Valeriu Tabără
Valeriu Tabără
Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.35/17-04-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 08-04-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.4 Valeriu Tabără - declarație politică intitulată "Tratatul cu Ucraina - o greșeală politică a lui Emil Constantinescu și Adrian Severin";

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Din partea Partidului Democrat-Liberal, domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să spicuiesc doar din declarația mea politică, având în vedere un pic și situația de sănătate pe care o am acum.

Declarația politică de astăzi intitulată "Tratatul cu Ucraina - o greșeală politică a lui Emil Constantinescu și a lui Adrian Severin" se referă la ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, declarația domnului președinte Băsescu, referitoare la acest tratat.

Ca om politic de mai mică sau mai mare anvergură, dar mai ales ca reprezentant al unui segment politic al societății românești în Parlamentul României, întotdeauna am avut curajul de a exprima de la această tribună puncte de vedere în momentul unor evenimente deosebite politice care influențează societatea românească.

Mi-am asumat răspunderea și, ceea ce este mai important, am urmărit în timp dacă poziția mea la această tribună a fost corectă. Două dintre ele rămân însă evenimente extraordinare și de mare actualitate și astăzi: este vorba de situația provinciei Kosovo și, respectiv, Tratatul cu Ucraina.

Poziția României de astăzi în problema Kosovo confirmă ceea ce în 1999 spuneam de la această tribună, atunci când aduceam în discuție rezoluțiile ONU - 1998 și 1999. Colegii prezenți în sală atunci își amintesc de poziția exprimată.

Al doilea, Tratatul cu Ucraina. de asemenea, a fost exprimată poziția de la această tribună și nu numai, am considerat și atunci ca și acum că este incomplet negociat, forțat și cu consecințe negative asupra României. Spun acest lucru pentru că, sub o anumită presiune, și aș spune artificială, poporul român a fost obligat să accepte semnarea unui tratat, repet, incomplet negociat și iresponsabil negociat. Și aș da ca exemplu afirmația președintelui Emil Constantinescu din momentul negocierii discrete sau cu ușile închise, așa cum se procedează în cazul unor astfel de tratate, că suntem gata de cedări istorice. Și am cedat istoric ceea ce am pierdut prin Pactul Ribbentrop-Molotov. De fapt, Tratatul cu Ucraina consfințește consecințele unuia dintre cele mai odioase tratate ale istoriei și cu consecințe negative asupra societății românești.

În același timp, au rămas nerezolvate probleme care astăzi sunt de mare actualitate și cu mari consecințe față de politica și față de statutul pe care îl are România, este vorba de granița de pe Dunăre, Delta Dunării, Platoul continental al Mării Negre și Insula Șerpilor.

În același timp, tratatul nu a reglementat niciodată probleme legate de proprietate, de despăgubirile și de drepturile minorității române din Ucraina.

Iată de ce președintele Băsescu i-a reamintit și domnului Constantinescu și domnului Severin, dar mai ales poate este de văzut ceea ce există între rânduri: un avertisment că și Ucraina trebuie să îndeplinească condițiile pe care România la un moment dat și le-a asumat, inclusiv lezându-și propriile interese.

Declarația am să o depun și în scris. Îmi pare rău, nu pot să o termin până la capăt.

Mulțumesc.

(Declarația politică a fost consemnată conform materialului in extenso depus la președintele de ședință.)

Ca om politic de mai mică sau de mai mare anvergură, dar cu responsabilități, mă simt obligat să urmăresc în timp efectul pozițiilor și în același timp să apreciez și corectitudinea acestei poziții exprimate legate de anumite evenimente și momente de decizie politică cu impact major asupra poporului din care fac parte.

Din multitudinea de evenimente cu semnificație politică deosebită la care am considerat că trebuie să-mi spun punctul de vedere atât personal, cât și în calitate de reprezentant al unui segment politic din Camera Deputaților, două sunt astăzi de actualitate, chiar dacă de la producerea lor au trecut 9, respectiv 10 ani. Este vorba de:

  • provincia Iugoslavă Kosovo ( fenomenul -momentul Kosovo- certificarea de suveranitate prin majorizarea etnică a unui teritoriu național)
  • tratatul de bună vecinătate cu Ucraina impus României și poporului român drept o condiție pentru integrarea noastră în NATO.( cel puțin așa spunea Emil Constantinescu și ministrul său de externe Adrian Severin în perioada negocierilor și la semnarea lui)

În cazul provinciei Kosovo am spus-o de la tribuna Camerei Deputaților aveam de-a face și asta se confirmă astăzi cu un fenomen care în politica mondială care nu se va opri doar la Kosovo, ci va continua în mod sigur în lumea viitoare cu efecte clare de instabilitate.

Subiectul Kosovo va face obiectul unei declarații politice ulterioare.

După 10 ani revine în actualitate Tratatul cu Ucraina - un tratat forțat de către un anumit segment al grupului de politicieni care au condus România în perioada 1997-2000, în frunte cu președintele României de atunci, Emil Constantinescu, și ministrul său de externe, Adrian Severin. Tratatul cu Ucraina a fost un act forțat și semnat de România din interesele politice ale președintelui Emil Constantinescu care prin declarația făcută în timpul negocierilor confidențiale între experții celor două țări și-a permis să afirme public fără să fi consultat poporul român "Suntem gata de cedări istorice", iar aceste cedări istorice se numeau vechile teritorii românești: Nordul Bucovinei, Ținutul Herței, Basarabia de Sud, parte din Delta Dunării, probabil Insula Șerpilor și părți ale Platoului Continental al Mării Negre. Prin declarația făcută publică cu iresponsabilitate și fără acceptul poporului român pe care nu l-a consultat nimeni, Emil Constantinescu nu numai că a întrerupt negocierile, dar a forțat semnarea Tratatului, lezând astfel interese majore ale României și poporului român. Din păcate, Emil Constantinescu nu a forțat semnarea unui tratat formal oarecare. El și ministrul de externe Adrian Severin, alături de regimul bolșevic, de dictatorul Hrușciov. Probabil că atât Emil Constantinescu, cât și Adrian Severin vor avea în viitor un loc de cinste în istoria Ucrainei (poate niște statui-busturi din beton la Kiev - nu m-ar surprinde). În același timp, Tratatul negociat și semnat de Emil Constantinescu și Adrian Severin mai fac un lucru oribil - legiferează și acceptă consecințele unuia din cele mai odioase pacte din istorie - pactul Ribentrop-Molotov ale cărui consecințe au creat atâtea suferințe poporului român. Mai mult, inconștiența celor doi demnitari a consfințit și rupturile teritoriale provocate țării noastre de către fosta URSS după ruperea României în august-octombrie 1944, aici fiind vorba de partea de sud a Basarbiei, parte din Delta Dunării, Platoul Continental și Insula Șerpilor din Marea Neagră.

Din păcate, tratatul de bună vecinătate cu Ucraina are și alte mari scăpări intenționate în opinia mea - nu clarifică obligațiile Ucrainei ca stat față de numeroasa comunitate românească din fostele teritorii luate cu forța României. Nu este vorba aici numai de drepturi culturale, ci și de cele patrimoniale. Nu sunt rezolvate probleme de proprietate și a dreptului la despăgubire pentru bunurile pierdute de către statul român și de către foștii lui cetățeni, deportați, exilați sau imigrați în România. Nu sunt clarificate obligațiile statului ucrainean față de foștii cetățeni români, foști locuitori ai teritoriilor luate cu forța de Uniunea Sovietică și cedate Ucrainei de Emil Constantinescu și Adrian Severin. Acestora nu le sunt eliberate documente cu privire la bunurile deținute și rămase în Ucraina, precum și documente de stare civilă și de muncă. Mai mult, Tratatul de care a făcut și face atâta caz Emil Constantinescu - a lăsat deschisă în Ucraina și România o stare conflictuală pe multiple planuri. Prin tratatul incorect negociat Emil Constantinescu și Adrian Severin au stimulat o anumită agresivitate a Ucrainei de astăzi ( a se vedea declarația din aceste zile a lui Tarasiuc- fost ministru de externe al Ucrainei). Nu am văzut nici astăzi din partea ministrului nostru de externe vreo reacție la astfel de declarații.

Având în vedere cele de mai sus, mă întreb cu ce a greșit Președintele Băsescu când și-a exprimat îngrijorarea și nemulțumirea înainte de întâlnirea NATO de la București față de Tratatul cu Ucraina și modul în care el a fost negociat și semnat? S-a spus de către politicieni și analiști politici de duzină că președintele a făcut o gafă chiar de proporții. Fals -președintele Traian Băsescu a afirmat că:

Tratatul a fost forțat și nu trebuia semnat cu prevederi neclare antiromânești.

Tratatul nu a rezolvat starea de litigiu între cele două state.

Avertisment Ucrainei că din punct de vedere al relațiilor cu România nu îndeplinesc condițiile de aderare la NATO- Ucraina rămânând mereu agresivă în relațiile cu România.

Emil Constantinescu, fost președinte, și Adrian Severin, ministrul său de externe poartă o mare responsabilitate dată de cedările istorice, neasigurarea drepturilor pentru membrii comunității românești din Ucraina, nerezolvarea unor probleme de frontieră rămase într-un acut litigiu : de ce mai vorbesc oare acești doi oameni despre interese naționale, când împreună au lovit în marile interese ale României și poporului român prin Tratatul negociat și semnat cu Ucraina?

Dedic această declarație prof. univ. dr. Tiberiu Tudor de la Universitatea din București, autorul cărții "Starea unui Tratat" și tuturor celor care nu acceptă minciuna ridicată la rang de politică de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 16 iunie 2019, 22:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro