Plen
Ședința Senatului din 17 decembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.175/27-12-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 17-12-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 17 decembrie 2007

Domnul senator Marin Bobeș anunță demisia sa din Partidul Democrat, urmând să-și desfășoare activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD.  

Ședința a început la ora 15.50.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem declarațiile politice, după care vom intra în ordinea de zi.

Domnul senator Chelaru este prezent?

Dau cuvântul domnului... (Domnul senator Marin Bobeș solicită cuvântul.)

Nu... O să vă dau cuvântul după ce terminăm declarațiile politice, să mai vină senatori în sală.

Haideți să-l ascultăm pe domnul Bobeș Marin.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 3.

 
   

Domnul Marin Bobeș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Începând de joi, 13 decembrie 2007, nu mai sunt membru al Partidului Democrat, urmând ca activitatea de senator s-o desfășor în Grupul parlamentar al PSD, al cărui membru sunt de astăzi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator Bobeș.

 
Declarații politice prezentate de domnii senatori: Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca temă România perplexă sau pantele deziluziei;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru.

Domnule senator, vă rog, tribuna vă așteaptă. Nu trebuie să puneți mâna pe Biblie, puteți vorbi fără...

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "România perplexă sau pantele deziluziei".

Ceea ce mă determină să intervin din nou, de la această tribună, este aproape întotdeauna un gest al puterii sau un șiretlic al acesteia, sau un abuz, sau o expresie a nonsensului. Nu le pot lăsa să treacă nebăgate în seamă, nu-mi pot permite să cad în miopie și să trec cu vederea.

Ca reprezentant al opoziției, răfuiala metodică vizavi de puterea activă este firească, dar recunosc că nu asta mă motivează mereu.

Mi-a fost dat să aud, în ultima vreme, atâtea inepții, încât am tendința de a abandona orice dispută, de a mă instala în perplexitatea meditativă și neinteresantă, ca aproape toată țara, de altfel.

Oamenii au renunțat să manifeste interes politic, pentru că sunt epuizați, excedați, dezamăgiți peste măsură și dau impresia că așa înțeleg să sancționeze toată clasa politică. Și tocmai acum, pe acest fond, s-a ridicat la orizont o formațiune politică de centru-dreapta, care își alimentează - de unde, oare?! - iluzia că va forma singură Guvernul după alegerile de anul ce vine. Mă rog, este posibil ca lucrurile să stea tocmai astfel, pentru că amnezia și lehamitea electoratului pot lăsa necenzurate adevăratele intenții ale acestei formațiuni politice, și veche, și nouă.

Ieri dimineață lecturam un consistent material relativ la aranjamentele care au dus către constituirea prin comasare, fuziune, absorbție sau ce-o mai fi fost, a PD-L-ului. La capitolul proiecte pragmatice am citit și acum citez: "PD-L susține modificarea Constituției și militează pentru o națiune civică, al cărui liant afectiv este patriotismul constituțional". Am încheiat citatul.

Presa, printr-un cotidian central, recunoscut ca fiind de dreapta, transferă cititorului textul de mai sus, dar nu dezvăluie autorul. Rămâne să ne imaginăm că este o eminență pedelistă, de factură supra kantiană, atât de deștept, încât plutesc ideile prin eter și sunt imposibil de decriptat.

Recunosc că am citit de mai multe ori și mă aflu și acum în perplexitate. Aș dori să mă ajute cineva dintre colegii de la PD-L. Salvați-mă, vă rog, de ignoranță, pentru că nu știu, n-am orizontul necesar, nici viziunea hermeneutică pentru a-mi reprezenta corect sintagme de genul: "națiune civică", "liant afectiv" și "patriotism constituțional".

Acum câteva luni, distinșii reprezentanți ai PD doreau schimbare de regim, din republică parlamentară, în republică prezidențială. Este foarte posibil ca, din această comasare, fuziune, absorbție, să fi rezultat un nou tip de înțelepciune politică, mai avansată, avangardistă, originală. Ce pot ști eu?

Un alt punct programatic dezvăluit este intenția viitoare de a desființa județele, ca entități administrative, și de a crea zone mai vaste, cu o autonomie lărgită. Nu comentăm, nu avem dileme, dar exprimarea este destul de voalată pentru a da naștere la dispute de pe acum.

Și, în sfârșit, se dorește - citez: "o economie fără baroni, monopoliști sau oligarhi".

Pentru debutul sub o altă siglă sună foarte bine această intenție, dar care va fi, oare, soarta celebrilor, de pe acum, șacaleți proprii, pedeliștii, unii nou-născuți, cu stagiu de numai trei ani în ale capitalismului clientelar? Iată întrebarea!

În sfârșit, așteptăm noi și noi dezvăluiri de proiecte pentru reforma justiției, pentru reformarea clasei politice, pentru dinamizarea și eficientizarea economiei, alte și alte bazaconii rostite în vânt, pe care oamenii nu le mai ascultă și nici nu le mai digeră.

Pentru modificarea Constituției am și eu o sugestie - mă rog, cel puțin una - pe care o propun colegilor de la PD-L: ar fi ideal ca președintele să poată cumula și funcția de premier, prim-ministru sau cum s-o numi, nu mai contează, important este ca toată puterea să fie la președinte, ca măcar aceasta să fie un lucru la vedere și să nu mai existe dubii.

Distinși senatori, chiar dacă nu ne place, este evident că spre asta ne îndreptăm cu pași repezi.

Stimați colegi,

Ne aflăm în așteptarea ultimului an din mandatul pe care l-am primit în anul 2004. Nu va fi pentru noi un an mai ușor decât ultimii trei, petrecuți în această formulă. Parlamentul va continua să fie ținta de atac susținut. Ați văzut, deja, calendare și fluturași cu domnul Băsescu, care are în mâini o mătură și pe ea este inscripționat fatidicul și neplăcutul, pentru Domnia Sa, 322. Să ne consolăm că, deocamdată, cel puțin, nu ține pe brațe un AG, dar, oricum, tot la zid vom fi puși cu toții. O să măture pe jos cu noi, o să se găsească țepe, o să dea cu noi de pământ. Cunoaștem și recunoaștem stilul. Așa înțeleg unii reforma clasei politice. Tot răul s-a strâns în Parlament. Noi suntem cinici, nereprezentativi, somnolenți, infractori. La noi se strânge cuibul de vipere, noi suntem plaga și cancerul democrației, adversarul binelui țării. Nu uitați însă, nu va trece mult timp și însăși societatea civilă, prin reprezentanții săi, mai mult sau mai puțin consacrați, va fi pusă la zid.

În rău, în îndărătnicie, Parlamentul are acum - nu ne convine să recunoaștem - soarta pe care a avut-o PSD imediat după alegeri. Febrilitatea de a cuceri cât mai multe din atributele puterii conduce la indistincție între adversari. "Tot ce mi se opune, se aseamănă" - rezultă din subtextul spus, aproape zilnic, de domnul "Băzeus".

Oare, după 17 ani de democrație, este posibil să existe, în România, o experiență politică atât de puțin coaptă, încât cineva să-și dorească dinadins să boicoteze disputa și dialogul democratic între puterile statului? Este posibil ca, după integrarea în Uniunea Europeană, ca stat membru cu drepturi depline, să fim în blocaj instituțional și în colaps de imagine internațională? Este posibil! Și asta ne umple de amărăciune.

Parcă nu se mai termină odată tranziția. Parcă acum 17 ani am pornit, aidoma unui Columb, către o destinație imprecisă, himerică. Mereu aflăm altceva decât și-au dorit copiii și tinerii aceia care au căzut pentru libertate în decembrie 1989. După atâta timp, reluăm, febril și agonizant, discuția despre necesitatea perfecționării și modernizării Constituției. Actul fundamental poate fi modificat prin dialog politic, aspect asupra căruia trebuie să existe concurs din partea tuturor și, nu în ultimul rând, asentimentul electoratului, nicidecum prin acțiuni în forță ale unor factori de putere și decizie care se manifestă la un moment dat.

Mă întreb: mai are puterea de astăzi vreun dram de luciditate? Sinceritate deplină n-a avut niciodată, fie și numai pentru faptul că s-a desolidarizat, neglijându-i pe simpatizanții proprii, pe care, în campania din 2004, reușea să-i strângă cu miile prin piețe.

Oamenii s-au lăsat vrăjiți de sloganuri, dar s-a văzut cât de repede a abandonat puterea interesul național general pentru folosul propriu. Nu cred că se află departe un derapaj electoral care să-i taie aripile pentru guvernarea viitoare, chiar dacă o parte din ea își creează acest camuflaj sub altă denumire.

În afara faptului că românii nu trăiesc mai bine, se simte în teritoriu o atmosferă de insecuritate și abandon. De trei ani, nimic nu s-a făcut pentru oameni și pentru țară. Oamenii, cetățenii acestei țări europene, cel puțin în scripte, cu tratate recent și orgolios semnate, se uită perplex la micile ecrane, pentru a afla, cotidian, ce se mai poate ivi din cutia Pandorei deschisă la Cotroceni. Ceva îmi spune, însă, că anul 2008 va fi un an al surprizelor. Vom trăi și vom vedea.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă urez sărbători fericite tuturor!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mario-Ovidiu Oprea (PNL) - declarație politică având ca subiect atacurile Președintelui României la adresa premierului, președintelui Camerei Deputaților și președintelui Asociației Pro-Democrația;

Dau cuvântul domnului senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Miercuri 12 decembrie 2007, domnul Băsescu a lansat, a câta oară nu mai știe nimeni, o serie de atacuri violente la adresa premierului Călin Popescu-Tăriceanu, a președintelui Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu și a domnului Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro-Democrația, printr-o declarație de presă.

Astfel, uitând că subiectul principal al declarației sale de presă era votul uninominal, mai precis decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor articole din Legea privind alegerile parlamentare, domnul Băsescu nemulțumit, probabil, de faptul că Asociația Pro-Democrația, autoarea proiectului inițial, a susținut varianta de uninominal promovată de Guvern și nu cea promovată de Domnia Sa, a simțit nevoia să treacă la atacuri personale la adresa președintelui onorabilei instituții.

Urmând nefasta deviză care s-a mai spus și de către cel care a vorbit înainte mea, senatorul Chelaru, "Cine nu-i cu mine este împotriva mea", domnul Băsescu a implicat-o în răfuiala politică pe soția domnului Pârvulescu, criticând faptul că lucrează la Guvern, ceea ce înseamnă pentru Domnia Sa că domnul Pârvulescu nu este credibil. Să înțeleg că în viziunea Președintelui României toți cei care lucrează la Guvern pentru acest simplu motiv sunt imorali? Că toți aceștia sunt lipsiți de credibilitate numai pentru faptul că-și desfășoară activitatea în Palatul Victoria? Să înțeleg că domnul Băsescu extinde acum războiul dintre palate și la nivelul simplilor funcționari? Este trist și îngrijorător pentru societatea românească în ansamblul ei, nu mai puțin pentru toată scena noastră politică.

Aș mai avea ceva de adăugat în legătură cu declarația de presă a domnului președinte. Cu tot respectul, țin să-l anunț pe domnul Băsescu că 22 minus 16 este egal 6, pentru că domnul Traian Băsescu afirma "am primit 22 de scrisori în care domnul Bogdan Olteanu îmi cerea să promulg legea. Acestea sunt scrisorile, acestea sunt plicurile intacte, în număr de 16, după ce am văzut minciunile pe care le scria în primele cinci". Să mă scuze domnul președinte, dar din această, dacă o putem numi așa, aritmetică cotrocenistă, lipsește un plic. Poate că primul stătător în stat se visează regizor și vrea să pună într-o nouă montare capodopera lui Caragiale "O scrisoare pierdută".

Nu este un atac personal, domnule Băsescu, este doar o mare dezamăgire. Probabil și flota dispare în ceață atunci când nu știi să numeri vasele.

Închei, trimițând la morala ce se degajă dintr-o altă operă de excepție, scrisă de albanezul Ismail Kadare, scriitor încununat cu Nobel-ul pentru literatură, intitulată "Palatul viselor". Scrierea lui Kadare este o teribilă caricatură a totalitarismului în descompunere. Opera lui Kadare descrie cum liderul unui regim totalitar îngrădește libertatea supușilor, controlându-le până și visele prin intermediul unei instituții numită "Palatul viselor". Menirea acestei instituții este să adune visele tuturor supușilor pentru a le analiza ulterior și a decide dacă vreunul dintre ele, anunță un complot la adresa liderului sau a regimului.

Eu nu aș vrea să ajungem în situația în care să fiu nevoit să-i povestesc domnului Băsescu ce visez eu noaptea. Vreau să-l liniștesc însă, spunându-i că visez un Președinte al României care să respecte cetățenii, pe toți cetățenii, instituțiile și Constituția. Chiar dacă vă voi dezamăgi, domnule președinte, nu vă visez pe dumneavoastră, cel mult îmi bântuiți din când în când coșmarurile.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - declarație politică având ca subiect Fundația Emanuil Gojdu, din Budapesta;

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Se pregătește domnul senator Ivan Cismaru.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației politice de astăzi este situația actuală a Fundației Emanuil Gojdu, din Budapesta.

Patrimoniul Fundației Emanuil Gojdu a avut ca scop clar, definit prin testamentul lăsat de Emanuil Gojdu, finanțarea învățământului românesc prin acordarea de burse pentru tinerii ce urmau a fi școliți în licee și universități.

Cu toate acestea, se pare că destinația patrimoniului Fundației este folosită în prezent în alte scopuri. Recent, clădirile lui Emanuil Gojdu din Budapesta au fost renovate și închiriate pentru activități comerciale și de business.

Fundația Gojdu ar trebui, dacă ar fi respectat dreptul internațional, să administreze aproape 9 miliarde de dolari și repusă în posesia bunurilor din Ungaria, lucru care nu s-a realizat nici până în prezent.

O parte din clădirile din centrul Budapestei, care au aparținut celebrului avocat român Emanuil Gojdu, pe care acesta le-a lăsat prin testament Fundației Gojdu, entitate românească cu sediul la Sibiu, administrată de Mitropolia Ardealului, au fost transformate de către o companie de dezvoltare imobiliară maghiară în sedii de birouri, complex comercial și parcare subterană. Investiția este promovată pe piața budapestană, uzându-se de notorietatea avocatului Gojdu.

"Gojdu Court" este numele unui complex comercial, dezvoltat în capitala Ungariei, Budapesta, prin modernizarea și refacerea clădirilor istorice din zona centrală a capitalei, care au aparținut celebrului avocat român. Proiectul cuprinde o amenajare de 60.000 metri pătrați, din care 12.000 de metri pătrați sunt ocupați de zona comercială, de galerii și magazine. Restul de spații este destinat birourilor sau hotelurilor și a fost inaugurat în toamna acestui an, cu toate că încă nu este complet reamenajat.

Clădirile lui Gojdu sunt amplasate, după cum se cunoaște, în zona considerată de maghiari "km 0" din punct de vedere al potențialului de business și turism, iar dezvoltatorii imobiliari estimează mii de vizitatori pe zi.

Potrivit investitorului care își promovează proiectul prin mediile economice maghiare, curțile renovate ale proprietății Gojdu oferă aceeași atmosferă ca și Vaci Utca, echivalentul Champs-...lysées din Paris și este nu numai un monument arhitectonic de neegalat, dar și o sursă de venituri culturale a orașului, oferind constant evenimente în lanț. Ansamblul are 249 de apartamente de lux, constituite, atât în fostele curții ale Gojdu, cât și în două clădiri vecine, incluse în proiect.

"Gojdu Court" este alcătuit din 11 imobile sub care investitorul a amplasat o parcare pe mai multe niveluri, cu peste 250 de locuri pentru mașini. Se pare că pentru statul maghiar, legile internaționale nu mai au nici o relevanță. În acest caz fiind clar faptul că asistăm la o încălcare a dreptului la proprietate într-o țară membră a Uniunii Europene. Dreptul Fundației Gojdu asupra proprietăților imobiliare din centrul Budapestei este dovedit oficial, fără existența unor inadvertențe sau dubiu. Emanuil Gojdu a semnat testamentul în prezența mai multor avocați, notari și chiar reprezentanți ai Guvernului maghiar de-atunci, iar detalii ale administrării bunurilor au fost extinse pe o perioadă de 200 de ani. Chiar dacă au fost realizate investiții, după reintrarea în posesie de către Fundația Gojdu a acestor imobile pentru scurt timp, investițiile realizate deja nu pot fi desființate, ci există posibilitatea de a acorda plata unor redevențe din profituri.

Emanuil Gojdu, prin testamentul său, a avut grijă să le lase tuturor urmașilor săi bunuri din care să se poată trăi fără grijă, iar cea mai mare parte a averii sale, care între timp a crescut valoric, a fost lăsată în administrația fundației care-i poartă numele pentru a fi folosită în sprijinul educării tinerilor români.

Doamnelor și domnilor,

Este de datoria noastră, față de dorința testamentară a ilustrului înaintaș Emanuil Gojdu să respectăm dorințele sale și această fundație să funcționeze în mod corespunzător, conform legilor europene. De aceste clădiri pot beneficia reprezentanții minorităților românilor din Ungaria, recent am propus chiar Episcopiei din Gyula să-și mute sediul în aceste clădiri, sediul care actualmente se află în orășelul Gyula "

România, ca și Ungaria, este țară membră a Uniunii Europene. Dacă nu vom fi în măsură să soluționăm această situație, prin relații interstatale, atunci trebuie să ne adresăm organismelor europene, Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Consider că situația patrimoniului Fundației Emanuil Gojdu, pentru a fi rezolvată, necesită implicarea energică a tuturor factorilor de decizie din țara noastră, inclusiv a Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ivan Cismaru (PD) - declarație politică având ca temă pachetul de legi al Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului;

Invit la microfon pe domnul senator Ivan Cismaru, din partea Grupului parlamentar PD, se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru început aș vrea să-mi exprim regretul personal pentru plecarea colegului nostru Marin Bobeș, este o decizie personală, trăim într-un stat democratic și fiecare decide asupra vieții lui politice. Domnilor colegi de la Partidul Social Democrat, vreau să vă spun că ați primit un politician de acțiune, un bun coleg și un om de echipă .(Aplauze)

Doamnelor și domnilor senatori ai României,

Mi-am intitulat intervenția mea de astăzi "Pe voi ce vă interesează?".

Noi am fost atenționați de foarte mult timp, și chiar amenințați de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului că vom fi năpădiți de pachetul de legi pe care le va lansa. S-au lansat, odată, pe undeva, prin teritoriu, și acum urmează să fie lansate. De fapt, au fost lansate în Capitala țării și noi nu prea știm, noi fiind Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului. În fața cui se lansează acest pachet de legi și ce legi sunt cuprinse în el? Oare Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului cu al său ministru și cu ai săi secretari de stat, cu ai săi directori etc. nu știu cu ce se ocupă Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului? Dacă nu știu, e grav! Dacă nu vor să știe, este și mai grav! Trebuie să spun că la nivelul comisiei, în această legislatură, colaborarea a fost și văd că se dorește să rămână foarte slabă. Noi ne-am arătat toată disponibilitatea, dar acest lucru nu este suficient. Este foarte important de analizat momentul în care se lansează pachetul de legi sau mai bine zis coletul de legi. Aproximativ la mijlocul lunii decembrie, cu o lună perioadă de dezbatere publică. Cine va face dezbaterea publică? Oricum, noi, parlamentarii fiind în vacanță și nedoriți a ne implica vom putea participa doar dacă vom fi invitați și nu vom putea organiza și monitoriza noi această dezbatere.

Deci, dezbaterile se vor desfășura în sistem închis între două mese și două șprițuri, în mod sigur vor fi încununate de succes, așa încât acest colet cu legi va fi trimis Parlamentului spre dezbateri și, probabil, în regim de urgență în sesiunea următoare. Noi, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, vă promitem dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, și promitem întregului sistem de învățământ că vom analiza cu seriozitatea care ne caracterizează aceste legi, așa încât ele să cuprindă toate măsurile ce le-am aprobat până în prezent în cadrul acestui for legislativ, precum și ideile care să reprezinte cu adevărat restructurarea sistemului. Pe noi, chiar ne interesează aceste legi și am fi dorit ca ele să fie rezultatul unor discuții și al unei colaborări între membrii celor două comisii parlamentare, ale Senatului și Camerei Deputaților, și specialiștii și conducerea ministerului. Am fost tratați cu titlul intervenției mele, "Pe voi ce vă interesează?".

Considerăm că experiența didactică și profesională pe care o avem în sector ne-ar fi permis o abordare deschisă și mult mai eficientă, cu reprezentanți ai unităților de învățământ, atât din zona preuniversitară, cât și din cea universitară, dar cum zarurile au fost aruncate urmează să declanșăm lupta. Cine va câștiga și cine va pierde din acest mod de abordare a colaborării, rămâne de văzut. Ce pachet de legi novatoare vor fi lansate de managerii necunoscători ai sistemului, rămâne de văzut. Cum pe noi Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului ne preocupă tot învățământul din România și soarta lui, nu numai pe durata unei legislaturi, vă asigurăm că vom rămâne la fel de minuțioși și foarte bine intenționați. Rămâne de văzut!

 
  Ștefan-Mihail Antonie (independent) - declarație politică având ca temă Tratatul de la Lisabona;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, senator independent și se pregătește domnul senator Vasile Dîncu.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice este "Tratatul de la Lisabona", un nou tratat pentru Europa și România. Doamnelor și domnilor senatori, unul din evenimentele majore care au marcat săptămâna trecută a fost, cu siguranță, semnarea tratatului de la Lisabona, pe 13 decembrie 2007, deoarece prin acesta se pune capăt dificultăților cu care s-a confruntat Uniunea Europeană, începând cu anul 2005 și care, indirect, s-au răsfrânt și asupra țării noastre. Șefii de stat și de Guvern ai Uniunii Europene au semnat la Lisabona Tratatul de reformă a instituțiilor europene care înlocuiește îndelung criticata Constituție, blocată de Franța și Olanda în 2005. Consider că semnarea Tratatului de la Lisabona are o însemnătate extrem de importantă și o mare semnificație pentru Europa, dar și pentru țara noastră. Tratatul acordă Uniunii Europene un cadru instituțional stabil menit să facă față noilor provocări cum ar fi schimbările climatice, globalizarea, lupta împotriva terorismului, extinderea spațiului Schengen sau migrația dinspre Africa.

Europa a trebuit să răspundă provocărilor globalizării și migrației care au un impact direct asupra evoluției dezvoltării economice. Dezvoltarea economică a ajutat la scoaterea din sărăcie a milioane de oameni din întreaga lume. Cu câțiva ani în urmă ar fi fost imposibil ca lideri europeni să ajungă la un acord asupra unei declarații privind globalizarea, pe care acum o sprijină.

Astfel, este foarte clar că obiectivele Uniunii Europene nu sunt doar interne, ci și globale.

Una alt aspect care vizează, în mod deosebit țara noastră se referă la faptul că tratatul oferă caracterul coercitiv al Chartei Europene al Drepturilor Fundamentale care înglobează un număr considerabil de drepturi ale lucrătorilor. Din acest punct de vedere împărtășesc opinia liderului Grupului PPD din Parlamentul European privind extinderea cooperării polițienești și judiciare ca o metodă de luptă împotriva traficului cu ființe umane și a emigrării ilegale, dar nicidecum împotriva muncitorilor români cinstiți care aleg calea Europei în speranța unui trai mai bun.

În concluzie, cred că trebuie să ne promovăm interesele și valorile în Europa. În România avem resurse umane impresionante, tradiții extraordinare, capacitatea de a ne adapta și avantajul de a deține cunoștințe științifice și tehnologice sofisticate, în special în domeniul informaticii.

Mai mult, avem organizații libere constituite conform Statutului de drept, iar acest lucru ne dă un mare avantaj. Cu o agendă politică corectă, putem să ne confruntăm cu problemele și situațiile care ne-au marcat negativ în ultimele săptămâni. Globalizarea aduce multe provocări, una dintre ele fiind migrația în masă, un nou fenomen în Europa, cel puțin având în vedere dimensiunea pe care a căpătat-o recent.

Aș dori să închei declarația mea politică de astăzi prin cuvintele ministrului portughez pentru afaceri europene privind migrația și globalizarea despre care a declarat că ar trebui "să fie o sursă de oportunitate și nu o amenințare".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Dîncu (PSD) - declarație politică având ca temă Bugetul pe anul 2008 - între logica mijloacelor și cultura performanței;

Invit, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Vasile Dîncu, urmează domnul Adrian Păunescu.

   

Domnul Vasile Dîncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Bugetul pe anul 2008 - între logica mijloacelor și cultura performanței". Pare abstract acest titlu, dar o să vedeți, stimați colegi, că încerc să mă refer la o problemă care este una foarte actuală. În general, sfârșitul de an ne găsește în discuții, dispute, negocieri legate de Bugetul de stat al României.

În mod normal, ar trebui să fie o perioadă importantă pentru planificare atât în politică, cât și în administrație. În realitate, chiar și această perioadă, este una care nu iese din trista anormalitate a vieții politice. Activitatea Guvernului este luată în discuție de pe poziții emoționale legate de interese înguste, câteodată, sau doar din punctul de vedere al unor partizanate politice.

Observăm, în discuțiile de la buget, că unii apreciază Guvernul pentru că le acordă protecție, alții, pentru că primesc bani direct pe localități sau spre județele lor pentru drumuri, poduri sau altceva.

Unii susțin Guvernul din perspectiva unei spaime privind dictatura prezidențială, astfel că, în conformitate cu teoria răului cel mic, ne trezim cu susținători puternici pentru PNL și Guvernul Tăriceanu, care sacrifică ideologii politice doar pentru un echilibru politic, câteodată gândit cu bună-credință.

La fel stăm și cu criticile. Primul-ministru este criticat de foarte mulți, pentru că i-a eliminat pe alții de la guvernare din cauza intereselor private care le-au fost afectate. Unii îl critică pentru poziția ideologică, pentru că este de dreapta, pentru că a impus o măsură sau alta, sau pentru că a făcut sau n-a făcut cine știe ce proiect drag lor.

Stimați colegi, nici susținerile și nici criticile nu au valoare dacă nu se întemeiază pe o evaluare cât se poate de obiectivă. Atât timp cât vom discuta partinic despre administrație, țara va rămâne într-o zonă de subdezvoltare și politica va fi mai mult un zgomot, iar noi, parlamentarii, ne vom păstra o imagine care nu este justă, dar este o imagine de mutanți somnolenți, ce se trezesc doar pentru a vota privilegii.

În evaluarea activității guvernamentale, folosim foarte rar indicatori care să măsoare performanța și calitatea guvernării, iar, în puține cazuri când se calculează acești indicatori, aceștia sunt foarte greu de obținut dacă ești parlamentar din opoziție. De aceea, dragi colegi, dați-mi voie să fac o scurtă pledoarie pentru folosirea indicatorilor în toate activitățile noastre, inclusiv în activitatea de planificare bugetară.

Din nefericire, la noi folosirea indicatorilor de performanță este doar o vorbă și mai degrabă un mimetism absolut și de multe ori folosit inconștient.

În anul 2007, ca membri ai Uniunii Europene, ar fi trebuit să facem proiectul de buget al României dintr-o logică schimbată. Să trecem de la o logică a mijloacelor, la o logică a rezultatelor, adică ar fi trebuit să elaborăm proiectul de buget, introducând demersul performanței pentru a analiza eficacitatea politicilor publice.

Din păcate, an de an, vorbim doar despre volumul de mijloace necesare pentru un sector sau pentru un proiect, dar nu punem deloc în discuție rezultatele concrete obținute și nici cele vizate, adică eficacitatea cheltuielilor pe fiecare obiectiv în parte.

În țările europene, când Guvernul vine în Parlament cu proiectul de buget, deputații și senatorii, unde este cazul, trebuie să se pronunțe asupra unui triplu aspect. În primul rând, sunt obligați să reflecteze și să hotărască asupra direcțiilor strategice de organizare a bugetului. În al doilea rând, să evalueze obiectivele de performanță, dar și să aprobe sistemul indicatorilor de performanță. Fiecărui program guvernamental i se asociază obiective care sunt traduse în obiective operaționale. Pentru fiecare obiectiv operațional se caută indicatori concreți, pertinenți și fiabili, nu indicatori de cheltuire, ci indicatori de impact pe termen lung, mediu sau scurt, indicatori măsurabili. În plus, indicatorii sunt însoțiți de valori țintă, prin care responsabilii de program și ordonatorii de credite se obligă să realizeze creșterea eficienței de cheltuire, nu ca la noi unde ministrul educației umblă prin țară și critică sau amenință primarii că nu pot să cheltuie banii, că nu au cheltuit banii. Nu am auzit încă vreun ministru din vreun Guvern al României care să critice subalternii pentru că au cheltuit ineficient bugetul.

Din păcate, lipsa indicatorilor și puținătatea lor dovedesc că nu dorim ca activitatea de luare a deciziilor să devină transparentă. Este una din cauzele pentru care suntem în situația noastră, pentru că acest cult al indicatorilor înseamnă cultura performanței. Nici societatea civilă și nici mass-media nu participă la nașterea unei culturi a performanței. Comentariile colorate sunt privilegiate faptelor, iar folosirea indicatorilor este prea greoaie și mai puțin interesantă ca un epitet.

Astăzi, Partidul Social-Democrat a făcut un exercițiu public, cred, de o mare importanță pentru această cultură a performanței. Astăzi, Partidul Social-Democrat a lansat un pachet de indicatori care definesc activitatea performanței guvernamentale pentru ultimii trei ani. Bănuiesc că acest pachet de indicatori nu va fi foarte interesant nici pentru mass-media, nici pentru opinia publică, deși sunt indicatori obiectivi. Aș putea să spicuiesc doi-trei indicatori de aici, pentru că restul indicatorilor vor fi cuprinși în declarația scrisă, care va fi înregistrată.

De exemplu, cei mai bogați 300 de români dețin averi care reprezintă 22% din PIB-ul României, iar 3.000.000 de români trăiesc într-un nivel de sărăcie absolută. În 2007, raportul dintre veniturile bănești realizate de cei mai bogați 10% din români și cei mai săraci 10% din români este de 1 la 17. În perioada 2004-2007 a guvernării Tăriceanu, câștigul salarial mediu net a crescut cu 58%, iar prețurile au crescut cu 19% la energie electrică, cu 63% la energie termică, cu 100% la gazele naturale, cu 79% la canal-salubritate și așa mai departe. Mai dau o singură cifră care vorbește despre indicatorii de folosire a banilor: Guvernul a folosit 1,1 milioane de euro pentru scrisori adresate pensionarilor. Puteam plăti pensiile lunare pentru 22.000 de pensionari agricultori, care au 50 de euro pensie medie la asigurări, adică toți pensionarii agricultori din județe precum Argeș sau Prahova sau puteam să majorăm cu 3500 numărul de bilete de odihnă și tratament pentru pensionarii care acum se luptă în fața instituțiilor care se ocupă cu acest lucru.

Stimați colegi, aceste date, probabil, că nu vor fi interesante pentru opinia publică. Nici Institutul Național de Statistică nu face publice buletine de indicatori de performanță a guvernării, căci nici un guvern de până acum nu a fost interesat de un asemenea gest de transparență, deși poate că ar trebui să începem de undeva.

Colegii de la Partidul Național Liberal sau UDMR pot veni cu indicatori care, eventual, să arate buna activitate a Guvernului. Ar fi și acesta un punct de pornire și de discuție. Toți indicatorii însă ar trebui să fie stabiliți încă din proiectarea bugetară. Pentru fiecare leu cheltuit să existe indicatori concreți de măsurare a efectelor. Altfel, nimic nu se va schimba și Nicolae Ceaușescu va rămâne să conducă în continuare topul politicienilor. Mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică având ca subiecte: situația Fundației Gojdu; limba română în mass-media; politica față de Republica Moldova; sărăcirea populației;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

A vorbit, aici, pe bună dreptate un coleg senator despre situația Fundației Gojdu, despre care eu însumi vorbisem, în mai multe rânduri. Am încercat și, până într-un punct, am reușit să mă opun acelei monstruoase înțelegeri dintre cele două Guverne, de la Budapesta și de la București, care făcea pierdută averea Gojdu, în schimbul unui ciubuc de câteva sute de mii de euro, cu care să fie scoși ochii celor interesați.

Din păcate, domnule președinte Văcăroiu, vă spun cu adresă directă și dumneavoastră, deși ați avut înțelegerea și curajul de a cere să se rezolve lucrurile, prin ceea ce ați cerut în Biroul permanent (unde am ridicat din nou problema, la ultima noastră întâlnire) nu s-a făcut nimic. Trebuia să se desfășoare o ședință comună a Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu s-a putut face și eu vă propun, domnule președinte, să fiți de acord ca fiecare comisie să-și facă raportul ei și să judece plenul, pentru că, între timp, repet, monstruoasa înțelegere dintre Guvernul român și Guvernul maghiar funcționează. Ceea ce ne-a spus aici domnul senator este perfect adevărat. Eu am ridicat problema și acum 3 săptămâni, din nou.

Se face comerț ordinar pe seama sudorii și demnității unui mare român care a fost Gojdu. În aceeași vreme, copii supradotați ai românilor rămân pe viață înaintea gărilor de unde nu-i ia nici un tren pentru că nu au cu ce să se urce în trenuri. Aceasta este o chestiune urgentă și nu putem lăsa generațiilor viitoare o moștenire de minusuri, o moștenire de haos.

Este o nerușinare fără margini, este un atac la adresa siguranței naționale ceea ce se întâmplă cu moștenirea Gojdu, nu numai prin ce face Guvernul de la Budapesta, dar și prin complicitatea Guvernului de la București. Se cunoaște, sper, că nu sunt un pornit, un damblagiu care să ceară mereu căderea Guvernului.

Și nici acum nu asta vreau eu să spun. Vreau să conștientizez, însă, acest Guvern și pe noul ministru de externe că așa ceva este inadmisibil, să existe câteva miliarde de euro într-o fundație care n-are nici un motiv să nu funcționeze și să le lași colegilor de la Budapesta că vrei tu și o parte din mușchii tăi, să le lași acelui Guvern străin, contra oricărei reglementări europene și nu numai europene. În ultimul copac din Congo - Kinshassa, nu există acest tratament față de moștenirea lăsată de un generos, de un mare generos.

Reamintesc faptul că pe fondul acestei existențe de burse au crescut și s-au iluminat oameni care au săvârșit, în fruntea maselor, marele act al unității naționale de la 1 Decembrie 1918, iar acest act nu l-au săvârșit în noaptea aceea, că au fost ani de pușcărie, ani de inchiziții, ani de dificultăți, ani de sacrificii. Toate însă s-au petrecut pentru că a existat și această Fundație Gojdu.

Vreau să conștientizez și în fiecare dintre dumneavoastră importanța acestei fundații.

Sunt obligat de conștiința mea să salut gestul corect, normal și demn pe care l-a făcut conducerea României la Bruxelles, în chestiunea Kosovo. Eu am tot vorbit aici - nu sunt singurul - cu câteva zile înainte de plecarea spre acel moment decisiv de la Bruxelles - domnul președinte Văcăroiu își amintește ca și ceilalți membrii ai Biroului permanent - cerusem ca Senatul României să ia poziție împotriva eventualei complicități a României cu ideea unei independențe unilaterale a provinciei Kosovo, și pentru că ar fi un afront la adresa dialogului, prin felul unilateral în care s-ar declanșa, dar și pentru că noi trebuie să știm că tot ce se face, se face ca precedent, ca precedent pentru regiuni istorice ale țării noastre. Sprijinul pe care-l dau, parcă dezinteresat, unele forțe politice și etnicoidale din răsăritul Europei independenței Kosovo este un sprijin pentru propriile lor interese și pentru spargerea țărilor din această parte de lume.

De aceea, faptul că președintele Băsescu, premierul Tăriceanu și ministrul de externe Cioroianu au mers în aceeași direcție și au respectat voința acestui popor - e drept că era mai bine să-l și întrebe înainte - dar au respectat voința de fond a acestui popor și voința clasei politice de a nu se recunoaște eventuala independență a acestei provincii, merită salutul nostru. Sunt rare asemenea momente și, cinstit vorbind, le-a stat bine celor trei vorbind aceeași limbă. În fond, noi ne-am săturat de mizeria acestei disoluții.

Am cerut, domnule președinte, în ocazii diferite, aici și în Biroul permanent, discutarea gravului afront pe care l-a adus colegul nostru, senatorul Marko Bela, Constituției României și liniștii din această țară. Am înaintat un document. Tot întreb de el și văd că se întâmplă ce se întâmplă, din păcate, de obicei, aici, în Balcania ferice, și anume toate sunt lăsate să curgă, pentru că, oricum, supărarea va trece.

Vreau să declar că supărarea nu-mi trece nici acum și nu-mi va trece niciodată supărarea pe o acțiune antiromânească vădită și consecventă. Vreau să discutăm aici și să luăm o poziție corectă, nu subiectiv-inflamată, nu congestionat-etnicistă, ci o poziție corectă, europeană în chestiunea pe care a declarat-o domnul senator Markó Belá, contra României. Vă rog, domnule președinte, să nu mai amânăm această discuție. Poate că eu exagerez, dar, în momentul în care un senator al României regretă, în mod public, patria pierdută de el la 1 Decembrie 1918, eu încep să mă întreb dacă patria câștigată de noi la 1 Decembrie 1918 este România sau Atlantida. Vă rog, domnule președinte, să țineți seama de această rugăminte a mea.

Este o perioadă tensionată, o perioadă în care se caută pentru toate vinovății. Am ajuns la situația ca, de exemplu, Ion Iliescu să fie, pe de o parte, vinovat că el, ca membru al Partidului Comunist Român, nu a făcut destul pentru dărâmarea regimului, până în decembrie 1989; apoi, de alții, să fie considerat vinovat că a fost în fruntea celor care au dărâmat regimul; și al treilea lucru, care încă nu s-a spus, dar probabil că va urma, să se vadă de ce a purtat bască atunci când era copil și să fie vinovat și pentru aceasta. Sunt chestiuni absurde. Forțele politice mai degrabă s-ar concentra pe perspectiva la care avem dreptul, decât să tot incrimineze oameni care și-au trecut viața în contul acestei țări. Putem avea orice părere despre Ion Iliescu, despre oricine, dar intrarea permanentă în zona penală, cu gândul de a-i liniști și de a-i micșora pe oamenii care au în ei simțul echilibrului și au dovedit că, atunci când au condus țara, marile nenorociri de azi ne-au ocolit, deși, desigur, putem crede că se puteau face încă multe alte lucruri bune, reprezintă, după părerea mea, o nemeritat răsplată negativă, cu atât mai mult cu cât suntem chiar la începutul perioadei decembriste care ne amintește de decembrie 1989.

Din Basarabia aflăm că domnul Voronin ne consideră cel mai mare inamic al săuși, tot pe aceeași filă de știri, aflăm că ministrul afacerilor externe de la Chișinău susține că Rusia nu și-a îndeplinit angajamentele asumate față de Republica Moldova și că nu și-a retras toate trupele din Moldova. Nici nu mai trebuia spusă a doua știre, era evident din prima, din ceea ce afirmă domnul Voronin, că trupele Moscovei sunt încă în Moldova. Pentru că este evident că un om, sub talpa unei anumite cizme, eventual, sigur, cizma se poate schimba într-un pantof modern, are această reacție, vrea să-și dovedească excesul de zel și pune între România și partea ei de răsărit un ocean de ură și de incompatibilități. Protestez împotriva acestei deșănțate politici antiromânești a domnului respectiv.

Sigur că, între timp, Consiliul Național al Audiovizualului a lansat și un raport cu privire la calitatea limbii române. Este un dezastru felul în care se vorbește limba română, mai ales în mass-media. S-a ajuns la situația ca fete cu ochi frumoși și uneori și cu sâni frumoși să vorbească, de exemplu, despre sfârșitul de week-end. Am auzit și pe unii membri ai Guvernului vorbind despre deontologia profesională. Ar fi, oarecum, exagerat. Poate este prea mult. Deontologia este suficientă, nu este nevoie să fie subliniat caracterul profesional al deontologiei.

Expulzarea din Republica Moldova a doi diplomați români reprezintă, iarăși, un afront la adresa noastră și, mai ales, la adresa moliciunii noastră. Încă o dată, aș vrea să-i amintesc președintelui Băsescu că l-a atacat, acum trei ani, pe președintele Iliescu, în mod violent, pentru politica față de Republica Moldova, și i-a găsit o mare vină în faptul că relațiile dintre București și Chișinău nu s-au dezvoltat corespunzător. Și eu l-am criticat, mereu, pe președintele Iliescu pentru o oarecare ezitare în relațiile cu Moldova, dar iată ce se dovedește, azi, că poate fi și mai rău și că degeaba președintele Băsescu este foarte exigent cu alții. Să ne arate dumnealui ce pași înainte s-au făcut în cei trei ani de când conduce dumnealui această țară în relațiile cu Republica Moldova. Care sunt progresele? Că se ajunge la situația umilitoare de a fi expulzați doi diplomați români? Voronin este în stare să expulzeze întregul popor român din Moldova, pentru a putea scrie în singurătate elegia polcovnicului roșu. Dar ce am făcut noi și de ce trebuia, încă o dată, demonizat Ion Iliescu, când se dovedește că nu de la el și nu de aici vine răul cel mare, ci de sub cizma care stă (direct sau prin umbra ei) pe capul polcovnicului roșu.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne putem întreba, în acest decembrie 2007: ce s-a făcut din Decembrie 1989 încoace? S-au făcut, desigur, și lucruri bune. S-au obținut rezultate remarcabile în unele privințe. Însă, din păcate, chestiunile de fond, cele pentru care s-a revoltat acest popor, nu s-au rezolvat. Dimpotrivă, unele dintre ele au devenit și mai grave.

Foarte gravă este polarizarea la care s-a ajuns, și nu pentru că s-ar fi îmbogățit unii, acesta este un fapt remarcabil și care poate fi și salutat, ci pentru că au sărăcit milioane și milioane.

Am mai spus-o, o spun și acum, "urechile măgarului nu trebuie să crească din scurtarea picioarelor măgarului". Jos e greu și eu semnalez faptul că e o stare de neliniște, de nemulțumire, care s-ar putea transforma într-o nouă ridicare a oamenilor pentru drepturile lor.

Urmăriți, vă rog, ce se întâmplă în locurile în care pensionarii sunt umiliți și batjocoriți pentru o bucată de carne sau pentru un bilet la tratament. Așa ceva nu trebuia să se mai întâmple. De aceea au avut loc schimbările din România, pentru a se crea o altă relație între oameni. Polarizarea în domeniul social este catastrofală. Oamenii nu știu, în momentul de față, către ce să îndrepte protestul lor. Cum prind un ales, cum îl înjură. Nu mai au o singură țintă, Nicolae Ceaușescu, Au mai multe ținte și asta pentru că protestul nu mai e violent, ni se pare nouă un câștig. Este un câștig momentan. Oamenii își vor da seama că trebuie să facă neapărat ceva, pentru ca noi, așa cum spunea bine domnul senator Vasile Dâncu, cu care, în această privință, sunt de acord, "să nu devenim niște mutanți somnolenți". Foarte bună formula. "Mutanți somnolenți". Dar, în același timp, nici nu putem, dragă domnule coleg, să transformăm diferențele ideologice în prăpăstii între noi. Și, într-adevăr, există o politică a răului mai mic, din care și eu mă revendic. Nu o criticați. Eu cred invers și anume că trebuie să ducem, noi ca partid, noi ca grup parlamentar, o politică a răului mai mic, în eventualele noastre alianțe. Asta, repet, nu înseamnă că trebuie să privim ca niște "mutanți somnolenți" starea cumplită în care se găsesc milioane de oameni. Această chestiune ne va costa și începe să ne coste și la vot. Faptul că oamenii nu mai vin la vot e o dovadă că noi nu am dus la împlinire revendicările de fond ale lui Decembrie 1989.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate încheiați, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc pentru faptul că m-ați readus în realitate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem multe probleme azi.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Repet, nemulțumirea de astăzi este mai difuză, dar nu e mai mică. Repet, cuceririle sociale s-au prăbușit. Gratuitatea învățământului, gratuitatea sănătății și celelalte nu pot fi călcate în picioare, numai că vrea cineva ca toată perioada veche să pară neagră și niciunul dintre cei care au muncit în acea perioadă să nu aibă justificare pentru faptul că a fost în această bătălie, mulți dintre ei de partea binelui, cum au fost e drept, unii și de partea răului.

Unde este economia? Unde este știința românească? Se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple cu cultura națională? Sărăcia e un ideal? Ce se întâmplă cu starea de spirit din societate? Acestea nu sunt tot în contul nostru? Egoismul abject poate să se opună colectivismului abject? Nu! Mai există și calea acelei solidarități a valorilor și a valorilor morale și calea asta am uitat-o. Nu era bună presa de stat, dar e bună presa de violent interes personal în care acționează, disimulat, mai cu seamă, private costuri economice care nu dau voie, până la capăt, libertății de opinie. Este o libertate de opinie dirijată. Acestea toate nu trebuie uitate.

Faptul că politica se bagă peste tot este un semn bun? Faptul că stagnăm, faptul că familiile românești sunt risipite în Occident, de dorul pâinii iar copiii cresc oricum, acasă, înseamnă neapărat un progres? Poate că, pe moment, este un progres pentru bugetul, și așa sărac al României, dar nu cred că aspirația poporului român a fost să culeagă căpșuni în Spania și să ajungă în marginea marilor orașe italiene.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate încheiați, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Închei, domnule președinte, într-un minut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Ultima chestiune pe care vreau s-o spun, pentru că merită spusă, este că o acțiune, despre care a vorbit aici și colegul nostru, admirabilul nostru coleg, senatorul Otilian Neagoe, și anume, Agenția Națională a Muntelui și-a desfășurat cu bine lucrările, dar a primit vestea proastă că, în bugetul pe 2008, ea nu există, deși este o agenție aprobată prin lege. Probabil, dorim să se dărâme munții pe noi, să se pustiască satele României, din zona de munte, să treacă direct la orfelinate și totul să fie în contul progresului nostru de natură ideologică.

Mai este un aspect. I s-a cerut Serbiei...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog mult de tot să înțelegeți. Avem un program și mai sunt vorbitori.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog mult.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da. I s-a cerut Serbiei să cedeze, în problema Kosovo, pentru că, astfel, va intra în vederile Uniunii Europene. Eu propun mai mult decât atât: conducerea Serbiei să cedeze Belgradul și, atunci, va ajunge la conducerea Uniunii Europene. Sau Serbia să cedeze Serbia și, atunci, îi putem organiza un parastas gratuit, la nivel european.

Cum acest an aproape că și trece, la întâi ianuarie mă rog să vină, 1 Decembrie din anul sfânt o mie nouă sute optsprezece. (Aplauze)

 
  Ion Iliescu (PSD) - declarație politică având ca subiect Revoluția Română din decembrie 1989;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Ion Iliescu:

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi, săptămâna aceasta are o deosebită încărcătură și semnificație pentru istoria noastră națională. Se împlinesc 18 ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Această victorie, precum știm, s-a obținut cu un greu tribut de sânge, iar ziua de astăzi, 17 decembrie, marchează 18 ani de la începutul acțiunii de reprimare a demonstranților de la Timișoara, care a continuat și în zilele următoare, până pe 20 decembrie, odată cu ieșirea masivă a muncitorimii timișorene și, apoi, a întregii populații pe străzile orașului, ceea ce a obligat armata să fraternizeze cu populația. Același fenomen s-a repetat și în București. După încercarea de reprimare a tinerilor temerari care au construit baricada de la Intercontinental, din noaptea de 21 decembrie 1989, ieșirea muncitorimii bucureștene de la periferiile orașului și îndreptarea unor coloane masive spre centrul orașului l-au forțat pe Ceaușescu să părăsească clădirea Comitetului Central, să fugă cu elicopterul, imagine care a devenit simbol al victoriei Revoluției Române. Sigur că acești 18 ani ne impun și un bilanț, așa cum propunea domnul senator Păunescu. Putem constata că, din păcate, perdanții transformărilor pe care le-a cunoscut România în acești 18 ani sunt mai mulți decât beneficiarii acestor transformări, dar acum nu despre acest bilanț vreau să mă ocup și vreau să mă limitez la o propunere pe care o fac Senatului României, membrilor Senatului, să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor care s-au sacrificat pentru victoria Revoluției Române. (Se păstrează un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău (PSD) - declarație politică având ca temă Domeniul educației - un nou eșec al guvernării de dreapta (neprezentată în plen).

Declarație politică neprezentată în plenul Senatului, intitulată "Domeniul educației - un nou eșec al guvernării de dreapta".

   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Integrarea în Uniunea Europeană a însemnat pentru mulți o nouă speranță în domeniul economic și social, în care au crezut, gândindu-se că le va aduce un trai mai bun și condiții de viață civilizate.

Toți românii își doresc o educație și un viitor mai bun pentru copiii lor, dar, din păcate, învățământul românesc este încă foarte departe de europenizare. În acest moment, la nivel național, sistemul de învățământ se confruntă cu o criză și spun criză, deoarece problemele sunt multiple: deficit de cadre didactice calificate, școli insalubre și lipsite de cele mai elementare dotări necesare desfășurării actului educațional în condiții optime, deficit de creșe și grădinițe, abandonul școlar, iar în ultima perioadă, lipsa de încredere în sistemul de evaluare a elevilor clasei a VIII-a, care sunt din ce în ce mai derutați, simțind permanent o notă de subiectivitate în procesul de evaluare.

Din păcate, statisticile arată că și în acest an au fost încadrați mulți profesori necalificați deoarece unii nu au promovat examenul de titularizare, iar foarte mulți nu s-au prezentat la catedră și au încercat o reorientare profesională, nefiind motivați financiar.

La nivelul județului Tulcea, și nu numai, locurile în grădinițe și creșe sunt insuficiente, iar acest deficit de locuri se înregistrează de câțiva ani în toată țara, deși natalitatea nu a avut o creștere spectaculoasă.

Toate aceste aspecte se întâmplă într-o țară europeană unde învățământul trebuie promovat și susținut, iar calitatea actului educațional trebuie să fie pentru Guvern și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului prioritatea numărul unu.

În cei trei ani au avut loc cele mai ample greve din sistemul de învățământ. Au protestat atât cadrele didactice, personalul auxiliar, cercetătorii, cât și studenții - care au introdus acțiune în instanță împotriva ministrului educației, cercetării și tineretului - și, cu toate acestea, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a refuzat permanent să promoveze descentralizarea în învățământ pentru ca funcționarii din minister și inspectorate să nu-și piardă privilegiile.

Întreaga țară se confruntă cu o situație dezastruoasă în ceea ce privește dotarea unităților școlare, în special în mediul rural: mai mult de 50% dintre unitățile de învățământ nu au fost avizate medico-sanitar; multe unități școlare nu au sistem de încălzire, surse de iluminat și grupuri sanitare; abandonul școlar a crescut de două ori în ultimii trei ani - copiii ai căror părinți muncesc în țări europene părăsesc, în mare parte, școala; microbuzele școlare achiziționate pentru transportul elevilor nu pot fi utilizate din cauza drumurilor impracticabile din mediul rural sau a lipsei de motorină, fapt ce a condus la desființarea a zeci de școli din mediul rural. Dureros este faptul că sunt localități din mediul rural care nu au școli, iar copiii sunt nevoiți să se deplaseze zeci de kilometri pentru a ajunge la o școală din apropiere. Doar 15 - 20% dintre elevii din mediul rural merg la liceu și doar 2 - 5% urmează studii superioare.

Acest lucru este inacceptabil, având în vedere faptul că toți copiii trebuie să aibă dreptul la educație și nu trebuie să trăiască mereu cu sentimentul că, față de alți colegi de-ai lor, ei sunt privați de acest drept dacă nu depun eforturi suplimentare.

De curând a avut loc evaluarea elevilor clasei a VIII-a, prin intermediul tezei unice. S-a vehiculat ideea că subiectele s-au știut dinainte, fapt ce i-a dezamăgit atât pe elevi, cât și pe părinți și a creat o oarecare lipsă de motivare în acest sens.

De-a lungul celor trei ani de guvernare, la nivelul Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului au venit și au plecat mai mulți miniștri, dar problemele învățământului românesc au rămas mereu aceleași.

S-au schimbat foarte multe legi în domeniul educației, însă niciuna nu a fost potrivită pentru sistemul românesc de învățământ și ceea ce susțin acum este confirmat de faptul că problemele au rămas aceleași, iar cadrele didactice calificate părăsesc în continuare sistemul educațional, migrând spre alte domenii mai bine plătite. În 2006, peste 9000 de profesori au renunțat la catedră și s-au îndreptat spre slujbe mai bine plătite, iar în 2007, numărul celor care au părăsit sistemul a crescut peste 10000.

Se vorbește tot mai mult despre un pachet de legi ale educației, cercetării și tineretului și fiecare ministru aflat la cârma ministerului propunea de fiecare dată, cu o notă plină de optimism, o creștere calitativă în domeniul educației, însă nimic din ce s-a propus nu s-a concretizat.

În iulie 2007, președintele Băsescu propunea o analiză a problemelor din învățământ cu toți factorii responsabili din domeniul educației.

S-a constituit și o Comisie prezidențială pe probleme de educație în care se discută mult despre Pactul Național pentru Educație, însă totul rămâne doar o simplă dezbatere care se dorește a fi o cosmetizare a imaginii politice a președintelui sau a partidelor pe care le păstorește: PD, PLD și PD-L - nici Domnia Sa nu mai știe care. Cert este că nici profesorii, nici elevii, nici părinții nu mai înțeleg nimic, știu doar că în domeniul educației s-au promis multe și nu s-a rezolvat nimic.

Puterea de dreapta refuză semnarea unui Pact Național pentru Educație și Cercetare, prin care să fie depolitizate strategiile pentru acest domeniu, ilustrând incapacitatea de a avea o viziune integrată a reformei în domeniile esențiale ale vieții, așa cum este cel al educației.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încheiem, stimați colegi, declarațiile politice aici.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Lucrările ședinței de astăzi vor fi conduse de mine, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi. Sunt obiecții? Da, domnule senator Funar, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În Biroul permanent al Senatului, dumneavoastră, domnule președinte, ați stabilit și membrii Biroului permanent v-au secondat, să se vină până astăzi cu raportul suplimentar al celor două comisii (Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări) la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu". Distinsul nostru coleg, domnul senator Păunescu, ne-a făcut o propunere. Astăzi este, probabil, ultima luni din acest an când suntem în acest cadru. Am constatat că, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a existat rea-voință, nu avem raportul și se amână, probabil, până în luna februarie 2008. V-aș ruga, domnule președinte, înainte de a vota ordinea de zi, să-l întrebați pe președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de ce a tras din nou de timp.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. O să-l întrebăm imediat. Mai sunt probleme la ordinea de zi? Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Rog toată lumea să voteze. Dacă nu, opresc calculatorul. Suntem 70 de senatori prezenți în sală și votează 55 de senatori. Dacă se repetă aceeași poveste, și o serie de colegi nu vor să voteze, "pentru", "contra", se abțin sau cum doresc dumnealor, vom trece la votul prin ridicare de mână.

Sunt obiecții la programul de lucru? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Stimați colegi, pentru această săptămână, începând de mâine dimineață, de la ora 9,00 până la ora 22,00, în fiecare zi, până vineri inclusiv, cu o pauză de două ore, de la ora 13,00 la ora 15,00, vom dezbate bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale, la care se adaugă o serie de probleme urgente care au fost aprobate astăzi de Birourile permanente reunite.

Sâmbătă, activități în circumscripții electorale și, bineînțeles, în cursul zilei de joi vom lua decizia, împreună cu Camera Deputaților, în legătură cu programul pentru săptămâna de după Crăciun, 27 - 30.12.2007.

De fiecare dată începem cu o oră și jumătate mai târziu programul nostru.

 
Discuții procedurale privind schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, (PD-L).  

Stimați colegi, trecem la punctul 2 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 31 mai 2007.

Da, vă rog, domnule senator.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi, vreau să fac un anunț. Începând de astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat își schimbă denumirea în Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, acest lucru nu-l faceți în plenul Senatului, ci veniți cu o cerere scrisă la Biroul permanent și, după ce veniți mâine la Biroul permanent, vom vedea. Vă rog foarte mult. Stimate coleg, v-am înregistrat, mai mult de atât nu am ce să fac. (Rumoare în sală)

Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Vă rog să aplicați aceeași procedură care a fost aplicată și Partidului Conservator, pentru că am stenograma din care reiese că s-a făcut în același mod schimbarea numelui, în plen, fără nicio hârtie la Biroul permanent al Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă spun care este procedura. Vă adresați Biroului permanent, iar Biroul permanent ia act scris de acest lucru. Vom analiza în ce măsură este un partid nou sau nu, un grup nou sau nu.

Domnule senator Berceanu, am luat act, ce doriți mai mult?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pe procedură, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi, nicăieri în Regulament nu este prevăzut faptul că trebuie să depunem o cerere scrisă în acest sens. De altfel, nici nu am avea cui să ne adresăm. O cerere înseamnă să soliciți ceva. Aici este cazul unui anunț. Toate grupurile parlamentare au făcut astfel de anunțuri. Există și acest precedent, există mai demult și alte precedente. Grupurile parlamentare anunță în plen anumite lucruri, cum ar fi: titulatura, conducerea grupului, schimbările ș.a.m.d. Nu trebuie să ceară Biroului permanent ceva, pentru că nu este o cerere, ci este un anunț. Este un drept al grupului parlamentar să se intituleze în felul acesta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, inclusiv modificările nominale în grupuri, schimbarea denumirilor, ș.a.m.d., toate trec prin Biroul permanent. Nu dezvoltați o altă procedură.

 
Domnii senatori Gheorghe Flutur, Mircea Cinteză, Viorel Arion, Ovidiu Rădoi, Ionel Popescu și Dan Sabău anunță că începând cu data de 17 decembrie a.c. vor activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.  

Domnul senator, doriți să spuneți că Partidul Liberal Democrat se unește cu Partidul Democrat? Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Flutur:

Mulțumesc, domnule președinte. Ca să fie complet anunțul, vreau să vă informez în plenul Senatului, în calitate de senator independent, eu și alți colegi de-ai mei, dar anunț pentru mine că voi activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal începând de astăzi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Domnul senator Cinteză.

 
   

Domnul Mircea Cinteză:

Vă mulțumesc, domnule președinte. În calitate de senator independent, vreau să vă anunț că, începând de astăzi, doresc și eu să activez în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Vă mulțumesc. (Râsete în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, nu este nimic de râs aici. Vreți să dăm cuvântul la toți foștii PD-iști și PLD-iști, să spună același lucru? Dacă vreți o părere personală - o să discutăm - toți sunteți senatori independenți. Vom vedea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, stimate coleg. Din această cauză v-am spus că va trebui să vă adresați întâi Biroului permanent.

 
Discuții procedurale privind schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, (PD-L).   Domnul senator Funar.
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să le reamintesc colegilor, care se bucură și au dat năvală la microfon, că noi am depus cu toții un jurământ, să respectăm legea. În baza legii partidelor politice, PD-L-ul apare după ce este înregistrat la Tribunalul Municipiului București. Până atunci, este un partid prezidențial, născut la comandă, l-am văzut la televizor, dar legea este lege, trebuie respectată. După ce s-au înregistrat, mai departe se decide în Biroul permanent, cum ați stabilit corect. Până atunci, așteptăm să se înregistreze conform legii. Le dorim succes.

Mulțumesc.

 
Domnii senatori Gheorghe Flutur, Mircea Cinteză, Viorel Arion, Ovidiu Rădoi, Ionel Popescu și Dan Sabău anunță că începând cu data de 17 decembrie a.c. vor activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.  

Domnul Viorel Arion (din sală):

Domnule președinte, doresc să iau și eu cuvântul.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Arion, microfonul 1.

 
   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc. Vreau să anunț și eu în plenul Senatului că, de astăzi, încetez activitatea ca senator independent și voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă spun că puteți activa, conform Regulamentului, dar tot senator independent sunteți, ca să fie foarte clar, să nu fie niciun fel de dubiu.

 
Discuții procedurale privind schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, (PD-L).  

Domnul senator Eckstein, microfonul 2. Să nu spuneți același lucru, pentru că nu vă cred. (Râsete în sală)

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Eu știu că vă așteptați să spun că mă înscriu și eu la PD-L. Nu este cazul. Aici, litera și spiritul Regulamentului fac ca principiul de organizare a Senatului, al grupurilor parlamentare să fie rezultatul alegerilor în urma cărora am obținut un mandat de senator.

Ca atare, această problemă organizatorică a celor două partide care s-au hotărât să-și unească destinele, este o problemă juridică în care, fără doar și poate, Biroul permanent este în măsură să facă o propunere plenului Senatului. Cred că și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are un punct de vedere de exprimat. Eu cred că trebuie să luăm act de dorința unor colegi de a scăpa de statutul de independent, dar care nu este creatoare de drepturi. Este o afirmație făcută în public și nimic mai mult, fără consecințe juridice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Berceanu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, probabil că nu se știe sau nu se înțelege exact despre ce este vorba. Grupul parlamentar al Partidului Democrat dorește să-și facă o modificare de nume. Nu are nicio legătură această chestiune cu existența unui partid înregistrat sau neînregistrat. Grupul parlamentar al PD din Senat, acel care a fost, fără alte drepturi, fără drepturi noi, fără alte persoane sau orice altceva, dorește să-și schimbe numele din Grupul parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, atâta tot. Nu există nici un fel de prevedere în Regulament, care să împiedice așa ceva. Nu are nicio importanță dacă acest partid există sau nu există. Sunt aceiași senatori care au intrat în Parlament, au drepturile lor, partidul este partid parlamentar și dacă grupul dorește să-și schimbe numele trebuie să aibă acest drept, așa cum Grupul parlamentar al PUR și-a schimbat denumirea din Grupul Umanist în Grupul Partidului Conservator. (Rumoare în sală. Discuții) Nu are nicio legătură. În primul rând, în momentul în care s-a produs această schimbare de nume, când s-a făcut declarația, vă rog să vă uitați la date, nu era înregistrat partidul. Ați avut dreptate. Puteați să vă schimbați numele grupului. Ați avut congresul sâmbătă și ați făcut această declarație luni, când nu ere înregistrat partidul, dar ați avut dreptate, nu are nicio legătură. Un grup parlamentar existent în Senat poate să-și modifice numele " Este dreptul său să-și dea un anumit nume. Atâta vreme cât nu încearcă să reprezinte un partid care nu a participat la alegeri, are dreptul să-și ia ce nume dorește, iar noi dorim să avem numele Grupul Partidului Democrat Liberal.

După aceasta, dacă niște senatori independenți doresc să activeze ca independenți în cadrul grupului, lucru care nu mărește nici drepturile grupului, nici alte utilități ale grupului, au dreptul să o facă. Așa cum puteau să adere ca independenți la oricare alt grup, pot adera ca independenți și la acest grup. Cred că nu este niciun fel de legătură între ceea ce discutăm noi aici și probleme juridice ....

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator. Pierdem timpul. Vă rog eu mult.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală): Sâmbătă ce a fost?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte eu nu cred că dumneavoastră aveți căderea să stabiliți când pierdem timpul și când nu. Dacă dumneavoastră nu făceați comentariile pe care le-ați făcut, așa cum atunci când un reprezentant al Grupului parlamentar Umanist a venit la microfon și a spus "de astăzi dorim să ne numim Grupul Partidului Conservator" și nu a fost niciun fel de problemă, putea și acum să fie același lucru, dar dumneavoastră vreți să interpretați sau să vă spuneți părerile personale, ceea ce nu cred că este în regulă. Noi avem aici niște drepturi, care sunt consfințite de Constituție, de Regulament și nu puteți dincolo de aceste drepturi sau sub aceste drepturi să facă oricine tot felul de comentarii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg am înțeles perfect. Deci exprimarea mea de acum va fi așa. Are cuvântul domnul Breceanu de la Grupul PD-L aparținând Partidului Democrat. Am înțeles bine. Da? O să discutăm la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări toate treburile astea. Domnul senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cum doriți dumneavoastră domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vom clarifica prin Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnule Tărăcilă vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi, sigur că astăzi se pare că este ultima ședință de plen a Senatului și avem extrem de multe legi, pe care vom încerca să le finalizăm, totuși, ca până la viitoarea ședință să încercăm să clarificăm câteva lucruri, îi rog pe colegii din Prtidul Democrat să recitească prevederile art.16 alin.7. "Constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau care să poarte denumirea unui partid, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, a unei alianțe electorale sau alianțe politice ce nu au obținut mandate de senator în alegeri este interzisă".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi ...(Discuții în sală). Vă rog să păstrați liniște. Deci, domnule Berceanu, putem spune grupul gospodinelor, dar suntem de la Partidul Democrat, până nu se înregistrează. Domnul Gavrilă Vasilescu, vă rog microfonul 3.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Domnule președinte, vreau să dau un răspuns colegilor care fac analogie cu Partidul Conservator și cu ceea ce se propune aici să acceptăm. Partidul Conservator nu a făcut altceva decât să-și schimbe denumirea din Partidul Umanist din România în Partidul Conservator.

În situația care ne este prezentată azi au loc niște fuziuni, sunt cu totul și cu totul alte situații în care, pe bună dreptate va trebui să se facă o dovadă că justiția, pe noua denumire și cu tot ceea ce se constituie între două formațiuni politice, acceptă și se dă o hotărâre în acest sens. Deci nu comparați cu conservatorii, că nu aveți aceeași situație, domnilor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Gheorghe Constantin.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi, văd că s-au născut anumite polemici, situația este identică cu a Partidului Conservator. Forul de conducere al partidului nostru a hotărât schimbarea denumirii, la asta ne referim. Ce va urma după aceea, că vom absorbi verzii, albaștrii, ecologiștii, e cu totul altă problemă. Noi vrem să anunțăm schimbarea denumirii cum au anunțat și conservatorii. Ulterior și conservatorii au fuzionat prin absorbție cu niște partide mici și asta nu mai contează. Deci noi am hotărât sâmbătă schimbarea denumirii. Nu constituim un grup nou, doar anunțăm schimbarea denumirii, atât. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Gheorghe Constantin, sunteți senator independent. În numele cui ați vorbit? Care noi? În numele cui ca senator independent ? (Rumoare în sală).

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Numai puțin dacă îmi permiteți.

Dacă luați stenograma din luna mai, veți vedea că sunt senator independent afiliat Grupului parlamentar al PD. Acest fapt este consemnat în stenogramă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Știu, dar nu vorbiți în numele grupului.

Domnule senator Pascu, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să-i întreb pe colegii de la Partidul Democrat dacă le este rușine de actul pe care l-au făcut, deoarece în ziare au declarat că s-au unit cu Partidul Liberal Democrat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc domnule președinte.

Cu toată deferința față de ceilalți colegi, care s-au înscris la cuvânt, vă rog, să supuneți la vot sistarea dezbaterilor pe această chestiune, având în vedere că nu avem ce să decidem. Am luat act, dânșii oricum pot vota cum doresc, vom discuta aceste chestiuni pe procedura regulamentară, pe care ați amintit-o, mai întâi la Biroul permanent, după care vom discuta în plen, de aceea vă propun sistarea dezbaterilor pe această chestiune și să trecem la procedurile legislative. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Rodica Stănoiu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 3.

Cu domnul Rădoi am înțeles, spune că a hotărât să treacă. Domnule Rădoi felicitări!

 
   

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi, pe mine mă interesează în această situație numai argumentele ca atare. A invoca situația Partidului Conservator, este foarte bine, dar, atunci nu au fost obiecții. A-l invoca ca precedent, precedentul nu este obligatoriu. Este o chestiune de curtuazie, de înțelegere, dar nu este obligatorie. Dacă atunci nu a fost cum trebuie, dar nu s-a invocat, a trecut, asta nu înseamnă că ne obligă. Deci, eu spun, Comisia juridică de numiri, disciplină imunități și validări...

 
Domnii senatori Gheorghe Flutur, Mircea Cinteză, Viorel Arion, Ovidiu Rădoi, Ionel Popescu și Dan Sabău anunță că începând cu data de 17 decembrie a.c. vor activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Rădoi, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Rădoi:

Mulțumesc domnule președinte. Vreau să anunț și eu plenul Senatului că voi activa ca senator independent în Grupul parlamentar al PD-L. Vă mulțumesc.

 
Discuții procedurale privind schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, (PD-L).  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Szabó.

   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat senat, de bună seamă, anunțurile care se fac aici trebuie consemnate ca atare și nimeni nu are nici o opreliște regulamentară în a face un astfel de anunț, ba chiar este bine că o face și noi facem bine dacă luăm act de aceste anunțuri. Ele nu schimbă cu nimic situația celor care, părăsind un grup parlamentar, și-au pierdut dreptul de a-și forma altul. Nu vreau să intru în fond, dar vreau să spun că există o formațiune în Parlamentul României, una singură, care nu și-a schimbat denumirea din 1990 până astăzi și eu cu mândrie sunt... dar vreau să vă propun respectuos domnule președinte ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am luat act demult domnule senator...

 
   

Domnul Szabó Károly Ferenc:

... să alocăm o ședință, cel puțin una, consacrată anume dezbaterii acestui subiect, după ce Biroul permanent va lua act de anunțurile care s-au făcut aici și se vor mai face. Vă propun ca acest lucru să se întâmple în luna ianuarie. Nu îndrăznesc să vă propun data. Mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnule senator. Vă rog foarte mult. Chiar nu vreți să discutăm o lege astăzi?

 
Domnul senator Petru Nicolae Ioțcu anunță conducerea Grupului parlamentar al PD-L.  

Domnule senator Ioțcu, aveți cuvântul. Colegii de la Grupul parlamentar al PD și PLD dacă doresc să vină la microfon să spună că sunt independenți și lucrează în noul partid să o facă.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte, vreau să mai fac un anunț dar înainte de aceasta vreau să vă rog să-mi dați o explicație. De ce pe doamna senator Stănoiu nu ați întrebat-o în numele cărui grup parlamentar vorbește, ca să aplicați aceeași măsură pentru toți senatorii?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar, dumneavoastră, în numele cărui grup parlamentar vorbiți?

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

În numele Grupului parlamentar al PD-L din Senat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Vă rog să-mi permiteți să anunț conducerea Grupului parlamentar al PD-L. Lider rămâne subsemnatul, vicelideri domnuii senatori Cristache Rădulescu și Viorel Arion, iar secretar domnul senator Gheorghe Constantin. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Domnii senatori Gheorghe Flutur, Mircea Cinteză, Viorel Arion, Ovidiu Rădoi, Ionel Popescu și Dan Sabău anunță că începând cu data de 17 decembrie a.c. vor activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.  

Mai sunt intervenții, declarații? Nu sunt? Domnul Ionel Popescu. Nu ne puteți spune de pe calculator. Vă rog aveți cuvântul.

   

Domnul Ionel Popescu:

Domnule președinte vreau să anunț că de astăzi voi activa în Grupul parlamentar al PD-L. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dorim succes.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Stimați colegi vă propun prelungirea programului legislativ până la ora 19, urmând să anunțați la radio, chiar dacă este oră fixată de difuzare, că se prelungește programul până la ora 19 program legislativ după care urmează întrebări interpelări.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați.

Propunerea de prelungire a programului s-a aprobat cu 46 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 31 mai 2007.  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 31 mai 2007.

Rog Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să-și exprime punctul de vedere. Domnule Aron, vă rog să poftiți aici.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Pocora. Aveți cuvântul, microfonul 10.

   

Doamna Cristina Pocora - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc domnule președinte.

Covenția dintre România și republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capitală a fost semnată la București, la 31 mai 2007 .

Textul semnat al convenției este în concordanță cu legislația din țara noastră și corespunde practicii promovate de România în acest domeniu, fiind în acord și cu reglementările Uniunii Europene în acest domeniu. De aceea vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să votați prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Să ascultăm raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Aron. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Ioan-Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte. comisia a analizat acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere cu amendamente. Amendamentele vin să transpună Directiva Uniunii Europene nr.2005/68. Vreau să fac precizarea că, în cuprinsul legii, termenul "autovehicul" se înlocuiește cu termenul "vehicul", termenul "asigurator" va fi completat și cu "reasigurator", iar sintagma "broker de asigurare" se înlocuiește cu sintagma "societate de brokeraj în asigurări".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați. Numai o secundă, vă rog. O să reluăm votul. (rumoare, discuții) Haideți, domnule Ioțcu, vă rog să fiți calm.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, două împotrivă și 2 abțineri, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului la aceasta, semnate la San Marino, la 23 mai 2007.  

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului la aceasta, semnate la San Marino, la 23 mai 2007.

Doamna secretar de stat Cristina Pocora, vă rog, microfonul 10.

   

Doamna Cristina Pocora:

Vă mulțumesc. Pentru dezvoltarea cooperării economice, intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale între România și Republica San Marino, precum și pentru lărgirea actualului cadru juridic bilateral, s-a convenit ca între autoritățile competente ale celor două state să se încheie Convenția dintre România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, proiect de lege pe care vi-l supunem astăzi aprobării Senatului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Rog raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Aron.

 
   

Domnul Ioan-Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia vă supune spre adoptare un raport de admitere, fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Cu 66 de voturi pentru, unul împotrivă și nici o abținere, au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor.  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor.

Comisia juridică? Doamna secretar de stat Kibedi Katalin, vă ascultăm. Microfonul 8.

   

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, actul normativ supus aprobării dumneavoastră înseamnă o transpunere a Directivei nr.2004/80. Ea este menită să asigure procedura și competența detaliată în materia despăgubirii victimelor infracțiunilor transfrontaliere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule președinte Eckstein, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc. Raportul este de admitere, fără amendamente. E vorba de transpunerea unei directive. Comisiile pentru drepturile omului și egalitatea de șanse au trimis avize favorabile. Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt.

Raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri, au fost adoptate.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale. (retrimiterea la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări).  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

Doamna secretar de stat Kibedi, aveți cuvântul.

   

Doamna Kibedi Katalin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, suntem în situația transpunerii Directivei nr.2000/35, care combate întârzierea plăților în tranzacțiile comerciale și unde, la fel, asigurăm o procedură pentru a putea răspunde creanțelor certe lichide exigibile pentru țările membre ale Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Eckstein. Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Raportul este de admitere, fără amendamente, adoptat în unanimitate. Comisia economică, industrie și servicii a transmis aviz favorabil. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Domnul senator Ștefan Viorel, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, nu este prima dată când ne aflăm în situația în care printr-un act normativ să se preia o directivă europeană. Dar, în opinia mea, este prima dată când ne aflăm în fața unei traduceri extraordinar de deficitare din punct de vedere al exprimării în limba română. Vă citesc o frază de la art.1 alin.2 lit.b) unde întâlnim o exprimare de genul: "...și care se află în cel puțin în una din următoarele situații."

Păi, se află cel puțin într-una din următoarele situații, dar în niciun caz "în cel puțin într-una". Nu prea sună românește.

După aceea, ne ducem la art.3 alin.1 unde se dă o definiție implicită creanței, care nu corespunde cu definiția creanței din dreptul comercial român.

"Creanța constând în plata prețului." Poate îmi scapă mie, dar dacă aceasta e definiția creanței și creanța înseamnă plata prețului, înseamnă că nu am înțeles eu bine despre ce este vorba.

Putem merge mai departe, unde se vorbește, la art.4 alin.1, despre rata dobânzii ca fiind "un accesoriu al unui contract de vânzare-cumpărare". Eu știam că o regăsim într-un contract de credit. Și probabil, dacă mai citim, mai găsim astfel de chestiuni. Sunt de acord să traducem directive, dar să le traducem corect și să le armonizăm cu legislația românească.

Propunerea mea concretă, pentru că riscăm să ne facem de pomină, este să fiți de acord să retrimitem la comisie. Eventual să fie sesizată și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru că sunt chestiuni care vizează tehnica bancară, legislația din domeniul bancar și să revenim în plen cu un raport care să corecteze aceste scăpări. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog.

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Vă mulțumesc, domnule președinte. În sintagma care a fost prima amintită, respectiv "se află în cel puțin în una dintre următoarele situații", nu consider că ar fi chiar așa de nejuridic exprimată. Cea care vizează "creanța constând în plata prețului", creanțele sunt de mai multe tipuri. Ceea ce se referă la art.3 alin.1 atunci când creanța constă în plata prețului trebuia să transpunem directiva sub aspectul modului în care se reglementează dobânda și tocmai aceasta este noutatea: că ea trebuie realizată în cuantum determinat, raportat la cuantumul dobânzii Băncii Centrale Europene.

În consecință, noi apreciem, și dat fiind faptul că suntem oricum destul de întârziați cu transpunerea acestei directive, că dacă sunt observații întemeiate, Senatul este doar prima Cameră și se pot face amendamente așa cum, de altfel, se puteau depune și până acum.

Faptul că a fost sesizată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este explicat prin aceea că în ordonanța de urgență, practic, găsim similitudine în legislația internă, procedura somației de plată, și este de resortul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că aici se prevede și competența în materie, și modalitatea în care devine titlu executor și așa mai departe. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată doamnă, lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu ne dați nouă indicații cum să facem un proiect de lege, că lăsați... ne ducem la cealaltă Cameră! Înțeleg că nu aveți răspunsuri adecvate la problemele care au fost ridicate aici. Or traducerea directivei este proastă or se întâmplă ceva. De ce? Noi ne dăm votul aici sau nu vă interesează votul Senatului? Poate să fie și asta o treabă. Lăsați că vedem la Camera Deputaților. Acolo veți spune că ne trebuie foarte repede, întrucât directiva trebuie să intre în funcțiune și când ajunge să fie difuzată la toți în teritoriu, se uită unul la altul și spun: "Domn'e, pe ce lume sunt ăștia?" (discuții)

Vreau să vă spun că domnul senator Ștefan Viorel are dreptate. Cum să spui că plata prețului este creanța? Prețul cui? (rumoare, discuții)

Puneți-vă întrebări. Eu sper că nu traduce unul pe care îl luați proaspăt ieșit din facultate și îl puneți să traducă directive tehnice, comerciale, financiare, fiindcă ar fi o tragedie. Înseamnă că nu mai avem încredere în nimic din ceea ce faceți de acum încolo și trebuie să luăm la puricat și să ne facem aici aparat de lucru să vedem dacă traducerea directivei este bună.

Domnule președinte Eckstein, ce părere aveți?

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule președinte, eu cred, de altfel, că doamna secretar de stat a dat un răspuns concret la două dintre cele trei probleme ridicate de colegul nostru. Dacă termenul de adoptare tacită ne permite, atunci nu ne opunem la o retrimitere și, într-adevăr, cred că și până acum trebuia să beneficiem de sprijinul expertizei colegilor noștri de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Nu ne opunem, de principiu, dacă timpul ne permite. Nu cred, de altfel, că legea este una - cum să zic? - amendabilă pe conținut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, sigur că, din două rele, vreau să spun - este o părere personală - că preferăm să treacă tacit, decât să dăm un vot pozitiv pe un proiect de lege care, din plecare, știm că are o serie de lacune. Dar, mă rog.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PSD de retrimitere la comisie. Vă rog să votați. În vacanța parlamentară lucrați la ea. Pe data de 5 februarie expiră termenul. În vacanță Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pot revedea acest lucru.

Vă rog să votați retrimiterea la comisie.

Cu 52 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 7 abțineri, s-a aprobat retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Ilie Sârbu:

Validarea. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O vom face. Domnul Ioțcu a apelat la toată lumea. Știu, domnule Ioțcu, vom face și validarea. Nu fiți îngrijorat. Să aștepte puțin, că nu se întâmplă nimic cu candidatul dacă așteaptă puțin.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

Domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Microfonul 10. Vă ascultăm.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul legii este de a crea și utiliza sistemul propus pentru a asigura, pe de o parte, o calitate superioară a actului de justiție prin aportul informației genetice cu privire la făptuitor și, pe de altă parte, de a contribui la prevenirea și combaterea infracțiunilor cu pericol deosebit prin care se aduce o gravă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

Prin elaborarea acestui proiect de act normativ, se asigură contabilitatea internațională a sistemului național de date genetice judiciare cu baze de date similare, existente în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Eckstein.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule președinte, raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1. Caracterul legii este de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt.

Vă consult dacă sunt obiecțiuni la cele șapte amendamente - dacă nu mă înșel - propuse de comisie. Nu sunt.

Guvernul, de acord cu amendamentele? Microfonul 10.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

De acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 10 amendamente. Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, unul împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, două împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru Societatea Comercială Termoelectrica - S.A., Societatea Comercială Electrocentrale București S.A.., Societatea Comercială Electrocentrale Galați - S.A., Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG -TERMO, Societatea Comercială Complexul Energetic Rovinari- S.A., Societatea Comercială Complexul Energetic Turceni - S.A..,Societatea Comercială Complexul Energetic Craiova - S.A. și pentru centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" București S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Galați - S.A., Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO", Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" - S.A., Societatea Comercială "Complexul Energetic Turceni"- S.A., Societatea Comercială "Complexul Energetic Craiova" - S.A. și pentru centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, vă rog, microfonul 10.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această ordonanță de urgență se aprobă scoaterea din rezerva de stat, sub formă de împrumut, până la 31 octombrie 2008, a unor cantități de cărbune energetic și păcură pentru centralele termice, cât și pentru cele aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Neluarea acestor măsuri pune în pericol funcționarea sistemului energetic național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Dinescu Valentin ne prezintă raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Aveți cuvântul, microfonul 6.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele prezentate de domnul Pătuleanu, vreau să vă spun că la nivelul Comisiei economice, industrii și servicii s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog, sunt intervenții? Domnul senator Ștefan Viorel.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, stimați colegi,

Suntem cu toții conștienți de importanța acestei ordonanțe și, ca să nu aibă emoții nici Executivul, nici comisia, noi vom vota pentru această ordonanță, dar totuși niște comentarii se impun. Niște comentarii și niște întrebări.

Prima întrebare: Când credeți că aceste companii transferate în administrarea consiliilor județene și locale vor avea capacitatea să funcționeze fără să ceară, în fiecare an, ajutor de la statul român prin acest împrumut de la rezervele de stat.

A doua întrebare: Ce s-a întâmplat cu împrumutul de care au beneficiat pentru iarna 2006 - 2007? A devenit un reflex: cum vine luna decembrie, Guvernul vine cu un astfel de act normativ, noi îl votăm și viața merge înainte, dar nu e deloc în regulă, nu se identifică soluția corectă, soluția definitivă.

Acestea ar fi întrebările, iar la partea de comentarii vă mărturisesc că nu am văzut până acum, în experiența mea parlamentară, atâtea lucruri încâlcite în doar trei articole de lege.

Cum a putut cel care a scris această ordonanță să amestece dobânda cu penalitatea, vânzarea cu împrumutul... Iese de la rezerva de stat păcură cu sulf peste 1%, este condiție să intre păcură cu sulf sub 1%, administrația rezervelor plătește diferență de preț... Pe ce preț, cum, în ce fel? Suntem într-o piață în care prețul la produsele petroliere se schimbă de la zi la zi, de la oră la oră. Noi vorbim aici de prețuri și diferență de preț, ca și cum ar fi niște prețuri fixe, nu se modifică cu nimic și, dacă nu-mi plătește, îi pun penalizare 1% pe lună. La ce preț? La cel de anul trecut.

De unde știți, domnule secretar de stat, că, peste un an, prețul nu va fi cu 50% mai mare la păcură, iar penalizarea de 1% nu mai are absolut nicio relevanță?

Vă mărturisesc că nu avem încotro, trebuie să votăm, dar vă mărturisesc că este cea mai încâlcită soluție pe care vreun Guvern, vreodată, a dat-o în această materie. Toate Guvernele au venit, la începutul iernii, cu o astfel de ordonanță, dar e prima dată când se vine cu o asemenea încâlceală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, o să-l rog pe domnul secretar de stat să vă răspundă, domnule senator. Eu pot să vă spun că practica cu rezervele de stat există în toată lumea, de când e lumea și Pământul și va fi atâta timp cât trăim. Pentru asta avem rezervă de stat, dar, mă rog, lucrurile sunt mai complexe.

Domnul senator Berceanu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Întâmplător, suntem aici, în sală, doi senatori care am fost miniștri în zona aceasta și ne-am consultat... Amândoi credem că, de data aceasta, ar trebui făcută o notificare la Uniunea Europeană. Până acum s-a mers pe sistemul acesta, dar această operațiune - dincolo de faptul că sunt de acord cu colegul că este în neregulă prezentată - această operațiune, care s-a făcut din 1990 încoace, în toate Guvernele și de către toți miniștrii, de data aceasta, credem că ar trebui notificată și la Uniunea Europeană pentru că intră, chiar dacă ea se rambursează, intră în categoria operațiunilor care trebuie notificate pentru că sunt considerate ajutor de stat pe perioada respectivă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să ne interesăm, domnule Berceanu. Vreau să vă spun că toate țările Uniunii Europene practică acest sistem permanent. Problema e ca rezerva de stat să aibă o evidență clară, prin contracte încheiate, și nu prin lege, să-i spun cu ce preț, când, ce și cum. El nu trebuie să piardă. Și atunci își ia măsuri asiguratorii.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog, microfonul 10!

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La prima întrebare cred că a răspuns domnul senator Berceanu, iar în ce privește întrebarea a doua vreau să vă informez că toate stocurile au fost restituite.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Ștefan Viorel, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, poate nu am fost eu suficient de clar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai puneți întrebarea o dată.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Sigur, este o practică din 1990 încoace, în fiecare an, dar acum nu știu câți ani s-a operat un transfer către administrația locală și, în mod excepțional, atunci, s-a spus că vor mai avea nevoie de ajutor doar o iarnă sau două. Era o gândire, era o strategie în materie. Și atunci, eu revin cu întrebarea. Actuala guvernare are o strategie care să ne ducă undeva sau rămâne situația așa definitiv? Există undeva, se întrevede un moment la care administrațiile locale vor fi capabile să-și rezolve această problemă fără ajutor de stat sau nu? Și un răspuns, și celălalt mă satisfac, dar vreau să aud de la domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, v-aș ruga să răspundeți, dar faceți distincție, pentru că aici s-a înțeles greșit, și anume, că ce scot din rezerva de stat e ajutor de stat, ceea ce nu e adevărat. Este un împrumut, cu obligația restituirii, și nu ajutor de stat. Vă rog să dați răspunsul cuvenit. Microfonul 10.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați menționat și dumneavoastră, acesta nu este un ajutor, ci este un împrumut care se restituie. Când? Există o strategie, adoptată cu consultarea acestor centrale și, în măsura în care colectarea costurilor va fi mai bună decât acum, atunci se vor redresa și aceste centrale termice. Până atunci, ele vor apela la împrumuturile de stat, pe care le vor restitui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții? Domnul senator Berceanu. (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul).

Domnule Berceanu, te rog eu să mă scuzi. Domnul Funar e de mult cu mâna pe sus... Luați loc acolo, lângă microfon.

Domnule Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2. Am scăpat din vedere. Îmi cer scuze. Vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu câteva întrebări legate de această ordonanță.

Prima întrebare: Ce strategie a avut Guvernul, în vara acestui an, pentru a asigura stocurile de cărbune și de păcură?

Așa cum știm, domnule președinte, ni se aplică politica faptului împlinit. Vine Guvernul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e adevărat!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

... și apelează la conștiința noastră, în fiecare an, în luna decembrie, și ne pune în fața faptului împlinit: nu avem stocuri de cărbune, nu avem stocuri de păcură, ca atare, există riscul să nu se asigure încălzirea populației în marile orașe, în special. (Intervenție neinteligibilă din sală).

Am înțeles, domnule lider de grup, foarte bine. De aceea pun întrebarea, pentru că anul viitor riscăm să ne întâlnim cu aceeași situație. Deci, ce strategie a avut Guvernul în această vară?

Și mă limitez la a doua întrebare: Care dintre membrii Guvernului, respectiv, dintre conducătorii de consilii județene nu au aplicat strategia pe care ați stabilit-o?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte,

Doresc să informez onoratul Senat că o strategie există. Stocurile sunt asigurate chiar peste necesar. Măsura pe care o solicităm prin această ordonanță este o măsură asiguratorie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Berceanu, microfonul 2.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Eu am încercat să dau un sfat bun celor de la minister, să verifice acest lucru. Dacă o să vă uitați în ordonanță, se scoate o cantitate și se restituie cu dobânzi, eventuale penalități, deci este ca un credit. Creditul intră la ajutoare de stat. Deci trebuie făcută notificarea. O notificare nu doare. E o chestiune care este mai mult sau mai puțin de rutină. Toate țările care folosesc sistemul cu rezerve de stat - și în Uniunea Europeană există și o obligație de o anumită rezervă - fac notificări de fiecare dată când procedează la așa ceva.

Dacă-mi permiteți, am să mai spun două cuvinte legate de întrebarea domnului Funar.

Tocmai faptul că există aceste rezerve de stat arată că totuși s-au preocupat cei din minerit și ministerul, în timpul verii, pentru că mecanismul, de fapt, funcționează așa: în timpul verii, când producția e mare, dar consumul e mic, se introduce la rezerva de stat, care rămâne pentru perioade de tipul acesta, iar dumnealor, în general, cer aprobarea de a scoate, pentru că nu știu exact cum o să evolueze vremea în următoarele luni și atunci au un tampon și, dacă există o problemă legată de consum foarte mare din cauza vremii cu temperaturi foarte scăzute, să aibă aprobarea noastră să poată să scoată de acolo, după care, în timpul verii următoare, pun înapoi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sigur, domnule Berceanu, acesta este sistemul. Știți la fel de bine ca și mine că noi l-am complicat. Din lipsă de surse financiare, am dus în rezerva de stat stocul de cărbune pentru iarnă, vreo 3,5 milioane de tone, și acum se scoate și se dă înapoi. Notificarea... sunt convins că o fac, dar trebuie să verifice.

Da, domnule Dinescu, vă rog! Microfonul 6.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Probabil că este și o oarecare confuzie la mijloc, pentru că, de fapt, aici vorbim despre o ordonanță de urgență care nu a produs efecte. Acesta este, dacă vreți, temeiul legal în baza căruia... (Intervenție neinteligibilă din sală.) Exact. Pe de o parte. Iar dacă ne referim, concret, la o strategie, vă spun, strategia a excelat prin faptul că a preluat năravul și îl va preda.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Neagoe Otilian.

Domnule, cred că nu merită atâta discuție. Vă rog eu foarte mult... Am pierdut o jumătate de oră cu o chestiune care este uzuală, a fost practicată în fiecare an și se va mai practica 100 de ani de acum încolo.

Domnule senator Neagoe, microfonul 3.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Da, dar aici sunt niște lucruri pe care nu le explicăm până la capăt, că, de fapt, problema este a unor centrale electro-termice care au datorii imense și care nu au cum să treacă iarna și, de fapt, ele se împrumută acum de la rezerva de stat și nu se știe când vor da înapoi.

Concret, CET-ul de la Brașov, care are o rezervă de stat de 800.000 de tone de cărbune, în momentul de față are vreo 300.000 de tone în stoc și, de fapt, statul plătește până la 800.000 de tone ca să completeze rezerva. Se consumă de acolo, în condițiile în care CET-ul de la Brașov are 34 de milioane de euro datorii și 314 miliarde penalități. În rest, în legătură cu ce s-a vorbit aici despre circuit, despre nu știu ce, situația este alta, iar eu, acum o lună și jumătate, am adresat Ministerului Internelor și Reformei Administrative o interpelare prin care doream să aflu ce se va întreprinde pentru a sprijini aceste centrale electrotermice care au datorii și care nu vor face față pentru aprovizionarea populației. Și atunci mi s-a spus că ministerul nu are nicio obligație întrucât există autonomie locală și că aceste centrale sunt în subordinea consiliilor locale. Iar acum se spune că este o strategie bine pusă la punct...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, sunteți greșit informat. Rezervele de stat au un statut aparte, beneficiază de o lege aparte, de un tip de contract aparte. Când a venit termenul, oprește centrala și își ia combustibilul. Lăsați, că lucrăm de mult! Și dumneavoastră lucrați de mult...

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte,

Nu așa stau lucrurile. La Brașov, la CET-ul de la Brașov, rezerva de stat e acolo. Deci acolo, este rezerva...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Am înțeles.

Haideți să depășim momentul. Domnule senator Berceanu, nu putem lămuri toate acestea acum.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Rog toată lumea să voteze. Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri, au fost adoptate raportul și proiectul de lege.

 
Adoptarea raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind validarea mandatului de senator al domnului Panțuru Tudor, Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița.  

Stimați colegi, am trecut de legile ordinare, continuăm cu cele organice, dar, înainte de aceasta, vom trece la validarea mandatului de senator al domnului Panțuru Tudor, Circumscripția electorală nr.23 Ialomița.

Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Eckstein Kovács Péter. Vă așteptăm.

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter pentru a prezenta raportul de validare.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este favorabil. În urma vacantării postului de senator aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat din România, prin demisia doamnei senator Maria Petre, Organizația Județeană Ialomița confirmă că domnul Panțuru Tudor este membru PD și susține candidatura acestuia pentru validarea ca senator.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune adoptarea unui raport favorabil și, în temeiul art.14 din Regulamentul Senatului, propune plenului validarea mandatului de senator al domnului Panțuru I. Tudor, Circumscripția electorală nr.23 Ialomița, pentru diferența de mandat din legislatura 2004-2008.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Observații, întrebări? Nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul de validare a mandatului de senator al domnului Panțuru Tudor, Circumscripția electorală nr.23 Ialomița. Suntem cu toții în sală, vă rog să votăm prin ridicare de mână.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

 
Ședința solemnă consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către domnul senator Panțuru Tudor.  

Declar deschisă ședința solemnă consacrată depunerii jurământului. Să ascultăm imnul. (Se intonează imnul)

Vă mulțumesc.

Invit pe domnul Panțuru Tudor să depună jurământul aici, la tribună.

   

Domnul Panțuru Tudor:

"Eu, Panțuru Tudor, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr.23 Ialomița, jur credință patriei mele România, jur să respect Constituția și legile țării, jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim.

Vă rog să semnați.

Îi dorim succes domnului senator Panțuru! Sunt convins că vom face treabă bună împreună.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2007 pentru modificarea alin. (19) al art. 35 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.  

Stimați colegi, continuăm cu legi organice. Invit colegii senatori în sală.

La punctul 8 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2007 pentru modificarea alin.(19) al art.35 din Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Invit Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital la pupitru. Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să rămâneți pe loc pentru că dumneavoastră veți intra la punctul următor.

Domnule președinte Aron, vă rog să vă ocupați locul.

Doamna președinte Angela Toncescu, microfonul 8, aveți cuvântul.

   

Doamna Angela Toncescu - președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr.32/2000 reglementează activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.117/2007 a fost modificat alin.(19) al art.35 din Legea nr.32/2000, acordându-li-se brokerilor de asigurare posibilitatea să desfășoare activități de marketing al fondului de pensii administrate privat.

Având în vedere că legislația nu prevede modalitatea de organizare și funcționare a societăților de asigurare-reasigurare, precum și obligația asumată de țara noastră de a transpune Directiva nr.2005/68 a Comisiei Europene privind reasigurarea, prezentele modificări vizează, în principal, transpunerea Directivei sus-menționate, aplicându-se societăților de reasigurare aceleași principii ca și în cazul societăților de asigurare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm pe domnul președinte Aron Popa prezentându-ne raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele pe care le-am prins în anexă. Amendamentele transpun Directiva nr.2005/68 a Uniunii Europene.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Stimați colegi, suntem în fața unui raport și a unui proiect de lege la care s-a muncit mult. Sunt 37 de amendamente. Întreb Guvernul dacă este de acord cu amendamentele. Vă mulțumesc. Guvernul și le-a însușit.

Sunt observații asupra celor 37 de amendamente admise? Nu sunt.

Stimați colegi, legea are caracter organic. Avem nevoie de votul tuturor. Rog secretarii să-mi comunice prezența.

Supun votului electronic propunerea de a vota deschis, prin ridicare de mână, ca să nu mai repetăm votul atunci când 5-6 inși uită să voteze.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerii privind votul deschis.

Cu 58 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri, procedura de vot deschis s-a aprobat. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, prin ridicare de mână, raportul favorabil, cu cele 37 de amendamente admise.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat raportul favorabil.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea alin. 3 al art. 36 al Legii nr. 35 din 1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.  

La punctul 9 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin.(3) al art.36 al Legii nr.35 din 1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Suntem la vot pe raport și vot final. Am avut patru amendamente admise. Au fost acceptate.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele patru amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege privind personalul Curții Constituționale.  

La punctul 10 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind personalul Curții Constituționale. Este vorba de un raport suplimentar. Legea are caracter de lege organică.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să prezentați raportul celor două comisii, raportul suplimentar.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte,

Raportul suplimentar este de admitere, cu amendamente. Majoritatea amendamentelor sunt adoptate la solicitarea domnului senator Doru Ioan Tărăcilă. Aici este vorba de personalul Curții Constituționale, asimilat celui cu funcții similare din structurile Parlamentului. Necesitatea acestor amendamente a reieșit cu ocazia discuțiilor pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2007, care a făcut foarte dificil ca funcționarii noștri să beneficieze de anumite drepturi, în raport cu cei din magistratură.

Ca atare am găsit această soluție cu care cerem să fiți de acord. Legea are caracter organic, iar Senatul este Cameră decizională, nu?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îngăduiți-mi să nu rămân cu gustul amar că la sfârșitul anului, printr-o formulare, probabil, nefericită, v-aș fi jignit pe dumneavoastră personal sau pe oricare dintre distinșii senatori prezenți. Vă rog să-mi acceptați scuzele, ele sunt sincere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu s-a pus această problemă. A fost doar o observație legată de modul de interpretare. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

În ceea ce privește inițiativa legislativă, văzând că punctul de vedere comunicat de către Guvern conținea propuneri și observații care s-au reflectat în amendamentele care fac parte integrantă din raportul comisiei, ne menținem susținerea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

De acord cu amendamentele?

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Proiectul de lege a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe și/sau metode interzise.  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe și/sau metode interzise. De asemenea, este lege organică.

Doamna președinte Graziela Vâjială, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

   

Doamna Graziela Elena Vâjială - președinte al Agenției Naționale Anti-Doping:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Având în vedere faptul că aria de răspândire a substanțelor și metodelor interzise în sport a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai extinsă, utilizarea acestora punând în pericol sănătatea, precum și principiile etice și educative consacrate la nivel mondial, s-a impus crearea unui cadru legislativ coerent, unitar în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit de astfel de substanțe. Acest fapt, de altfel, a fost solicitat și de către Uniunea Europeană, și de Agenția Mondială Anti-Doping tuturor statelor care au ratificat Convenția internațională împotriva dopajului în sport, România numărându-se printre ele.

Proiectul de act normativ urmărește să stabilească un cadru legal de colaborare între Agenția Națională Anti-Doping și celelalte instituții publice cu atribuții în domeniul combaterii și prevenirii diverselor forme de criminalitate organizată.

Menționăm că suntem de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter pentru a ne prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele destul de consistente din Anexa 1, cu care și reprezentanta ministerului a fost de acord.

De asemenea, am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Există și o Anexă 2 cu amendamente respinse.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi,

Avem șase amendamente admise. Sunt intervenții asupra lor? Nu sunt. Avem două amendamente respinse din partea unor comisii. Se susțin? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu cele șase amendamente admise. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul favorabil cu șase amendamente admise a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog, în permanență, să numărați voturile din sală ca să nu avem surprize.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.  

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul. Domnule vicepreședinte Nicolae Opriș, aveți cuvântul. Vă rog, foarte pe scurt. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Nicolae Opriș - vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt vizate patru puncte. În primul rând, modificarea definiției Sistemului național de transport, astfel încât să se permită implementarea Proiectului Nabucco.

O a doua problemă este legată de trecerea în unități de energie, față de cele volumetrice, în ceea ce privește măsurarea gazului.

O alta este legată de înăsprirea sancțiunilor și, nu în ultimul rând, continuarea Sistemului de coș până la egalizarea prețurilor de intern cu cele de export.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Îl rog pe domnul Dinescu Valentin să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Comisia economică, industrii și servicii a adoptat un raport de admitere, cu amendamentul din anexă, dar, ulterior acestui raport, ne-a parvenit și avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care, de asemenea, a propus și ea un amendament pe care vă rog să-l luați în calcul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Domnule vicepreședinte, reprezentantul Guvernului, sunteți de acord cu amendamentul?

 
   

Domnul Nicolae Opriș:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, luări de cuvânt sunt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 3 din Legea gazelor nr. 351/2004.  

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea gazelor nr. 351/2004.

Inițiatorii sunt? Nu sunt. Au fost anunțați, da?

Din sală: Da.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Mulțumesc.

Domnule Dinescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Propunerea legislativă urmărește să elimine aspectele inechitabile conform cărora titularii de utilaje petroliere pot folosi numai gaze din producția internă, care sunt mai ieftine, în dauna celorlalți consumatori. Comisia noastră a adoptat un raport de admitere cu amendamentele din anexă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Opriș, aveți cuvântul pentru a vă prezenta punctul de vedere. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Opriș:

Noi nu susținem această inițiativă legislativă întrucât problema vizează un cadru mai larg, legat și de Legea petrolului, și de concurență și, dacă se dorește acest lucru, în opinia noastră, trebuie văzut într-un cadru mult mai larg.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, sunt intervenții, dezbateri generale? Nu sunt.

Deci avem, pe de o parte, raport favorabil, cu cele trei amendamente admise, și avem un punct de vedere negativ din partea Guvernului, motivat de faptul că este în lucru o legislație mai largă. Asta am înțeles. Dar poate se preia si acesta și nu deranjează pe nimeni. Mă rog, nu deranjează prea mult, dar este în lucru o propunere de genul acesta.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu cele trei amendamente admise. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.

Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abțineri? 8 abțineri.

Deci, cu 70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 8 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2007 privind stabilirea orei de începere și închidere a votării la referendumul național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.  

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2007 privind stabilirea orei de începere și închidere a votării la referendumul național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Stimați colegi, este vorba de un singur articol. Raportul este favorabil. Este domnul Simionescu aici. Și la alegerile europarlamentare și la referendum au fost aceleași ore: 7,00-21,00.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil și proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, au fost adoptate raportul favorabil și proiectul de lege. Nu am avut amendamente.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 36 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.  

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 36 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Suntem în fața unui raport suplimentar care a fost solicitat. Dau cuvântul domnului vicepreședinte Cismaru pentru a ne prezenta acest raport.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am reluat în discuție această propunere de modificare legislativă pentru că, data trecută, inițiatorul nu a fost prezent. Venind inițiatorul și căzând de acord asupra unor modificări în text, la amendamentul adoptat, credem că prin această nouă formulă reușim să echivalăm titlul de doctor cu gradul didactic I.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Așadar, ați audiat raportul suplimentar. Îl invit pe inițiator.

Doamna deputat Olguța Vasilescu, aveți cuvântul. Să auzim părerea dumneavoastră. Microfonul 10, vă rog.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu - deputat:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce a ieșit acum de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului este exact proiectul meu inițial de lege. La Camera Deputaților se făcuse o oarecare modificare, în sensul că pot beneficia de recunoașterea gradului I didactic toți profesorii care au doctoratul. La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport de la Senat, s-a revenit la textul meu inițial: "numai cei care au doctoratul în domeniul fundamental". Asta înseamnă - ca să fie foarte clar - că un profesor de limba română poate să-și ia gradul I dacă își dă doctoratul în engleză sau în franceză, deci în domeniul imediat alăturat sau cel de matematică, dacă își dă doctoratul în fizică.

Pentru că au fost discuții aici în sală, aș vrea să fie foarte clar: nu se poate ca un profesor de matematică să obțină gradul I dacă și-a obținut doctoratul în limba română, de exemplu. Deci așa ceva nu se poate, sub nicio formă. Cred că varianta care a ieșit de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este cea mai bună.

Vreau să vă spun că nu este vorba de niciun efort bugetar, pentru că în toată țara sunt maximum 100 de asemenea cazuri, însă credem că este bine să stimulăm profesorii din învățământul preuniversitar să meargă mai departe, să se formeze continuu, adică să-și facă masterate și doctorate, pentru că asta nu este decât în beneficiul elevilor cărora le predau.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Domnule senator Ardelean, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrucât are un caracter reparatoriu, pentru că face o extensie la domeniul fundamental, ceea ce se încadrează în legislația actuală și privește și un aspect al legislației europene, susținem această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Tîlvăr, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să felicit inițiatorul. Este un proiect legislativ care, din punctul nostru de vedere, are un merit foarte mare, și anume acela de a încuraja cadrele didactice din învățământul preuniversitar să-și dea doctoratul.

Totodată, dat fiind faptul că în această perioadă se vorbește din ce în ce mai mult de interdisciplinaritate, cred că este un lucru foarte bun ca un profesor care are o anumită pregătire să încerce să-și aprofundeze studiile într-un domeniu înrudit. Din acest motiv și ca urmare a cvasiunanimității care a fost la comisie, dar și ca urmare a felului în care social-democrații văd lucrurile în domeniul educației, noi vom încuraja și vom vota acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult, domnule Tîlvăr.

Dau cuvântul domnului senator Cismaru.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul comisiei am luat în dezbatere această modificare pe care a prezentat-o și inițiatorul și am găsit de cuviință că formula este, într-adevăr, în concordanță cu conținutul acestor domenii stabilite de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Acolo sunt stabilite clar disciplinele care intră în fiecare domeniu fundamental și, ca atare, nu mai există absolut nicio ambiguitate în a acorda corect sau incorect echivalarea între titlul de doctor și cel de profesor cu gradul didactic I. Apoi, am avut în vedere și faptul că dorim o creștere, o îmbunătățire a calității învățământului și aceasta este o cale prin care putem să susținem lucrul acesta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții? Înțeleg că punctul de vedere al Guvernului a rămas negativ. Stimați colegi, ați auzit aici toate argumentele. Mai mult de-atât, nu se pune problema unor efecte financiare asupra bugetului, dar dumneavoastră hotărâți.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentul admis.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 282 din 05/10/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, cu modificările și completările ulterioare.  

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 282 din 05/10/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, cu modificările și completările ulterioare.

Vă invit, din partea Comisiei pentru sănătate publică, să luați loc. Domnule secretar de stat Szekely Ervin-Zoltan, vă rog să luați loc și să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, aveți cuvântul.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului este negativ, având în vedere că promovarea donării de sânge este deja reglementată în legislația actuală. În ceea ce privește cealaltă modificare, și anume preconizarea ca donarea de sânge să se realizeze în unitățile mobile, aceasta ar fi o reglementare restrictivă, având în vedere că în prezent nu este limitat locul unde se poate realiza această donare de sânge.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să ascultăm și inițiatorul. Sunt doi inițiatori, domnii senatori Marius Marinescu și Sorin Mircea Oprescu. Domnule senator Marius Marinescu, microfonul 8, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi, inițiatorii, am văzut că în Uniunea Europeană această recoltare de sânge se face numai prin intermediul ambulanțelor care se deplasează la diferite instituții pentru a putea satisface necesarul de sânge. La ora actuală, necesarul de sânge este satisfăcut în proporție de 50%. Cea mai bună soluție este cea cu aceste ambulanțe pentru recoltat sânge. Am discutat și cu domnul ministru Eugen Nicolăescu care a fost de acord să repartizăm celor opt euroregiuni câte o ambulanță mobilă, dotată pentru recoltare de sânge. Inițial, noi am vrut 47 de ambulanțe mobile, pentru fiecare județ și fiecare sector câte una. Dânsul a spus că ar fi mai bine să mergem, deocamdată, pe fiecare regiune. Deci costul acestor ambulanțe pentru recoltat sânge nu depășește 500 de milioane de euro. Mă scuzați, 500 de mii de euro. Înseamnă foarte puțin, dar putem rezolva într-o mare parte această necesitate de sânge. Vreau să vă spun - și o să vă spună domnul senator Sorin Oprescu mult mai multe - că la ora actuală sunt probleme în spitale, în spitalele de urgență, din cauza acestei lipse de sânge. Și eu sunt donator, merg cam din trei în trei luni să donez sânge și v-aș ruga să votați această propunere legislativă pentru că este o necesitate, iar, la urma urmei, banii necesari pentru cumpărarea acestor ambulanțe mobile pentru recoltarea de sânge, cei 500 de mii de euro, sunt prevăzuți deja în bugetul pe 2008.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Votați, pentru că nici nu știți ce pierdeți.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Așa este.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate publică ne prezintă raportul întocmit de aceasta.

 
   

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă. Așa cum a spus și domnul inițiator, s-a renunțat la acea propunere cu 38 de unități mobile, mergându-se pe soluția unor unități mobile regionale de recoltare de sânge.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul senator Dan Sabău, după care domnul senator Sorin Mircea Oprescu. Aveți cuvântul, microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Stimați colegi,

După cum s-a auzit, este vorba de 50% din necesarul de sânge din România, motiv pentru care s-a născut această inițiativă legislativă care, în varianta - opt ambulanțe în cele opt regiuni sau euroregiuni de dezvoltare, nu ar însemna o cheltuială foarte mare și o să vă machetez o anumită variantă. Într-un anume sat are loc un accident. Accidentatul este din satul respectiv și, în momentul acela, câțiva din familia lui ar vrea să doneze sânge, numai că trebuie să-i trimitem în capitala de județ pentru recoltare, iar asta îi și costă. Deci nu numai că dau sânge, dar dau și bani în situația respectivă. Pe când, dacă am trimite o astfel de ambulanță în zona respectivă, am rezolva o problemă într-un moment în care există intenția de a dona, dar posibilitățile sunt reduse. Cu permisiunea dumneavoastră, susțin o dată în plus această inițiativă care nu costă foarte mult și vine să completeze o zonă care se cheamă transplant de organe, sângele fiind un țesut. Cu stimă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Sorin Micea Oprescu, aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervin tot în susținerea acestei inițiative, fiindcă problemele sunt acute în ceea ce privește lipsa de sânge. El nu lipsește de azi, de ieri, el lipsește de aproape 50 de ani. Astăzi aveți ocazia să vă confruntați cu oameni care "nu au sânge în instalație", dar asta este cu totul și cu totul altceva.

Ideea este următoarea, ideea este - și m-a impresionat poziția Guvernului, pentru că Guvernul, cred eu, domnule secretar de stat, că habar nu are ce se întâmplă în sistemul sanitar din cauza lipsei de sânge -... Habar nu are când se întâmplă accidente pe șosea, și vine SMURD-ul, și vine Arafat, subsecretarul de stat, și salvează omul, iar B3 nu se găsește. V-am dat un exemplu. Nu B59, domnule secretar de stat, B3 nu se găsește decât foarte, foarte rar și atunci trebuie să improvizăm ca să putem să scăpăm acele persoane care au nevoie de sănătate. Ce preț să aibă alea? Opt ambulanțe dotate este prea mult pentru Ministerul Sănătății Publice care anunță pe toate posturile de radio și televiziune că o să cumpere 1.500 de ambulanțe? Este mult, domnule secretar de stat? Vă spun eu că nu este mult, domnilor! Deci, stimați colegi, vă rog să aveți amabilitatea și să subscrieți la votul favorabil pentru această propunere legislativă, pentru că, realmente, dacă vorbim de altruism și educație civică - facem parte cu toții din același neam - ca românul să fie altruist... el este altruist la locul lui de muncă, unde dorește să doneze sânge. Ca să-l chemi și să nu folosească bonurile acelea de masă, de 51,7 RON, dacă nu mă înșel eu prea tare, acela înseamnă și civism, acela înseamnă și altruism.

Vă mulțumesc respectuos.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnule senator Radu Terinte, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Radu Terinte:

Domnule președinte,

Nu înțeleg opoziția Guvernului având în vedere faptul că, totuși, în ultimii ani nu s-a făcut nimic în domeniul recoltării sângelui, nu s-a îmbunătățit cu nimic situația, din contră, criza și lipsa de sânge s-au acutizat, iar o măsură menită să îmbunătățească clar cantitatea de sânge recoltată de la populație și care nu presupune un cost extraordinar nu are decât un efect benefic. Nu înțeleg opoziția Guvernului. Există o altă soluție în afara măsurii legislative de care se vorbea aici? Până la urmă, nu există cointeresare clară și nu avem o mulțime de oameni care să stea la rând la centrele de recoltare. Pe de altă parte, avem oameni care vor să doneze benevol. Deci este o măsură care, oricum, nu aduce prejudicii în ceea ce privește recoltarea sângelui. Grupul parlamentar al PC susține inițiativa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Gheorghe Funar, microfonul 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al PRM susține această propunere legislativă. Rugămintea este, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, de a sista lucrările că să putem să parcurgem și următoarele două puncte și să putem prinde și o parte din transmisia radio.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat. Vă rog. domnule secretar de stat Szekely Ervin-Zoltan, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate că nu am fost suficient de explicit și îmi cer scuze. În prezent, cadrul legislativ permite asigurarea recoltării de sânge prin intermediul acestor ambulanțe. Ministerul Sănătății Publice a achiziționat 1.100 de ambulanțe. Aceste ambulanțe sunt la dispoziția sistemului sanitar și nu este nevoie de o lege pentru a fi folosite pentru donarea de sânge. De aceea am susținut că nu este necesar un act normativ pentru a realiza acest scop pe care îl are domnul senator și pe care îl are Ministerul Sănătății Publice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Nu o luăm de la capăt, vă rog foarte mult.

Domnul secretar de stat vrea să spună, domnule Lupoi, că avem ambulanțe. Legea se referă la ambulanțe care să aibă această destinație strictă, nu la ambulanțe care se duc, iau bolnavul și pe urmă merg să mai facă o colectare, pentru că e posibil să și infecteze sângele acela. Cele 10 ambulanțe, câte s-au menționat acolo, 10, 20, 30 care numai asta fac, circulă prin țară și colectează sânge. Nu sunt folosite pentru altceva!

Deci propunerea legislativă servește pentru a vă obliga ca, din cele 1.100 de ambulanțe de care vorbiți, să dotați nu știu câte pentru colectare. Așa am înțeles eu! Domnule Șerban-Cezar Strătilă,vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Eu voiam să-i ajut pe reprezentanții Executivului. Domnul secretar de stat a prezentat punctul de vedere negativ. Evident că nu poate fi decât negativ referitor la propunerea inițială, cu cele 37 de - să le spunem - centre de recoltare mobile, și nu ambulanțe, dar eu cred că varianta cu 8 centre regionale este mai rezonabilă, se poate realiza, nu este o obligație pentru actualul Guvern, neapărat. Pot și Guvernele ulterioare să contribuie la aceste achiziții și, chiar în cursul dezbaterilor din comisie, reprezentanții Guvernului au achiesat, să spunem, la acest amendament. Deci susținem raportul comisiei cu amendamentele admise.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Cine este pentru raportul cu cele 4 amendamente admise? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului propunerea legislativă.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri?

De asemenea, cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.  

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Invit, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, să ne prezinte raportul întocmit. Nu este prezent niciun membru al comisiei aici? Nu se poate!

Din sală: Este prezent domnul senator Radu Terinte.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Radu Terinte, vă rog să luați loc. Din partea inițiatorului, vă rog, aveți cuvântul.

Din sală: Nu este inițiatorul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este prezent.

Stimați colegi, dau cuvântul domnului Terinte, să prezinte raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Terinte:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 noiembrie, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și, pe baza discuțiilor pe care le-am avut și, în plus, a avizului primit de la Comisia pentru sănătate publică, avem raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Sunt luări de cuvânt?

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 81 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat raportul de respingere și, în consecință, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind acordarea de despăgubiri în cazul calamităților produse de seceta excesivă în agricultură în anul 2007.  

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri în cazul calamităților produse de seceta excesivă în agricultură în anul 2007.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Pascu.

Inițiatorul a fost anunțat, da? N-a venit.

Vă ascultăm, domnul senator.

   

Domnul Corneliu Pascu:

Raportul este negativ, de respingere, întrucât propunerea instituie o măsură discriminatorie între producătorii agricoli care și-au asigurat culturile și cei care nu le-au asigurat și de asemenea propune instituirea și constatarea pagubelor de către un organism, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care nu e menționat în legislația referitoare la acordarea despăgubirilor.

Și, în fapt, nu mai pot fi constate pagubele la această dată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 81 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere s-a adoptat, în consecință, proiectul de lege este respins.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Înainte de a trece la întrebări și interpelări, stimați colegi, vă puteți adresaCurții Constituționale în legătură cu următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2007 pentru modificarea art.13 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat";
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană";
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2007 pentru modificarea art.1 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011;
  • Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.45/1997 privind înființarea Societății Comerciale "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.;
  • Lege pentru modificarea alin.(2) al art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului;
  • Lege privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial;
  • Lege pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006;
  • Lege privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în Comun și Comercializarea Internațională a Emisiilor, în baza Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, semnat la Bruxelles, la 17 decembrie 2006;
  • Lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena, la 15 decembrie 2006 și 2 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei, semnate la Atena, la 22 mai 1972;
  • Lege privind înființarea comunei Bucovăț, prin reorganizarea comunei Remetea Mare, județul Timiș;
  • Lege privind înființarea comunei Toboliu, prin reorganizarea comunei Girișu de Criș, județul Bihor;
  • Lege privind modificarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată;
  • Lege pentru modificarea și completarea alin. 3 al art. 36 al Legii nr. 35/1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului;
  • Lege privind personalul Curții Constituționale;
  • Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Domnii senatori Gheorghe Flutur, Mircea Cinteză, Viorel Arion, Ovidiu Rădoi, Ionel Popescu și Dan Sabău anunță că începând cu data de 17 decembrie a.c. vor activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.  

(Domnul senator Sabău solicită cuvântul).

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule Sabău, vă rog. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, doresc să-mi anunț colegii că, de astăzi, calitatea de independent se transferă Grupului Democrat Liberal din care fac parte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator. S-a luat act.

Sunteți independent. Activați în acest grup, care încă nu e înregistrat, dar vom vedea.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Ilie Sârbu

Trecem la întrebări și interpelări.

Vă consult rapid, punem întâi întrebările. Răspunsul îl vom primi după vacanță, bineînțeles.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

Aveți de pus o întrebare și o interpelare. Vă rog, vă ascultăm cu amândouă.

   

Domnul Ilie Sârbu:

Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Stimate domnule ministru, mă alătur și eu colegilor mei parlamentari care v-au adresat interpelări legate de aplicarea Legii nr.509/2006 referitoare la acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru școlari și elevi.

Deși legea a fost aprobată încă din 2006, în acest an nu a fost prevăzută nici o sumă pentru implementarea ei. Din acest motiv, vă întreb, domnule ministru, ce sumă ați prevăzut în bugetul ministerului pentru anul 2008 în vederea aplicării prevederilor acestei legi și care va fi actul normativ pe baza căruia legea va putea fi, în sfârșit, implementată.

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru, așa cum au constatat experții Comisiei europene și cum, de altfel, am sesizat și eu personal, în nenumărate rânduri, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură nu lucrează datorită slabei pregătiri a personalului.

Încă de la numirea dumneavoastră în funcție ați promis reorganizarea și regândirea atribuțiilor APIA pentru eliminarea deficiențelor menționate.

Vă rog, domnule ministru, să ne comunicați care sunt măsurile dispuse pentru ca APIA să devină în sfârșit funcțională, dar, mai ales, cum intenționați să reformați structurile teritoriale pentru ca acestea să ajungă să beneficieze de încrederea agricultorilor.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu.

Aveți două întrebări și o interpelare. Vă rog, foarte rapid și pe scurt. Microfonul nr.1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Am aflat din presă de situația creată în cadrul SNLO Târgu Jiu, prin faptul că societatea BNB Consulting SRL Craiova vrea ca o parte din SNLO Târgu Jiu să fie vândută sau recuperată, datorită datoriilor pe care le are în societatea.

Vă solicit să mă informați asupra următoarelor:

  1. Dacă SNLO Târgu Jiu se confruntă cu această situație?
  2. Când va fi trimisă comisia guvernamentală pentru a analiza și decide redeschiderea Holdei Știucani?
  3. Dacă nu se redeschide Holda Știucani, Cariera Roșiuța se află în situația de a se închide?
  4. În ce perioadă s-a creat această societate BNB Consulting Craiova și în ce guvernare?
  5. Cine se face vinovat pentru situația creată cu această societate?

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Întrebarea este adresată tot primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Anul 2008 este an electoral atât pentru alegerile locale, cât și pentru alegerile generale.

Vă solicit să mă informați pentru alegătorii din județul Gorj, pe care-i reprezint, următoarele:

  1. Câte programe sunt la nivel de județ, pe infrastructură, școli, spitale, alimentare cu apă?
  2. Câte programe sunt pentru construcții blocuri de locuințe, săli de sport, cămine culturale?
  3. Se pot acorda bani pentru programul de acoperire a blocurilor din Municipiul Motru, deoarece foarte mulți cetățeni de la etajul 4 au fost nevoiți să se mute din cauza inundațiilor apartamentelor până la etajul 1?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Am o întrebare adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Drumul care face legătura între municipiul Motru și satul Miculești din județul Gorj a fost asfaltat, iar după circa 1 an este degradat în proporție de 60%.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați, să trimiteți în zonă o comisie care să analizeze situația și să dispună măsurile care se impun împotriva firmei care a efectuat asfaltarea, la ce valoare s-a ridicat asfaltarea acestui drum, ce firmă a executat acest proiect, care a fost modul de facturare a proiectului și să mă informați cu măsurile luate împotriva firmei care a exercitat această asfaltare.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Alexandru Pereș

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Pereș. Cum să spun? De la PD-L? Microfonul nr.2.

De la PD, deocamdată, pe urmă mai vedem.

Aveți o întrebare și o interpelare.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Localitățile Arieșeni și Albac, declarate stațiuni turistice de interes local, prin hotărâre de Guvern, așezate într-o zonă cu frumuseți naturale deosebite, nu pot fi puse în valoare datorită căilor de acces, respectiv a drumurilor naționale aflate într-o degradare totală.

Mai menționez că, în urma stopării în justiție a proiectului minier de la Roșia Montană, doar turismul și agroturismul mai pot fi surse aducătoare de venituri populației din această zonă a Munților Apuseni.

Vă întreb, domnule ministru, când se vor moderniza drumurile DN74 Turda - Câmpeni, DN74 Alba Iulia - Abrud - Brad și DN74A Abrud - Câmpeni?

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată tot domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Municipiul Sebeș, important nod rutier, este traversat zilnic de circa 40.000 mașini, din care câteva mii de mare tonaj, conform datelor Poliției Rutiere. Având în vedere disconfortul și poluarea excesivă creată de această situație locuitorilor municipiului Sebeș, remedierea aceasta se poate face prin devierea pe o șosea de centură.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când este prevăzută realizarea șoselei de centură în municipiul Sebeș și de unde provin sumele necesare.

Solicit răspuns scris și verbal.

Interpelarea este adresată ministrului sănătății publice, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnule ministru,

Cu toate că susțineți cu orice ocazie reforma în domeniul sănătății, se pare că acest lucru a rămas doar la nivel de zvon, existând în continuare celebra "mafie a sănătății", axată pe obținerea unui profit material folosit în scopul personal al medicilor și colectivului medical, decât de a rezolva problemele bolnavilor plătitori de asigurări medicale.

În contextul acestei situații alarmante, vă rog să analizați și să-mi răspundeți cum vedeți rezolvarea următoarei situații: când și cum aveți de gând să împiedicați practica de a mai chema pacienții la cabinetele particulare sau la clinici private, pe motiv că au nevoie de analize suplimentare și unde cetățenii sunt obligați să plătească cel puțin consultația, al cărui preț devine câteodată fabulos, când toate acestea ar putea fi făcute cu ușurință în spitale, unde pacienții să beneficieze de ele în mod gratuit?

Domnule ministru, cât timp...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă citiți tot textul acesta, vă opresc că durează minute multe. Știți că aveți doar 3 minute. Pe urmă, domnul Cismaru ce face?

Vă rog să scurtați.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule ministru, cât timp veți mai permite jecmănirea cetățenilor, aflați și așa în suferință, de către o parte dintre medici care, în fuga după înavuțire, încalcă principiul nobil pentru care au depus jurământul lui Hipocrate?

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tâlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr.

Aveți o întrebare și o interpelare. Să vă rezumați la atât ca să dăm cuvântul tuturor colegilor.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Sunt foarte scurte, domnule președinte, și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O întrebare și o interpelare, am spus, atât, vă rog mult de tot. Data viitoare, mai puneți...

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru, în ultimele zile, mass-media a semnalat numeroase cazuri în care sute de pensionari s-au călcat efectiv în picioare în fața caselor județene de pensii, încercând să obțină bilete de tratament în stațiuni.

Este regretabil faptul că, după ce a fost semnalat un prim eveniment de acest gen, nu a existat o reacție puternică din partea ministerului pe care-l conduceți, astfel încât asemenea evenimente să nu mai aibă loc.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb de ce s-a ajuns în această situație și care sunt măsurile pe care le veți lua pentru ca acest lucru să nu se mai repete?

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să citesc și interpelarea. Vă mulțumesc.

Este adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării lucrărilor publice și locuințelor.

În condițiile creșterii aproape exponențiale a facturilor pentru apă caldă și căldură, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe poate fi una din soluțiile viabile pentru reducerea costurilor suportate de către populație.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și raportându-ne la existența unui program guvernamental care privește reabilitarea termică a blocurilor și la faptul că odată cu aderarea României la Uniunea Europeană țara noastră este obligată să elaboreze și să implementeze programe referitoare la eficiența energetică în sectorul construcțiilor, vă întreb câte blocuri au fost reabilitate din punct de vedere termic în cadrul acestui program, până în acest moment și ce fonduri veți aloca pentru derularea sa în anul 2008?

Vă mulțumesc frumos.

 
  Aurel Ardelean

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al PRM. Microfonul 1. Aveți două întrebări, vă ascultăm.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru.

Recent, Parlamentul European a început dezbaterile pe tema interzicerii folosirii cianurilor la exploatarea aurului în Europa, urmând să fie adoptată o directivă pe această temă.

La noi în țară, cu încălcarea Constituției României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a închiriat, concesionat și chiar înstrăinat numeroase resurse naturale, încheind peste 1000 de contracte fără știința și aprobarea Parlamentului.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când v-ați programat să informați Parlamentul și poporul român în legătură cu aceste contracte, inclusiv cel referitor la Roșia Montană, unde, în loc de 800 tone aur și 2000 tone argint, s-au înscris în contractul secret încheiat cu Gold Corporation numai 10 tone de aur.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.

Se știe că Roșia Montană Gold Corporation a prevăzut să folosească, în Munții Apuseni, 200 milioane kilograme cianură pentru extragerea rapidă a peste 800 tone de aur și peste 2000 tone argint.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă opinia dumneavoastră și poziția Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile este identică sau contrară celei exprimate în cadrul Parlamentului European cu privire la folosirea cianurii la exploatarea aurului și argintului de la Roșia Montană.

Solicit răspuns scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Ivan Cismaru

Invit pe domnul senator Ivan Cismaru, Grupul parlamentar al PD, pentru o interpelare către ministrul transporturilor. Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Scaunele ministeriale sunt goale. Sperăm, cel puțin, să ne asculte prin radio.

Domnule ministru, am informații că în municipiul Brașov se află 18 vagoane de călători importate de către firme din România, cu documente vamale dubioase. Ele sunt în Depoul CFR, unde se repară, se revopsesc, se fac "ca noi" pentru a fi vândute Ministerului Transporturilor. Aceste vagoane au sistemul de izolare termică realizat din straturi termoizolante din azbest, material interzis pentru a fi utilizat în acest scop nu numai de către Uniunea Europeană, dar și de România, prin legile pe care le are în vigoare.

Din acest motiv, vă solicit să declanșați urgent un control pentru a verifica această informație și pentru a nu pune în pericol viața românilor care vor călători cu aceste vagoane.

De asemenea, vă atenționez că eu am declanșat o astfel de acțiune în cadrul municipiului Brașov și aștept să facem o confruntare a datelor rezultate. Am inclusiv seriile acestor vagoane.

Aștept răspunsul scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Vărgău

Domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, vă rog, aveți o întrebare și o interpelare.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății Publice.

În prezent, se află în derulare Programul privind evaluarea stării de sănătate a populației, program derulat prin intermediul medicilor de familie, pe baza taloanelor emise de Casa Națională de Sănătate. Sunt însă numeroase cazuri de cetățeni care și-au schimbat domiciliul și nu au intrat în posesia acestor taloane, fiind puși în situația de a nu-și putea efectua analizele respective.

Având în vedere această situație, vă întreb, domnule ministru, cum se pot soluționa aceste stări de fapt, astfel încât toți cetățenii să poată beneficia de acest program.

De asemenea, care este destinația bugetului de practică medicală pe care îl primește un medic de familie?

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Attila Korodi, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.

Inundațiile din anul 2006 au adus grave prejudicii cetățenilor din județul Tulcea, care mai resimt și acum, după un an de zile, efectele acestor inundații. În dreptul localității Pătlăgeanca, de exemplu, malul stâng al Brațului Tulcea, pe o lungime de 500 de metri, ca urmare a viiturilor din perioada 2005-2006, este afectat de eroziuni și prăbușiri care avansează rapid și pun în pericol locuințele, anexele gospodărești și grădinile din imediata apropiere.

Cetățenii s-au adresat Ministeriului Mediului și Dezvoltării Durabile, printr-o adresă, solicitând alocarea sumei necesare efectuării lucrărilor de consolidare și au primit asigurări că va fi promovată o hotărâre de Guvern, în regim de urgență, pentru aprobarea sumei respective. Din datele pe care le dețin, investiția respectivă a rămas doar la stadiu de proiect și promisiune.

În aceste condiții, vă rog să precizați, domnule ministru, când va intra în vigoare o astfel de hotărâre de Guvern și când vor fi alocate sumele necesare pentru realizarea consolidării malului respectiv, astfel încât cetățenilor din zonă să nu le mai fie amenințate locuințele și viețile.

Solicit răspuns oral și scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM, aveți o interpelare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare, dar regret că...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu văd cele două întrebări, nu știu de unde le aveți, aici nu sunt...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Sunt, sunt, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți dreptate.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Îmi pare rău că nu se transmite la radio, domnule președinte, aveam un cadou special...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Se transmite, stimate coleg, până la ora 19.10. Deci, vă rog eu, toată lumea vă ascultă cu sufletul la gură. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc.

Am un cadou special pentru Președintele României, domnul Traian Băsescu.

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Presa a relatat că, în timp ce era ministru și, apoi, primar-general al Capitalei, domnul Traian Băsescu, care avea un apartament de patru camere în Constanța, pe Aleea Zmeurei nr.2, pe care l-a cumpărat în 1992, a beneficiat, ilegal, în București de o locuință în strada Mareșal Constantin Prezan, de o vilă în strada Aviatorilor nr.57 și de un apartament de numai 370 de metri pătrați în strada Ștefan Mihăileanu nr.2.

Nu știu dacă, acum, în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, Președintele României are sau nu un confort moral. Sigur, are trei case de lux obținute, ilegal, de la stat.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce acțiuni concrete ați întreprins pentru intrarea în legalitate, în privința celor trei imobile dobândite ilegal de către familia Băsescu sau dacă i-ați sugerat Președintelui României să doneze acele locuințe unor familii care au fost evacuate în stradă sau unor familii cu mulți copii și care trăiesc în condiții de sărăcie extremă?

A doua întrebare este adresată aceluiași premier Popescu-Tăriceanu.

Se știe că, în luna august 2008, vor avea loc, la Beijing, Jocurile Olimpice de Vară. Primăria din Capitala Chinei a pus la dispoziția participanților un "Parc al Lumii", unde, pe o suprafață de 250 metri pătrați, să fie reprezentată fiecare țară.

Parlamentarii PRM au făcut o propunere legislativă privind reprezentarea țării noastre în "Parcul Lumii" de la Beijing, propunere care nu a fost susținută de către Guvern.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce s-a amplasat, reprezentativ, din partea României în "Parcul Lumii" din Capitala Chinei.

Și ultima interpelare este adresată premierului Popescu-Tăriceanu.

În baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128 din 2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, fără să existe avizul Consiliului Concurenței și fără să fie sesizată Comisia Europeană, Guvernul a hotărât să ierte de plata datoriilor la bugetul de stat o serie de societăți comerciale. Ordonanța nu precizează care este suma acestor scutiri.

Fostul ministru al finanțelor publice, domnul Sebastian Vlădescu, a declarat public că totalul scutirilor este de circa 2 miliarde euro. Actualul ministru al economiei și finanțelor publice, domnul Varujan Vosganian, a declarat, în Parlament, că totalul scutirilor din acea ordonanță este de fix 5 miliarde euro. Presa a socotit și a ajuns la concluzia că totalul este de 8,3 miliarde euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este suma aprobată în ședința de Guvern, respectiv, este vorba de 2 sau 5 sau 8,3 miliarde euro scutiri de obligații față de bugetul statului român prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.128/2006.

Solicit răspunsuri în scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Invit pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, Grupul parlamentar al PSD, pentru o întrebare, tot către primul-ministru. Aveți cuvântul, microfonul 3.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată premierului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, retrocedarea pădurilor grănicerești a început odată cu apariția Legii nr.1 din ianuarie 2000.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102 din iunie 2001 modifică și completează Legea nr.1/2000 dar nu aduce atingere suprafețelor care se retrocedează.

Legea nr.400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 introduce, la art.26, un alineat nou, alin.24, care, practic, înjumătățește suprafața de pădure care se retrocedează foștilor proprietari sau urmașilor acestora, cealaltă jumătate urmând a se "retroceda" comunelor pe raza cărora sunt situate pădurile respective.

Legea nr.247 din 19 iulie 2005, prin modificarea art.26, care precizează faptul că "Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate", face dreptate foștilor grăniceri sau urmașilor acestora.

Domnule prim-ministru, vă solicit să dispuneți Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății întocmirea unei situații, la nivel de țară, cu suprafețele pădurilor grănicerești retrocedate pe fiecare beneficiar, cu specificarea teritoriilor cadastrale pe raza cărora se află pădurile retrocedate.

Solicit să fie menționate distinct pădurile care s-au retrocedat în baza Legii nr.400 din 2002, cu precizarea suprafețelor și a beneficiarilor retrocedării.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invităm pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM. Aveți două întrebări, vă ascultăm cu mare atenție, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Este bine că, în sfârșit, după anul 2000, guvernele României sunt preocupate de construirea mai multor autostrăzi. Românii, pe de o parte, se bucură, dar pe de altă parte sunt de-a dreptul șocați de prețurile uriașe, cele mai mari din lume, pe kilometrul de autostradă. De pildă, pe tronsonul Comarnic-Brașov, prin studiu de fezabilitate, s-a stabilit că un kilometru de autostradă va costa cel puțin 25 de milioane euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pe autostrăzile din România cât s-a realizat, respectiv, cât s-a realizat pentru fiecare kilometru?

A doua întrebare este adresată ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Presa centrală și cea locală din aproape toate județele au comentat prevederile legale privind fundațiile construcțiilor. De cele mai multe ori nu se respectă marca betonului și nu se pune armătură de fier în fundație, nerespectându-se proiectul de structură al multor construcții.

Pentru a putea urmări și controla respectarea prevederilor legale la fundațiile construcțiilor, se impune, după opinia mea, să propuneți și să asigurați creșterea numărului de inspectori, în special în municipii.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru anii 2006 și 2007, pe județe, cazurile de nerespectare a prevederilor legale la fundațiile construcțiilor, precum și măsurile și sancțiunile dispuse.

Am și o interpelare adresată primului-ministru.

Viața a confirmat poziția corectă și fermă a Partidului "România Mare" în privința votului uninominal pentru alegerea Parlamentului. La Referendumul național din 25 noiembrie 2007, poporul român nu a fost de acord cu votul uninominal pentru alegerea parlamentarilor și, ca urmare, Curtea Constituțională a invalidat rezultatul acestui referendum, înregistrându-se cel mai mare eșec din viața politică a domnului Traian Băsescu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați cât i-a costat pe contribuabilii români, respectiv, ce sumă s-a cheltuit pentru Referendumul național din 25 noiembrie 2007?

Solicit răspunsuri scrise și verbale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Moraru

Să-l ascultăm și pe domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al PSD, cu o întrebare către ministrul afacerilor externe, microfonul 3.

   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, întrebarea este adresată domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe.

În urma problemelor apărute, în ultima vreme, în Italia și nu numai, Guvernul a adoptat mai multe acte normative pentru dezvoltarea serviciilor consulare.

Din această perspectivă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați lista consulatelor României care funcționează în statele Uniunii Europene și numărul celor pe care intenționați să le înființați până în vara anului 2008, precum și numărul personalului consular de specialitate juridică de la fiecare din aceste consulate, cu precizarea vechimii în activitatea juridică.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Petre Daea - de la Tőke István, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Trecem, acum, stimați colegi, la răspunsuri. Îl invit pe domnul secretar de stat Toke István. Vă rog să luați loc. Aveți la dispoziție microfonul 8.

Aveți o întrebare adresată de către domnul senator Petre Daea, de la Grupul parlamentar al PSD, legat de culturile de toamnă și vă rog să răspundeți la această întrebare.

Domnului senator Ilie Petrescu îi trimiteți răspunsul în scris, pentru că nu mai este aici.

De asemenea, aveți de răspuns interpelării domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, legat de gripa aviară în județul Tulcea.

Domnului senator Daea Petre, legat de Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, cu contractul de achiziție a puietului de sturioni.

Cam atât, este destul.

Vă dau cuvântul, răspundeți în ordinea în care doriți dumneavoastră.

   

Domnul Töke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Da, domnului senator Petre Daea. În legătură cu suprafețele însămânțate în toamna anului 2007, pe culturi, sunt următoarele date: grâu, secară, triticale - 2.120.000 de hectare, 107% față de programul prevăzut, de 1.988.000 de hectare; orz - 173.000 de hectare, program realizat: doar 166.000 de hectare - 96%; orzoaică de toamnă - 71.000 de hectare prevăzut, realizat 70.000 de hectare - 99%; rapiță - 304 hectare, program realizat 449.148 de hectare.

Situația suprafețelor însămânțate, pe județe, este prezentată în anexe.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Daea, aveți de pus vreo întrebare suplimentară? Microfonul 3, vă rog. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Sigur, sunt date pe care le-a înregistrat ministerul. Pentru mine este un mare semn de întrebare vizavi de veridicitatea acestor date, motiv pentru care aș ruga pe distinsul demnitar să ne spună, cel puțin pentru două județe, a căror situație o știu foarte bine, care este statistica: în Mehedinți și în Dolj ce suprafață însămânțată există, ca să-mi dau seama cât de mare este diferența între realitate și situația scriptică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să vedem dacă le are domnul secretar de stat. La Dolj, vă rog.

 
   

Domnul Töke Istvan:

De exemplu, la orz de toamnă ...

 
   

Domnul Petre Daea:

Nu, la grâu mă interesează.

 
   

Domnul Töke Istvan:

La grâu sunt prevăzute în program 55.000 de hectare, la grâu, secară, plus triticale și s-au realizat 46.000 de hectare. Deci, 85%.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc. Este trist și va fi extrem de dificil pentru România să contabilizeze, în date statistice, aceste cifre care, din punctul meu de vedere, sunt dincolo de realitate. Nu întâmplător am pus o asemenea întrebare, pentru că România s-a confruntat, în acest an, cu o situație fără precedent: nu a avut sămânță pentru a realiza programul. Ne aflăm acum pe un suport de informații, cum că România ar avea peste 2.000.000 hectare de grâu, ceea ce este dincolo de orice situație reală în teren.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, continuați, domnule secretar de stat, cu interpelările.

 
  Ion Vărgău - de la Tőke István, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Gripa aviară în județul Tulcea sau Programul Național de Dezvoltare Rurală.

   

Domnul Töke Istvan:

Voi răspunde interpelării domnului senator Ion Vărgău, în legătură cu gripa aviară din județul Tulcea. Focarele de gripă aviară, diagnosticate în toamna anului 2005, erau primele cazuri semnalate în țara noastră, după mai mult de 60 de ani de la ultima evoluție a bolii în România. Acest impact, la care se adaugă contextul epidemiologic internațional sub raportul gripei aviare, îndeosebi în cazurile de mortalitate înregistrate la om, în mai multe țări, și efortul instituțiilor de stat care doreau ca informația să ajungă la toți locuitorii, inclusiv la cei care nu aveau acces la mijloace mass-media, au generat acea stare de panică. În prezent, când gripa aviară continuă să domine situația epidemiologică internațională, iar în țara noastră s-a confirmat existența unui focar în județul Tulcea, localitatea Murighiol, măsurile instituite de România sunt aceleași cu cele care se aplică în toată Europa. Menționăm câteva din acestea: activarea Comandamentului antiepizootic central, Comandamentul antiepizootic județean Tulcea și Comandamentul antiepizootic local Murighiol; asigurarea supravegherii populației, în scopul prevenirii transmiterii bolii de la păsări la om; eliminarea păsărilor din focarul confirmat de gripă aviară, monitorizarea activă a statusului de sănătate a păsărilor și prelevări de probe din localitățile cu risc major de apariție a influenței aviare din fiecare județ; colaborarea continuă cu Comisia Europeană, autoritățile sanitar-veterinare competente, teritoriale: Societatea Medicilor Veterinari, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România și Inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, gestionarii fondurilor de vânătoare, respectiv, controlul circulației păsărilor și înăsprirea măsurilor de biosecuritate la nivel teritorial atât în exploatațiile comerciale de păsări, cât și cele non-comerciale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Vărgău, vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule ministru, din cuvântul dumneavoastră nu am înțeles dacă, în 2007, acum, am avut confirmată gripa aviară?

 
   

Domnul Töke Istvan:

Da.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Pentru că noi nu am primit, de la Tulcea, informații că s-a confirmat, dar am o rugăminte la dumneavoastră și la ministerul pe care-l reprezentanți, să fim puțin mai atenți în momentul în care facem declarații, pentru că, atunci când nu se confirmă, un asemenea zvon afectează zona și cred că ultimele resurse ale cetățenilor le terminăm în câteva zile, inclusiv pe cele ale agenților economici, prin turismul care se practică în această perioadă. Este interesant că la cele 15 găini s-a găsit gripa aviară, însă nu s-a mai înregistrat, în dreapta-stânga gospodăriei, nimic. Dar nu contest rezultatelor laboratorului din Anglia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În orice caz, este un lucru pozitiv că nu s-a mai făcut atâta agitație ca în trecut. Era o întreagă poveste acolo.

 
  Petre Daea - de la Tőke István, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Vă rog să dați răspunsul în legătură cu interpelarea domnului senator Daea Petre privind Programul Național de Dezvoltare Rurală sau răspunsul referitor la contractul pentru sturioni, pe care îl aveți la îndemână!

   

Domnul Töke Istvan:

Ambele. În vederea aprobării Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, Comisia Europeană a stabilit un calendar specific ale cărui termene și condiții sunt aplicabile tuturor statelor membre. Acesta prevede un termen de aprobare de șase luni de la data depunerii oficiale a documentului. Astfel, vă informăm că Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost înaintat Comisiei Europene în data de 29 iunie 2007. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit, în cursul lunii iulie a.c., avizul de admisibilitate pentru programul înaintat, din partea serviciilor Comisiei Europene, fapt ce reprezintă prima etapă a procesului de aprobare. Aceasta confirmă faptul că documentul depus este complet și respectă prevederile Regulamentelor comunitare din domeniu.

În prezent, Programul Național de Dezvoltare Rurală se află în etapa de negociere finală, documentul urmând procedura obținerii avizului Comitetului pentru Dezvoltare Rurală. Programul va fi aprobat prin decizia Comisiei Europene, având la bază avizul favorabil al Comitetului pentru Dezvoltare Rurală. Totodată, în vederea asigurării transparenței modului de elaborare a programului, pe site-ul ministerului se află postat calendarul de negocieri cu Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Petre Daea, vă rog, microfonul 3. Aveți ceva la ureche?

 
   

Domnul Petre Daea:

Am, domnule președinte! Cred că întrebările ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se vede de aici, este distanță mare! Vă ascultăm cu mare atenție.

 
   

Domnul Petre Daea:

... întrebările acestea și, uneori, inutilitatea lor. Dar aceasta este numai pentru mine, un reflex al omului care înțelege și ceea ce se ascunde dincolo de cifre. De aceea, îmi îngădui ca, în Senatul României, în prezența a 5 - 6 senatori care au avut și răbdare, și interes pentru această parte a ședinței noastre, să fac o apreciere sau câteva considerații vizavi de acest răspuns.

Eu am solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să-mi comunice, nu care sunt pașii, pentru că-i știam - este un exercițiu pe care l-am parcurs și în Programul SAPARD, deci nu era o noutate pentru cel care a pus întrebarea, vezi, Doamne, că începe să înțeleagă și el pașii pe care trebuie să-i facă un plan național de dezvoltare rurală, am solicitat, în întrebarea mea, să ni se spună când se vor accesa fondurile pentru agricultură, pentru români. Dacă aveți un asemenea răspuns concret, aș socoti că întrebarea mea are și răspuns pe măsura ei. Dacă nu, v-aș ruga să-l completați și în partea scrisă, pentru că am solicitat răspuns oral și scris, să-mi comunicați și să-mi dați răspuns exact la întrebarea pe care am pus-o eu. Dacă îl aveți acum, v-aș ruga să mi-l comunicați, dacă nu, aveți îngăduința mea pentru un răspuns complet la o întrebare pe măsura celor care o primesc, o înregistrează și formulează un răspuns, având în vedere că răspunsul este și calificat, și calificabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Eu propun, domnule secretar de stat Istvan Töke, să transmiteți răspunsul scris. După aceea, domnule senator Daea, dacă este necesar, reveniți.

 
  Ion Vărgău - de la Tőke István, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Vă rog să răspundeți acum domnului senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al PSD, referitor la contractul de achiziție a puietului de sturioni.

   

Domnul Töke Istvan:

Potrivit Programului pentru popularea de susținere cu pui de sturioni a Dunării, program aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și dezvoltării durabile, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a demarat procedura de achiziție publică pentru atribuirea de contracte de furnizare de puiet de sturioni din speciile parentale: păstrugă, nisetru și morun, proceduri organizate în condițiile prevăzute în legislația națională în vigoare, și anume: licitație deschisă. Facem precizarea că ANPA - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură - a demarat proceduri de achiziție distincte pentru fiecare specie de sturion în parte, prin licitație deschisă, organizată în conformitate cu art.18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, pentru fiecare din cele trei proceduri de licitație deschisă pe fiecare specie în parte, ANPA a respectat: criteriul de aplicare a procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice, prin intermediul SEAP; regulile de elaborare a documentației de atribuire, conform legislației în materie; regulile de publicare a anunțurilor de participare, în funcție de pragul valoric al licitației, pe destinațiile prevăzute de lege; reguli de evitare a conflictului de interese; termenele legale corespunzătoare fiecărei etape a procedurii. Procedura de achiziție publică, organizată de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pentru furnizarea puietului de sturioni din specia parentală nisetru, s-a finalizat prin încheierea contractului de furnizare cu ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare, prin aplicarea criteriului "prețul cel mai scăzut", în conformitate cu prevederile art.200 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006. Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și dezvoltării durabile nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Acesta a avut ca temei art.4 din Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr.262/2006 privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, care prevede că Autoritatea Publică Centrală pentru Protecția Mediului și Gospodăririi Apelor și Autoritatea Publică Centrală pentru Agricultură, Păduri și Dezvoltare Rurală adoptă, la propunerea Autorității Științifice CITES pentru Acipenseriforme și a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, programe de repopulare, de populare, de susținere cu puiet de sturioni din speciile prevăzute la art.1, a căror reproducere în mediul natural este deficitară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ion Vărgău, microfonul 3.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule ministru, apreciez informațiile pe care le-ați adus. Am solicitat, de mai multe ori, să se precizeze prin ce metodă faceți numărarea puietului, pentru că a afla că dăm un milion de euro pe puiet, fără să știm câte bucăți, parcă bate la ochi! Ne-a interesat, în mod deosebit, să vedem unde se deversează puietul și în ce moment al zilei facem lucrul acesta, tocmai pentru a fi mai mulți oameni, mai mulți specialiști care asistă la acest lucru. Vedeți dumneavoastră, puietul nu se produce în județul Tulcea - informațiile sunt clare - și sunt niște probleme tehnice (eu sunt piscicultor de meserie), printre care: recoltarea reproducătorilor din mediul natural; transportul reproducătorilor spre zona de reproducere; operațiunile tehnice care se fac acolo de injectare, de maturare a icrelor. Deci, sunt niște probleme pe care dumneavoastră nu mi le puteți explica, cum ar fi dacă firma care lucrează în județul Ilfov sau nu știu unde, care a câștigat contractul, va deversa un număr suficient de puieți acolo. Și vă mai dau un amănunt: tot puietul pe care-l obțineți dumneavoastră aici, din cauza condițiilor de mediu, are malformații: unul are ciocul într-o parte ... Să vedeți dacă persoana - nu dau numele - care a câștigat această licitație îndeplinește și condițiile de a produce acest puiet. Nu țin cu firmele din Tulcea, sub nicio formă. Am fost prefect la Tulcea și mafioții erau foarte atenți să pună mâna pe aceste contracte importante, pentru că te faci că dai ceva în apă, nimeni nu numără, nimeni nu vede, Dumnezeu știe!

Am rugămintea la dumneavoastră, în calitate de specialist, să urmăriți cu mare atenție dacă banii pe care-i investim merg acolo unde trebuie să meargă și dacă ați ales bine și firma.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule secretar de stat. Sigur că trebuie o supraveghere atentă, sunt probleme de specialitate.

Eu sunt convins că acolo este vorba despre o comisie de specialiști care se ocupă, numai că trebuie urmărit cu atenție pentru că, într-adevăr, pot apărea probleme de natura aceasta.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Töke Istvan:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău - de la Szekely Ervin-Zoltan, secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului secretar de stat Szekely Ervin-Zoltan, pentru a răspunde domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, referitor la înființarea unei substații de ambulanță la Sfântu-Gheorghe, județul Tulcea. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Mulțumesc domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului senator Ministerul Sănătății Publice răspunde că este de acord cu înființarea unei substații de intervenții a Serviciului de Ambulanță sau a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, în localitatea Sfântu-Gheorghe din județul Tulcea. Menționăm că o adresă din partea Serviciului Județean de Ambulanță Tulcea a fost trimisă Ministerului Sănătății Publice, pentru aprobarea înființării a unui număr de 8 substații, fără să fie oferite date suplimentare asupra personalului ce urmează a deservi această structură, motiv pentru care ministerul a solicitat Autorității de Sănătate Publică a Județului Tulcea clarificări în această privință, în scopul rezolvării solicitării.

Menționăm că numărul de ambulanțe distribuit județului Tulcea, pentru Serviciul Județean de Ambulanță, precum și pentru SMURD, va permite înființarea mai multor stații care să acopere nevoile populației, iar ministerul este în curs de a rezolva toate aspectele în vederea înființării acestor puncte de intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Ion Vărgău aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc domnule președinte.

Domnule ministru, cred că nu ați înțeles bine întrebarea mea. Localitatea Sfântu-Gheorghe se află la 104 km de orașul Tulcea. Transportul se face pe apă. Nu este vorba despre ambulanțe, transport rutier. În perioada 2001-2004, la Sfântu-Gheorghe am avut o navă care asigura urgențele, pentru că nu este vorba numai de Sfântu-Gheorghe ci și de localitățile limitrofe, dar folosind Brațul Sfântu-Gheorghe. Eu aștept, de la dumneavoastră, un răspuns documentat, cu altă ocazie, să vedem, pe transportul pe apă, dacă veți fi și dumneavoastră - și cred că sunteți - interesați să aveți acolo o navă care să fie funcțională 24 din 24 de ore, pentru că sunt 104 km. Faceți o socoteală, acești 104 km, de la Tulcea la Sfântu-Gheorghe, se parcurg în 3-4 ore, deci în cazul unui bolnav care are nevoie de îngrijiri urgente, îl duce direct la morgă.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Aș dori să vă informez că Ministerul Sănătății Publice a făcut o licitație pentru o șalupă medicalizată, însă nu s-a prezentat niciun ofertant. Intenționăm să repetăm această licitație publică în vederea achiziționării mai multor șalupe, pentru că este nevoie în zonă.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

În perioada 2001-2004, s-au achiziționat, în sistem de urgență, 4 nave ultra-medicalizate care au reușit să le înlocuiască pe cele din 1914.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Deci rugămintea este să urmăriți mai departe această acțiune.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat și dumneavoastră domnule senator Ion Vărgău.

Închidem ședința noastră de astăzi. Ne vedem mâine, la ședința comună a celor două Camere care va începe de la ora 9,00.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17,25.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 1:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro