Costache Mircea
Costache Mircea
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/21-03-2008
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media20-11-2017 (comună)
Video in format Real Media20-11-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 11-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Costache Mircea

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

Video in format Real Media Costache Mircea - declarație politică: Până unde se mai poate merge?;

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Nu cred că se mai îndoiește cineva de faptul că trăim într-o societate bolnavă.

Bolnavă de mafie, bolnavă de corupție, sufocată de hoție, distrusă de șmecherie, de lăcomie, de golănie, de cleptomanie, de cleptocrație, de anarhie. Bolnavă grav de mitomanie, de șarlatanie, dar și de hipoacuzie, de surditate cronică.

Poți striga oricât, poți spune orice, poți țipa adevăruri dureros de exacte, poți urla la bolta sălii de plen a Parlamentului cât poftești, poți prezenta realități, cifre și date incontestabile despre dezastrul economic, despre falimentul moral, despre omul venal ori despre raptul teritorial, despre marasmul declinului național.

Poți să-ți spargi plămânii strigând lucruri îngrozitoare despre jaful fenomenal în banii publici, despre calvarul sărăciei, umilințelor și bolilor, al dansului pe jăratic, al dresurii cu ajutoare de încălzire în loc de bucățele de zahăr și cu dosare de venit minim garantat ori cu alte ajutoare sociale în locul biciului de foc.

Poți răcni cât te țin baierele inimii, fiindcă în surzenia generală nu te aude nimeni.

S-au spus, de la această tribună, și multe neadevăruri și penibile gargarisme s-au turuit de aici fraze demagogice și abjecții populiste.

De aici s-a motivat vânzarea economiei, pulverizarea avuției naționale, sub infamele denumiri de privatizare și economie de piață.

Tot ce s-a spus rău, ca prin farmec, s-a auzit și s-a prins; tot ce s-a spus, de la acest microfon, bun, corect și adevărat în interesul nostru național, nu a fost auzit de nimeni.

Cei ce au cutezat să rostească adevărul despre nimicirea economică, morală și statală a României au fost trecuți cu vederea. Vocilor lor li s-a pus mereu surdină. Dintr-o dată, pereții au devenit de pâslă, iar urechile auditoriului au fost parcă umplute cu betonul rece al antiromânismului.

Zadarnic am strigat, zadarnic ne-am zbătut. Nimeni nu pare să ne fi auzit. Nimeni nu ne-a luat în seamă.

În același timp, trompetele minciunii, ale diversiunii și manipulării, ale pieirii, ne-au acoperit, ne-au anihilat, atunci când patrioții autentici au tras legitime semnale de alarmă.

Am fost condamnați la moarte civilă. Dacă ne-am fi înhăitat și noi cu tagma jefuitorilor, dacă am fi trădat și noi cauza națională, am fi fost, cu siguranță astăzi lăudați de societatea civilă, ascultați, popularizați, am fi fost băgați în seamă și curtați, așa cum sunt toți marii corifei ai dezastrului național și de marii rechini și chiar de hamsiile ori plevușca economiei de junglă. Numai că, opunându-ne cu viețile noastre valului distrugător al multimilenarei noastre civilizații, am avut parte de cel mai crud tratament din partea tuturor. Surzi la marile noastre dureri, satrapii începutului de mileniu au reușit să neantizeze șansa revenirii noastre la normalitate.

Am spus de la acest microfon că nimic nu mai funcționează normal în această țară, am spus că țara este sufocată de mafia antiromânească, aceea care paralizează și neantizează orice demers normal.

Au început să se plângă, mai nou, românii că nici în justiție nimeni nu vrea să le mai asigure apărare. Sunt avocați, părți componente ale caracatiței mafiei, care nici dacă plătește cinstit taxa de barou nu vor să mai asigure dreptul la apărare al omului de rând. Nici executorii judecătorești nu vor să pună în aplicare sentințe care deranjează caracatița mafiei.

Până unde se mai poate merge așa? Toți mafioții se ascund în spatele votului popular. Nu ne mai atacați, nu ne mai jigniți, fiincă nu aveți dreptate voi cei de la PRM, ni se spune adesea. Dacă cetățenilor nu le plăcea cum s-a făcut privatizarea și cum s-au făcut averile nu ne mai votau. Când vă vor vota pe voi, atunci să conduceți și să faceți ce spuneți voi dar, atâta vreme cât pe noi ne votează poporul, înseamnă că e mulțumit de felul în care merg lucrurile în țară, iar voi naționaliștii și justițiarii strigați în zadar. Se apropie din nou alegerile. Vor mai alege cetățenii tot caracatița mafiei?

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 21 noiembrie 2017, 10:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro