Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/28-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 18-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.81 Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul "Acceptăm șabloane sau încercăm să impunem o percepție adevărată asupra realităților";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Acceptăm șabloanele sau încercăm să impunem o percepție adevărată asupra realităților"

La sfârșitul săptămânii trecute, am participat, alături de alți colegi, la o întâlnire cu una din personalitățile politice importante ale Uniunii Europene. Am crezut că voi participa la o întâlnire în care vor fi puse în discuție problemele importante cu care se confruntă Europa în contextul globalizării și al omogenizării stării economico-sociale a țărilor membre, în situația în care aproape jumătate dintre acestea se află în structurile Uniunii Europene de mai puțin de cinci ani de zile.

Am avut convingerea că, la acest nivel, dispar șabloanele de apreciere, fie că este vorba de o națiune sau de anumite grupări confesionale ori profesionale, iar discuțiile se vor purta pornind de la cunoașterea și aprecierea realităților.

Din păcate, nu a fost așa, cel puțin dacă iau în considerare aprecierile făcute la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Am rămas surprins, aprecierile făcându-se la Cluj, că BOR este o structură închisă, nu este deschisă dialogului și nu are capacitatea de a comunica la nivel european.

Această prezentare a punctului de vedere m-a supărat, readucându-mi în memorie perioada în care, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, primeam diverse delegații din străinătate, care aveau stabilit mental anumite păreri asupra Clujului, unde caracteristica dominantă era cea a naționalismului.

În timp, pentru că alta era situația, mi-am stabilit un discurs de prezentare cu întrebări comparative asupra stărilor prezentate la Cluj și oriunde altundeva în Europa.

La această întâlnire, având în vedere situația creată, am folosit aceeași prezentare, încercând să-i fac oaspetelui o prezentare corectă asupra realității, realitate care apare altfel decât cea percepută de acesta.

L-am întrebat pe oaspete dacă ne poate da un exemplu european în care, în același loc, coexistă șase episcopii: Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, Episcopia Greco-Catolică a Clujului, Episcopia Reformată, Episcopia Unitariană Vicariatul, Episcopia Evanghelică Luterană și Episcopia Romano-Catolică.

L-am mai întrebat dacă ne poate da un exemplu, din cele cunoscute de dânsul, în care, în aceeași Universitate, să funcționeze Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Facultatea de Teologie Reformată.

În acest context, slujitorii Bisericii Ortodoxe Române au inițiat numeroase întâlniri, au organizat împreună acțiuni, au avut discuții teoretice profesionale și pot să afirm că, deasupra acestora, a existat și o confruntare în sensul pozitiv, benefică tuturor și poate, în primul rând, Bisericii Naționale.

Pe lângă aceste acțiuni, aș prezenta colaborarea complexă între Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului și una din bisericile luterane din Germania, acțiunile sociale, dezvoltarea parteneriatelor cu universități de prestigiu din Europa, fapt care a determinat ca numeroși studenți din Cluj să participe la schimburi universitare ce au cuprins cursurile de masterat și doctorat.

Aș fi încercat să spun că nu au existat și confruntări, dar s-a creat cu știință capacitatea de a se găsi rezolvări fără a atinge fundamental credința și comportamentul celuilalt. Consider că exemplul de conlucrare, în care Mitropolia Clujului joacă un rol central, demonstrează deschiderea și capacitatea de a aduce noi valori în contextul multicultural și multiconfesional european.

Aveam pregătite mai multe teme pentru discuție, mai multe întrebări, cum ar fi:

Cum apreciați, în context european, viitorul de lungă durată al unei națiuni europene, care se specializează în servicii de valorificare a produselor altora, neglijându-se intenționat sau nu producția acestora?

Cum apreciați importanța politicilor credibile naționale și locale într-o situație în care populismul de dreapta și partidul fără doctrină sau cu doctrină variabilă au câștiguri electorale importante?

Cum apreciați stabilitatea economică atunci când creșterea economică s-a bazat pe consum și pe împrumuturi la nivel național, local și individual?

Cum apreciați capacitatea constructivă la nivelul infrastructurii, în situația în care utilizarea banului public se face aleatoriu, la buna dispoziție sau indispoziție a celor care se găsesc la guvernarea, la administrarea regională sau locală și fără niciun control?

Cum apreciați recunoașterea socială a muncii prestate și solidaritatea socială, în situația în care pensia unui agent de poliție este dublă față de pensia unui profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române?

Nu a mai fost timp pentru răspunsuri la întrebările puse, nu a fost timp pentru discuții, a fost însă timp pentru aprecieri de tip șablon, care nu au nimic de a face cu realitatea. Pentru că șabloanele create în timp creează efecte negative asupra României, vă propun, domnule prim-ministru, o analiză asupra acestora și un program cu angajament național pentru a le elimina sau a le diminua efectele. Acest lucru este important, chiar dacă, în momentul de față, abordările liderilor politici și ale formatorilor de opinie au alte teme în dezbatere.

Totul este important, dar cred că deasupra tuturora este tema interesului național.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 20 octombrie 2018, 2:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro