Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/21-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 11-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.7 Becsek-Garda Dezső-Kálmán - marcarea sărbătorii maghiarilor de pretutindeni: 15 martie, Ziua Revoluției Maghiare;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Garda Dezideriu.

Se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sâmbătă, în ziua de 15 martie, vom sărbători Ziua Revoluției Maghiare, sărbătoarea națională a maghiarilor de pretutindeni.

Evenimentele din Transilvania, în luna martie, prefațau o revoluție pașnică, atât prin manifestațiile și programele formulate la Cluj și Târgu-Mureș, cât și prin obiectivele revoluției, care vizau desființarea radicală a relațiilor feudale, democratizarea societății prin acordarea libertăților civice, atât pentru populația românească, cât și pentru comunitatea maghiară, însă, datorită politicii duplicitare a Curții de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două comunități.

Istoricul clujean Liviu Maior, în cartea sa "1848 - 1849 Români și Unguri" afirma următoarele: "Revoluția de la 1848 - 1849, după cum am constatat, a pus o serie de probleme fundamentale pentru evoluția societății transilvănene, cu toate că a avut o existență efemeră.

O bogată experiență se datorează revoluției, deschizând calea spre modernitate și în acest domeniu. Cauza a reprezentat-o, fără îndoială, implicarea fără precedent a mulțimilor în actul revoluționar".

Despre relațiile româno-maghiare, în lucrarea amintită, fostul senator al României scria următoarele: "În planul relațiilor interetnice, Revoluția de la 1848 a deschis o rană greu vindecabilă, un clivaj al societății ardelene caracterizat de lipsa comunicării dintre unguri și români, a cunoașterii reciproce.

Din păcate, nici după 160 de ani, nu există comunicare între cele două comunități în privința drepturilor minorității maghiare, nici în privința autonomiei culturale și teritoriale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 1:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro