Traian Constantin Igaș
Traian Constantin Igaș
Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.35/17-04-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 08-04-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 aprilie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.26 Constantin Traian Igaș - declarație politică intitulată "Summit-ul NATO - București, aprilie 2008";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Constantin Traian Igaș:

Declarație politică intitulată "Summit-ul NATO - București, aprilie 2008".

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este o alianță politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat în Washington pe 4 aprilie 1949. Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice. O frază esențială, ce s-a referit la început la cazul în care ar fi lansat un atac împotriva aliaților europeni ai Statelor Unite, în urma căruia SUA ar fi trebuit să trateze Uniunea Sovietică ca și cum ar fi fost atacată ea însăși. Totuși, temuta invazie sovietică din Europa nu a mai venit. În schimb, fraza a fost folosită pentru prima dată în istoria tratatului pe 12 septembrie 2001, ca răspuns la atentatele din 11 septembrie 2001.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este fondată de către 12 state vestice: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada și Portugalia. Această alianță militară, care oferea o autoapărare colectivă împotriva agresiunii sovietice, a sporit mult influența americană în Europa.

La 29 martie 2004, România a încheiat o etapă, drumul spre NATO, și a pășit pe un drum nou, drumul în cadrul NATO, ca stat aliat. Participarea pentru prima dată la un summit NATO ca membru cu drepturi depline a demonstrat că țara noastră este, de acum, parte a procesului transatlantic de luare a deciziilor în domeniul securității. Avem oportunitatea deosebită de a ne promova interesele naționale în cadrul unui sistem de apărare colectivă bazat pe valori democratice, beneficiind de cele mai solide garanții de securitate din istoria României. Ca țară europeană cu vocație euro-atlantică, România și-a exprimăm sprijinul pentru o Alianță puternică și capabilă să răspundă eficient noilor amenințări la adresa securității. Un parteneriat transatlantic dinamic și robust reprezintă, în actualul context internațional, un factor crucial în articularea unor răspunsuri eficiente la noile riscuri de securitate cu care se confruntă comunitatea democrațiilor transatlantice. La început de secol XXI, România face acum parte dintr-o alianță care își continuă misiunea fundamentală de apărare colectivă, cu instrumente noi, adaptate noilor riscuri de securitate. Calitatea de membru al Alianței consolidează capacitățile României de protejare a securității sale,într-un mediu în care "securitatea națională" înseamnă mai mult decât putere militară sau apărare, înseamnă și cooperare, valori comune, capacități noi, implicare activă a tuturor palierelor societății(structuri guvernamentale, societatea civilă).

Summitul NATO de la București a fost probabil cel mai mare din istoria Alianței, iar pentru România cel mai important eveniment găzduit vreodată. Cei mai importanți oameni politici ai mapamondului au fost găzduiți de capitala noastră și decizii extrem de importante au fost luate cu ocazia acestui eveniment. S-a pus în discuție lărgirea organizației, prin invitarea unor noi țări care-și doresc această aderare, și chiar dacă acest lucru nu s-a realizat, problema nu rămâne una imposibilă pentru viitor. Își propune să găsească soluții pentru Afganistan, pentru proiectele de extindere a Alianței, pentru securitatea statelor membre, pentru securitatea Mării Negre și pentru cea energetică. România face parte din Balcani, este o țară-cheie în strategiile americane și, între timp, și ale UE la Marea Neagră, iar alegerea ei pentru organizarea celui mai important summit din istoria Alianței, așa cum a început el să fie numit, nu este deloc întâmplătoare.

Punctul cel mai important al summitului este decizia în legătură cu extinderea viitoare a NATO. Trei țări au fost candidate, toate trei îndeplinindu-și în mod convingător angajamentele luate în cadrul planurilor naționale de aderare, ceea ce constituie o etapă obligatorie înaintea primirii în NATO. Este vorba despre Croația, Albania și Macedonia. Chiar dacă doar primele două au primit invitații de a adera la NATO, lucrurile nu trebuiesc privite cu negativism în ceea ce privește Macedonia. Sunt convins că, calea dialogului poate rezolva multe dintre problemele pe care această țară le are în prezent cu Grecia.

Subiecte fierbinți au mai fost discutate la acest summit. Rusia, chiar dacă nu are drept de veto în ceea ce privește lărgirea Alianței, s-a opus clar acestei lărgiri. Ceea ce rămâne însă important este că la București s-au luat decizii extrem de importante atât pentru evoluția ulterioară a Alianței, cât și pentru zonele de conflict existente la această oră, dar mai ales în tot ceea ce se referă la existența terorismului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 26 iunie 2019, 1:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro