Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/20-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 10-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2008

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gelil Eserghep, secretari.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Deschidem lucrările de astăzi ale plenului Camerei Deputaților, luni, 10 martie 2008.

Vă fac cunoscut că, din totalul celor 330 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 167. Sunt absenți 163, din care 6 participă la alte acțiuni.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 10, și marți, 11 martie 2008; programul de lucru pentru perioada 10-15 martie 2008; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 3-10 martie 2008, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente.  

Ordinea de zi are, la pct.2, modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Grupul parlamentar al P.R.M. propune încetarea calității de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a domnului deputat Cristian Stănescu, care a fost votat de dumneavoastră ca membru al Comisiei de control S.R.I.

Dacă sunt obiecții? Nu.

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați electronic, dacă se poate. Vă rog să vă marcați prezența.

Vă rog să procedați la vot: încetarea activității domnului Cristian Stănescu. (Rumoare, vociferări)

Dacă există obiecții, vă rog, din partea liderilor grupurilor parlamentare. Vă rog, doamnă.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. solicită reluarea votului, pentru că nu toți am fost pregătiți și nu toți am avut cartelele în aparatul de vot.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Având în vedere și alte voci aprobative, reluăm votul. Vă rog să fiți pregătiți pentru vot.

Deci, încetarea calității de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a domnului deputat Stănescu. Vă rog să votați. Vă rog să afișați.

Niciun vot împotrivă, nicio abținere. Vă mulțumesc.

 
   

A doua modificare.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator propune desemnarea domnului deputat Vlad Gabriel Hogea în calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Dacă există obiecții? Nu.

Vă rog să procedăm la vot. Vă rog să votați. Vă rog să afișați.

Fără voturi împotrivă, fără abțineri, propunerea a fost adoptată.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile de trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007.

Din partea inițiatorilor?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Din partea cărei comisii vorbiți, doamnă deputat?

   

Doamna Aurelia Vasile:

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007.

Comisia a luat în dezbatere proiectul. Au participat ca invitați reprezentanți din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, de asemenea de la Ministerul Transporturilor.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este cineva să-și prezinte raportul, care a fost, dealtfel, comunicat și de care ați luat cunoștință? Nu.

Conform art.106 din Regulament, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr.21/1991.

Acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență, conform art.115.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Reprezentantul inițiatorului. Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Mocuța (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Doamnelor și domnilor deputați,

Cadrul normativ în materia cetățeniei îl reprezintă Legea nr.21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește modurile de acordare și pierdere a cetățeniei române, precum și autoritățile care verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau pierderii cetățeniei și care aprobă aceste cereri.

Pe scurt, vreau să vă prezint schimbările preconizate.

Proiectul supus spre aprobare reglementează aspecte procedurale legate de dobândirea, pierderea și revocarea cetățeniei române și modul de organizare și funcționare a organului administrativ, competent în materia cetățeniei.

Principala reglementare propusă prin prezentul proiect de act normativ este cea a organizării și funcționării Comisiei pentru cetățenie. Se propune, astfel, înlocuirea actualei comisii formate din 5 judecători cu una formată din personal de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiției, măsură impusă de necesitatea verificării cu celeritate a actelor depuse la dosarele de acordare sau pierderea cetățeniei române și de faptul că o astfel de comisie ar trebui să aibă un caracter permanent, ceea ce nu este posibil în componența comisiei stabilite de legea în vigoare.

În reglementarea actuală, comisia este formată din 5 judecători care efectuează această activitate în plus față de activitatea de judecată, iar contestarea deciziei comisiei se soluționează tot de instanța de judecată.

Prin urmare, se va înlocui activitatea nepermanentă a comisiei cu o comisie permanentă, efectele acestor schimbări sunt creșterea celerității în procesarea dosarelor, o procedură mai riguroasă, transparentă și modernă în materie.

O altă modificare propusă de proiect este cea a autorității de stat, care acordă sau aprobă pierderea cetățeniei.

Față de actuala reglementare care prevede aceste competențe pentru Guvern, în viitor, cetățenia va fi acordată prin ordin al ministrului justiției.

Se prevede, totodată, în acest proiect posibilitatea contestării ordinului ministrului justiției la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel de la domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului.

În ceea ce privește procedura acordării sau redobândirii cetățeniei române, proiectul aduce o serie de elemente de noutate față de reglementarea actuală, după cum urmează: introducerea unui termen de 6 luni pentru ca petentul să-și completeze dosarul, în cazul în care comisia constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii. Proiectul reglementează, pentru prima dată, situațiile speciale ale persoanelor cetățeni străini ce nu pot depune jurământul de credință față de România, din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice. Totodată, trebuie să menționăm că urgența reglmentării reiese, în principal, din operativitatea cu care trebuie soluționate cele peste 34.000 de dosare aflate în curs de soluționare la Comisia pentru contestarea condițiilor de acordare a cetățeniei, precum și a celor peste 500.000 de cereri de acordare sau redobândire a cetățeniei române depuse numai la Consulatul de la Chișinău, al căror număr a determinat practic imposibilitatea înregistrării acestora și transmiterea către Ministerul Justiției.

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, în vederea aprobării, și, prin urmare, vă solicităm și vă rugăm să aprobați modificarea Legii cetățeniei române, prin proiectul pe care noi vi l-am supus atenției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raportul suplimentar, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins proiectul de lege. Camera Deputaților este Cameră decizională; Consiliul Legislativ a avizat favorabil; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil; Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați a avizat favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat.

În urma rediscutării în Comisia juridică, de disciplină și imunități, membrii comisiei au propus, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial, de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei nr.21/1991, cu amendamentele admise, așa cum sunt prezentate în Anexa nr.1.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2 din raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, dacă dorește vreun reprezentant? Are 5 minute.

Vă rog frumos să luați cuvântul. Din partea grupului parlamentar?

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

P.N.L.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România, cred că trebuie să ia exemplu de la alte state în ceea ce privește protecția celor care se simt români.

Adoptarea acestei Legi a cetățeniei consider că este absolut necesară, pentru că ea ușurează rezolvarea cererilor acelor români, oameni cu sânge românesc care au avut neșansa să se nască în afara teritoriului național.

De aceea, prin votul pozitiv pe care noi îl vom da pentru adoptarea acestei legi, consider că vom face un act de dreptate pentru toți aceia care simt românește.

Grupul parlamentar al P.N.L. va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, îl rog pe domnul președinte al comisiei să fixeze timpii ...

Domnul Vainer. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Stimate colege, vă felicit pentru 8 Martie, după, dar niciodată nu strică.

Mi-am permis să vin la pupitrul acesta, să susțin proiectul de lege dintr-o rațiune simplă și imediată. Este vorba de a fluidiza procesul, mai ales în cazul redobândirii cetățeniei, dar și al acordării, întrucât sistemul anterior sau cel existent, în funcțiune, este greoi. Creează această listă de așteptare imensă, pe care nu o merită cetățenii care au dreptul la cetățenie.

Ca atare, din punctul meu de vedere, este bine să votăm acest proiect de lege și, din partea mea, dar cred că și a colegilor din Grupul parlamentar al minorităților naționale, există susținerea necesară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? De data aceasta, nu.

Îl rog pe domnul președinte al comisiei să fixeze timpii.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Propun timp total de dezbatere 10 minute; câte un minut pentru fiecare intervenție, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vom trece la dezbaterea pe articole, în funcție de amendamentele admise sau respinse.

V-aș ruga, pe autorii amendamentelor respinse, să-și susțină amendamentele, atunci când se ajunge la ele.

Art.11 - un amendament respins al domnului deputat Florin Iordache. Susțineți? Nu se mai susține.

Art.13 - text propus de comisie.

Există discuții, dezbateri cu privire la acest text? Nu. Vă mulțumesc.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. A fost admis amendamentul comisiei.

 
   

Art.18 - amendament admis de comisie, al domnului deputat Petre Străchinaru.

Există discuții, dezbateri cu privire la amendament? Nu.

Supun la vot amendamentul. Vă rog să votați. Vă rog să afișați.

Amendamentul a fost admis.

 
   

La art.II, amendament propus de către domnul deputat Florin Iordache. Există discuții, dezbateri? Nu. Vă rog să votați amendamentul admis de comisie. Vă mulțumesc. Vă rog să afișați.

Amendamentul a fost admis.

 
   

Dacă există dezbateri cu privire la celelalte articole, care nu au fost amendate? Nu. Vă mulțumesc. Adoptate.

Există amendamente respinse. Dorește cineva să le susțină? Nu.

Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

Se dezbate în procedură de urgență, conform art.115 din Regulament.

Din partea inițiatorului? Vă rog să luați cuvântul.

   

Domnul Paul Păcuraru (ministrul muncii, familiei și egalității de șanse):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul pe care-l avem astăzi în atenție este cel care vizează construcția Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

După cum dumneavoastră cunoașteți, în 2005 a fost aprobat Memorandumul privind reforma administrativă din domeniul asistenței sociale. Și fondul acestui memorandum este crearea unui sistem instituțional eficient și modern.

Practic, după memorandum am avut aprobarea legii-cadru a asistenței sociale, Legea nr.47/2006, după care, în cuprinsul legii, avem reforma în domeniul asistenței sociale, care înseamnă, de fapt, crearea unor noi structuri instituționale. Este vorba de inspecția socială, care deja s-a realizat, deja s-a materializat și care are 8 structuri regionale, pe regiune-dezvoltare și reprezentanți în toate județele și și-a început deja activitatea; are aprobat primul plan-cadru de control.

A doua mare componentă este Agenția Națională de Prestații Sociale care înseamnă, de fapt, îmbunătățirea serviciilor de prestații sociale care se acordă către toate categoriile de beneficiari de asistență și de prestații sociale și este actul normativ pe care-l avem astăzi în discuție. Și, în fine, în punct final, este observatorul social - cel care va fi o structură ... Agenția, evident, este reprezentată la nivelul structurilor teritoriale. Deci, are o structură centrală și este reprezentată la nivelul fiecărui județ.

A treia componentă este observatorul social care va aduna, cumva, la nivelul generatorilor de politice publice, componenta de cercetare, de fundamentare a politicii și pe urmă va transpune spre practica guvernamentală, spre inițiativa guvernamentală.

Agenția de care discutăm astăzi și pe care o avem spre aprobare are o organizare centrală, o agenție națională, la nivel central, cu 62 de posturi, o structură centrală, și o structură teritorială care vine prin desprinderea de direcțiile de muncă, prezentele direcții de muncă, a componentei de prestații sociale care înseamnă corpul majoritar de activitate sau grosul activității direcțiilor de muncă, în paralel cu o direcție de muncă care rămâne pentru o serie întreagă de alte atribuții din teritoriu și care rămân partajate între direcția de muncă, pe de o parte, care rămâne o structură cu personalitate juridică în fiecare județ, dar cu un personal mult diminuat, și Agenția de Prestații Sociale care, așa cum am spus, preia tot pachetul de atribuții privind prestațiile sociale, încercând să realizeze, în final, un serviciu integrat, inclusiv informatic, în așa fel încât autoritățile să cunoască foarte clar și foarte precis care este cuantumul prestațiilor, cumulul prestațiilor pe fiecare familie, pe fiecare persoană și sperăm să îmbunătățim semnificativ, pe această cale, activitatea.

În comisie s-a obținut, în Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, s-a obținut un aviz pozitiv, inclusiv pe amendamente, pe care și noi le susținem.

Vă stăm la dispoziție, dacă sunt întrebări.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege pentru crearea unui sistem unitar privind administrarea procesului de acordare a prestațiilor sociale, baza legală de promovare a acestui act normativ fiind dată de dispozițiile art.30 alin. (4) din Legea nr.47/2006 privind sistemul național de asistență socială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 12 decembrie 2007.

Comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Comisia a primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor sesizate pentru avizarea proiectului de lege.

Dacă-mi permiteți să propun timpul de dezbatere?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pe dezbaterile generale, domnule președinte.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Sunt secretarul comisiei. Vă mulțumesc pentru că m-ați numit președinte, dar sunt secretar.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog. Sunteți președinte de ședință, așa cum sunt și eu președinte de ședință.

Vă rog. Deci, după dezbateri generale, o să vă rog să propuneți.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc. 10 minute pentru timpul total de dezbatere și câte un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu este nicio problemă. O să-l mai propuneți o dată.

La dezbateri generale, dacă se înscrie vreun reprezentant al grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Iuliu Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Înființarea Agenției Naționale pentru Prestări Sociale este o problemă pentru care Guvernul României și-a asumat răspunderea cu prilejul aderării României la Uniunea Europeană. Ea urmează să intre în funcțiune pe data de 1 ianuarie 2008.

În ceea ce ne privește, suntem de acord, Grupul parlamentar al Partidului România Mare suntem de acord, cu înființarea acestei agenții și vom vota ca atare.

Profit, însă, de această ocazie pentru a reitera ceea ce am spus și în comisie. Rugămintea adresată ministrului muncii și protecției sociale, de a fi atent în ceea ce privește redistribuirea personalului existent, în așa fel încât să nu prejudiciem celelalte instituții subordonate ministerului.

Această agenție va funcționa cu un număr restrâns de personal primit în plus, iar restul urmând a fi redistribuit. Am în vedere, în principal, probabil că domnul ministru Păcuraru o să zâmbească, am mai profitat de ocazie și să reiau marota mea veșnică, de trei ani de zile, în ceea ce privește încadrarea Casei de Pensii a Municipiului București. Spun și în public, această casă de pensii care deservește peste 500.000 de pensionari, este încadrată total ineficient într-un număr de circa 180 de salariați la cele 6 case de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București. Este o problemă dureroasă pentru pensionari care, puși în situația de a nu se putea adresa caselor de sectoare, decât de două ori pe săptămână, își pierd timpul de pomană, stând la coadă ore în șir.

Nu acesta este, însă, obiectul ordonanței pe care o discutăm, dar am dorit, cu acest prilej, ca și în plenul Camerei Deputaților să mă adresez domnului ministru să aibă în vedere îmbunătățirea situației existente în domeniul Casei de Pensii a Municipiului București. Repet încă o dată, grupul nostru parlamentar susține această ordonanță și vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, timpii propuși vă rog să-i repetați.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Așa cum am mai spus și înainte, câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Există obiecții la timpii propuși? Nu.

Vom trece la dezbaterea pe articole.

Titlul legii nemodificat.

Obiecții, observații? Nu.

Articol unic, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Titlul ordonanței de urgență nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Cap.I - titlul nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art.1, cu cele patru alineate ale sale.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art.2, cu alineatele sale, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art.3, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art.4, cu literele sale.

Obiecții, observații la un text nemodificat? Nu. Adoptat.

Art. 5, cu literele sale. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art.6, nemodificat, cu alineatele sale. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Capitolul II. Titlul nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Secțiunea 1. Titlul nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 7, cu alineatele sale, nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 8, cu cele două alineate, nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 9. Comisia propune spre adoptare un nou text. Autor deputat Adrian Miuțescu.

Dacă există dezbateri cu privire la acest amendament? Nu.

Vă rog să votați amendamentul propus de comisie.

87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 24 de abțineri. Amendament adoptat.

 
   

Secțiunea 2. Titlul nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 10, alin. (1) și (2) amendament admis. Alin. (3) a rămas nemodificat. Cu privire la aceste amendamente admise de comisie, dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 28 de abțineri. Amendament admis.

 
   

Alin. (3) nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 11 nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 12 alin. (1) nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 12 alin. (2) nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 12 alin. (3), comisia admite un amendament. Dacă există dezbateri cu privire la amendament? Nu.

Vă rog să votați.

97 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 29 de abțineri. Amendament admis.

 
   

Secțiunea 3. Titlul nemodificat. Obiecții, observații? Nu.

Art. 13 cu cele trei alineate nemodificate. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 14 alin. (1) și (2), text nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 15 cu cele două alineate. Text nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 16, preambul modificat, lit. a) până la g) nemodificate. Deci pentru literele a) până la g) nemodificate. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

La art. 16 alin. (1) lit. h) se modifică conform unui amendament admis de comisie.

Dezbateri cu privire la amendament? Nu.

Vă rog să votați.

99 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 28 de abțineri. Amendament admis.

 
   

Alin. (2), (3), (4) nemodificate. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Capitolul III. Titlul nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptate.

Art. 17, preambul și literele a) până la u) nemodificate. Obiecții, observații? Nu. Adoptate.

La art. 17 alin. (1) lit. b), text de eliminare. Obiecții, observații? Nu.

Pun la vot eliminarea ca amendament admis de comisie. Vă rog să votați.

 
   

Literele v) până la z) nemodificate. Obiecții, observații? Nu.

Alin. (2), (3) nemodificate. Obiecții, observații? Nu. Adoptate.

Art. 18 cu trei alineate, nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 19 la alin. (1) și (2), nemodificate. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Capitolul IV. Titlul nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

La art. 20, amendament admis de comisie, modificându-se textul acestui articol, cu alin. (1), (2), (3) și (4).

Discuții cu privire la aceste alineate? Nu.

Vă rog să votați textul art. 20 ca amendament al comisiei.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 29 de abțineri. Admis.

 
   

Art. 21, modificat textul; amendament admis de comisie. Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

95 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 29 de abțineri. Amendament admis.

 
   

După art. 21 se introduce de către comisie prin amendament art. 21¹; chiar eram curios câte posturi va avea această agenție.

Dacă sunt dezbateri? Nu.

Vă rog să votați amendamentul comisiei.

92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 32 de abțineri. Amendament adoptat.

 
   

Art. 22, modificat prin amendamentul comisiei la toate alineatele sale (1), (2), (3), (4).

Dacă sunt dezbateri cu privire la aceste modificări? Nu.

Vă rog să votați art. 22 cu toate cele patru alineate ale sale.

89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 31 de abțineri. Amendamentul a fost adoptat.

 
   

Art. 23 nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 24 nemodificat. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Amendament al comisiei, după art. 24 se introduce un nou articol, art. 24¹ în formularea comisiei.

Dezbateri cu privire la acest amendament? Nu.

Vă rog să votați.

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 31 de abțineri.

 
   

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, aveați vreo obiecție? Nu.

Precizez că timpul se referă la dezbateri și nu la vot; or, noi n-am consumat niciun minut pentru dezbateri.

Art. 25 se modifică și are următorul cuprins, stabilit de către comisie.

Dezbateri cu privire la acest amendament al comisiei la art. 25? Nu. Vă rog să votați.

91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 29 de abțineri.

 
   

Cu aceasta am epuizat proiectul de lege, urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 116 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea art. 116 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

Dacă din partea inițiatorilor există? Vă rog, din partea inițiatorilor.

   

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conform dispozițiilor legale în vigoare, atunci când o persoană are o specialitate juridică sau administrație publică și este secretarul municipiului, acest lucru nu constituie vechime în specialitate.

Prin inițiativa legislativă depusă, dorim să modificăm art. 116 prin introducerea unui nou alineat, conform căruia "perioada în care persoanele cu studii superioare ocupă funcția de secretar al unității teritorial-administrative să constituie vechime în profesie.

Mulțumesc comisiei pentru susținere.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, de asemenea, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare Legea nr.215 și privește funcția de secretar, vechimea acestuia și modul în care vechimea acestuia este considerată ca vechime în profesie.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților admiterea cu modificări a propunerii legislative, conform raportului prezentat de comisie.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și vă supunem adoptării proiectul de lege cu modificările făcute la comisie.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva în cadrul dezbaterilor generale să ia cuvântul, vă rog. Nu.

În aceste condiții, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii, nemodificat de comisie. Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Articolul unic în redactarea comisiei în integralitatea sa. Dezbateri cu privire la articolul unic. Nu.

Trecem la vot. Vă rog să votați articolul unic în redactarea comisiei.

94 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abțineri. A fost adoptat articolul unic în redactarea comisiei.

 
   

Legea rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.23 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea art.23 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată.

Din partea inițiatorilor? Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Mocuța :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea nr.115/1999, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 200/2007, reglementează printre altele modul în care se face urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcțiilor lor.

Capitolul III din lege instituie un regim juridic special în cazul demnitarilor guvernamentali în ceea ce privește modul în care se declanșează și se efectuează urmărirea penală în cazul acestora, parțial distinct de cel reglementat de Codul de procedură penală.

Finalitatea unei astfel de proceduri este cea de protecție a mandatului exercitat de membrii Guvernului și, prin aceasta, de protecție a interesului public.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2005, pornind de la constatările Raportului de țară al Comisiei Europene pe anul 2004 pentru România, care a menționat angajamentul autorităților române de a elimina imunitatea penală a foștilor miniștri până în ianuarie 2005, cât și la Recomandarea XII a GRECO, adoptată în Plenara din 28 iunie - 2 iulie 2004, care a recomandat României ca legislația națională să se modifice în sensul eliminării imunității penale a foștilor miniștri, a fost modificată Legea nr. 115/1999.

Astfel, potrivit art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 republicată, urmărirea penală și judecarea foștilor membri ai Guvernului pentru infracțiunile săvârșite în exercițiul funcției lor, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 7-11 se efectuează potrivit normelor de procedură penală de drept comun. Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplică foștilor membrii ai Guvernului în nicio situație.

Dispozițiile art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr.115/1999 au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională prin Decizia nr.665/2007.

De aceea, pentru a beneficia de garanțiile legale ale protecției mandatului exercitat de membrii Guvernului, este necesar ca punerea sub acuzare și trimiterea în judecată atât a foștilor, cât și a actualilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în exercițiul funcției, să se facă potrivit procedurii prevăzute de Capitolul III, din Legea nr.115/1999, art. 23 alin. (2) și (3) din lege urmând a fi modificate în acest sens.

Față de cele prezentate a fost elaborat proiectul de lege care are un singur articol, pe care-l supunem Camerei Deputaților spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, propunem plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.23 din Legea nr.115/1999, cu amendamentele admise, prezente în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, vă rog, domnule Ungureanu.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, vă solicit, domnule președinte, să supuneți la vot cererea noastră de retrimitere la comisie. Argumentez acest lucru pe două aspecte. Sigur că voi avea și o poziție subsecventă, în funcție de votul la această primă cerere.

Primul aspect este că astăzi sau mâine, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe cu privire la acest litigiu, dacă este sau nu nevoie de avizul celor două Camere, respectiv Camerei Deputaților și Senatului, în cazul în care miniștrii pentru care se cere cercetarea sunt și deputați sau senatori. Urmează să ținem cont, totuși, de decizia Curții Constituționale, pentru că și această modificare a fost avută în vedere tocmai urmare unei alte decizii de neconstituționalitate.

Pe de altă parte, vă rog să vedeți - și asta pe fondul cauzei - vă rog să vedeți că atât titlul, așa cum a venit de la Senat, nu mai are nicio legătură cu ceea ce votăm astăzi. Dacă-mi dați voie, este vorba de modificarea - și o să vedeți și avizul Consiliului Legislativ - este modificarea art. 23. Or, în Articolul unic, așa cum a fost amendat de către comisie, nu se mai vorbește de modificarea art. 23, ci introducem un art. 16, pe care-l modificăm la cererea distinsului meu coleg de comisie, domnul Nicolicea.

Vă rog să vedeți că art. 16, reintrodus și modificat, nu are nicio legătură cu conținutul legii.

Vă rog domnule președinte, vă mulțumesc, supuneți la vot cererea mea de retrimitere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă rog din partea altor grupuri parlamentare dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog.

Domnule deputat, am reținut propunerea dumneavoastră făcută în numele grupului parlamentar, de retrimitere la comisie. Argumentul pronunțării Curții Constituționale tocmai că o prevedere modificatoare din acest proiect de lege ni se pare pertinent; se încadrează în prevederile art. 109, care permit președintelui să retrimită la comisie.

În acest condiții, retrimitem la comisie. Termen: o săptămână.

Vă rog, m-am pronunțat. Vă rog, domnule Nicolicea. Regret întârzierea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Modificările pe care le aducem noi acum sunt exact pentru a pune în acord cu deciziile Curții. Deci nu cred că mâine Curtea se poate pronunța împotriva unei alte decizii.

V-aș ruga să vă uitați la motivația amendamentelor: este punerea în acord cu două decizii constituționale. N-avem nimic altceva, deci, Decizia nr. 1133 și încă o decizie a Curții Constituționale. Aceste modificări sunt tocmai pentru punerea în acord cu ceea ce a făcut Curtea până acum. Mâine, Curtea se pronunță pe altceva.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, domnule deputat, pentru clarificarea noastră, art. 16 alin. (1) și (2), introduse ca un amendament al dumneavoastră, nu se referă la faptul dacă pentru urmărirea penală a unor miniștri care sunt deputați și senatori este necesar și avizul Camerelor din care fac parte?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Acele articole... Curtea deja s-a pronunțat asupra ordonanței, a declarat-o neconstituțională și, prin Decizia nr. 1133, din care vă dau citat: "Nimeni nu poate să ia dreptul președintelui Camerei Deputaților și Senatului de a cere urmărirea penală.", Curtea s-a pronunțat și a stabilit că Camera Deputaților are dreptul să ceară acest lucru. Iar aliniatele respective nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie a Curții și ceea ce facem noi, am făcut exact să punem în acord cu Decizia nr.1133 a Curții Constituționale, cea care a găsit neconstituțională Ordonanța de modificare a Legii nr. 115/1999.

Deci noi n-am făcut altceva decât să punem în acord cu decizia Curții.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache, vicepreședintele Comisiei juridice.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule președintele, tocmai asta am făcut noi la Comisia juridică. Toate acele articole declarate neconstituționale le-am eliminat și, în consecință, ceea ce propunem plenului, numai cele două articole rămase, constituționale.

Deci la art. 16 erau șase articole declarate neconstituționale - le-am eliminat; în consecință, au rămas două, care sunt constituționale și propunem plenului spre vot numai cele două articole rămase, constituționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și art. 16?

 
     

Domnul Florin Iordache (din lojă):

Art.16 alin. (1) și (2).

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Alin. (1) și (2) sunt noi.

Domnul Ungureanu, vă rog, vă dau cuvântul pentru că dezbaterea este interesantă.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înțelepciunea deciziei dumneavoastră și experiența dumneavoastră mă feresc să mai intru în contradicție cu colegii mei.

Darul pe care ni-l fac nouă colegul de la Comisia juridică, domnul Nicolicea, și domnul vicepreședinte Iordache, este un dar otrăvit. Vă rog să vedeți că, sub zâmbetul destul de malițios al celor doi distinși colegi ai mei, se ascunde o mare capcană.

Dumneavoastră, domnule președintele, ați ieșit din ea. Sper să iasă și colegii și, dacă ați hotărât, cu atribuțiile pe care le aveți, de a retrimite la comisie, m-aș limita aici. Dacă nu, mă văd nevoit să conving colegii mei că dăm dintr-una într-alta și ne facem de râs. Pentru că dincolo de faptul că era vorba, așa ne-a trimis Senatul, să modificăm art. 23, așa ne-a cerut Uniunea Europeană și am făcut nu de bună voie ce am făcut, forțați de Uniunea Europeană, am renunțat la imunități. N-are rost să trecem peste ceea ce a hotărât Senatul deja că urmărirea se face în condițiile art. 7-11, așa cum se prevede în textul de la Senat și să cădem în capcana pe care dumneavoastră deja ați sesizat-o, respectiv modificăm, mai introducem un art. 16 (1) și (2), care nu are nicio legătură cu art. 23 și uităm să mai vorbim de ce am plecat de acasă. Nu are nici o legătură modificarea cu titlul. Vă rog să vedeți. Este înțeleaptă hotărârea dumneavoastră.

Cred că, dacă ați hotărât, nici nu mai trebuie s-o puneți la vot, pentru că vă permite Regulamentul de a retrimite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Am promis domnului deputat Nicolicea. Vă rog

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca și la comisie, domnul Ungureanu vorbește, dar nu spune nimic concret.

Este vorba de art. 16, care avea opt alineate, ca să înțeleagă toată lumea. Primele șase au fost declarate neconstituționale, (7) și (8) nu au fost declarate neconstituționale, n-a făcut vorbire Curtea despre ele. Este vorba de (7) și (8) din legea veche, nici nu se putea pronunța Curtea pe un articol care nu mai era în vigoare. Deci este o condiție pe care ar trebui s-o știe și un avocat, că o curte constituțională se pronunță pe articolele și dispozițiile în vigoare, nu pe cele care nu erau în vigoare. Rămânând două alineate, (7) și (8) și (1) - (6) fiind eliminate, au fost renumerotate și au devenit (1) și (2).

Noi vorbim acum de art. 16 alin. (7) și (8) din legea veche, care nu a putut să fie atacat de Curte pentru motivul că nu era în vigoare. Eliminând pe primele șase, s-au renumerotat și (7) și (8) au devenit (1) și (2).

Motivația că mâine se pronunță Curtea. Să presupunem că ar fi valabil acest lucru și că ar trebui să stăm să așteptăm să vedem ce face Curtea. Atunci propunerea ar fi de amânare până mâine, nu de retrimitere la comisie. Retrimiterea la comisie înseamnă o rediscutare. Pe ce vă bazați când spuneți că trebuie să rediscutăm. Stați un pic să vedeți decizia Curții, eventual, și dacă decizia Curții este în contradicție cu ceea ce facem noi acum, atunci este de trimis la comisie pentru rediscutare și reanalizare.

Eu vă spun, atunci, absolut toate legile să nu le mai votăm, că s-ar putea Curtea Constituțională, peste trei luni, un an sau șase ani, să le declare neconstituționale și nu are niciun rost să așteptăm eventual o critică de constituționalitate înainte de a vota chiar.

Atenție! Există controlul de constituționalitate, pe care poate să-l exercite domniile lor, semnând 25 de senatori sau 50 de deputați. Au acest drept să trimită la Curtea Constituțională, niciun fel de problemă. Și aveți o astfel de posibilitate să împiedicați sau să întârziați legea. Dar nu trimiteți la comisie pentru un control de constituționalitate, control pe care oricum l-am făcut.

Mai aveți încă un argument sau, știu eu, încă un instrument: îl rugați pe domnul Băsescu să mai trimită încoace la reexaminare, rugați-l să trimită din nou la Curtea Constituțională, dar argumentul acesta, că mâine se pronunță Curtea pe ceva și pentru aceasta noi trebuie să ne mai gândim la comisie, nu există. Dumneavoastră nu ați găsit o critică de neconstituționalitate.

Deci, domnule președinte, dumneavoastră ați spus că o critică de neconstituționalitate este suficientă ca să trimiteți înapoi la comisie. Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar vă rog frumos să-mi spuneți și mie care este critica de neconstituționalitate, că aici nu a existat nicio critică. Conform cărui articol din Regulament, dacă nu există nicio critică de constituționalitate și există doar acel argument: "Stai să vedem ce fac alții"? Acest argument nu există în Regulament.

Deci, eu vă rog să supuneți la vot propunerea respectivă. Dacă o să aibă votul de retrimitere la comisie, e în regulă, dacă nu... Altfel, eu vă spun, nu văd în Regulament o motivație ca aceasta, "Stați să vedem ce zice Curtea". Curtea..., putem vedea dacă avem 50 de semnături de deputați după aceea.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat. Pe problema restituirii.

Și domnul Buda; am notat.

 
   

Domnul Ioan Adam:

Cererea de restituire are, după părerea mea, un aspect șicanator.

În comisie nu am făcut altceva decât să punem în acord cu cerințele deciziei Curții Constituționale. Nu văd logica să reluăm în comisie discutarea acestui articol și a celorlalte două alineate păstrate, în condițiile în care comisia nu face control de constituționalitate.

Atunci, care ar fi rațiunea pentru care ar trebui să întoarcem această lege în Comisia juridică? Nu e niciun argument plauzibil, un argument logic și rațional care să susțină teza că, dacă s-ar întoarce legea în Comisia juridică, acolo am avea posibilitatea să îi facem un control de constituționalitate, după cum lasă să se întrevadă. Or, nu aceasta este rațiunea activității acestei comisii. Sunt reglementări care permit acest control de constituționalitate, după ce legea va fi supusă atenției Camerei Deputaților.

Pentru aceste argumente, pentru a nu tergiversa - este și o formă de tergiversare, îmi pare foarte rău -, este și o formă de a tergiversa pronunțarea Camerei asupra acestei propuneri legislative.

Pentru aceste argumente, domnule președinte, eu susțin teza și cer Camerei să se pronunțe asupra propunerii făcute, pentru că nu există niciun fundament ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buda și pe urmă domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că noi putem să facem ce vrem, până la urmă, în Parlamentul României. Însă problema stă în felul următor: rolul Curții - este o sesizare depusă cu privire la aceste aspecte.

Dacă în ipoteza în care un membru al Guvernului este și parlamentar, fie deputat, fie senator, este nevoie în mod obligatoriu și de un aviz din partea Camerei din care face parte. Aceasta este o chestiune care este în atenția Curții și care se va dezbate astăzi.

Ce am făcut noi în Comisia juridică? Noi nu am făcut în Comisia juridică altceva decât am venit înaintea Curții și am spus foarte clar prin acest amendament, pe care domnul Nicolicea de fapt l-a spus, ca să precizăm foarte clar cine a depus acest amendament, că este vorba de amendamentul domnului Nicolicea, în care domnia sa vine și spune în mod foarte clar că în ipoteza în care avem un membru al Guvernului care este și parlamentar - deputat sau senator, primul-ministru (și aici dați-mi voie să citez) "va solicita Camerei competente". Cu alte cuvinte, noi nu facem altceva decât să adăugăm la Constituție, pentru că în Constituție nu spune nicăieri că trebuie să se solicite în mod obligatoriu și punctul de vedere al Camerei.

Deci, noi, dacă adoptăm astăzi acest proiect de lege, nu facem altceva decât să creăm practic două categorii de parlamentari, cu două categorii de imunități: o categorie de membri ai Guvernului, care sunt parlamentari și care au un grad de imunitate mai mare decât îl avem noi ceilalți, pălmașii de rând din Parlament, și ceilalți parlamentari care nu au niciun fel de imunitate pe această chestiune.

Însă am discutat această chestiune cu domnul coleg Ungureanu, ca să nu mai punem Parlamentul în situația de a se pronunța asupra unui aspect pe care Curtea îl are în dezbatere, am solicitat să fie trimis la comisie urmând ca, în funcție de decizia Curții, să ne precizăm și noi poziția pe această chestiune.

Și de aceea eu cred că este normal să trimitem la comisie, domnule președinte, și ați procedat foarte corect la început, când ați dispus acest lucru, să nu mai punem iar Parlamentul să mai adopte legi care să fie iar trimise la Curte și iar să fie declarate ca fiind contrare Constituției ș.a.m.d.

Prin urmare, domnule președinte, eu vă solicit să vă mențineți decizia de retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atunci când acest proiect legislativ a trecut prin Comisia juridică, era cunoscut faptul că este sesizată Curtea Constituțională cu anumite aspecte.

Colegii noștri care astăzi cer retrimiterea la comisie, nu au făcut nicio obiecțiune. Au votat doar împotrivă. Nu au cerut, nu au invocat nimic altceva. Au votat împotrivă pur și simplu, fără să-și exprime un alt punct de vedere.

Membrii Comisiei juridice au considerat că textul propus astăzi spre adoptare este constituțional. Nu contravine prevederilor Constituției.

De aceea, având în vedere faptul că nu se va schimba opinia membrilor Comisiei juridice, eu cred că retrimiterea la comisie este inutilă și nu face altceva decât să ducă la tergiversarea adoptării acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Adam:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ca să nu fie niciun dubiu, citez din decizia Curții: "Curtea constată că textul constituțional citat instituie necondiționat dreptul Camerei Deputaților, Senatului și președintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor".

Deci, fără a intra pe fondul chestiunii. În primul rând, noi nu discutăm chestiuni de constituționalitate la acest moment. Dar, dacă vreți, cu cărțile pe față discutăm: nu are nicio logică întoarcerea la comisie. Eu vă cer, domnule președinte, să dați cuvântul, să cercetăm fondul problemei și, pe argumentele care vor fi aduse acolo, atunci să decidă Camera. Altfel, irosim timpul și nu este decât o tergiversare, o șicană. Știm de unde vine, știm ai cui acoliți sunt cei care o fac și atunci nu e corect să tergiversăm cercetarea pe fondul chestiunii.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva?

Domnule Buda, nu, pe urmă. Ați luat cuvântul o dată.

Îl rog pe domnul coleg. Poftiți, vă rog. Și imediat vă dau și dumneavoastră cuvântul.

Domnul deputat Calimente.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a spus aici că ar exista două categorii de parlamentari: unii care, dacă devin miniștri, au mai multă imunitate decât ceilalți. Este, cred eu, un neadevăr pentru că, în limitele Constituției, orice parlamentar are același drept de imunitate.

Comisia, când a fost înființată, prin '98, dacă îmi aduc eu bine aminte, tocmai pentru a elimina între miniștri și nu între parlamentari și miniștri, ci între miniștri, pentru că unii proveneau din rândul parlamentarilor și unii nu, pentru a elimina această discriminare a fost înființată acea comisie. Curtea Constituțională este cea care a declarat neconstituțională înființarea comisiei și, practic, la această oră ne găsim în situația în care ne găsim.

Pe mine mă surprinde poziția colegilor noștri, pentru că este exact poziția pe care o susține Parchetul General. Eu am crezut că sunteți deputați și nu procurori. Dacă domnul președinte Băsescu este prietenul procurorilor și îi folosește ca și Gardă pretoriană, este treaba lui. Dar dumneavoastră, în calitate de parlamentari, vă revine obligația să apărați Parlamentul și nu Parchetul General.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog.

 
   

Domnul Máte András-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema nu este cine este acum ministru și a fost deputat sau este deputat și senator, ci problema este ce va fi în viitor și dacă există o posibilitate de constrângere sau presiune politică, creându-se un dosar penal pe numele unui ministru. Și eu sunt ferm convins că și colegii mei din Partidul Democrat-Liberal vor vota, pentru că se vor gândi atunci când va fi altcineva președinte sau va fi altcineva în opoziție și ei la guvernare, nu cumva vreun rău care este acum la guvernare să creeze presiune asupra organelor de cercetare penală și să facă un dosar penal. Deci aceasta este, nu pentru a face diferență între deputat, senator și miniștri, ci pentru siguranță politică și stabilitate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să știți că am să vorbesc, așa cum spunea colegul Florin Iordache, ca fost ministru. Și, dacă rețineți, de la acest microfon am ridicat de foarte multe ori această problemă.

Eu nu am să înțeleg niciodată de ce un ministru care acceptă o mare responsabilitate în societatea românească și mai ales care este și parlamentar - și eu am fost într-o astfel de situație - să aibă o dublă imunitate.

Există o responsabilitate sau sunt două responsabilități pentru care răspundem. Una este aceea a faptelor ca ministru - și eu nu pornesc de la premisa (pentru că ar fi nedrept să pornesc de la o astfel de premisă) că cineva ar putea să ne facă dosar. Și eu am fost într-un guvern în care am fost de multe ori în contradicție cu colegii mei sau poate chiar cu primul-ministru sau știu eu unde. Dar nu mi-a fost teamă niciodată că cineva mi-ar putea face un dosar pe ceea ce nu am făcut. Și au fost multe lucruri care au fost poate la limita legalității, pentru că trebuia să iei decizii într-un anumit for și într-un anumit fel.

Este nedrept pentru ceea ce înseamnă marea majoritate a parlamentarilor să ne trezim mereu că apărăm ceea ce nu trebuie să apărăm. Și, din păcate, în societatea noastră și în responsabilitățile pe care le avem, nu de puține ori suntem dincolo de lege. Și atunci de ce trebuie să creăm aici premisele unei apărări din partea noastră, a celor care ar trebui să veghem inclusiv la aplicarea legilor?

Ca fost ministru, repet, nu am nevoie de niciun fel de imunitate și de niciun fel de aprobare a cuiva. Dacă se va constata vreodată că am greșit, stau la dispoziția justiției și nu am de ce să-mi fie frică. Or, noi nu cred că trebuie să o luăm a priori o apărare a ceea ce nu trebuie să se întâmple, nici presiunea politică din partea nimănui, dar și responsabilitatea celui care acceptă un post de ministru. Și nu înțeleg de ce e dezbaterea respectivă. Până la urmă, eu cred că trebuie să acceptăm un verdict al Curții Constituționale și după aceea să ne pronunțăm noi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Poftiți, domnule deputat.

Pe urmă domnul deputat Buda, care încheie.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ascultat dezbaterile cu interes, dar observ că toată lumea a omis să sublinieze un aspect, și anume că prin intervenția în Comisia juridică a domnului coleg Nicolicea, practic Parlamentul își asumă o responsabilitate în plus. Eu, unul, așa văd legea, în sensul că, dacă decizia finală de trimitere în instanță aparține Parlamentului, așa este normal, pentru că orice ministru și orice act al ministrului, înainte de a trece prin Parlament trebuie să treacă prin comisie. Faptul că în comisie noi de multe ori nu ne facem treaba și, fie din cauza unor imixtiuni politice, fie din delăsare, nu acționăm noi asupra miniștrilor, asta este altă problemă.

Dar punem chestiunea invers decât ar trebui, așa încât eu susțin, domnule președinte, cu tot respectul pentru experiența dumneavoastră parlamentară, să lăsați ca democrația să se exprime prin vot, pentru că Comisia juridică s-a exprimat o dată în plenul ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Buda.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, l-aș ruga pe domnul coleg de la P.S.D. să fie mai puțin vocal în folosirea unor expresii, gen "acoliții" ș.a.m.d., pentru că îl descalifică pe domnia sa ca și profesionist al dreptului.

În al doilea rând, domnule președinte, ca să ne înțelegem foarte bine asupra unei chestiuni extrem de simple. Nimeni nu a contestat dreptul Camerei Deputaților, Senatului sau Președintelui să ceară urmărirea penală pentru un membru al Guvernului.

Ceea ce se dorește însă prin acest amendament depus de către domnul Nicolicea este întrunirea unor condiții cumulative, în sensul că, pe lângă președintele României, este nevoie în mod obligatoriu și de un aviz din partea Camerei Deputaților sau Senatului.

Să ne înțelegem bine pe ce discutăm. Dacă vrem să adăugăm, putem să o facem. Nu este prima dată când facem acest lucru. O putem face și acum, dar să fim conștienți de ceea ce facem.

De aceea am spus să dăm o șansă Parlamentului, să trimitem înapoi acest proiect de lege în comisie, acolo să putem să-i dăm o formă care într-adevăr să fie conform cu Constituția și de aceea era important să așteptăm o decizie a Curții pe această temă care, într-adevăr, poate să fie oarecum discutabilă. Nu văd de ce se grăbește domnul Nicolicea și colegii domniei sale, să mai stăm încă o săptămână, să vedem care este decizia Curții. Unde vă grăbiți, domnilor colegi? Tot aici suntem.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Voiam să încheiem dar, dacă stăruiți, vă rog.

Ultima intervenție.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că voi foarte scurt și voi citi art.72 alin.(2) din Constituția României: "Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului (și este condiția în care, "dar"), dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor". Deci, este singura condiție în care noi toți putem fi trimiși în judecată fără să se ceară nicio aprobare a Camerei.

Deci, dacă acel ministru îl luăm ca deputat, el poate fi judecat fără nicio problemă. Dacă îl luăm ca ministru, atunci este Legea privind răspunderea ministerială, în care se spune în ce condiții se face urmărirea penală. Deci, cred că este lămuritoare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vreau să vă anunț în primul rând că hotărârea de a face aplicația art.109 la o simplă propunere am luat-o în condițiile în care nu au existat dezbateri cu privire la această problemă.

Regret că domnul Nicolicea a venit în sală după ce am luat această hotărâre dar, în același timp, ca să fiu corect față de dezbaterile care s-au purtat, voi face aplicația art.70. Ca urmare a dezbaterilor, voi supune la vot. Dar nu înainte de a lua și eu cuvântul, pentru a vă da o explicație.

(Coboară la tribună)

Stimați colegi,

Fără niciun fel de discuție, sunt adeptul tezei care a fost înfățișată în acest amendament la art.16.

Pentru orice cititor normal al textului constituțional, este firesc să se constate că e vorba de un alt aspect al imunității care protejează senatorii și deputații. Și aceștia nu pot să fie cercetați fără avizul Camerelor din care fac parte.

Este o chestiune de normalitate, pentru că atunci ne vom trezi ca toate cererile să fie adresate ca acum, numai președintelui României, ocolindu-se în mod tendențios ceea ce Constituția prevede clar: avizul Camerei Deputaților și al Senatului.

Spun aceste lucruri în condițiile în care am fost de acord cu restituirea, pentru a fi corecți în același timp cu o condiție juridică, pe care încerc să mi-o impun în fața domniilor voastre. Astăzi, acum, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe cu privire la un conflict între instituțiile statului privind necesitatea acestui aviz. S-a discutat dacă noi putem ignora această pronunțare a Curții Constituționale sau nu. Punctul meu de vedere este că nu o putem ignora. Nu o putem ignora în primul rând din respect pentru Curtea Constituțională și independent de faptul că am criticat sau nu o serie dintre deciziile acesteia, îi datorăm acest respect instituțional măcar.

În al doilea rând, nu o putem ignora pentru că este obiectul acestei probleme și nu pot să fiu prezumțios, în sensul că această Curte nu se poate pronunța altfel. De multe ori am spus că nu se poate pronunța altfel și s-a pronunțat.

În aceste condiții, eu cred că nimănui nu-i folosește să forțăm o notă, să dăm dovadă de total dezinteres față de ce face Curtea Constituțională astăzi, pentru că nu ne aduce absolut niciun profit. O pronunțare, dacă este în sensul acestui amendament - și mie mi se pare firească, în calitate de deputat și nu de președinte de ședință, pot să o spun, nu face decât să întărească textul acestui articol. O pronunțare împotriva sensului acestui amendament nu aduce niciun profit niciunuia dintre miniștrii cercetați la această oră, pentru că imediat textul va fi supus sancțiunilor nepromulgării proiectului de lege.

Nu-mi place munca în zadar. Îmi place o muncă desfășurată în parametrii corecți și, evident, conform Regulamentului și Constituției, respectate de data aceasta în spiritul ei.

De aceea, eu mă pronunț pentru restituire și de aceea am înțeles să supun la vot această propunere, în calitate de președinte de ședință.

Vă mulțumesc.

Iertați-mă, domnule Arpád, am spus că am încheiat dezbaterile cu privire la această problemă. Vă cer scuze, îmi pare rău că ați venit mai târziu.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Dar este legat de declarația dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aveți vreo obiecțiune procedurală în legătură cu declarația mea? Vă rog, domnule Arpád.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnul președinte și-a expus punctul de vedere legat de această problemă. Aveți prevedere regulamentară prin care dumneavoastră puteți să retrimiteți la comisie, fără votul plenului. Aveți o convingere fermă, asumați-o și trimiteți dumneavoastră, asumându-vă această responsabilitate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Înainte de a veni dumneavoastră la dezbateri, ca să ne dați această "noutate", am dispus în acest sens, dar dezbaterile m-au convins că este corect și democratic să supun la vot. Având în vedere că, în calitate de președinte de ședință, mi-am expus punctul de vedere, nu voi participa la acest vot.

Vă rog, domnilor deputați, propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog să votați.

 
   

49 de voturi pentru, 57 împotrivă, 17 abțineri.

În aceste condiții, propunerea de retrimitere la comisie nu a fost acceptată.

Din sală:

Vedeți că e invers!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă se mai poate afișa încă o dată rezultatul votului? S-a lămurit. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, în varianta propusă de comisie.

Dacă sunt obiecții, observații, dezbateri cu privire la titlu? Nu.

Vă rog să-l votați.

83 pentru, 30 împotrivă, 4 abțineri.

Titlul legii, în varianta comisiei, a fost adoptat.

 
   

Articolul unic, în varianta comisiei.

Dacă există obiecții, observații, dezbateri?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că respect votul, este democratic, însă vă rog, când veți vota aici probabil "pentru", cei care sunt în majoritate astăzi, vă rog să vedeți că forma inițială și care coincide cu titlul inițial, "art.23 din Legea nr.115 privind responsabilitatea..." se modifică, așa era normal, iar articolul unic, în forma propusă de amendamentul adoptat de comisie și însușit astăzi de către plen, majoritar, sună așa: "Legea nr.115 privind responsabilitatea ministerială". Nu mai face nicio referire la art.23, pentru care tocmai ne sesizasem.

Eu v-aș ruga să votați măcar pentru aceasta împotrivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu. Vă mulțumesc.

Supun la vot articolul unic, în amendamentul propus de comisie.

Vă rog să votați.

79 pentru, 40 împotrivă, 5 abțineri.

Articolul unic votat în varianta comisiei.

 
   

Comisia vă propune ca amendament adoptat, art.16, cu două alineate.

Dacă există dezbateri cu privire la acest articol 16? Vă rog. Nu.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte, cu toată deferența, dar ați făcut o eroare și la adoptarea unui punct anterior. Noi, fiind pe procedură de urgență, în situația în care nu există obiecții, punctul respectiv se consideră a fi adoptat. Sau, dacă dumneavoastră considerați că discuțiile de la dezbaterea generală sunt aplicabile articolului de aici, atunci nu mai puneți acea întrebare.

Luați act că au existat obiecțiuni și întrebați, eventual, dacă mai sunt și alte obiecțiuni.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Interpretarea dată de mine Regulamentului constă în aceea că atunci când există amendamente admise sau respinse la comisie, trebuie supuse la vot.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat?

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerați această intervenție ca o obiecție la invitația dumneavoastră la discuții. Suntem consecvenți ideii, pe care am expus-o la dezbateri generale, că introducerea cestui amendament care vizează art.16 în cele două alineate este, după părerea mea, nefericit adoptată.

Vă rog să vedeți că deși nu este vorba... nu era nevoie în această lege în care modificam art.23 și Senatul n-a fost sesizat cu aceasta, nu spun că n-ar mai trebui să mai discutăm ceea ce ne-a dezbătut deja Senatul, dar cred că nu are nici o legătură titlul legii cu conținutul și, mai ales, conținutul acestui articol cu art.23 pe care tocmai trebuie să-l modificăm.

Încă o dată, vă rog, analizați cu toată atenția și mă adresez Camerei, cred că ar fi bine să votăm împotriva acestui amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Dacă mai dorește să intervină și altcineva?

Supun votului dumneavoastră art.16, cu cele două alineate, în formularea dată de către comisie.

Cine este pentru? Împotrivă sau se abține. Vă rog să votați. 68 voturi pentru, 41 împotrivă, 9 abțineri. Amendamentul a fost adoptat.

 
   

La art.23 alin.(2) și (3) există amendamente ale comisiei admise în redactarea acestor alineate. Dacă sunt dezbateri cu privire la amendamente? Nu.

Supun votului dumneavoastră alin.(2) și (3) ale art.23.

Vă rog să votați. 75 voturi pentru, 38 voturi împotrivă. 8 abțineri.

Textul, în redactarea comisiei, a fost adoptat.

 
   

Pentru votul final de mâine.

Îmi permiteți să vă fac o informare. La ora actuală, Curtea Constituțională continuă dezbaterile.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Ocna de Jos, județul Harghita, prin reorganizarea comunei Praid (rămasă pentru votul final).  

Propunere legislativă privind înființarea comune Ocna de Jos, județul harghita prin reorganizarea comune Praid.

Inițiatorii, dacă au cuvântul? Lipsa inițiatorilor? Se scoate de pe ordinea de zi. Îmi pare rău, în lipsa...

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca inițiator am rugămintea să-mi acordați șansa ca acest raport să fie retrimis la comisie, având în vedere faptul că săptămâna trecută nu am reușit să ajung la comisia care a dezbătut acest proiect de lege și, vă reamintesc, acest proiect de lege, respectiv înființarea comunei Ocna de Jos prin despărțirea acestei localități de comuna Praid, a fost aprobat anul trecut, în octombrie, de Parlament.

A trecut la Senat, și la Senat, din nefericire, la votul final, primind 58 de voturi, a fost respins și eu n-am făcut altceva, decât am redat exact textul comisiei de la Senat și am depus din nou proiectul de lege să încercăm că în această primăvară să treacă legea. Nereușind să ajung la comisie, au avut loc unele discuții, din care cauză, comisia a depus un raport de respingere.

Aș dori ca mâine sau poimâine să pot participa la dezbaterea comisiei ca să reluăm și, săptămâna viitoare, să avem un raport în față, care să fie un raport pozitiv în vederea soluționării solicitării comunității din Ocna de Jos.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Înainte de a supune votului retrimiterea la comisie, eu aș vrea să pun o întrebare inițiatorilor. Dacă comuna Ocna de Jos a fost, de fapt, comună până în 1968 sau este vorba de o entitate nouă, prin reorganizarea comunei Praid?

 
   

Domnul Antal Isvan:

A fost până în 1968 o localitate separată, timp de sute de ani, și această propunere, de altfel, este susținută și de fostul prefect al județului, colegul nostru, și în octombrie când am dezbătut a avut un aviza favorabil din partea Parlamentului și avem o singură șansă ca în aprilie, eventual, să treacă și de Senat, ca după 3 ani de zile, în sfârșit, această comunitate, după referendumul făcut în 2005, să aibă șansa, într-adevăr, să facă alegeri separate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții, cu privire la acest aspect?

Având în vedere că termenul constituțional pentru aprobarea tacită se împlinește la 21 martie, sunt în imposibilitate de a dispune restituirea la comisie a acestui proiect de lege și, de asemenea, nu găsesc nici un motiv întemeiat rezultat din dezbateri pentru a supune la vot o asemenea propunere.

În aceste condiții, domnule președinte al comisiei, vă rog raportul dumneavoastră.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului care nu susține adoptarea inițiativei legislative. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare înființarea comunei Ocna de Jos, județul Harghita, această localitate fiind în prezent sat component al comune Praid.

Examinând propunerea legislativă, conținutul documentației anexate, avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic propune plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece din documentația atașată nu rezultă că au fost îndeplinite condițiile stabilite la art.5 alin(2) și (5) din Legea nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar raportul de respingere a fost votat cu 24 de voturi pentru și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea Guvernului dorește să se ia cuvântul, reținând că este vorba de o inițiativă legislativă a 3 parlamentari, nu a Guvernului.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru motivele pe care reprezentantul comisiei le-a expus pe larg.

În consecință, suntem de acord cu raportul comisiei, pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește să ia cuvântul cineva la dezbateri generale? Nu.

Vă mulțumesc.

Prin raportul comisiei sesizate... Da, vă rog să mă scuzați... din nou, sunt ecranat...

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi place când se vine din partea unei comisii cu un astfel de raport cu "n-au fost îndeplinite..." E foarte bine, e larg, e vag și nu se știe ce nu au fost îndeplinite.

Ca atare, permiteți-mi să pun o simplă întrebare. Care erau și, pe concret, de ce nu au fost îndeplinite acele cerințe pentru care domniile lor au respins acest proiect de lege, ca să înțelegem și noi, când mâine o să ne dăm votul pentru această lege organică. Care sunt acele elemente care au intervenit, între timp, pentru care acum un an au îndeplinit aceste două entități care se doresc a fi despărțite și acum, peste un an, n-au mai îndeplinit aceste cerințe, ca să cunoaștem și noi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte al comisiei și stimați colegi, credeți că este necesar să i se recitească domnului Márton alin.(4) și (5) din raportul comisiei sau să considerăm că am luat cunoștință de el și l-am înțeles, deși e redactată în limba română?

Domnule președinte al comisiei, vă rog să răspundeți, dacă considerați necesar. A fost o întrebare, e normal să răspundeți.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Domnule președinte de ședință, la comisie n-a ajuns referendumul. E adevărat că în 2005 s-a ținut un referendum, dar de atunci s-a modificat legislația. Mai mult, locuitorii satelor Ucin și Sașvereș, nici măcar n-au fost consultați. Deci, domnilor, îmi pare rău, nu văd pentru ce să mai retrimitem la comisie? Eventual, în sesiunea următoare mai depuneți o inițiativă legislativă cu documentația completă și atunci, sigur, că vom discuta de pe altă poziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mă rog, dar îmi exprim mirarea. În județul HHarghita n-a fost referendum?

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru aprecierile dumneavoastră la adresa cunoașterii limbii române, în general, și în special în acest caz. Dar, dacă onorata comisie și președintele comisiei ar fi dorit totuși să respecte cât de cât un coleg sau mulți colegi de-ai dumnealui cu care lucrează de mai mulți ani împreună, atunci ar fi așteptat, totuși, o zi, cel puțin, sau o săptămână, să finalizăm un raport sau să finalizeze un raport comisia pe care o conduce cu competență în prezența inițiatorului. Asta este, de altfel, o cutumă parlamentară.

Pe de altă parte, locuitorii acelor două cătune, domnule președinte, n-au fost consultați, pentru că nu mai sunt. Și, dacă ați fi studiat mai cu puțin atenție materialul depus, în urma comentariului comisiei de la Senat, ați fi aflat că nu mai sunt locuitori acolo și din această cauză s-a pus această problemă ca să nu mai există aceste denumiri separate, Sașveres, cum ați spus dumneavoastră, și Becaș, pentru că acolo nu mai locuiesc oameni și nu era bine ca să fim în perioada de dinainte de 1968 când încă existau aceste localități. Deci, aceasta era explicația cea mi simplă, iar Legea nr.308 a intrat în vigoare după ce trecuse de Parlament acest act legislativ, iar pentru comisia de specialitate din Senat, am venit cu harta, cu tot tacâmul, așa cum solicita legea nouă. Și, am considerat că după ce o dată a fost aprobat, vă spun, cu regret, că din neatenția unor colegi din Senat, 10 senatori într-o zi, când alte patru asemenea legi prin care se înființau noi localități s-au abținut, din motive necunoscute de noi n-au fost atenți, pur și simplu, din acest motiv, această comunitate a fost privată de această posibilitate de a avea un consiliu local separat și un primar separat, ceea ce este dreptul fiecărei comunități. Și îmi pare foarte rău că onoratul nostru guvern care de 3 ani și jumătate vorbește de descentralizare, în asemenea cazuri, când vine cineva cu o propunere legislativă care ține de programul Guvernului, de fiecare dată vine cu un aviz negativ, dar, din fericire, pentru alte localități și alte comunități, Parlamentul (și Camera Deputaților și Senatul) de 3 ani de zile, de fiecare dată, dă un răspuns pozitiv și aprobă la solicitarea colegilor noștri un proiect de lege de asemenea natură. Deci, cam astea sunt explicațiile.

Mă rog, dumneavoastră votați în cauză, respingeți acest proiect de lege pentru că, probabil, forma de prezentare n-a fost suficient de exigentă pentru comisia de fond și sperăm ca la Senat, de data asta, în luna aprilie să reușim totuși să finalizăm și să le acordăm o șansă celor care solicită să-și administreze singur localitatea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu am înțeles dacă vorbiți despre un alt guvern sau guvernul din care faceți parte, dar asta nu are nici o importanță.

Având în vedere că nu există amendamente sau altceva... Vă rog, domnule președinte, mai avem 5 minute.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Totuși, sunt din județul Harghita și trebuie să fac o clarificare, că se făcea aici o afirmație că în județul Harghita nu se face referendum.

În județul Harghita se fac chiar mai multe decât trebuie și la consultarea populației pentru înființarea comunei Ocna de Sus s-a organizat referendum, este organizat la nivelul localității Praid.

Sigur că, acum, din documentația care e la dosar nu-mi dau eu seama dacă și cele două sate au fost consultate, sau cele două cătune dacă au populație sau nu au, dar sper că lucrurile acestea vor fi corectate până la Senat, dacă dumneavoastră veți supune votului. Dar, cu afirmația că nu se fac referendumuri în județul Harghita, nu sunt de acord.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul, domnule președinte.

Cel puțin o părere vreau să-mi exprim astfel încât să influențez votul colegilor mei de la Cameră.

Într-adevăr, inițiatorul a spus că s-a organizat un referendum, însă în 2005. Au trecut 3 ani de atunci și este posibil să se fi schimbat configurația și în localitățile în care într-adevăr, a fost organizat referendum. Este deja o perioadă de timp lungă scursă de atunci și cred că ar fi necesară organizarea unui nou referendum, iar, în altă ordine de idei, cred că inițiatorul nu a fost interesat de acest proiect de lege din momentul în care el se află în Parlament, din câte am înțeles, de cel puțin doi ani de zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mâine la votul final și acest proiect de lege.

Având în vedere împlinirea termenului dezbaterilor în plen, suspendăm ședința de dezbateri și vom continua cu cea de întrebări și interpelări.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului: Andrian-Sirojea Mihei

- după pauză -

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Continuăm cu răspunsurile orale la interpelări.

Domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, PNL, interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pe scurt.

Domnul deputat Mihei este prezent?

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Este vorba despre o interpelare care mi-a fost mie adresată și, în calitatea mea de parlamentar, n-am făcut altceva decât să i-o adresez domnului ministru.

Este vorba despre un tânăr cu handicap care, datorită unui accident, nu a putut să-și continue normal studiile și, datorită unui ordin al ministrului învățământului, un ordin care este de foarte mulți ani în Ministerul Educației, depășește o anumită vârstă, astfel încât în momentul când ar trebui să fie absolvent al liceului ar depăși limita de vârstă legală.

Interpelarea se adresa dacă se poate face ceva, ca acest tânăr să poată totuși să-și definitiveze studiile, să absolve liceul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, dacă răspundeți?

Doamna Pasztor sunteți prezentă?

Regret că trebuie să încep cu o observație, dar mi se pare jenant ca atunci când vă invit la tribuna Parlamentului, dumneavoastră să vă opriți să stați de vorbă cu alte persoane.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

 
   

Doamna Gabriella Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Răspuns adresat domnului deputat Mihei.

Urmare interpelării formulate de dumneavoastră înaintată ministerului, vă comunicăm: Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului afirmă că educația este un drept fundamental al cetățeanului, garantat prin Constituție, la fel cum și principiul non discriminării este un principiu adoptat de România și promovat de toate instituțiile statului și înțelege să garanteze și să respecte acest drept. Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, afirmă la art.5: "Cetățenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, respectiv statul promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul la educație diferențiată."

Conform art.15 al Legii învățământului: "Formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecvență redusă, la distanță, comasat și pentru copii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu școlarizare la domiciliu. Școlarizarea la domiciliu se acordă în baza H.G. nr. 1251 /2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor, elevilor, tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat."

În acest document nu se prevedere nici o limită de vârstă până la care se poate acorda școlarizarea la domiciliu unei persoane nedeplasabile.

Conform Capitolului VIII: "Școlarizarea la domiciliu a copiilor, elevilor, tinerilor nedeplasabili, normarea cadrelor didactice, precum și condițiile în care se acordă școlarizarea la domiciliu sunt următoarele: un nou personal pentru activități de predare, ca învățător, profesor de specialitate sau profesor psiho-pedagog. Pentru probele scrise se acordă 4 ore semestrial, iar pentru probele de valoare se normează suplimentar 6 ore, astfel încadrarea personalului didactic prin școlarizare la domiciliu se face prin completare de normă, cumul sau plata cu ora. Elevii școlarizați la domiciliu vor fi înscriși într-o unitate de învățământ de stat sau particulară, unde li se vor completa toate documentele școlare. Rezultatele la învățătură ale elevilor școlarizați la domiciliu se vor evidenția prin sistemul de evaluare aplicabil în învățământul preuniversitar. Respectiv, școlarizarea la domiciliu se acordă copiilor, elevilor cu cerințe educative speciale nedeplasabili, precum și elevilor din școlile de masă care sunt nedeplasabili, din motive medicale pe o perioadă de timp mai mare de 21 de zile."

Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este o lege promovată de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și prevede la art.14 alin.(2) lit.e) că: "Se asigură școlarizare la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educației și Cercetării."

Soluția propusă de petent, referitoare la promovarea a doi ani de studiu într-un an școlar se aplică, conform prevederilor art.1 din O.M. nr.4858/1998 numai pentru învățământul preuniversitar cursuri de zi și numai în interiorul ciclurilor de învățământ. Deci, fiind școlarizați la domiciliu, nu poate beneficia de prevederile acestui ordin, chiar dacă acest lucru ar fi posibil, tot nu va putea finaliza studiile liceului până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

Ținând cont de faptul că tânărul care face obiectul interpelării este înscris în prezent în clasa a VIII-a, până la vârsta de 26 de ani va avea asigurată școlarizarea la domiciliu, în baza legislației în vigoare.

În ceea ce privește finalizarea liceului, nădăjduim că acest lucru se va produce în contextul aprobării noii legi a învățământului care va elimina această limitare a vârstei până la care se asigură școlarizarea la domiciliu a unei persoane nedeplasabile.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă mai doriți să interveniți? Un minut.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt satisfăcut de acest răspuns. Aș dori să-l am și în scris ca să pot să-l înaintez persoanei care a făcut, de fapt, obiectul acestei interpelări și sper ca noua Lege a învățământului, mai ales acest pact, care a fost semnat, să rezolve și această problematică ridicată de acest tânăr care, din păcate, are un handicap.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban

Domnul deputat Ștefan Baban, interpelare la adresa Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Două minute dezvoltarea.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să vă dau numai titlul. "Bugetari strângeți cureaua pentru a trăi bine" și... esența:

  1. Care este fundamentarea propunerii de anulare a primelor de vacanță și a premiului anual și cu cât s-ar corecta rata anuală a inflației dacă ridicați aceste drepturi?
  2. În cadrul orelor suplimentare, care legislație se aplică? Cea a bugetului de stat sau cea prevăzută de Ordonanța de Guvern nr. 9/2008?
  3. De ce funcționarii publici de conducere nu sunt restricționați la plata muncii suplimentare, având în vedere că legea nu se referă explicit și la ei, având în vedere că tocmai acea indemnizație de conducere se acordă pentru muncă nenormată, nu pentru serviciile politice prestate?
  4. Cum explicați că funcționarii publici au numai obligații. Și astea sunt, pe an ce trece, din ce în ce mai multe, în timp ce drepturile se diminuează an de an?
  5. Considerați că este corect ca de la apariția Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public să nu fi aprobat nici un sistem unitar de salarizare a acestora, deși proiecte au existat, inclusiv pe site-ul ANFP-ului.

Și, în sfârșit, ultima. Cum explicați diferențele de salarizare dintre un funcționar public din minister și unul din teritoriu, ambii având aceeași pregătire, același grad profesional și aceeași treaptă de salariu?

Aș dori cu mult interes răspunsurile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu.

Vă rog.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră aș dori să răspund în ordinea întrebărilor care au fost formulate. Referitor la întrebarea nr.1 din interpelare, menționăm că în prezent pentru personalul din sectorul bugetar nu există intenția de a se anula primele de vacanță, de care beneficiază funcționarii publici, și premiul anual care au un cadru legal de acordare în anul 2008.

Referitor la întrebările nr.2 și 3 din interpelare, menționăm că în privința orelor...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat Mircea Costache, vă rog să vorbiți mai încet. O tulburați pe doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Referitor la întrebările nr.2 și 3 din interpelare, menționăm că în privința orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru, pentru funcționarii publici numiți în funcțiile de execuție, legislația ce se aplică în acest caz este Legea nr.388/2007, Legea bugetului de stat pe anul 2008, aceasta fiind lege organică de rang superior.

Precizăm că excepția referitoare la plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru pentru nu mai mult de 30% din personalul de execuție, prevedere existentă în Legea nr.388/2007 care are aplicabilitate numai în acest an.

Referitor la întrebarea nr.5 din interpelare, în legătură cu promovarea Proiectului de Lege privind stabilirea sistemului unitar de salarizare și a altor drepturi ale funcționarilor publici, precizăm că proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin Agenția Națională a Funcției Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sprijinul Băncii Mondiale și a unor consultanți externi.

Proiectul a fost discutat cu asociațiile profesionale din administrația publică locală și cu organizațiile sindicale, iar împreună cu acestea s-a convenit asupra unui proiect de lege, cu excepția unor prevederi referitoare la introducerea unor noi sporuri, precum și la cuantumul acestora, urmând a fi definitivată și valoarea punctului care va sta la baza determinării salariului.

Din informațiile noastre, proiectul se află în fază de avizare la Ministerul Economiei și Finanțelor.

Referitor la ultima întrebare, menționăm că, pentru funcționarii publici, salariul de bază se stabilește în funcție de categorie, clasă și reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice și, după caz, de gradul profesional al funcției publice, precum și în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local.

Potrivit proiectului de lege privind stabilirea sistemului unitar de salarizare și ale altor drepturi ale funcționarilor publici, salariul de bază se stabilește în funcție de nivelul prevăzut de lege pentru studiile necesare ocupării funcției publice.

De asemenea, în acest proiect de lege se precizează că suplimentul postului se stabilește, printre altele, în funcție de complexitatea, importanța atribuțiilor postului, de competențele necesare pentru ocuparea postului și responsabilitățile funcționarului public care-l ocupă, de clasificarea funcției publice, respectiv a funcțiilor publice de stat, funcții publice teritoriale și funcții publice locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamna secretar de stat,

Eu vă mulțumesc pentru răspuns. Sper să nu fie niște răspunsuri formale. De aceea, aș dori și materialul scris cu răspunsurile pentru a le arăta celor din sindicatele funcționarilor publici, cum ați privit dumneavoastră aceste șase întrebări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paul Magheru. Nu este prezent. Va primi răspunsul în scris.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul deputat Andrian Mihei. Pentru Ministerul Muncii și Familiei.

   

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În decursul audiențelor pe care le țin la cabinetul parlamentar, mai mulți cetățeni, persoane cu handicap, mi-au ridicat o problemă legată de implementarea și aplicarea legislației în domeniu.

Știm cu toții că, în conformitate cu legislația în vigoare, era un termen limită decembrie 2007, când autoritățile publice, instituțiile publice, de fapt toate acele organisme, sedii cu impact public trebuiau să se alinieze la standarde internaționale, standarde prevăzute de legislația română în vigoare referitoare la posibilitatea, la accesul persoanelor cu handicap în acele incinte.

De aceea, am adresat această interpelare ministerului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, doamna secretar de stat, să înfățișați pe scurt parametrii răspunsului pe care-l va primi și în scris domnul deputat. Dacă n-aveți nimic împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Denisa Oana Pătrașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, am să scurtez acest răspuns foarte lung, de 16 pagini, prin care se evidențiază activitatea desfășurată atât de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, cât și de Inspecția socială.

Aș dori să menționez faptul că prin demersul inițiat de conducerea ANPH va reprezenta cele peste 2000 de adrese comunicate instituțiilor publice reprezentative din toată țara, după care s-a revenit cu încă 1115 instituții publice, inclusiv celor două Camere ale Parlamentului și ministerele, astfel încât acestea să realizeze lucrările necesare asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu handicap. S-a demarat și o campanie publicitară în acest sens.

În urma controalelor efectuate, s-a stabilit un număr însemnat de sancțiuni contravenționale pe care în răspuns le aveți stabilite, inclusiv instituții pe județe, în total fiind... Astfel, din cele 363 de instituții verificate, 244 au fost deja sancționate, iar Inspecția socială a preluat de foarte puțin timp această activitate. Aș dori să precizez faptul că este o instituție nouă care acum se formează și în această săptămână avem inaugurarea Inspectoratului regional București, însă, în același timp, pentru anul 2008, Inspecția socială a efectuat deja monitorizări la Metrorex, la câteva unități de învățământ preuniversitar și la mijloacele de transport în comun și stațiile RATB.

În răspuns aveți detaliat instituțiile care au fost controlate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, sunteți și beneficiarul unui răspuns scris amplu. Probabil că va mai fi subiectul altor interpelări. Vă rog să vă pronunțați.

 
   

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar înainte de interpelare, am avut plăcerea să discut cu reprezentantul ministerului pe baza acestui răspuns scris. Într-adevăr, încă o dată dăm dovadă că, din punct de vedere legislativ, suntem cu mult înaintea posibilităților materiale, fizice, de a ne alinia la asemenea standarde, dar cred că este de datoria noastră, a tuturor, de a face tot ceea ce este necesar pentru a ne alinia la această cerință până la urmă, nu europeană, ci o cerință umană, ca toți cetățenii României să poată să aibă acces acolo unde își doresc să poată să se exprime.

De aceea, nu cred că este necesar să începem cu a da amenzi și eu consider că în primul și în primul rând ar trebui să facem tot ce este posibil de a informa întreaga comunitate, și cea educațională și cea de afaceri și financiară, de aceste reglementări și de a veni în sprijinul lor de a putea să răspundă afirmativ cât mai repede la aceste planuri de a se dota în conformitate cu legislația națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet

Domnul deputat Aledin Amet, prezent. Vă rog.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea a fost adresată ministrului agriculturii și se referă la un memoriu depus de doamna Șucuran Agali care cere lămurirea situației de retrocedare a unui teren.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Istvan Toke, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Tőke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.2 lit.s).1. din H.G. 361/2005 privind înființarea și organizarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, autoritatea coordonează și controlează aplicarea legislației în domeniul restituirii proprietății funciare de către instituțiile administrației de stat și comisiilor de fond funciar, asigurând aplicarea unitară a reglementărilor în domeniu.

Întrucât întrebarea se referă la reglementări privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, vă rugăm să vă adresați instituției care are competența soluționării celor sesizate de dumneavoastră, respectiv, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul primit, având rugămintea de a mi se transmite și în scris tocmai pentru a-l putea înmâna solicitantului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc.

Domnule deputat, mai aveți o interpelare adresată aceluiași minister. Erol Omer.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Și această interpelare a fost adresată ministrului agriculturii și se referă la unele aspecte de specialitate sesizate de domnul Erol Omer. Precizez că în acest sens au mai fost adresată alte două interpelări, domnul Omel Erol nefiind mulțumit de răspunsurile primite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Tőke István:

Din analiza aspectelor și documentelor înaintate, rezultă faptul că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut potrivit legilor fondului funciar în vigoare de către comisiile abilitate în acest sens. Astfel, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,22 de hectare, potrivit titlului de proprietate nr.1477 din 2005.

Potrivit prevederilor legislative, respectiv HG nr.1172/2001 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesia proprietarilor, actualmente abrogată de HG nr.890/2005, persoana nemulțumită de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, putea face contestație adresată comisiei județene care o soluționa, iar persoana nemulțumită de rezultatul soluționării, se putea adresa instanței de judecată, respectiv, judecătoriei, în 30 de zile de la data comunicării rezultatului contestației.

În privința aspectelor legate de echivalarea terenurilor agricole pe categorii de folosință în echivalent arabil, art.31 din HG 1172 prevedea expres că echivalarea terenurilor agricole pe categorii de folosință în echivalent arabil este prevăzut în anexa nr.21 care stabilea coeficientul de transformare. Astfel, ceea ce este înscris în titlul de proprietate reprezintă dovada proprietății de care titularul dreptului poate dispune, dreptul de proprietate fiind acel drept real care conferă titularului dreptul de a întrebuința la locul potrivit naturii destinației sale de a-l folosi și a dispune de el în mod exclusiv și perpetuu în cadrul și cu respectarea dispozițiilor legale.

Astfel, scopul avut în vedere de legiuitor în elaborarea prevederilor normative referitoare la renta viageră agricolă, este acela al concentrării suprafețelor agricole în exploatație eficientă, impusă de necesitatea modernizării agriculturii României și compatibilizării acesteia cu agricultura din țările membre ale Uniunii Europene.

Având în vedere obiectul urmărit prin acest act normativ, legiuitorul nu face distincție între categoriile de folosință ale terenului agricol extravilan cât timp acestea sunt exploatate eficient. Definiția exactă a obiectului rentei se găsește la art.1 alin.(2) din lege, respectiv obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinație agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art.2 din Legea fondului funciar.

Ținând cont de cele menționate, precizăm că pentru a deveni rentier agricol, persoana care solicită renta trebuie să îndeplinească cumulativ toate condițiile impuse de lege cu modificările și completările ulterioare, de prevederile Ordinului comun MAPTL-MFP 1272 din 2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor privind renta viageră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Într-adevăr, este un răspuns amplu, dar dacă este nevoie, după ce mă voi consulta cu solicitantul, vom continua colaborarea. Ca și în cazul precedent, am rugămintea de a mi se transmite și în scris acest răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Solicitare admisă și realizată.

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

 
  Petru Călian

Dar acum, domnul deputat Petru Călian vă atenționează că pâinea s-a scumpit.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că această interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este mai veche, au fost luate anumite măsuri în vederea diminuării prețurilor la cereale, taxele vamale în acea vreme nu s-au mai plătit și cred că nu se plătesc nici astăzi, însă patronatele au anunțat o majorare a prețului la pâine.

Din aceste considerente, am solicitat lămuriri Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Tőke István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În proporție de 42% din prețul pâinii este influențat de prețul materiei prime. Prețul grâului din producția internă la unitatea procesatoare se situează la un nivel de 0,9 lei pe kilogram. Pe piața europeană, prețul grâului în conformitate cu cotațiile de la bursa din Londra și incluzând toate costurile legate de transportul până la Constanța, descărcarea și transportul la unitatea procesatoare se situează la un nivel de 1,05 lei pe kilogram, deci, cu aproape 12% peste prețul grâului din producția internă.

Această diferență ar putea sta la baza creșterilor de preț la pâine din ultima perioadă. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu poate previziona dezvoltările legate de prețul pâinii pe piața liberă.

Menționăm, de asemenea, că de la aceeași dată, respectiv, 11 ianuarie 2008, Rusia a introdus taxa de export la grâu de 105 euro pe tonă și astfel nu mai este posibil de realizat importul de grâu de pe această piață în condiții eficiente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Într-adevăr, ministrul știa că anul 2007 a fost un an deficitar din punctul de vedere al recoltelor de grâu. Tocmai datorită acestui fapt, patronatele au făcut apel la Ministerul Agriculturii, astfel încât să se aprobe scoaterea de la rezerva de stat a unor cantități însemnate de grâu. Acest lucru nu s-a realizat și credem noi că și prin prisma faptului că 2007 a fost un an în care au dominat inundațiile, se putea trece, așadar, la o asemenea măsură astfel încât să nu importăm grâu de pe piața din Rusia sau de pe alte piețe, chiar așa cum bine spuneați, în ultima vreme, importăm grâu care este practic la un preț mai mare datorită taxelor vamale pe care le aplică țările exportatoare.

Pe cale de consecință, vreau doar să mai adaug faptul că Guvernul și Ministerul Agriculturii trebuie să găsească soluții în vederea stopării creșterii prețului la pâine.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu pentru Ministerului Culturii și Cultelor. Domnul deputat Mihai Dumitriu nu există? Nu.

Domnul comisar guvernamental Sergiu Nistor? Domnule comisar guvernamental, aveți rang de secretar de stat? Da. Vă rog să transmiteți răspunsul în scris. Vă mulțumesc pentru prezență.

Domnul deputat Ștefan Baban a adresat aceeași interpelare "Bugetari, strângeți cureaua" și Ministerului Economiei și Finanțelor.

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, dacă există, să-i transmiteți răspunsul scris.

Domnul deputat Ioan Țundrea nu este prezent. Domnul secretar de stat Barna Tanczos, nu dansăm astăzi, așa că veți transmite în scris răspunsul.

Domnul Petre Străchinaru, se solicită amânarea din partea Ministerului Mediului. Domnul Andrian Mihei, adresată Ministerului Muncii și Familiei. Obiectul interpelării este de competența Ministerului Educației și Cercetării. Rog a fi reformulat.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Deja am primit în scris și la căsuța deputatului, dar și doamna care a reprezentat Ministerul Muncii, mi-a transmis în scris forma răspunsului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Este perfect.

Cu aceasta am încheiat ședința. Declarăm închise dezbaterile pentru ziua de astăzi, 10 martie 2008.

Bună seara!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,33.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 2 decembrie 2020, 8:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro