Mihai Dumitriu
Mihai Dumitriu
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/21-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 11-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.11 Mihai Dumitriu - declarație politică cu subiectul "Drama lui Costel Busuioc și a sistemului de educație din România";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Domnul Mihai Dumitriu este invitat la microfon și se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule Dumitriu, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Drama lui Costel Busuioc și a sistemului de educație din România".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Lumea post modernă, deși se confruntă cu tot mai multe fenomene negative care decurg din deficitul de educație, este din ce în ce mai puțin preocupată de soluționarea problemelor complexe specifice lumii școlii.

În cuvântul meu, vă aduc în atenție drama românului Costel Busuioc, la care și-a adus contribuția și sistemul de educație din țara noastră. Costel, deși are talent cât sute de absolvenți de Conservator, a trecut neremarcat prin școala generală. Nici învățătoarea, nici profesorul de muzică, dacă a avut parte de așa ceva, nu au observat acest talent care se naște o dată pe secol. De modul în care a fost ținut în umbră, este în primul rând responsabil felul strâmb în care se gândește în România.

Ca în evul mediu, intelectualii și orășenii cred că țăranii ar fi profund diferiți de restul țării, datorită faptului că s-au născut la țară. Capacitatea satului de a produce talente, valori, idei este respinsă ca ridicolă și arată un mod primitiv de a judeca oamenii. Condițiile sociale cu adevărat mizere din multe sate sunt atribuite localnicilor, nu circumstanțelor vieții lor. Oamenii de la sat sunt considerați incapabili de a savura muzica sau lectura.

Dacă în marea lor majoritate, țăranii români nu ascultă Bach și încă nu au wc-uri cu apă curentă, se datorează faptului că, de două sute de ani, se investește în România în instituții, construind palate, catedrale, case ale poporului la oraș și în persoane de prestigiu, luând de la gura celor sărmani.

Nimic nu a fost și nu este mai nedrept și mai dezastruos pentru România decât modul în care s-a finanțat învățământul, de la Al.I.Cuza până în zilele noastre. În trecut, finanțarea s-a concentrat pe liceele de la oraș. Puterea comunistă de după 1944 a pus accent pe alfabetizare și pe liceele industriale. Administrația educației de stat de azi, impusă de Băsescu prin guvernarea Alianței D.A., P.N.L.-P.D., este la fel de elitistă ca înainte de război și mult mai coruptă ca cea comunistă.

Resursele, atât umane cât și materiale pentru grădinițe, școli primare, școli gimnaziale și liceele din România, se distribuie pe sprinceană, inclusiv pe criterii politice, cu accentul pe instituțiile-model din marile orașe și în detrimentul școlilor din mediul rural. În timp ce câteva școli și licee din marile orașe sunt aduse la nivelul Europei de vest, sute de școli și licee de la sat sunt lăsate în paragină. Ele nu numai că nu au wc-uri în curte, dar nu au cadre didactice calificate, bine instruite, competente și responsabile, materiale didactice, biblioteci și calculatoare. Anumite școli privilegiate de la oraș au devenit monopolul celor cu bani sau influenți în asigurarea unei educații superioare pentru odraslele lor.

În fine, după ce absolvenții termină școlile, promovarea lor se face prin nepotism. Promovarea pe merit este înlocuită, mai ales în administrație și învățământul superior, cu criterii bazate pe rudenie, prietenie, contra servicii, șpagă și criterii politice.

Stimați colegi,

Se pot măsura aceste dezavantaje pentru copiii din mediul rural? Președintele Traian Băsescu are cunoștință de starea dezastruoasă a învățământului din rural? De ce a refuzat dreptul la o educație de calitate unor copii din rural, nepromulgând Legea "burse-Guvernul României?" Prin această lege, se asigura școlarizarea a câte 25 de elevi, la o unitate școlară de elită, anual, în fiecare județ, absolvenți ai clasei a IV-a din mediul sătesc, care posedă un grad de inteligență superior și care provin din familii sărace. Acești copii sunt ca niște grăuncioare de aur ascunse în noroaiele satelor românești. Este foarte clar că această lege nu elimină carențele din școala rurală, dar dă o șansă României și unor copii fără resurse materiale dotați și talentați să ajungă intelectuali de marcă.

Acum înțelegem cum un mare talent, cum este Costel Busuioc, nu a fost băgat în seamă, ilustrând cum sistemul de educație din România aruncă la gunoi talente, an de an. Și, atunci, se pune întrebarea: care elite ne reprezintă cu adevărat în lume? Ce înseamnă să faci parte dintr-un popor să atingi excelența, rămânând recunoscător pentru darul vieții și al morții?

Alocarea de fonduri financiare insuficiente și preferențial, "promovarea" de persoane incompetente în funcții de conducere, a clientelei politice, adâncesc și mai mult decalajul între școala rurală și cea urbană.

Lipsa locurilor în grădinițe, nealocarea de norme didactice, lipsa cadrelor didactice calificate, comasarea școlilor, desființarea școlilor de arte și meserii în anumite comune nu vor elimina carențele din învățământul sătesc. Din contră, va conduce la creșterea numărului de analfabeți în România, a numărului persoanelor cu studii incomplete și fără nicio calificare.

În concluzie, sistemul de educație din România nu este gândit să servească jumătatea din populația țării care locuiește la sat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că durata maximă a unei intervenții este de trei minute. V-aș ruga să o respectați, pentru că avem o listă lungă de vorbitori.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 21 octombrie 2021, 11:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro