aveți cuvântul domnule senator.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Vreau să spun, doar, că în programul de guvernare care a fost aprobat de Parlament, alocația pentru copii, în 2008, trebuie să fie, conform programului asumat, de 10 euro, program care este realizat și depășit în momentul de față. Din păcate, nevoia unei alocații mai mari o înțelege toată lumea - și este firească - inclusiv, Guvernul, cu siguranță, ar vrea să fie și dublă, dar trebuie să ai și suportul financiar. Și, atunci, suportul financiar este asigurat în bugetul de stat pentru suma de 40 de roni, pentru 400 000 lei. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu domnule ministru.

Mai sunt intervenții din partea grupurilor politice? Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul de admitere, fără amendamente și propunerea legislativă. Legea are caracter organic, Camera decizională va fi Camera Deputaților.

Raportul fără amendamente și propunerea legislativă nu au întrunit decât 53 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare. Stimați colegi mai avem doar două propuneri legislative.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007. (L798/2007)  

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007.

Inițiatorul este doamna deputat Ardelean. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Doamna deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.

   

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, voi prezenta foarte pe scurt Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. Propunerea principală este aceea ca indemnizația lunară pentru creșterea copilului să fie în cuantum de 85% din ultimul salariu net obținut anterior nașterii copilului, dar nu mai puțin de 800 de roni.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc mult doamna deputat.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Ca urmare a examinării propunerii legislative, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte cu majoritate de voturi un raport de respingere. Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă în același cuantum tuturor categoriilor de beneficiari datorită principiului universalității și a solidarității sociale. S-au primit avize negative de la toate comisiile sesizate și de la Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului? Domnișoara secretar de stat, microfonul 9.

 
   

Doamna Denisa Pătrașcu:

Mulțumesc. Guvernul nu susține această propunere legislativă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule senator aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Radu Terinte:

Stimați colegi, este cunoscut faptul că populația României, ca și populația celorlalte țări, suferă un proces de îmbătrânire accelerată. În România, este chiar mai accelerat prin faptul că ne pleacă foarte mulți tineri, de aceea, necesitatea creșterii natalității este absolută în acest moment. Vreau să vă spun că din estimările Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în 2005 populația de peste 60 de ani a României va atinge aproape 70% din populația totală. Vă imaginați cam ceea ce s-ar putea întâmpla în lipsa unor măsuri care trebuie luate de pe acum pentru a crește natalitatea? Aici nu discutăm de principiul universalității, cum spunea colegul de la comisie, de a se acorda aceeași sumă, ci discutăm de mamele care, în ziua de astăzi, doresc să facă carieră și pentru care a sta acasă cu 8 000 000 lei este o problemă care constituie un handicap pentru a face un copil. De aceea, eu consider că măsura legislativă este o măsură stimulativă pentru tinerele mamele care doresc să facă și carieră și, de aceea, este bine-venită astăzi, că după aceea va fi mult prea târziu. De aceea eu vă propun să votăm acest proiect de lege.

Doamna Norica Nicolai

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva să ia cuvântul pe marginea acestei propuneri legislative? Nu. Declar închise dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați. Menționez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cu 24 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 18 abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 32 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 17 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă

Din sală: Listă... listă...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Listă pentru propunerea legislativă de la punctul 23.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (L800/2007)  

La punctul 24 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 10 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat pentru această propunere legislativă un raport de respingere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Guvernul, punctul de vedere.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:

Guvernul a susținut adoptarea acestei propunerii legislative sub rezerva unor amendamente, cum ar fi cele legate de obligativitatea modificării Legii mediului și a Legii nr.24/2007. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt luări de cuvânt pe marginea propunerii legislative? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 17 abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 18 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 25 de abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, vă mulțumesc. Am epuizat dezbaterile legislative.

La ora 18.10 avem întrebări, interpelări și răspunsuri - transmisie radio.

 
   

- pauză -

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

- după pauză -

  Doina Silistru

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, declar deschisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Doina Silistru. Vă rog să prezentați întrebarea.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Adrian Cioloș, ministrul agriculturii.

Domnule ministru, recent, crescătorii de bovine au solicitat procesatorilor preț dublu pe litrul de lapte și amenință cu proteste pentru pichetarea fabricilor de lapte dacă revendicarea nu va fi soluționată.

De asemenea, Federația AGROSTAR a solicitat, recent, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale majorarea subvenției la 0,5 lei pe litru, în caz contrar anunțând că, începând din luna martie, vor fi declanșate acțiuni de protest.

Vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile dispuse de minister față de intenția Federației AGROSTAR și de intenția crescătorilor de bovine?

Solicit răspuns scris și oral.

Și interpelarea, dacă-mi permiteți, pentru că trebuie să merg la o întâlnire. Interpelarea este adresată tot domnului ministru Dacian Cioloș.

Printre obligațiile pe care și le-a asumat România în cadrul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană este și aceea prin care se referă la organizarea și funcționarea sistemului informațional pentru piața produselor agricole și alimentare, în scopul colectării de informații privind piața produselor agricole și alimentare și a raportării acestora către Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Întrucât până în prezent nu s-a elaborat nici un act normativ pentru organizarea acestui sistem și modalitățile de implementare, vă rog, domnule ministru, să mă informați ce măsuri ați dispus pentru organizarea și funcționarea corectă a acestuia, în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupuiui parlamentar al PRM.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte. O întrebare adresată ministrului culturii și cultelor.

Este vorba despre faptul că în Oradea se află Marea Sinagogă Ortodoxă, care este și o clădire de patrimoniu cultural național și a cărei restaurare a început în anul 2005. Lucrările au fost suportate, într-o primă fază, de Primărie, de Comunitatea Evreiască și de alte persoane private.

Rugăm Ministerul Culturii și Cultelor să se implice și să asigure fondurile necesare pentru finalizarea restaurării acesteia.

Interpelarea este adresată domnului ministru al internelor și reformei și vizează faptul că în municipiul Oradea se desfășoară o activitate ocultă de persoane neidentificate care au schimbat denumirea celei mai mari părți a străzilor din acest municipiu cu denumiri în limba maghiară, care sunt imprimate folosindu-se sprayuri grafitti sau șabloane.

Ne-am adresat și autorităților locale, care nu au acționat. Vă rugăm pe dumneavoastră, domnule ministru, să dispuneți toate diligențele necesare pentru a se identifica autorii acestei acțiuni și pentru a se restabili starea de legalitate. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Copos

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Copos, din partea Grupului parlamentar al PC, pentru a prezenta interpelarea. Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Copos:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian. Regret că nu mai este în sală domnul ministru al economiei și finanțelor.

Stimate domnule ministru, vă supun atenției următoarele:

Datele de care dispunem arată că investițiile, cel puțin cele străine, se reduc în mod accentuat. Din surse ale Agenției Române de Investiții Străine reiese faptul că, în anul 2008, investițiile străine se vor cifra la mai puțin de 7 miliarde de euro, cu 2,1 miliarde de euro mai puțin decât în 2007.

Acest fapt creează îngrijorare în mediul de afaceri, întrucât investițiile asigură surse pentru crearea de locuri de muncă, pentru introducerea de tehnologie modernă, pentru aplicarea de know-how performant. Conform Băncii Naționale a României, în anul 2007 investițiile au fost factorul determinant pentru creșterea PIB, pentru prima oară după 1989. În absența acestora suntem lipsiți de o importantă sursă de finanțare a progresului.

În anul 2005, Guvernul a inițiat pregătirea unui proiect de lege a investițiilor care avea, ca linii de forță, două idei. Prima era aceea de a crea un cadru legislativ favorabil și prietenos față de investitori - ceea ce, din păcate, nu avem în acest moment - pentru a-i atrage în România și a-i determina să investească aici și nu în altă parte. A doua era aceea de a șterge diferențierile - sau, dacă vreți, discriminările - care persistă de multă vreme între investitorii din afara României și cei români, chiar și atunci când investesc sume importante.

Proiectul de lege a investițiilor a fost redactat pe baza consultării dintre reprezentanții Guvernul României și cei ai mediului de afaceri. El a fost discutat și îmbunătățit, în repetate rânduri, cu sprijinul și contribuția investitorilor, patronatelor, și a altor structuri specifice mediului de afaceri.

Constat cu neplăcere că deși proiectul de lege avea toate condițiile pentru a-i fi înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare, acest lucru nu s-a întâmplat.

Solicit domnului ministru al economiei și finanțelor să comunice Senatului în ce stadiu se află Proiectul legii investițiilor și, respectiv, când estimează că va fi înaintat Parlamentului spre dezbatere și adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L, pentru a adresa o interpelare Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

   

Domnul Gheorghe David:

Și o întrebare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și o întrebare. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Voi prezenta mai întâi interpelarea. Actul normativ prin care se stabilește nivelul de alocație de hrană zilnică este Hotărârea Guvernului nr. 729/2005, dar alocația de hrană nu a mai fost majorată deși puterea de cumpărare - mai ales la alimentele de bază ulei, pâine, conserve de legume și fructe, lactate și zahăr - a scăzut dramatic.

În septembrie 2007 a fost elaborat un proiect de hotărâre de către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, care prevedea majorarea alocației de hrană de la 7 lei la 9 lei pe zi de persoană, dar acest proiect s-a pierdut undeva pe traseu.

În județul Timiș, ca și în celelalte județe ale țării, direcțiile de asistență socială și protecția copilului sunt într-o situație disperată deoarece sumele aprobate de către consiliile județene, conform Hotărârii Guvernului nr.729/2005 sunt mult prea mici și, de asemenea, este momentul demarării licitațiilor pentru hrana copiilor și a persoanelor cu handicap din centrele de asistență socială.

De exemplu, Consiliul județean Timiș nu are posibilitatea financiară de a suplimenta aceste cheltuieli deoarece, din bugetul total al județului, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului consumă 50 până la 60%.

În prezent, alocația zilnică de hrană de 7 lei pe zi de persoană este foarte mică și nu poate fi asigurat nici pe departe nivelul caloric, stabilit tot prin acte normative, în funcție de vârsta copilului sau a persoanei din instituțiile de asistență socială.

În acest context, vă întreb, domnule ministru: Care sunt măsurile pe care Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse intenționează să le întreprindă pentru remedierea acestei situații critice?

Solicit răspuns scris.

O întrebare foarte scurtă adresată Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Direcția de Publicitate Imobiliară.

În urma sesizărilor mai multor reprezentanți ai bisericii din circumscripția electorală Timiș s-a semnalat o problemă legată de regimul proprietăților aflate în posesia acestora.

În vederea soluționării acestui aspect, vă rog să-mi comunicați dacă intabularea proprietăților aparținând bisericii este sau nu scutită de taxe notariale și/sau cadastrale.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta interpelarea și întrebarea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Interpelarea este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative, iar întrebarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Microfonul 3.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Stimate domnule ministru,

În anul 2006 Guvernul României a emis Ordonanța Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural.

Ca urmare a solicitărilor venite din teritoriu, au fost elaborate, cu plată din fonduri guvernamentale, peste 1700 de proiecte. Finanțarea a fost posibilă pentru un număr redus de proiecte, în limita sumei inițiale, de 1 miliard de lei, astfel încât, prin Legea nr.71/2007, suma a fost mărită la 3 miliarde de lei. Astfel, au putut fi acceptate la finanțare 1168 de proiecte.

Având în vedere diferența de peste 500 de proiecte acceptate ca fiind oportune și necesitatea îmbunătățirii infrastructurii în mediul rural, vă solicit, domnule ministru, să analizați situația și să-mi transmiteți care sunt măsurile pe care le veți lua, astfel încât toate proiectele depuse și acceptate în cadrul prevederilor din Ordonanța Guvernului nr.7/2006 să poată fi realizate.

Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Ultimii ani au marcat o importantă creștere a solicitărilor privind locurile în grădinițe. Acest fenomen se va accentua odată cu intrarea în vigoare a prevederilor legate de învățământul pre-primar din cadrul pachetului de legi privind învățământul.

Vă întreb, domnule ministru, dacă există o prognoză a evoluției acestor solicitări pentru anii următori și care este strategia ministerului pe care îl conduceți în privința construcției de noi grădinițe, care să asigure necesarul educațional pentru toți copiii de vârstă preșcolară.

La ambele solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnule senator, aveți o întrebare adresată Ministerului Justiției.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

 
  Gheorghe Funar

Am două întrebări adresate aceluiași premier al României. Interpelarea este pentru ministrul justiției.

   

Doamna Norica Nicolai:

Da.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Întrebările sunt adresate domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Prima întrebare:

După cum știți, în cazul Kosovo, UDMR se situează pe o poziție opusă celei corecte și ferme, adoptată de către Parlament, Președintele și Guvernul României. Cu toate acestea, organizația antiromânească și antieuropeană UDMR participă la guvernarea României și pretinde noi privilegii și drepturi colective pentru a putea acționa eficace împotriva statului național unitar român și pentru a obține autonomie teritorială așa-zisului "Ținut Secuiesc".

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce refuzați să retrageți de la Camera Deputaților Proiectul de lege privind statutul minorităților naționale inițiat de către UDMR, proiect menit să contribuie decisiv la dezmembrarea teritorială a României.

Cea de-a doua întrebare:

După cum cunoașteți, la puțin timp după ce ați ajuns prim-ministru al României, la propunerea Partidului Democrat, prin lege, s-a interzis viceprimarilor și primarilor, precum și președinților și vicepreședinților de consilii județene să beneficieze de sporurile și premiile prevăzute de lege. Astfel, s-a ajuns ca secretarii de consilii locale și județene, inclusiv directorii din primării și consilii județene să beneficieze de câștiguri lunare mult mai mari decât cele ale primarilor și președinților de consilii județene.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce ați acceptat ca numai aleșii locali să nu beneficieze de sporurile și premiile prevăzute de lege chiar și după ce, în mandatul 2000-2004, primarii și președinții de consilii județene au beneficiat, pe baza unor hotărâri judecătorești, de sporurile și premiile prevăzute de lege.

Solicit răspunsuri în scris și verbale.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Stoica

Are cuvântul domnul senator Ilie Stoica, independent.

   

Domnul Ilie Stoica:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebare adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale:

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, având ca instrument Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, România primește 8,22 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, la care se adaugă și contribuția proprie.

Conform calendarului de negocieri între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisia Europeană, în luna martie 2008 se va proceda la semnarea de către Comisia Europeană a programului. Pentru autoritățile publice locale, cea mai importantă măsură a Programului Național de Dezvoltare Rurală este măsura 322 - "Renovarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale", care face parte din Axa III a Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Prin aceasta, se poate accesa o sumă de aproximativ 1,57 miliarde de euro între 2007 - 2013, prin componentele "Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare) și servicii publice. Punerea în valoare a moștenirii rurale".

Proiectele pot fi între 1 și 2,5 milioane de euro - proiect comună - sau 3 - 6 milioane de euro - proiect asociație de dezvoltare intercomunitară.

Sprijinul pentru această măsură vizează investiții în spațiul rural, definit în Programul Național de Dezvoltare Rurală astfel: "Spațiul rural cuprinde totalitatea comunelor și unităților administrativ-teritoriale împreună cu satele componente".

După cum vedeți, nu intră aici satele aparținătoare orașelor. Această definiție defavorizează județul Sibiu și nu numai, deoarece 15% din satele județului sunt sate aparținătoare unor orașe înființate în 2003 - 2004, ca, de exemplu, Săliște, care are 9 sate aparținătoare și nu pot accesa măsura 322, la fel și alte orașe din județul Sibiu, cum ar fi: Miercurea Sibiului, cu 2 sate, Agnita, cu 2 sate, Cisnădie, cu un sat, Avrig, cu 4 sate etc.

O asemenea situație de definire a spațiului rural a fost și în anul 2004, prin Fondul de Preaderare SAPARD, când, prin ordin al ministrului agriculturii, s-a permis proiectelor SAPARD să fie accesate în zona periurbană a orașelor și municipiilor, dacă în această zonă activitatea a fost preponderent agricolă.

Soluții ar fi: un ordin al ministrului asemănător celui care a fost pentru Programul SAPARD sau o definiție a spațiului rural conform normelor Uniunii Europene.

Întrebare: Cum vedeți rezolvarea acestei situații, domnule ministru?

A doua întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Prin Legea nr.247/2005 a fost modificat art.11 alin.2 din Legea 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, astfel:

"Delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale unităților administrativ-teritoriale prevăzute la alin.(1), precum și limitele intravilane ale localităților se vor face de către comisia stabilită în acest scop prin ordin al prefectului; regulamentul de organizare și funcționare a comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administrației și internelor."

Până la această dată, din informațiile mele, nu a fost emis acest ordin.

Întrebare: Când veți emite acest ordin, pentru ca legea să poată fi aplicabilă?

Senator independent de Sibiu, Ilie Stoica.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Solcanu

Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta o interpelare adresată primului-ministru.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Ion Solcanu:

În temeiul dispozițiilor art.112 alin.(1) din Constituția României, republicată, și ale art.162 din Regulamentul Senatului, adresez o interpelare domnului Călin Anton Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României.

Privatizările din industria farmaceutică românească au accentuat criza de medicamente în România. Producția fabricilor de profil din București și din Cluj a cunoscut un declin treptat. În aceste condiții, S.C. Antibiotice Iași a rămas singura unitate din industria farmaceutică a României în proprietatea statului, cu un management performant de la an la an, cu un profit situat între 9 și 12 milioane de euro, cu un mare potențial de dezvoltare, cu o piață tradițională și în continuă extindere pe aproape toate continentele.

Pe lângă acestea, dacă mai adăugăm că medicamentul antibiotice constituie un produs strategic, rămâne de neînțeles decizia Guvernului de a privatiza S.C. Antibiotice Iași și mai de neînțeles rămâne atât modul de privatizare - licitație cu strigare - cât și prețul de pornire al acesteia.

Sindicaliștii de la S.C. Antibiotice S.A. Iași și opinia publică se întreabă, legitim, de ce s-a inițiat privatizarea prin procedura licitației prin strigare, lipsind, în consecință, un caiet de sarcini care să-l oblige pe cumpărător la păstrarea obiectului de activitate și a salariaților existenți la ora privatizării.

La fel de legitimă este și întrebarea privind oportunitatea privatizării S.C. Antibiotice Iași. Temerea sindicaliștilor și a opiniei publice este că, odată cu privatizarea S.C. Antibiotice Iași, celor câteva sute de mii de metri pătrați de spații de producție și linii tehnologice și celor peste 44 000 de metri pătrați de teren li se pot schimba destinația. La toate acestea, o hotărâre a secției de contencios a Curții de Apel din Iași a admis cererea formulată de Sindicatul Liber al Societății Comerciale Antibiotice S.A. Iași, în contradictoriu cu Guvernul României.

Vă solicit, domnule prim-ministru, respectarea hotărârii instanței de judecată și lămuriri, în scris, privind aspectele evocate în această interpelare.

În numele sindicaliștilor de la "Antibiotice" Iași, cu toată stima, senator PSD de Iași, Ion Solcanu.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Gabriel Popa

Are cuvântul domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a adresa o interpelare și o întrebare.Vă rog!

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, doamna președinte.

Încep cu întrebarea, care îi este adresată domnului ministru al transporturilor, Ludovic Orban.

Domnule ministru,

Consiliul local al municipiului Pitești a emis, săptămâna trecută, o hotărâre prin care a avizat preluarea unor sectoare de drumuri naționale din domeniul public al municipiului Pitești și din administrarea Consiliului local Pitești, în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru realizarea obiectivului de investiții "Pasaj rutier Podul Viilor". Zona respectivă este deosebit de aglomerată, fiind, de fapt, intrarea în Pitești din centura ocolitoare recent deschisă.

Pentru realizarea acestui obiectiv, municipalitatea a primit asigurări din partea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România că va fi inclus în programul de investiții al Ministerului Transporturilor în anul 2008, sub rezerva emiterii unei hotărâri de Guvern privind preluarea unor sectoare de drum național din DN 65 și DN 7.

În acest context, am rugămintea, domnule ministru, să-mi comunicați dacă susțineți acest proiect și când estimați că va demara investiția.

Solicit urgent răspuns scris.

În ceea ce privește interpelarea, aceasta este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, a cărui prezență în sală o salutăm.

Domnule ministru,

Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății conține prevederi privind acreditarea spitalelor, procedură pe care o consider absolut necesară, chiar obligatorie, în cazul în care Guvernul României vrea să respecte, cu adevărat, drepturile pacienților. Observăm însă că, în ultimii doi ani, după aprobarea Legii nr.95/2006, pentru care primul Guvern Tăriceanu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, Ministerul Sănătății Publice nu și-a îndeplinit obligațiile atribuite prin lege în ceea ce privește, printre altele, acreditarea spitalelor.

În luna octombrie 2007, în urma unei întrebări pe care v-am adresat-o, ați afirmat, domnule ministru, că proiectul de hotărâre referitor la aplicarea procedurii de acreditare a spitalelor se află - citez -: "pe circuitul interministerial de avizare".

Revin și vă cer, domnule ministru, să-mi comunicați cât din circuitul de avizare a parcurs acest proiect și când estimați că va fi supus, eventual, dezbaterii publice.

Vă mulțumesc.

Solicit urgent răspuns scris.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a adresa o interpelare primului-ministru.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am o interpelare adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Conținutul interpelării:

Domnule prim-ministru,

Anul 2008 este an electoral și toate partidele politice vin în fața electoratului, se laudă cu realizări sau promit foarte multe lucruri... Primarii PSD și alții...

Vă rog să mă informați, pentru cele 70 de localități (municipii, orașe, comune) ale județului Gorj, următoarele:

  1. Câte săli de sport se construiesc în anul 2008, pe fiecare localitate în parte?
  2. Câți kilometri de drumuri (comunale, județene, naționale) se realizează în 2008?
  3. Câte construcții de blocuri sunt aprobate în județul Gorj, pe localități?
  4. În câte localități sunt proiecte de alimentare cu apă, canalizare și schimbări de conducte pentru alimentarea cu apă în județul Gorj?
  5. Câte cămine culturale se construiesc în anul 2008?
  6. Câte programe/proiecte sunt aprobate, pentru reabilitarea de școli, pentru anul 2008, pe localități?
  7. Ce investiții sunt aduse în județul Gorj, pe anul 2008, de Guvernul pe care îl conduceți?
  8. Anul 2008 este an electoral. Când vor avea loc alegerile locale?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Angel Tîlvăr

Are cuvântul domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta interpelarea și întrebarea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Conform unor declarații făcute atât de către reprezentanții administrației publice focșănene, cât și de către cei ai Inspectoratului Școlar Vrancea, în toamna acestui an, municipiul Focșani se va confrunta cu o criză de locuri în creșe și grădinițe din cauza faptului că numărul locurilor disponibile este mai mic decât cel al cererilor.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de faptul că municipalitatea focșăneană a întocmit documentațiile necesare atât pentru extinderea unor grădinițe deja existente, cât și pentru construirea altora noi, așteptând însă fondurile guvernamentale necesare pentru efectuarea lucrărilor, vă întreb:

Care sunt fondurile pe care le veți aloca în anul 2008 pentru extinderea sau pentru construcția de noi grădinițe în municipiul Focșani și când veți aloca aceste fonduri?

Întrebarea a fost adresată domnului ministru Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Mai am o interpelare adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, din cauză că în ultimii ani nu au fost asigurate fondurile necesare pentru reabilitarea amenajării de irigații Biliești - Slobozia - Ciorăști din județul Vrancea și din cauza stării de degradare în care se găsește în prezent acest obiectiv deosebit de important pentru agricultura vrânceană, fermierii care au încheiat contracte de irigații pentru anul agricol 2008 riscă să nu primească niciun strop de apă.

Având în vedere aspectul prezentat mai sus, vă întreb:

Ce fonduri veți aloca în anul 2008 pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a amenajării de irigații Biliești - Slobozia - Ciorăști.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Flutur

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L, pentru a adresa o interpelare Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse și se referă la modul de calcul al pensiilor minerilor, cu un exemplu concret din județul Suceava, zona Gura Humorului.

În județul Suceava funcționează două mari unități miniere: Compania Națională a Uraniului Crucea și MinBucovina, fosta Exploatare Minieră Leșu Ursului, astfel încât o parte din actualii pensionari sunt foști mineri.

Întrucât minerii au ieșit la pensie după data de 1 februarie 1990, ei sunt beneficiari ai unor legi speciale, stadiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual fiind de 15 ani pentru cei care au lucrat în Zona I radiații, 17 ani pentru cei care au lucrat în Zona II radiații; conform Hotărârii Guvernului nr. 407/1990, 20 de ani pentru cei care au lucrat în subteran, 25 de ani pentru cei care au lucrat la suprafață, conform Hotărârii Guvernului nr. 267/1990.

S-au creat discrepanțe mari între categoria sus-menționată și minerii care au iești la pensie înainte de această dată. Exemplu: stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru acestea este de 30 de ani.

Ca urmare a acestei situații, pentru a se remedia această problemă este necesar ca stabilirea punctajului mediu anual la mineri să se facă în același mod. Să se utilizeze același stagiu complet de cotizare, indiferent de anul pensionării, pentru a se respecta principiul: la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Un exemplu concret: un miner a realizat 51,9 puncte. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004, pentru cei pensionați anterior datei de 1 februarie 1990, punctajul mediu anual este de 1,73 puncte - 51,9 împărțit la 30 - și rezultă o pensie de 1.006 RON.

La cei pensionați după data de 1 februarie 1990, punctajul mediu anual ar fi de 51,9 împărțit la 20, rezultă 2,59 puncte, cuantumul de pensie fiind de 1.509 RON.

Diferența dintre cei doi care au lucrat în aceleași condiții este, așadar, de 503 RON.

Dat fiind cele arătate de mai sus, vă rog să-mi răspundeți în scris cu privire la posibilitatea de reglementare a acestei situații, domnule ministru.

Cu respect, senator de Suceava, Gheorghe Flutur.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a prezenta o interpelare adresată primului-ministru.

Vă rog aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru.

În cadrul Programului de guvernare, Capitolul VII - Politica de protecție socială - Subcapitolul 1, reforma sistemului public de pensii, se menționează faptul că, în perioada mandatului, Guvernul României va asigura eliminarea nedreptăților existente în sistemul de pensii și va urmări păstrarea puterii de cumpărare a pensiilor prin protejarea puterii de cumpărare a pensiilor, astfel încât toate pensiile recalculate și indexate, cu indicele de creștere a prețurilor de consum, să fie acoperite sută la sută de creșterea prețurilor.

Vă rog, domnule prim-ministru, să precizați care au fost măsurile adoptate de Guvernul României pentru a respecta și implementa această prevedere a Programului de guvernare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

În ceea ce privește interpelarea, este adresată tot domnului prim-ministru.

În cadrul Programului de guvernare, Capitolul X - Politici anticorupție - este prevăzut faptul că, în perioada mandatului, Guvernul României va aplica o strategie națională de combatere a corupției printr-o abordare de tip integrat.

La subcapitolul 6 - Mecanisme de combatere a corupției - se precizează următoarele aspecte: elaborarea și aplicarea unui manual standard, aplicabil tuturor autorităților publice din administrația centrală și locală care să ofere o viziune integrată asupra combaterii corupției și care să cuprindă proceduri de prevenție, investigare, intervenție și monitorizare a faptelor de corupție, în conformitate cu Manualul Anticorupție elaborat de Națiunile Unite în anul 2003.

Vă adresez rugămintea, domnule prim-ministru, să precizați dacă acest manual a fost elaborat și care este rezultatul implementării sale de către Guvernul României pentru a respecta această prevedere a Programului de guvernare.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Solicit răspuns scris.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Vărgău

Dau cuvântul domnului senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentare al PSD, pentru a prezenta o întrebare și o interpelare. Microfonul 3, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Dacian Cioloș, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În prezent, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură se află în plin proces de completare și acordare a permiselor de pescuit comercial către pescarii ce au făcut dovada afilierii la o organizație de pescari și au depus toată documentația necesară în acest sens, precum și pentru persoanele fizice autorizate.

În ceea ce privește pescuitul sportiv, Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura conține câteva prevederi însă în acest moment pescarii sportivi nu pot beneficia de permise de pescuit deoarece nu există reglementări în acest sens.

Domnule ministru, vă rog să precizați când vor putea pescarii sportivi să beneficieze de posibilitatea procurării unui permis de pescuit, astfel încât să poată fi în legalitate atunci când practică acest hobby, având în vedere că sezonul turistic se apropie și Delta Dunării va fi o destinație sigură atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.

De asemenea, în privința plății taxei pentru permis, aveți în vedere o modalitate facilă pentru turiști, astfel încât aceștia să poată achita taxa în cât mai multe puncte de pe raza județului Tulcea?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

În ultimii ani, canalele din Delta Dunării au suferit procese de colmatare cu impact negativ asupra regimului hidrologic și a potențialului bioproductiv din deltă și, de asemenea, colmatarea unor canale a împiedicat accesul turiștilor în această zonă.

Anul trecut, unul din obiectivele Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost și decolmatarea canalelor din Delta Dunării, lucrare ce a necesitat sume importante de bani.

Domnule ministru,

Care este, în acest moment, stadiul lucrărilor de colmatare din Delta Dunării, ce sume au fost alocate în acest sens și care sunt concluziile raportului Curții de Conturi cu privire la modul în care au fost cheltuite aceste sume?

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Admoniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Învățământul românesc și, în special, cel tulcean se confruntă cu două probleme importante. Pe de o parte, lipsa cadrelor didactice care, în ultimii ani, preferă domenii de activitate mai bine plătite, iar pe de altă parte lipsa acută de creșe și grădinițe, care pentru părinți ridică an de an adevărate probleme.

Se vorbește în ultimii ani tot mai mult de creșterea calității actului educațional, dar rămâne doar la nivel declarativ, atât timp cât situația din învățământ este departe de noțiunea de calitate.

Desigur, am fost recunoscuți pe plan internațional prin rezultatele deosebite în ceea ce privește capacitățile intelectuale ale copiilor români însă fără dascăli motivați și calificați, fără o bază materială solidă și fără ca educația să înceapă de la vârsta preșcolară dintr-un motiv cel puțin hilar - lipsa unor locații - această recunoaștere va fi din ce în ce mai diminuată.

Problema lipsei locurilor în creșe și grădinițe am mai abordat-o și anul trecut, iar răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, a fost că în județul Tulcea au fost onorate toate solicitările părinților pentru înscrierea copiilor la grădiniță.

La această dată, numai la o singură creșă din municipiul Tulcea sunt aproximativ 100 de cereri, iar locurile disponibile sunt undeva la 36.

Vă întreb, domnule ministru, cum veți soluționa această problemă, având în vedere că deja ne aflăm în perioada în care se fac înscrieri pentru anul de învățământ preșcolar următor.

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Tudor Panțuru

Are cuvântul domnul senator Tudor Panțuru, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L, pentru a prezenta o interpelare adresată Ministerului Sănătății Publice.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Tudor Panțuru:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule ministru,

Pare surprinzătoare modalitatea în care Autoritatea de Sănătate Publică Ialomița înțelege să-și organizeze activitatea de conducere. Cadrele Autorității ocupă mai multe funcții în același timp, deși calitatea profesională și capacitatea de conducere a acestora este îndoielnică. Domnul Vuzet Cornel, de exemplu, ca inspector clasa I, grad superior, treapta 1 de salarizare, este în prezent inspector sanitar șef și totodată a preluat și atribuțiile și responsabilitățile directorului executiv.

Doresc să aflu, pe această cale, care au fost considerentele, în afara celor politice, care au făcut ca acest domn să ocupe, simultan, mai multe funcții de conducere în ASP Ialomița.

În afara disponibilității politice ieșite din comun - PNȚCD, PSD, de curând PNL, domnul Vuzet este un medic de familie dintr-o comună a județului Ialomița și a părăsit deja o dată, în urmă cu câțiva ani, în mod mai puțin onorant, postul de director al DSD (era membru PNȚCD în acel moment).

Dacă, inițial, anul trecut, nominalizarea domnului Cornel Vuzet era valabilă doar până în momentul în care acesta ar fi susținut examenul de verificare a cunoștințelor, pentru a accede într-o gradație superioară, nominalizarea a fost menținută și după susținerea examenului. Cel mai interesant este faptul că domnul Vuzet ocupă în continuare ambele posturi, și cel de inspector sanitar șef și cel de director executiv, cu toate că nota la examenul susținut a fost de 3,3.

Doresc răspuns scris și oral.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Nasleu

Are cuvântul domnul senator Ioan Nasleu, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a adresa o interpelare Ministerului Transporturilor. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Nasleu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Ludovic Orban.

Domnule ministru,

Vă fac cunoscut că, la Biroul meu senatorial din Timișoara, s-au prezentat mai mulți cetățeni care mi-au adus la cunoștință faptul că, pentru stabilirea gradului de poluare a autoturismelor care provin din afara Uniunii Europene, în speță, SUA și Asia, de către Registrul Auto Român, sunt nevoiți să facă o deplasare la București, cu programare prealabilă de săptămâni sau chiar luni. Această testare a autoturismelor durează două sau trei zile.

Din discuțiile purtate cu aceștia a rezultat că se impune înființarea de centre zonale, dacă nu chiar județene, pentru stabilirea gradului de poluare a autoturismelor.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

De ce până în prezent nu s-au căutat soluții pentru rezolvarea acestor probleme în care sunt implicați zeci de mii de cetățeni?

Când veți depune o ordonanță de urgență a Guvernului pentru rezolvarea acestei probleme?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal. Ioan Nasleu, senator PRM de Timiș.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dan Sabău pentru a adresa o interpelare Ministerului Sănătății Publice.

Înțeleg că aveți și o întrebare, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Cu permisiunea dumneavoastră da, doamna președinte de ședință.

 
  Dan Sabău

Întrebarea este, de fapt, adresată atât domnului ministru Cristian Adomniței, cât și domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Este vorba de învățământul medical pe care Procesul de la Bologna l-a exceptat. Este vorba de învățământul medical care are o problemă: durează între 12 și 14 ani, iar masteratul nu prea își găsește locul decât, eventual, în perioada de stagiatură care a fost desființată.

Legea nr. 288/2004 stabilește însă ca, odată cu finalizarea studiilor, pe diplomă să se regăsească și calitatea de master, dat fiind faptul că durata de studiu a medicilor, a viitorilor medici, este de șase ani. Nu s-a cuantificat și atunci întrebarea este: calificativul de master, care ține de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, conform legii, poate fi consfințit în diploma de licență sau într-o diplomă distinctă adiacentă?

Vă întreb cum veți proceda ca toți absolvenții de masterat să primească această diplomă distinctă, în timp ce absolvenții de medicină nu pot primi această diplomă?

Vă mai atrag atenția că rezidențiatul constituie tipul medical de învățământ intermediar și care nu se găsește cuantificat. Cu permisiunea dumneavoastră întrebarea este: când se va cuantifica, cum se va cuantifica?

Solicit răspunsul scris și oral, din partea celor doi domni miniștri.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru și domnului ministru Eugen Nicolăescu - Ministerul Sănătății Publice. Obiectivul și motivarea interpelării - lipsa de legalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1586/2007.

Domnule ministru,

Hotărârea de Guvern nr. 1586/2007 a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, precum și în absența semnăturii ministrului de justiție, așa cum se prevede în cuprinsul actului normativ sus-menționat. Nota de fundamentare a respectivei hotărâri de guvern a fost adusă la cunoștința publicului prin publicarea sa pe pagina web a CNAS, la data de 10 decembrie 2007, iar Guvernul a aprobat această reglementare pe data de 19 decembrie 2007, la doar 9 zile distanță față de data la care a intrat în dezbatere publică.

Legea privind transparența decizională în administrația publică prevede explicit obligativitatea inițiatorilor de a oferi publicului un răgaz de 30 de zile, de la momentul postării pe site a proiectului de act normativ și până la dezbaterea și aprobarea acestuia în ședință de guvern. Asta în ceea ce privește procedurile.

Sub aspectul conținutului, hotărârea de guvern, de asemenea, nu poate fi considerată dezirabilă. Prevederile art. 1 pct. 7 și art. 2 alin. (2) din Hotărârea de Guvern nr. 1586/2007, sunt nelegale, întrucât contravin flagrant prevederilor Legii nr. 95/2006. Prin acest act normativ, emis la sfârșitul lui decembrie 2007, a fost modificată intempestiv natura juridică a contractului de management încheiat între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și președinții directori. Fără nici un acord din partea președinților directori CNAS, adică a părților, contractul lor individual de muncă capătă o natură civilă și se supune altor reguli, regulilor generale referitoare la mandat, prevăzute de Codul civil. Legislația românească este astfel concepută încât să nu permită modificarea contractului între două părți, în timpul derulării contractului, fără acceptul părții afectate.

Prevederile art. 1 pct. 7 alin. (3) și (5) coroborate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Hotărârea de Guvern nr. 1586/2007 vin să reglementeze un nou motiv de încetare a mandatului de manager al președintelui director general înainte de data încheierii mandatului aflat în desfășurare, încălcând flagrant principiul neretroactivității.

Pe această cale, vă cer, domnule prim-ministru, să anulați această hotărâre care introduce arbitrariul în conducerea sistemului sanitar românesc.

Cu bunăvoință apreciez că puteți interveni să modificați criteriile de competență din contractele încheiate cu managerii, după ce actualul mandat a expirat. Bunăvoința se manifestă în intenția de a vă atrage atenția că propunerea drept criteriu de evaluare a unei ștachete ce poate fi mutată discreționar chiar în timpul săriturii - iertați-mă - chiar în timpul exercitării mandatului, face ca întregul mandat să devină discreționar.

Vă atrag atenția că o asemenea abordare și reglementare legală doar mimează reforma în sistemul sanitar din România, nu o îmbunătățește, o degradează, o face instabilă și pare că are unic scop doar înlăturarea unor persoane indezirabile regimului.

Așteptăm cu legitimă curiozitate dezirabilii.

   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Este aproape o declarație politică, mai puțin o interpelare. Înțeleg că doriți răspuns scris.

 
  Ion Toma

Are cuvântul domnul senator Ion Toma pentru a adresa două întrebări Ministerului Sănătății Publice și Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor. Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Conform art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, conducerea spitalelor publice este asigurată de un manager. De asemenea, conform art. 184 alin. (4), la numirea în funcție, șefii de secție vor încheia cu spitalul, reprezentat prin manager, un contract de administrare pe o durată de trei ani.

Alta este însă situația la Spitalul Județean Slatina, unde aceste contracte de administrare între medicii șefi de secție și spitalul reprezentat de manager nu au fost încheiate nici până astăzi.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru, din ce motive nu au fost încheiate aceste contracte și ce măsuri veți adopta pentru intrarea în legalitate?

A doua întrebare este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 577/1997 se aprobă Programul privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare și la rețelele telefonice.

În județul Olt a fost aprobat și demarat, pentru orașul Piatra-Olt, Proiectul de asfaltare al drumului comunal 13 care leagă satul Bistrița-Nouă de orașul Piatra-Olt. Necesitatea acestui proiect a rezultat din faptul că locuitorii acestui sat devin izolați pe timp de iarnă, iar, în lipsa unui drum modernizat, accesul lor la serviciile de ambulanță ori la celelalte servicii publice devine imposibil.

În momentul de față, asfaltarea primului tronson, de 1,5 km, din totalul de 6,5 km, a fost finalizată încă din luna mai, însă banii pentru achitarea lucrărilor executate întârzie să apară, aceasta conducând la sistarea lucrărilor de către constructori.

Astfel, având în vedere situația grea a locuitorilor satului Bistrița-Nouă, vă întreb, domnule ministru, care este motivul nealocării fondurilor pentru investiția menționată și când vor fi primiți acești bani în vederea finalizării lucrărilor precizate mai sus. Aștept răspuns scris și verbal, Ion Toma, senator de Olt.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Are cuvântul domnul senator Vasile Ioan Ungureanu pentru a adresa două întrebări primului-ministru și ministrului sănătății publice. Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Stimate domnule prim-ministru,

Potrivit Legii nr. 9/1998 privind compensațiile cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, cetățenii români prejudiciați au dreptul la anumite compensații.

În baza legii menționate, o serie de cetățeni români au avut deja câștig de cauză și li s-au soluționat dosarele, alții însă încă mai așteaptă. Aceste persoane au avut de suferit în urma aplicării unor măsuri nedrepte. Acum, li se face o nouă nedreptate și mulți sunt puși în situația de a nu întrevede repararea răului produs.

De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru, când va avea loc a doua tranșă de despăgubiri? Doresc răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, pe care-l salut, fiind prezent aici în sală. Felicitări domnule ministru!

La sfârșitul anului trecut, Autoritatea pentru Sănătate Publică Arad a fost zguduită de un scandal provocat chiar de directorul instituției doctorița Gabriela Țârle, care și-a atribuit o primă de peste 30 000 lei în luna decembrie 2007. Nemulțumirile au fost cauzate de declarația acesteia, după ce a susținut că bonusul, premierea este atât legală, cât și morală. Asta, în timp ce majoritatea angajaților au avut prime de câteva sute de lei.

După ce prefectul i-a cerut să înapoieze mare parte din primă, iar liderul Sindicatului Sanitas Arad a solicitat redistribuirea banilor către ceilalți angajați, doctorița Țârle s-a conformat și a reîmpărțit primele mari, dar a susținut, pe mai departe, că își merită banii, ca urmare a implicării în diverse activități pe perioada caniculei și a realizării unor achiziții și investiții în sănătate.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, cum apreciați această autopremiere, ce poate fi declarată de departe ca fiind exagerată, atât față de colegii doamnei Țârle, cât și față de bolnavi, cum considerați că ar fi prima, în raport cu calitatea serviciilor medicale prestate în unitățile arădene?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arion

Are cuvântul domnul senator Viorel Arion pentru a adresa o întrebare și o interpelare primului-ministru. Microfonul 2, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru.

În Programul național de reforme al României pentru perioada 2007-2010, elaborat de Guvernul Tăriceanu se afirmă că:,,pentru a se diminua discrepanțele din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, în ceea ce privește tehnologiile inovative de înaltă productivitate, care pot asigura sustenabilitatea și trecerea la un mediu de afaceri performant, Guvernul va susține dezvoltarea, implementarea soluțiilor de e-bussines și e-commerce, prin Proiectul,,Economia bazată pe cunoaștere", și va acorda sprijin pentru IMM-uri sau consorții, pentru adoptarea soluțiilor inovatoare de tip e-bussines, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea acestora pe piețele naționale și internaționale".

Vă rog să-mi comunicați în scris, domnule prim-ministru, care minister sau ministere le-ați însărcinat cu ducerea la îndeplinire a acestui obiectiv și în ce stadiu de realizare se află acestea.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Dacian Cioloș.

Domnule ministru,

În Programul național de reforme al României pentru perioada 2007-2010, elaborat de Guvernul Tăriceanu, se afirmă că:,,România își propune crearea primei piețe electronice de produse agricole ecologice, structurată sub forma unei burse online ce reprezintă în permanență cererea și oferta de produse agricole ecologice. Înființarea acestei burse a fost susținută printr-un program specific".

Vă rog să-mi comunicați în scris, domnule ministru, în ce stadiu se află realizarea acestui obiectiv asumat de Guvern prin acest Plan național de reforme.

Mai am o interpelare adresată domnului prim-ministru Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

România este campioana Europei la numărul de impozite și taxe. Banca Mondială a identificat în România aproape 100 de taxe și impozite pe care le plătesc firmele, mai mult decât dublu față de oricare dintre țările Uniunii Europene. De asemenea, totalul taxelor pe care persoanele fizice și juridice din România le plătesc sunt, conform aceluiași raport al Băncii Mondiale, în număr de 420.

În capitolul XII din Programul de guvernare, asumat de cabinetul dumneavoastră, privind politica fiscal-bugetară, două dintre principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare, în perioada 2005-2008, sunt: relaxarea fiscalității asupra muncii, venitului și capitalului și scăderea ratelor de contribuții la asigurările sociale în scopul eliminării dezavantajului de competitivitate fiscală, al reducerii economiei subterane.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, care sunt măsurile pe care le-ați luat sau pe care le veți lua în vederea realizării acestor două deziderate și în ce mod se armonizează ele cu recentele hotărâri de guvern privind extinderea bazei de impozitare, respectiv Ordinul nr. 92 din 8 februarie 2008, corectat ulterior prin Ordinul nr. 122 din 20 februarie 2008.

Senator PD-L de Hunedoara, Viorel Arion. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș

Are cuvântul domnul senator Viorel Arcaș pentru a prezenta întrebarea. Microfonul 4, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru al educației, cercetării și tineretului Cristian Adomniței.

Câte instituții de învățământ gimnaziale din țară sunt dotate cu laboratoare de informatică? Câte instituții de învățământ gimnazial din țară sunt conectate la Internet?

Vă rugăm să ne detaliați numeric și procentual cât reprezintă aceste școli din totalul de instituții de învățământ gimnazial, pe fiecare județ în parte.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Jan Vraciu

Are cuvântul domnul senator Jan Vraciu pentru a adresa o întrebare Ministerului Afacerilor Externe. Microfonul 2, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe.

Domnule ministru,

Pe fondul unor situații obiective, de care am luat cunoștință în repetate rânduri, am realizat că există cazuri în care cetățeni români aflați în afara granițelor țării se pot găsi în situații limită, spre exemplu, accidente, furtul documentelor sau banilor etc.

Pentru a-mi fundamenta întrebarea, vă prezint situația concretă a doi cetățeni români, aflați la Roma, cărora le-a ars casa, rămânând fără nici un bun material. În pofida faptului că au reușit să strângă, prin contribuții ale persoanelor particulare, suma necesară cheltuielilor de transport, în vederea revenirii în țară, s-au lovit, totuși, de rigiditatea autorităților consulare române. Acestea au solicitat suma de 90 de euro, fiecărei persoane, pentru eliberarea documentelor provizorii

În acest sens, aș dori să mă informați dacă Ministerul Afacerilor Externe are o procedură aparte pentru astfel de situații, având în vedere că reprezentanțele consulare ale României nu acordă nici un rabat de la plata taxelor consulare.

Doresc răspuns scris și verbal. Jan Vraciu, senator PD-L de Vrancea.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Cu această întrebare am epuizat sesiunea de întrebări, interpelări.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Otilian Neagoe - de la domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu, ministrul sănătății publice;

Îi dau cuvântul domnului ministru Eugen Nicolăescu, pentru a prezenta răspunsul la sesizarea domnului senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu - ministrul sănătății publice:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am o interpelare adresată de domnul senator Otilian Neagoe privind constituirea Consiliilor consultative la nivelul spitalelor publice din Județul Brașov.

Răspunsul nostru este următorul: În prezent, există constituite, conform art.186 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, 250 de consilii consultative. În județul Brașov, toate unitățile sanitare publice cu paturi au consilii consultative, constituite conform legii.

Precizăm că celelalte unități sanitare publice care nu au încă consilii consultative vor avea până la data de 31 martie 2008, deoarece nu și-au desemnat întreaga componență, în special nefiind nominalizați reprezentanții mediului de afaceri. Precizez faptul că aceste consilii se numesc prin ordin al ministrului, ca urmare a faptului că celelalte organisme care trebuie să desemneze reprezentanți trebuie să o facă în scris.

Membrii Consiliului consultativ sunt, potrivit legii: doi reprezentanți ai Ministerului Sănătății Publice sau ai Autorităților de Sănătate Publică Județene; doi reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie (pentru spitalele aflate în subordinea acestora); doi reprezentanți numiți de consiliul județean sau local, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, dintre care un specialist în finanțe publice locale, pentru spitalele aflate în administrarea consiliilor județene sau locale; managerul spitalului public; doi reprezentanți ai Universității sau Facultății de medicină - pentru spitalele clinice, institutele și centrele medicale clinice și doi reprezentanți ai mediului de afaceri, nominalizați de patronatele reprezentative la nivel național pentru spitalele din rețeaua sănătății publice.

Ministerul Sănătății Publice, prin Circulara nr. 43260/11.01.2008, a solicitat din nou tuturor Autorităților de Sănătate Publică Județene, respectiv a Municipiului București să întreprindă demersurile necesare în vederea transmiterii componenței consiliului consultativ pentru spitalele care nu au încă constituit acest consiliu, astfel ca, în cel mai scurt timp, am spus noi, cel mai târziu la 1 martie 2008, situația să fie reglementată în toată țara și am extins acest termen până la 31 martie 2008. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Domnule senator, aveți cuvântul la microfonul 3, pentru a vă preciza poziția față de răspunsul pe care l-ați primit, vă rog.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc domnule ministru pentru răspunsul care ni l-ați oferit, dar vreau să vă spun că, dacă, într-adevăr, la Brașov este așa cum spuneți dumneavoastră, respectiv în fiecare spital există această structură a consiliului consultativ, cert este că ele nu funcționează, nu s-au întrunit. Și atunci apare această problemă: este nevoie ca un control din partea ministerului să verifice modul în care funcționează aceste consilii consultative. Și, aș mai veni cu o sugestie, să obligați unitățile spitalicești să publice în presa locală componența consiliilor consultative. Ar fi vorba de transparență, în acest caz, și am ști cu cine trebuie să vorbim.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule ministru, microfonul 8.

 
   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Mulțumesc domnului senator pentru cele două recomandări. Vreau să-i comunic că, din punctul de vedere al Ministerului Sănătății Publice, componența consiliilor consultative, în clipa în care este aprobată, se publică pe site-ul ministerului, dar cred că se poate publica și pe site-ul spitalelor, astfel încât lucrurile să fie clare și, în același timp, cu sprijinul dumneavoastră și, în general, al autorităților publice locale, pentru că nu avem bani de publicitate, să încercăm să publicăm în regim gratuit componența acestor consilii, la nivel local. Și, de asemenea, vom încerca să sesizăm Autoritățile de sănătate publică județene să verifice modul în care funcționează sau nu consiliile consultative.

Vă mulțumesc pentru sugestii, am să țin cont de ele.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

 
  Gheorghe Flutur - de la doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

Are cuvântul doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, pentru a prezenta răspunsurile la întrebările și interpelările adresate de domnul senator Gheorghe Funar. Cred că se poate, domnule senator, să primiți răspuns la ambele întrebări. Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte. Este pentru prima dată, în trei ani și ceva, când o interpelare pe care am depus-o împreună cu întrebările nu apare, probabil, la dumneavoastră.

Vă rog să-mi permiteți, măcar pentru stenogramă, să o citesc. O să verific ce s-a întâmplat, unde s-a rătăcit.

Am o interpelare adresată domnului ministru Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul justiției.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, aș vrea să epuizăm în momentul de față...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, ascult răspunsurile la celelalte întrebări. Vă rog, să-mi dați posibilitatea ca în stenogramă să apară și interpelarea.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

În listele care s-au depus nu figurați cu această interpelare și mă miră pentru că m-ați fi atenționat când ați susținut celelalte două întrebări.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 10, pentru a prezenta răspunsurile.

 
   

Doamna Gabriella Pásztor - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Doamna președinte,

Săptămâna trecută domnul senator Gheorghe Funar a cerut să revenim cu precizări.

În conformitate cu Legea învățământului, autonomia universitară prevede ca măsurile și deciziile ce se iau în legătură cu baza materială să se facă pe răspunderea universității.

Vă comunicăm, domnule senator, faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nu deține documentele respective. Având în vedere autonomia mai sus-menționată, toate actele încheiate între U.S.A.M.V. și firma "S.C. Polus - Transilvania" se regăsesc la sediul instituției de învățământ superior, de la care ministerul a solicitat punctul de vedere referitor la aspectele sesizate de dumneavoastră.

Acesta a reprezentat doar primul punct din răspunsul la interpelarea domnului senator.

Punctul 2 este răspunsul referitor la terenul agricol de 1.100 ha din comuna Jucu. Pentru exploatarea cu maximă eficiență a terenului aflat în administrarea unității din Jucu, ținând cont de lipsa totală de fonduri destinată acestui obiectiv, Senatul U.S.A.M.V. a aprobat încheierea unui contract de asociere cu "S.C. Modern Farm S.R.L", clauzele contractuale sunt cele prevăzute în art.86 alin.(2) din Codul fiscal, respectiv asocierea este făcută pe o perioadă de 49 de ani, iar aportul asociatului este de 5 milioane de euro. În primii cinci ani destinația terenului rămâne neschimbată, beneficiile anuale ale instituției de învățământ fiind de 25% din profit plus oportunitatea ca studenții să efectueze practica în ferme zootehnice performante.

Punctul 3 se referă la terenul agricol de 1,7 ha, aflat pe Calea Florești nr. 56 din Municipiul Cluj - Napoca, U.S.A.M.V. din Cluj - Napoca a publicat un anunț, în presa locală, prin care s-a dorit identificarea unui potențial asociat în vederea exploatării unui teren de 1,7 ha care nu aducea nici un beneficiu universității, ci, dimpotrivă, crea disensiuni cu locatarii din zonă din cauza înființării unor rampe de gunoi clandestine sau desfășurării unor activități dubioase.

În urma parcurgerii acestei proceduri, s-a hotărât, de către Senatul U.S.A.M.V, încheierea contractului de asociere cu "S.C. TOWER S.R.L.", cu respectarea prevederilor legale.

Profitul instituției de învățământ superior va fi construirea de către asociatul "S.C. TOWER S.R.L" și predarea la cheie a unui hotel de patru stele, cu circa 100 camere și dotările aferente, în cel mult doi ani de la semnarea contractului, aceasta având loc în 2007. Această construcție va fi o sursă sigură și constantă de venituri care vor fi dirijate apoi spre procesul educativ la care se adaugă și posibilitatea universității de a caza oaspeții români și străini în condiții civilizate. Valoarea construcției și a dotărilor a fost estimată la 6,5 milioane de euro.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință,

Sunt nemulțumit de răspunsul la prima solicitare. Este pentru prima dată când mi se întâmplă așa ceva: să fiu sfidat de un secretar de stat. Nu am primit o copie după contractul de cooperare dintre U.S.A.M.V. și firma "S.C. Polus - Transilvania", condusă de Paszkany Arpad Zoltan. Pe mine nu mă interesează dacă este sau nu finanțator al domnului profesor, nu acest aspect mă interesează. Mă interesează respectarea Regulamentului Senatului care îi permite unui senator să solicite documente. Eu nu am solicitat un document secret de stat, ci un contract de cooperare încheiat între U.S.A.M.V. și firma "S.C. Polus Transilvania", contract care există la U.S.A.M.V., există și la DNA. DNA-ul cercetează acest dosar, pentru că tunul dat bugetului statului român este de peste 70 milioane de euro. Am mai păsuit-o puțin pe doamna secretar de stat, de săptămâna trecută, până săptămâna aceasta, în limita Regulamentului Senatului - maximum două săptămâni.

Doamna președinte de ședință, eu nu ameninț pe nimeni, îi mai acord timp, doamnei secretar de stat, până mâine, la ora 17.00. Dacă nu am acest contract, dacă acesta nu ajunge la cabinetul meu de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, după ora 17.00 redactez o plângere penală împotriva dumneavoastră, pentru abuz în serviciu. Și e odihnă multă, de la cinci ani în sus. Dacă vreți să faceți pușcărie pentru cei care au încălcat legea, nu aveți decât. Eu nu vă ameninț, dar nu permit să sfidați legea și să nu îmi puneți la dispoziție acest document care nu este secret.

Aștept până mâine la ora 17.00. Libertatea dumneavoastră este în pixul dumneavoastră, în telefon și fax. Vă rog.

Doamna președinte, mâine am să înștiințez în scris și Biroul permanent al Senatului despre acest lucru, pentru că există riscul să se procedeze la fel și cu alți colegi de-ai mei.

Doamna secretar de stat, prin ceea ce a făcut, caută să acopere acest jaf, această excrocherie de la "Șapca Verde" și este nedemn pentru un membru al Guvernului să procedeze astfel.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnule secretar de sat, vă rog să vă informați ministrul și să vă conformați solicitării colegului nostru, domnul senator Gheorghe Funar.

 
  Aurel Gabriel Simionescu - de la domnul Mircea Alexandru, secretar general adjunct în Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu are de primit un răspuns din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Aveți cuvântul domnule secretar de stat Mircea Alexandru, microfonul 8, vă rog.

Vă rog să prezentați răspunsul pentru domnul senator.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar general adjunct în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate domnule senator, vă mulțumesc și dumneavoastră că ați avut răbdarea să mă așteptați până acum și mă onorează răbdarea dumneavoastră, pentru a vă prezenta răspunsul.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitați informații cu privire la principalele acțiuni ce sunt avute în vedere, pentru perioada imediat următoare, în domeniul descentralizării, vă comunicăm următoarele: prevederile Programului de guvernare 2005-2008 și nevoia acută a unui cadru legal bine definit pentru elaborarea și implementarea inițiativelor de descentralizare sectorială au impus rescrierea Legii-cadru a descentralizării și abrogarea cadrului normativ anterior existent. Astfel, a fost elaborată Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006. Noul cadru legislativ reprezintă un progres important în reglementarea descentralizării, scopul legii este acela de a integra eforturile fiecărui minister într-o politică de descentralizare coerentă, sistematică și eficientă.

La data de 6 februarie a.c. a fost adoptată Hotărârea Guvernului prin care se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea Legii-cadru a descentralizării nr.195/2006. Acest act normativ clarifică modul de constituire, funcționare și atribuțiile structurilor tehnice implicate în procesul de descentralizare, stabilind totodată criteriile generale pe care ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale le pot utiliza în vederea evaluării capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale.

Pentru a veni în sprijinul ministerelor și altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, actul normativ de referință stabilește metodologii privind: analiza stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial; structura strategiei sectoriale de descentralizare și a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate; sistemul de monitorizare și evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare.

Cu privire la domeniul în discuție, Ministerul Internelor și Reformei Administrative își propune, pentru perioada următoare, să operaționalizeze Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare și grupurile de lucru care se vor constitui la nivelul ministerelor, după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea normelor metodologice; să acorde asistență tehnică grupurilor de lucru în elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare; să dezvolte sistemul de monitorizare a procesului de descentralizare; să continue coordonarea procesului de elaborare a standardelor de calitate și de cost pentru serviciile publice din domeniile în care au fost descentralizate competențe; să ia măsuri pentru creșterea autonomiei locale financiare, prin îmbunătățirea managementului financiar și administrarea mai bună a bazei de impozitare; să dezvolte parteneriate între actorii implicați în procesul de descentralizare; să identifice și să promoveze instrumente pentru exercitarea deficitară de către autoritățile administrației publice locale a competențelor descentralizate. Acestea sunt câteva dintre preocupările pe care le avem în acest moment. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Nu vreau să abuzez de răbdarea dumneavoastră. Aș vrea să amintesc doar că Programul de guvernare vorbește despre descentralizare în învățământ, în educație și în sănătate, prin crearea unor instituții la nivel județean și suntem în aceeași situație ca în anul 2004, din acest punct de vedere, de exemplu numirea directorilor de spitale se face de către ministrul sănătății. Aș vrea să amintesc și despre faptul că am discutat despre predictibilitatea bugetelor locale și continuăm să alocăm sume importante de la nivel central, prin diverse modalități. Continuăm să avem programe naționale în care, de la nivel guvernamental, prin ordonanță, se hotărăște dacă un podeț într-o comună este oportun. Și aș vrea să mai spun că Guvernul a fost împotriva creării unor comune, negând dreptul a 1500-2000 de oameni, care au votat printr-un referendum, să-și conducă singuri destinele.

Deci, sunt lucruri pe care eu cred că trebuie să le avem în vedere și care ne conduc la ideea că între vorbă și faptă mai este ceva distanță din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Flutur - de la doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

Domnule senator Funar, a fost o neînțelegere, eu v-am dat cuvântul și am crezut că ați citit și interpelarea.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, n-am citit-o.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog !

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Întrebarea era: dacă s-a înregistrat la dumneavoastră ? Dacă este înregistrată la dumneavoastră, nu e nicio problemă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, este înregistrată, este depusă.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Este în regulă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mai am o chestiune, domnule senator. Mai sunt două răspunsuri pe care vi le datorează Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Le ascult cu plăcere.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Cu privire la domnul conf. univ. dr. Felix Horațiu Arion și la prof. univ. dr. Emil Merce.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Gabriella Pásztor - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Doamna președinte, urmare a întrebării formulate de domnul senator, furnizăm următoarele date:

În legătură cu contractele din cadrul programelor finanțate de către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - Programul Cercetare de excelență (CEEX), Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, respectiv, începând cu anul 2006, Programul de granturi, vă informăm că datele referitoare la contractele de cercetare finanțate din fonduri de la bugetul de stat sunt publicate pe paginile de internet ale autorităților contractante. Totodată, pentru aceste proiecte există obligația contractuală de a realiza pagini web, ale fiecărui proiect, în care să fie prezentate date publicabile privind modul de realizare a proiectului.

În răspunsul anexat, s-au trimis - am și eu la mine - fișele proiectelor menționate de către domnul senator și extrase din contracte (în copie) care dovedesc că domnul Horațiu Arion este membru în echipele de cercetare ale acestor proiecte. Considerăm că, dată fiind problematica dezbătută, și anume candidatura unei persoane pentru șefia catedrei respective, în ședința Catedrei III de la Facultatea de horticultură a U.S.A.M.V. din Cluj-Napoca, prima persoană care ar fi putut avea obligația să dea detalii colegilor de catedră privind participarea la contracte este chiar persoana vizată de către dumneavoastră. În acest caz, poate fi sesizată, în primă instanță, Comisia de etică a universității respective.

Apreciem, din acest motiv, că demersul dumneavoastră trebuie adresat Senatului U.S.A.M.V. din Cluj-Napoca.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Eu sunt nevoit să dau replică la ceea ce spunea doamna secretar de stat. Dânsa probabil că nu știe de ce se află aici: nu ca să aprecieze dumneaei ce se întâmplă cu respectarea Regulamentului Senatului. Eu, ca senator al României, m-am adresat Guvernului. Dânsa mă trimite la Comisia de etică a unei universități.

O rog pe doamna secretar de stat, dacă are la dispoziție și poate, să-mi prezinte răspunsul scris acum sau să mi-l expedieze mâine, nu este târziu. De asemenea, să răspundă la solicitările pe care le-am făcut.

Dacă consideră că eu am greșit, o rog să-mi comunice, din Regulamentul Senatului, ce articol îmi permite ca eu, în calitate de senator al României, să eludez legea, Regulamentul Senatului, și să mă adresez unei comisii de etică a unei universității. Dacă v-ați fi interesat, ați fi aflat că la acea comisie de etică, președintele acelei comisii este pensionabil și, pentru că a dat o soluție greșită în cazul unui plagiat, cu încălcarea ordinului ministrului dumneavoastră, a fost promovat în Senatul universității. Domnul ministru este la curent cu toate aceste detalii și veți constata că, respectând legea, va fi nevoit să anuleze toate alegerile de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Nu mă puneți pe mine în situația să mă adresez, prin încălcarea Regulamentului Senatului, unui cetățean care se află, și el, în atenția Parchetului pentru că a facilitat luarea unor bani publici incorect.

Rog, doamna președinte, să se respecte Regulamentul Senatului și, dacă doamna secretar de stat nu a avut timp, nu l-a citit sau nu l-a înțeles, rog ca, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, să fie desemnat un alt secretar de stat cu care să ne înțelegem. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna secretar de stat, dacă aveți răspunsul scris, vă rog să-l puneți la dispoziția domnului senator.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința Senatului.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Nu mai citesc interpelarea. Este înregistrată, da ?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Este înregistrată, domnule senator. Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 14:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro