Plen
Ședința Senatului din 10 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/20-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 10-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 martie 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Daniel Ilușcă și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bună ziua!

Stimați colegi, Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a Senatului României.

Începem cu partea de declarații politice.

De la Grupul parlamentar al PSD sunt înscriși patru colegi de-ai noștri, de la Grupul parlamentar al PNL - doi, de la Grupul parlamentar al PRM - trei, de la Grupul parlamentar al PD-L - patru.

 
  Ioan Corodan (independent afiliat Grupului parlamentar al PNL) - declarație politică având ca subiect realizările Guvernului Tăriceanu;

Domnul senator Ioan Chelaru nu este, domnul senator Otilian Neagoe nu este, domnul senator Vasile Dîncu nu este, domnul senator Adrian Păunescu nu este.

Domnul senator Ioan Corodan?

   

Domnul Ioan Corodan (din sală):

Este!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, De luni de zile sunt criticate activitățile și, în special, acțiunile Guvernului Tăriceanu.

Miniștrii anchetați, și în mass-media obedientă unui partid politic, sunt, pur și simplu, hăituiți și tratați ca niște infractori sau ca niște oameni care nu realizează nimic pentru țară.

Interesant este faptul că nimeni nu dorește să arate și ce au făcut bun acești miniștrii sau acest Guvern condus de liberali.

Este simplu, stimate colege și stimați colegi, să vedem și realizările Guvernului Tăriceanu, să trecem peste mascaradele politice și să apreciem, chiar dacă suntem în opoziție sau la putere, performanțele fiecărui Executiv care conduce pe un mandat determinat această țară.

Cunosc faptul că într-o declarație politică atenția opiniei publice este captată doar dacă venim cu critici sau atitudini dure la adresa puterii, dar credem că este timpul să dovedim că suntem politicieni, și nu cârcotași sau altceva, atunci când vorbim de interesul acestei țări.

Vă dau un simplu exemplu în acest sens: toată lumea vorbește despre birocrație, s-au făcut rapoarte, analize ale organizațiilor nonguvernamentale din țară sau internaționale despre birocrația românească, despre combaterea ei și despre măsurile de combatere, dar, practic, nu au fost decât vorbe în vânt pentru a lua ochii electoratului sau pentru a ne justifica în fața forurilor europene.

Guvernul Tăriceanu, prin instituțiile și oamenii care coordonează aceste instituții, a găsit câteva soluții de combatere sau diminuare a birocrației administrației publice, soluții pe care nimeni din opoziția actuală nu vrea să le recunoască.

Ne referim, în acest sens, la introducerea sistemului de depunere on-line a declarațiilor fiscale, la metoda plății în contul unic colector, la implementarea plății on-line a unor categorii de impozite și taxe care vor fi depuse în al doilea semestru al anului 2008.

Ideea acestui proiect liberal este să se piardă cât mai puțin timp la ghișee, contribuabilii și, în special, cei din sectorul IMM-urilor să-și consume timpul în locuri productive pentru ei, ca să-și dezvolte propria afacere.

Prin realizarea contului unic colector se urmărește ca un agent economic care are de făcut zeci de plăți în diferite conturi pentru bugetul de stat să aibă acum posibilitatea să efectueze doar două plăți centralizate: una pentru bugetul de stat și alta pentru bugetul asigurărilor sociale.

Consider că acest sistem este primul pas important care va contribui la stimularea afacerilor celor care sunt în domeniul economic privat, celor care practică meserii liberale.

Pornind de la acest considerent, Agenția Națională de Administrare Fiscală intenționează să introducă sistemul declarațiilor on-line și pentru persoane fizice, cu începere de la termenul de raportare pentru primul trimestru al anului 2008.

Mai exact, persoanele fizice vor avea, ca și firmele, nevoie de semnătură electronică pentru a putea face declarații on-line.

Din trimestrul al doilea al anului 2008 se intenționează să se creeze o bază unică de date, cu întrebări și răspunsuri, pentru educarea fiscală a contribuabililor în declararea și plata impozitelor.

În plus, de la 1 iunie 2008 se va introduce plata prin card a unor categorii de obligații bugetare, precum și impozitul pe venit pentru persoanele fizice autorizate.

Aceste măsuri care privesc atât plata, cât și declararea impozitelor scutesc contribuabilul român de cozile interminabile de la ghișeele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Acesta este doar începutul.

Să nu uităm proiectul ordonanței de urgență pentru modificarea legislației privind procedura adoptării tacite.

Mai precis, în prezent, autoritățile statului eliberează sute de avize, certificate și autorizații.

Pentru multe dintre acestea legislația nu prevede niciun termen de eliberare.

Proiectul de ordonanță inițiat de Guvern prevede ca, în cazul în care legislația în curs nu stipulează un termen de eliberare, acesta să fie de 30 de zile de la data la care cetățeanul a depus dosarul complet.

De asemenea, Guvernul liberal dorește și promovarea unei ordonanțe de urgență privind desfășurarea activităților economice de către persoane fizice autorizate, de către întreprinderi individuale și familiale.

Proiectul prevede ca autorizarea persoanei fizice autorizate și autorizarea celor care desfășoară activități individuale să fie făcute de către Registrul comerțului prin judecătorul delegat, nu de către primării.

Stimate colege și stimați colegi, Ceea ce am dorit prin această politică nu a fost de a aduce un elogiu Guvernului Tăriceanu, ci de a prezenta și o altă realitate, în afară de cea evidentă, apreciată de o mare parte a opoziției și de mass-media fidelă ei.

Reușitele acestei guvernări vor fi ale țării și trebuie precizate pentru ca să nu fie folosite în scop populist și demagogic tocmai de cei care nu au avut niciun rol și care au pus piedici acestui Executiv oricând au avut posibilitatea.

Să nu uităm că, dacă nu lăsăm deoparte disputele politice, greșelile unei guvernări sau ale alteia se vor reporta la responsabilitatea clasei politice față de buna funcționare a instituțiilor statului.

Vorba aceea, ceea ce criticați acum s-ar putea să vi se întoarcă mai târziu.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arion (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca temă infrastructura României;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, are cuvântul domnul senator Viorel Arion, urmează domnul senator Mihai Ungheanu.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici nu și-a intrat primăvara în drepturi și deja șoselele patriei arată ca niște tranșee, pline de gropi chiar și acolo unde cu doar câțiva ani în urmă se turna asfalt, asfalt electoral.

Este evident pentru toată lumea că șantierele deschise la repezeală, înainte de alegerile pentru Parlamentul European, au avut ca scop, în primul rând, obținerea unor procente electorale în contul partidelor aflate la guvernare.

De asfaltul electoral turnat în grabă și pe soare, și pe ploaie s-a cam ales praful.

Este suficient să faci câțiva kilometri pe șoselele reparate la sfârșitul anului trecut și să vezi ceea ce vede toată lumea: banii au fost irosiți, mai degrabă, în folosul unora, nu în folosul celor mulți.

Imaginea noastră, ca țară, pentru turistul care se aventurează să viziteze România și care face acest lucru cu un vehicul rutier este dezastruoasă.

Niciodată nu am excelat la capitolul infrastructură, dar parcă imaginea României de astăzi nu este tocmai cea mai potrivită unei țări membre a Uniunii Europene.

Am tras mai multe semnale de alarmă cu privire la starea deosebit de proastă a infrastructurii din județul Hunedoara.

Din păcate, nici celelalte județe din Regiunea V Vest nu stau mai bine decât județul Hunedoara din acest punct de vedere.

Din nenorocire, lucrurile merg din rău în mai rău.

În timp ce Guvernul pare preocupat, mai degrabă, să mai stoarcă niște taxe de la conducătorii auto, infrastructura rutieră este din ce în ce mai proastă.

În Programul de guvernare lucrurile stau foarte bine, există promisiuni frumoase care sună bine, dar care întârzie să fie puse în practică.

Am avut ocazia să vizitez Marocul acum câțiva ani, o țară aflată sub nivelul de dezvoltare al României, dar foarte ambițioasă.

Guvernul acestei țări și-a propus să construiască 100 de kilometri de autostradă pe an și, de mai bine de cinci ani, acest angajament asumat de această țară este dus la îndeplinire.

În România, numărul de kilometri de autostradă realizat în 18 ani este mai mic decât cel realizat de Maroc într-un singur an.

Nu mai vorbim de vecinii noștri din Ungaria, care și-au realizat, aproape în totalitate, o rețea de autostrăzi în anii de după 1989.

Dacă oamenii politici au putut să realizeze un pact pentru învățământ, un pact care să fie valabil chiar mai multe cicluri electorale, poate ar fi bine-venit și un pact politic pentru infrastructura României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
  Eugen Mihăescu (PRM) - declarație politică având ca subiect adevărul despre răpirea jurnaliștilor români;

Are cuvântul domnul Eugen Mihăescu, Grupul parlamentar al PRM - de la Grupul parlamentar al PSD nu a venit nimeni -, urmează domnul senator Dan Sabău.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ce lume înnebunită de propria ipocrizie trăim?! Iată, într-o carte recent apărută în America, "Mărșăluind spre infern - America și Islamul după Irak", un veteran al CIA, care a lucrat în agenție timp de 20 de ani, Michael Schener, ne povestește ceva care, dacă n-ar veni de la comandantul echipei însărcinate cu prinderea lui Ben Laden, ar fi de necrezut.

Pregătirile luptătorilor antitero au inclus și consultarea unui grup de avocați ai sus-numitei agenții, care au analizat calitatea leucoplastului pentru a nu irita buzele lui Ben Laden după eventuala captură și, mai ales, să nu îi smulgă mustața și firele din barbă după ce va fi dezlegat.

Inginerii CIA au construit, de asemenea, un scaun ergonomic cu legături suple, care să nu-i producă suferințe la transport.

Concluzia cărții: America are probleme pentru că liderii săi refuză să vadă în terorism produsul propriei lor politici externe față de 1.300.000.000 de musulmani.

Dacă America a luat-o razna, ce să mai vorbim de caricatura ei, România, sub președinția lui Băsescu, fondatorul unui nou curent politic care își face drum: "bășismul".

Da. Înainte a fost ceaușismul, azi avem "bășismul"!

Bădăranul care conduce acest curent politic, în loc să vorbească de "zoaiele de pe geam", mai bine s-ar vedea pe sine în straie străine care nu sunt pe talia lui, pășind țanțoș în acest Watergate românesc, "răpirea jurnaliștilor".

După părerea mea, și nu numai a mea, diversiunea cu răpirea a fost pusă la cale de Băsescu, împreună cu Serviciile sale Secrete care vor trebui să-l apere acum ștergând urmele.

Aș vrea să știu: s-au plătit bani pentru eliberarea jurnaliștilor? De cine, cu ce fonduri, prin cine și, mai ales, cât?

Era treaba președintelui țării să ne vorbească acum de ADN-ul oilor printre care, chipurile, ar fi fugit din țară fostul lui prieten Omar Hayssam? Sau poate că asta este obsesia vieții lui?

Există câțiva tineri curajoși ca Mircea Badea, Mihai Gâdea, Valentin Stan, Eduard Ovidiu Ohanesian, George Roncea, ca să citez numai câțiva, care nu se vor lăsa până nu vor afla adevărul și-l vor termina pe Băsescu precum picătura chinezească.

Nu mai trăim ca pe vremea lui Ceaușescu, unii oameni au uitat ce înseamnă frica.

Însă, din păcate, alții nu au uitat cum se construiește cultul personalității.

Nu mă miră că s-au găsit destui care să accepte o invitație la Cotroceni, amețiți de falsele sondaje ce îl prezintă pe viitorul dictator câștigător cu 99,9%.

Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
  Dan Sabău (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca temă cercetarea științifică românească;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Dan Sabău, urmează domnul senator Ioan Alexandru Morțun.

   

Domnul Dan Sabău:

Declarația mea politică vizează o problemă care ține de sănătatea românească.

Este un eufemism...

Este vorba de absența bolii și de o bunăstare fizică, psihică și socială, așa că reformulez: este un eufemism.

Aș vrea să vă spun că românii pleacă din România - ceea ce știm cu toții -, pleacă cu medici cu tot.

Medicii pleacă, cercetătorii pleacă.

Astăzi voi vorbi despre cercetare, despre rolul ei, despre faptul că nu avem nicio șansă dacă nu avem cercetare, după cum avem toate șansele să facem cercetare, dar în altă parte.

Este vorba despre cercetarea medicală, după părerea mea, într-o zonă de interes major care înseamnă patrimoniul biologic, care înseamnă o națiune sănătoasă, care înseamnă niște copii sănătoși și o speranță de viață corespunzătoare.

O societate sănătoasă stă la baza dezvoltării oricărei națiuni cu ambiții de supraviețuire în timp.

Nu are sens să vorbim de productivitate bazată pe muncă fizică sau intelectuală dacă cei ce depun munca propriu-zis suferă de boli ce le afectează randamentul.

Când vorbim de randament, sigur, nu vorbim de România, pentru că nu este cazul.

Natura mai păstrează încă multe surprize pentru omenire.

Ca urmare, este firesc să considerăm cercetarea științifică drept una dintre cele mai importante laturi ale activității umane. Știm că la perioade scurte de timp se descoperă boli noi, precum s-a întâmplat în istoria recentă cu SIDA, hepatita C, Ebola sau, dacă vreți, virusul gripei aviare.

Cancerul, un adversar mult mai de temut decât părea în momentul descoperirii sale, constituie una dintre problemele care, de fapt, devine din ce în ce mai dominantă din cauza creșterii speranței de viață, și asta se vede în lume și la noi, în dorința că speranța de viață va crește.

În acest context, nu cred că se mai îndoiește cineva de faptul că cercetarea, în speță cea medicală fundamentală sau aplicativă, trebuie sprijinită din toate părțile pentru a putea aduce prinosul ei omului.

România a dat de-a lungul timpului exponenți ai cercetării medicale mondiale precum: Nicolae Constantin Paulescu, savantul român care a descoperit pancreina, așa a denumit-o el, și care, denumită ulterior insulină, i-a fost furată; Ana Aslan, cercetător cu importante contribuții în ameliorarea îmbătrânirii, subiect care astăzi constituie, sub denumirea de anti-aging, un subiect de studiu, un subiect de atracție, un subiect la care apelează actori americani, președinți americani, dar, probabil, și români.

De aici reiese că cercetarea românească nu este cu nimic mai puțin capabilă decât cea din Occident, doar că acolo s-a reușit conștientizarea importanței ei, iar fondurile s-au alocat pe măsură.

O să vorbesc despre Dan Gavriliu, despre George Emil Palade, care a plecat din România, despre Toma Ionescu, despre o revistă de excepție care este "Jurnalul de medicină celulară și moleculară", care are cotă ISI și care apare în România, și despre o serie de eforturi care, din păcate, nu sunt ajutate nici de stat și nu sunt înțelese nici de guvernanți.

Dincolo de alocarea aproape inexistentă a fondurilor destinate cercetării științifice în sine, și aici dăm exemplu baza materială din institutele de cercetare care s-a oprit undeva în urmă cu vreo 30-40 de ani ca valoare, pe alocuri chiar mai veche, Guvernul României aplică un management defectuos asupra întregului domeniu al cercetării medicale și, din nefericire, și asupra subiectului temei mele, și anume cercetătorul medical.

În baza Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului din cercetare-dezvoltare, cercetătorii științifici pot activa și în domeniul didactic sau în posturi echivalente din instituții de învățământ superior și, cel mai important, aceștia beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de lege - drepturi mici, de fapt este vorba de salarii mici pentru personalul încadrat în muncă -, și de sporuri pentru doctorat, fidelitate, confidențialitate, precum și alte sporuri, prevăzute în profesiunea respectivă, legate de contractul colectiv de muncă.

Din păcate, aceste prevederi nu se respectă în spitalele din România, iar cercetătorii sunt obligați să ducă o viață de mizerie, având în vedere mediul în care lucrează, dar și salariile jignitoare care li se oferă, în condițiile în care li se cere să aibă o bibliotecă, să studieze o anume bibliografie, să cunoască în format electronic sau nu ultimele noutăți din lume.

Stimați colegi senatori, Declarația mea de astăzi se vrea un apel la rațiune, în primul rând pentru a realiza importanța pe care cercetătorii științifici medicali o au și, în al doilea rând, la conștiință, pentru că persoanele la care facem astăzi referire sunt emigranții de mâine.

 
  Ioan Alexandru Morțun (PNL) - declarație politică având ca subiect votul uninominal;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ioan Alexandru Morțun, urmează domnul senator Mihai Ungheanu.

   

Domnul Ioan Alexandru Morțun:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Pe drept sau pe nedrept, clasa politică românească, de prestația căreia depinde în fapt viitorul acestei țări, este percepută ca ruptă de interesele imediate ale populației pe care o reprezintă, ca incapabilă să-și depășească interesele, simpatiile și antipatiile personale sau de partid pentru binele național.

Lipsa de interes care întâmpină orice eveniment politic în ultimul timp, absenteismul electoral din ce în ce mai pronunțat arată că românii, cetățeni ai Uniunii Europene în acest moment, s-au plictisit de vorbe, de discursuri.

La acest dezinteres o importantă contribuție au adus-o unii oameni politici cu deprimanta lor succesiune de certuri în dauna prezentării unor proiecte ferme pentru România.

Conștient de toate acestea, de faptul că votul pe liste de partid nu are darul să schimbe această închistare în care ne găsim, în urmă cu exact 10 ani de la aceeași tribună, la 14 mai 1999, alături de colegul meu, senatorul Paul Păcuraru, am depus primul proiect de introducere a votului uninominal în alegerea parlamentarilor, lucru confirmat recent și de presă în momentul în care a prezentat cronologia depunerii proiectelor.

Pe lista de susținători ai acestui proiect se găsesc numele tuturor liderilor liberali de atunci, unii dintre ei găsindu-se și în acest moment în diverse funcții de decizie.

Doamnelor și domnilor senatori, La data aceea, lucru valabil și acum, s-a propus alegerea parlamentarilor pe baza candidaturii uninominale, având convingerea că electoratul român vrea să voteze, în fine, oameni în carne și oase, și nu liste de partid.

Oferind electoratului posibilitatea de a vota omul care face partidul, și nu invers, am dorit cu toții să motivăm viitorul parlamentar, dar să și interesăm alegătorul, creând între cei doi o legătură directă atât de necesară politicii în acel moment și în acest moment.

După o așteptare de 10 ani, după ce Guvernul și-a asumat și răspunderea în acest sens, iată că, în fine, o formă de vot uninominal a fost adoptată de Parlamentul României.

La aceasta au contribuit modificarea voinței politice, dorința societății românești, a societății civile și, nu în ultimul rând, presiunile media.

Iată însă că la nici două zile de la acest moment articole de lege sunt contestate de Curtea Constituțională, pe bună dreptate uneori.

Grav este însă că acestor contestații li s-au oferit motivații plauzibile, de introducere a unor articole pe ultima sută de metri, articole care unele dintre ele nu au nicio legătură cu fondul problemei pe care o discutăm.

Se ridică astfel suspiciunea - și o spun cu toată fermitatea - că ele și-au găsit locul în lege tocmai pentru a se găsi motive de contestare a legii de către Curtea Constituțională.

Având în vedere experiența termenelor de pronunțare și motivarea Curții Constituționale, termene care vor fi urmate de sărbători și vacanțe parlamentare și, foarte târziu, de începerea negocierilor în vederea adoptării hărții circumscripțiilor electorale, constatăm că ne găsim, în acest moment, într-un real pericol ca această lege să nu poată fi pusă în aplicare la alegerile din toamna acestui an.

Mai mult, în unele emisiuni și analize politice recente afirmațiile unor personalități aduc în discuție din ce în ce mai des lipsa de aplicabilitate a legii în toamna acestui an.

Un ultim exemplu a fost chiar aseară.

De neînțeles, mulți susținători ai uninominalului din media românească au slăbit presiunea pentru adoptarea legii în ultimul timp.

Eu sper din tot sufletul să mă înșel, și vă cer scuze anticipat dacă se va întâmpla acest lucru, dar, în acest moment, am credința că se încearcă, în mod tacit, de către unii ca factorul timp, coroborat cu eventuale decizii de neconstituționalitate ale Curții Constituționale, să îngroape acest proiect cel puțin pentru viitorul apropiat.

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă vrem să fim consecvenți cu decizia nu numai afirmată, dar și clamată și votată de către majoritatea forțelor politice, de adoptare a legii, dacă vrem să nu mai trădăm încă o dată speranțele puse în noi de societatea românească, trebuie ca viitoarele alegeri generale să se facă în baza legii votului uninominal recent votată de Camera Deputaților.

Guvernul are, la rândul său, obligația să înceapă urgent, chiar până la decizia Curții Constituționale care, eventual, poate elimina doar articole, nu să anuleze legea în ansamblul său, negocierile necesare în vederea trasării din timp a hărții circumscripțiilor electorale.

Doamnelor și domnilor senatori, Cred că a venit, în fine, timpul acum, după 10 ani de la depunerea primului proiect legislativ, cu care mă mândresc, privind votul uninominal, să ne gândim cu speranță la viitor.

În acest sens, noi toți cei prezenți aici, indiferent de ceea ce gândim despre votul uninominal, în aceste luni decisive până la alegeri avem datoria să ne debarasăm de egoism și nepăsare și să ne asumăm atât curajul responsabilității, cât, mai ales, riscul schimbării.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze în sală.)

 
  Mihai Ungheanu (PRM) - declarație politică având ca temă ziua de 15 martie 1948;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Mihai Ungheanu, urmează doamna senator Cornelia Cazacu.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință,

Declarațiile politice au rostul de a se adresa Parlamentului.

Metoda de a începe cu 10 oameni în sală nu înseamnă însă atingerea scopului.

Permiteți-mi să încep.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este cazul să vorbim înaintea datei de 15 martie 2008 despre clasa noastră politică și despre insuficiențele ei și altfel decât o face Traian Băsescu în intervențiile lui electorale. Și anul acesta va fi 15 martie, și anul acesta minoritatea maghiară din România va sărbători așa-zisa Revoluție ungară din 1848-1849 ca pe o sărbătoare europeană și mondială obligatorie pentru oricine.

Cu ceva ani în urmă, într-o ședință a Parlamentului României Géza Szőcs vorbea despre revoluția ungară pomenită ca despre o revoluție perfectă, ideală, care a adus numai binele și fericirea pe pământ și în fața căreia tot omul și, mai ales, românul trebuie să-și plece capul.

În 1990, pe 15 martie, în numele acestei revoluții "idealissime", s-a permis de către Guvernul provizoriu al României un transport însemnat de turiști din Ungaria la Târgu-Mureș pentru a preaslăvi din nou frumoasa revoluție a ungurilor.

Chiar provizoriu fiind, Guvernul de la București avea datoria să prevină atrocitățile care au urmat.

Clasa politică românească, atunci revoluționară, și-a arătat de atunci slăbiciunea, dovedindu-se falimentară la capitolul identitate națională, interes național și prevedere politică.

De ce totuși la Târgu-Mureș? La 15 martie 1848 istoria consemnează citirea la Pesta și Pressburg Bratislava a unui manifest revoluționar inspirat de ideile revoluției de la Paris.

Dar nu și în Transilvania, nu a existat niciun motiv ca revoluția de la Pesta și Pressburg din 15 martie să se sărbătorească în 1990 musai în Transilvania.

Mai întâi, calendaristic vorbind, primele ecouri ale pseudorevoluției ungare de la 1848 s-au produs pe data de 22 martie la Cluj și pe 25 martie la Târgu-Mureș.

În al doilea rând, pentru că acest manifest cerea unirea Transilvaniei cu Ungaria sub lozinca "Unire sau moarte!", pe care ceilalți locuitori ai Transilvaniei, majoritari față de unguri, nu o doreau.

Abia pe 23 martie 1848 a apărut la Târgu-Mureș știrea despre evenimentele din Ungaria și abia din acest moment s-au mișcat românii, dar într-un sens cu totul opus ungurilor.

Pe 25 martie, la Sibiu, Simion Bărnuțiu a lansat un manifest românesc în care cerea: "desființarea iobăgiei, libertatea individuală, libertatea națională și autonomia Transilvaniei", adică refuzul unirii acesteia cu Ungaria.

Ce era și este de sărbătorit pe 15 martie în România modernă, când la 1848 evenimentele au percutat la Târgu-Mureș abia pe 23-25 martie?

Proclamația de la Pesta ne arată o revoluție a celor supra-puși contra celor supuși, specia de revoluție ungurească ce nu avea acordul românilor.

Locuitorii Transilvaniei și Banatului erau forțați să treacă în subordinea statului inventat de Kossuth, fără limbă și fără drepturi naționale.

Croații și sârbii au respins înglobarea teritoriilor croate și sârbe în Ungaria, așa cum o plănuise Kossuth și kossuthiștii, iar sașii s-au declarat de partea Austriei, refuzând unirea Transilvaniei cu Ungaria.

A sărbători ziua de 15 martie 1990 în România înseamnă a provoca majoritatea românească prin proslăvirea unirii Transilvaniei cu Ungaria.

Ceea ce s-a petrecut în 1990 la Târgu-Mureș a fost o operație de secesiune eșuată, pusă la cale de forțele locale, dar și de așa-zișii turiști celebratori.

Ea urma celei din decembrie 1989 din Harghita și Covasna, și aceea eșuată.

A rezultat un conflict interetnic cu victime, ai cărui autori sunt cei care au invitat din vreme operatori ai unor televiziuni occidentale pentru a filma "noua revoluție".

Rezultatul a fost că pe ecranele televizoarelor din vestul Europei s-au dat filme cu violențe interetnice în care ungurii erau prezentați ca victime ale românilor.

Așa rămâne imaginea zilei de 15 martie 1990, ca și a aceleia din 1848: ungurii sunt buni, iar românii răi, după cum ungurii sunt revoluționari, iar românii reacționari.

Să nu uităm că în 15 martie 1990, invitați la Budapesta în timpul violențelor din Târgu-Mureș, membrii Grupului pentru Dialog Social au susținut și ei cam aceleași lucruri.

Insurecția antiaustriacă a lui Kossuth din 1848 a degenerat inevitabil într-un război civil cu naționalitățile pe care voia să le subordoneze prin foc și sabie, prin teroarea împotriva populației civile.

Un gazetar american care a fost la fața locului a declarat că în Transilvania în 1848-1849 s-a desfășurat un război aristocratic feudal împotriva celor umili, un război civil, și nu o revoluție.

Sărbătorind cu încăpățânare 15 martie 1848 pe teritoriul României, minoritatea ungară din România și aliații externi se declară, din păcate, adepții unui război civil de altădată, lipsit de orice înțelepciune și terminat cu un eșec.

Abia prin înfrângerea din 1849 cetățenii români din arcul carpatic și-au căpătat drepturile enunțate de revoluția franceză, "Libertate, egalitate, fraternitate!", drepturi pentru care a vorbit Simion Bărnuțiu și a luptat Avram Iancu în Apuseni.

Fiecare a avut revoluția lui, ungurii pe a lui Kossuth, românii pe a lui Iancu.

Regretabil este faptul că lupta pentru libertate n-a fost comună, n-a voit-o Kossuth!

Clasa politică românească are vina de a accepta pasiv aceste sărbătoriri ale zilei de 15 martie 1848 în România, acceptând de fapt mistificarea adevărului istoric.

Mistificat tradițional în istoriografia ungară, el a mai fost încă o dată mistificat și de istoriografia scrisă în România regimului comunist, sub controlul Kominternului și al lui Mihai Roller.

Inventarea unei parități a vinilor la Kossuth și Avram Iancu a fost și este metoda prin care se ascunde intoleranța concepției și a soluției lui Kossuth.

Acesta s-a folosit de strigătul european "Libertate, egalitate, fraternitate!" pentru a lupta împotriva devizei revoluției de la Paris.

Vina clasei politice românești este că admite o aniversare care nu avea ce căuta în România.

A auzit cineva de sărbătorirea lui 15 martie 1848 în aceeași factură la Bratislava? Vina aceleași clase politice este că acceptă sărbătorirea unui eveniment care a făcut să curgă mult sânge românesc.

Vina clasei politice este că acceptă drept revoluție un război civil dus de aristocrația ungară în 1848-1849 în numele și pentru interesele ei.

Vina oamenilor politici români este că acceptă minciuni propagandistice fără a-și afirma propria poziție față de aceste evenimente și față de minorități.

15 martie 1990 a fost pentru politicienii români un test pe care nu l-au înțeles în întregime.

Reconstrucția clasei politice de la astfel de clarificări poate să înceapă.

15 martie 1848 este de sărbătorit, mai întâi, la Budapesta și, în al doilea rând, tot la Budapesta. (Aplauze în sală.)

 
  Cornelia Cazacu (PD-L) - declarație politică având ca subiect egalitatea de șanse dintre femei și bărbați în activitatea parlamentară;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna senator Cornelia Cazacu, urmează domnul senator Adrian Păunescu.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că în perioada 5-7 martie am participat la Bruxelles la un eveniment organizat de Comisia pentru drepturile femeii din cadrul Parlamentului European.

În cadrul evenimentului care a marcat sărbătorirea Zilei internaționale a femeii au avut loc două acțiuni: conferința "Rolul femeii în dialogul intercultural" și seminarul "Abordarea integratoare a egalității de șanse între femei și bărbați în activitatea parlamentară".

Pe 8 martie în toată lumea se serbează Ziua internațională a femeii, ocazie importantă pentru a aborda problema egalității dintre femei și bărbați.

Care este situația în Parlamentul European? Statisticile arată o creștere a numărului de femei printre deputații europeni de la 17% în 1979, când au fost primele alegeri libere directe, până la 31% în momentul de față.

Chiar dacă numărul femeilor nu este egal cu cel al bărbaților, este de două ori mai mare decât media în parlamentele din lume.

În ceea ce privește ponderea femeilor în Legislativul României, ea este sub 15 %, una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană, potrivit unor date prezentate de Parlamentul European cu ocazia Zilei internaționale a femeii.

În situația României mai sunt alte șase state (Discuții în sală.) din Uniunea Europeană, și anume Cehia, Cipru, Irlanda, Slovenia, Ungaria și Malta.

Conform aceleiași surse, procentul de femei în parlamentele naționale din Uniunea Europeană a crescut cu aproape 50 de procente în ultimul deceniu, de la 16% în 1997 la 24% în anul 2007.

Cu toate acestea, numărul femeilor este încă sub pragul de 30%, considerat necesar ca acestea să poată exercita o influență semnificativă în politică.

În lume, 17% dintre deputați sunt femei.

În cei 50 de ani de la instituirea Comunității Economice Europene situația femeilor s-a îmbunătățit considerabil în Europa.

Egalitatea a fost mereu o valoare europeană pe care societățile și instituțiile europene au încorporat-o treptat în viața de zi cu zi.

Parlamentul European oferă drepturilor femeii un sprijin solid și pot spune că din 1984, când a fost creată Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe, eforturile au fost mult mai accentuate și sigur vor continua.

Anul 2007 a fost Anul european al egalității de șanse pentru toți, iar din 2008 Institutul european pentru egalitatea între sexe va fi operațional.

Deși în Uniunea Europeană situația femeilor s-a îmbunătățit radical în ultimii 50 de ani, există regiuni în lume unde femeile suferă, în continuare, din cauza discriminării.

În abordarea cunoscutului Premiu Saharov pentru libertate de gândire, Parlamentul European își amintește des de cei care luptă pentru drepturile femeii în țările în care acestea sunt oprimate.

Stimați colegi, Voi încheia cu o declarație a eurocomisarului pentru probleme de egalitate de șanse, domnul Vladimir Spidla:

"Femeile în Uniunea Europeană nu sunt tratate corect și egal, mai ales la locurile de muncă.

O femeie din trei se limitează la o muncă cu program redus.

Egalitatea de gen nu este numai o idee bună, ci eliberează potențialul uman și joacă un rol esențial în a face Uniunea Europeană mai competitivă.

Avem nevoie nu numai de mai multe locuri de muncă, ci și de locuri de muncă mai bune, iar femeile să aibă acces la acestea, asigurând în același timp atât pentru femei, cât și pentru bărbați armonizarea vieții de familie cu cea profesională."

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și, mai ales, pentru înțelegere. (Aplauze din sală.)

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: lipsa de interes manifestată de autorități în fața catastrofelor naturale; Teatrul Național I.L. Caragiale din București; summitul NATO organizat în România; retrocedarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, urmează domnul senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Ceea ce mă frământă în clipa de față este cum să ne raportăm la o realitate care ar avea nevoie de ajutorul nostru, și noi nu numai că nu-l putem da, dar nici măcar nu ne interesăm de dimensiunile ei uneori cumplite.

Nu vine un anotimp nou să nu se întâmple la nivelul vestului, estului, sudului, nordului, la nivelul mijlocului țării evenimente naturale pe care le favorizează lipsa noastră de interes pentru perspectiva teritoriului pe care trăim.

Niciodată nu a fost ușor de trăit în zona în care trăim noi românii, dar, parcă, niciodată nu s-au acumulat atâtea nenorociri pe care, parcă, ne-a rămas doar harul de a le contempla.

Iată sunt iar inundații, iată sunt iar desprimăvărări catastrofale.

Spunem asta cu aerul că este prima oară în istorie când vine primăvara, ceea ce nu cred că este adevărat.

Se pare că de-a lungul vieții generației noastre umane s-au distrus cele mai multe dintre mijloacele firești de apărare a teritoriului.

Domnul Hașotti, care nu mai termină să vină la locul său, a înțeles ceea ce am spus, și de aceea m-a hăulit din mijlocul sălii.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Eu vă înțeleg și când nu vorbiți.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Mai ales atunci când nu vorbesc și mai ales atunci, domnule Hașotti, când vorbesc lucruri care nu vă convin.

Dar chiar nu ne interesează ce este de făcut? Mă uitam astă-noapte la femeile singure aflate în fața puhoiului și pe care primăria din localitate nu le poate ajuta, prefectul nu are de unde să facă rost de bani și de camioane, președintele consiliului județean are alte treburi.

Cine se ocupă totuși de poporul român? Este cumva poporul român pe drumuri?

Guvernul are alte treburi, dar eu cred că este o urgență să restaurăm forța autorității care să nu oprime, ci să sară în ajutorul oamenilor.

Ne ocupăm de culoarea țiglelor de pe acoperiș, de glasul cocoșului de tablă de pe acoperiș, nu ne ocupăm de baza acestei țări, la care vom merge și la începutul verii, și când va fi sorocul alegerilor generale și vom cere iarăși încredere.

Încredere pentru ce? Practic, noi nu putem face absolut nimic în beneficiul acestui teritoriu bântuit de toate furtunile, de toate ploile, aș zice molipsitoare, de toate căderile de munți, de toate mișcările de dealuri.

Sigur, sunt și consecințe ale politicii mai vechi de industrializare care nu a ținut seama de viitorul I și II al zonelor pe care le-a exploatat.

Dar acum noi suntem, pur și simplu, fără putere în fața acestor dezastre.

Putem, în schimb, face alte lucruri.

Putem schimba numele Teatrului Național din București.

Că așa vrem noi!

Nimeni nu a hotărât în această direcție, nu s-a emis niciun decret, nu există nicio hotărâre de guvern.

Eu întreb ministerul de resort, nu mai vreau să fac polemici cu ministrul în cauză, și îmi răspunde un director - ceva director de scară sau de bloc -: "Da.

Nu s-a discutat schimbarea asta de nume".

Parcurg textul și, mai jos, văd: "dar de mai multă vreme nu mai zicem Teatrul Național «I.L.Caragiale», zicem Teatrul Național București." Caragiale e scos din ecuație, că așa au hotărât dânșii, niște imbecili care dacă în mormânt se întoarce Caragiale pe cealaltă parte îi mai bagă o dată în morișca lui de personaje.

Există o cutumă, există și o lege, dar hai să vorbim doar de cutumă, că I.L.Caragiale este cel mai mare dramaturg român și este normal ca teatrul național numărul unu al României să fie Teatrul Național "I.L.Caragiale", iar, dacă dânșii cred că nu este normal, să o știm și noi cu toții, să discutăm și să vedem cine este cel mai bun.

Poate este mai bun un "post-pașoptisto-decembrist". Bun.

Dar ne comunică directorul respectiv că așa este sigla: TNB, de la TeNeBre, probabil.

Dar mai era o sală acolo numită "Liviu Rebreanu".

Nici asta nu mai este.

Îi zic "Atelier" sau nu știu cum. Mai era o sală "Camil Petrescu". Nici Camil nu le place.

Hai să zicem că nu le place sala "Marin Sorescu", că e un om de geniu și a scris genial și poezie, și vă spune asta cineva care în istoria literaturii române a fost și rămâne în competiție cu Marin Sorescu.

Eu nu am niciun interes să-i laud pe scriitorii cu care am fost și sunt în competiție, ci vă spun adevărul: un dramaturg de geniu.

O sală se numea "Marin Sorescu".

Nu. Nu se mai numește așa. "Atelier", "Sala Pâraielor", "Sala Oglinzilor", "Sala Sferelor", "Sala Papucilor", a lui Iorgu, a lui Vasile...

E posibil așa ceva?

Cine sunt ăștia care fac toate aceste lucruri, ăștia care te iau de piept și te întreabă de ce ai trăit? Păi am trăit că asta a fost fatalitatea, să mă nasc în 1943.

Sorescu a avut o neșansă și mai mare, s-a născut cu 10 ani înainte, cu 9 ani înainte, cu 8 ani înainte.

A avut norocul să moară mai devreme și să nu vadă toată această scârboșenie, de a i se scoate, de a i se pune, de a i se scoate, de a i se pune numele.

Cine suntem noi? Cine își închipuie că sunt cei care schimbă aceste lucruri? Și, mai ales, ce seriozitate are un minister care îți dă un răspuns, în prima parte, din care reiese că nu este adevărat, nu s-a schimbat nimic, și, în a doua parte, îți confirmă că așa este: s-a schimbat și așa au hotărât dânșii prin 1990.

În 1990 nu puteau schimba numele lui Marin Sorescu de pe sala respectivă, fiindcă atunci nu se numea Marin Sorescu.

Dar, în fine, minciuna stă - cum tocmai nota Vlahuță - la masă cu aproape fiecare. (Discuții.)

În această vreme, respirația spirituală a unui popor este blocată.

Apăreau în toate provinciile românești reviste de cultură care se ocupau și de știință, încurajau oamenii de creație... (Discuții.)

Da. Îi încurajau, le cereau păreri, se băteau pentru cauza lor.

Aceste reviste au fost ucise treptat.

Acum nu apar decât ziare comerciale, de scandal.

Nu este ceva rău asta, dar nici nu este singura cale de a ne mântui.

Este inadmisibil să asistăm la toate acestea și să le considerăm fatalități aduse de inundații.

Există un tip de inundații mizerabile și în spirit.

Dar, pe de altă parte, ne întrebăm de ce atâta criminalitate.

Păi de-aia! Este un răspuns al lui Moromete: "De ce? De aia." Tocmai de-aia!

Criminalitatea ocupă încet, încet spațiul care trebuia să rămână al culturii, al salvării prin cultură, al cuminecării și al înălțării sufletului.

Nu ne putem ocupa de problemele mari, dar nici de problemele noastre specifice.

Pur și simplu, România are o viață spirituală "pe sărite" și, uneori, "pe tresărite".

Vor veni în curând niște oaspeți în această clădire.

Eu cred că am luat prea în serios ceea ce ni s-a spus, și anume că va trebui să părăsim pentru o perioadă locul nostru de muncă și să ne ducem în teritoriu, pentru ca nu cumva să ne vadă oaspeții.

Nu vi se pare un fapt jignitor? Adică de ce trebuie să plecăm? Ce? Suntem urâți? Avem trei picioare și se caută la vamă să fie lăsați numai ăia cu două picioare sau un picior, și ăla în gură? Este nevoie de toată această mascaradă că să-i ferim pe șefii de state de potențialul exploziv al senatorilor și deputaților? Să-i lăsăm pe mâna SPP-iștilor, care fac, săracii de ei!, tot felul de antrenamente să-i salveze pe acești oameni de supărarea poporului român că are niște oaspeți înalți?

Cum făcea o rudă a mea care, când mergeam în vizită cu căruța spre Măceșul de Sus, în județul Dolj, în sud, mă pocnea din când în când și întrebam de ce mă bate. "Păi ca să fii cuminte." "Dar nu am făcut nimic.", ziceam. "Ei da, dar precis o să faci."

De ce să plecăm din această sală? Nu trebuie să-l vedem pe George Bush înaintea plecării de la Casa Albă? Dorul de Putin nu ne poate fi astâmpărat printr-o privire directă către dumnealui?

Până la urmă, nu știu, e o chestiune ca pentru ăia care înainte de 1989 erau izolați, duși și prin spitale, tratați, li se făcea diazepam în mușchi, ca nu cumva să facă vreun lucru nesăbuit în public când apărea liderul.

Nu știu dacă este bine ce ni se întâmplă.

Eu cred că nu este bine și cred că trebuie să ne gândim că vom fi întrebați și noi mâine, vom avea și cărți de memorii: cum au fost acești lideri ai lumii? Nu știm, că noi eram în teritoriu.

Ei veneau la noi, și noi plecaserăm, că aveam treabă tocmai când ei veniseră.

Cred că este o exagerare din numeroasele perioade cu exces de zel ale vieții noastre.

Ultima chestiune pe care vreau să o ridic.

Ne întrebăm, facem tămbălău, protestăm împotriva unor erori care se petrec în aval: că se fură de la primării, și primăriile - cum spunea, excelent, Cristian Diaconescu aseară la o emisiune a lui Ion Cristoiu - pun surdină bătăliei pentru a-și păstra niște drepturi și le vând unora care nu au nicio legătură cu cei cărora ar fi trebuit să li se retrocedeze, dacă trebuia să li se retrocedeze, acele averi.

Eu cred că problema este nu una a unui șir de întâmplări, ci este una gravă care vine din acel moment în care dumneavoastră - reprezentanții de atunci ai formulei D.A. - ați venit în Parlament cu acea lege aberantă, excesivă, care ne-a obligat pe toți să contemplăm fără putere consecințele unei retrocedări profund frauduloase, acea retrocedare care nu se mai termină și acest negoț cu retrocedări.

Întrebăm Guvernul maghiar despre averile Gojdu și ni se spune că au terminat în 1997 ce aveau de făcut, că ei nu retrocedează în natură.

În schimb, în toate întâlnirile oficiale sau neoficiale pe care le-am avut, din perioada 1992-1996, cu lideri maghiari din România, ei ne-au insuflat ideea că ungurii sunt mult înaintea noastră și că au retrocedat tot.

Iată că nu, iată că noi ne-am grăbit să creăm acest comerț mizerabil în care până și case sau fabrici care prezentau un pericol potențial pentru finanțele publice, pentru că proprietarii erau datori, se retrocedează, nici măcar așa cum au fost, ci cu tot ce s-a construit între timp lângă ele sau în locul lor.

Așa că bătălia cu omul de la Bordei este bună, foarte mult succes celor care o duc!, dar bătălia pentru a restabili legalitatea și pentru a restabili echilibrul în țară ar fi necesară.

De aceea, mă tem că voi manifesta un pic de partizanat în ce spun: este mai bună, mai echilibrată soluția social-democrată, pentru că ea nu presupune aceste inundații, această hemoragie de averi date te miri cui și te miri în ce condiții.

Legea social-democrată nu avea atâtea hibe, atâtea porți pentru fărădelege.

Dacă nu regăsim echilibrul în toate, ne vom transforma într-o populație atârnată de căpșunile din Spania. (Aplauze.)

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am depășit cu cinci minute timpul alocat declarațiilor politice.

Mai este o serie întreagă de colegi care nu au luat cuvântul și care sunt înscriși la declarații politice.

V-aș consulta dacă doriți să prelungim acest interval de timp, ca să poată toți colegii să ia cuvântul.

Sunt de acord toți liderii? Da.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - declarație politică având ca temă decizia Senatului României de a respinge Ordonanța de urgență a Guvernului pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației publice româno-ungare Gojdu;

Atunci, are cuvântul, în continuare, domnul senator Anghel Ardelean, urmează domnul senator Jan Vraciu.

   

Domnul Aurel Ardelean (din sală):

Anghel sau Aurel?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La mine scrie Anghel Ardelean, PRM.

Din sală: Aurel Ardelean!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aurel Ardelean.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se apropie Paștele și avem nevoie de miei.

Doamnelor și domnilor senatori, Spre binele poporului român, Senatul a respins ratificarea Acordului referitor la înființarea Fundației publice românoungare "Gojdu".

Aș putea spune că este, așa cum relata și domnul Păunescu, un eveniment istoric, care va fi marcant, pentru politica românească.

Este, practic, primul acord internațional de după 1989 pe care Parlamentul României nu îl ratifică.

Timp de trei ani am susținut numeroase declarații politice privind patrimoniul Fundației "Gojdu", alături de colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Nu pot decât să apreciez ca pozitiv gestul Senatului României de a respecta legalitatea și legitimitatea testamentului marelui român Emanuil Gojdu.

Principalii beneficiari ai acestei decizii vor fi românii din Ungaria, care vor fi sprijiniți de Fundația "Gojdu" de la Sibiu pentru a-și păstra identitatea lor istorică și culturală, pentru a beneficia de burse, de un sprijin concret în dezvoltarea în Comunitatea Europeană.

Înființarea unui centru cultural al românilor în capitala Ungariei în Curțile "Gojdu", chiar mutarea sediului Episcopiei Ortodoxe Române de la Gyula la Budapesta ar constitui un pas important în recunoașterea și intrarea în drepturi a fundației din Sibiu.

Doamnelor și domnilor, În continuare, mă voi referi la implicațiile actuale ale acestui vot al Senatului.

În primul rând, decizia Senatului este justă și morală, întrucât fundația româno-maghiară care se dorea să fie înființată nu reprezenta decât un artificiu legislativ de soluționare a litigiului, prin care să fie forțat statul român să accepte varianta Budapestei.

În al doilea rând, Ordonanța de urgență pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul român și cel ungar privind înființarea Fundației publice româno-ungare "Gojdu" a fost semnată în anul 2005 în timpul primei ședințe comune a Guvernului român și a Guvernului maghiar.

Senatul României a respins ordonanța de urgență, astfel încât, la ora actuală, efectele ei sunt nule din punct de vedere juridic.

În al treilea rând, respingerea ordonanței obligă, în acest moment, Guvernul României să respecte, să aplice Acordul româno-ungar din 1937, prin care Ungaria se obligă să remită României bunurile Fundației "Gojdu".

Prin respectarea acestui acord, în conformitate cu legislația internațională, trebuie recuperate integral proprietățile omului politic Emanuil Gojdu, în condițiile în care Guvernul maghiar a închiriat, a concesionat Curțile "Gojdu" unei firme cipriote cu capital din Israel, a început amenajarea unor hoteluri, a unor parcări subterane și a unor spații comerciale în cele 11 clădiri.

În al patrulea rând, acum că Senatul României a decis respingerea ratificării acordului, solicităm Guvernului României să recunoască oficial, printr-o declarație, faptul că există doar o singură Fundație "Gojdu" care beneficiază de prevederile testamentului marelui patriot.

Fundația "Gojdu" din Sibiu este singura în măsură să dispună de proprietățile și fondurile lăsate moștenire prin testament.

Vă mulțumesc.

 
  Jan Vraciu (PD-L) - declarație politică având ca subiect modul de funcționare a Gărzii Naționale de Mediu;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Jan Vraciu, urmează domnul György Frunda.

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se va referi la funcționarea unei instituții deosebit de importante pentru protecția mediului, și anume Garda Națională de Mediu.

Uniunea Europeană a deschis deja mai multe proceduri de infringement asupra României pe probleme de mediu, care se pot solda cu amenzi de zeci de milioane de euro.

Guvernul Tăriceanu se bate cu pumnul în piept că este preocupat de politicile de mediu și că acesta ar fi motivul pentru care refuză să renunțe la taxa de primă înmatriculare.

Practic, reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu, decisă de Executiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107 din octombrie 2007, arată că interesul Cabinetului Tăriceanu pentru acest domeniu este zero.

De la nivel guvernamental a fost decapitată întreaga structură de conducere și control a Gărzii prin disiparea subită a centrelor de control de la nivel regional la nivel județean.

În perioada reorganizărilor comisarii s-au trezit în pericol să fie dați afară doar pentru a face loc pe statul de plată personalului administrativ necesar funcționării după noua organigramă.

Comisarii-șefi au devenit în aceeași perioadă ținta unui proces cu o evidentă tentă politică.

În toată perioada respectivă, mai mult de 50 de oameni au fost concediați în doar șase zile și alți 50 de angajați au fost obligați să opteze pentru transferuri către alte județe decât cele de reședință fără respectarea legislației.

Ar trebui să credem că mărirea eficienței acțiunilor de control asupra poluatorilor a fost cea care a dus la această criză în instituție.

Adevărul îl aflăm însă atunci când comparăm ce s-a întâmplat la Garda Națională de Mediu cu modul în care același Cabinet Tăriceanu a înțeles, din rațiuni ce par mai logice și de mai mult bun-simț, să concentreze activitatea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, altă organizație menită să controleze modul în care sunt respectate legile din domeniu de către operatori.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și-a restrâns activitatea de la nivel județean la nivel regional pentru a-și îmbunătăți activitatea de supraveghere, pentru a-și reduce costurile destinate formării profesionale, pentru a mări viteza de circulație a documentelor și pentru a îmbunătăți legăturile dintre inspectoratele regionale și sediul central.

Pentru mediu, aceste argumente nu mai sunt luate în seamă.

Indiferent că Uniunea Europeană amenință cu deschiderea de noi proceduri privitoare la planurile de conformare ale marilor poluatori industriali, aceștia nu se mai simt amenințați în condițiile în care nu fac investițiile pentru eliminarea poluării.

Asta tocmai pentru faptul că, în acest moment, nu-i mai controlează nimeni.

Garda Națională de Mediu este responsabilă de controlul aplicării directivelor europene de mediu.

Garda însă nu mai are activitate din pricina harababurii create de actele normative contradictorii emise de Guvern.

De exemplu, procesele-verbale de sancțiune sunt ilegale, iar Garda nu mai poate da amenzi.

Garda Națională de Mediu nu mai poate amenda pe nimeni din cauza Hotărârii Guvernului nr. 1.224/2007.

În procesul-verbal scrie că "plângerea împreună cu procesul-verbal se depun la Garda de Mediu".

Potrivit legii, plângerea se depune în instanță, nu la cel care a dat sancțiunea, pentru a descuraja corupția. Și toate acestea doar pentru a scoate din sistem persoanele indezirabile din punct de vedere politic și pentru a face loc clientelei.

Cam mare prețul o procedură de infringement pentru statul român, nu credeți, domnilor guvernanți?

Mulțumesc.

 
  Frunda György (UDMR) - declarație politică având ca temă executarea persoanelor condamnate la moarte de către regimul comunist;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator György Frunda, urmează domnul senator Ioan Chelaru.

   

Domnul Frunda György:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, În toamna anului trecut, printr-o declarație politică, aduceam la cunoștință distinsului Senat că în primăvara și în vara anului 1957 pe teritoriul României au fost condamnate la moarte și executate 24 de persoane.

Acești oameni s-au ridicat împotriva comunismului.

Au fost condamnați cu proceduri de urgență în câteva luni de zile, tribunalele militare au desfășurat niște parodii de procese, recursurile lor au fost respinse, iar în diferite penitenciare din țară, cei mai mulți la Timișoara, au fost executați într-o singură zi.

Apare cinică nota din procesul-verbal de execuție în care comandantul de penitenciar arată că au fost împușcați cu fața la perete, fără să aibă măcar dreptul să-și privească în față soarta.

Am demarat atunci un proces, un proces moral în primul rând.

Voiam - și vreau și acum - să știu câte victime a avut comunismul în România, câte victime în mod direct, câți au avut curajul să se uite în fața milițienilor, a securiștilor, a procurorilor comuniști și a judecătorilor, câți au fost condamnați.

În acest sens, am trimis o adresă ministrului justiției, am trimis o adresă ministrului apărării și ministrului internelor și reformei administrative, încercând să găsesc dosarele de execuție ale acestor oameni.

O să vă mirați, dar nu am reușit să aflu decât prea puțin.

Am aflat, verbal, că în perioada comunistă au fost condamnați la moarte și executați 480 de cetățeni. Atât am aflat. Scriptic, am aflat despre executarea a doar 59 de oameni, marea lor majoritate la Jilava, dar și la Gherla, Constanța, Craiova și Satu Mare.

Întrebarea mea privind locul execuției și identificarea acestora a rămas fără răspuns.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că este obligația morală a întregii clase politice din România, cred că toți avem această obligație față de noi înșine, față de trecutul apropiat pe care fiecare dintre noi l-a trăit, avem o obligație față de părinții noștri și față de istoria acestei țări, față de posibilitatea construirii în viitor.

Cred, cu fermitate, că avem obligația și că avem instrumentele necesare să aflăm câți oameni au fost executați pe baza unor hotărâri ale tribunalelor militare.

Avem obligația să aflăm unde au fost executați acești oameni.

Avem obligația, doamnelor și domnilor senatori, să facem totul pentru a afla locul în care acești oameni sunt îngropați.

Să-i dezgropăm pe banii statului, să-i identificăm pe baza ADN-ului și după atâția ani avem obligația să-i îngropăm creștinește.

Szoboszlai Aladár și Fântânaru Alexandru și-au dat mâna în lupta împotriva comunismului.

Au fost condamnați la moarte în aceeași celulă și au fost executați în curtea aceluiași penitenciar.

Probabil că își dorm somnul de veci în aceeași curte de pușcărie.

Nu știm unde sunt.

Avem obligația să aflăm acest lucru, ca și despre alții foarte mulți.

Avem obligația să-i ducem în orașele de unde provin, în satele și în comunele unde s-au născut.

Avem obligația să facem demersuri pentru a-i îngropa creștinește, iar comunitățile locale au obligația să denumească localități, pentru că acești oameni sunt adevărați eroi, sunt aceia care și-au sacrificat viața.

Să ne întrebăm, doamnelor și domnilor senatori, noi, care am trăit înainte de 1989, câte compromisuri am făcut cu noi înșine și cu viața pentru a trăi puțin mai bine. Și, atunci, oamenii aceștia care au ales moartea pentru a rămâne cu coloana dreaptă nu merită ca la 18-19 ani după revoluție să aibă, în sfârșit, o odihnă creștinească, să fie înmormântați fiecare după religia lui și să-și odihnească sfârșitul?

E normal ca după 20 de ani cei care au fost gardienii lor sau i-au împușcat să beneficieze de pensii excepționale, iar familiile lor să nu știe unde sunt îngropați?

Eu voi continua demersul meu, vă cer însă ajutor și dumneavoastră.

Cer, în mod ferm, ajutor Guvernului, în primul rând Ministerului Justiției, Ministerului Apărării și Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Haideți să facem un efort comun pentru ca în aceste câteva luni de zile cât mai suntem senatori să avem o mulțumire profesională și sufletească comună.

Vom reuși să facem, parțial, dreptate pentru foarte puțini oameni care și-au dat viața pentru ca astăzi să se poată trăi puțin mai bine.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze.)

 
  Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca titlu Un lucru pe care nu vreau să-l spun doar în treacăt;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ioan Chelaru și urmează domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Un lucru pe care nu vreau să-l spun doar în treacăt" și are un subtitlu - "Miticii ideologiei de dreapta".

Cât am trăit sub comunism nu țineam să înțelegem nimic din viața politică, deoarece nimic nu era de înțeles.

Nu aveam "pro" și "contra", "dreapta" și "stânga", ci o singură ideologie, uscată de conținut, care nu mai avea nimic cu viața și reprezentările reale.

După revoluție, cei mai avizi dintre noi ne-am dus la dicționare, am deschis cărțile interzise, ne-am lămurit despre stânga și dreapta, am cercetat sistemele politice, am revăzut "Politica" lui Aristotel, am învățat principiile și chiar dogmele democrației.

Eu personal am acceptat și mi-am asumat valorile stângii dintr-o aprehensiune sufletească ce ține de originea socială, de conștiința că o dreaptă reprezentată de social nu era la acea dată posibilă și pentru că, întâmplător, ador literatura și modul de viață suedez, și nu numai.

Constat însă, recunosc public, cu părere de rău, că o dreaptă autentică în România nu mai poate fi în viață decât la umbra unui discurs fantomatic și, cred, după semnele ultimilor trei ani, doar în mod artificial.

Mi-aș dori chiar să-mi spună și mie cineva astăzi care este categoria socială pe care o preferă și o protejează dreapta noastră actuală, dacă există.

Care sunt aristocrații, care este elita?

Din păsăreasca rar descifrabilă a unor lideri care își spun de dreapta, gen Tăriceanu, Boc, Stolojan și, desigur, Elena Udrea sau Băsescu, nici nu contează, nu se poate înțelege nimic.

De fapt, ei nu spun despre asta ceva concret.

Nu se angajează deloc în ideologie, nu clarifică.

Unii chiar nu sunt în stare.

Se vorbește, auzim vorbindu-se despre dreapta și avem, după părerea mea, două categorii de ideologi: ideologii mititei, "Miticii", și ideologii mari.

Referitor la ideologii mititei, "Mitícii", nu "míticii", unii s-au rafinat cât de cât.

Abia după ce au urcat în structurile puterii și-au schimbat calitatea stofei din costum, și-au asortat cravata, se uită peste umăr și trag cu ochiul dacă lumea privește la ce aleasă distincție pot ei afișa.

Prin ei dreapta se exprimă intrinsec.

Dar cunoaștem noi că, de fapt, sub cămașa fină de muselină transpiră ca niște chioșcari pe care îi calcă fiscul.

Să fim serioși! Care aristocrație? Una care doar încasează, dacă se poate, cât mai mult la negru și nu investește nimic niciodată? Cine? Tipi care se privesc pe ei înșiși și spun: "Ia te uită cine sunt eu în ochii mei?"

Avem, în schimb, constat cu dezamăgire, și ideologi mari de dreapta.

La finalul unei dictaturi ce părea că nu se mai sfârșește, am așteptat ca oameni luminați care s-au format la emblematicul Păltiniș sau prin universitățile lumii greu de accesat la vremea aceea să apară, să spună, să împărtășească, să deștepte o națiune narcotizată sub tăcerea roșie și sub bocancii grei ai comunismului. Și au apărut.

Printre ei, domnii Liiceanu, Pleșu, Patapievici și literatul Cărtărescu.

Odată, în 1996, apoi în anul 2000 și pe tot parcursul actualei legislaturi, au apreciat la superlativ personaje care nu au nimic în comun sau de-a face cu elitele oricum am răsuci acest concept și oricât de larg sau original l-am prezenta.

Am trăit o serioasă nedumerire după 2004 în fața gesturilor de adeziune necondiționată a acestor intelectuali, cred eu, de marcă la o specie de snobi de ultimă oră, urcați în ierarhiile puterii printr-un concurs de împrejurări, prin accident.

Unii s-au mutat la televiziunile puterii, cu cățel și purcel, deși nu au nici înzestrări de excepție, nici competențe dovedite, nici notorietate exemplară, nici ținută diplomatică, nici chef de treabă, nici..., nici...

De ce nu au rămas Domniile Lor în decența unei pledoarii pentru o dreaptă metafizică, o dreaptă a culturii și elevației, a regalității ideale sau a boemei generice?

De ce au preferat să creeze un val de opinie pentru personaje ca actualul președinte, care "nu are nicio însușire aleasă", ca să-l parafrazez pe domnul Pleșu.

De ce au ales să se compromită?

Mircea Cărtărescu, scriitor declarat "un necunoscut" în campania electorală trecută de personajul atotstăpânitor al Cotrocenilor, dar ce spun eu, al țării, susține, de exemplu, că un om inteligent nu poate fi decât de dreapta, și greșește.

Greșește flagrant.

Unul ca mine adoră sfâșierile lui Panait Istrati, care a iubit oamenii și viața și a sperat în mântuirea socială. Și a fost nu doar de stânga, el a fost cu adevărat un socialist, unii ar spune chiar comunist, odată cu toată elita culturii franceze.

Sunt minunate paginile "Pelerinului inimii", sau frumusețea unui text literar se ofilește sub adeziunea politică? S-ar putea afirma asta?

Dacă Patapievici chiar a crezut că discursul președintelui pentru condamnarea comunismului a fost unul istoric, și nu figurație, cum își explică faptul că nu ne-a oferit nici președintele tuturor românilor, și nici prim-ministrul, până acum, un capitalism corect, un liberalism eficient, o societate și o țară cât de cât curate și respirabile?

Din câte știu eu din textele sale, Domnia Sa detestă duhorile.

Cred și eu.

Ca director al Institutului Cultural Român trăiește aristocratic pe bani publici, împrăștie parfum fin și aromă de trabuc original.

Tare mi-aș dori să aflu ce părere are despre duhoarea lui Hayssam printre oile cu care se lăuda ieri, alaltăieri președintele. Și se mai face o eroare pe care vreau neapărat să o semnalez: continuăm să inhalăm din opiul trecutului.

Partidul pe care îl reprezint este încă suspectat că ar fi vinovat de ororile celuilalt regim răposat.

Dacă sistemul comunist a fost o sminteală cu adevărat, ideile stângii sunt o opțiune intelectualmente valabilă și la fel de legitimă ca și ideologia dreptei.

Într-un anume sens și în mod sigur, membri elevați, culți și bine îmbrăcați se pot distinge în oricare dintre tabere.

Ca să fii social-democrat este oare nevoie să o dovedești cu palme groase de ucenicia la șaibă?

Domnul Patapievici descrie admirabil experiența încarcerării sale împreună cu alții, de-a valma, în cursul evenimentelor din iunie 1990, dar în aceeași țară în 2008 prea mulți oameni trăiesc în carcera lipsei de destin și de speranță socială.

Una este o experiență de istorie, și cealaltă de viață.

De ce, întreb, numai prima trebuie reparată? Dacă ne lămurim cu trecutul recent, atunci de ce să nu milităm și pentru o bunăstare prezentă? Justițiarii, reformatorii, reprezentanții dreptei himerice pe care intelectualii mari au indicat-o cu degetul își trimit astăzi oamenii prin sate și pe la porțile fabricilor să îmbete lumea cu votcă proastă în căni de plastic galbene sau portocalii pentru voturi.

Dar, dacă tot vorbim despre dreapta băuturilor alese, atunci de ce nu primesc oamenii măcar vin de Cotnari sau de Dealu Mare la trei sferturi?!

Eu, ca om politic de stânga, am încercat de nenumărate ori, inclusiv de la această tribună, să deranjez puterea, fără a obține, din păcate, vreun răspuns la asemenea întrebări.

Pentru unii n-a contat, pentru alții n-a meritat, iar cei mulți, alegătorii, așteaptă în continuare, probabil, până la următoarele alegeri, când, într-un fel sau altul, ne vor hotărî soarta.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Otilian Neagoe (PSD) - declarație politică având ca temă hipermarketurile din România;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Otilian Neagoe și se pregătește domnul senator Vasile Dîncu, ultimul înscris pe lista declarațiilor politice.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, În declarația mea politică de astăzi aș dori să mă refer la o problemă de o deosebită importanță, o problemă care este într-o deosebită expansiune în România, și anume problema hipermarketurilor.

Astăzi, deja asistăm la un conflict între producători și cei care constituie rețeaua de hipermarketuri.

România a ajuns astăzi, după unele statistici, să aibă câteva sute de hipermarketuri.

Sigur, este un lucru foarte bun că s-a modernizat comerțul în România.

Românii sunt mari amatori de cumpărături, au fost dintotdeauna mari amatori de târguieli, dar această problemă a hipermarketurilor pare că a scăpat de sub control.

Ea nu este reglementată suficient, iar administrațiile locale nu au întotdeauna cele mai nimerite pârghii pentru a institui reguli foarte clare în acest domeniu.

Se știe că hipermarketurile, de regulă, sunt așezate la periferia orașelor sau la o anumită distanță de periferie.

Ei bine, acest lucru nu se întâmplă și, uneori, vedem că hipermarketurile au ajuns să fie în cartiere, în centrul orașelor, lucru care a contribuit la desființarea micilor magazine.

Astăzi vedem de multe ori cum cetățeanul merge aproape zilnic să-și facă mici cumpărături la hipermarket și descoperă de multe ori că, de fapt, în hipermarketuri nu sunt produse de un nivel calitativ corespunzător.

Acest lucru are drept cauză modul în care se derulează relația dintre vânzător și producător.

Sunt contracte care se încheie între cei care au aceste rețele de hipermarketuri și producători, contracte care sunt confidențiale, ele nu sunt cunoscute marelui public, iar producătorii, sigur, din teamă, nici nu au curajul să protesteze public pentru faptul deosebit de grav că sunt înrobiți de tot felul de taxe pe care trebuie să le plătească pentru a avea acces în rețea.

De fapt, există o formulă care poate fi numită, așa, generic, o formulă a discounturilor, adică producătorul trebuie să facă discounturi celui de la supermarket pentru a avea acces la procesul de vânzare.

Aceste discounturi se fac, de fapt, mascat, prin tot felul de taxe: taxa de raft, taxa de colț de raft, taxa de publicitate, taxa de intrare - este o taxă de 5.000 RON pe fiecare produs în parte.

Aceste taxe ajung, uneori, să reprezinte 30%, chiar peste 30% din factura pe care, la un moment dat, trebuie să o plătească hipermarketului producătorul.

Acum se pare că și acest procent de 30% a devenit insuficient și se fac, în continuare, presiuni ca să ajungă la 60% din prețul de vânzare, iar decontările se fac la 30 de zile, urmărindu-se, în perspectivă, ca termenul de decontare să fie la 60 de zile.

Toate lucrurile acestea îl fac pe producător să aibă o viață tot mai grea și, ca să reziste pe această piață extrem de competitivă și tot mai dură, mai ales pentru micii producători, el umblă la rețeta produsului.

Găsim, astfel, în produse tot felul de ingrediente.

Din păcate, legislația noastră nu-i obligă pe cei care expun asemenea produse să prezinte și proporțiile ingredientelor componente.

Asistăm, uneori, la produse care au pe etichetă ingredientele componente fără să se specifice ponderea lor.

Am văzut de curând într-un hipermarket - și se face reclamă și la televiziune - cum se vând icrele, pasta de icre, iar undeva, cu un corp de literă foarte mic, scrie acolo: "icre - 4%".

Deci în acea pastă icrele reprezintă numai 4%. Și sigur că exemple de acest tip pot fi nenumărate.

Problema este următoarea: prin politica extrem de dură pe care o duc astăzi hipermarketurile pun în pericol viața economică a micilor producători.

Pe de altă parte, ele pun în pericol și sănătatea oamenilor.

Am discutat de curând cu un chirurg renumit care îmi spunea că săptămânal operează patru-cinci cazuri de cancer la pancreas, cauzele fiind alimentația necorespunzătoare, alcoolul, care în proporție de 80% este falsificat, și, desigur, și stresul.

La un supermarket din Brașov, la un moment dat, cei de la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor au descoperit că se vindea vin în PET-uri.

Vinul era suspect ca fiind neconform.

Au trimis probe pentru analiză la București, iar buletinul de analiză a sosit după trei săptămâni, confirmând suspiciunea după ce se terminase stocul de vin expus spre vânzare.

Deci iată cum tolerăm tot felul de abateri care sunt un pericol grav pentru sănătatea cetățeanului.

Cred că este timpul să punem ordine în acest domeniu.

Există o preocupare și la nivelul Uniunii Europene: sunt 429 de parlamentari care au semnat un memoriu tocmai pentru a modifica legislația în sensul în care să-i protejeze pe producători.

Este cazul ca și în România să intervenim de urgență în acest domeniu, să-l reglementăm cu exigență sporită pentru a-i proteja pe producători și pentru a ocroti și sănătatea populației.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Vasile Dîncu (PSD) - declarație politică având ca titlu Societatea tuturor disfuncționalităților

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Vasile Dîncu.

   

Domnul Vasile Dîncu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi, O să încerc să rezum declarația mea pentru a putea trece la procesul de legiferare și voi depune în scris textul în totalitate.

Declarația mea se numește "Societatea tuturor disfuncționalităților".

Săptămâna trecută, prestigioasa publicație "Financial Times" ne dedica un dosar special de prezentare a situației economice, sociale și politice din România.

Am experiența lecturii presei internaționale și pot să detectez lobby-ul economic sau politic care, uneori, afectează imaginea României.

Nu este cazul însă în acest dosar despre România, cel puțin pentru un lucru foarte simplu:

aceste lucruri le spunem și noi aici în Senatul României, de multe ori cu o precizie mai mare sau cu însutite argumente.

Verdictul este necruțător.

Unul dintre cuvintele care descriu, probabil, cel mai bine procesul politic din România la ceva mai bine de un an de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană este - spun jurnaliștii - "disfuncționalitatea".

Imaginea țării care se proiectează în acest dosar nu este generată doar de Guvernul României.

Să fim cinstiți și să recunoaștem că fiecare dintre noi, dintre cei aflați aici în vârful piramidei sociale, are ceva contribuție, evident diferențiată, la realizarea tabloului sumbru privind România.

În acest dosar se spune, printre altele, un lucru care schițează un tablou foarte exact, după părerea mea: "Un Guvern minoritar este obligat să strângă un buget extravagant cu sprijinul instabil al opozanților declarați.

Un Parlament venal votează pentru protejarea membrilor săi de orice investigații de corupție.

Partidele politice refuză să se supună ordinelor liderilor politici aleși.

Un președinte populist blochează deciziile și numirile premierului, dar este lipsit de puterea de a-l demite."

Dragi prieteni, În fiecare zi, de la această tribună sau de la alte microfoane spunem și noi că paralizia politică reprezintă o gâtuire care încetinește reformele sau spunem că lipsa de decizie politică complică toate problemele și complică întreaga economie românească.

Este adevărat, în acest dosar din "Financial Times" găsim și o serie de lucruri care sunt ciudate.

De exemplu, în trei dintre articolele acestui dosar se vorbește despre ceea ce s-ar numi frica de corupție pe care o au funcționarii.

Foarte mulți funcționari de la București au declarat că ei nu pot să ia decizii pentru că sunt parțial paralizați de frica de a nu fi acuzați de corupție.

Un lucru aș vrea să mai remarc din acest dosar aproape complet, iar acest lucru este o ironie a sorții.

După ce ne-am ferit optsprezece ani de societatea trecutului, specialiștii ne spun următorul lucru: "Nu există o tradiție a planificării anticipate.

Uniunea Europeană lucrează cu programe pe trei ani, însă la nivelul Ministerului Economiei și Finanțelor din România nu există capacitatea de a realiza un proiect multianual de buget.", scrie ziarul britanic.

Stimați colegi,

Citind aceste rânduri, am simțit un sentiment de frustrare generat de trei stări de lucruri, și aș vrea să le abordez foarte pe scurt pe fiecare dintre ele, făcând câte o propunere.

În primul rând, ceea ce scriu jurnaliștii străini, folosindu-se, indiscutabil, de experți români pe care noi nu-i ascultăm, de regulă, pentru că, de regulă, viața politică este despărțită de societatea sau de societățile care asigură expertiză, deci ceea ce scriu jurnaliștii străini nu este un lucru nou pentru noi.

Aud nenumărați colegi senatori spunând de la această tribună lucruri mult mai interesante de foarte multe ori.

Evident că nu este vorba despre colegii care susțin, cu tot mai mare stânjeneală, ce-i drept, în ultima vreme Guvernul, ci de majoritatea care în democrația noastră originală se află în opoziție.

Din păcate, nu avem o organizare eficientă a Senatului României care să ne permită ca, dincolo de participarea la fabricarea de legi, să putem oferi expertiză reală societății românești.

Fac apel la dumneavoastră pentru a căuta resurse să transformăm Senatul României într-o instituție care oferă și expertiză societății românești.

Senatul francez, de exemplu, are un sistem de raportare privind starea diverselor domenii și starea națiunii, un sistem de expertiză pe care o face prin intermediul senatorilor, al experților invitați, al universităților, al firmelor de consultanță, al academiei.

Noi ar trebui să investim în acest tip de expertiză.

Din păcate, nu avem nici reflexul de a ne folosi experții noștri angajați, nu avem luciditatea de a le recunoaște specializarea.

De multe ori îi folosim ca șoferi sau pe post de secretare.

În al doilea rând, cred că ar trebui să avem mai mult curaj pentru a adapta regulamentul la cerințele complexe de astăzi.

Eu nu cred că noi suntem un "Parlament venal", însă, din păcate, așa se vede din afară, iar în viața politică percepțiile sunt echivalente cu realitatea.

De aceea, aș propune să luăm și noi exemplul Parlamentului European, să introducem un program de lucru similar celui din Parlamentul European, structurat pe o săptămână de lucru în plen, o săptămână de lucru în comisii de experți, o săptămână în politică și o săptămână în circumscripțiile electorale.

Cred că am putea să lucrăm mult mai bine și din perspectiva expertizei comisiilor, și în ceea ce privește votul și plenul, inclusiv cvorumul, dar și în ceea ce privește prezența noastră în circumscripții.

În fine, în al treilea rând, trebuie să spunem că acest tablou, care este real, ne face să credem că această disfuncționalitate, această mare de disfuncționalitate despre care vorbește raportul se poate extinde, și se poate extinde pentru că noi suntem de acord să se extindă.

Unii spun că așa este democrația, alții spun că trebuie să-i lăsăm pe guvernanți să dea tot ce pot.

Cinicii, de exemplu, ar putea să spună că trebuie să-i împingem chiar pe guvernanți să greșească.

Eu aș spune însă că trebuie să acționăm și noi.

Suntem obligați și noi să acționăm.

De aceea, aș propune un exemplu de acțiune care este, după părerea mea, important în viitor.

Am promovat cu toții Legea privind pensiile private obligatorii.

Vedem acum că societatea civilă și experții în economie ne spun că este nevoie să introducem, corectând legislația, un randament minim anual garantat al pensiilor din pilonul II egal cu rata inflației.

De exemplu, Grupul de economie aplicată, o echipă de specialiști...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, ați promis că scurtați.

 
   

Domnul Vasile Dîncu:

Mai am două propoziții.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Dîncu:

De exemplu, Grupul de economie aplicată, o echipă de specialiști din București, a propus o petiție publică în acest sens.

Această Lege a pensiilor private obligatorii se poate transforma peste câtva timp într-un Caritas sau într-un FNI - o parte din marea de disfuncționalitate.

Am dat un exemplu.

Cred că trebuie, măcar în acest sens, să acționăm.

Cred că "societatea disfuncționalităților" este un verdict încă suportabil.

Dacă nu acționăm, anul viitor s-ar putea să se găsească pentru România alte metafore, de exemplu metafora "haosului", și aceasta este mai greu de suportat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să-mi dați voie, mai întâi, să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la București la 20 octombrie 2005.
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

În continuare, vă consult în legătură cu ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Sunt obiecții cu privire la ordinea de zi și programul de lucru? Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate în unanimitate, cu 64 de voturi pentru.

Intrăm în ordinea de zi.

Validarea mandatului domnului Petre Lăzăroiu pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile  

La primul punct, avem o chestiune mai specială, și anume validarea mandatului pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile.

Rog președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să ne explice despre ce este vorba. (Discuții în sală.)

Rog președintele care era în perioada când s-a întocmit raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să ne explice despre ce este vorba.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter (din sală):

Dacă-mi permiteți...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am demisionat din această funcție, nu mai am nici materialele.

Există un vicepreședinte care, în lipsa președintelui demisionar, trebuie să prezinte raportul.

Există o ierarhie.

Dacă vicepreședintele nu este prezent, prezintă raportul secretarul comisiei, așa că vă rog să mă derobați de această obligație.

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Nu este așa!

Vă rog, îmi permiteți o intervenție pe procedură?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Eu înțeleg că distinsul meu coleg, senatorul Eckstein Kovács Péter, ne anunță zilnic că a demisionat ca nu cumva să uităm treaba aceasta, dar n-o uităm.

Vreau să vă spun, vorbind serios, că, potrivit elementarei logici juridice, atâta timp cât un președinte demisionar nu este înlocuit de un alt președinte ales, el își continuă activitatea și prezintă rapoartele, urmând să fie înlocuit în momentul alegerii unui nou președinte.

Sunt sigur că domnul Eckstein Kovács Péter cunoaște acest lucru și, din modestie profesională, nu a vrut să ia locul la pupitrul rezervat președinților de comisie, dar apreciindu-i activitatea de până acum, minus punctul de vedere pe care l-a avut la o anumită lege, îl rog să-și ocupe locul, cu acordul dumneavoastră și al Senatului, și să susțină proiectul de lege așa cum scrie în regulament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Doamna secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în ședința din 12 februarie 2008 a luat în discuție și a reexaminat dosarul de candidatură al doamnei Ruxandra Neagu, care a fost propusă din partea Asociației Magistraților din România, și ale domnilor Petre Lăzăroiu, Ioan Florin Streteanu și Corneliu Turianu.

În urma analizei, comisia de specialitate a ajuns la concluzia că doar doi dintre cei patru candidați propuși, respectiv domnul Corneliu Turianu și doamna Ruxandra Neagu, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, respectiv faptul că este vorba despre art. 20 alin. 1 lit. d), care impune printre condiții și pe aceea de a nu fi avut calitatea de membru al unui partid politic și să nu fi îndeplinit în ultimii cinci ani funcții de demnitate publică.

De aceea, comisia noastră a avizat favorabil validarea pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru doi dintre candidați, respectiv domnul Petre Lăzăroiu și Ioan Florin Streteanu, și vă propune dumneavoastră, plenului Senatului, validarea acestora.

În subsidiar, având în vedere că au fost rezerve cu privire la acești candidați, comisia vă propune reluarea procedurii privind depunerea unei noi candidaturi din partea societății civile în condițiile Legii nr. 317/2004.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc, dar mărturisesc că nu am înțeles.

Am înțeles că două dintre persoanele candidate nu îndeplineau anumite prevederi ale legii, celelalte două însă înțeleg că aveau absolut tot ce trebuie.

Nu urmează să supunem votului între cele două persoane și să alegem doar o persoană?

Domnul senator Petru Nicolae Ioțcu, aveți cuvântul.

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, cred că este o confuzie în citirea raportului, pentru că acest raport a fost prezentat într-o ședință anterioară, retrimis la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de-acolo, din ce am înțeles eu, doar una dintre cele două persoane candidate îndeplinește condițiile, persoană care astăzi este propusă pentru validare.

Deci este o confuzie în raportul citit de doamna senator.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, dacă vreți să ne luminați puțin.

Aveți cuvântul la microfonul 6, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă cer scuze pentru mica întârziere.

În ședința precedentă s-a prezentat această chestiune a completării listei Consiliului Superior al Magistraturii și s-a atras atenția asupra faptului că este posibil ca două dintre persoanele propuse să nu îndeplinească condițiile legale.

Am luat în dezbatere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări situația candidaților, s-a întocmit raportul suplimentar din care a rezultat ceea ce vedeți în raport, și anume că doamna Ruxandra Neagu a îndeplinit funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar, potrivit regulamentului acestei instituții, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție îndeplinesc o funcție de demnitate publică.

Legea Consiliului Superior al Magistraturii presupune că cei doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care provin din rândurile societății civile trebuie să nu fi îndeplinit în ultimii cinci ani o funcție de demnitate publică sau să nu fi fost membri ai unui partid.

De aceea, membrii comisiei au ajuns la concluzia că doamna Ruxandra Neagu nu îndeplinește condițiile legale.

În ceea ce-l privește pe domnul Petre Lăzăroiu, în legătură cu care, de asemenea, s-a formulat o obiecție, am constat că Domnia Sa a fost președintele Colegiului Jurisdicțional București al Curții de Conturi și că această funcție nu este o funcție de demnitate publică.

În consecință, domnul Petre Lăzăroiu îndeplinește condițiile legale prevăzute de lege pentru a candida la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

În aceste condiții, din cele patru candidaturi pe care le aveți la dosar două dintre candidaturi, respectiv a doamnei Ruxandra Neagu și a domnului Corneliu Turianu, nu îndeplinesc condițiile legale.

Doi dintre candidați, respectiv domnul Petre Lăzăroiu și domnul Ioan Florin Streteanu, îndeplinesc condițiile legale.

Comisia nu avea abilitatea să elimine din competiție pe vreunul dintre candidați, dar supune aprobării plenului Senatului următoarea situație: pe buletinul de vot să fie trecuți doar candidații care, în opinia noastră, îndeplinesc condițiile legale, pentru a nu ajunge în situația de a vota un candidat care să nu îndeplinească cerința legii.

Plenul decide dacă pe buletinul de vot vor fi trecute toate cele patru persoane sau vor fi trecute doar două.

Procedura presupune votul pe buletine de vot, exprimat prin majoritatea numărului senatorilor, majoritatea raportată la 137 de senatori.

Nu avem altă procedură.

Este un vot pe buletine de vot în care decidem: fie îi tăiem pe toți cei pe care nu-i dorim și lăsăm neatins numele candidatului pe care vrem să-l votăm, fie încercuim numele sau numărul de ordine al candidatului pe care îl dorim.

Ideea este că, atunci când votăm doi dintre candidați pentru un singur loc sau trei candidați pentru un singur loc, votul este nul.

De aceea, cu aceste precizări, v-aș ruga, domnule președinte și stimați colegi, să supunem întâi votului dacă pe buletinul de vot vor fi trecuți toți cei patru candidați sau doar doi, cei care, în opinia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. (Discuții în sală.)

Din sală: Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Toată lumea dorește intervenții de procedură.

Domnul senator Gheorghe Constantin, microfonul 3, vă rog, apoi doamna senator Rodica Mihaela Stănoiu.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați acordat cuvântul.

Nu găsesc potrivit să-i trecem pe buletinul de vot și pe ceilalți doi candidați care nu au fost validați de către comisie, pentru că altfel ar fi venit direct cu CV-urile în plen și am fi procedat la o alegere dintre cei patru fără să verificăm atât de în amănunt dacă au dreptul conform Legii Consiliului Superior al Magistraturii sau regulamentului de funcționare.

Vă mulțumesc.

Din sală: Aș fi vrut să spun același lucru!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De altfel, nici nu cred că putem să supunem Senatului o chestiune care este ilegală, să spun așa.

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 7.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, eu am fost luată puțin pe nepregătite, pentru că am lipsit din sală, dar aceasta este problema.

Comisia nu avea competența să decidă asupra uneia dintre cele două candidaturi.

Noi am avut competența să stabilim că domnul Corneliu Turianu este incompatibil pentru că a fost membru al unui partid politic, iar doamna Ruxandra Neagu a îndeplinit o funcție de demnitate publică.

Deci îi trecem numai pe cei doi domni.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Votul se desfășoară cu buletine de vot.

Avem buletinele de vot aici.

Îl rog pe domnul secretar al ședinței Ilie Sârbu să citească lista și să împartă buletinele de vot.

Îi rog pe colegii din staff să așeze urna aici, pentru ca dumneavoastră să introduceți buletinele de vot în urnă.

Vă rog, puțină atenție.

Modalitatea de vot este următoarea: să tăiați numele persoanei pe care nu o doriți și să lăsați neatins numele persoanei pe care o doriți. (Discuții în sală. Rumoare.)

Numai o secundă, vă rog.

Liderii grupurilor parlamentare au cerut o mică pauză pentru consultări.

Domnilor lideri ai grupurilor parlamentare, domnule senator Petru Nicolae Ioțcu și domnule senator Puiu Hașotti, domnul senator Șerban Nicolae vă invită la consultări în partea dreaptă a sălii de ședință.

Din sală: Consultarea a avut loc!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Consultarea a avut loc.

Îl rog pe domnul secretar Ilie Sârbu să citească lista senatorilor și să împartă buletinele de vot.

 
   

Din sală: Domnule președinte, trebuie să facem și propuneri pentru comisia de validare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îi rog pe domnii senatori lideri ai grupurilor partidelor parlamentare să vină fiecare cu o propunere pentru constituirea comisiei de numărare a voturilor.

 
   

Domnul Ilie Sârbu:

Antonie Ștefan Mihail - prezent
Apostol Neculai - prezent
Arcaș Viorel - prezent
Ardelean Aurel - prezent
Arion Viorel - prezent
Athanasiu Alexandru - prezent
Basgan Ion - prezent
Berceanu Radu Mircea - prezent
Blaga Vasile - prezent
Bobeș Marin - prezent
Câmpeanu Radu Anton - prezent
Cârlan Dan - prezent
Cazacu Cornelia - prezentă
Chelaru Ioan - prezent
Cinteză Mircea - prezent
Ciornei Silvia - prezentă
Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
Cismaru Ivan - prezent
Copos Gheorghe - absent
Corodan Ioan - prezent
Cozmâncă Octav - absent
Crețu Ovidiu Teodor - prezent
Cucuian Cristian - prezent
Cutaș George Sabin - prezent
Daea Petre - prezent
David Gheorghe - prezent
David Cristian - Guvern
Diaconescu Cristian - absent
Dina Carol - prezent
Dîncu Vasile - prezent
Duca Viorel senior - prezent
Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
Dumitrescu Ion Mihai - absent
Dumitru Constantin - prezent
Eckstein Kovács Péter - prezent
Fekete Szabó Andras Levente - prezent
Florescu Ion - prezent
Flutur Gheorghe - prezent
Frunda György - prezent
Funar Gheorghe - absent
Găucan Constantin - absent
Geoană Mircea Dan - absent
Georgescu Radu Cristian - prezent
Gheorghe Constantin - prezent
Hașotti Puiu - prezent
Ilașcu Ilie - absent
Iliescu Ion - prezent
Ilușcă Daniel - prezent
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - prezent
Iorga Nicolae Marian - prezent
Ioțcu Petru Nicolae - prezent
Ivănescu Paula Maria - prezentă
Jurcan Dorel - absent
Loghin Irina - prezentă
Lupoi Mihail - prezent
Mardare Radu Cătălin - prezent
Marinescu Marius - absent
Markó Béla - absent
Mărășescu Niculae - prezent
Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
Mereuță Mircea - prezent
Mihăescu Eugen - prezent
Mihăilescu Petru Șerban - absent
Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
Moraru Ion - prezent
Morțun Alexandru Ioan - prezent
Nasleu Ioan - prezent
Neagoe Otilian - absent
Neagu Nicolae - prezent
Németh Csaba - prezent
Nicolae Șerban - prezent
Nicolai Norica - prezentă
Novolan Traian - absent
Onaca Dorel Constantin - absent
Oprea Mario Ovidiu - prezent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Panțuru Tudor - prezent
Pascu Corneliu - prezent
Păcuraru Paul - prezent
Păunescu Adrian - prezent
Pereș Alexandru - prezent
Pete Ștefan - prezent
Petrescu Ilie - prezent
Popa Dan Gabriel - prezent
Popa Aron Ioan - prezent
Popescu Dan Mircea - prezent
Popescu Ionel - prezent
Popescu Mihail - prezent
Popescu Irinel - prezent
Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
Rădoi Ion - absent
Rădoi Ovidiu - absent
Rădulescu Cristache - învoire
Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
Roibu Aristide - prezent
Sabău Dan - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Silistru Doina - prezentă
Simionescu Aurel Gabriel - prezent
Solcanu Ion - prezent
Stan Petru - prezent
Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
Stoica Ilie - prezent
Strătilă Șerban Cezar - prezent
Stroe Radu - prezent
Szabó Ilona - prezentă
Szabó Károly Ferenc - prezent
Șerbănescu Verginia - absentă
Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
Șereș Ioan Dănuț - prezent
Ștefan Viorel - prezent
Șter Sever - învoit
Talpeș Ioan - prezent
Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
Tănăsescu Claudiu - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Terinte Radu - prezent
Theodorescu Răzvan Emil - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toma Ion - prezent
Tomoioagă Liliana Lucia - prezentă
Tudor Corneliu Vadim - absent
Țâbuleac Mihai - prezent
Țîrle Radu - absent
Ungheanu Mihai - prezent
Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - delegație
Vasilescu Gavrilă - prezent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vărgău Ion - absent
Vedinaș Verginia - prezentă
Verestóy Attila - absent
Vosganian Varujan - prezent
Vraciu Jan - prezent
Zsombori Vilmos prezent

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Repet pentru colegii care au venit mai târziu - tăiați numele celui pe care nu îl vreți.

Comisia pentru numărarea voturilor, propusă de liderii de grup, este formată din domnii senatori Radu Cristian Georgescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, Mihai Dumitrescu din partea Grupului parlamentar al PNL, Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM, Popa Gabriel, din partea Grupului parlamentar PD-L, Zsombori Vilmos, din partea Grupului parlamentar al UDMR, Gavrilă Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

Stimați colegi, vă supun votului această comisie pentru numărarea voturilor.

Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat această comisie.

Vă rog să luați urna și să mergeți în partea dreaptă a sălii pentru numărarea voturilor.

Rog colegii senatori să ia loc pentru a continua ordinea de zi.

 
Proiectul de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații (aprobarea procedurii de urgență) (L166/2008)  

La punctul 3 în ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații;
  • Propunerea legislativă pentru liniștea românilor și a României.

Supun votului dumneavoastră, mai întâi, aprobarea procedurii de urgență pentru primul proiect de lege.

Rog colegii să ia loc și să introducă în dispozitivul de vot cartelele.

Deci supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru Proiectul de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Cu 50 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 8 abțineri, a fost adoptată procedura de urgență.

Propunerea legislativă pentru liniștea românilor și a României (respingerea procedurii de urgență) (L165/2008)  

În legătură cu cea de-a doua lege...

Este vorba de o Propunere legislativă pentru liniștea românilor și a României.

Supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Se supune votului procedura de urgență.

Cu 33 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost respinsă procedura de urgență.

Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative de completare a Legii nr. 47 (r1) din 18/05/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale  

La punctul 4 în ordinea de zi avem aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative:

Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 47 (r1) din 18.05.1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Supun votului dumneavoastră transmiterea acestei propuneri legislative către Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Transmiterea către Camera Deputaților a fost aprobată cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului, realizat prin schimbul de scrisori efectuat la Paris la 26 ianuarie 2006, respectiv la 3 iulie 2006, privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Comitetul Oțelului din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (L141/2008)  

La punctul 5 în ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului, realizat prin schimbul de scrisori efectuat la Paris la 26 ianuarie 2006, respectiv la 3 iulie 2006, privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Comitetul Oțelului din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Noi îl avem în procedură de urgență.

Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Rog reprezentanții Comisiei economice, industrii și servicii să poftească la pupitru.

Legea este ordinară.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 8.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În data de 27 octombrie 2005 delegația română a fost înștiințată, în mod oficial, de președintele Comitetului Oțelului că, începând cu această dată, România a primit statutul de membru deplin în cadrul comitetului.

Conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 590/2003, Acordul dintre Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OECD) și Guvernul României privind participarea României în calitate de membru în Comitetul Oțelului al OECD trebuie ratificat printr-o lege, lege conținută în prezentul proiect adus astăzi în fața dumneavoastră.

La sfârșitul procesului, Ministerul Afacerilor Externe va notifica pe cale diplomatică OECD cu privire la îndeplinirea tuturor formalităților interne, iar acordul va intra în vigoare la această dată.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Doamna Silvia Ciornei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a luat în dezbatere proiectul de lege în data de 26 februarie, cu participarea reprezentanților Guvernului.

Din informațiile prezentate, s-a reținut faptul că admiterea României cu drepturi depline la Comitetul Oțelului reprezintă o recunoaștere la nivel mondial a potențialului siderurgic de care dispune țara noastră și a modalității de promovare a acestui segment industrial cu o mare pondere în economie.

Drept urmare, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care-l supunem plenului Senatului spre aprobare împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

Vă rog să fiți puțin atenți și să introduceți cartelele pentru ca toate voturile dumneavoastră să fie înregistrate.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 5 abțineri, au fost adoptate raportul și proiectul de lege.

Legea are caracter de lege ordinară.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind concordatul preventiv (L767/2007)  

La punctul 6 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind concordatul preventiv.

Ea are raport de respingere, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Propunerea legislativă este tot o lege ordinară.

Îl rog pe domnul senator Șerban Nicolae.

Din partea Guvernului, de la microfonul 9, doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Este prezent inițiatorul.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Mircea Grosaru - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Aș vrea, în primul rând, să vă prezint foarte pe scurt ce înseamnă această propunere legislativă.

Legea concordatului preventiv este o lege prezentă în toate țările Uniunii Europene.

Într-o primă fază, din motive obiective nu am avut posibilitatea să susțin acest proiect de lege în fața Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Această lege a concordatului preventiv are un principiu pe care se bazează procedura insolvenței, și anume are la bază principiul celerității.

Deși această lege este guvernată de acest principiu, în practică se constată că procedurile de insolvență durează și câte patru sau cinci ani.

Raportul de respingere pentru această propunere legislativă din partea Guvernului este pentru faptul că nu a fost adoptată sub această formă, deci nu este susținută în forma în care a fost prezentată.

Între timp, propunerea legislativă a suferit modificări, mi-am însușit toate observațiile Consiliului Legislativ, însă, din motive obiective, nu am avut posibilitatea să o prezint Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este o lege necesară în România, susțin acest lucru din practică și aș dori să ne gândim doar la faptul că, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, există libera circulație a profesiilor și, din acest punct de vedere, țara noastră ar trebui să se alinieze legislației europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

De la microfonul 9, reprezentantul Guvernului, vă rog.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, Așa cum, de altfel, a precizat și inițiatorul, nu ideea ca atare, care înseamnă o soluție alternativă la procedura insolvenței, a motivat Guvernul în a nu susține în această formă propunerea legislativă, ci anumite chestiuni de neconcordanță de tehnică legislativă.

De aceea, noi ne menținem până la dovada corecturii acestei propuneri legislative recomandarea de a nu se adopta în forma prezentată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Comisia sesizată în fond, domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 7.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă în forma în care ea a fost prezentată, asigurând și toate condițiile necesare pentru publicitate.

În ceea ce privește textul, așa cum ne-a fost transmis, am făcut observațiile care se regăsesc în raport, în sensul că propunerea legislativă, pe fond, poate fi luată în discuție, dar în forma prezentată ridică o serie întreagă de chestiuni legate de utilitatea procedurii concordatului preventiv ca formă de redresare a comercianților aflați într-o situație dificilă, care ar duce, probabil, la reorganizarea judiciară sau la faliment.

De aceea, noi am considerat că propunerea legislativă nu simplifică procedurile deja existente, consacrate de Legea nr. 85/2006, care a abrogat vechea Lege nr. 64/1995.

În consecință, am adoptat un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu este cazul.

Raportul este un raport de respingere, din motivele care au fost deja prezentate.

Propunerea legislativă este o lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 62 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri.

 
Validarea mandatului domnului Petre Lăzăroiu pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile  

Îl rog pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să prezinte rezultatele votării.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii:

Procedându-se la numărarea voturilor din primul tur de scrutin, cu privire la alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, s-au constatat următoarele:

  • numărul total al senatorilor: 136;
  • numărul total al votanților:108;
  • voturi valabil exprimate: 93;
  • voturi nule: 15.

Candidați:

  • Petre Lăzăroiu, pentru funcția de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, a obținut voturi pentru: 89; voturi contra: 4;
  • Ioan Florin Streteanu, reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, a obținut voturi pentru: 4; voturi contra: 89.

Ca urmare a faptului că a întrunit în primul tur de scrutin cel mai mare număr de voturi, este declarat ales ca reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 20 și art. 21 din Legea nr. 317 din 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 135 și 139 din Regulamentul Senatului, domnul Petre Lăzăroiu, care a obținut, reamintesc, 89 de voturi pentru și 4 voturi contra.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Senatului, felicitări domnului Petre Lăzăroiu! (Aplauze.)

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative privind trecerea unei suprafețe de teren din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a județului Brăila și administrarea Consiliului Județean Brăila (L790/2007)  

În continuare, punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind trecerea unei suprafețe de teren din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a județului Brăila și administrarea Consiliului Județean Brăila.

Raportul este un raport de respingere.

Suntem în situația de continuare a lucrărilor.

Au fost două comisii:

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Legea are caracter organic.

Dau cuvântul inițiatorului. Microfonul 8. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pe care am formulat-o vrea să vină în întâmpinarea ideii de descentralizare și de trecere a unor atribuții, dar și a unor surse de venit în zona locală, respectiv, la Consiliul Județean Brăila.

Suprafața Insulei Mari a Brăilei reprezintă aproximativ 15% din suprafața județului Brăila.

În insulă, în nouă sate trăiesc și lucrează peste 10.000 de oameni, sunt mai bine de 100 de kilometri de drumuri județene și comunale și niciun kilometru de drum național.

Agenția Domeniilor Statului nu are nicio contribuție locală, respectiv nici la nivel național, sistemul de diguri, sistemul de desecare sau zona dig-mal fiind în proprietatea sau în administrarea altor instituții ale statului.

Înainte de îndiguire, în insulă terenul arabil aflat în proprietate privată reprezenta 14.800 de hectare, respectiv 25% din actuala suprafață.

Prin propunerea noastră legislativă terenul este și va rămâne în proprietate publică, destinația acestuia menținându-se: cu destinație agricolă.

Este adevărat ceea ce se spune în raport, că, potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, procedura de trecere a unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea publică locală se face prin hotărâre de guvern, dar, de fiecare dată, Guvernul a respins acest tip de propunere legislativă, inclusiv astăzi în punctul de vedere al Guvernului este respinsă propunerea aceasta.

De aceea, am considerat necesar și oportun să mergem pe calea adoptării unei legi.

În final, eu îi rog pe colegi să acorde votul acestei propuneri legislative care vine în sensul descentralizării, așa cum am spus, a transferului de responsabilități și de surse financiare către autoritățile locale.

Cred că este momentul să avem încredere și în autoritățile locale și să fim convinși că acestea pot gestiona mai bine problemele acolo, direct la fața locului, unde ele sunt mai interesate și pentru care ar trebui să aibă și o răspundere mai mare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat Adrian Stan. Microfonul 8.

 
   

Domnul Adrian Viorel Stan - vicepreședintele Agenției Domeniilor Statului:

Punctul de vedere al Guvernului, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este de respingere a acestei propuneri legislative, cu argumentele prezentate atât în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, cât și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, unul dintre argumente fiind acela că statul român a creat această suprafață de teren prin îndiguiri și efort financiar, și nu Consiliul Județean Brăila.

Dacă se vrea o inițiativă unitară de trecere a suprafețelor de teren la comisiile locale sau comisiile județene, se poate face unitar pentru toate suprafețele deținute încă de domeniile statului.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Comisia sesizată în fond. Microfonul 6.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile noastre au dezbătut această propunere legislativă.

Potrivit Legii nr. 213/1998, așa cum s-a arătat, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, la art. 9 alin. 1 se arată că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea unității respective prin hotărâre de guvern.

Suprafața de 58.619 de hectare a fost introdusă în circuitul agricol în urma unor lucrări complexe de hidroameliorații, cu investiții publice naționale, devenind un bun național care trebuie să genereze venituri la nivel național, respectiv la bugetul statului.

Dacă se are în vedere trecerea terenurilor cu destinație agricolă din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a consiliilor locale, aceasta trebuie făcută la nivelul întregii țări în același timp și odată cu desființarea Agenției Domeniilor Statului.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisiile, cu majoritate de voturi, au întocmit acest raport suplimentar de respingere.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Ioan Alexandru Morțun:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O serie de decizii ale Guvernului au introdus Brăila într-o zonă crepusculară, cu permisiunea dumneavoastră, și termenul mi se pare util și real. 1.000 de hectare s-au dus în urmă cu câțiva ani printr-o hotărâre cam la fel cu aceasta pe care o solicităm noi și pe care nu reușim să o obținem.

Vreau să vă spun că Insula Mare a Brăilei este, de fapt, Balta Mare a Brăilei, că aparține formal județului și că cei care locuiesc acolo sunt brăileni, și nu sunt ai statului român.

Vreau să vă spun, iarăși, că putem boteza, dacă vreți, Insula Mare a Brăilei în Insula Mare a României, dar nu știu dacă compensează pierderea Insulei Șerpilor.

Cu permisiunea dumneavoastră, gândiți-vă că raportul dintre noi și cei care dețin Insula Șerpilor este raportul dintre brăileni și cei care dețin Insula Mare a Brăilei.

Consider că această abordare, și anume o propunere legislativă, ar putea să bată o hotărâre de guvern.

Rugămintea noastră este să tratați problema Brăilei ca fiind un rapt continuu care se practică teritorial și, din nefericire, este așa sub umbrela pe care Guvernul o pune deasupra, care este, mai degrabă, un capac.

Încă o dată, solicităm tratarea problemei ca pe un bun "individual" al județului, sigur, "individual" cu ghilimelele de rigoare, pentru că în mintea noastră binele general nu este un bine românesc general, ci este sumă de bine individual.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Raportul este un raport suplimentar de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine votează "da" votează pentru respingere.

Vă rog să votați.

Cu 30 de voturi pentru, 29 prin vot electronic și un vot prin ridicare de mână, 29 de voturi împotrivă și 16 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați.

Cine votează "da" este de acord cu propunerea legislativă.

Cu 37 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 15 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile de utilități publice (L768/2007)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile de utilități publice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul.

Are raport de respingere.

Avem de dat vot pe raportul de respingere și vot final pe propunerea legislativă.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votați.

Din sală: Supuneți la vot raportul!

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun la vot raportul de respingere.

Cu 44 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 10 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cu 19 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 13 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale (votul final se va relua în ședința de luni, 17 martie a.c.). (L809/2007)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

La Senat proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică și devine Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007, care ar trebui să fie adoptat cu 69 de voturi pentru, în conformitate cu ultimele decizii ale Curții Constituționale.

Deci ne aflăm în fața unui Proiect de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007...

Cine votează "da" este de acord cu proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

Repet, ca să fie respinsă, ordonanța trebuie să obțină 69 de voturi pentru.

Vă rog să votați.

Cu 23 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 6 abțineri, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. (Discuții în sală.)

Așadar, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 972/2007, la acest proiect de lege se va relua votul într-o ședință viitoare pentru a se obține vot de lege organică. (Discuții.)

Vom relua votul final în ședința Senatului de luni, 17 martie anul curent.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare (L804/2007)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

La Senat raportul a fost întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Raportul este de respingere.

Rog reprezentanții Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport să ocupe loc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul este de respingere și avem de dat vot pe raportul de respingere și vot final pe proiectul de lege.

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să reamintesc - sunt cam două săptămâni de când am discutat - că este vorba de un proiect de lege care obligă toți cetățenii români, indiferent de etnie, începând cu copiii preșcolari, să învețe limba română.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997, este un fel de continuare normală a acestui proiect de lege, adică profesorilor de limba română să li se acorde niște facilități pentru a-i determina să meargă în zonele unde sunt probleme cu învățarea limbii române.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Noi suntem la punctul 10, domnule senator Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu (din sală):

Voiam să precizez unele lucruri...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Pentru a fi adoptat, proiectul de lege are nevoie de 69 de voturi pentru.

Vă rog să votați.

Cu 26 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 11 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Listă pentru grupurile parlamentare.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 al Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (L965/2007)  

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 al Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Senatul are de dat votul final.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și are nevoie de 69 de voturi pentru dacă doriți să treacă.

Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 12 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare (L805/2007)  

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

La Senat s-a întocmit raport de respingere.

Avem de dat vot pe raportul de respingere și vot final pe proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 27 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 9 abțineri, proiectul de lege a fost respins, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar (L967/2007)  

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar.

Această propunere legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Avem raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cu 44 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 19 voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 11 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură (L866/2007)  

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Avem un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați raportul de respingere.

Cu 44 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 14 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 14 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Domnul Carol Dina (din sală):

Domnule președinte, doresc să fac o propunere pe procedură.

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnule senator Carol Dina. Microfonul 2.

 
   

Domnul Carol Dina:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Având în vedere că următoarele legi din ordinea de zi nu intră sub incidența aprobării tacite și pentru că întrebările, interpelările și răspunsurile sunt radiodifuzate, vă rog, domnule președinte, să întrerupem lucrările și să intrăm în sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Am și eu o rugăminte: grupurile parlamentare să-și mobilizeze senatorii să fie prezenți la ora 15.30 în sala de ședință pentru a putea dezbate toate punctele înscrise în ordinea de zi, nu numai cele radiodifuzate, și, eventual, toți colegii senatori să facă în așa fel încât numărul de minute acordat grupului parlamentar din care fac parte să nu fie depășit la declarații politice.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

Și, dacă tot am fost atât de preciși în legătură cu ora de începere, vă aduc aminte că, în conformitate cu Regulamentul Senatului, întrebarea constă într-o formulare scurtă dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă..., și nu două pagini de povești.

 
  Ion Vărgău

Are cuvântul domnul senator Ion Vărgău, pentru a adresa două întrebări: una Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și alta Ministerului Sănătății Publice.

Vă rog, microfonul 3.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Orientarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar spre alte domenii de activitate este o practică întâlnită tot mai des în ultimii ani.

Ca urmare, școala românească se confruntă în acest moment cu o criză de cadre didactice calificate și, mai mult decât atât, există și o criză de manageri de școli la nivelul întregii țări.

În județul Tulcea, în momentul de față, există 98 de posturi vacante de directori de școli, posturi pentru care nu se manifestă un interes deosebit din partea profesorilor.

Domnule ministru, Cum va soluționa ministerul criza managerială din școli, având în vedere faptul că tot mai mulți profesori părăsesc sistemul de învățământ?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Spitalul județean Tulcea se confruntă la ora actuală cu o criză de personal specializat în mai toate secțiile de specialitate, iar unitatea de primire a urgențelor este nevoită să funcționeze la limita de avarie, cu gărzi asigurate de medici rezidenți.

Pe lângă lipsa de cadre medicale apare o altă problemă: persoanele însoțitoare pentru bolnavii ce sunt imobilizați la pat sunt nevoite să plătească suma de 10 lei pe zi pentru a putea fi în permanență alături de cei suferinzi.

Domnule ministru, Când considerați că veți putea soluționa criza de cadre medicale la Tulcea, având în vedere că există foarte mulți absolvenți ai facultăților de medicină care sunt nevoiți să activeze în alte domenii în lipsa organizării unui concurs pentru ocuparea posturilor vacante?

În legătură cu persoanele însoțitoare, vi se pare normal ca ele să plătească pentru un serviciu pe care îl prestează în favoarea bolnavului, serviciu pentru care există personal plătit din bani publici?

Solicit răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Are cuvântul domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Microfonul 1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare doresc să o adresez domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Anul 2008 este un an electoral, cu alegeri locale și alegeri generale.

În proiectele Guvernului există, cu siguranță, și construcția de săli de sport în orașe și comune.

Pentru alegătorii din județul Gorj pe care îi reprezint în Senatul României vă solicit să mă informați dacă aveți în vedere construcția unei săli de sport în comuna Bustuchin și când va putea fi realizat acest proiect.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare o adresez domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Spitalul din municipiul Motru nu dispune de dotările necesare pentru buna desfășurare a actului medical.

Aparatura medicală este foarte veche sau lipsește cu desăvârșire.

În anul 2008 un stat european, așa cum este România, nu poate acorda asistență medicală în condiții civilizate cetățenilor săi.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați când poate să beneficieze secția de chirurgie a spitalului din Motru de un tomograf performant și de un endoscop, absolut necesare pentru buna desfășurare a actului medical.

Vă solicit răspuns în scris și verbal.

Mai am și o interpelare, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Interpelările se vor citi după ce se va da citire tuturor întrebărilor.

 
  Dan Gabriel Popa

Are cuvântul domnul senator Dan Gabriel Popa, urmează domnul senator Ion Solcanu.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru, În luna noiembrie a anului trecut conducerea Autorității de Sănătate Publică Argeș, instituție la care s-au schimbat trei-patru directori în ultimii 3 ani, a anunțat că spitalele din județ au primit de la minister peste 700.000 RON, care trebuiau cheltuiți până la sfârșitul anului 2007 prin diverse achiziții de echipamente, instalații, lucrări, reparații și alte asemenea.

Pornind de la aceste date, vă adresez rugămintea, domnule ministru, de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

Ce cheltuieli au fost angajate pentru fiecare spital din județ și dacă acestea au fost la nivelul sumei maxime?

Cu cât a fost finanțat în mod real fiecare spital până la sfârșitul anului 2007 pentru aceste achiziții?

Care sunt datoriile acumulate de spitalele din județ în urma acestor achiziții și când vor fi acestea onorate?

Solicit urgent răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Domnule ministru,

În centrul municipiului Pitești se desfășoară lucrări de modernizare de mare amploare în urma unor hotărâri ale consiliului local aprobate la propunerea primarului.

În acest mod au fost descoperite ruinele Bisericii "Sfântul Nicolae" - vechi locaș de cult din Pitești demolat în timpul comunismului -, care la scurt timp au fost acoperite de pământ și betoane în pofida protestelor unor personalități ale culturii din județ.

De altfel, sunt cunoscute, și au fost relatate de presa locală, și alte cazuri de distrugere prin demolare a unor clădiri de patrimoniu din Pitești.

În legătură cu aceste fapte, am rugămintea să mă informați, domnule ministru, dacă Ministerul Culturii și Cultelor a fost consultat asupra ruinelor Bisericii "Sfântul Nicolae" și a altor construcții vechi de patrimoniu și care a fost decizia luată în aceste cazuri.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Solcanu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu, urmează domnul senator Ioan Nasleu. Microfonul 3.

   

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Cristian Mihai Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului, și domnului Paul Păcuraru, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Domnilor miniștri,

Legea nr. 288, din 24 iunie 2004, privind organizarea studiilor universitare, actualizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2005 și prin Legea nr. 346/2005, prevede la articolul 18 obligația ministerelor amintite mai sus de a stabili corespondența dintre calificările universitare și clasificarea ocupațiilor, precum și modificările necesare în sistemul de salarizare.

Altfel spus, domnilor miniștri, când cele două ministere vor elabora normativele care stabilesc corespondența dintre calificările universitare și clasificarea ocupațiilor?

Rog răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Nasleu

Are cuvântul domnul senator Ioan Nasleu, urmează doamna senator Cornelia Cazacu.

   

Domnul Ioan Nasleu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Domnule ministru,

Având în vedere dezvoltarea tot mai amplă a transportului școlar de pe întregul teritoriu al țării, care este departe de a satisface cerința actuală de transport a elevilor, se impun câteva modificări de ordin legislativ pentru o mai bună funcționare a acestui serviciu național, și anume: în prezent, la capitolul "Cheltuieli" din prevederile bugetare nu există un subcapitol care să prevadă asigurarea elevilor pe timpul transportului școlar, legiferată fiind doar asigurarea obligatorie a autovehiculelor.

Se cunoaște faptul că au existat numeroase accidente soldate cu victime din rândul acestor copii, unii au rămas infirmi, iar părinții au o situație financiară precară, neputând asigura un trai decent acestor victime fără voie.

Domnule ministru, când veți opera aceste modificări în structura bugetelor, făcând posibilă și asigurarea elevilor pe timpul deplasărilor cu autovehiculele destinate transportului școlar?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că în fiecare an când am avut inundații s-a constatat că nu există în dotarea primăriilor, și nici a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, necesarul minim pentru intervenții, respectiv bărci și motopompe, iar propunerile legislative ale PRM-ului vizând rezolvarea cestor probleme au fost respinse, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  • câte bărci au fost achiziționate și pot fi folosite în caz de inundații, pe fiecare județ și pe fiecare localitate din județ;
  • câte motopompe au fost achiziționate și pot fi utilizate de către autoritățile publice locale pentru intervenții în caz de inundații, pentru fiecare județ și pentru fiecare localitate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
  Cornelia Cazacu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna senator Cornelia Cazacu, urmează doamna senator Doina Silistru.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Elevii din clasele I-VIII din România studiază în acest moment obligatoriu religia, ghidându-se după o serie de manuale aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Cum sunt redactate aceste manuale și ce conțin ele relevă un studiu realizat de Liga PRO EUROPA.

Conform studiului care abundă în exemple relevante, copiii sunt amenințați cu pedeapsa divină pentru greșeli minore, de la obiceiul de a bate mingea pe stradă la trezirea târzie dimineața.

Dacă nu ești copil cuminte, nu îndeplinești voia Domnului și nu asculți de părinți, vei fi aspru pedepsit, și nu oricum: te calcă mașina, cazi de pe scară, ajungi la spital cu febră mare, îți petreci vacanța în pat sau "vei fi aruncat în întunericul cel mai dinafară, unde va fi plângerea și scrâșnirea dinților".

Violența, atrocitățile și ororile abundă în manualele de religie ca argument suprem împotriva păcatului și a evitării pedepsei divine.

Manualele aflate pe piață și incriminate în studiul citat mai sus sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului din România.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului intenționează să le adopte pentru remedierea situației existente.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, urmează domnul senator Gheorghe Funar.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, Agricultorii vasluieni reclamă că se confruntă cu o criză de semințe certificate necesare pentru culturile de primăvară, respectiv pentru porumb, floarea-soarelui și orzoaică.

Din declarațiile conducerii Inspectoratului teritorial pentru calitatea semințelor și materialului săditor, cantitatea de semințe de porumb existentă ajunge pentru circa 2.500 hectare, față de o suprafață estimată pentru semănat de 103.000 hectare la nivelul județului Vaslui.

O situație asemănătoare este și la floarea-soarelui și orzoaica de primăvară.

Vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile luate de minister pentru asigurarea semințelor certificate necesare pentru culturile din această primăvară, situația din județul Vaslui nefiind singulară, resimțindu-se și în alte județe ale țării.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, urmează domnul senator Dan Sabău.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

După cum știți, prin legi speciale anumiți salariați plătiți din bani publici primesc cu ocazia ieșirii la pensie o indemnizație egală cu 6 până la 7 câștiguri brute lunare, respectiv 60.000 lei până la 150.000 lei.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce până acum ați refuzat să acordați astfel de indemnizații pentru cadrele didactice, pentru medici și funcționarii publici, acceptând o discriminare fără niciun temei legal.

A doua întrebare este adresată ministrului justiției, domnul Cătălin Marian Predoiu.

Predecesorul dumneavoastră a fost înștiințat în privința încălcării Legii nr. 78/2000, în legătură cu actele de corupție săvârșite la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca de către fostul rector, profesor universitar doctor Liviu Alexandru Mărghitaș, și numitul Pászkány Árpád Zoltán.

Cei doi au încheiat un contract de colaborare, de fapt un act scris și autentificat de notarul public, care consfințește darea și luarea de mită în sumă de circa 8 milioane de euro.

Ca urmare a rezoluției domnului procuror Doru Florin Țuluș, procuror-șef în cadrul DNA, se continuă cercetările penale în acest caz de mare corupție.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. În ce stadiu au ajuns cercetările în acest caz de mare corupție?
  2. S-a pus sau nu s-a pus sechestru asiguratoriu pe averea semnatarilor contractului de colaborare, așa cum prevede Legea nr. 78/2000?

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
  Dan Sabău

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Dan Sabău, urmează domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

   

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte, Întrebarea mea este adresată domnilor Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului, și domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Domnilor miniștri, Având în vedere importanța domeniului cercetării în medicina românească și beneficiile pe care le poate aduce aceasta în vindecarea cetățenilor, ce intenționați să întreprindeți pentru a elimina abuzurile la care sunt supuși cercetătorii în ceea ce privește acordarea tuturor drepturilor salariale în conformitate cu legislația în vigoare?

Mă refer aici la aplicarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, la Codul muncii și la Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Senator Dan Sabău, Circumscripția electorală Brăila.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, urmează domnul senator Gheorghe Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Stimate domnule ministru, Vă rog să ne comunicați care este totalul veniturilor rezultate la bugetul de stat din colectarea taxelor și impozitelor la nivel național, pe fiecare județ în parte, din care impozitul pe venit, TVA, accize și taxă vamală, precum și veniturile realizate la nivel local, din care venituri proprii ale unităților administrativ-teritoriale în anul 2007.

Pentru a veni în sprijinul celor ce vor formula răspunsul am prezentat și un model privind modul în care doresc să se prezinte acest răspuns.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Viorel Dumitrescu, urmează domnul senator Ion Florescu.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României.

Am aflat din presă că Guvernul acționează ilegal și în secret pentru a se ajunge la o privatizare mascată a centralei nucleare de la Cernavodă, urmărindu-se ca investițiile la reactoarele III și IV să fie realizate de firme din România și de unele firme străine.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. De ce refuză Guvernul României să realizeze investiții pentru cele două noi reactoare și să valorifice curentul electric foarte ieftin pentru interesele noastre naționale?
  2. Care dintre subordonații dumneavoastră au pus la cale privatizarea mascată și ilegală pentru reactoarele III și IV de la Cernavodă?
  3. Cine i-a mandatat pe autorii privatizării mascate - și în baza cărui act normativ - pentru a pune la cale un nou jaf îndreptat împotriva poporului român?
  4. De ce nu ați avut curajul să-i îndrumați pe investitorii străini să obțină aprobări pentru centrale nucleare la ei acasă?

A doua întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

La sfârșitul anului 2007 i-ați asigurat pe români, domnule ministru, că în acest an nu vor fi mărite impozitele și taxele.

Viața v-a contrazis și de la începutul anului 2008 milioane de români au plătit o sumă dublă pentru rovinietă.

I-ați anunțat pe români că nu va crește prețul la gaze naturale, dar, din presă, românii au aflat că în fiecare lună furnizorii de gaz, adică "Distrigaz Sud" și E.ON Gaz România, solicită majorarea prețurilor cu 8 până 12%.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Cum și prin ce pârghii acționează Guvernul Tăriceanu pentru a-i proteja pe consumatorii casnici de creșterea artificială a prețului la gaze naturale?
  2. Ce a întreprins Consiliul Concurenței în perioada 2005-2007 și la începutul anului 2008 pentru a-i proteja pe consumatorii casnici de spolierea la care au fost supuși prin creșterea artificială și nejustificată economic a prețului la gaze naturale?
  3. Care au fost profiturile obținute în anii 2005, 2006, 2007 de "Distrigaz Sud" și E.ON Gaz România?

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal pentru cele două întrebări.

Viorel Dumitrescu, senator de Vâlcea.

 
  Ion Florescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Florescu, urmează domnul senator Alexandru Pereș.

   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Am citit în presa din România că ROMSILVA cumpără terenuri degradate pentru împăduriri, ceea ce nu este deloc rău, ci dimpotrivă.

Întrebarea mea, în schimb, este: de ce ROMSILVA nu cumpără, în primul rând, suprafețe cu vegetație forestieră, respectiv arborete dezvoltat deja, de la persoane private dispuse a le vinde?

După modul cum sunt păzite și, respectiv, administrate pădurile private la această dată în România, încet, încet, dar în mod sigur nu-și vor mai putea îndeplini rolul de protecțieproducție etc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Alexandru Pereș, urmează domnul senator Ovidiu Teodor Crețu.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției.

După cum se știe, în procesul de privatizare România a fost consiliată de diferite firme de avocatură și de specialiști pe domenii de activitate.

Aceste firme au primit sume imense și, mai mult, chiar bonificații pentru privatizări de succes, iar cu timpul s-au constatat mari jafuri pentru statul român, ele fiind un succes numai pentru cumpărător.

Mai mult, unii membri ai consultanților după semnarea contractelor de privatizare au apărut în consiliile de administrație ca reprezentanți din partea cumpărătorilor.

Rog, domnule ministru, să-mi comunicați, în calitatea dumneavoastră de specialist în drept comercial, care este calea legală prin care statul român poate recupera pierderile cauzate în aceste cazuri.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

A doua întrebare, domnule președinte, este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În expunerea de motive a multor privatizări se argumenta că firmele românești erau căpușate de multe societăți având legături cu politicieni locali și naționali, iar, prin acțiunea de privatizare, acest flagel ar putea să dispară.

După privatizare însă au apărut interese transnaționale ale firmelor cumpărătoare cu scopul de a externaliza profitul în detrimentul statului român.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce soluții legale ați dispus pentru respectarea legislației naționale, a drepturilor acționarilor minoritari și ale României în cazuri ca:

SNP Petrom, industria cimentului, SC Sidex Galați și poate și altele.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Are cuvântul domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, urmează domnul senator Viorel Arion.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Întrebarea mea este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Domnule ministru, Valea Sălăuței, unul dintre principalii afluenți ai Someșului, creează probleme locuitorilor din comunele Salva, Coșbuc și Telciu în fiecare primăvară la topirea zăpezilor și ori de câte ori plouă mai abundent în Munții Rodnei sau Țibleș.

Drumul național 17C - care leagă județele Maramureș și Bistrița-Năsăud și care urmează cursul Sălăuței - este blocat de nenumărate ori atât de ieșirea apelor din albie, cât și din cauza surpărilor produse de eroziunea apei.

De fiecare dată când se petrec astfel de fenomene, apele ieșite din albie inundă curțile și casele, producând distrugeri și pagube însemnate, amenințând viața locuitorilor, care nu pot face altceva decât să se refugieze din fața apelor dezlănțuite.

În noaptea de 2 spre 3 martie anul acesta furia apelor a lovit din nou inundând gospodăriile și școala din localitatea Coșbuc.

Primarul comunei Nicolae Anghel de câțiva ani tot face demersuri pe la toate autoritățile județene și guvernamentale, însă fără niciun răspuns de substanță.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a alocat, în câteva rânduri, fonduri pentru reparații și consolidări de maluri, însă pe Sălăuța este necesară intervenția Guvernului pentru lucrări de anvergură.

Mai subliniez faptul că de 40 de ani în zona comunei Coșbuc nu s-a făcut nicio lucrare de amploare care să protejeze locul, iar oamenii trăiesc cu spaima în suflet de câte ori plouă în munți.

Domnule ministru, Vă rog să mă informați - și prin mine pe locuitorii de pe valea Sălăuței - asupra intențiilor și programelor pe care le aveți în vedere pentru regularizarea albiei, consolidarea malurilor și construirea unor diguri care să protejeze oamenii și avutul lor de revărsarea apelor.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arion

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Viorel Arion, urmează domnul senator Viorel Arcaș.

   

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Domnule ministru, În Capitolul XXI referitor la politica privind susținerea tinerei generații și susținerea familiei tinere, Guvernul și-a propus "construirea de locuințe destinate închirierii de către familiile tinere".

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, câte astfel de locuințe ați construit în județul Hunedoara în anul 2007.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, În Programul de guvernare asumat de Guvernul Tăriceanu II, la Capitolul XII privind politica fiscal-bugetară, Guvernul și-a propus "adoptarea Legii responsabilității pentru banul public", care să conțină prevederile indispensabile de orice natură: legislativă, metodologică, procedurală, organizațională, care să asigure utilizarea banului public în mod eficient și sigur.

Vă rog să-mi comunicați în ce stadiu se află acest proiect de lege al Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Care este numărul cadrelor medicale - medici, asistente, infirmiere - care de la 1 ianuarie 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate?

Care este numărul cadrelor medicale care în perioada 1 ianuarie 2007-1 martie 2008 au înștiințat Ministerul Sănătății Publice că doresc să lucreze în străinătate, dar care nu au reușit să plece?

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am încheiat partea din ședință destinată întrebărilor.

Trecem la interpelări.

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, urmează domnul senator Ilie Petrescu.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată tot domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, Ca urmare a modificării și completării Legii nr. 312/2003

privind producerea și valorificarea legumelor prin Legea nr. 12/2007, urmau să fie modificate și normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1.614/2003, multe asociații de producători reclamând întârzierea publicării acestor norme actualizate.

În acest sens, pentru a permite producătorilor de legume din România să respecte reglementările europene în domeniu, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când vor fi aprobate și publicate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor, lege republicată și intrată în vigoare la data de 13 august 2007.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, urmează domnul senator Dan Sabău.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

În deplasarea pe care am efectuat-o în comuna Berlești, județul Gorj, cetățenii mi-au adus la cunoștință un caz de abuz al primarului comunei, doamna Dumitrașcu Maria.

În baza Dispoziției nr. 1.887/20.XII.2007, care privea retragerea unor sume de bani, și a Anexei nr. 5.007/16.XII.2007, referitoare la acordarea de premii aleșilor locali, doamna primar a acordat ajutoare de urgență pe numele unor minori sau al unor persoane decedate.

De asemenea, au fost trecute în tabel unele persoane de două ori sau au primit ajutoare, scriptic, persoane din aceeași familie.

Anexez, domnule ministru, lista cu ajutoarele și premiile acordate de către doamna primar.

Vă solicit, domnule ministru, să analizați acest caz și să mă informați în legătură cu măsurile care vor fi luate în cazul în care după analizarea situației prezentate concluzia va fi că doamna primar a acționat contrar legii.

Vă mulțumesc.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Domnule președinte, am o chestiune de procedură.

Cred că nu mai avem prim-ministru în România, pentru că nu am primit niciun răspuns la întrebările și interpelările adresate domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Solicit public domnului prim-ministru să-și facă datoria.

Dacă nu mai avem prim-ministru, trebuie să căutăm un prim-ministru.

 
  Dan Sabău

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Dan Sabău, urmează domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

   

Domnul Dan Sabău:

Obiectul și motivarea interpelării: tratarea în mod abuziv a cercetătorilor români din domeniul medicinei.

Apelez la mecanismele pe care le oferă interpelarea, dat fiind că se pot comenta și exemplifica afirmațiile și ea are o amploare ceva mai mare decât întrebarea.

Domnilor miniștri,

Mă adresez în acest moment domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului, domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, și domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru.

Fac economie de timp.

Domnilor miniștri, Vă fac cunoscută, pe această cale, situația vitregă în care se află cercetarea medicală din România.

Reforma în medicină nu poate fi concepută, și nici n-ar putea da rezultatele scontate în absența unui interes mult mai mare față de cercetarea medicală.

Vindecarea pacienților și identificarea de noi căi pentru tratarea marilor maladii care sugrumă societatea omenească stau în mâna cercetătorilor din domeniul medical și domeniile conexe.

Sistemul medical românesc este însă dezinteresat de domeniul cercetării, ca și sistemul de învățământ, educație, cercetare, tineret, așa că drepturile cercetătorilor din domeniul medical sunt retezate cu multă indiferență de abuzurile din diversele instituții medicale.

Astfel, conform Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, art. 22, "cercetătorii științifici pot funcționa ca personal didactic în instituțiile de învățământ superior pe funcții echivalente, cu respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare".

Art. 23 al aceleiași legi stipulează clar la lit. n) că cercetătorii științifici beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru personalul încadrat în muncă, "(...) și de sporuri la salariul de bază, respectiv pentru doctorat, fidelitate, confidențialitate și alte sporuri prevăzute de lege sau în contractele colective de muncă".

În practică, acest lucru nu se întâmplă, cercetătorii din domeniul medical sunt vitregiți din punct de vedere al veniturilor cuvenite.

Acest lucru se întâmplă și din cauza lipsei de coerență administrativă în ceea ce privește domeniul.

Astfel, în timp ce ministrul secretar de stat care are în subordine cercetarea științifică este încadrat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, persoana direct răspunzătoare de cercetarea medicală din spital este directorul de cercetare din spital.

Cu alte cuvinte, cel legat direct de domeniul cercetării medicale se află, de fapt, în subordinea ministrului sănătății, fără nicio legătură organică sau funcțională cu persoana din conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului care se ocupă de reglementarea domeniului cercetării.

Domnilor miniștri, Vă cer să evaluați situația din domeniu și să găsiți pârghiile administrative necesare pentru ca cercetătorii științifici din domeniul medical să-și poată desfășura activitatea în condiții decente și în ceea ce privește veniturile care li se cuvin.

Aș dori să-mi spuneți care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru reglementarea acestei situații.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, urmează domnul senator Ioan Nasleu.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru, Deși drumul clasic dintre Brăila și Galați este DN 2B, de peste 20 de ani drumul folosit de locuitorii celor două orașe, și nu numai de ei, este drumul pe dig, care reduce distanța la o treime.

Aceasta a făcut ca acest drum să fie preluat de la autoritățile județene și clasificat ca drum național, respectiv DN 22B.

Noul statut al drumului Brăila-Galați nu a adus însă și o îmbunătățire a stării acestuia, nici din punct de vedere al structurii, și nici al îmbrăcămintei asfaltice, cu toate că este cel mai circulat din zonă.

Deși s-a vorbit de mai multă vreme despre dublarea acestui drum, ceea ce ar conduce și la o creștere a siguranței digului actual, lucrurile au rămas la stadiul de intenții.

Având în vedere faptul că zona Brăila-Galați reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România după București, vă întreb, domnule ministru, care este punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu viitorul acestui drum pe care l-ați parcurs și dumneavoastră de curând.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Nasleu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ioan Nasleu, urmează domnul senator Tudor Panțuru.

   

Domnul Ioan Nasleu:

Interpelarea mea de astăzi este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnului ministru Cristian David.

Domnule ministru, Este de notorietate faptul că în România există câteva sute de legi care intră în coliziune cu legea de bază, și anume Constituția României.

Printre acestea se numără și Ordinul nr. 1.501 din anul 2006 privind înmatricularea vehiculelor, emis de ministerul condus de dumneavoastră.

Mai precis, la Capitolul III art. 15 alin. 4 din acest ordin se precizează că "autorizația de circulație provizorie dă dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României".

Or, această prevedere este în contradicție flagrantă cu art. 25 alin. (1) din Constituția României, în care se face referire la dreptul la libera circulație.

Mai mult decât atât, în orice țară din Uniunea Europeană se poate circula și cu numere provizorii emise de un stat membru, dar să fie însoțite de Cartea verde.

Deci ar trebui să aveți în vedere circulația autovehiculelor cu numere provizorii emise de statul român oriunde în Europa.

O altă problemă în fața căreia este pus cetățeanul român este faptul că nu mai poate prelungi autorizația de circulație provizorie - "nu pot cumula mai mult de 90 de zile", conform aceluiași ordin, art. 15 alin. 2 -, dacă nu are taxele plătite la zi.

Având în vedere situația ivită cu diversele formule de calcul pentru taxa de primă înmatriculare, nu puteți condiționa cetățenii de plata acestei taxe pentru a li se elibera autorizație de circulație provizorie, deoarece această prevedere este netemeinică și neconstituțională.

Domnule ministru,

Din discuțiile purtate cu zeci de cetățeni și ofițeri de poliție, a rezultat faptul că se impune adaptarea legislației la cerințele concrete generate de practica înmatriculării autovehiculelor.

Vă rog să-mi comunicați când se va realiza acest lucru.

Vă mulțumesc.

Ioan Nasleu, senator PRM de Timiș.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
  Jan Vraciu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Este prezent domnul senator Tudor Panțuru? Nu este.

Are cuvântul domnul senator Jan Vraciu, urmează domnul senator Ion Florescu.

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/10.10.2007 privind modificarea alin. (1) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, Garda Națională de Mediu a fost reorganizată în structuri județene, ea având până la acea dată o structură de conducere stabilită la nivel regional.

Asta în pofida faptului că celelalte structuri de organizare ale organismelor administrative au tendința de a-și centraliza activitatea de la nivel județean la nivel regional.

Ca exemplu, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, prin reorganizare, are o structură organizatorică ce cuprinde în subordine 12 structuri regionale cu personalitate juridică - Inspectoratele regionale pentru protecția consumatorilor.

Explicația unei atari măsuri pare foarte logică: "îmbunătățirea activității de supraveghere, astfel încât eficiența activității să fie mărită, reducerea costurilor pentru formarea profesională, mărirea vitezei de circulație a documentelor și îmbunătățirea legăturii dintre inspectoratele regionale, precum și dintre inspectoratele regionale și sediul central".

Am citat din nota de fundamentare a hotărârii de guvern privitoare la această reformare a Autorității pentru Protecția Consumatorilor.

Pe de altă parte, primul efect al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 a fost concedierea a mai mult de 50 de oameni în doar șase zile, iar alți 50 de angajați au fost obligați să opteze pentru transferuri către alte județe decât cele de reședință fără respectarea legislației.

Comisarii Gărzii au riscat să fie dați afară pentru a face loc pe statul de plată personalului administrativ necesar funcționării după noua organigramă.

Informațiile din interior arată că, în urma adoptării actului normativ menționat, comisarii-șefi au devenit ținta unui proces cu o evidentă nuanță politică.

În plus, s-a constatat un interes exacerbat pentru controlul bugetelor de achiziții de la centru.

Vă cer, domnule prim-ministru, să explicați rațiunea emiterii unei ordonanțe de urgență care are efecte atât de nocive și să menționați care este caracterul urgenței unui atare act normativ.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator Jan Vraciu, Partidul Democrat Liberal, senator de Vrancea.

 
  Ion Florescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Florescu, urmează domnul senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Ca urmare a dezbaterilor legate de soluționarea unor petiții, printre care și cea care se referă la Școala generală cu clasele I-VIII "Cornelius Radu" Rădinești, comuna Dănciulești, județul Gorj, dezbateri care au avut loc în data de 11.XII.2007 și la care ați participat și dumneavoastră, domnule ministru, promiteați la acea dată că veți da un răspuns în scris într-un termen de maximum două luni.

Termenul a trecut demult, răspunsul nu a sosit încă.

Cât credeți că va mai dura până la primirea unui răspuns edificator în acest caz, domnule ministru?

Mulțumesc.

Senator Ion Florescu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Viorel Dumitrescu, urmează domnul senator Ion Toma.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Dumneavoastră, împreună cu Președintele României, domnul Traian Băsescu, le-ați promis românilor "Să trăiți bine!", dar românii constată în numeroasele supermarketuri și hipermarketuri că prețurile la carne și preparate din carne, la ulei, ouă și multe alte produse sunt cele mai mari din Uniunea Europeană.

Practic, românii sunt nevoiți la ei acasă să cumpere produsele alimentare aduse din import în aceste supermarketuri și hipermarketuri și să-i îmbogățească pe investitorii străini în detrimentul fermierilor români.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce acțiuni a întreprins Guvernul pentru ca produsele fermierilor români să poată fi valorificate pe piața românească și la export.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
  Ion Toma

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Toma, urmează domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Orașul Piatra-Olt este cel mai important nod feroviar din județul Olt, iar existența căii ferate, prin structurile sale funcționale, reprezintă factorul motric al dezvoltării comunității.

Totuși, construcția căii ferate a dus la împărțirea localității în două zone: cea de est și cea de vest.

Dacă până în anul 1995 cele două zone ale orașului erau legate între ele printr-o trecere la nivel nepăzită, în zona căreia timp de 100 de ani nu s-a produs niciun accident feroviar, în urma unei decizii a unui director de regională, aceasta a fost închisă.

Acest lucru a afectat viața a peste 4.000 de locuitori ai comunității, întrucât în partea de est a orașului se află toate instituțiile publice, inclusiv biserica și cimitirul.

Astfel, mașinile de pompieri, de salvare, cortegiile funerare, utilajele agricole, angajații sunt obligați să ocolească peste 15 kilometri pentru a ajunge în cealaltă parte a orașului, iar, uneori, în condiții de urgență majoră se forțează traversarea.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru: când și ce măsuri veți adopta pentru a elimina grava problemă socială creată prin închiderea vechii treceri peste calea ferată?

Aștept răspuns în scris și verbal.

Senator de Olt, Ion Toma.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, urmează domnul senator Alexandru Pereș.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Se știe că Parlamentul României, Președintele și Guvernul țării noastre, precum și toate partidele politice nu recunosc independența ilegală declarată de provincia Kosovo din Serbia.

Contrar acestor poziții demne și ferme ale autorităților statului român, numai UDMR a recunoscut independența provinciei Kosovo și s-a bucurat de crearea acestui precedent extrem de periculos în Europa.

Consiliul Național Secuiesc împreună cu Ungaria au solicitat ca Uniunea Europeană să trimită un raportor în așa-zisul Ținut Secuiesc pentru a susține obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins pe plan intern și pe plan extern pentru a fi respectată Constituția României și Legea siguranței naționale.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați dacă ați abordat această problemă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, când și cu ce rezultate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
  Alexandru Pereș

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Alexandru Pereș și urmează domnul senator Viorel Arion.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Voicu, ministru delegat pentru relația cu Parlamentul.

În data de 17.12.2007 am adresat o întrebare domnului ministru al transporturilor Ludovic Orban, cu privire la realizarea șoselei de centură a municipiului Sebeș, la care am primit răspuns negativ.

Așa stând lucrurile, Consiliul Local Sebeș a promovat și aprobat o hotărâre privind implicarea materială în realizarea acestei șosele de centură de o importanță vitală pentru comunitate.

În data de 11.02.2008 am adresat o nouă întrebare aceluiași ministru prin care sugeram o întâlnire și o cooperare între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și Consiliul Local Sebeș, dar am avut neplăcuta surpriză să primesc un răspuns identic cu cel anterior, fără nicio legătură cu solicitarea mea.

Cum se face, domnule ministru, că la două întrebări diferite adresate aceleiași instituții centrale în decurs de două luni primesc același răspuns?

Se pare că această instituție a interpelărilor și întrebărilor este luată în bătaie de joc de actualul Guvern.

În acest sens, vă rog să prezentați o notă, într-o viitoare ședință de guvern, tuturor miniștrilor, referitoare la obligațiile stabilite prin Constituție, prin Legea de funcționare a Guvernului, prin Legea răspunderii ministeriale, precum și prin regulamentele celor două Camere, cu privire la întrebările și interpelările adresate de către parlamentari membrilor Guvernului și modalitatea corectă, legală, de comunicare cu Parlamentul.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arion

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Viorel Arion și urmează domnul senator Mircea Cinteză.

   

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, În Capitolul IV din Programul de guvernare, referitor la mediul de afaceri, se afirmă că "Principalele măsuri anticorupție care vor fi luate în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri sunt: retragerea treptată și ireversibilă a statului din administrarea economiei; restrângerea ariei de cuprindere a deciziei publice; eliminarea procedurilor economice preferențiale; dezvoltarea piețelor financiare, cu deosebire a burselor de mărfuri și a burselor de valori;

renunțarea definitivă la poziția de monopol în furnizarea utilităților publice; clarificarea sistemului de subvenții în economie; renunțarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor."

Vă rog să-mi comunicați câte dintre aceste măsuri au fost duse la bun sfârșit sau în ce fază a realizării lor sunt la această dată.

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Cinteză

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Mircea Cinteză și urmează domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

   

Domnul Mircea Cinteză:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru,

În urmă cu circa 50 de ani, între 1956 și 1958, a fost identificată o boală rară și cu sfârșit întotdeauna mortal dacă nu este tratată, numită nefropatia endemică balcanică.

Ea a fost descrisă într-un singur loc din lume, un teritoriu lung de circa 500 kilometri și lat de circa 300 kilometri, situat în teritorii adiacente Dunării din România, Bulgaria și Serbia, având drept centru cotul Dunării aflat în aval de Turnu Severin.

Teritoriul românesc afectat este de circa 70-75 kilometri.

Boala se manifestă la numeroase persoane care locuiesc în teritoriul respectiv, și nu apare în alte zone din lume, prin afectarea rinichilor care devin din ce în ce mai mici și își pierd progresiv complet și definitiv capacitatea funcțională.

Decesul apare în câțiva ani și poate fi evitat numai prin dializă pe toată durata vieții sau prin transplant renal.

În România atât locurile pentru dializă, cât și numărul de transplanturi renale sunt mult mai mici decât numărul pacienților care au nevoie de aceste proceduri.

De aceea, toți acești bolnavi cărora nu li se poate face dializă sau un transplant renal mor la vârste de cele mai multe ori tinere.

Cauza și modul de transmitere ale nefritei endemice balcanice nu sunt cunoscute.

Există mai multe ipoteze, unele incriminând substanțe aflate în apa de băut din teritoriul respectiv, altele o radioactivitate crescută, un factor infecțios sau un alt factor toxic și infecțios.

O identificare precisă a cauzei bolii ar putea salva zeci sau sute de vieți tinere.

Deși au trecut 50 de ani de la descrierea bolii, nu există un program și fonduri alocate de România pentru a elucida acest mister ucigător.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care este motivul pentru care Ministerul Sănătății Publice nu alocă fonduri pentru un program național de cercetare în domeniul nefropatiei endemice balcanice.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator Mircea Cinteză.

 
  Ștefan Mihail Antonie

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Antonie Ștefan Mihail.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale pentru Tineret, domnului președinte Kovács Péter.

Stimate domnule președinte, Potrivit Deciziei nr. 771/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 17 mai 2006, de instituire a "Anului european al șanselor egale pentru toți (2007) - Către o societate justă", s-a făcut un program care își propune să sublinieze valoarea unei societăți juste bazate pe coeziune socială și să stimuleze o dezbatere amplă privind modalitățile de îmbunătățire a participării grupurilor defavorizate și a grupurilor supuse discriminării.

Incluziunea socială reprezintă o prioritate majoră a programului "Tineret în acțiune" și a fost stabilită, prin urmare, o strategie în vederea facilitării accesului la activitățile programului în special pentru tinerii provenind din medii mai puțin privilegiate din punct de vedere educațional, socioeconomic, cultural și geografic, precum și pentru cei cu handicap.

Consiliul European de primăvară din 2007 a invitat Comisia să prezinte un raport interimar în toamna anului 2007 în vederea emiterii unei propuneri privind orientările integrate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă pentru 2008-2011.

Consiliul European a făcut apel la utilizarea unei abordări consolidate a muncii, bazată pe ciclul de viață, în vederea îmbunătățirii accesului la piața muncii.

Statele membre au convenit să dezvolte în continuare politicile care promovează rolul tinerilor, inclusiv tranziția acestora de la viața școlară la cea profesională în calitate de participanți activi în economie și pe piața muncii, având ca scop utilizarea întregului lor potențial pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a societăților noastre.

Date fiind cele expuse mai sus, vă rog să prezentați în fața plenului Senatului o informare completă asupra acestui subiect, cuprinzând măsurile care s-au luat sau care urmează să fie luate în vederea continuării politicilor referitoare la promovarea rolului tinerilor în țara noastră.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Antonie Ștefan Mihail, senator PD-L de Mureș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la ultima parte a ședinței: răspunsuri din partea Guvernului.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Gheorghe Funar - de la domnul Tánczos Barna, de la secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Pentru domnul senator Gheorghe Funar va răspunde domnul secretar de stat Tánczos Barna, referitor la realizarea centurilor ocolitoare pentru orașele Turda, Câmpia Turzii și Huedin.

Îi rog pe ceilalți reprezentanți ai Guvernului să transmită în scris răspunsurile pentru domnii senatori care nu sunt prezenți în sală.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Tánczos Barna - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră care vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele:

Proiectul de construcție a centurii de ocolire a orașului Turda a fost avizat în consiliul tehnico-economic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și în consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor, urmând a fi înaintat spre avizare la consiliul interministerial de avizare lucrări publice de interes național și locuințe sociale.

Citind întrebarea dumneavoastră, presupunem că în cazul orașelor Câmpia Turzii și Huedin vă referiți nu la centurile de ocolire, ci la nodurile prevăzute în proiectul autostrăzii "Transilvania", deoarece în cadrul ministerului nu sunt discuții cu privire la construirea unor centuri de ocolire pentru orașele Câmpia Turzii și Huedin.

În ceea ce privește aceste noduri prevăzute în proiectul autostrăzii "Transilvania", unul în localitatea Luna, pentru Câmpia Turzii, cu descărcare în DN 15, și al doilea la Turda, cu descărcare în DN 1, stadiul realizării acestora este același cu cel al realizării lucrărilor la autostrada "Transilvania", adică acest tronson ar trebui finalizat la începutul anului 2009.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt deosebit de onorat să fiu împreună cu dumneavoastră, reprezentanți ai Senatului României, în minoritate față de numeroșii membri ai Executivului care ne onorează cu prezența.

Sunt doar parțial mulțumit de răspunsul dat.

Am fost la Primăria din orașul Huedin, unde este un primar din partea PD-L, și am văzut că există în proiect o centură de ocolire a orașului Huedin.

Acest proiect este realizat în urmă cu mai mulți ani și nu s-a materializat până acum.

De aceea am insistat prin această întrebare: ce s-a întâmplat cu acea centură ocolitoare a orașului Huedin care era prevăzută? Și în Planul Urbanistic General al orașului este conturat deja traseul acelei centuri.

Mă bucur pentru celelalte două răspunsuri.

În legătură cu municipiul Turda, domnul ministru Orban, într-o discuție pe care am avut-o, mi-a relatat că acest municipiu va beneficia de două centuri de ocolire.

Dumneavoastră ați făcut referire doar la una.

Dacă, eventual, într-o discuție cu domnul ministru completați răspunsul, eu m-aș bucura.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Declar închisă ședința Senatului.

Mâine, începând cu ora 9.00, vom continua cu lucrări în comisiile permanente ale Senatului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 noiembrie 2020, 13:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro