Plen
Ședința Senatului din 7 aprilie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.34/17-04-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 07-04-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 aprilie 2008

Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.25.

Lucrările au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ilușcă Daniel și domnul senator Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, îmi face o deosebită plăcere să vă salut. Se vede că a fost o vacanță prelungită.

Deschidem ședința Senatului de astăzi, 7 aprilie 2008, cu programul de declarații politice.

Fac un apel și la ceilalți colegi care s-au înscris la cuvânt să poftească în sală pentru a-și susține declarațiile politice.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - declarație politică referitoare la: situația spațiilor destinate procesului de învățământ din județul Arad; responsabilitatea statului român de a-i sprijini pe copiii nevăzători;

Domnule senator Aurel Ardelean, v-ați afirmat intenția de a susține o declarație politică. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să prezint o situație delicată privind spațiile de învățământ de la nivelul județului Arad, deoarece problema retrocedărilor pune piedici, în momentul de față, bunei desfășurări a întregului proces de învățământ arădean. O mulțime de clădiri din oraș și din județ, clădiri în care se desfășoară activitatea didactică, fie sunt revendicate, deci cu un statut incert, fie sunt retrocedate foștilor proprietari.

Nu mai puțin de 42 de astfel de clădiri se află în această situație în județul Arad. Ne situăm printre județele "fruntașe" în această situație a clădirilor. Un exemplu concret îl constituie clădirea Grădiniței cu program săptămânal nr. 2, din zona "UTA" a municipiului Arad, clădirea fiind retrocedată moștenitorului baronului Neumann.

În 1994 a apărut un proiect de lege prin care inspectoratul școlar trebuia să revendice toate clădirile fostelor întreprinderi, printre care se număra și această grădiniță. Asta, în situația în care, cu puțin timp înainte, Consiliul Județean Arad a hotărât ca atât grădinița, cât și stadionul să aparțină Fabricii "UTA". Inspectoratul școlar nu a făcut însă, din păcate, niciun demers. Grădinița este în stare foarte bună datorită grijii părinților care s-au implicat în amenajarea ei. Marea majoritate a copiilor aparținea familiilor nevoiașe, dar fiecare ajuta după posibilități.

Îngrijorător este faptul că numărul clădirilor de învățământ retrocedate în județul nostru este extrem de ridicat. În această situație sunt opt grădinițe, 11 școli generale, șase grupuri școlare și licee și o sală de sport. Pe lângă acestea, mai există și clădirile revendicate: cinci grădinițe, două școli generale, patru licee și grupuri școlare și alte cinci clădiri: însăși clădirea Inspectoratului Școlar al Județului Arad, Palatul Copiilor, Centrul Școlar și două cluburi pentru elevi.

În municipiul Arad există 11 clădiri în care funcționează unități de învățământ și care au fost deja retrocedate foștilor proprietari. Printre acestea se numără: Liceul German - două imobile -, Liceul "Csiki Gergely", Școala Generală nr. 1 și Școala Generală nr. 2. După retrocedare, Primăria Municipiului Arad a încheiat contracte de închiriere cu proprietarii imobilelor, costul acestor chirii fiind însă foarte mare. Se impune o strategie cu privire la această situație, deoarece costul chiriilor în unele spații de învățământ nu se justifică, aceste fonduri fiind, în unele cazuri, mai mari decât costul procesului de învățământ în sine.

Solicit ministerului de resort o poziție oficială cu privire la proiectele concrete care există, pentru reglementarea situației spațiilor de învățământ din județul Arad. Nu este o situație care, la ora actuală, poate fi abordată cu superficialitate.

O altă problemă pe care doresc să o aduc în atenția dumneavoastră este cea a copiilor nevăzători. În Arad sunt aproximativ 300 de copii, sub 18 ani, cu deficiențe de vedere. Aceștia primesc alocația de stat de 40 de lei, dublată, dar banii nu le ajung în condițiile în care urmează cursurile Școlii speciale și locuiesc la Centrul de plasament, ca un blestem asupra dorinței de a învăța carte sau de a se profesionaliza într-o meserie care, eventual, i-ar ajuta să-și câștige pâinea.

Reprezentanții Asociației Nevăzători Arad au demarat un proces cu statul român, în 2002. Timp de o lună, două s-au distribuit alocații și indemnizații, dar după aceea au fost sistate. Statul nu și-a respectat angajamentele. Pe lângă faptul că oamenii care au deficiențe de vedere au greutăți în a se integra în societate, ei doresc să învețe și să aibă parte de o viață cât de cât normală, județul Arad bucurându-se de forme de învățământ pentru toate categoriile de vârstă, de la învățământul preșcolar la școlile postliceale, însă lipsa banilor duce, în timp, la eschivarea părinților în fața înscrierii copiilor la o astfel de școală specială. Pe lângă faptul că depun un efort supraomenesc de a memora cele auzite în clasă, pentru că explicațiile educatorului sau profesorului nu sunt reproduse integral în cărțile editate în alfabetul Braille, ei nu sunt tratați la fel ca ceilalți copii care se bucură de alocația corespunzătoare.

Deși este vorba de un număr relativ mic de copii care se confruntă cu aceste probleme, avem datoria nu doar umană, ci și legală de a-i sprijini. Suntem preocupați de această situație și solicit autorităților competente ca, împreună cu asociațiile de nevăzători, să identifice o soluție, pentru că situația actuală nu este acceptabilă.

În această țară, membră a Uniunii Europene, statul are responsabilități față de toți cetățenii ei, inclusiv față de aceste persoane defavorizate de soartă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu (PSD) - declarație politică având ca temă Summitul NATO desfășurat la București;

Domnul senator Ungureanu.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, declarația mea politică se intitulează "A fost Summitul NATO! Și acum...!?".

Am asistat, cu toții, săptămâna trecută, la ceea ce ne-a fost prezentat drept un eveniment istoric, cu implicații dintre cele mai serioase pentru România. Prezența multora dintre personalitățile prezente ar fi fost, fără îndoială, adevărate evenimente și fiecare în parte. Nu se întâmplă în fiecare zi ca unei țări precum România să-i calce pragul Angela Merkel sau Gordon Brown, ca să nu mai vorbim de George W. Bush sau de Vladimir Putin.

Departe de mine gândul de a minimaliza importanța vizitelor pe care le-am primit din partea numeroșilor șefi de stat și guvern ce au fost la București în perioada Summitului NATO, dar, cu toate acestea, acum, după plecarea tuturor delegațiilor, după stingerea becurilor și tragerea cortinei, rămâne o întrebare: Cu ce s-a ales România? Ce a rămas, în afara rondurilor de panseluțe frumos amenajate în centrul Capitalei și de sutele de pahare și farfurii ce trebuie spălate? Ce a înțeles românul din toată această desfășurare de forțe la care am asistat? Ce, în afara dorinței legitime de a veni summitul și pe strada lui, aceasta părând a fi singura modalitate de a beneficia și el de străzi asfaltate, de canale la nivel cu asfaltul, de stratul de panseluțe, de salubrizare cu șampon, de pază și protecție în cartier?

Din păcate, nu aflăm, după acest summit, că primim mai ușor vizele pentru Statele Unite sau că vom fi respectați de atotputernica Americă prin gesturi de minimă curtoazie și respect față de familia regretatului Teo Peter. Nu aflăm nici că gazul rusesc ne va fi livrat constant, în condiții de maximă siguranță, la prețuri decente. Nu aflăm nici că Insula Șerpilor redevine a noastră sau că Ucraina a suspendat lucrările devastatoare demarate unilateral pe Canalul Bâstroe, lucrări ce încalcă tratatele internaționale. Ne alegem, în schimb, cu promisiunea extinderii scutului antirachetă, dar pentru care nu se știe, deocamdată, de unde vor proveni fondurile la care, foarte probabil, vom contribui financiar din greu. Ne alegem însă cu un angajament de continuare a luptei împotriva terorismului, dar acesta ne va costa un alt contingent de soldați, pe care îl vom trimite spre nicăieri, de unde s-ar putea întoarce în sicrie.

Pe de altă parte, aflăm, cu două zile înainte de summit, de la Președintele României, că avem probleme la granița cu Ucraina și mai aflăm că avem un tratat bilateral prin care ne-am vândut țara fără să clipim. Apoi, la debutul Summitului NATO, aflăm de la același locatar al Cotrocenilor că noi susținem integrarea Ucrainei în Blocul Nord-Atlantic în semn de prietenie și prețuire a vecinului, vecin care nu-și plătește cheltuielile și nu respectă elementarul drept de proprietate. Asta, desigur, în totală contradicție cu poziția partenerilor noștri din Uniunea Europeană, a marilor și micilor puteri care au învățat să-și apere interesul și demnitatea națională. Cel mai bun exemplu în acest sens este reprezentat de poziția Greciei în problema Macedoniei.

Să mai vorbim, oare, de absența României de la negocierile ce au vizat luarea deciziilor în cadrul Summitului NATO? Sau poate doar de absența ministrului afacerilor externe? Să spunem că am votat "la grămadă", că am fost de acord cu toate deciziile sau că încercăm, acum, să transformăm orice rând iscălit pe documentele finale într-un succes? Nu cred că mai are rost.

Este limpede că acest important eveniment, pentru care România și-a paralizat Capitala, nu ne-a adus o voce mai puternică în privința deciziilor Alianței Nord-Atlantice. Ne-am aliniat dorinței aliaților, votând așa cum și-au dorit.

Inconsecvența și lipsa de coerență în politica externă a celor ce ne-au reprezentat la summit ne-au transformat în cameristele și ospătarii perfecți ai marilor puteri. Toți cei prezenți au profitat pentru a-și exprima pozițiile sau pentru a-și îndulci eventualele diferende bilaterale, în vreme ce noi am ales doar detergentul cu care vom spăla farfuriile murdare rămase după summit. Din nefericire, până și acest detergent îl vom achita tot noi, plătitorii de taxe și impozite, noi, cei care am nădăjduit să treacă summitul și pe strada noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe David nu este în sală.

 
  Nicolae Iorga (PRM) - declarație politică având ca titlu László Tőkés - un europarlamentar terorist;

Domnul senator Iorga? Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "László Tökés - un europarlamentar terorist", pentru că nu pot califica altfel afirmațiile Domniei Sale transmise printr-o scrisoare deschisă statelor participante la Summitul NATO, adică tuturor statelor care fac parte din NATO, inclusiv României. El ne scrie nouă, aș zice eu. Și ce zice acest Tökés? Îmi permit să-l citez, pentru că scrisoarea lui deschisă a fost publicată, unde altundeva decât într-un ziar maghiar, în Népszabadság, dacă am pronunțat eu bine. Poate îmi spun colegii de la UDMR. Dumnealui spune: "Securitatea regională în Balcani și - i-auzi! - în Europa de Est este de neimaginat fără garantarea autonomiei maghiarilor din România, Slovacia, Serbia, Croația și Ucraina." Cu alte cuvinte, este de neimaginat fără autonomie. Și mai zice europarlamentarul român - pentru că el este acolo europarlamentar român, ales de români, nu? -: "Fără autonomie, nu se va soluționa situația maghiarilor din România." Care situație a maghiarilor? A senatorilor, colegi cu noi aici? A fostului viceprim-ministru Béla Markó, a ministrului de acum al dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor? N-au drepturi maghiarii din România, dar sunt la guvernare, de m-am plictisit eu de ei. Și mai zice în continuare: "Pentru teritoriile luate din Transilvania - de unde sunt și eu, iertați-mă -, maghiarii de acolo, din Transilvania, ar trebui să beneficieze de modelul israelian", adică de teritorii contra păcii. Asta, ca să știe românii pe cine au trimis în Parlamentul European. Nu-i place puțin lui "popa Tőkés" modelul acela rusesc - poate să fie și țarist - cu trimiterea lui în Siberia, ca să vadă cum este pe la Vladivostok, pe acolo? Nu îi este rușine acestui om care, efectiv, bate câmpii? Iar dacă senatorul Iorga, cu voia dumneavoastră, îl combate într-o conferință de presă la Brașov, vin "fanii lu' Băselu" și zic: "Senatorul Iorga sare la gâtul lui László Tőkés." Între noi fie vorba, în buletin este Ladislau, nu este László, ca să știe lumea cum vorbim.

Nu se poate așa ceva. Pentru că, parafrazând un lider de grup din Senat, pe distinsul senator Ion Iliescu, care spunea că: "Dacă PSD nu ar fi existat, România se ducea dracului!", îmi permit să-l corectez pe distinsul lider al PSD-ului: dacă PRM nu ar fi existat, nu mai avea ce "să se ducă dracului", domnule președinte Iliescu, pentru că țara aceasta nu mai era, cu toți cei care mai sunt astăzi în fruntea ei, cu asemenea "bezmetici antiromâni" care sapă la temelia acestui stat, care mai iau și bani de la el și care mai sunt trimiși și pe la Bruxelles - asta trebuie să știe oamenii -, care sunt la guvernare cu toate partidele de până acum.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca temă numeroasele cereri de mutație a domiciliului și de obținere a vizelor de flotant în anul electoral 2008;

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea se referă la cetățenii care cer, în ultimele luni, mutații și vize de flotant. Aș semnala faptul că începutul anului 2008, așa cum știm cu toții, a adus și multă agitație, așa cum era normal într-un an electoral. Acest lucru s-a observat mai ales la unii primari în funcție, cu un mandat sau cu mai multe, care-și pregătesc cu multă atenție fiecare amănunt care le-ar fi benefic pentru a câștiga un nou mandat. Până aici nimic rău, numai că, în unele localități, se cam repetă obiceiul ca, înainte de alegeri, mulți oameni să ceară mutații și vize de flotant. Nici acest lucru nu este rău, pentru că dorim, cu toții, ca cetățenii să aibă clarificat domiciliul și fiecare să poată vota acolo unde-și are domiciliul. Ce trebuie semnalat este faptul că, dacă totul este legal, iar partea scriptică este conformă cu realitatea, atunci, toți suntem bucuroși, numai că, ar fi de interes, de exemplu, verificarea celor care, în ultimele luni, au obținut vize de flotant și dacă aceasta corespunde cu realitatea. În comuna Bara, județul Timiș, de exemplu, au venit cam multe persoane noi, persoane pe care cetățenii spun că le au ca vecini, dar pe care nu le cunosc și pe care nu le-au văzut, poate, niciodată. Trag acest semnal, care poate să fie valabil în țara noastră și pentru alte comune, pentru alte localități, ca autoritățile în drept să verifice dacă nu cumva acești "flotanți" vin numai atunci când este vorba de a alege un primar și, după aceea, nu mai există. Este un semnal pe care autoritățile în drept trebuie să-l dea înainte de alegeri. Pentru toți acei care-și clarifică domiciliul este un lucru benefic, pe care ni-l dorim înainte de alegeri, tocmai ca să nu existe probleme în ziua votului.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca titlu Valea Frumoasei sau patria nodului în gât.

Are cuvântul domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. S-a înscris la declarații politice și domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Valea Frumoasei sau Patria nodului din gât".

Vineri, sătul de toate, după un somn aiurit de după-amiază, mă întrebam dacă să citesc o carte, să mă apuc de băut sau dacă să sun pe careva să-mi țină de urât. Și ploua. Era o după-amiază în care îmi mângâiam câinele. Nu mă puteam hotărî la nimic când îmi sună mobilul. Un prieten drag mie, care nu știu cum se face, dar mă scoate mereu din impas, spune: "Ce faci, Ionică? Salut!"

"Grea întrebare. Ce faci? Auzi, ce faci? Stau degeaba."

"Nu mai sta! Ia-ți niște haine groase și hai să mergem să-i duc bătrânului meu medicamentele! Hai să mergem pe Valea Frumoasei!"

"Mă duci la capătul lumii! Nu merg."

"Haide, Ionică, orice capăt este un bun început!" și mi-a urnit ceva în creier.

Am bătut Valea Frumoasei de multe ori în zile cu soare, cu soția și fiica mea. Acum era cu totul altfel. Un drum foarte prost, șănțuit cum nu vă imaginați. Mă felicitam în gând că nu m-am oferit să-mi iau eu mașina.

"Nu te speria, Ionică!", îmi spune bunul meu prieten, care avea guturai și fularul sub ochi. Dovadă, guturaiul l-am luat și eu. "Cum ai vrea să fie? Cară ăștia atâta lemn, mai ales noaptea. În țara lemnului se mai uită careva la drumuri?"

"Și unde-l duc?" întreb eu.

"Tu trebuie să știi! Dacă tu nu știi, dacă voi nu știți, pe mine mă întrebi? Îl duc. Fură din ogrăzile fără stăpân. Nici câinii nu latră, nici paznic nu au la porți!"

Am ajuns, în final, la Moș Mina. Purta un trening, pe care-l avea prietenul meu cândva, un fes sucit, o haină pe umeri. A deschis repede porțile mari și: "Hai, hai, intrați, intrați! Dacă trăia a mea, era mai ușor cu oaspeți, dar așa ..." Am văzut privirea de reproș către feciorul lui. Nu vă mai spun toată încâlceala de la primire, cu veselie și stânjeneală - eu eram când "tu", când "mata", când "dumneavoastră" -, cu bagaje și daruri, iar ultimul lucru pe care l-a scos amicul meu din portbagaj a fost o sticlă de whisky. Moșului Mina i-au licărit ochii: "Lichid vesel, lichid vesel! Bun, bun! Ședeți, dară, să vă înveselesc și eu olecuță.". Se duce Moșul Mina și cotrobăie, și scurge, și vine cu o cană mare - de sticlă - de afinată, deasupra căreia stăteau, de un deget, afine negre încrețite de alcool.

"Se bea, moșule, cu fructe cu tot."

"Da, fructu-i ca viața. Îi storci zeama, te îndestulezi cu carnea și știi unde să-i pui sămânța." Îi râdeau moșului Mina ochii, râdeam și noi. Am și mâncat: noi, ce-am adus, iar bătrânul Mina a mâncat orez cu urzici și hribi, în Postul Mare ortodox. Și am mai băut câte un rând, cu fructe cu tot. Cum se înnoptase bine afară, a aprins moșul meu o veioză mică, numai cât o gură de pahar. În tăcerea aceea, nu era nici plictis, nici beție în capul meu, ci doar o încremenită ascultare a timpului care trece. Și se pune Moșul Mina pe povești ... Curg în Munții Neamțului poveștile cum curge Frumoasa spre Siret.

De unde eram stânjenit că-i ocupam patul, nici nu am văzut cum trece noaptea. Am aflat că Moșul Mina a fost luntraș pe Bistrița, că lemnul pus pe luntre nu ajungea nici jumătate la ruși, că era o învoială între autorități și oameni, că, oriunde făcea Bistrița cot, descărcau o parte din încărcătură pentru ai noștri: lemn la schimb cu făină albă, mălai, încălțări și delicatese pentru femei și copii.

"Alte vremi, alți oameni! Și dacă tot tai, tai azi, tai mâine, tai și noaptea și cari, și cari, într-o zi o să cadă munții pe noi și, de-ar cădea, vom ști și noi una și bună: apa la matcă, și omul la țeapă." ne spunea Moș Mina. Și, ca să nu tac, ca să nu mă fure somnul iarăși, repet și eu o vorbă de duh, spusă de unul dintre marii bărbați ai țării: "Acesta e, Moș Mina, lemnul patriei." Știți ce-mi răspunde? "Asta nu e patrie, asta e țară! Numai o țară poate fi a hoților, a potlogarilor și a lotrilor!"

"Și ce e patria, Moșule Mina?"

"Patria e nodul meu din gât!"

O prea lungă tăcere s-a pus între mine și mucul aprins al țigării moșului. Mi-a zburat somnul ca o vrabie din cuib. Știa el că nu dorm. Îl întreb: "Ți-a fost vreodată frică de moarte, Moșule Mina?"

"Da, în tinerețe. Acum, numai prostia mă mai sperie. Ce, parcă nu știe omul unde se duce? La cer, domnule! De multe ori, când eram în putere și mă luptam cu viața grea din munții ăștia, mă întrebam și eu, ca omul prost din mine: Doamne, dacă precum în cer așa-i și pre pământ, de ce nu pică din cerul acesta un fulger, un om beat, un american sau o rusoaică?"

Am adormit râzând. Sâmbătă dimineața m-am spălat pe ochi cu apa de la streșini. Prietenul meu și tatăl său reparaseră deja un gard. Nu mă mai durea nici capul, nici nu aveam coșmaruri. Trebuia să plecăm, să ne întindem la același drum hârbuit.

La plecare, i-am întins mâna moșului: "Sunt senatorul Ioan Chelaru, bucuros că te cunosc!"

"Să iertați de vorba proastă, dar știu cine ești! Drum bun!" Și l-am luat în brațe. Nu știu dacă ploaia sau măgurile mi-au umezit ochii. Poate că omul din mine a plâns, dar senatorul din mine nu înțelege să plângă. Sunt aici, iar ai mei m-au trimis aici să lupt.

Stimați colegi senatori, îmi pare rău că nu pot da nume reale, dar oamenii și locurile chiar există, iar dialogul este real. Și pentru că este real, vă întreb, domni ai puterii de dreapta: Ce ați făcut ca principiul restituirii integrale, restitutio in integrum ... Restituire, ce și cui? Unde sunt blocate emisiile de titluri de proprietate pentru terenurile forestiere ale oamenilor din Munții Neamțului, unde se duc pădurile, unde se cară lemnul, unde-i respectul pentru marele concept "regim forestier"? Cine taie, de ce nu se plantează, de ce licitațiile pentru parcelele silvice nu sunt publice? De ce, încă, deșeurile gaterelor sunt aruncate în frumoasa Bistriță, de ce gaterele se înconjoară de garduri înalte? Aveți taine? Lăsați porțile deschise! Când, domnilor, veți tăcea mai mult înainte de a deschide gura? Nu ați auzit de măsură, de bunul-simț? Ar trebui să închei, dar țin să vă amintesc că Moșul Mina stinge țigara scuipând în palmă și, în căușul palmei, arde mucul. Știți de ce? Pentru că e o lege a muntelui care lui i-a intrat în sânge: "Să nu dai foc, să nu distrugi, să nu minți muntele, pădurea și viața!"

Când motorul fu pregătit și mașina gata de plecare, l-am întrebat ca pentru mine: "Moș Mina, ce spui de NATO?"

Ieșisem pe poartă și am auzit vag: "Nimic ce intră în casa omului și stă nu-i bun! Câteodată, nici nevasta!" Am citat.

Gândiți dumneavoastră mai departe.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnul senator Adrian Păunescu, care și-a exprimat dorința de a susține o declarație politică, lipsește.

Stimați colegi, am încheiat primul punct din ordinea de zi, cel referitor la declarațiile politice.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Conform programului aprobat, la ora 16.30 urmează să trecem la dezbaterea inițiativelor legislative. Eu vă solicit să facem câțiva pași înainte și să trecem la ordinea de zi. Vă aduc la cunoștință că și mâine, și poimâine, începând cu ora 9.00, Senatul se va reuni în plen, urmând ca mâine, la ora 13.00, să se întrunească Biroul permanent al Senatului și, după-amiază, marți și miercuri, comisiile de specialitate.

Domnul senator Radu Țîrle informează plenul Senatului că, începând cu data de 7 aprilie 2008, a devenit senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PNL.  

Sunt chestiuni organizatorice la care reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să ia cuvântul? Vă rog, domnule senator Radu Țîrle, aveți cuvântul, microfonul 3.

   

Domnul Radu Țîrle:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să informez plenul Senatului că, începând de astăzi, îmi voi continua activitatea împreună cu Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, majoritatea colegilor senatori cunoaște faptul că la ora 16.30 urmează să intrăm în procedură legislativă și nu aș dori să îi privez pe colegii noștri de exercitarea dreptului de vot, fapt pentru care vă propun să luăm o pauză până la ora 16.20, când vom începe ședința cu un apel nominal. În acest sens, îi rog pe colegii senatori, liderii grupurilor parlamentare, să-i mobilizeze pe colegii noștri în sală, pentru că astăzi urmează, conform hotărârii Biroului permanent și a dumneavoastră, să acordăm votul pe legi organice. Deci 20 de minute pauză, după care, la ora 16.20, domnul senator Daniel Ilușcă, secretar de ședință, va face apelul nominal.

- pauză -

   

Domnul Daniel Ilușcă:

- Antonie Ștefan - Mihail - prezent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - absent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - delegație
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Sr. - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Eckstein Kovács Péter - absent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Belá - absent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - absent
- Nasleu Ioan - absent
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - prezent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Panțuru Tudor - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - absentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - absent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezent
- Szabó Károly Ferenc - delegație
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - delegație
- Zsombori Vilmos - prezent

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimați colegi, am anunțat deja ordinea de zi și programul de lucru. Mâine și poimâine vor fi ședințe în plenul Senatului, după-amiaza se vor desfășura lucrări în cadrul comisiilor permanente. Mâine la ora 13.00 se va întruni Biroul permanent al Senatului. Următoarele zile sunt dedicate activităților în teritoriu.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru. Vă rog să votați.

(Tabela electronică indică 50 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere).

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru aceste inițiative legislative. Vă rog să votați. Este valabil și pentru domnul Prodan. Domnia Sa nu are cartelă. Acceptăm și mâinile ridicate, pentru colegii care nu au cartelă.

Procedura de urgență a fost aprobată, întrunind 51 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale. (L30/2008)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art.III alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit un raport suplimentar. Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să luați loc și să prezentați raportul suplimentar. Dezbaterile generale au fost încheiate. Aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 7.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, doamna președinte,

Onorat Senat,

La comisie, în urma analizei privind reexaminarea acestui proiect de lege, s-a ajuns la concluzia că trebuie menținut raportul în forma inițială. Dacă dorim să modificăm legea, este necesară o nouă inițiativă legislativă. Drept urmare, în unanimitate, a fost adoptat un raport suplimentar, un raport de admitere și, de aceea, vă rugăm să luați în considerare un raport de admitere, în forma propusă de Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului? Doamna secretar de stat, microfonul 8.

 
   

Doamna Theodora Bertzi - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că punctul de vedere al Guvernului este acela de a susține această ordonanță, tocmai pentru că altfel s-ar îngreuna foarte mult modalitățile prin care acest sprijin financiar ar ajunge la familiile vizate. Este bine să existe o inițiativă legislativă înspre finele acestui an.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dezbaterile au fost încheiate. Practic, avem un raport de admitere, fără amendamente. Legea are caracter ordinar. Îi rog pe colegii mei senatori să își ocupe locurile în sală pentru a-și exercita dreptul de vot. Este valabil și pentru domnul senator Vasilescu. Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Vă rog să votați. Legea are caracter ordinar, iar raportul este favorabil, de admitere, fără amendamente, adoptat la comisie în unanimitate.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 459/2003. (Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.) (L877/2007)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 459/2003.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Inițiatorul este domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă. Microfonul 6.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă pornește de la Programul de guvernare aprobat de Parlamentul României. Am ținut seama de prevederile capitolului VII - ,,Politica de protecție socială". Guvernul a prevăzut să ia mai multe măsuri în vederea atingerii următoarelor ținte strategice: reducerea sărăciei și a marginalizării sociale și îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice. De asemenea, am ținut seama de faptul că, până acum - și bine am făcut -, Guvernul a venit în fața Parlamentului - și Guvernul precedent, și cel de acum -, iar Parlamentul a adoptat mai multe inițiative legislative speciale, în baza cărora se asigură pensii de serviciu pentru șapte categorii de pensionari. S-a mers în etape cu politica pașilor mărunți.

Noi propunem să se extindă numărul beneficiarilor acestor pensii speciale și pentru cei care au lucrat în agricultură, respectiv pentru inginerii agronomi, horticultori, zootehniști, medici veterinari, mecanizatori și, în acest sens, am propus ca aceștia să beneficieze de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art.82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, luând ca bază de referință câștigurile brute lunare ale specialiștilor și mecanizatorilor care sunt angajați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Guvernul, punctul de vedere? Microfonul 8. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Theodora Bertzi - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este acela că nu poate să susțină această inițiativă legislativă, considerând că Legea nr. l9/2000 privind sistemul public de pensii este cea care se aplică acestor persoane. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Da, domnule senator Stan, microfonul 1.

 
   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Domnilor colegi, inițiativa legislativă este deosebit de bună și va fi susținută de Grupul parlamentar al PRM. Dacă merită cineva pensie specială sau privilegiată cum se cheamă, cu siguranță că aceștia trebuie să fie cei din corpul agronomilor: inginerii agronomi, medicii veterinari, zootehniștii, horticultorii și alți agricultori.

În primul rând, programul de lucru zilnic a fost și va fi toată viața lor de 14-16 ore. Șefii de fermă încep programul la ora 5 dimineața, așa au început întotdeauna în ferme, în CAP-uri, în IAS-uri, în fermele particulare. Suportă un miros incredibil în complexele de porci și păsări. Indiferent cine ar merge de aici din sală la un complex de păsări sau porci și ar sta doar o oră, cu siguranță ar aproba acest proiect de lege. Dar nu cred că sunt 5-6 persoane în sală care cunosc acest lucru.

Condiții grele de lucru vara, temperaturi ridicate. Condiții grele de lucru iarna, organizarea muncii în fiecare zi de două-trei ori, în funcție de condițiile de afară. Din analizele sociologice, agronomii trăiesc cu 5-6 ani mai puțin decât restul categoriilor sociale. De la agricultură se cerea întotdeauna foarte mult și înainte de 1989, și, sigur, cu mijloace mai slabe, acum 20-30 de ani.

Din propunerile și observațiile Guvernului se vede foarte clar că Guvernul nici la ora actuală nu cunoaște de fapt ce lucrează Direcțiile Agricole Județene, ce lucrează cei din agricultură. Se compară cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură spunându-se că acolo sunt funcționari publici, pe când cei de la Direcțiile Agricole Județene nu ar fi funcționari publici. Vă dau câteva exemple.

Ce face Direcția Agricolă Județeană la ora actuală? Am mai dezbătut problema aceasta odată când am cerut salarii ca la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

  • În primul rând, implementează programele de dezvoltare rurală în agricultură conform politicilor europene;
  • În al doilea rând realizează inspecția în agricultură în toate domeniile.

Până anul trecut când nu a existat APIA cine făcea toate lucrurile acestea? Personalul din Direcțiile Agricole Județene. Cine derula toți banii din agricultură fără APIA? Nu erau tot funcționari publici cei care până acum derulau toate aceste fonduri?

Dar cu ce se ocupă și ce derulează la ora actuală, ca să știe și doamna secretar de stat?

Banii pentru calamități naturale, inspecțiile de fond ameliorarea solului, corectarea Ph-ului, perimetrele de ameliorare, desecările, materialul seminal la toate animalele din sectorul zootehnic din România, toate epizootiile la animale, toate epifitiile la plante.

În afară de asta mai sunt multe altele. Iar salariile celor de la Direcția Agricolă Județeană sunt 45% din ceea ce au, la ora actuală, cei ce lucrează la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Aceasta da discriminare. Deci așa trebuie să înțeleagă.

Dar, pe fond, este ceea ce am spus eu în prima parte a intervenției: condițiile de lucru inumane pe care le-au avut și le au cei care lucrează în agricultură. De aceea, voi susține această inițiativă legislativă și îi rog și pe colegii din sală să o susțină.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Da.

Domnule senator Prodan, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurelian Tiberiu Prodan:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă nu am avut plăcerea să primesc cuvântul din partea dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei, vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul în nume personal.

Inițiativa este una cât se poate de generoasă. Agricultorii, zootehniștii și toți ceilalți specialiști merită mult mai mult decât alții să beneficieze de pensii de serviciu. Judecând însă realist problema, domnul senator Stan spunea de ce să facem referire la personalul din APIA. Sunt oameni care, conform legii, beneficiază de acele sporuri de 75% plus sporul de fidelitate de 10% pentru că lucrează cu fonduri europene. Cei care au lucrat în agricultură și în zootehnie și o spun la modul serios, că știu cum s-a făcut acest lucru, pentru că și tatăl meu - Dumnezeu să-l odihnească! - a lucrat 40 de ani în agricultură, am și un frate agronom, beneficiază, la ora actuală, de pensia de asigurări sociale. Dacă dorim să le dăm o pensie de serviciu - și eu, personal, aș fi de acord - trebuie să ne gândim de unde luăm acei bani, pentru că îi luăm de la bugetul de stat. Noi am votat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale în luna decembrie. Eu aș fi de acord și, poate, dacă acum nu este momentul să obținem acești bani, trebuie să ne gândim, pe viitor, cum să-i obținem.

Dar să ne întoarcem la fondul problemei: căror categorii sociale le vom acorda pensii de serviciu? Avem judecători, poliție, armată și toți ceilalți care beneficiază de aceste pensii. La ce alte categorii sociale acordăm pensii de serviciu? Revizuim complet Legea nr.19/2000 - și o facem egală pentru toți - sau cum facem?

Guvernul, știți foarte bine, intenționează ca în luna octombrie să mai mărească cu 30% valoarea punctului de pensie, iar, începând cu anul 2010, pensiile să se indexeze cum se indexează și salariile. Pentru moment, chiar dacă îmi doresc din suflet să se mărească pensiile agricultorilor și să aibă și o pensie de serviciu, totuși nu pot să fiu de acord cu faptul că noi nu avem o rezervă bugetară la ora actuală. Însă trebuie să judecăm; problema este corect ridicată pe fond. De ce se face această discriminare în continuare între anumite categorii sociale favorizate și celelalte care ar trebui să primească și ele pensie mai mare?

Eu, în calitatea pe care o am ca președinte de comisie, nu pot să votez acum decât împotrivă și v-am spus de ce voi vota așa. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Funar, vă rog, microfonul 7.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Permiteți-mi o scurtă intervenție față de poziția exprimată de distinsa reprezentantă a Guvernului.

Doamnelor și domnilor senatori, noi am propus să crească pensiile pentru cei care au lucrat în agricultură. În urma creșterii pe care o propunem noi ar urma ca beneficiarii să aibă o pensie de 10 ori mai mică - vă rog să rețineți! - decât un judecător sau procuror. Judecătorii și procurorii au ajuns la pensii între 10.000 și 24.000 de lei pe lună pensie. Adică de la 100 de milioane până la 240 de milioane.

Cei care au lucrat în agricultură, inclusiv specialiștii la care s-a referit distinsul coleg, domnul senator Petru Stan, au acum pensii între 700 de lei și 1200 de lei. De aceea am venit cu această propunere legislativă și mă bucură faptul că, personal, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială ne susține. Păcat însă că partidul una spune în Programul de guvernare și alta face. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Daea, vă rog, microfonul 4. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, inițiativa colegului Funar își are sorgintea în preocuparea Domniei Sale de a regla, acolo unde este nevoie de intervenție, și a pune accent pe nevoia de reglementare acolo unde aceasta este șubredă.

Am ascultat intervențiile colegilor care au pedalat pe zona de interes privind acceptarea unui asemenea demers, dar el are portița închisă dată fiind soluția financiară.

Agronomul din mine nu poate să nu zăbovească, măcar sentimental vorbind, în a spune că este nevoie de a interpreta corect această partitură în care suferința unora se poate traduce în termeni juridici prin discriminare în domeniul legislativ. De aceea, socotesc, dincolo de interpretarea pro și contra, să nu obturăm canalul acesta de reglementare și să-i propunem domnului coleg Funar să accepte, dacă plenul va considera necesar, să retrimitem propunerea legislativă la comisie pentru o analiză mai profundă, mai atentă, astfel încât să fim cu toții convinși că am explorat toate posibilitățile prin analiza atentă a domeniului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. O secundă. Domnul Constantin Gheorghe, microfonul 3. Înțeleg că formulați o cerere de retrimitere la comisie în numele Grupului parlamentar al PSD? Nu aveți calitatea care să vă îndreptățească.

Vă rog, domnule senator, microfonul 3.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Sigur că dacă legea este și după aprecierea președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială una generoasă și eu pot afirma același lucru, numai că m-am oprit cu atenție la punctul de vedere al Guvernului și, pur și simplu, am niște nedumeriri.

Una dintre ele este o justificare referitoare la ceea ce se invocă de către inițiatori în expunerea de motive, adică pensia de serviciu aferentă judecătorilor și procurorilor, iar Guvernul spune că având în vedere acest aspect, precum și faptul că, în cazul judecătorilor și procurorilor, diferența dintre pensia de serviciu și pensia de asigurări sociale de stat se suportă din bugetul de stat, și invocă în continuare faptul că, dacă s-ar aproba această lege, sigur, tot din bugetul de stat va trebui să se suporte această diferență.

Dumneavoastră, prin propunerile și observațiile pe care le-ați făcut la această inițiativă susțineți ferm o discriminare reală. Cred că punctul de vedere al Guvernului este total greșit și nu așa trebuia făcut, pentru că pe mine cel puțin mă derutează complet. Din bugetul de stat se pot acorda pensii de serviciu, adică diferențele se suportă pentru anumite categorii socio-profesionale, pentru această categorie nu.

Cum ați hotărât dumneavoastră că pentru unii se poate și pentru alții nu se poate?

În ceea ce privește solidarizarea Guvernului cu agenții economici din domeniul agriculturii, care vor avea niște cheltuieli mult mai mari, mi se pare totuși că nu este în consens cu prevederile legii. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Domnul Șerban Nicolae.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc. Am o întrebare pentru inițiatori și pentru reprezentanții Guvernului.

În urmă cu ceva vreme, cu aproximativ un an, un lider de partid spunea, legat de Legea referendumului, că, dacă va fi declarată constituțională, Domnia Sa își aruncă diploma de jurist și se declară agronom. Aș fi avut o întrebare pentru colegii noștri care au practicat această nobilă meserie: dacă nu găsesc că este nepotrivită o astfel de formulă și dacă nu era normal să protesteze față de o astfel de formulă. Mai mult decât atât, acum, inițiatorii - că pentru Domniile Lor am luat cuvântul - vin cu o propunere care leagă, într-un fel, pregătirile de specialitate între juriști și agronomi. Poate, până când vom decide prin vot, vom avea și un răspuns, dar eu, unul, recunosc, ca unul care m-am îmbogățit cu o diplomă de jurist, am considerat nepotrivit ca, atunci când nu îți mai recunoști propria diplomă de jurist, să te declari agronom, ca și cum asta ar fi un fel de treaptă inferioară.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator. Nu știu cine este acest domn... (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.)

Da, domnule senator Daea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să vă ajut, în calitatea dumneavoastră de președinte și colegă cu noi, în Senatul României, față de care, pentru mine, prețuirea nu are limite vizavi de atitudinea și comportamentul dumneavoastră în Senatul României.

Mi-ați invocat lipsa de calitate. Am o calitate, aceea de a înțelege și de a interpreta. Vă înțeleg situația în care vă aflați, interpretez cum se cuvine momentul, motiv pentru care adaug la această intervenție calitatea de purtător de cuvânt al domnului prim-vicelider Otilian Neagoe, care m-a rugat ca, în numele grupului, să susțin retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin. Prețuirea rămâne în aceleași limite pe care le-am precizat.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator, pentru bunele sentimente pe care le aveți față de mine. Chestiunea ține de Regulament și înțeleg că domnul Neagoe face această susținere în numele Grupului parlamentar al PSD. Îl rog foarte mult s-o facă, dacă dorește, numai că, pe data de 10 aprilie, această propunere legislativă urmează să se adopte tacit și vă învederez și acest lucru.

Dacă Grupul parlamentar al PSD face această cerere, sunt obligată s-o pun în dezbatere și s-o supun votului.

Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Propunem Senatului să retrimitem la comisie această propunere legislativă și, dacă se va decide în consecință, atunci...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Deci cu rugămintea, stimați colegi, ca, dacă va fi acceptată această propunere... (Domnul senator Gyorgy Frunda solicită cuvântul.)

Da, domnul senator Frunda.

Vă atrag încă o dată atenția că termenul de adoptare tacită este 10 aprilie.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

La Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități vin toate proiectele de lege care vizează modificarea Legii privind sistemul public de pensii. Ne-am înțeles cu toți colegii din comisie, din toate partidele politice, ca, de principiu, la aceste proiecte să dăm un vot negativ. Nu din rea-intenție, nu pentru că nu vrem să modificăm Legea privind sistemul public de pensii și nu vrem să creștem pensiile, dar Legea privind sistemul public de pensii este o lege întreagă, este bine gândită, sunt anumite puncte de pensie, au o anumită valoare, există o valoare maximală - cred că 5,8 - la ora actuală. Dacă noi încercăm reglementări segmentare, fragmentare, pe anumite domenii, nu vom ajunge să avem o reglementare unică a legii.

Eu cred că Parlamentul a greșit atunci când a acceptat niște reglementări pe diferite plaje profesionale: judecători, procurori, polițiști.

După părerea mea, a fost o greșeală, dar a duce greșeala mai departe, a reglementa, astăzi, pensia agronomilor, mâine, de exemplu, pensia grefierilor, care cer același lucru, a medicilor, care cer același lucru, înseamnă să nu avem o aplicare unitară a unei legi care este - vă spun încă o dată - o lege care are un fir roșu, are o gândire logică și se poate aplica. Dacă acceptăm astfel de reglementări segmentare, vom ajunge ca legea de bază să fie inaplicabilă.

De aceea eu cred că toate aceste încercări de modificare a legii pe diferite domenii ar trebui coagulate, conexate într-o singură lege și să modificăm legea în fondul ei, ca puncte de acordare a pensiilor, ca valoare de acordare a pensiilor să crească dar eu cred că reglementările segmentare sunt contraproductive.

Nu pot fi de acord nici cu cererea de amânare formulată de către colegii de la PSD, pentru că asta înseamnă, de fapt, acceptarea tacită a propunerii legislative în trei zile. De aceea eu cred că este onest, cu toate că suntem într-un an electoral, să spunem că adoptarea acestei legi ar însemna o nedreptate pentru cei care nu beneficiază de o creștere a pensiei. Să ne asumăm responsabilitatea ca, într-o comisie paritară, formată din reprezentanți ai tuturor partidelor politice - 1-2 membri - să găsim o rezolvare coerentă, proporțională, pentru toate profesiile sau toți oamenii care ajung la pensie, și atunci vom avea ce să dăm oamenilor.

Eu cred că aceste tentative de modificare segmentară, mai ales în domeniul de unde curg cele mai multe voturi, are un profund iz electoral și de aceea eu propun respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Eu vreau să vă învederez două aspecte. Primul: cele două comisii sesizate in fond - Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - în ședință comună, au propus un raport de respingere. Cum spunea domnul senator Frunda, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz negativ. Când se vor întruni cele două comisii, împreună, pentru a face un alt raport, stimați colegi de la PSD? Nicicând. De ce să adoptăm tacit o propunere legislativă asupra căreia însuși Consiliul Legislativ se pronunța, la punctul 2. Dați-mi voie să citez: "Fără a ne pronunța asupra oportunității demersului propus, menționăm că luarea ca bază de referință a câștigurilor brute ale specialiștilor și mecanizatorilor angajați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru calculul pensiilor de serviciu ale membrilor Corpului Agronomilor din România este improprie cadrului legislativ existent în materie."

Este Consiliul Legislativ și asupra obiecțiunilor Consiliului Legislativ putem comenta. A trimite înapoi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială această propunere legislativă este mai mult decât inoportun. Doar dacă nu dorim decât să adoptăm o propunere legislativă care , iată, conform Consiliului Legislativ, nu este oportună. Pentru ce să mai trimitem înapoi la comisiile reunite această propunere legislativă?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al PSD, microfonul 3, domnul Șerban Nicolae.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Voiam doar să fac o precizare. După cum spunea un filozof contemporan, "Iarna nu-i ca vara", nici 7 aprilie nu poate să fie 10 aprilie, de aceea, având în vedere că am aprobat un program care presupune activitate în plen și mâine, 8 aprilie, și poimâine, 9 aprilie, eu cred că cele două comisii, cu bună-credință și bunăvoință, se pot întruni, astfel încât să rezolve, dacă este posibil, acele probleme. Dacă nu, vor veni în plen cu o decizie comună, dar propunerea noastră nu poate fi privită ca un fel de încercare de a trece prin aprobare tacită, pe 7 aprilie, o propunere legislativă al cărei termen este pe 10 aprilie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Stimați colegi, s-au exprimat mai multe puncte de vedere... (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Domnule senator Funar, aveți cuvântul, vă rog, microfonul 6.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte.

Inițiatorii sunt de acord cu această solicitare a Grupului parlamentar al PSD, de a fi retrimisă la comisie această propunere legislativă și eu am convingerea că, după succesul Reuniunii NATO, punctul de vedere al comisiilor se va schimba. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale. S-a formulat o cerere procedurală, conform Regulamentului, de către Grupul parlamentar al PSD. Supun votului dumneavoastră retrimiterea acestei propuneri legislative la comisii.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost retrimisă comisiei.

Îi rog pe colegii noștri de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială ca mâine să participe împreună cu cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la reanalizarea acestei propuneri legislative.

 
Continuarea dezbaterilor asupra a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. (retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări). (L24/2008)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art.37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul. Domnule vicepreședinte...

   

Domnul Șerban Nicolae:

Guvernul întâi, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Microfonul 9, doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

 
   

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Distins Senat,

Modificarea s-a impus din pricina faptului că, la data la care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Camerei Deputaților a apreciat că acest corp profesional, respectiv executorii judecătorești, trebuie să aibă stabilite onorariile nu prin ordinul Ministerului Justiției, așa cum a fost în reglementarea veche, respectiv, așa cum este valabil pentru alte corpuri profesionale, și anume notarii și avocații care acordă asistență judiciară în materie penală gratuită, ci să se fixeze totuși niște baremuri prin lege. S-au strecurat câteva... să le numim erori în ce privește stabilirea limitelor, astfel încât s-au lăsat descoperite anumite situații care au născut litigii, respectiv înregistrări de contestații la executare, care au culminat și cu faptul că aceste soluții ale hotărârilor judecătorești sunt contradictorii. Deci aceasta este argumentarea pentru motivația de a rectifica aceste neajunsuri prin ordonanță de urgență.

Cu prilejul dezbaterilor în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a stabilit că sunt în regulă, s-au observat și s-au justificat aceste neregularități, dar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a venit cu alte propuneri în ce privește aceste limite. Ele scad foarte mult nivelul, comparativ cu alte corpuri profesionale, de aceea noi nu am achiesat la această formă de tratament, situație în care vă rugăm să aprobați ordonanța de urgență în sensul în care aceasta a fost elaborată. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Domnule vicepreședinte, microfonul 7, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere, în ședința din 26 februarie 2008 Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea art.37 alin.(1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, iar din dezbatere a rezultat, pe de o parte, faptul că în preambulul proiectului de lege este motivată doar necesitatea emiterii acestei ordonanțe, fără a se indica însă și acea situație extraordinară care impune o urgență pentru o asemenea reglementare prin lege, având în vedere și sensibilitatea pe care fixarea unor tarife într-o asemenea activitate, considerată profesie liberă, o generează ori de câte ori apare în dezbaterea publică.

Pe de altă parte, senatorii membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au opinat că tarifele sunt, în forma ordonanței, foarte mari, exagerat de mari, creează disfuncționalități în procedura de executare silită și inconveniente majore participanților la această procedură.

S-a mai spus că propunerea nu asigură nici proporționalitatea între valoarea obiectului creanței ce urmează a fi executată silit și cuantumul onorariului cuvenit executorului judecătoresc și nici înfăptuirea cu celeritate a actelor de executare silită în materie.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007.

Fac precizarea că acest proiect de lege, prin obiectul de activitate, intră în categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, raportul este de admitere, cu un amendament. Nu știu ce...

(Domnul senator Gavrilă Vasilescu solicită cuvântul.)

Domnule senator Vasilescu, vă rog, microfonul 3, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna președinte,

Dacă îmi permiteți, vreau să spun câteva cuvinte și să fac și o propunere. M-am consultat și cu colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, e adevărat că nu cu toți, dar cu o mare parte dintre ei. M-am consultat și cu doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Sistemul care exista și modul în care era acesta reglementat înainte, consider că era mult mai bun, în sensul în care, prin lege, stabilești cuantumul onorariilor pentru executorii judecătorești. S-a făcut aici o precizare anume, că și alte profesii liberale au un sistem mult mai flexibil. De aceea, vă propun să încercăm, deși termenul de adoptare tacită este pe data de 9 aprilie. Avem posibilitatea ca, mâine, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să poată veni cu un raport suplimentar. Propunerea mea este să retrimitem la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca mâine, să vină cu un raport suplimentar, în care ministrul justiției, cu avizul ministrului finanțelor și consultând Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin ordin, să stabilească onorariile maximale pentru aceștia. Cred că ar fi cel mai bine, pentru că orice modificare ar trebui făcută în funcție de evoluția vieții social-economice a țării. Să vii să faci niște modificări, printr-o lege, este foarte greu, dar este și în spirit liberal. Această flexibilitate dă posibilitatea ca să pui de acord aceste onorarii cu ceea ce înseamnă viața reală și cu ceea ce înseamnă situația reală.

De aceea v-aș ruga să luați în considerație această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Constantin, vă rog, microfonul 3, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte de ședință, rămân surprins, nu știu ce să mai înțeleg. Sunt membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am participat la aceste dezbateri, am hotărât să-l delegăm pe domnul senator Vasilescu să stabilească aceste plafoane, doamna Kibedi a fost de față. Acum, domnul Vasilescu, inițiatorul acestui amendament, pe care l-am susținut în unanimitate în comisie, vine și ne spune că nu e bine. Păi, când nu e bine? Când propunem și aprobăm în unanimitate sau după două săptămâni de Summit NATO ne gândim că nu e bine! Eu nu mai înțeleg, pentru că toți am fost de acord că sumele erau enorme, am căzut de acord să stabilim niște plafoane maximale, domnul senator Vasilescu le-a propus, noi le-am agreat, le-am votat în unanimitate. Nu știu ce se întâmplă, poate mă lămurește și pe mine cineva că nu mai înțeleg.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule coleg, nu pot să fac un proces de intenție domnului senator Vasilescu care, probabil, reflectând la propunerea legislativă, s-a gândit că ea creează o serie de inechități. Nu cred că dânsul trebuie să vă dea explicații.

Domnule senator Vasilescu, o propunere concretă, din partea Grupului parlamentar al PC, vă rog.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamna președinte,

Vreau să spun următorul lucru: sistemul care a fost propus, precum și amendamentul pe care l-am făcut a mers pe varianta cu care venise Guvernul. După aceea, am meditat și am constatat că sistemul este rigid și noi, dacă dumneavoastră vreți să înțelegeți, și dacă plenul înțelege acest lucru, avem nevoie de un sistem flexibil în care ministrul justiției... deci actul de executare este un act care are o încărcătură foarte importantă.

În aceste situații, modul în care va evolua această instituție a executării în societatea românească trebuie să aibă și o flexibilitate în ceea ce înseamnă stabilirea onorariilor. Acesta este motivul, dragi colegi, pentru care vin cu această propunere. Este adevărat, am făcut-o atunci. La vremea respectivă, am lucrat pe ceea ce ne-a propus și ne-a dat Guvernul, ulterior am constatat că, de fapt, sistemul bun și sistemul corect este cel care a fost înainte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ecksteina solicitat cuvântul.

Microfonul 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Eu consider că ceea ce a expus domnul vicepreședinte Șerban Nicolae este perfect valabil și legal. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi a încercat să ne explice situația extraordinară pentru care Guvernul României, printr-o ordonanță de urgență, intervine pentru a stabili anumite limite la onorariile experților. Mi se pare ceva, chiar jignitor. Noi facem parte din comisia guvernamentală, dar pe de o parte inițiativa făcută în acest fel este neconstituțională, am stabilit într-o primă fază a discuțiilor, și pe fond nu s-a rezolvat problema. Ulterior, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a cerut reexaminarea, s-a revenit la sentimente mai bune în a ajuta Guvernul, dar eu tind să sprijin inițiativa colegului Vasilescu. Termenele sunt foarte scurte, deci este clar că, mâine, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuie să se aplece asupra acestui lucru. Dacă este o cale de a scăpa Guvernul de a nu i se respinge ordonanța de urgență, eu sprijin acest demers, dar pe fond Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a ținut să facă o atenționare puternică Guvernului ca să nu abuzeze de ordonanțele de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Corectă opinia dumneavoastră. Domnul senator Frunda, doriți și dumneavoastră să interveniți?

Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Intervenția mea este procedurală. Un amendament acceptat cu majoritate de voturi sau, în această situație, cu unanimitate, nu poate fi retras de către inițiatorul său. Este un amendament care este al comisiei și trebuie votat. E simplu. Problema de fond este mult mai serioasă și văd altfel lucrurile. Vorbim de multe ori despre accesul liber la justiție. Accesul liber la justiție nu înseamnă doar să mi se dea posibilitatea să intru într-o instanță și să-mi înregistrez acțiunea.

Accesul liber la justiție înseamnă să nu mi se pună bariere de niciun fel. Nici materiale, nici de limbă, nici procedurale, nici de distanță, nici de termen, nici de lipsă de reprezentare, nici de executarea hotărârilor respective. În sistemul judiciar românesc, doamnelor și domnilor senatori, am super bariere materiale, care sunt - exemplificativ vă spun - taxa de timbru, insurmontabil de mare în multe cazuri pentru omul simplu, onorariile avocațiale care, am spus, au mai scăzut, dar uneori sunt tot mai mari, mai ales la avocații renumiți, taxele notariale - punctul de plăcere al domnului Vasilescu - care frustrează pe foarte mulți oameni de posibilitatea de a face procese de succesiune pentru că sunt inacceptabil de mari.

Dați-mi voie să vă dau un singur exemplu. După părerea mea este absolut anormal ca, în 2008, dacă copilul tău pleacă într-o excursie într-o țară membră a Uniunii Europene, trebuie să dai o declarație notarială. Totuși trebuie să o faci. Fiica mea pleacă acum în străinătate. Pentru că am dat o declarație împreună cu soția mea, ca să plece copilul în străinătate, a trebuit să plătesc 400.000 lei pentru trei rânduri pe care puteam să le semnez singur. Nu este un efort material pentru mine. Ar fi incorect să spun acest lucru, dar copilul meu are colegi care nu-și pot permite acest lucru și nu cred că un notar cu conștiința curată poate dormi liniștit când un copil nu poate pleca în străinătate pentru că declarația pe care trebuie să o facă în fața notarului costă mai mult.

Omul câștigă foarte greu procesul. Ajunge la faza de execuție. Trebuie să-și găsească un executor. Nu-l găsește în zona în care a avut loc procesul, trebuie să-l ia dintr-o altă rază teritorială, de obicei de acolo unde se execută hotărârea respectivă. Este planificat, replanificat, i se cer anumite sume cu titlu de avans, i se pun anumite success fees-uri (onorarii de succes) pe care trebuie să le plătească, iar când trage omul linia și-și face socotelile, de cele mai multe ori, ajunge la concluzia că mai bine nu ar fi apelat la actul de justiție. Cei care sunt mai deștepți, înainte de a înainta acțiunea, își fac aceste calcule și nu mai apelează la justiție. Și atunci, vă pun o întrebare, e adevărat, retorică. Este oare aceasta un stat de drept, când nu ai posibilitatea să mergi în instanță din cauza barierelor financiare? Nu este un stat de drept, suntem cu toții de acord cu asta. Sunt de acord și cu cealaltă problemă ridicată de unii colegi. Nu e normal ca ministrul justiției, care este un administrator, să intervină în onorariile care se stabilesc de către executorii judecătorești sau de către alți jucători ai mediului juridic, dar trebuie făcut ceva. Trebuie să facem ceva, trebuie să facem ceva cu executorii judecătorești și sperăm să facem ceva, nu sunt de acord cu ideea retrimiterii la comisie, cred că trebuie să hotărâm acum, trebuie să facem ceva cu Legea notarilor publici și a activității notariale și trebuie să ne ajutăm colegii notari să fie mai mulți, să-i scutim de acest efort enorm de muncă pe care îl au, raportat la zece mii de locuitori. Trebuie să fie mai mulți notari, trebuie să ajutăm judecătorii pentru că lipsesc câteva sute de judecători și câteva sute de procurori la ora actuală, ca să-și poată desfășura lucrul.

Trebuie să înființăm judecătorii noi, ca să poată să-și desfășoare activitatea, și să ducem actul de justiție mai aproape de om, dar, pentru că domnul Hașotti este nerăbdător, și are dreptate, haideți să începem cu un lucru pozitiv și să acceptăm această modificare de ordonanță, așa cum este ea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Doamna senator Vedinaș, microfonul 2, Grupul parlamentar al PRM.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

S-au adus destule argumente și am luat o pauză prea mare ca să nu conștientizăm că avem multe de făcut și că din acest punct de vedere trebuie să lucrăm în mod serios, dar nu mă pot abține să nu fac câteva remarci.

În ceea ce privește inițiativa domnului senator Vasilescu, mie nu mi se pare bulversant că a revenit asupra opiniei inițiale. Dimpotrivă. Cred că este un lucru de maximă seriozitate și o chestiune care relevă o gravitate a problemei pentru că, așa cum a spus și domnul senator Frunda, de foarte multe ori, oamenii câștigă în instanță, obțin hotărâri judecătorești pe care le pun în ramă, pentru că nu le pot pune efectiv în executare.

De aceea, dacă tot s-a apelat la ordonanța de urgență, haideți să mai dăm posibilitatea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să mai reflecteze încă o dată asupra conținutului ei și susțin, în numele Grupului parlamentar al PRM, ideea retrimiterii la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul vicepreședinte Șerban Nicolae, microfonul 7.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc.

Eu vreau să încep cu mea culpa. Probabil că atmosfera de summit, care m-a sensibilizat în mod deosebit, m-a făcut să citesc doar raportul inițial al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și nu și pe cel suplimentar.

Într-adevăr, așa cum ați spun dumneavoastră, doamna președinte de ședință, în data de 18 martie a.c., Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect, în urma solicitării plenului, ca reexaminare, și a hotărât să întocmească un raport de admitere cu amendamentul de care s-a făcut deja vorbire propus de domnul senator Gavrilă Vasilescu și adoptat de comisie cu majoritate de voturi, nu cu unanimitate.

Aș vrea să fac însă o precizare și în numele comisiei, pentru că acest lucru a apărut în dezbaterile noastre. Această ordonanță este dată în anul 2007. Suntem în luna aprilie 2008. În mod normal, în patru luni de zile, ar fi trebuit să avem o primă estimare asupra efectelor pe care această ordonanță le-a produs în viața societății românești. Cum s-a reflectat ea pentru că ordonanța a intrat în vigoare și se aplică în materia executărilor silite în ceea ce privește cuanumurile creanțelor și onorariilor pe care executorii le-au introdus deja în procesul lor de activitate? Dacă până la reuniunea comisiei vom avea și o astfel de situație, vom avea o imagine mult mai corectă asupra impactului pe care actul normativ l-a avut în societate și vom vedea dacă acest act normativ, reclamat cu insistență, așa cum a arătat și domnul Frunda, de societate, și-a produs efectele, în sensul că a asigurat pentru cetățenii români cu venituri mai reduse un acces egal la justiție, pentru că nu au fost obligați de o practică oarecum arbitrară, neconcurențială a executorilor judecătorești să plătească sume foarte mari pentru a-și obține executarea hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțe.

În ceea ce privește însă propunerea, bineînțeles că plenul este suveran și va decide. Comisia se va supune hotărârii plenului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Am fost sesizați cu o solicitare de retrimitere la comisie. În măsura în care plenul va accepta că este nevoie de o dezbatere mult mai aprofundată asupra proiectului de lege, îl rog pe reprezentantul Guvernului ca, în ședința în care vom dezbate această lege, să facă evaluarea pe care domnul vicepreședinte a solicitat-o și să o prezinte comisiei.

Supun votului dumneavoastră solicitarea Grupului parlamentar al PC și al PRM de retrimitre a ordonanței la comisie.

Vă rog să votați.

Cu 33 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 8 abțineri, solicitarea a fost acceptată.

Doamna secretar de stat, rugămintea mea este ca mâine să prezentați comisiei, la ora 15.00, când vom pune pe rol această ordonanță, solicitările colegului nostru.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 22/12/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, Legea protecției mediului cu modificările și completările ulterioare. (aprobarea prelungirii termenului de dezbatere de la 45 la 60 de zile; aprobarea retrimiterii la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului) (L862/2007)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență nr. 195 din 22/12/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, Legea protecției mediului cu modificările și completările ulterioare.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, este prezent.

Inițiator, domnul senator Marinescu. Vă rog, microfonul 6.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, doamna președinte. Și dumneavoastră și sunteți inițiator al acestei propuneri legislative.

Noi urmărim, prin această propunere legislativă, să stopăm distrugerea spațiilor verzi. Astfel, dorim să constituie consiliile locale minim 26 mp de spațiu verde/cap de locuitor. Aceasta este norma europeană.

Vreau să vă spun că Guvernul a preluat această inițiativă legislativă a noastră, această idee, a emis o ordonanță de urgență care este, în momentul de față, la Camera Deputaților, Cameră decizională. Stă la Comisia pentru administrație publică, de câteva luni de zile, nediscutată și mi-e teamă că este o capcană, această ordonanță de urgență va cădea, și, de aceea, insist ca astăzi să adoptăm această inițiativă legislativă sau s-o retrimitem la comisia de specialitate pentru a vedea ce se întâmplă și cu ordonanța de urgență, fiindcă nu vrem ca în loc de flori pe spațiile verzi să crească blocuri de beton cum s-a întâmplat până în momentul de față.

Deci solicit colegilor să retrimitem această inițiativă la comisia de specialitate pentru a vedea ce se întâmplă și cu ordonanța de urgență care este la Camera Deputaților, să nu greșim.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Cârlan, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere, motivat, în principal, de faptul că la această oră avem în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2007, care rezolvă toate propunerile inițiatorilor cuprinse în propunerea legislativă pe care o avem în dezbatere.

Despre ipoteza că ordonanța ar putea să nu fie adoptată la Camera Deputaților, dacă s-ar întâmpla așa, nimic nu împiedică Camera Deputaților să nu adopte și această inițiativă legislativă.

Noi credem că un act normativ aflat în vigoare și care rezolvă chestiunile de aici este un motiv procedural, potrivit cu prevederile legale, să dăm un raport de respingere. Aceasta a fost opinia Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și eu o susțin aici.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

 
   

Doamna Ana Lucia Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vreau să fac o precizare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului, noi am preluat, de fapt, am stabilit, pe de o parte, să nu se taie spațiile verzi, iar, pe de altă parte, suprafața minimă de 20 mp/cap de locuitor până în 2010 și de 26 mp/cap de locuitor până în 2013. Mai mult, pentru a fi siguri că această ordonanță răspunde tuturor cerințelor, am făcut o dezbatere publică, la care am invitat domni senatori și domni deputați și, în urma dezbaterii publice, am tras ultimele concluzii și am prezentat Guvernului ordonanța.

Prin urmare, pentru precizare, a fost înainte ordonanța și apoi inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Si eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule Hașotti, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, doamna președinte.

Am venit la microfonul central, poate, pentru a vă capta mai mult atenția.

Eu cred că acum câteva zeci de ani, Kafka ar fi luat notițe pe genunchi. Noi suntem într-o zonă kafkiană. Este al treilea punct pe ordinea de zi pentru care se solicită retrimiterea la comisie și esențială este întrebarea: dacă, indiferent de structura politică a Parlamentului, noi mai legiferăm sau nu?

Acum, întorcându-mă la propunerea propriu-zisă, însuși colegul nostru, distinsul coleg, senatorul Marinescu, a spus că la Camera Deputaților se află o ordonanță de urgență care își face efectele, care a trecut de Senat fără nici un fel de amendament.

De ce propune retrimiterea la comisie și termenul de adoptare tacită este la 10 aprilie 2008? Pentru a avea două acte normative identice! Pentru că, dacă se va întâmpla cumva ca la Camera Deputaților să nu se adopte ordonanța asupra căreia toate forțele politice au fost de acord, să mai avem încă una - și foarte bine a spus președintele comisiei ,,cine garantează cuiva că în situația în care Camera Deputaților va respinge ordonanța nu va respinge și acest proiect?". Pentru ce să trimitem la comisie când termenul de adoptare tacită este 10 aprilie 2008, când avem un act normativ care își face efectele? Că presupunem noi că dacă se va întâmpla la Camera Deputaților să se respingă ordonanța? Mi se pare ceva dincolo de orice fel de imaginație.

Iată de ce - evident, este o chestie de bun-simț de acum - nu putem fi de acord cu așa ceva. Nu mai evoc ceea ce a spus aici doamna secretar de stat Lucia Varga.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

Da, domnule senator Simionescu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte, și la dezbaterea ordonanței care acum este la Camera Deputaților, despre care s-a vorbit, și la dezbaterea acestei propuneri legislative, au existat foarte multe discuții și în prezența doamnei secretar de stat, unele au fost mai aprinse, altele mai puțin aprinse. Cert este că problema articolului 71 și în special alin.(2) de la articolul 71 a constituit un permanent nod gordian, pe care noi l-am dezbătut tot timpul și asupra căruia a fost o serie întreagă de disensiuni, să spunem așa. Sigur că, în condițiile în care ordonanța respectivă nu va trece de Camera Deputaților sau va trece într-o altă formă decât cea care este în momentul de față, vom avea o problemă. Discuțiile pe care le-am avut și cu colegii noștri sunt legate de acest moment, dacă vom putea avea o altă poziție la Senat, prin această propunere legislativă care ne-a fost prezentată astăzi. De aici este discuția legată de prelungirea termenului sau de amânarea aceasta cu cincisprezece zile sau de retrimitere la comisie, deci o procedură prin care să păstrăm un anumit demers posibil din partea Senatului în legătură cu acest articol 71, în special art. 71 alin. (2) din Legea protecției mediului.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, însă nu s-a formulat de către un grup parlamentar o cerere de retrimitere la comisie.

Doamna senator Stănoiu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Doamna Rodica Stănoiu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Asocierea cu Kafka nu mi se pare cea mai potrivită, dar pentru că s-a făcut, aș vrea s-o comentez puțin. Suntem în plin spirit kafkian dacă venim să spunem că această ordonanță de urgență a rezolvat problema. Atentatele la spațiile verzi le avem în fiecare zi prezente și semnalate de media și de noi toți. Și spunem, aici, cu nonșalanță, și doamna secretar de stat și domnul lider, că această ordonanță a rezolvat problema. Asta este Kafka. Kafka mai este și faptul că dăm ordonanțe peste ordonanțe de urgență, apropo de intervenția colegului nostru, vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, anterior, când ar fi trebuit să mai adauge ceva și nici nu mai știm dacă, vreodată, legea pentru aprobare mai vine sau nu în Parlamentul României. Ar trebui să facem, poate, o statistică și să vedem câte ordonanțe avem în momentul de față, ce vechime au și unde sunt proiectele pentru aprobarea acestor ordonanțe de urgență.

Și vă cer, doamnă vicepreședinte al Senatului și președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să faceți o asemenea statistică.

Revenind, acum, la subiectul respectiv, sigur, a înăbuși într-un fel sau altul toate inițiativele legislative ale parlamentarilor, fie că venim repede cu o ordonanță - acum înțeleg că a fost anterioară, nu este cazul - dar a le face întotdeauna să treacă cu destul de multă greutate reducem un drept constituțional la un eufemism. Și așa, în aceste condiții, Parlamentul devine kafkian când senatorii și deputații nu mai pot să aibă inițiative legislative, pentru că, dacă sunt bune, le fură Guvernul - m-am împotrivit și când eram membru al Guvernului acestor practici - sau Guvernul vine cu ordonanțe peste ordonanțe.

Revenind la subiect, eu cred că, așa cum spunea și colegul meu, este un semnal că noi avem în atenție această problemă, că Parlamentul nu a părăsit-o pentru că ordonanța de urgență a Guvernului a rezolvat toate problemele privind spațiile verzi. Este o mare minciună și în fiecare zi pierdem spații verzi.

Pentru acest motiv, Grupul parlamentar al PC solicită trimiterea la comisie și vă rog să vă gândiți cu mare atenție la semnalul pozitiv pe care îl dă această inițiativă. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu doamna senator.

Domnule președinte Iliescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Iliescu:

Pentru că formal s-a ridicat problema inexistenței unei propuneri pentru trimitere la comisie, fac această propunere, din partea Grupului parlamentar al PSD, s-o trimitem la comisie. (Discuții în sală)

Eu mă tem de trădare în legătură cu ordonanța de urgență a Guvernului.

Deci eu propun s-o trimitem la comisie, așteptăm să vedem rezultatele de la Camera Deputaților, pentru că eu vreau, în afară de ceea ce se spune aici, ca să se asigure o anumită suprafață, eu aș vrea să prevedem un lucru mai clar: să se interzică în mod absolut, de acum înainte, amplasarea de construcții pe spații verzi, parcuri, scuaruri și așa mai departe, indiferent că aparține spațiul verde sectorului public sau sectorului privat. Ceea ce vedem în capitală este sălbăticie, pădurea Băneasa și alte parcuri, care sunt agresate pentru că este afacerea zilei, investițiile imobiliare care aduc mari profituri unor oameni și nu mai țin seamă de nimic, se conjugă interese și ale funcționarilor din primărie, și ale arhitecților șefi, și ale altor oameni care concură la așa ceva. Trebuie să punem piciorul în prag și să prevedem explicit, printr-o lege, interdicția absolută de a se mai amplasa construcții pe spațiile verzi, și să refacem spațiul verde. Nu știu cine dintre dumneavoastră ați fost în Berlin în ultima vreme, la o suprafață egală cu a Parisului, Berlinul, orașul propriu-zis, are o populație de două ori mai mică, este un oraș aerisit, cu spații verzi, cu luciuri de apă și așa mai departe.

Noi am avut un oraș, din acest punct de vedere, mai bine așezat, cu mai multă vegetație. Pentru aceasta era apreciat Bucureștiul, nu numai pentru așa-zisul ,,micul Paris", care viza un centru al capitalei, dar și periferiile erau înecate în verdeață. Orașul a început să se sufoce, pe lângă circulația foarte aglomerată și spațiile verzi sunt sistematic reduse.

Legea prevede ca să ajungem la o normă de spațiu verde pe cap de locuitor ca să ne aliniem la normele europene.

De aceea, propun ca să mai reflectăm și să vedem ce iese și de la Camera Deputaților și, la nevoie, să completăm textul acestei legi cu un articol expres de interdicție absolută de a se mai proiecta construcții pe spații verzi. Aceasta este propunerea mea și propunerea formală de a trimite propunerea legislativă la comisie.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte Cârlan, cred că putem găsi o soluție ca să putem prelungi termenul considerând-o o lege complexă.

Aveți cuvântul, domnule președinte Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Stimați colegi,

Domnul președinte Iliescu se teme de trădare. Eu nu mă tem de trădare, dar mă tem de dentist. Și aici, suntem în situația în care am avut o durere de măsele, am mers la dentist, adică la Guvern, și printr-o ordonanță de urgență a scos măseaua. Amintirea durerii de măsele pe care am avut-o ne face să venim din nou la dentist și să vrem să scoatem aceeași măsea încă o dată, dar n-o mai avem în gură.

Propunerea legislativă dorește să modifice un text care deja a fost modificat în sensul pe care îl găsim în această propunere legislativă. Cum să-l modificăm?

Eu vă rog, dacă veți lua în considerare și veți vota retrimiterea la comisie, să ne dați și mandat, adică să ne spuneți ce anume să modificăm sau ce anume să facem la raportul de respingere pe care l-am propus plenului, pentru că dacă am da un raport de admitere, am modifica un text dintr-o lege în sensul de a rămâne fix așa cum este și nu știu cum se redactează raportul de admitere a propunerii legislative.

Repet, textul a fost modificat, exact așa cum propune inițiatorul, prin ordonanță de urgență, Ordonanța nr.195/22/12/2005, care este deja modificată și are forma cerută de inițiator astăzi. Noi cum vom veni? Cum arată raportul pe care îl voi face?

A doua chestiune, dacă-mi spuneți că trebuie să așteptăm până pe data de 10 aprilie să se adopte tacit, este în regulă. Știu ce am de făcut! O așezăm de-o parte și ne întâlnim după data de 10 aprilie și vom avea două legi care spun același lucru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc. Sigur, domnul senator Doru Ioan Tărăcilă are soluții. Bănuiesc că toată lumea caută soluții la spațiile verzi, dar îi dau șansa domnului senator Doru Ioan Tărăcilă de a o găsi pe prima.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu la spațiul verde, ci o soluție pentru a ieși din impas în procesul legislativ.

Două chestiuni foarte simple, prima - la solicitarea Grupului parlamentar al PSD propunerea legislativă să fie restituită la comisie și cea de-a doua - plenul care este suveran să prelungească termenul de la 45 de zile la 60 de zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aceasta era și soluția pe care o propuneam. Restituim la comisie și prelungim termenul la 60 de zile.

Doamna senator Verginia Vedinaș, bănuiesc că același lucru doreați și dumneavoastră să spuneți?

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 2. Se poate, și nu ieșim nici din termen.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, doamna președinte. Și eu apreciez că problema este mult prea serioasă. Marin Preda vorbea de "barbaria concretului". Noi asistăm acum la o barbarie împotriva naturii și o resimțim mergând și străbătând țara aceasta. Putem să găsim soluții și faptul că Guvernul a preluat cea mai mare parte din această inițiativă legislativă nu ne împiedică pe noi să venim cu alte propuneri, cum este cea pe care a formulat-o domnul președinte Ion Iliescu și cu soluții care să elimine în viitor ceea ce se întâmplă astăzi cu natura noastră și cu mediul în general.

De aceea, și grupul nostru parlamentar susține propunerea de retrimitere la comisie și vă mulțumim.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Supun votului plenului decizia de a se prelungi la 60 de zile acest termen de adoptare a propunerii, considerând că este o lege complexă, care presupune o serie de modificări cuprinzătoare și alte modificări legislative.

Vă rog să votați prelungirea termenului.

Cu 63 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri, plenul a adoptat prelungirea termenului.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea propunerii legislative la comisie.

Vă rog să votați.

Cu 62 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.

 
Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale (amânarea votului final asupra pentru ședința de marți, 8 aprilie a.c.) (L809/2007)  

La punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Avem votul final pentru Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale. Este un vot final pentru că acest proiect de lege de respingere a ordonanței nu a întrunit votul de lege organică.

Constat că nici în acest moment nu sunt șanse să-l îndeplinească și cer acordul dumneavoastră ca mâine la ora 10.00 să dăm acest vot pentru a nu intra într-un incident de legiferare.

Dezbateri asupra Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Reexaminare la solicitarea Președintelui României. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 8 aprilie a.c.) (L429/2007)  

La punctul 8 din ordinea de zi, Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Vă rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, luați loc. Este vorba de o reexaminare.

Este legea organică și atunci vă rog să-mi permiteți, totuși ca mâine la ora 10.00...

   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule vicepreședinte, aveți vreo propunere constructivă? E neconstituțională în integralitatea ei.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Da, doamna președinte.

Asta era propunerea. În esență, în cazul acesta, Senatul trebuie să se pronunțe. Camera Deputaților este Cameră decizională, dar este vorba de un proiect de lege în legătură cu care s-a pronunțat Curtea Constituțională și a constatat că este vorba de o dispoziție, de o propunere care încalcă norma constituțională.

De aceea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport, din câte cunosc eu, de admitere a cererii de reexaminare și, în esență, de respingere a legii.

Este vorba de o reexaminare în baza unei Decizii a Curții Constituționale. Eu cred că putem să ne pronunțăm, întrucât pentru aprobarea raportului și a cererii de reexaminare nu cred că este nevoie de cvorum calificat de lege organică, întrucât în Constituție se spune: "legile organice se adoptă cu jumătate plus unu din numărul senatorilor", nu "se resping cu jumătate plus unu din numărul senatorilor". De aceea, pentru a ne pronunța pe lege și nu pe cererea de reexaminare, eu cred că putem să considerăm că suntem prezenți în cvorum statutar regulamentar de ședință, și putem să dăm un vot. Repet, comisia vă propune o respingere a propunerii legislative și doar o însușire a Deciziei Curții Constituționale. Noi nu putem să aprobăm sau să respingem o Decizie a Curții Constituționale.

De aceea, luând act de Decizia Curții Constituționale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune respingerea propunerii legislative.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimate coleg, suntem în prezența unei cereri de reexaminare a legii formulată de președinte, sigur, ca urmare a unei Decizii a Curții Constituționale care declară în integralitatea sa, neconstituțională Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Eu cred că este necesar votul pe lege organică și vă rog să acceptați să-l dăm mâine, pentru că nu cred că suntem totuși, într-un cvorum care să ne permită un punct de vedere.

*

La punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2007 pentru modificarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

La fel, vot pe lege organică, tot mâine la ora 10.00.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. (votul final se va da în ședința de marți, 8 aprilie a.c.) (L685/2007)  

La punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Este vorba de o propunere legislativă.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog, aveți cuvântul domnule senator Șerban Nicolae pentru a prezenta raportul.

Din sală: Este organică, doamna președinte.

   

Doamna Norica Nicolai:

Toate sunt organice, însă aceasta nu a fost dezbătută. Este un raport de admitere, fără amendamente, dar îl rog pe domnul senator să facă o prezentare succintă a acestui raport, pentru ca dezbaterile generale să aibă loc acum și votul mâine.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege și Decizia Curții Constituționale nr. 660/4 iulie 2007 și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un raport de admitere, fără amendamente al proiectului de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma adoptată de Camera Deputaților. Pentru a pune de acord prevederile legii, cu Decizia Curții Constituționale, atât Camera Deputaților, cât și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat inițiativa de a modifica alin.(1), după cum urmează: "persoana vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim prin ordonanță sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță".

Pentru aceste considerente, așa cum am spus, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege cu care Senatul a fost sesizat în calitate de Cameră decizională.

Legea are caracter organic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții din sală? Constat că nu sunt.

Mâine la ora 10.00, votul final.

În aceeași situație se află toate proiectele de lege care sunt organice. Sunt voturi finale până la punctul 20.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 pentru organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 8 aprilie a.c.) (L951/2007)  

La punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr.752/2001 pentru organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă rog, să prezentați raportul. Este o inițiativă a mai multor colegi senatori și deputați din toate grupurile parlamentare.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul la microfonul 7.

   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Cameră decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc. Domnule secretar de stat Gheorghe Albu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Albu - secretar de stat în ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Referitor la propunerea legislativă privind modificarea și completarea art.4 din Legea nr.752/2001 pentru organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare vreau să vă spun că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată deoarece există acte normative, prin Legile Fondului Funciar, în care pot rezolva cele solicitate de Academia Română.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Sunteți de cord și cu amendamentele formulate, domnule secretar de stat? Raportul este de admitere cu amendamente.

Din sală: Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Perfect. Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, domnilor colegi dacă aveți intervenții? Sunt foarte mulți colegi senatori inițiatori. Practic, fac parte din toate grupurile politice. Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Propunerea legislativă prevede modificarea art.4 al Legii nr.752/2001, în sensul eliminării unor necorelări cu Legile proprietății în ceea ce privește patrimoniul Academiei Române și pentru a avea un cadru legislativ clar cu prevederi neechivoce prin care să se rezolve drepturile patrimoniale ale instituției, cu aplicarea principiului, "facem trimitere la restitutio in integrum".

Facem această propunere referitoare la terenurile agricole și forestiere pe care Academia Română le-a deținut în proprietate și care au fost preluate în mod abuziv în perioada 1945 - 1989, inclusiv după Hotărârea Consiliului de Miniștri din 1948.

Așa cum ați audiat și dumneavoastră, ceea ce domnul președinte a prezentat în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți să adopte raport de admitere, cu amendamentele care sunt prezentate în raport.

Vreau să menționez, Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceste propuneri.

Este necesar să reîntregim patrimoniul Academiei Române, forul științific reprezentativ al țării noastre, cu acest patrimoniu și cred că vom găsi înțelegerea cuvenită la domnii senatori din toate partidele, dat fiind că această inițiativă legislativă cuprinde reprezentanți ai tuturor partidelor. Ar fi o chestiune de consens pentru a sprijini Academia Română, mai ales că mâine au și Sărbătoarea Zilei Academiei Române, le-am face un cadou extrem de frumos. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnul senator David are cuvântul tot la dezbateri generale.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Tot la dezbateri generale și în calitate de inițiator am luat cuvântul, în primul rând, pentru că nu știu ce caută la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă asemenea propunere legislativă. Probabil că a fost totuși o greșeală din partea Biroului permanent. Trebuie să fim puțin mai atenți. Sunt lucruri care pot ajunge acolo, dar patrimoniul, terenuri forestiere, agricole nu știu de ce ar putea fi acolo. Dar ne bucură raportul favorabil pe care-l are.

Pe de altă parte, în poziția Guvernului, am aflat mai înainte, că există legile funciare care pot rezolva această problemă. Sunt de acord. Sunt de acord și cu Legea nr. 247/2005 și cu celelalte care pot rezolva aceste lucruri. Problema este că nu s-a rezolvat prin aceste legi. De aceea a apărut această inițiativă legislativă.

Probabil că până aici trebuiau corelate cele două părți: poziția Guvernului și problema Academiei Române privind acest patrimoniu. Nu s-a ajuns momentan și nici nu cred că... Așa cum este precizat, Guvernul nu este de acord nici cu amendamentele care au reieșit.

Suntem într-o situație în care, cred eu, ar trebui, la Camera Deputaților, Guvernul împreună cu Academia Română și cu inițiatorii să găsească totuși o soluție care cred că e cea mai potrivită pentru rezolvarea patrimoniului, fie prin această propunere legislativă, fie găsită o soluție prin legile funciare, ceea ce mă îndoiesc, pentru că, până acum, nu s-a putut găsi.

Totuși ar fi o cale pentru a rezolva problema patrimoniului Academiei Române, o excepție de la legile funciare existente, o modificare a lor și poate că aceasta ar fi singura soluție viabilă în acest sens. Desigur, susținem această propunere, suntem inițiatori din toate grupurile parlamentare.

Repet încă o dată, cred că totuși Guvernul ar trebui să stea la masă cu Academia Română și cu inițiatorii pentru a găsi soluția care ar fi cea mai potrivită. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator. Mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege ? Dacă nu sunt, declar închise dezbaterile generale. Votul pe raport și propunerea legislativă mâine, la ora 10,00, ca să vă dau prilejul să faceți un cadou Academiei Române.

*

Stimați colegi, la punctul 21, ultimul punct în ordinea de zi, avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Vă propun să nu-l luăm în dezbatere fiind o lege complexă. Nu mai avem decât 5 minute, pentru că, ulterior, se radiodifuzează sesiunea de întrebări și interpelări și acest proiect de lege să fie înscris în ordinea de zi într-o ședință ulterioară.

Vă mulțumesc. La ora 18,10 începem sesiunea de întrebări și interpelări. Rugămintea mea este să fiți prezenți. Se radiodifuzează și nu pot face excepție.

Vă mulțumesc.

- pauză -

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Nicolae Iorga

Doamna Norica Nicolai:

Începem sesiunea de întrebări și interpelări.

Dau cuvântul domnului senator Nicolae Iorga pentru a adresa o întrebare.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Am aflat din surse sigure că, în ziua de 10 aprilie, președintele Parlamentului Ungariei va face o vizită în județele Covasna și Harghita, iar în 20 aprilie anul curent, în cele două județe românești va sosi Președintele Ungariei. Amândoi vor să felicite UDMR-ul și Partidul Civic Maghiar pentru faptul că în județul Covasna, Consiliul Județean a adoptat steagul așa-zisului ținut secuiesc ca steag oficial al acestui județ.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați cine i-a invitat pe cei doi reprezentanți ai Ungariei în județele Covasna și Harghita, adică în România și, respectiv, ce ați dispus dumneavoastră împotriva legalizării așa-zisului drapel al așa-zisului ținut secuiesc.

Încă ceva - Constituția României mai este în vigoare, domnule prim-ministru ?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Carmen Felicia Tănăsescu

Are cuvântul doamna senator Carmen Tănăsescu pentru a adresa o interpelare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerului Culturii și Cultelor.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Carmen Felicia Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței și domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Vă supun atenției următoarea situație: în județul Brașov există numeroase clădiri de referință, aflate, din păcate, în stare avansată de degradare. Printre acestea se regăsesc și două sinagogi: cea de Brașov de rit ortodox tradiționalistă, din strada Castelului, construită în 1926, și cea din Făgăraș. Având în vedere că există acordul comunității evreiești din județ pentru transformarea lăcașelor de cult în centre cultural-educaționale interetnice, consider oportună urgentarea de către Guvern a alocării unor fonduri pentru reabilitarea clădirilor. A existat o astfel de intenție la un moment dat.

Viața comunităților din punct de vedere cultural și educațional se poate valoriza în spiritul interculturalității și toleranței.

Față de cele prezentate, știind că 2008 este anul european al dialogului intercultural, vă rugăm, domnilor miniștri, să ne comunicați care sunt acțiunile derulate de ministerele pe care le conduceți, în sensul includerii celor două obiective menționate în viața cultural-educațională a comunităților multietnice din cele două localități.

Rog răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă

Dau cuvântul doamnei senator Liliana Lucia Tomoiagă pentru a adresa o interpelare Ministerului Sănătății Publice.

Aveți cuvântul, doamna senator. Microfonul 3.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule ministru, medicii din județul Alba, care și-au înființat un cabinet medical privat și au încheiat contracte cu Casa pentru Asigurări de Sănătate, sunt nemulțumiți de politica pe care o face Casa Județeană pentru Asigurări de Sănătate privind decizia pripită, fără consultarea Colegiului Medicilor, de anulare selectivă a unor contracte cu CAS-ul. Acest gest lovește privatizarea în sănătate și mai ales medicii din orașele mici și mijlocii a căror populație este săracă și nu poate plăti servicii medicale de calitate.

Domnule ministru, în condițiile în care în toate țările Uniunii Europene, cabinetele private au contracte cu casele de asigurări, vă rog să menționați ce măsuri veți lua pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor cu venituri reduse, dar și a medicilor care, pentru a-și înființa un cabinet privat, s-au împrumutat la bănci, au investit în aparatură și au angajat tineri asistenți medicali.

Mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

Și pentru că astăzi se sărbătorește Ziua mondială a sănătății, dați-mi voie, doamna președinte, să felicit cu această ocazie toți angajații din sistemul sanitar.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

 
  Aurel Ardelean

Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, pentru a prezenta interpelarea. Microfonul 1.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Domnule ministru,

Problema retrocedărilor pune piedici învățământului arădean. O mulțime de clădiri din orașul nostru, în care se desfășoară activitatea didactică, sunt fie revendicate, fie sunt deja retrocedate foștilor proprietari. Nu mai puțin de 42 astfel de clădiri se află în această situație în județul Arad.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, din punct de vedere al Guvernului României, care este strategia pe care o adoptați pentru a remedia această situație.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Pereș

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Pereș pentru a adresa o interpelare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Adomniței.

Sumele alocate pentru continuarea reabilitării infrastructurii școlare se acordă la propunerea inspectoratelor școlare județene. Mai nou însă, prin intervențiile unor instituții, în speță prefecturi, se deturnează politic o parte din aceste sume, ajungându-se în situații ciudate și chiar nelegale, pentru care dumneavoastră și alți responsabili din Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului vor trebui să răspundă la un moment dat.

Vă semnalez două cazuri în județul Alba, care pot fi verificate rapid: printr-o hotărâre de Guvern din 31.03.2008, s-au destinat pentru reabilitarea grădiniței din comuna Șibot suma de 250.000 lei. Toate bune și frumoase, dar la Șibot nu există nici o clădire cu destinație de grădiniță. Ce să reabilităm atunci ? Ceva ce nu există.

Al doilea caz este cel al Grădiniței nr.4 din municipiul Aiud, pentru care s-a alocat suma de 100.000 lei, or clădirea în care funcționează acum grădinița este revendicată de către reprezentanții Bisericii reformate din Ardeal și probabil că o vor obține. Întrebarea este: are ministerul, în acest moment, bani pentru refacerea clădirilor revendicate ?

Am rugămintea, domnule ministru, să luați act de cele sesizate și să-mi răspundeți, în scris și verbal, dacă mențineți situația actuală sau veți dispune corectarea ei.

Am și o întrebare, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Dacian Cioloș.

În sfârșit, după un an de așteptări și speranțe, fermierii din județul Iași primesc plăți directe pe hectar, promise de minister. Celelalte județe încă mai așteaptă, deși campania agricolă de primăvară a început.

Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți când se vor face plățile directe pe hectar pentru fermierii din județul Alba, având în vedere problemele dificile și încă nerezolvate cu care se confruntă APIA Alba ? Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Are cuvântul domnul senator Dan Ungureanu pentru a adresa două întrebări Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Domnule senator Ungureanu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, Ministerul Economiei și Finanțelor.

Aderarea României la Uniunea Europeană și cota unică stabilită de actualul Guvern au determinat apariția unor probleme în ceea ce privește regimul juridic aplicabil firmelor străine care activează în România și a celor românești care activează în afara țării, întrucât acestea au fost impozitate și în afara țării și în România, încălcându-se astfel tratatele internaționale ce reglementează evitarea dublei impuneri.

În Arad există mai multe societăți comerciale aflate în această situație. Dintre ele, vă prezint situația S.C. LAZAR & SOHNE SRL. Administratorii acestei firme mi-au sesizat faptul că autoritățile fiscale germane intenționează să încaseze impozitele aferente veniturilor periodice realizate pe teritoriul Germaniei din activități de plasare a forței de muncă, aceasta în condițiile în care societatea nu are un sediu permanent sau un loc de muncă, sucursală, birou, fabrică, magazin pe teritoriul Germaniei, așa cum prevede art.8 alin.2 din Codul Fiscal și Convenția din 4 iulie 2001 dintre România și Germania pentru evitarea dublei impuneri.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, care este poziția ministerului, pe care-l conduceți, în situația prezentată și ce va face Guvernul pentru a rezolva situația de dublă impunere ce poate afecta firme românești care activează în străinătate ?

A doua întrebare este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Stimate domnule ministru,

Pe raza localității Bata din județul Arad există o carieră de diabaze, exploatată de S.C. Basalt Cariere SRL. Exploatarea se realizează pe o suprafață de aproximativ 1 hectar, suprafață pe care administratorii carierei doresc să o extindă la 5 hectare. Actuala carieră a ajuns în exploatarea firmei anterior menționate, în urma unor cedări și preluări succesive fie a licenței de exploatare, fie ale societăților comerciale care dețineau acea licență. În acest fel, s-a evitat orice dezbatere publică sau procedură care să implice și consultarea cetățenească, lucru limpede deoarece la Bata există o nemulțumire tot mai pregnantă a locuitorilor care acuză că mașinile de mare tonaj care circulă spre și dinspre carieră distrug locuințele.

Pe lângă această cauză a tensiunilor, intenția de extindere a carierei va mai cauza o nouă stare de criză.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă intenționați să demarați o procedură de verificare a modului actual de exploatare a carierei din Bata județul Arad, dacă este posibilă extinderea carierei și care sunt soluțiile acceptabile pentru a evita distrugerea caselor, a locuințelor cetățenilor ?

Solicit răspuns scris la ambele întrebări.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

 
  Viorel Dumitrescu

Are cuvântul domnul senator Viorel Dumitrescu pentru a adresa o întrebare primului-ministru și o interpelare Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Am aflat din mass-media faptul că, în ultimii ani, s-au cheltuit din bugetul statului mai multe miliarde de euro pentru trupele românești aflate în diverse teatre de operațiune în străinătate.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pe fiecare an în parte, pentru perioada 2000-2007, care a fost totalul cheltuielilor în euro pentru unitățile militare românești aflate în străinătate, iar pentru anul 2008, care este nivelul programat al acestor cheltuieli?

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Am aflat cu surprindere că, de bună voie și nesilită de nimeni, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a convenit, în scris, cu anumiți beneficiari ai contractului de privatizare să înceteze, prin acordul părților, înainte de termen, orice verificare cu privire la îndeplinirea condițiilor în perioada post-privatizare.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați lista firmelor pentru care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a acceptat să nu continue verificarea obligațiilor din contractele de privatizare, în perioada post - privatizare, precum și temeiul legal al acestor renunțări.

Solicit răspunsuri scrise și verbale. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Cu mențiunea că ministrul finanțelor este domnul Varujan Vosganian.

 
  Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator David. Vă rog, domnule senator, să vă prezentați întrebarea adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, doamna președinte.

În urma deplasărilor din ultimul timp în județul Timiș, mai mulți tineri mi-au adresat întrebări legate de aplicarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat pentru construirea unor locuințe proprietate personală.

În acest context, vă rog să mă informați, domnule ministru, în ce măsură consiliile locale pot atribui suprafețe de teren pentru construcția unor locuințe proprietate personală, deoarece unele dintre ele atribuie aceste suprafețe numai tinerilor căsătoriți, motivând că nu au reglementare legală pentru tinerii necăsătoriți, deși primăriile dispun de teren suficient pentru a satisface toate cererile tinerilor.

Solicit răspuns scris. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Sever Șter

Are cuvântul domnul senator Sever Șter pentru a adresa o interpelare Ministerului Transporturilor.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Ludovic Orban.

Obiectul interpelării:

În data de 5 martie 2005 și, respectiv, 9 octombrie 2006, am interpelat miniștrii de profil în legătură cu reabilitarea DN-19 Satu Mare, Oradea. Răspunsurile primite au fost diferite, însă prin ambele am fost asigurat că acest drum va fi reabilitat. Acest lucru nu s-a produs. Acest drum, prima șosea națională, după intrarea în țară pe la Petea sau Borș, se află într-o stare de degradare, pe anumite porțiuni, greu de imaginat, fiind aproape impracticabil.

Față de aceasta, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați în termeni corecți măsurile de reabilitare preconizate, când vor începe, când va deveni acest drum de talie europeană pentru a evita deplasările, de la Satu-Mare la Oradea și invers, prin Ungaria.

Aștept răspuns scris și oral. Cu deosebită stimă. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dorel-Constantin Onaca

Are cuvântul domnul senator Dorel Onaca pentru a prezenta o interpelare adresată primului ministru. Microfonul 3.

   

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule prim-ministru,

În urma sesizării Uniunii Asociațiilor de Proprietari Constanța, vă supun atenției următoarele aspecte:

În perioada anilor 2001-2004, pentru motive necunoscute, RADET nu a calculat și facturat penalități de întârziere la plata facturilor de către asociațiile de proprietari, cu toate că avea această obligație, conform legislației în vigoare. În februarie 2003, apare Ordonanța de urgență a Guvernului nr.5, care a prevăzut anumite facilități pentru asociațiile de proprietari care își achită, la termen, toate facturile până la data de 31 decembrie 2004.

În urma publicării acestei ordonanțe, RADET, pe baza unor adrese nesemnate, neștampilate, înștiințează asociațiile de proprietari despre prevederea ordonanței, dar fără să calculeze și să comunice și penalitățile. În toată această perioadă, prin modul de acțiune, s-a indus faptul că asociațiile nu vor suporta penalitățile, astfel încât nu s-au mai calculat, nici la nivelul lor, penalități de la proprietarii vinovați de întârziere. În luna martie 2005, RADET calculează și facturează, pentru prima dată, penalități de întârziere pe toată perioada 2001-2004. Ca urmare, situația a devenit explozivă, imposibil de rezolvat, deoarece, în această perioadă, s-au schimbat mulți administratori, multe asociații s-au dezmembrat, urmând ca noii proprietari, noile asociații, eventual, să plătească penalitățile provocate de alții mai vechi.

Uniunea Asociațiilor de Proprietari Constanța s-a adresat, în mai multe rânduri, Prefecturii Constanța, Guvernului, arătând situația creată și propunând anularea, printr-o nouă ordonanță de Guvern. Din păcate, demersul lor nu s-a soldat cu rezultate.

Începând cu luna ianuarie 2008, RADET a început să cheme în judecată asociațiile de proprietari pentru recuperarea pe cale silită. Teoretic, s-au acuzat penalități din perioada 31 decembrie 2005 - 2007, dar ele conțin, în realitate, penalități din 2001 până în 2007. Pentru perioada 2001 - 2004, situația nu poate fi rezolvată, chiar dacă justiția va da câștig de cauză RADET, pentru că asociațiile nu au patrimoniu, iar executorii judecătorești nu pot pune în aplicare sentințele. Va trebui să se facă expertize complicate pe ani în urmă, să se determine concret proprietarii, administratorii, președinții vinovați, procedura va fi complicată și va trena foarte mult.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să dispuneți măsurile care se impun pentru rezolvarea acestei situații critice în care se găsesc mai multe asociații de proprietari din țară.

Solicit urgent răspuns scris. Cu stimă. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar pentru a prezenta două întrebări adresate ministrului transporturilor și ministrului internelor și reformei administrative, și o interpelare adresată ministrului internelor și reformei administrative.

Aveți cuvântul, domnule senator, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

După cum cunoașteți, în mandatul 2004-2008, primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, a lipsit mai bine de doi ani din primărie, fiind plecat cu treburi politice și de altă natură la București sau în străinătate.

Ca urmare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru acest mandat al primarului Emil Boc, următoarele:

  1. Numărul de zile cât a fost absent, efectiv, din municipiul Cluj-Napoca și, evident, din primărie;
  2. Câte zile figurează absent, în fiecare lună, în foaia colectivă de prezență și în statul de plată a salariilor;
  3. De câte zile de concediu fără salariu a beneficiat primarul Emil Boc și în care dintre lunile acestei perioade;
  4. În care dintre lunile fiecărui an, din perioada iulie 2004 - martie 2008, a fost diminuată indemnizația primarului Emil Boc pentru absențe din primărie și cu ce sume.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Mass-media clujeană a stabilit că, numai anul trecut, primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, a lipsit 150 de zile calendaristice din primărie. Aproape toate deplasările le-a făcut cu avionul, pe ruta Cluj-Napoca - București și retur. Obiceiul l-a deprins primarul Emil Boc încă din vara anului 2004 și l-a continuat în anii 2005, 2006, 2007 și în primele trei luni ale acestui an.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 1 iulie 2004 - 31 martie 2008, următoarele:

  1. Numărul zborurilor cu avioanele TAROM efectuate de către primarul Emil Boc în anii 2004, 2005, 2006, 2007 și pe primele trei luni ale acestui an;
  2. Pe același interval de timp, numărul zilelor calendaristice care au trecut între data decolării din municipiul Cluj-Napoca și data întoarcerii din Capitala României;
  3. Dacă în România ați mai întâlnit, în istoria TAROM, vreun primar care să-l întreacă pe domnul Emil Boc în ceea ce privește naveta cu avionul.

Și interpelarea, doamna președinte, dacă îmi permiteți să o prezint.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Interpelarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

După cum știți, în acest an, de 15 martie, au fost încălcate, de către extremiștii și iredentiștii din UDMR, prevederile Legii nr.60 din 1991 și ale Legii nr.75 din 1994. În mai multe municipii și orașe din Transilvania, au avut loc adunări de sărbătorire a Revoluției ungare de la 1848-1849, s-a intonat numai imnul național al Ungariei, au fost arborate steaguri ale Ungariei Mari, iar mulți dintre vorbitorii la microfon s-au pronunțat pentru separatism pe criterii etnice și pentru autonomie teritorială.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. În care localități au fost aprobate, pentru ziua de 15 martie anul curent, adunări publice pentru sărbătorirea Revoluției ungare de la 1848-1849;
  2. În care localități au fost arborate steaguri cu stema Ungariei Mari și drapelele Ungariei, cu încălcarea Legii nr.75/1994;
  3. Câți contravenienți au fost sancționați pentru încălcarea prevederilor Legii nr.60 din 1991 privind adunările publice și ale Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului național și intonarea imnului național al României și ce amenzi li s-au aplicat?

Solicit răspunsuri în scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Dau cuvântul domnului senator Ilie Petrescu pentru a prezenta o întrebare, vă rog.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

În anul 2006, Curtea de Conturi Gorj a verificat Consiliul județean, verificare în urma căreia s-au constatat mari nereguli. Deși a fost trimis la Secția de contencios administrativ și fiscal, cu nr.8693, acest raport al Curții de Conturi a fost sustras de o anumită persoană.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informați:

  1. Care este situația acestui raport.
  2. Considerați normal ca un raport al Curții de Conturi să fie sustras din instanță?
  3. De ce președintelui Consiliului Județean Gorj, care a dat 21 de contracte prin încredințare directă, nu i se întâmplă nimic, iar pentru un cetățean care fură o găină i se întocmește dosar penal?

Vă solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată tot domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În județul Gorj există zăcământul de grafit din Baia de Fier, fiind singurul zăcământ din țară. În această zonă se află două zăcăminte, unul pe valea râului Galbenu, iar celălalt pe valea pârâului Ungurașu, afluent al râului Olteț.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informați:

  • Ce rezervă industrială există în zonă;
  • Redeschiderea rezervei industriale de zăcământ Baia de Fier a zăcământului de grafit;
  • Ce poziție are Guvernul dumneavoastră pentru redeschiderea zăcământului de grafit din Baia de Fier-Gorj?

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

În discuțiile cu cetățenii județului Gorj, care m-au trimis în Senatul României, aceștia mi-au solicitat să adresez Guvernului condus de dumneavoastră, deoarece Agenția de plăți APIA nu a virat banii pentru subvenții, următoarele întrebări:

  1. Ce sumă are de primit județul Gorj ?
  2. Când vor beneficia de această sumă cetățenii din județul Gorj?
  3. Care va fi graficul stabilit de APIA pentru virarea banilor cetățenilor din județul Gorj?

Vă solicit răspuns scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doresc să vă informez că doamna senator Doina Silistru a depus, la secretariatul ședinței, întrebările adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o interpelare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

 
Din partea Guvernului au primit raspunsuri răspuns: Aurel Gabriel Simionescu - de la doamna Pasztor Gabriella, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

Stimați colegi, dau cuvântul doamnei secretar de stat Gabriella Pásztor, pentru a da răspunsul la întrebarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de către domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat, microfonul 9.

   

Doamna Pásztor Gabriella - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimate domnule senator,

Ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră și înaintată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii învățământului nr. 84 din 1995, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului poate finanța programe investiționale pentru unitățile de învățământ preuniversitar. Această prevedere a stat la baza includerii în Legea bugetului de stat a unor sume în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru finanțarea unor lucrări investiționale. De asemenea, înainte de aprobarea bugetului de stat, au fost propuse unele amendamente care prevăd posibilitatea finanțării unor lucrări la unități de învățământ preuniversitar care au fost incluse în lege.

Pentru județul Brăila au fost propuse două amendamente, respectiv Școala nr.8 "Octav Băncilă", cu clasele I-VIII, prevăzută cu suma de 300.000 lei, constând într-o reabilitare. Nu a fost cuprinsă în finanțare, pentru că a fost executată și finalizată cu fonduri externe.

A doua unitate, Școala "Nedelcu Chercea", cu clasele I-VIII, tot din municipiul Brăila, prevăzută cu suma de 300.000 lei, constând într-o reabilitare. Nu a fost cuprinsă în finanțare pentru că este în curs de execuție cu fonduri de la Banca Mondială. După aprobarea bugetului de stat, s-au repartizat către trei județe fonduri pentru aceste tipuri de lucrări. Principalele criterii ale Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, care au stat la baza repartizării fondurilor prevăzute cu această destinație, au fost următoarele: numărul elevilor din județ, numărul total al unităților din județ, respectiv numărul total de unități de învățământ, starea tehnică a clădirilor, sumele alocate prin diferite programe.

În luna februarie 2008 s-a adoptat o primă hotărâre de Guvern, Hotărârea Guvernului nr.94/2008, prin care s-au repartizat fonduri pentru plata lucrărilor executate și nedecontate în anul 2007, iar în județul Brăila nu au fost astfel de cazuri.

În ședința de Guvern din 31 martie 2008 a fost aprobată o nouă hotărâre de Guvern, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial al României. Hotărârea de Guvern cuprinde cinci anexe. Sumele aferente județului Brăila sunt următoarele:

Anexa nr. 1 - Obiecte de investiții, consolidări, reabilitări, achiziții, reparații capitale și utilități pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțate în anul 2008 din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, prin consiliile locale - 5.069 de mii de lei;

Anexa nr. 2 - Edificarea și construirea de campusuri școlare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțate în anul în curs din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, suma fiind de 3.100 de mii de lei, adică 3.100.000 de lei;

Anexa nr. 3 - Înființarea și modernizarea unor școli de artă și meserii, finanțate în anul 2008 din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului - 3.000 de mii de lei, totalul fiind 11.169 de mii de lei;

Anexa nr. 4 - Obiective de investiții, consolidări, reabilitări, reparații capitale și utilități pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțate în anul 2008 din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, suma fiind de 6.765 de mii de lei.

Anexa nr. 5 - Asigurarea utilităților de natura investițiilor la unitățile de învățământ de stat, finanțate în anul 2008 din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, totalul fiind de 8.648 de mii de lei. Total general: 19.817 mii de lei.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule senator, aveți cuvântul pentru a vă exprima cu privire la răspunsul pe care l-ați primit. Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Răspunsul este unul complex, zic eu, și documentat. Întrebarea era mai simplă: dacă acești bani sunt bani de la buget sau dacă acești bani au venit printr-o hotărâre de Guvern, pe alte fonduri, în alte formule? Aceasta a fost discuția, că cineva a venit cu o sacoșă și a adus 200 de miliarde de lei vechi, adică 19.817 mii de lei, cât ați spus dumneavoastră, la Brăila. Acesta a fost subiectul. Deci, sunt bani de buget pe care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, în funcție de strategie, de programe, i-a repartizat.

Mulțumesc mult pentru răspuns.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator, la întrebarea adresată de dumneavoastră Ministerului Transporturilor, Guvernul solicită să acceptați o amânare până veți primi răspunsul. Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar - doamna Kibedi Katalin, secretar de stat în Ministerul Justiției.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, aveți de dat două răspunsuri la întrebările adresate Ministerului Justiției de către domnul senator Gheorghe Funar. Aveți cuvântul, microfonul 10.

   

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate domnule senator, la întrebarea pe care ați formulat-o în legătură cu actele de corupție săvârșite la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca de către fostul rector, profesor universitar dr.Liviu Alexandru Mărghitaș și numitul Paszkany Arpad Zoltan, în sensul că cei doi au încheiat un contract de colaborare, un act scris și autentificat de un notar public, și care se cifrează la suma de 8 milioane de euro, am solicitat relațiile necesare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a comunicat următorul răspuns: "În ce privește Dosarul nr.48/P/2006 al Serviciului Teritorial Cluj al DNA și care are la origine această sesizare împotriva lui Fărcaș Alexandru, s-a solicitat, de asemenea, și cercetarea lui Mărghitaș. Prin rezoluția din 4 octombrie 2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Mărghitaș Liviu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și luare de mită, în baza art.10 lit.d) din Codul de procedură penală, însemnând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și disjungerea cauzei pentru faptele de abuz în serviciu comise de Fărcaș Alexandru, Naș Sorin și Istrătescu Cristian".

În data de 11 iulie 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de cei trei pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și, ca urmare a disjungerii, s-a format un nou dosar, Dosarul cu nr.93/P/2007. Acest dosar, deocamdată, nu este soluționat, nu ne-au transmis alte date. Mai precizăm, în raport cu soluțiile de neîncepere a urmăririi penale, ceea ce prevede art.278 din Codul de procedură penală, respectiv: "Partea vătămată sau alte persoane interesate pot să atace soluția procurorului, întâi la forul ierarhic superior, iar, în continuare, la instanța de judecată competentă să judece cauza care a fost instrumentată de procuror."

Cealaltă întrebare se referea tot la Dosarul nr. 48/P/2006 al DNA. Ne-ați întrebat dacă s-au luat măsuri asigurătorii în această cauză și dacă s-a dispus și punerea în aplicare a unei măsuri asigurătorii. Tot așa, am primit răspuns de la DNA, care ne-a comunicat că în acest dosar nu s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii, iar prin rezoluția din 3 martie 2008, deci de dată recentă, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților Fărcaș, Naș și Istrătescu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și neînceperea urmăririi penale față de alte persoane, pentru că au fost nominalizate și verificate mai multe persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și de dare de mită.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat. Domnule senator, aveți cuvântul pentru a vă exprima poziția cu privire la răspunsurile primite. Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Adevărul este, mult spus, la jumătate, raportat la ceea ce ne-a lecturat distinsa doamnă secretar de stat. În fond, este vorba de un act de dare și de luare de mită semnat, ștampilat, înregistrat și la notarul public și la mai mulți procurori, deocamdată - și este bine că numai la nivelului Serviciului Teritorial Cluj al DNA-ului - au dat rezoluțiile pe care le-ați menționat dumneavoastră: de scoatere de sub urmărire penală, de neîncepere a urmăririi penale, dar prima dintre aceste rezoluții a fost apreciată de către adjunctul șefului DNA, respectiv de către procurorul Doru Florin Țuluș, șef de secție la DNA - rezoluția respectivă dată de procurorul Crin Nicu Bologa, care a fost șeful Serviciului Teritorial Cluj al DNA - ca nelegală, netemeinică și, ca urmare, a fost dat afară din acea funcție.

Acum, o altă doamnă procuror, Gabriela Iancu, nu a ținut seama de dispozițiile date în Rezoluția 569/2007 a șefului de secție de la DNA, Doru Florin Țuluș.

Astăzi, am făcut o plângere la șeful DNA-ului împotriva acestei rezoluții, din nou neconformă cu realitatea. S-a ajuns în aceste situații din cauza faptului că în acest jaf - este vorba de un tun dat statului român, de cel puțin 70 de milioane de euro, este vorba de 35 de hectare aparținând domeniului public - este implicat și numitul Paszkany Arpad Zoltan, despre care au auzit radioascultătorii că se ocupă, între altele, și de un club de fotbal. Nu știu însă că, în perioada 1992 - 1994, a lucrat ca administrator la o firmă, "Motor" S.R.L., din Cluj Napoca, firmă prin intermediul căreia s-au dus în Occident, de către traficanții de droguri, peste 5 tone de heroină. Fiind implicat un asemenea personaj în acest dosar, deocamdată, unii procurori de la Serviciul Teritorial Cluj al DNA au dat asemenea soluții neconforme cu realitatea și departe de lege.

Am încredere că domnul procuror Daniel Morar, domnul șef de secție Doru Florin Țuluș și alți procurori de la DNA își vor face datoria și vor apăra interesele statului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Declar închisă ședința de întrebări, interpelări și răspunsuri a Senatului României de astăzi, 7 aprilie 2008.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 16:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro