Vasile Pușcaș
Vasile Pușcaș
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/21-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 11-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.53 Vasile Pușcaș - declarație politică privitoare la necesitatea unei evaluări a capacității de accesare a fondurilor europene în România;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privitoare la necesitatea unei evaluări a capacității de accesare a fondurilor europene în România

La începutul săptămânii trecute a fost lansat oficial Programul Național de Dezvoltare Rurală, document care stă la baza finanțării proiectelor dedicate mediului rural și agriculturii. Un moment important și foarte așteptat de potențialii beneficiari ai fondurilor pentru dezvoltare rurală. Din păcate, însă, această lansare este târzie și va trebui însoțită de demersuri complementare din partea autorităților responsabile în ceea ce privește informarea și consultanța oferită celor interesați de accesarea acestor fonduri. Pornind de la acest eveniment, considerăm că este necesar să se realizeze o analiză a cauzelor care au făcut ca România să fie pe un loc codaș între statele nou aderate la UE, în privința gradului de absorbție a fondurilor europene.

Un recent raport al publicației britanice Financial Times conchidea că în România post-2007 "simțul direcției încă lipsește". O afirmație care se referă la situația generală a căilor și politicilor aplicate de și în România, inspirată și de situația absorbției fondurilor europene destinate primilor ani postaderare.

Deși România a obținut cel mai consistent pachet de asistență financiară din partea Uniunii Europene, la nivelul țărilor din ultimul val de extindere, în primul an după aderare nu s-a simțit dorința internă de a investi aceste fonduri pentru dezvoltare.

Comisia Europeană a evaluat corect situația noastră în 2004, a luat în calcul dificultățile cu care ne confruntăm în plan socio-economic și a conectat cauza României cu procesul general de dezvoltare a Uniunii Europene. Nici partenerii comunitari, nici potențialii beneficiari români nu au prevăzut (și nu puteau să prevadă) la finele anului 2004, dimensiunile dezinteresului și incompetenței cu care actualul guvern urma să gestioneze relația cu Uniunea Europeană, în general, și problema accesării fondurilor structurale, în special.

Suportul financiar comunitar a fost unul din catalizatoarele entuziasmului cu care cetățenii români au susținut aderarea la Uniunea Europeană. Acesta urma să asigure aportul de capital necesar realizării unor proiecte de dezvoltare în diverse domenii, iar probabilitatea accesării unor resurse financiare semnificative a determinat, în primă instanță, îmbunătățirea perspectivelor de rating din partea agențiilor internaționale de profil, dar și îndemnul investitorilor străini de a veni în România.

Anul 2007 s-a remarcat aproape exclusiv printr-o succesiune de crize în relația cu instituțiile europene. Partidele politice care au alcătuit arcul guvernamental au politizat, dincolo de limitele rezonabile, agenda postaderare și și-au justificat conduita prin invocarea "directivelor" europene sau a "rapoartelor" elaborate la Bruxelles. Actele de privatizare și unele măsuri fiscale au alimentat controverse cu forurile europene, datorită manierei în care autoritățile noastre au găsit de cuviință să implementeze legislația privitoare la concurență și servicii. Piața internă, sectorul economic în care finanțările europene aveau o importanță capitală, agricultura, s-au aflat la periferia preocupărilor administrației.Mesajele Comisiei Europene și ale Opoziției cu privire la întârzierile în operaționalizarea Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, în domeniul sanitar-veterinar, au fost ignorate de Guvern. La finele anului trecut, în mod penibil, Guvernul a ajuns să sărbătorească faptul că s-a evitat in extremis activarea clauzei de salvgardare pe agricultură și, implicit, pierderea unor sume din finanțarea globală, din cauza inadvertențelor în activitatea de inventariere și raportare a suprafețelor cultivate.

În 2007, România nu a atras niciun euro din fondurile pentru promovarea produselor agricole, deși oferta de produse ecologice, extrem de căutate pe piața europeană, este una din puținele nișe de piață pentru agricultura românească. Mai mult, autoritățile române sunt responsabile pentru autoexcluderea produselor românești de carne de pe piața europeană.

În privința fondurilor structurale, nu am avut capacitatea de a atrage aproape niciun fel de finanțări pe parcursul anului 2007. Cele câteva milioane de euro intrate în țară ca fonduri europene, în anul 2007, provin numai din fondurile de preaderare și nu răspund nici pe departe necesităților interne, nici așteptărilor posibililor beneficiari.

Deși se cunoștea faptul că birocrația europeană presupune o serie de dificultăți obiective în accesarea finanțărilor, măsurile necesare pregătirii administrative pentru atragerea acestor fonduri s-au aflat pe ultimele locuri pe agenda guvernanților actuali ai României. Dacă în cazul statelor care au aderat în anul 2004 la UE s-a reușit depunerea de proiecte pentru sume cuprinse între 12% și 30% din fonduri, în cazul României, Guvernul a avut nevoie de primul an de după aderare, pentru a finaliza infrastructura administrativă. Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost aprobat de Comisia Europeană abia la sfârșitul lui februarie 2008. Agențiile de Dezvoltare Regională nu dovedesc, din păcate, nici în prezent, eficiență și interes în a-i instrui pe reprezentanții autorităților locale în sensul îndeplinirii unor proceduri puțin familiare acestora, iar Programul Operațional pentru Competitivitate a fost prezentat doar în urmă cu câteva zile.

Deși avem nevoie vitală de resurse financiare,ne aflăm pe ultimul loc între statele recent integrate în Uniunea Europeană în privința accesării de fonduri, în primul an după aderare. În ultimele luni, s-au putut depune o serie de proiecte pentru programul de Mediu și pentru cel de Dezvoltare Regională, aflate în faza de operare. În privința Transportului, ne aflăm într-o fază incipientă și este firesc să estimăm, cu scepticism, suprafețele de autostradă în centimetri pe cap de locuitor. Același management dezastruos este utilizat și în privința familiarizării potențialilor beneficiari cu procedurile necesare obținerii finanțărilor de la bugetul comunitar.

Efectele unei astfel de politici se fac deja simțite la nivelul societății românești. Entuziasmul pentru aderare a scăzut considerabil, iar un studiu publicat recent subliniază faptul că majoritatea agricultorilor nu mai sunt așa de interesați de fondurile europene, din cauza neîncrederii și dificultăților de ordin administrativ cu care se confruntă. Dezamăgirea opiniei publice este firească, dat fiind faptul că, în 2007, România a fost practic contributor net la bugetul european, cu o prestație de peste 1 miliard de euro. O situație de altfel paradoxală, de care administrația românească se ferește să pomenească. Dar costurile acesteia au apărut, iar cei care le plătesc sunt cetățenii României. Fenomenul se reflectă, de altfel și în statisticile europene, care arată că în țara noastră trăiesc cei mai săraci europeni (Eurostat). În loc să învățăm din practicile bune și greșite ale foștilor "patru săraci", am creat noi înșine o altă specificitate europeană, anume menținerea societății românești în sărăcie.

Responsabilitatea pentru erorile manageriale în procesul de integrare europeană revine în primul rând guvernului, iar alegătorii l-ar fi sancționat de câte ori ar fi avut prilejul. Ea aparține însă și legislativului, care a dat votul de încredere unei puteri prea puțin interesate în modernizarea țării, care este pe cale de a rata unul din proiectele naționale cele mai importante ale acestui început de mileniu.

De aceea, solicităm Guvernului să prezinte în Parlament un raport asupra stadiului în care se află operarea programelor de dezvoltare convenite cu Comisia Europeană și care este estimarea factuală privind utilizarea celor peste 30 miliarde de euro, alocați României prin cadrul financiar european pentru anii 2007-2013.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 23:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro