Plen
Ședința Senatului din 14 aprilie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.39/24-04-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 14-04-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 aprilie 2008

Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.50.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Conform cutumei practicate, înainte de aprobarea ordinii de zi, vă propun să intrăm în declarații politice și vă propun să urmăm procedura obișnuită.

 
  Răzvan Emil Theodorescu (PSD) - declarație politică având ca temă starea de degradare avansată în care se află clădirea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca;

Îl invit la microfon pe domnul senator Răzvan Theodorescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Alexandru Morțun, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule academician, aveți cuvântul.

   

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi este, mai curând, una de politică culturală.

Cu 150 de ani în urmă, câțiva intelectuali din Ardeal, în frunte cu contele Mikó Imre, au pus la Cluj bazele Muzeului Ardelean, preluat după 1918 de către statul român, care l-a dezvoltat în chip remarcabil. 400.000 de piese de patrimoniu, o revistă de mare prestigiu internațional - "Acta Museis Napocensis" - reflectă istoria românilor și a celor ce au locuit alături de ei într-un spațiu esențial al României. Este, practic, cea mai însemnată instituție de acest fel dintre București și Budapesta. Este un adevărat sanctuar național, care riscă - o afirmă cu autoritate conducerea muzeului, profesorul universitar dr. Ioan Piso - să se afle acum în pragul colapsului. Corpul principal al clădirii a fost construit după 1800 pentru a adăposti o manufactură. În 1931, s-a adăugat de către Universitatea din Cluj o nouă aripă.

"Întreg acest spațiu, care nu a fost construit pentru nevoile unui muzeu, este total desuet, depozitele sunt igrasioase, nu există încălzire centrală, acoperișul este distrus, valori de patrimoniu, mai ales țesături și obiecte de lemn, se degradează văzând cu ochii. Cu alte cuvinte, dezastrul este total, iar nepăsarea, de asemenea." Citez dintr-un recent memorandum al conducerii muzeului, conducere a unui muzeu care, în aceste condiții, va sărbători anul viitor 150 de ani de existență.

Cum problema unor reparații capitale condamnă instituția, pentru o perioadă bună de timp, la închiderea porților și cum aripa mai nouă poate fi oricând revendicată de Universitatea clujeană, singura soluție rămâne găsirea unui nou spațiu.

După cum ne informează conducerea importantei instituții, există o singură soluție și, probabil, ultima: s-a pus în vânzare Complexul hotelier "Melody", de pe strada Unirii nr.29, clădire de patrimoniu aflată în proprietate privată, perfect convenabilă, ca spațiu, în plin centru istoric și turistic al Clujului, lipită de Muzeul de Artă și nu departe de Muzeul de Istorie a Farmaciei.

Aflu că Ministerul Culturii și Cultelor, de care instituția clujeană depinde, nu are nimic împotriva rezolvării pe această cale a situației, dar nu-și poate exercita dreptul de preempțiune din lipsă de fonduri. Suma este de 10 milioane de euro.

În această situație excepțională, cer Guvernului, primului-ministru și colegului nostru, ministrul economiei și finanțelor, să găsească o soluție urgentă. Ea ar putea fi - de ce nu? - obținerea unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, așa cum s-a procedat pentru Teatrul Național din București, așa cum s-a procedat pentru Biblioteca Națională, mai ales că, în acest din urmă caz, nici nu vedem cum se folosesc aceste fonduri. La nevoie, sunt gata, alături de colegi parlamentari din diferite partide, să inițiez o propunere legislativă în acest sens.

Principalul muzeu al Transilvaniei, creat - nota bene! - de conaționali unguri acum 150 de ani este, astăzi, într-un pericol major. Dacă slujim cu adevărat, și nu doar cu vorbe cultura națională, nu putem să nu găsim o rezolvare firească unei asemenea situații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Alexandru Ioan Morțun (PNL) - declarație politică având ca subiect abuzurile angajatorilor din mai vechile țări membre ale Uniunii Europene asupra lucrătorilor salariați ce provin din România;

Dau cuvântul domnului senator Ioan Alexandru Morțun. Urmează la cuvânt domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

   

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimul timp, nu numai presa din România, dar și cea europeană continuă să sesizeze numeroasele abuzuri ale angajatorilor din vechile țări membre ale Uniunii Europene față de salariații provenind din noile state care au aderat la UE, cu precădere din România, precum și cazurile de încălcare gravă a legislației din domeniul muncii la care aceștia sunt supuși. Asemenea situații sunt posibile, în primul rând, din cauza necunoașterii de către nou-veniți a drepturilor lor pe piața muncii, a legislației care le garantează liberul exercițiu al acestor drepturi și, mai ales, a necunoașterii instituțiilor abilitate la care se pot adresa în apărarea drepturilor lor.

Pentru evitarea unor astfel de situații, încă din perioada exercitării mandatului de europarlamentar, m-am adresat Comisiei Europene, cerând înființarea, la nivelul tuturor statelor membre, a unor birouri de consultanță juridică gratuită pentru lucrătorii care provin din alte state membre. Urma ca aceste birouri să faciliteze persoanelor respective cunoașterea drepturilor lor, conform legislației în vigoare, identificarea soluțiilor la problemele cu care ei se confruntă, prin acțiuni de colaborare cu autoritățile țărilor de proveniență.

Deși propunerea a fost foarte bine primită atât de Parlamentul European, cât și de Comisie, existând, în acest moment, în derulare un raport în acest sens, din păcate, timpul nu mai are răbdare, iar mulți români - mulți și din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României - continuă să fie supuși discriminării și abuzurilor grosolane pe piața muncii europene. Unii dintre ei acuză cu disperare lipsa unui sprijin direct al României în astfel de situații de criză pe care ei le traversează.

Iată de ce cred că se impune ca, până la definitivarea unei legislații europene, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul Afacerilor Externe să conlucreze și să înzestreze misiunile și consulatele României, reprezentanțele economice cu personal specializat în dreptul european al muncii, la care acești oameni, aflați în nevoie, să poată apela. Totodată, România, ca stat, trebuie să ceară, cu fermitate, partenerilor noștri din Uniunea Europeană să ia atitudine împotriva angajatorilor care nu-și respectă relațiile contractuale cu cetățenii români.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În altă ordine de idei, vă rog să-mi permiteți să salut decizia Parlamentului European de a condiționa prezența liderilor țărilor din Uniunea Europeană la deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de la Beijing cu un dialog între China și liderul spiritual al Tibetului, Dalai Lama. Această poziție, la care premierul britanic Gordon Brown s-a raliat primul, pune China în poziția delicată de a renunța la politica faptului împlinit, mai ales atunci când aceasta este urmată de sânge, de tortură, de gloanțe și de zeci de morți. Demnitatea și rapiditatea gestului Parlamentului European de a apăra drepturile și libertățile individuale și de grup în Tibet trebuie să dea de gândit, în acest moment, și temporarilor noștri conducători politici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - declarație politică având ca temă hărțuirea unor oameni politici de către paparazzii din România;

Dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Ioan Chelaru.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Stimați colegi,

După cum știți, de la un timp, s-au înmulțit actele de hărțuire a unor oameni politici, exclusiv din opoziție. Vinerea aceasta, eu unul am fost vânat, efectiv, de două trupe de comando: una de la revista "Cancan", care m-a urmărit prin tot parcul Herăstrău, unde îmi făceam plimbarea obișnuită de după conferința de presă de la sfârșitul săptămânii, și alta de la revista "Click!", care m-a pândit ore în șir la un restaurant din Capitală, acolo unde am luat masa cu câțiva parlamentari.

Dacă interesează pe cineva, în acea zi de muncă foarte grea nu mâncasem nimic de la ora 6.00 dimineața. Sau nu am voie să merg pe jos și să iau masa o dată pe săptămână - timp în care beau numai apă minerală - în orașul unde m-am născut și unde sunt senator?

Lucrurile aveau să degenereze însă din cauza agresivității ieșite din comun a paparazzilor, fiindcă asta nu mai e libertatea presei, ci filaj de serviciu secret ilegal sau terorism. Și eu sunt presă, doamnelor și domnilor, dar niciun angajat al meu nu și-a permis să facă așa ceva, niciodată. Pe domeniul public nu poate face oricine ce vrea. Mai există și dreptul la viață intimă și la propria imagine.

Iată ce aveam să aflu de la specialiști ai serviciilor secrete, într-un timp foarte scurt, după cum vedeți.

După apariția unui articol în ziarul PRM "Tricolorul", nr. 1224 din 1 aprilie 2008, am urmărit reacția foștilor deputați Dumitru Puzdrea și Corneliu Ciontu, precum și pe cea a organelor de cercetare penală - Poliție, DNA - și a celor financiare - Garda Financiară și Direcția Finanțelor Publice Sector 1 București -, care, în mod normal, ar fi trebuit să se autosesizeze. Numai Dumitru Puzdrea a reacționat. După ce a luat la cunoștință conținutul articolului, a intrat în panică, a convocat chiar în biroul său din Complexul "Flora" o ședință de familie, la care au participat soția, cele două fiice și fiul din prima lui căsătorie.

Menționez că fiul din prima căsătorie a lui Dumitru Puzdrea, pe nume Sorin, a fost cercetat penal pentru comercializarea de facturi false. Dosarul penal al acestuia a fost mușamalizat de Poliția Constanța, în complicitate cu colonelul în rezervă Emanoil Secu, fostul șef al Serviciului Economic al Sectorului 1 București, și cu chestorul în rezervă Dumitru Sorescu. Sfătuit de Emanoil Secu, Dumitru Puzdrea, în ciuda opoziției actualei soții, Iozefina Mihaela, și-a recunoscut fiul din prima căsătorie și l-a angajat la firma sa.

Revenind la reacția avută de Puzdrea după apariția articolului din "Tricolorul", am stabilit atitudinea acestuia ca fiind de tip mafiot, aceea de a închide telefoanele mobile, pentru a nu putea fi interceptate. A urmat o analiză meticuloasă pentru a stabili modalitățile prin care redacția ziarului meu, "Tricolorul", a aflat despre contrabanda cu produse petroliere desfășurată de Puzdrea și despre existența unui seif ascuns în peretele dublu al apartamentului său din strada Racotă nr.19, bloc 65, scara A, sectorul 1, București, în care sunt depuse mai multe milioane de dolari. Cu aceeași ocazie, s-au analizat și modalitățile prin care să fiu șicanat eu.

În urma ședinței de familie, Dumitru Puzdrea nu a reușit să identifice persoanele care au furnizat informațiile către ziarul "Tricolorul". Tot atunci, fiica sa Andreea a promis că va discuta cu concubinul său, zvonistul Radu Prunaru de la revista "Ciao!", și că vor pune la cale un plan de compromitere a liderului PRM Corneliu Vadim Tudor, adică a mea. Radu Prunaru a fost, timp de aproximativ 5 ani, în relații sentimentale cu Elena Băsescu, în prezent, cei doi aflându-se în relații de prietenie.

Paparazzii Alexandru Ionașcu și Florin Gheorghe de la fițuica "Click!", care l-au vânat pe liderul PRM în după-amiaza zilei de 11 aprilie anul curent, au lucrat la ziarul "Cancan", de unde au fost dați afară. În perioada în care cei doi au activat la ziarul "Cancan", l-au cunoscut pe numitul Radu Prunaru, cu care se află în relații de prietenie. Aceștia, la fel ca Elena Băsescu și Andreea Puzdrea, frecventează clubul de noapte "Bamboo", acolo unde s-a pus la cale diversiunea hărțuirii mele. Precizez că fiica lui Dumitru Puzdrea, Andreea, locuiește împreună cu Radu Prunaru în vila de pe Șoseaua Nordului nr. 98 E. Am și fotografiile de rigoare. La același număr, 98 B, C și D, familia Puzdrea mai deține trei vile. Radu Prunaru conduce un autoturism de teren marca BMW X5, fabricat în anul 2008 și înmatriculat pe firma lui Puzdrea "Universal Trade Company - SRL".

La începutul lunii februarie 2008, trustul Media Pro, patronat de Adrian Sârbu, a semnat un parteneriat cu "Cancan", prin care grupul de presă al acestuia asigură serviciile de marketing - vânzare de publicitate și alte servicii de business. Fondatorul revistei "Cancan", Radu Budeanu, a afirmat că este vorba numai de o simplă colaborare, și nu despre o vânzare de acțiuni. În realitate, Radu Budeanu a cedat trustului de presă condus de Adrian Sârbu atât ziarul "Cancan", cât și revista "Ciao!" contra a 2 milioane de euro - ca să vedeți ce sume mari de bani se vehiculează în presa de scandal! -, iar patronul ziarului "Cancan", Nicolae Bogdan Buzăianu, partenerul de afaceri al fratelui președintelui, Mircea Băsescu, cel cu "Energy Holding" și cu hidrocentralele - iată ce încrengături de tip mafiot sunt aici, dar și-au și găsit omul! -, a renunțat la publicația sa contra sumei de 4 milioane de euro.

De la data de 1 aprilie 2008 și până la data de 7 aprilie 2008, Dumitru Puzdrea a stat retras într-una din vilele sale de pe Șoseaua Nordului nr. 98, a ținut telefoanele închise și nu a luat contact cu nimeni.

După cum afirmă un oarecare Stelian Iordache - nu știu cine este acesta, specialiștii de la serviciile invocate de mine nu mi-au spus cine este, dar reproduc numele lui - față de chiriașii Complexului "Flora", activitatea firmelor lui Puzdrea a fost coordonată de soția lui, acestuia fiindu-i frică să nu fie prins în flagrant. În acel interval de timp, Dumitru Puzdrea a conceput mai multe planuri de scoatere a seifului din respectivul apartament, dar nu a pus niciunul în practică, pentru că îi este frică să nu fie urmărit și prins în flagrant.

Ministrul liberal de interne, domnul Cristian David, să știe că există un seif cu mai multe milioane de dolari și cu alte valori la acest așa-zis deputat independent și să trimită acolo o poteră, pentru că sunt bani negri - evaziune fiscală și șantaj.

Începând cu data de 7 aprilie 2008, Dumitru Puzdrea a luat legătura cu deputații Daniela Buruiană și Dragoș Dumitriu, dar și cu un senator pripășit la PNL, care este aici în sală - nu-i dau numele ca să nu aibă drept la replică, dar să nu creadă că nu știu cu ce mârșăvii se ocupă -, punând apoi în aplicare planul de discreditare a liderului PRM. Paparazzii au efectuat filaj asupra președintelui PRM, începând cu orele 13.00, și au realizat fotografierea acestuia și a parlamentarilor care l-au însoțit în Parcul Herestrău și la restaurantul "Casa Gorjeană", acolo unde au servit masa. S-a mers până acolo, stimați colegi, încât au fost în stare să dea o sumă de bani unei femei - prostituată, cerșetoare, nu știu ce era - ca să intre în restaurant, să danseze la masa noastră și să fie pozată. Noroc că unul dintre însoțitorii deputatului nostru, Gelil Eserghep, a auzit și i-a zis: "Pleacă, femeie, de aici, că dai de dracul! Mai dormi prin altă parte."

De ce se bagă oamenii politici ai României într-o cocină de genul acesta? Din păcate pentru ridicolii complotiști, totul s-a întors împotriva lor, fiindcă hingherii de presă au fost prinși și duși de guler la poliție. Mai menționez că același Dumitru Puzdrea a pus la cale și asasinarea fostului său partener de afaceri, Cătălin Năstase, un arab cu nume românizat, dar nu a reușit să-și ducă planul până la capăt. În schimb, a plătit unui patron de televiziune suma de 30.000 de euro, pentru a nu permite fostului său partener să apară pe post și să divulge tot ce știe.

Am ținut să prezint de la microfonul Senatului României aceste ramificații ale crimei organizate ca să-i avertizez pe politicienii, pe ziariștii, pe cei din serviciile secrete implicați în așa ceva că știu să mă apar strașnic de bine. Sunt înarmat și eu, și gărzile mele, conform legilor în vigoare, și, la primul atac de genul acesta, va ieși rău pentru cei care cred că pot închide gura unui om al dreptății cum sunt eu. Este un ultim avertisment pe care vi-l dau vouă, unora chiar din această sală. Să vă fie rușine obrazului! Ajungeți la asasinate politice! Uite că nu vă ajută Dumnezeu!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Iliescu (PSD) - declarație politică având ca subiect sistemul energetic național;

Domnule senator Chelaru, vă rog să fiți de acord să-i dăm cuvântul domnului președinte Ion Iliescu, după care revenim. Se pregătește domnul senator Eugen Mihăescu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să prezint în cadrul acestei declarații politice o situație care mi se pare deosebit de gravă. Este vorba de intenția Guvernului de a crea o nouă structură în cadrul sistemului energetic național, printr-o ordonanță de urgență. Se pare că este programată chiar în cursul acestei săptămâni. Este vorba de scindarea sistemului energetic național și gruparea într-o structură de sine stătătoare a celor mai importante și rentabile unități de producție. Este vorba de hidrocentralele de la Porțile de Fier și de marile grupuri termoenergetice din Oltenia, care însumează cam 60% din producția de energie a țării, restul rămânând în nu știu ce cadru, în ce context. Mi se pare hazardată o asemenea măsură și problematică, în general, funcționarea în aceste condiții, în viitor, a sistemului energetic național.

De altfel, structura actuală și funcționarea sistemului energetic național, inclusiv constituirea în timp și existența astăzi a unei structuri parazite care se ocupă cu vânzarea, cu cumpărarea și vânzarea de energie ar merita, într-adevăr, o analiză mai serioasă. Energia este un produs care nu se stochează, care se produce și se consumă în același timp, concomitent. Care este rațiunea apariției unei structuri care nu are nicio legătură nici cu producția, nici cu transportul, nici cu consumul de energie? Adică, s-a creat un grup de afaceriști care ridică în mod artificial prețurile la energia furnizată către consumatori, indiferent că ei sunt privați, casnici sau industriali. Și de ce este nevoie de așa ceva, de intermediari, când energia, odată produsă, merge prin toată rețeaua și ajunge la consumator, iar, pe bază de contract, acesta se... Sistemul putea să-și creeze o formulă comercială dacă se ridicau probleme în raporturile cu beneficiarii, cu plata curentului, dar nu știu să fi apărut asemenea probleme. Este o creație cu totul artificială și o afacere care produce înstrăinarea unor venituri și numai perturbări în funcționarea sistemului. De aceea, cred că ar merita, într-adevăr, o analiză de fond. Dacă se pune problema unor privatizări în asemenea sisteme, se privatizează managementul unităților, nu unitățile de producție. Așa se procedează chiar în țările mari producătoare de energie: și în Franța, și în Germania, și în alte țări cu puternice sisteme energetice. Dacă vrem să vedem cum funcționează în momentul de față sistemul energetic național, ce probleme de structură, de organizare, de conducere se pot ridica și ce ameliorări, ce îmbunătățiri pot fi aduse, se impune, într-adevăr, o analiză serioasă, dar așa ceva nu se rezolvă printr-o ordonanță de urgență.

Ar trebui convocați, într-adevăr, cei mai buni specialiști ai țării, din diverse generații, cei care sunt funcționari astăzi, alții care au lucrat în acest sistem - și avem o armată de specialiști -, care au și proiectat aceste sisteme, care le-au construit, care le-au exploatat, și să vedem împreună, ținând seama de experiența internațională a țărilor membre ale Uniunii Europene, ce îmbunătățiri pot fi aduse. Dar să le rezolvăm pe picior, printr-o ordonanță de urgență, mi se pare și contrar spiritului legii. Ce înseamnă ordonanță de urgență? Ordonanța de urgență trebuie să fie impusă de o situație excepțională care cere măsuri urgente și care nu trebuie să se mai aștepte procedura de trecere prin Parlament a unei asemenea decizii. Ordonanța de urgență presupune chestiuni care necesită o urgență în probleme minore, dar nu în probleme de fond, de structură a unui sistem energetic național, deci când este vorba de domenii strategice ale economiei naționale. Mi se pare că este un exces de zel și de ignorare a locului și rolului ordonanțelor de urgență în sistemul nostru legislativ.

Aș vrea, prin această declarație, să avertizez Guvernul în legătură cu gravitatea unei astfel de abordări, să-i atrag atenția să renunțe la adoptarea în Guvern a acestei ordonanțe, să convoace o consfătuire națională cu cei mai buni specialiști, să discute aceste probleme și să se ajungă la acele soluții care, apoi, să fie trecute prin lege, prin Parlament. Marile probleme ale unor sectoare strategice trebuie neapărat să formeze obiect de lege și, în mod obligatoriu, să fie trecute prin Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Eugen Mihăescu (PRM) - declarație politică având ca temă activitatea Institutului de Politici Publice;

Invit la microfon pe domnul senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregătește domnul senator Eckstein Kovács Péter.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Cu toții vrem ca activitatea Senatului României să se desfășoare transparent. Cu toții dorim ca alegătorii noștri să fie la curent cu legile dezbătute în Parlament. Din nenorocire, aceștia nu se pot informa direct decât în foarte mică măsură și, de cele mai multe ori, de aceasta se ocupă organisme pe care, uneori, e greu să le numești organizații nonguvernamentale. Activitatea unora dintre ele este departe de ceea ce pretind a fi și, dacă analizezi puțin sursele lor de finanțare, nu poți să nu tragi concluzia că este lipsit de obiectivitate orice ar trebui să o caracterizeze.

Una dintre cele mai active organizații de acest gen este Institutul de Politici Publice. Înființată în 2001, organizația are sediul central la București și o reprezentanță la Budapesta. Potrivit propriilor declarații, IPP este o organizație nonguvernamentală, independentă, nonprofit, cu misiunea de a contribui la creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice din România și are drept scop consolidarea sistemului democratic din țara noastră.

Institutul de Politici Publice recunoaște că este susținut financiar de Fundația pentru o Societate Deschisă (Soros), de German Marshall Fund of the United States, USAID (United States Agency for International Development), DAI (Development Alternatives Incorporated), prin Programul GRASP (Reformă Guvernamentală și Parteneriat Durabil), Open Society Institute (tot Soros) din Budapesta, Programul Matra al Ambasadei Regale a Olandei la București, Ambasada Statelor Unite la București și Ambasada Canadei la București.

Cu siguranță, acestea nu sunt singurele surse de finanțare, dar pe celelalte nu și le asumă public. Însuși ambasadorul Marii Britanii la București, Robin Barnett, declara la sfârșitul lunii iulie 2007: "Sunt încântat că mă aflu aici cu ocazia încheierii proiectului implementat de Institutul de Politici Publice și finanțat de Guvernul britanic." Tot în 2007, pentru realizarea Proiectului "Politica de echilibrare a bugetelor locale din România", IPP a primit sponsorizări de la Open Society Institute (Soros), Centrul Scoțian de Securitate Internațională al Universității din Aberdeen, de la Centrul de Cercetări Strategice pe lângă Academia Militară Regală din Sundherst, precum și de la Fundația TransForma din Olanda. Este ușor de intuit și de demonstrat că această organizație a apărut din necesitatea instituțiilor menționate de a-și asigura o platformă legală pentru a acționa în spațiul românesc potrivit intereselor țărilor de origine sau a unor entități suprastatale. Este suficient să facem legătura între scopurile declarate de institut, reforma administrației publice, a finanțelor publice locale, a clasei politice și a justiției, precum și formularea de politici alternative în domeniul relațiilor internaționale, în special pe teme în care opinia cetățenilor nu este suficient de valorificată, și finanțatorii acestor obiective, și totul e clar.

Dintre cei mai importanți contribuitori ai Institutului de Politici Publice, aș vrea să mă opresc asupra USAID, care este o agenție guvernamentală, independentă, care oferă asistență economică, umanitară și de dezvoltare în întreaga lume, în sprijinul obiectivelor politice ale Statelor Unite ale Americii. Înființată în 1961, USAID este prezentată ca fiind continuatoarea Planului Marshall în Europa, după Al Doilea Război Mondial, dar, în realitate, este folosită de administrațiile americane pentru promovarea intereselor Americii în lume și ca oficină de spionaj atât de Departamentul de Stat, cât și de CIA. Mai mult decât atât, USAID se află sub patronajul Council on Foreign Relations, faimosul CFR, o organizație care reunește marea finanță internațională.

În mod declarat, principalele tipuri de activități ale Institutului de Politici Publice presupun cercetări orientate către formularea unor recomandări practice, precum și campanii de sprijinire a unor idei care urmăresc să determine acceptarea unor schimbări, concomitent cu evaluarea impactului politicilor publice în plan local, adică, cu alte cuvinte, de manipulare.

Printre alte activități ale IPP, se numără și realizarea de hărți financiare la nivel de localități, acesta propunându-și să întocmească o bază de informații privind bugetele locale ale tuturor primăriilor și consiliilor județene din România, sub pretextul că facilitează în acest mod accesul cetățenilor la informații publice.

Principala preocupare a IPP este și discreditarea parlamentarilor români și, prin aceasta, a instituției în sine, prin elaborarea de rapoarte cu privire la activitatea acestora, pe baza unor criterii minimale, cum ar fi prezența la vot, criterii care pot fi ușor manipulate în defavoarea lor.

IPP este o unealtă deloc subtilă, prin intermediul căreia entități străine urmăresc să modeleze spațiul românesc potrivit propriilor interese și necesități.

IPP este cu atât mai ostil Parlamentului României, cu cât din structurile sale fac parte persoane asemenea domnului Sever Voinescu-Cotoi, coordonatorul Programului Foreign Affairs Forum al IPP. Domnul Voinescu-Cotoi a fost respins de Comisiile pentru politică externă ale Parlamentului atunci când a candidat pentru postul de ambasador la Washington.

În fața acestor organizații, Parlamentul României trebuie să renunțe la orice complex. În cei mai mult de 18 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, Parlamentul a rămas singura instituție care poate garanta democrația în țara noastră. Activitatea Parlamentului trebuie să fie transparentă pentru electoratul român, nu și pentru spionii străini. Parlamentul are de dat socoteală cetățenilor României, și nu organizațiilor a căror menire este manipularea, servirea unor interese străine.

Vă rog să analizați, domnule președinte al Senatului, acest document și să limitați accesul acestei organizații la informațiile privind Senatul și Parlamentul României.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule academician.

 
  Eckstein Kovacs Peter (UDMR) - declarație politică având ca subiect retrocedarea imobilelor foștilor proprietari;

Stimați colegi,

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Eckstein Kovács Péter. Urmează domnul senator Ioan Chelaru.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă împărtășesc un amănunt care se poate regăsi și pe site-ul Senatului: stau în municipiul Cluj-Napoca, pe strada Decebal. Este o stradă semicentrală, cu case relativ modeste, dar care se schimbă, și această schimbare este în bine. După ce s-au retrocedat proprietățile imobiliare, iar proprietarii au avut siguranța că investesc în propriul lor bun, de atunci, fața străzii s-a schimbat în bine. Se construiește, se renovează, se vede că este o efervescență.

În altă ordine de idei, cred că această mișcare este una deosebit de lentă. Ritmul retrocedărilor și al despăgubirilor - atunci când este cazul - este unul lent. Putem să fim sau să nu fim de acord cu soluțiile juridice adoptate de Parlament în această materie, dar legea trebuie să fie executată. Mie mi se pare impardonabil ca situația unor imobile care au intrat sub incidența Legii nr. 10/2001 și a celorlalte acte normative conexe din 2001 să fie, practic, tergiversată până astăzi, până poimâine. Sunt persoane în vârstă, mor pe capete beneficiarii reali ai acestor restituiri în persoană, dacă vreți, și soluțiile merg foarte încet.

Pe de altă parte, instituții ale statului care sunt subordonate Guvernului parcă voit pun bețe în roată la executarea acestor legi. Este vorba de consiliile locale - în unele cazuri, nu peste tot -, care, profitând de faptul că aceste imobile se află încă în administrarea lor, fac tot posibilul - făcând apeluri, recursuri și atunci când cauza este iremediabil pierdută pentru ei - pentru a se mai folosi câteva luni sau poate câțiva ani de aceste imobile.

Apelul meu către comisiile care soluționează astfel de cauze și, în general, către Guvern este să terminăm odată cu această chestiune și să ajungem la soluții definitive.

Aici, trebuie să fac referire și la o problemă ridicată de către domnul academician Theodorescu, pe care îl respect și pe care îl ascult întotdeauna cu mare atenție. Domnia Sa a făcut referire la clădirea Muzeului Ardelean din Cluj, o clădire monument care, într-adevăr, are nevoie de investiții. În același timp, eu cred că introducerea în discuție a imobilului din Piața Unirii nr. 29, fost 28, nu este o soluție fericită, întrucât acest imobil este revendicat de către Episcopia de Alba Iulia, a trecut în condiții mai mult decât dubioase din administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului în administrarea Ministerului pentru IMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale. Acolo, există o acțiune în revendicare și, până la soluționarea ei, cred că nu putem să ne pronunțăm.

Profitând de faptul că sunt reprezentantul unei formațiuni politice mici și i-am ascultat pe antevorbitorii mei - desigur, tribuna Parlamentului este o tribună deschisă și se poate afirma orice dorește un parlamentar, în cazul nostru, un senator -, vreau să precizez că a declara că instituții care, spun eu, sunt deosebit de onorabile, cum ar fi USAID sau General Marshall Found sau chiar și Fundația pentru o Societate Deschisă, a spune că acestea sunt "oficine de spioni", chestia aceasta depășește, în opinia mea, o marjă de responsabilitate din partea parlamentarului care afirmă acest lucru. Putem să fim de acord sau să nu fim de acord cu intențiile, respectiv cu practica unei organizații precum IPP, putem să fim de acord sau nu, dar a aduce învinovățirea de a fi spioni - și spioni ai SUA - mi se pare ceva care nu este la locul ei în Senatul României.

Dacă am greșit, domnule Mihăescu... Eu nu pot să vorbesc în numele domnului președinte Văcăroiu, dar aceasta a fost concluzia pe care eu am auzit-o din intervenția dumneavoastră.

Ca atare, propunerea mea este că trebuie ca retrocedările, fie față de persoane fizice, fie față de culte - situația Bisericii Greco-Catolice este una nesoluționată pe fond -, să fie în atenția noastră. Este de dorit - poate nu se va realiza în mandatul nostru - ca acest capitol al retrocedărilor să fie închis în condițiile legii, cât mai rapid posibil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Chelaru (PSD) - declarație politică având ca titlu Măști ale vanității sau acomodarea treptată la isterie;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru. Urmează, pentru trei minute, domnul senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Măști ale vanității sau acomodarea treptată la isterie".

Dragi colegi,

Am și eu o curiozitate netratabilă, aceea de a fi mereu atent la ceea ce se petrece în România, de a vedea ce se spune și ce se scrie. Anul acesta, am căpătat și o spaimă, difuză încă, dar sigur manifestă în viitor, spaima că voi fi asediat mintal și oripilat de inepții, de nonsensuri, de proști, de domnișoare fără treabă pe acasă. Dar, până la urmă, mă consolez cu ideea că sunt acomodabil.

N-a fost decât săptămâna lansărilor electorale și, deja, presimt că lupta electorală nu va avea nimic principial, că în tot acest răstimp, ca și până acum, țara nu va fi guvernată, diplomația românească va intra - pentru a câta oară? - în reașezare etc. Personal, ca în toți acești trei ani și jumătate, conținutul declarațiilor mele politice va fi marcat de replici obligatorii la fel și fel de aspecte, unele chiar iritante sau, mai rar, hazoase, dar cu adresă directă spre formațiunea politică pe care o reprezint.

Din ceea ce am văzut săptămâna aceasta, declar - și-mi asum răspunderea - că dreapta din România este o dreaptă a vanității și a vanitoșilor. În limba latină, "vanitas" înseamnă închipuire goală, falsitate, deșertăciune.

Că nu avem în România o dreaptă autentică, am mai spus-o de la această tribună și o s-o repet când și dacă va fi cazul.

Acum însă mă preocupă "vanitoșii", personajele acestea de la PD-L și PNL, care îmi par că nu se mai acomodează cu ceilalți, nu-și mai găsesc locul în viață, vor să pară mai mult decât sunt, au deodată obiective mărețe, încât intră în transă isterică și bâiguie declarații ieșite din orice logică de dreapta: iubesc poporul, iubesc Bucureștii de astăzi și de altădată, justiția, muzica populară, renunță la cravată, învață mersul pe jos, degustă mititeii și berea Bucegi, adoră iarba verde de acasă, adoră satul românesc...

Veți vedea, stimați colegi, vorbind serios, că nu exagerez cu nimic când vorbesc de "personagii" vanitoase, pentru că voi cita exact declarații ale unor "lideri" de asemenea factură, declarații ce pot fi regăsite în sursele publice ale agențiilor de presă.

Numai până acum, am găsit, în logica și analiza mea, două tipuri (genuri proxime) de vanitoși: vanitoșii virili și vanitoșii modești, modestia, în speță, fiind un bun truc pentru a masca întocmai vanitatea.

Deci s-o luăm metodic:

Vanitoșii virili. Aceștia au plămâni, sunt capabili de sonorități de bas, au arțag azvârlit printre dinții viguroși. Ei înving înainte în luptă, sunt întreprinzători dinamici, gospodari, ctitori, au termene certe, proiecte fără cusur.

Un exemplu elocvent este domnul Vasile Blaga, fost ministru cu experiență îndelungată în administrație etc. etc. Acesta afirma, în expresie: "Vom câștiga Bucureștiul pentru noi, îl vom câștiga împreună!" Sigur că pentru voi! Până acum, al cui și la discreția cui a fost? Rămâne întrebarea: împreună cu cine? Domnul Blaga pare, cum spunea cineva în presă, genul de manager care împarte indicații delicat, din vârful bulanului de polițai. Este bucureștean cu acte în regulă de o lună, cu casă - și ce casă! - și se zice că a ajuns candidat fără să vrea.

Despre candidatul PSD la Primăria Generală, Cristian Diaconescu, domnul Blaga afirmă: "Diaconescu are aceleași calități de primar ca și Geoană."

Bâiguielile acestea de logică mahmură mă enervează, și nu doar pe mine. De ce nu spune bărbătește: "Diaconescu nu este bun!"? Nu poate, pentru că dânsul, domnul Blaga, nu este sofisticat și bine pregătit politic precum Cristian Diaconescu. Arțagul viril se înfioară undeva în subconștient. Dacă veți lectura sursa citată de mine mai sus, veți observa că același arțag și aplomb tremură la vedere când este chestionat în privința afacerilor personale și a combinațiilor financiare.

Din capitolul "Vanitoșii virili" nu poate lipsi, desigur, cel mai dornic, actual și fost senator și viitor - fost-trecut - președinte în devenire al Senatului - domnul Radu Berceanu.

Cu surprindere constatăm că, în galantonia sa, dumnealui face cadouri care, în lumea politică, se numesc "pomeni". La Calafat, își anunța ieri, cu emfază, modestul auditoriu: "Vreau să fac un cadou tuturor celor care au muncit în PD-L.

Luni, după-amiază, o să-mi dau demisia din funcția de senator și din cea de vicepreședinte al Senatului. Demisionez pentru că nu vreau să fiu eu cel care stau acolo pentru salariu și fac campanie în județ. Este un cadou pentru Vișan (Gelu Vișan - consilier județean din partea PD-L Dolj) care într-o săptămână va fi validat senator în locul meu, și pentru Cosmin Călin care va merge în locul lui Vișan la Cosiliul Județean Dolj". Și, iată, că aflăm cum, desigur, cu virilitatea afișată oltenește - Radu Berceanu face cadou demnitatea de senator pentru care - cum consider eu, electoratul l-a trimis în Parlament.

În aceeași categorie a vanitoșilor virili, este și un primar oarecare și de oriunde, care, cu prilejul lansării candidaților PD-L, declară că în urbea sa a "decapitat sărăcia", ca să încheie apoteotic: "Mereu în luptă, alături de poporul român".

A doua categorie, "vanitoșii modești". Aici e aici! Aici deșertăciunea e abisală. Pe modești îi poți afla împotmoliți în dubii, având și expunând reflecții profunde care, într-un moment al existenței lor, i-au făcut credibili. Pot dezvolta o logică impecabilă, par extraordinar de simpli, își ignoră și persoana și aspectul. Asta îmi amintește de Socrate care, văzând un tânăr orator îmbrăcat peste măsură de nepotrivit, cu ambiția-i binecunoscută, îi strigă acestuia:"Tinere atenian, vanitatea dă afară prin toate găurile hainelor tale!". Un asemenea tip de vanitos modest este domnul Stolojan. Măcar atenianul era tânăr, dar în privința exemplului nostru, parcă îmi pare rău și mie că în acest an electoral reprezintă și imagine cadru, și trâmbițaș al lui Zeus.

Domnul Stolojan pare să respire într-un aer liric, cețos, neconsolat, lipsit de logică. Afirmă că "Mona Muscă poate candida independent la toamnă dar poate fi susținută și de PD-L, întrucât un om nu poate fi judecat pentru o greșeală din tinerețe". Am reprodus din memorie, deoarece citatul ar fi fost prea lung.

Să mai amintesc oare că însăși Justiția a respins recursul acestei doamne declarat împotriva deciziei CNSAS? Acolo, nu a fost eroare tinerească, ci activitate continuă de sabotare a unor destine, o pâră intenționată, răutate. Și, în paranteză fie spus, afirmațiile acestea cu răzbunarea și rezolvarea trecutului, cui au aparținut? Cine a stârnit totul? Și oamenii, și ONG-urile și intelectualii solitari, și călugării din munți s-au solidarizat cu această idee a mântuirii de trecut. De ce nu vă asumați acum nimic din toate acestea?

În continuare, cel puțin, susținerile domnului Stolojan mi-au creat complicații biliare. Afirmă:"Primarii PD-L, cercetați de DNA, (aici se referă la celebrii primari PD-L de la Arad - Gheorghe Falcă - cunoscut cumătru...cu președintele tuturor românilor și nu numai, și de la Râmnicu Vâlcea - Mircea Gutău) pot candida pentru că vor să ajungă în instanță. I-am rugat să-mi expună faptele și le-am judecat. Eu cred că acești oameni nu au nicio vină".

Ajung să cred că am rămas eu la stadiul de platitudine școlară, că nu am reflexie galopantă, de vreme ce nu pot înțelege aceste accente misterioase, aceste tertipuri sibilinice de logică superioară ale domnului Stolojan. Cine judecă faptele în țara asta? Cine cercetează? Unde sunt justițiarii de acum patru ani? Nu! - una din două: ori eu nu mai sunt jurist, ori unul ca domnul Stolojan trebuie să meargă în altă parte?

Să mergem mai departe, dacă vă țin baerele minții. Pentru locale, pot candida și trei europarlamentari PD-L, cu justificarea debilă că forurile europene înțeleg ca aceștia să fie preocupați prioritar de situația din țară. No comment!

Stimați colegi,

Nu spun nimic astăzi despre figurile vanitoase din PNL. Ar însemna să exced bunăvoința auditoriului, să cad și eu într-o capcană a deșertăciunii și să mă aud doar eu însumi pe mine vorbind. Dar, cum încep să mă acomodez treptat la isterie, voi avea timp și pentru PNL. Și acolo e plin de originalități, unele mai bățoase, altele cu lacrimi la colțul ochilor.

Vă mulțumesc! (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - declarație politică având ca temă unele măsuri luate împotriva cetățenilor români de către Parlamentul Republicii Moldova;

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean și ultima luare de cuvânt este a domnului senator Adrian Păunescu. Vă rog să rețineți, Grupul parlamentar al PSD mai are la dispoziție 6 minute și Grupul parlamentar al PRM, domnul senator Aurel Ardelean, 3 minute.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Constatăm zilele acestea, faptul că, din păcate, Chișinăul instituie noi măsuri împotriva cetățenilor români.

Astfel, de curând, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care nu mai permite cetățenilor moldoveni cu dublă cetățenie să ocupe funcții de conducere în structurile de stat, adoptată încă de la 7 decembrie 2007 cu votul majorității comuniste. Legea fusese remisă Parlamentului pentru reexaminare de către președintele Vladimir Voronin. Însă recent, la 8 februarie 2008 a fost adoptată cu votul deputaților moldoveni.

Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Țurcanu, susține public faptul că "noi am ținut cont de obiecțiile de fapt ale domnului președinte al țării, în sensul de a verifica, de a identifica mai concret pe cei care cad sub incidența acestei legi, aplicând principiile democratice, practica europeană, dar, totodată, ținând cont, fără doar și poate, și de prevederile constituționale referitoare la necesitatea asigurării protecției statalității, asigurării independenței statului Republica Moldova.

Concluzia este simplă, persoanele cu dublă sau multiplă cetățenie nu vor putea deține funcții, de exemplu, de președinte al Republicii Moldova, de membru al Guvernului, de deputat în Parlament, de președinte de raion, de membru al Comisiei Electorale Centrale și al Curții de Conturi, de judecător, inclusiv la Curtea Constituțională, de angajat al Serviciilor de Informații și Securitate, de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale.

Mai mulți comentatori și lideri politici ai opoziției din Moldova au apreciat noua lege, drept discriminatorie în condițiile în care se estimează că numărul cetățenilor cu dublă sau multiplă cetățenie din Republica Moldova ar fi de domeniul sutelor de mii.

Doamnelor și domnilor,

Consider, în fapt, această decizie îndreptată împotriva celor care doresc să solicite cetățenia română. Într-un gest profund anti-european, guvernarea de la Chișinău încearcă să-și închisteze structurile de stat, astfel încât cei care doresc să dețină și cetățenia română, să nu mai poată accede în structurile statale. Nu-mi doresc să intervin în politica internă a statului moldovean. Această măsură, o consider abuzivă și contrar principiilor Europei. Această decizie, nu face cinste statului de drept care ar fi normal să funcționeze la Chișinău și afectează, în primul rând, drepturile cetățenilor moldoveni, de a dobândi altă cetățenie, fie chiar și prin banala căsătorie. Nu este vorba doar despre România aici, deși, în opinia mea, măsura viza țara noastră. Regret această decizie, și sper ca, pe viitor, ea să fie modificată, deoarece nu este normal ca în Europa anului 2008 să asistăm la asemenea măsuri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: însemnătatea zilei de 27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România; denigrarea în presa scrisă și la televiziune a unor personalități culturale; conferința Regiuni într-o uniune a valorilor și declarațiile domnului senator Marko Bela; politica contractelor încheiate de Televiziunea Română; sporirea rolului serviciilor de informații.

Invit pe domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Nu pot să nu vă mulțumesc pentru faptul că, spre deosebire de ceilalți colegi, mie mi-ați fixat timpul de vorbire: 6 minute. Așa e întotdeauna la urmă! Sigur, n-aș putea întreba din nou de ce sunt eu lăsat la urmă.

Câteva idei cred că trebuie spuse cu claritate. A trecut neobservată ziua de 27 martie, când s-au împlinit 90 ani de la Unirea Basarabiei cu patria mumă. Nu este momentul, probabil, să facem acum toate observațiile ce s-ar cuveni pentru această tristă aniversare, aniversarea începutului Marii Uniri într-o țară profund dezunită. Eu, totuși, am crezut că este necesar ca și la această distanță de 27 martie să evoc momentul și să mă înclin, în fața a ceea ce basarabenii au făcut primii, și anume, pasul îndrăzneț către România întreagă.

Pe 27 martie a încetat din viață fostul nostru coleg, omul de cultură, jurnalistul și omul politic George Pruteanu. A murit pe neașteptate, a murit absurd și a devenit, ca și alți intelectuali români, ținta preferată a unei "cocine de opinii", o nemernică declarând încă din titlul articolului său, care apărea în ziua în care era înmormântat George Pruteanu, că a fost "un clovn ratat". În acel articol toată otava unei neputincioase, care nici măcar să fie ratată nu este posibil, pentru că "a rata" înseamnă a avea o substanță și a nu o putea duce la împlinire, toată otrava și mizeria umană se revărsau asupra proaspătului mormânt al omului excepțional care a fost George Pruteanu.

Nu vreau să insist, probabil că trebuie să ne obișnuim cu acest fel de viață, și cu acest fel de moarte.

Acest fel de moarte, însă, ne arată că nici de murit nu ar trebui să ne simțim îndemnați să murim, dacă ne așteaptă o asemenea postumitate.

Trăiesc printre noi oameni de mare valoare - am mai vorbit despre asta - pe 5 aprilie, Romulus Vulpescu, marele poet și marele cărturar a împlinit 75 de ani, iar marele prozator, un prozator cât toată limba română, Fănuș Neagu, a împlinit 76 de ani. Ei, sigur, nu sunt în cele mai bune momente ale vieții lor și cred că nici uitarea nu este un mod de a încerca să le vindecăm rănile întregii vieți Mai alaltăieri, un scriitor, Dinu Săraru, a împlinit, și el, 76 de ani. Îl încearcă și pe el suferințe și tristeți. Nici marele romanicer Nicolae Breban, cât e el de mândru și de vertical, nu mai e tânăr, nici el, nici Fănuș, nici Vulpescu, nici Săraru nu și-au părăsit misiunea. Cum nu și-au părăsit-o nici Eugen Simion, nici Nicolae Manolescu, criticii de vârf ai culturii naționale. Puternici, în toată lupta lor cu provocările istoriei, s-au dovedit Dumitru Radu Popescu și Dumitru Popescu (care împlinește 80 de ani). Dar vârsta le e povară, cu toate ale ei. Eu am considerat că e obligatoriu să vă reamintesc numele acestea, să vă reafirm credința mea că marea cultură română există și că scriitorilor români, pictorilor români, muzicienilor români, arhitecților români, inginerilor români, descoperitorilor români, medicilor români, oamenilor de înaltă calificare, de fapt, tuturor oamenilor care reprezintă, într-un anumit fel geniul acestui popor, li se cuvine o altă soartă decât cea pe care o trăiesc în timpul nostru.

Ați văzut cât de ușor s-a stins Sabin Bălașa, și el a fost înjurat, chiar la niște televiziuni, una dintre ele este cea publică, în momentul anunțării morții, se scria pe ecran: "A murit pictorul familiei Ceaușescu", de parcă asta a făcut toată viața Sabin Bălașa, creatorul de geniu.

Această nerușinare, această decapitare prin micșorare, această încercare de a face înălțimile celor din epocă egale cu pigmeii, are, probabil, continuitate. Așa se întâmplă de ani și ani de zile în România! Pe nici unul dintre noi nu ne așteaptă o soartă mai bună, nu vă faceți probleme!

Dar, am să vă spun și câteva lucruri legate de situația țării. Iată, în cadrul unei Conferințe "Regiuni, într-o uniune a valorilor" de la Sovata, președintele Grupului UDMR, colegul nostru, Marko Bela, a declarat următoarele: "A venit timpul să încercăm să impunem aceste identități regionale. În viitor nu trebuie să vorbim în exclusivitate despre descentralizare, că trebuie să descentralizăm acțiunile în stat și bugetul, dar trebuie să subliniem importanța regândirii, reorganizării administrative a țării."

Acest coleg al nostru consideră că reconsolidarea identităților regionale este posibilă prin revenirea la identitățile tradiționale, dar nu spune de unde începe tradiția. Probabil, el își închipuie că începe de la dumnealui și de la rudele dumnealui. Tradiția în Transilvania, ember draghe, nu se sfârșește niciodată și începe odată cu lumina culturii pe acele pământuri. A culturii române.

Și tace domnul Marko Bela, pe care l-aș ruga să se explice în Senat. În sfârșit, îl rog în zadar de câteva luni, chiar s-au luat și niște hotărâri, să exprimăm o anumită poziție față de unele aberații ale dumnealui, l-am atacat în Senat, am spus că e un derbedeu politic, a apărut, ala inițiativa Asociației "Együtt- Împreună" , condusă de valorosul scriitor, ziarist și cetățean român loial, Hajdu Gyözo, o carte care cuprinde aceste opinii, să răspundă, să răspundă clar ce înseamnă asta: "Zonele ținutului secuiesc care au în comun atât tradițiile cultural-istorice, cât și interesele de dezvoltare economică. UDMR nu va sprijini creșterea atribuțiilor regiunilor de dezvoltare dacă acestea nu vor fi redesenate în sensul conformității lor cu identitățile regionale. Menținerea actualelor euro-regiuni ar fi - în opinia domnului respectiv - o continuare cu alte instrumente, a politicii de dinainte de 1989"? Păi, eu îi spun domnului, încă o dată, regiunea autonomă maghiară nu a fost o invenție a democrației, ci o excrescență maladivă a celei mai grele perioade din istoria României, și anume anii ocupației sovietice.

Ne aduce dumnealui, fără pic de jenă, ca argument, faptul că trebuie făcute regiuni ca în vremea stalinismului în România ? Și de ce toată această pornire separatistă înaintea alegerilor? Ca să se obțină ce ? Iarăși asistăm la licitația mizerabilă a terorii. Iarăși sunt îndemnați cetățenii români de naționalitate maghiară să nu fie liniștiți, să urmeze - cum spune domnul Bela Marko într-o altă conferință, a primarilor din așa-zisul ținut secuiesc, de la Miercurea Ciuc, la sfârșitul săptămânii trecute - să urmeze precedentul Kosovo. Iată citatul: "Kosovo va crea un precedent și pentru ținutul secuiesc, dar și pentru celelalte minorități din Europa." Când am spus, aici, că asta ne așteaptă după Kosovo, am avut în vedere acest tip de reacție. Președintele României a răspuns atunci că nici vorbă, știe dumnealui bine, nici vorbă. Premierul - nici vorbă. Uite că e vorbă. Precedentul Kosovo este invocat și asta nu în folosul minorității maghiare și nici în folosul majorității românești.

Pe acest fond, vin în Ardeal tot felul de formații de rock, cum ar fi "Carpatia", cu piese revizioniste și iredentiste. Iată titluri din repertoriul acestei formații: "Așa a fost, așa va fi", "Unde sunteți, secui!", "Cu foc, cu fier", "Roșu, alb, verde", "Pentru Dumnezeu, pentru țară!" și, mai ales, "Să piară Trianonul". Concertele sunt promovate și susținute de Asociația tinerilor maghiari din Ardeal și de Mișcarea tinerilor din cele 64 de comitate, cunoscute pentru activitatea lor în favoarea anulării caracterului național unitar al statului român. De altfel, membrii formației "Carpatia" au fost primiți în rândurile Ordinului Vitejilor din Ungaria, organizație care și-a asumat punerea în practică a idealurilor lui Horty Miklos.

Și toate acestea se întâmplă ca într-o țară pustie, o țară în care nu există autorități, nu există lege, nu există Constituție, există numai provocări, pregătiri de secesiune și un surâs general îngăduitor și complice.

În răsăritul ființei noastre naționale, același nefericit nume de votcă, Smirnov, atacă România spunând că: "Tiraspolul sărbătorește 64 de ani de la eliberarea orașului de agresorii fasciști germano-români. 970 de zile au domnit fasciștii români pe pământul Transnistriei. Prin foc și sabie, impuneau ei, aici, cu forța, civilizația românească, visând la sclavi docili și pământuri bogate". Iarăși, lipsă de reacție. Sigur că el nu există din punct de vedere formal, dar aceste vorbe încarcă bordul negativ al țării noastre.

Doamnelor și domnilor, vreau să vă aduc la cunoștință o altă situație, de data aceasta internă: tot lucrând noi cu comisia aceea care n-are nici un spor pentru că nu se prezintă cei care trebuie să fie audiați, am aflat, de exemplu, de niște contracte ale Televiziunii Române, încheiate pe toată durata existenței serialelor pe care le-au cumpărat cei din conducerea Televiziunii, pe toată perioada existenței serialelor. Cheltuielile anuale sunt cuprinse între 3 și 5 milioane de euro, iar clauza cea mai încurajatoare este aceea care prevede majorarea sumelor plătite cu 20%, în fiecare an. O altă clauză, la fel de frumoasă, la fel de încurajatoare, prevede că TVR este obligată, în fiecare an, să mai achiziționeze cel puțin câte un serial din aceeași categorie, de la aceiași autori. Aceasta este politica dementă pe care au dus-o cei care au condus Televiziunea Română. Și, de aceea, noi, cu toții, suntem, acum, arhitecții unei imense găuri negre. Trebuie făcut neapărat ceva. Noi sperăm să încheiem, măcar în mare, ancheta noastră și să trecem la altceva.

Ultima problemă pe care vreau să v-o ridic este cea privitoare la sporirea rolului și implicării serviciilor de informații. Pe nesimțite, ne întoarcem la cele mai grele momente din istoria României, sub aspectul protecției individului și sub aspectul protecției drepturilor sale. La CSAT s-a luat o decizie pe care publicul n-a fost în măsură să o afle, care privește sporirea drepturilor celor care urmăresc și ne ascultă. Eu vreau să atrag atenția asupra acestui fapt și să spun că marile probleme de orientare a țării nu se hotărăsc nici în CSAT, nici în Guvern, ci în Parlament. Cer CSAT să ne prezinte documentele pe care le-a gândit, pentru a vedea și noi și a aproba direcția în care vor să ne ducă mai-marii țării.

Nu sunt deloc încântat nici de ceea ce s-a întâmplat la Ministerul Afacerilor Externe. S-au făcut greșeli, desigur. Toată situația românului care a rămas de izbeliște în Polonia și a murit în felul în care a murit trebuie însă cercetată cu obiectivitate și oricât de critici am fi noi la adresa fostului ministru, cel care și-a dat demisia, ar trebui să nu strivim o personalitate tânără care are și multe calități și care are, probabil, și un viitor pe care ar trebui să i-l protejăm. Nu mi se pare că merită Adrian Cioroianu, colegul nostru de Senat, acest tratament, nu mi se pare că, spunându-i ceea ce trebuie să i se spună, e normal să-l încărcăm pe el de vinovății pe care nu le are. Cercetarea atentă a datelor problemei ne arată că nu avea de unde și cum să știe ceea ce se întâmplă în Polonia.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Închei, domnule președinte.

De altfel, problema ambasadelor și consulatelor române în străinătate este mai veche. Nerezolvarea ei nu-i aparține lui Adrian Cioroianu, într-un an în care a avut foarte multe de făcut. A greșit în anumite privințe, dar pe fondul activității lui a fost un om corect și eu nu cred că trebuie să ne purtăm așa rău cu el. Nu este cazul ca el să plătească nota a tot ce s-a întâmplat eronat, a întregii nenorociri pe care o reprezintă felul în care lucrează ambasadele și consulatele românești din străinătate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog foarte mult să încheiați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Închei, domnule președinte, cum să nu închei?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Dați-mi voie să închei sus.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă dau voie.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunteți amabil. În deci acum 24 de ani, am scris o poezie numită "Informația unilaterală", pe care o voi cita, spre a se vedea conformitatea cu propriul meu ideal în ce privește informațiile.

"Toți se suspectează pe toți,
toți se falsifică,
se machiază,
se fugăresc,
dar dreptul la distrugerea vieților,
dreptul la falsificarea biografiilor
îl au numai unii.
Aceștia dețin monopolul
informației unilaterale,
puterea aberantă
de-a spune orice
despre ceilalți,
fără ca aceștia să știe vreodată
ceea ce s-a spus despre ei
și fără să poată controla vreodată
și fără ca vreodată
cineva să poată controla
dacă este adevărat sau nu
ce s-a spus despre oameni.

Nu-i vorbă, suspiciunea
a devenit o armă
de valoarea armei atomice.
De la suspiciunea planetară
la suspiciunea individuală
nu-i nici un pas,
ele sunt una și aceeași
suspiciune în anotimpuri diferite
ale creșterii.
Dar suspiciunea generală
e încă de preferat
informației unilaterale.
Mereu, cineva are dreptul
să hotărască
destinul altora.

Mereu, cineva, din umbră,
plătit din sudoarea
celor pe care-i suspectează,
poate hotărî
cât de buni
sau de răi
sunt cei pe care-i suspectează.

Mereu, cineva din umbră
confiscă dreptul celorlalți
de-a se apăra,
împrumutându-le imaginare infirmități:
ăla a zis,
ăla a făcut,
ăla a gândit,
ăla e periculos,
ăla e foarte periculos,
ăla e dușman.

Informația unilaterală
acționează ca o boală incurabilă:
în clipa în care se declanșează,
nu mai poate fi oprită.

Mereu, poporul trebuie
să-și ceară scuze,
mereu, poporul trebuie să producă dovezi,
mereu, poporul trebuie să vehiculeze
ideea de devotament
și de atașament,
în vreme ce inițiatorii
și propagatorii
informației unilaterale
dezertează cu primul prilej
și abia atunci
află poporul
numele celor care
l-au pătat
și l-au pândit
din umbră.

Nu există
informație unilaterală bună.

Orice informație unilaterală -
fie ea și electronică -
este eronată.
Nu se poate ști nimic
despre nimeni,
cu adevărat,
decât dacă și acela știe
ceea ce se știe despre el.

A privi din întuneric
pe cei din lumină
nu înseamnă a-i vedea,
ci înseamnă a-i omorî.
Pânda nu face parte
din strategia clasei muncitoare.

Clasa muncitoare
este clasa care muncește,
nu clasa care pândește.
Clasa muncitoare
și țărănimea muncitoare
și intelectualitatea muncitoare
nu produc,
nu conservă
și nu iubesc
informația unilaterală.

În numele ideii de vigilență,
în numele ideii de puritate,
informația unilaterală,
informația secretă,
informația tendențioasă
infectează întreaga noastră societate
și îmbolnăvesc
pe fiecare om.

În numele sfântului drept
la adevăr și democrație,
în numele atâtor martiri
care au căzut
pentru măreția omului,
opriți odată cursa înarmărilor
și cursa aberantă
a informației unilaterale,
care duce în mod definitiv
la pieire,
și lumea,
și omul.

Opriți informația unilaterală,
cancerul societății socialiste
multilateral dezvoltate! "

Cred în continuare același lucru, chiar dacă societatea s-a schimbat. Dezvoltarea excesivă a sistemelor de informații, pe seama libertăților individuale, este intolerabilă, este, dacă doriți, o ușă către Watergate. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat declarațiile politice.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul.

Rog să se facă prezența.

Fac, încă o dată, apel la Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului să vină cu proiectul de hotărâre privind sancționarea colegilor care lipsesc, conform legii și sper să nu mai intervin de la microfon pe această temă.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan-Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - delegație
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Sr. - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - delegație
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Belá - prezent
- Mărășescu Niculae - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - delegație
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Panțuru Tudor - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - absentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Solcanu Ion - delegație
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly-Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - delegație
- Șereș Ioan-Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - delegație
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - învoire
- Verestóy Attila - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - absent
- Zsombori Vilmos - prezent

Dintre colegii senatori, doamna senator Stănoiu Rodica Mihaela este prezentă, domnul senator Pascu Corneliu este prezent.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Invit colegii senatori în sală. Vă rog să vă ocupați locurile. Să știți că nu am făcut prezența pentru a se pleca din sală, după aceea. Vă rog să vă ocupați locurile

Stimați colegi,

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Daniel Ilușcă și domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă anunț că, din totalul de 136 de colegi, au fost prezenți 90 de senatori. Au absentat motivat 16 colegi.

Stimați colegi,

Aveți în față ordinea de zi. Vă consult dacă sunt obiecțiuni la ordinea de zi. Nu sunt observații.

Rog colegii să-și ocupe locurile în sală. Vă rog să vă ocupați locurile și să încetați cu discuțiile, acolo, în spate. Vă rog să vă ocupați locurile. Vă mulțumesc.

Nefiind obiecțiuni la ordinea de zi, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a aprobat ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru, până la ora 19.30. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Programul de lucru s-a aprobat cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă, o singură abținere.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Stimați colegi, la punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative: Proiectul de lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari; Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie; Propunerea legislativă privind pescuitul și acvacultura.

Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență. Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă, 8 abțineri, dezbaterea în procedura de urgență a inițiativelor legislative s-a aprobat.

Adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 10.04.2008, a Propunerii legislative privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi. (L878/2007)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 10 aprilie 2008, a Propunerii legislative privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit. Deci merge la Camera Deputaților.

Domnule vicelider Ioțcu, aveți cuvântul, microfonul 2.

Domnul senator Petru Nicolae Ioțcu, liderul Grupului parlamentar al PD-L, anunță unele modificări în conducerea Grupului parlamentar al PD-L:  

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să fac două anunțuri privitoare la modificări în conducerea grupului parlamentar, și anume, în locul domnului vicelider Cristache Rădulescu va fi domnul senator Constantin Gheorghe, iar în locul domnului Constantin Gheorghe, pentru funcția de secretar, va fi domnul senator Dan Gabriel Popa. Mulțumesc.

Adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 10.04.2008, a Propunerii legislative privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi. (L878/2007)  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Szabó, vă rog, microfonul 1.

   

Domnul Károly-Ferenc Szabó:

Domnule președinte, onorat Senat,

În legătură cu punctul 3 din ordinea de zi, am impresia că, aici, se cade să fac anumite observații legate de împlinirea acestui termen, care s-ar referi la o perioadă, zic așa, normală, de funcționare a Parlamentului. Între 22 martie și 5 aprilie 2008 nu poate fi vorba de curgerea vreunui termen și ar trebui să adoptăm o prorogare a acestui termen în mod firesc, pentru că, atunci, Parlamentul nu a funcționat și nu a putut dezbate legile. Această propunere legislativă se află în dezbaterea comisiei sesizate în fond și este în curs de elaborare raportul, pare-mi-se că s-a și elaborat. Nu se poate face o asemenea abstracție de faptul că două săptămâni Parlamentul nu a funcționat. Aceasta nu este o fatalitate. Dacă s-au luat în considerare aceste două săptămâni, mă supun, dar dacă nu, atunci, rog să se facă cuvenita rectificare.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă informez, stimate coleg, că perioada în care am fost în circumscripțiile electorale nu se ia în calcul în stabilirea termenului prevăzut de Constituție. Deci nu avem soluție decât să respectăm Constituția.

 
Demisia din Senat a domnului senator Radu Berceanu, Grupul parlamentar al PD-L, Circumscripția electorală nr. 7 Dolj și declararea locului vacant.  

Vă informez, stimați colegi, că domnul senator Radu Mircea Berceanu, din partea grupului, și-a depus demisia din funcția de senator în Circumscripția nr. 7 - Dolj și, bineînțeles, din cea de vicepreședinte al Senatului.

Vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul domnului senator Berceanu.

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Îmi aduc aminte cu emoție când am luat cuvântul, prima dată, în Parlament, astăzi împlinesc 18 ani și două luni. Începând de la data de 14 februarie 1990, am devenit membru al CPUN și, după aceea, am fost în toate legislaturile deputat, în aceasta senator.

Aș vrea să vă spun că am învățat extrem de multe lucruri în acești 18 ani, am văzut toți colegii, deputați și senatori, venind către Parlament, pe unii plecând din Parlament. Iată că a venit și pentru mine momentul să părăsesc băncile acestei instituții care, în continuare, cred că este cea mai importantă instituție din stat și păcat că nu reușim, dumneavoastră în continuare, să fie considerată și de toate celelalte instituții, și de către cetățeni, ca atare, dar sunt convins că prin efortul dumneavoastră se va ajunge și la acest moment.

Am făcut, ca să spun așa, câteva facultăți la locul de muncă, aici, și cred că pentru oricine demnitatea de parlamentar este un rang de dorit, care ar trebui să fie onorat ca atare. Sunt convins că după următoarele alegeri parlamentare, când vor fi alegeri uninominale, cetățenii vor vedea, poate, cu atât mai mult, în parlamentari, indiferent de culoarea lor politică, niște reprezentanți demni și care se preocupă de multe ori, cu foarte mari eforturi, pentru ca lucrurile să meargă mai bine în această țară.

Eu candidez în aceste alegeri locale. Nu doresc să amestec lucrurile. Urmează după mine un tânăr care deja a căpătat o experiență, având opt ani în consiliul județean ca și consilier județean. Cred că tinerii trebuie să aibă și ei șansa de a ajunge la acest nivel și de aceea am vrut să fac și acest ultim gest formal, de a anunța în plenul Senatului demisia mea.

Vă urez tuturor activitate rodnică în continuare, care sunt convins că va fi din ce în ce mai bine apreciată de toată lumea. Eu o voi aprecia întotdeauna ca pe una dintre cele mai importante activități în folosul tuturor cetățenilor.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim, domnule senator. Să știți că și noi apreciem activitatea pe care ați derulat-o de-a lungul întregii perioade atât în calitate de deputat, de senator, cât și în diferitele funcții pe care le-ați ocupat la nivelul Camerei Deputaților și Senatului.

Stimați colegi, în urma acestei demisii, declarăm locul vacant.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea OUG nr. 34/2006, consolidată în 04/10/2007, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. (L912/2007)  

Stimați colegi, trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, consolidată în 4 octombrie 2007, privind atribuirea contractelor de achiziție publică a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Avem un raport comun întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Îi invit pe cei doi reprezentanți ai celor două comisii să ia loc. Vă rog, cine prezintă raportul? Domnule vicepreședinte Sabin Cutaș, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă propune două modificări. Prima modificare, la art. 178 alineatul "2", propune: "Eliminarea dreptului autorității contractante de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională care ar conduce la blocarea participării firmelor românești la procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică". La acest punct, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au considerat că scopul îndeplinirii de către acești operatori economici a acestor cerințe de calificare este de a demonstra potențialul tehnic, financiar și organizatoric al acestora, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă de a realiza un anumit contract de achiziție publică.

Cea de-a doua modificare propune completarea art. 179 cu un nou alineat care prevede "introducerea unei restricții de a subcontracta mai mult de 10% din valoarea contractului", fără a ține seama, în mod obiectiv, de fiecare situație.

Membrii comisiei nu au fost de acord nici cu această propunere, considerând că unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție este eficiența utilizării fondurilor publice și pot exista situații în care subcontractarea să fie necesară tocmai pentru sporirea eficienței. Deci, în urma dezbaterilor din comisie, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se întocmească un raport de respingere. Mai doresc să menționez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog, dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul pentru a susține propunerea legislativă? Înțeleg că nu.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Corneliu Burada, din partea Guvernului. Aveți cuvântul, microfonul 10.

 
   

Domnul Corneliu Burada - vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

ANRMAP, în numele Guvernului României, nu susține adoptarea propunerii legislative pentru următoarele motive: este discriminatorie sub aspectul asigurării unei concurențe reale, nu asigură un tratament egal tuturor operatorilor și, în același timp, încalcă anumite prevederi privind subcontractarea, prevederi legale transpuse, în totalitate, din directivele europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Suntem în fața unui raport de respingere susținut și de Guvern. Legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze. Votând respingerea, votați căderea propunerii legislative.

Cu 48 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2008 privind cadrul finaciar general pentru fondul de participare JEREMIE. (L143/2008)  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul. Domnule președinte, vă rog să luați loc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Alice Bîtu pentru a susține proiectul de lege. Aveți cuvântul, microfonul 8.

   

Doamna Alice Bîtu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Actul normativ creează cadrul de reglementare cu privire la efectuarea plăților de către Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, către Fondul de participare JEREMIE, din sumele de prefinanțare primite din contribuția instrumentelor structurale de la Comisia Europeană. Fondul de participare JEREMIE este un instrument creat de Comisia Europeană, în vederea utilizării optime a Fondului European de Dezvoltare Regională, în vederea îmbunătățirii accesului la finanțare al IMM-urilor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Să ascultăm și raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Are cuvântul domnul președinte Aron Ioan Popa. Vă rog.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui raport de admitere pe care Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și l-a însușit. Fac precizarea că acest proiect de lege a primit aviz negativ de la Comisia economică, industrii și servicii. În concluzie, cu 5 voturi pentru și o abținere, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente. Legea are caracter ordinar. În consecință, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze. Domnule senator Stroe, lăsați-l pe domnul senator Gheorghe Constantin să-și exercite dreptul! Vă mulțumesc foarte mult.

Cu 52 de voturi pentru, un vot împotrivă și 14 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii Recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004. (L144/2008)  

Trecem al punctul 6 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii Recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004.

Stimați colegi, dau cuvântul domnului subsecretar de stat Stejărel Olaru pentru a susține proiectul de lege. Invit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, care sunt raportori pe fond.

Domnule subsecretar de stat, vă ascultăm, microfonul 9.

   

Domnul Stejărel Olaru - subsecretar de stat în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2008. Anul trecut, în luna noiembrie, s-au comemorat 20 de ani de la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov, din noiembrie 1987. Această ordonanță de urgență vizează o categorie redusă de persoane pentru că, în urma evenimentului din noiembrie 1987, când câteva sute de persoane au protestat în Brașov, 61 de persoane au fost arestate. După ce au fost arestate, au fost și condamnate între șase luni și trei ani cu suspendare, dar, de fapt, au fost deportate pe tot cuprinsul țării până în decembrie 1989. De asemenea, alte 27 de persoane au suportat același gen de tratamente, fiind date afară de la locurile de muncă și având interdicția de a părăsi orașul, având, de altfel, domiciliul obligatoriu în Brașov.

Cu alte cuvinte, este vorba de persoane care, pe lângă stabilirea domiciliului obligatoriu, au fost strămutate în altă localitate sau au fost deportate. Aceste persoane, cum spuneam, reprezintă o categorie extrem de redusă astăzi, care au în continuare de suferit din punct de vedere social, pentru că este vorba de muncitori care ori se află în șomaj, ori au vârste înaintate și nu-și mai găsesc locuri de muncă, ori sunt foarte bolnave. Asociația cuprinde astfel de persoane care au nevoie de tratamente medicale.

Cam asta ar fi de spus.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu ne prezintă raportul comun al celor două comisii: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia parlamentară a revoluționarilor. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 vrea să modifice o realitate, realitatea a ceea ce s-a întâmplat între 14 și 25 decembrie 1989, cu ceea ce s-a întâmplat în 1987 la Brașov unde a fost o revoltă muncitorească anticomunistă. Obiectul de reglementare al Legii nr.341/2004 este foarte clar. Ceea ce face Guvernul prin această ordonanță de urgență ne surprinde pe absolut toți. Ceea ce vreau să vă spun, stimați colegi, este că reglementările privind situația din Brașov, din 1987, sunt prinse într-un act normativ, act normativ care este în vigoare. Este vorba de Decretul-lege nr. 118/1990 și nu face obiectul Legii nr. 341/2004, care se referă la eroii-martiri ai Revoluției din perioada decembrie 1989. Astfel, cele două comisii, Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au dat un raport de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 și vă propune să votați în sensul în care comisiile au dezbătut această lege. Trebuie să vă spun că Senatul reprezintă, în această problemă, prima Cameră sesizată și ne aflăm în fața unei legi ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Domnule senator David, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

De altfel, sunt mirat pentru că Guvernul nici acum nu și-a dat seama că nu a procedat corect.

Vrea să modifice ceva, cum spunea și colegul meu mai înainte, care nu merge, respectiv - aș mai adăuga Legea nr. 341/2004 - și noi am discutat și în Comisia parlamentară a revoluționarilor din 1989, am sesizat prin reprezentantul Guvernului că nu este în regulă, pentru că nu poți modifica Legea nr. 341/2004, care se referă la perioada din decembrie 1989, cu ceea ce s-a întâmplat în 1987. Acolo este Decretul-lege nr. 118/1990. Aș spune că Legea nr. 341/2004 se referă numai la perioada revoluției din 14-25 decembrie 1989 iar prevederile acesteia instituie doar preschimbarea certificatelor obținute în baza Legii nr. 42/1990 și nu acordare de noi titluri, așa cum se solicită prin Ordonanța de urgență nr. 600/2008. De asemenea, această ordonanță propune introducerea unei noi categorii de persoane care au participat la această revoltă populară din 1987 - sigur, moment deosebit, important - care nu are legătură nuci cu Legea nr.341/2004 și nici cu Legea 42/1990. Dacă se dorește se poate face o modificare la Decretul - lege nr. 118/1990 unde să se prevadă și alte drepturi pentru cei care au participat la această revoltă populară.

Mai vreau să spun că membrii Comisiei parlamentare ai revoluționarilor din Decembrie 1989 au depus deja o propunere legislativă pe conținutul ordonanței date de Guvern, în așa fel încât dacă Guvernul dorește să susțină, în mod special, această categorie o poate face susținând propunerea noastră legislativă, pe care deja am înaintat-o. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Doru Ioan Tăricilă, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD nu susține adoptarea proiectului de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008, emisă de Guvernul Tăriceanu, întrucât aceasta, în primul rând, încalcă în mod grav prevederile Constituției.

Stimați colegi, vă rog să observați ce de optsprezece ani se discută în legătură cu drepturile Guvernului de a emite ordonanțe de urgență într-un anumit domeniu. De data aceasta, în anul 2008, Guvernul Tăriceanu și-a adus aminte că în urmă cu douăzeci și unu de ani a avut loc la Brașov o revoltă muncitorească. A considerat că în anul 2008 este o stare excepțională și a dat o ordonanță de urgență. Reamintesc reprezentantului Guvernului prezent astăzi la dezbateri că Grupul parlamentar PSD a promovat în primul Parlament al României, sigur sub altă titulatură, atât Decretul-lege nr. 118/1990, în care se regăsesc cei care au participat la revolta din 1987, cât și cei care au participat la Revoluția din decembrie 1989 înscriși în Decretul - lege nr. 118/1990 sau în Legea 42/1990.

Sigur că după o vizită protocolară făcută, într-o anumită zonă și pentru a vă atrage voturi din zona Brașovului v-ați adus aminte de acei muncitori care au fost prigoniți în perioada 1987- 1989 și, deși se regăseau în Decretul - lege nr. 118/1990, în loc să propuneți majorarea drepturilor, a facilităților pe care noi le-am creat, v-ați gândit să extrageți din această lege, dar doar pe cei care au participat la Revolta de la Brașov, lăsându-i pe toți ceilalți deoparte, toți cei care se regăsesc în prevederile legii întrucât s-au opus regimului comunist în perioada 1947- 1989, și să acordași aceleași drepturi, care se găsesc în Legea nr. 341/2004 și acestei categorii restrânse, respectiv Brașov 1987.

A doua chestiune este că Grupul parlamentar al PSD, din momentul în care a văzut că ați introdus, pe furiș, această ordonanță de urgență jenantă, prin care recunoașteți drepturi după 21 de ani, a inițiat o propunere legislativă, pe care sper să o susțineți, în care se regăsesc toate drepturile pe care dumneavoastră le-ați menționat pentru cei care au participat la Revolta de la Brașov, în cuantumul stabilit de Guvern. Să nu încurcăm două lucruri. Dacă am discutat despre Revoluția din Decembrie 1989 și despre recunoștința care ar fi trebuit să fie purtată față de eroii revoluției, indiferent de culoarea politică a celor care sunt prezenți în această sală sau în afara ei, atunci vă adresăm rugămintea să lăsați legea așa cum a aprobat-o Parlamentul, pentru că ea se referă doar la Revoluția din Decembrie 1989. Grupul parlamentar al PSD va susține raportul de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008. De altfel, vă aduc aminte preventiv că am luat o decizie politică în Grupul parlamentar al PSD, urmând să respingem toate ordonanțele de urgență cu caracter politic pe care Guvernul Tăriceanu le va emite în această perioadă. (Rumoare în sală).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc domnule președinte.

Colegul nostru domnul senator, vicepreședinte al Senatului, Doru Ioan Tărăcilă a divulgat de fapt un secret care nu este numai un secret al Grupului parlamentar al PSD, respectiv că nu va mai sprijini ordonanțele de urgență, așa - zis, politice. Acum care poate fi calificată politică și care nu? Este absolut discutabil. Cred că este una dintre cauzele pentru care această ordonanță de urgență nu a primit votul majorității senatorilor în cele două comisii sesizate în fond.

O altă cauză pentru care nu se sprijină această ordonanță de urgență rezultă din raportul comun depus, adică cei care au anumite drepturi, participanți, eroi și alte categorii la Revoluția din Decembrie, perioada 14-21 decembrie 1989, să nu fie amestecați, dacă vreți, cu alte categorii de luptători anticomuniști, pentru că de fapt este vorba despre acest lucru. Eu cred că această categorie care s-a ridicat împotriva regimului comunist în 1987, în plină dictatură comunistă, are dreptul la un regim de recunoaștere asemănător cu cei care s-au răsculat împotriva regimului în perioada, să spunem, 14-21 decembrie 1989. Ca atare, din aceste cauze, văzând că suntem primă Cameră sesizată, cred că cele două comisii ar fi trebuit să ne aplecăm mai cu grijă asupra acestei inițiative legislative pentru a o corecta. Eu cred că ar fi un semnal deosebit de prost respingerea ordonanței de urgență a Guvernului în materie de recunoaștere a unor merite în perioada Răscoalei de la Brașov. Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului și, ca atare, împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Puiu Hașotti, microfonul 2. Vă rog. Numai un reprezentat al Grupului parlamentar al PNL. Îmi pare rău.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimați colegi,

Chestiunile pe care doresc a le sublinia în fața dumneavoastră sunt două.

Prima este că dacă în cazul revoluționarilor, și am mai vorbit pe această temă, s-au făcut o serie de erori, și putem spune că "puțini au fost, mulți au rămas", aici este vorba de un grup foarte restrâns de oameni. Pornesc de aici pentru a arăta a doua subliniere pe care doresc să o fac, anume că această ordonanță nu are nici un fel de conotație politică, pentru că ar urma să beneficieze în mod justificat de această ordonanță, așa cum a arătat și domnul senator Eckstein Kovács Péter, aproximativ 120-130 de persoane. Nu costul celor 120-130 de persoane putem invoca, ci, să zicem, caracterul politic al unui act normativ. Este un act normativ corect, pe care Grupul parlamentar al PNL îl va susține.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții. Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În 1981, în Municipiul Motru a avut loc o grevă aproximativ de proporția celei de la Brașov. În 1981 a venit conducerea partidului, Emil Bobu, în Motru, au fost sechestrați și au fost aruncate toate mașinile cu pâine care se trimiteau din județele Mehedinți și Dolj. Au fost dați afară din unitățile miniere foarte mulți oameni care au făcut și pușcărie. Dacă se lucrează cu aceeași unitate de măsură, trebuie să fim corecți și cu acei minieri de la Motru din 1981, unde au fost mobilizate zece județe din zonele învecinate județului Gorj. Erau acțiunile caracterizate de sintagma "mai mult cărbune țării" și nu cred că numai luptătorii brașoveni trebuie să beneficieze de această facilitate dată de Guvernul Tăriceanu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai pe scurt domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Din punct de vedere al votului, nu vom vota această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru că nu a cuprins și minierii din Motru. Nu se lucrează în mod corect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Ia cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu din partea Grupului parlamentar al PC.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am tot respectul pentru ceea ce s-a întâmplat și mă închin în fața a ceea ce au făcut oamenii în noiembrie 1987. Fac același lucru și pentru cei care au luptat la Motru, care au avut o atitudine revoluționară. Numai că nu trebuie să încurcăm lucrurile, oameni buni. Avem o reglementare prin Decretul lege nr. 118/1990 pentru ceea ce s-a întâmplat și pentru cei 30 și ceva de oameni care sunt la Brașov în perioada noiembrie 1987. Avem în cealaltă parte legea care se referă la eroii martiri, cei care au luptat și unii și-au dat viața în decembrie 1989. Haideți să le luăm și, dacă vrem să recompensăm și să ne arătăm gratitudinea față de acești oameni, să modificăm legea care reglementează, iar dacă veți crede că unii dintre ei nu sunt prinși, foarte bine, aveți posibilitatea inițiativelor legislative. Dar să vină Guvernul cu ordonanță de urgență... asta chiar că nu o mai înțeleg. Ordonanță de urgență!

Domnilor, vă rog luați Constituția României și vedeți ce sunt ordonanțele de urgență. Până în momentul da față, țara este condusă mai mult prin ordonanțe de urgență decât prin lege. Dumneavoastră atacați instituția fundamentală a statului român. Nici o motivație nu aveți pentru o ordonanță de urgență la ceea ce s-a întâmplat în 15 noiembrie 1989. Absolut nici una. Studiați Constituția țării și veți vedea că o încălcați, și mai și susțineți că vreți să faceți nu știu ce. Ce vreți să faceți? Să ne forțați pe noi să votăm împotriva Constituției. Veniți cu ordonanțe de urgență care să reglementeze ce? Și mai vorbea un lider al dumneavoastră de populism. Să-i spun eu ce populism este acesta. Acesta este populism adevărat, nu că Vasilescu îi apără pe săracii din Botoșani, ci dumneavoastră care apărați... Acolo unde v-am spus domnule Hașotti, deși plecați, că aveți înregistrate mai multe Mercedesuri în Constanța decât alte mașini, iar eu am înregistrate în Botoșani mai multe atelaje, și eu sunt populist, iar dumneavoastră veniți cu asemenea lucruri și le și apărați.

Mulțumesc. (Domnul senator Puiu Hașotti aplaudă.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, vă consult dacă mai există vreo intervenție. Nu mai este nici o intervenție. Suntem în fața unei legi ordinare.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

37 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Proiectul de lege primit de la Guvern se transformă în proiect de lege de respingere a ordonanței. Supun la vot proiectul de lege de respingere a ordonanței.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 8 abțineri, proiectul de lege de respingere a ordonanței a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor. (L128/2008)  

Stimați colegi, trecem la punctul 7 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

O rog pe doamna secretar de stat Kibedi Katalin să susțină proiectul de lege. Microfonul 8.

   

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, având în vedere că actul normativ supus aprobării dumneavoastră face parte din categoria ordonanțelor de urgență, aș sublinia câteva aspecte care rezultă, de altfel, și din expunerea de motive care justifică caracterul de urgență al ordonanței.

În primul rând, trebuie să subliniez faptul că la cele peste 3000 de posturi vacante, existente la începutul mandatului, toate străduințele de a se organiza concursuri cu ritmicitate și celelalte forme pe care le permitea legea, au permis doar ocuparea a câtorva sute de posturi.

În aceste condiții, în sectorul operativ care asigură, într-adevăr, paza efectivă a deținuților este lipsă de personal de peste 50%. Posturile nici măcar nu sunt repartizate uniform, ci sunt unități penitenciare, mai ales din cele grele, unde cifra de ocupare a posturilor abia se situează la 40% și atunci trebuiau găsite alte modalități pentru că s-a făcut o evaluare unde se identifică acele prevederi legale care nu au permis ocuparea cu succes a acestor posturi vacante. Aș aminti aici lipsa posibilității de transfer de la unități care au totuși domeniu similar - respectiv apărare, ordine publică și siguranță națională - și se poate concretiza prin exemplul celui care asigură paza la un arest, de ce nu s-ar putea totuși realiza modalitatea de ocupare a posturilor și prin transfer, după o analiză serioasă.

De aceea, subliniind încă o dată că menirea acestei ordonanțe de urgență a fost de a identifica alte modalități care să asigure totuși un ritm mult mai alert în ocuparea acestor posturi vacante care înseamnă și a umbla la acele forme care și în avansarea pe grade profesionale asigură înlesniri fără să existe riscul unui detriment în calitatea și profesionalismul funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.

Având în vedere că s-au discutat textele de lege și sunt numeroase amendamentele adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în forma în care a ieșit raportul, vă rog să adoptați această ordonanță. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, luând în discuție ordonanța de urgență, a hotărât să întocmească un raport de admitere. Prezentarea conținutului, pe scurt, a ordonanței a făcut-o doamna secretar de stat. Nu este cazul să vă mai răpesc timpul.

Sunt și o serie de amendamente admise, acceptate de reprezentantul Guvernului, astfel încât vă solicităm să dați votul pentru raportul de admitere, cu modificările care au fost făcute.

În conformitate cu prevederile Constituției, suntem în fața unei legi organice în care Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt intervenții? Nu sunt. Doamna secretar de stat, sunteți de acord cu cele 28 de amendamente făcute de către comisie?

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Da, domnule președinte, în final, am căzut de acord cu membrii comisiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Stimați colegi, suntem în fața unui act normativ care se înscrie în categoria legilor organice. Rog secretarii să numere dacă suntem în cvorum.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Nu suntem.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog să fie invitați în sală colegii care sunt pe hol. Liderii de grup! Invit colegii în sală. La secretariatul tehnic, atât de numeros, avem pe cineva care să facă operațiunea asta? Vă rog, unul din tineri de acolo să meargă să invite toți colegii în sală.

Suntem 72 în sală, suntem în cvorum. Stimați colegi, vă atenționez că suntem în fața unor voturi pe care trebuie să le dăm și vă rog să nu mai părăsiți sala. Vă rog foarte mult! Fac un apel la dumneavoastră. Totuși, este păcat de timp, dacă nu reușim să votăm.

Deci suntem în fața unui raport favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu 28 de amendamente admise și acceptate de către Guvern.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu cele 28 de amendamente admise. Rog toată lumea să voteze.

Vă rog să votați. (Discuții.)

Numai 56 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern. Vă rog să votați. Repet, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Numai 46 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 4 abțineri, nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Stimați colegi, proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență se transformă în proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență, cu un articol unic: "Se respinge..."

Supun votului Dumneavoastră proiectul de lege de respingere a ordonantei de urgență. Vă rog să votați.

Da, sunteți de acord cu articolul unic de respingere a proiectului de lege... Aceasta este procedura, conform Deciziei Curții Constituționale. (Rumoare, discuții.)

33 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 9 abțineri. Niciuna din formule nu s-a aprobat.

În consecință, proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență, în forma primită de la Guvern, nu a întrunit numărul de voturi necesar și va fi adoptat tacit.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. (L6/2008)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Domnule secretar de stat Horia Irimia, aveți cuvântul. Microfonul 10. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a venit.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Horia Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În perioada implementării acestui program ce vizează reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, am constatat că anumite prevederi ale legislației în vigoare duc la încetinirea programului și la o colaborare puțin îngreunată între parteneri.

După ce am consultat partenerii noștri în derularea acestui program, care sunt autoritățile locale și asociațiile de proprietari, am elaborat acest proiect de lege. Acest proiect de lege vizează o implicare mai mare a autorităților locale, a acelora care doresc să promoveze acest program.

Considerăm că programul are efecte benefice având în vedere directiva privind eficiența energetică a clădirilor. În cadrul comisiei s-au propus amendamente cu care suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator secretar Aurel Gabriel Simionescu ne va prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raportul este unul de admitere, cu 7 amendamente admise despre care a făcut vorbire domnul secretar de stat. Este un raport care a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrie și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Senatul este prima Cameră sesizată și face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Domnul senator Antonie Ștefan. Microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am vrut să intervin în ideea susținerii acestui proiect de lege care completează ordonanța de urgență a Guvernului, întrucât existau anumite, să zic așa, lacune în relația dintre cei trei participanți. Chiar dacă ministerul dădea banii și administrația publică locală venea cu cealaltă treime de participare, să zic, se întâmpla ca asociațiile de proprietari să renunțe, să se răzgândească sau din alte motive să nu ducă la capăt acest proiect în care deja erau investite celelalte două treimi financiare.

Cu aceste precizări care vin prin acest proiect de lege se fixează mult mai clar care sunt obligațiile tuturor și, în final, dacă unul dintre cei trei participanți nu respectă aceste obligații, să zic așa, atunci se prevede, de asemenea, ce despăgubiri trebuie să plătească sau ce se întâmplă în cazul în care se retrage sau renunță la finalizarea acestui proiect.

Deci suntem pentru acest proiect de lege și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Suntem în fața unui act normativ care se înscrie în categoria legilor ordinare, a unui raport favorabil, cu 7 amendamente admise.

De acord cu amendamentele, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Horia Irimia:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu cele 7 amendamente admise.

Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă și 9 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați. Sigur că în acest proiect vom opera modificările prevăzute în cele 7 amendamente admise.

Cu 48 de voturi pentru, nici unul împotrivă și 8 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului. (L7/2008)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții "Palatul Parlamentului".

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este aici.

Domnule secretar de stat Horia Irimia, microfonul 10.

   

Domnul Horia Irimia:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect se referă la obiectivul de investiții "Palatul Parlamentului", cădire în care ne aflăm astăzi.

Este o situație specială, de aceea este nevoie deaceastă reglementare specială, mai ales în ceea ce privește necesitatea realizării recepției obiectivului la stadiul fizic existent, necesitatea constituirii cărții tehnice a construcției. Toate aceste aspecte dau posibilitatea ca, după efectuarea recepției, să poată să intre într-o situație de normalitate, pentru a se putea gestiona de către investitor.

În cadrul discuțiilor din comisie s-au făcut amendamente, amendamente cu care suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar Simionescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, raportul comisiei este un raport de admitere, cu opt amendamente. Cele mai multe dintre ele sunt amendamente tehnice și au fost discutate în comisie, în prezența domnului secretar de stat. Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ. Este o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacă sunt intervenții, vă rog!

Cu o singură precizare: legea are caracter ordinar, și nu organic. Ați zis organic. Sau poate mi s-a părut mie.

Nu sunt intervenții. Guvernul este de acord cu cele opt amendamente admise. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu cele opt amendamente.

Vă rog să votați.

49 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

44 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale. (L809/2007) (reluarea votului final în ședința Senatului din 21 aprilie a.c.).  

Stimați colegi, intrăm pe o suită de voturi finale.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alin. (1) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Stimați colegi, este o lege organică. A fost respinsă la vot. Și raportul, și proiectul de lege... Raportul a fost favorabil. Supunem votului dumneavoastră proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Vă rugăm să votați proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență.

35 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 11 abțineri.

În consecință, fiind o lege organică, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi. Vom relua votul în ședința din 21 aprilie a.c.

*

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să trec la punctele 20 și 21 și am să vă explic de ce. Întrucât nu mai avem cvorum în sală, putem derula numai procedura de dezbatere.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. (votul pe raport și votul final se vor da în ședința Senatului din 21 aprilie a.c. ) (L103/2008)  

Punctul 20 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Inițiatorii sunt prezenți? Se susține? Dacă nu se susține, îl invit pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan.

(Domnul senator George Sabin Cutaș solicită cuvântul.)

Vă rog, microfonul 3, domnul George Sabin Cutaș.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele colegei mele, pentru că este vorba de doamna deputat, vă rog frumos s-o amânăm, pentru că trebuia s-o sun. Dânsa este la Camera Deputaților. Din păcate, ați trecut de la punctul 10 la punctul 20 și nu am avut timp. Eu sun în acest moment, nu e nicio problemă, dar rugămintea mea este să discutăm punctele 18 sau 19, care sunt tot pe procedură de dezbatere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu... Mai avem numai două pe procedură de dezbatere: punctele 20 și 21.

Din sală: Și punctul 9.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Punctul 9 l-am discutat, nu vă supărați!

*

Trecem la punctul 21 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Sunt două inițiative identice, ca denumire. Aici, inițiator este PSD. Se susține? Avem colegi care să poată susține? Nu sunt colegi senatori.

Avem raport comun, întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru egalitatea de șanse.

Domnule președinte Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să prezentați raportul la propunerea legislativă de la punctul 21 din ordinea de zi, inițiativă PSD, unde avem raport comun, adoptat de două comisii.

 
   

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Luând în dezbatere propunerea legislativă, comisiile au analizat și au adoptat un raport de respingere, bazat pe motivarea că indemnizația pentru creșterea copilului este o prestație de asistență socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarității.

Comisiile au adoptat un raport de respingere, pe care îl supunem aprobării plenului Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului este prezent?

Vă rog, microfonul 10, aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Cristina Pocora - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a rezultat și din dezbaterile din comisie și cum a motivat și președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, Guvernul nu poate susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dezbateri generale, dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Avem un raport de respingere, cu care este de acord și Guvernul. Votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 21 aprilie a.c.

Pentru săptămâna viitoare... Rog secretariatul să fie atent, să rețină că luni vom da votul pe legi organice. În momentul în care am făcut apelul și am strâns cvorumul de vot, oprim orice discuție și intrăm direct pe votul de legi organice, pentru că domnii senatori au început campania electorală și nu mai reușesc să fie prezenți. Facem apelul, iar după cinci minute părăsesc sala.

Pe cale de consecință, stimați colegi, ne oprim aici cu programul legislativ. Nu mai avem forța votului pentru legi organice. Obligatoriu, trebuie să avem cvorum de lucru.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri. Nu sunt radiodifuzate.

Rog să rămână în sală colegii care doresc să adreseze întrebări și interpelări. Puteți rămâne cu toții, dar asta e cu totul altă poveste.

  Ioan Chelaru

Domnule senator Ioan Chelaru, aveți de pus o întrebare. Vă rog, microfonul 3.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Am două întrebări, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu și privește Spitalul de Bolnavi Psihici Cronici Adulți-Gâdinți, căruia i s-a alocat, în luna octombrie 2007, de la bugetul de stat, suma de 1.000.000 de lei pentru reparații capitale și 100.000 de lei din accize.

În urma licitației, contractul de lucrări a fost atribuit societății S.C. APOLLONIA CONSTRUCT SRL. O parte din suma alocată a fost achitată firmei menționate, urmând ca suma restantă să fie virată de la bugetul de stat până la finalizarea lucrărilor, sumă care nu a fost achitată nici până în prezent și care se cifrează la 750.000 de lei.

Domnule ministru, care sunt măsurile pe care le veți lua pentru ca suma restantă atribuită Spitalului de Bolnavi Psihici Cronici Adulți- Gâdinți să fie remisă către acesta și în ce interval de timp, în așa fel încât acest cămin de persoane aflate în dificultate să nu mai fie acționat în judecată de către creditori?

A doua întrebare este adresată domnului ministru Varujan Vosganian. Are ca obiect o problemă privind Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și îl privește pe domnul Adrian Mărgărit Burlacu, domiciliat în municipiul Roman, județul Neamț, căruia i s-a aprobat cererea de restituire în natură a unei suprafețe de 10m2 și acordarea unor măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești.

Întrebare: Care sunt măsurile pe care le care le veți lua, domnule ministru, pentru ca domnul Adrian Mărgărit Burlacu să intre în posesia drepturilor bănești ce i se cuvin și cum veți stabili procedura de soluționare a dosarelor, în așa fel încât aceasta să nu se mai facă prin tragere la sorți?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar este? Nu este. Am reținut.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu este? Vă rog, domnule senator, mai rapid, că avem treabă multă!

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am două întrebări adresate...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Microfonul 1. Aveți două întrebări și o interpelare. Vă rog să le prezentați rapid, pe scurt.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Rapid. Am înțeles, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Având în vedere faptul că anul 2008 este an electoral, partidele politice vin în fața electoratului cu tot felul de promisiuni mai mult sau mai puțin credibile.

Pentru informarea corectă a cetățenilor județului Gorj, vă rog să mă informați, pentru cele 70 de localități (municipii, orașe, comune), următoarele:

  1. În câte localități sunt proiecte de alimentare cu apă, canalizare și schimbări de conducte pentru alimentarea cu apă în județul Gorj?
  2. Câte cămine culturale se construiesc în anul 2008?
  3. Câte programe/proiecte sunt aprobate pentru reabilitarea de școli, pentru anul 2008, pe localități?

Vă solicit răspuns scris și verbal.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua întrebare este adresată tot domnului prim-ministru.

Pentru informarea corectă a cetățenilor județului Gorj, care mi-au adresat întrebări în cadrul audiențelor pe care le acord la biroul senatorial și în deplasările în teritoriu în comune și sate, vă solicit să mă informați următoarele:

  1. Câte săli de sport se construiesc în anul 2008, pe fiecare localitate în parte?
  2. Câți km de drumuri (comunale, județene, naționale) se realizează în județul Gorj, în anul 2008?
 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, atenție foarte mare! Faceți o distincție, pentru că sunt lucrări locale, care nu depind de Guvern. Căminele culturale nu le stabilește Guvernul, ci primăria locală, cu consiliul local. Nu are de unde să vă dea Guvernul datele acestea.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte, dar trebuie să am și eu o informare asupra... Dacă mă duc președinte la consiliul județean...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De unde să vă dea Guvernul această informare, dacă el habar nu are? De unde să știe câte cămine culturale se modernizează, se pun la loc? Dar vă rog, continuați.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

4. Ce investiții sunt aduse în județul Gorj, în anul 2008, de către Guvernul pe care îl conduceți?

Vă solicit răspuns scris și verbal.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Domnule președinte, prezint și interpelarea?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul Educației, Cercetării și Tineretului.

Domnule ministru,

Am aflat de hotărârea pe care ați luat-o în legătură cu trusa de supraviețuire în caz de cutremur, pe care orice elev din clasele primare ar trebui să o aibă, în fiecare zi, asupra sa. Greutatea acestei truse este în jur de 4 kg. În decizia pe care ministerul pe care îl conduceți a luat-o, au fost consultați și specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății Publice? Copiii din clasele primare au, oricum, de cărat, în fiecare zi, un ghiozdan care depășește greutatea maximă admisă pentru buna dezvoltare fizică a lor. Considerați că era necesară o greutate suplimentară, care să fie cărată de copii în fiecare zi? Cine a verificat utilitatea acestei măsuri?

De ce ministerul pe care îl conduceți nu ia măsuri ca în toate școlile din țară să fie amplasate fișete în care copiii să-și poată depozita lucrurile și să nu mai fie nevoiți să care în fiecare zi prea multe kilograme care să le afecteze sănătatea?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, consumați tot timpul PRM-ului. Cinci minute are tot grupul la dispoziție. Lăsați-o încolo de treabă!

 
  Ștefan-Mihail Antonie

Domnul senator Ștefan-Mihail Antonie, aveți două întrebări și o interpelare, vă rog să le prezentați. Microfonul 2.

   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Domnule președinte, de fapt este o singură întrebare pentru doi miniștri.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Tema este următoarea: Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, autorităților și instituțiilor publice li se interzice achiziționarea de mobilier, aparatură electrocasnică, aparate de telecomunicații pentru birouri, așa cum sunt ele clasificate, precum și imobile, autoturisme, aparate de aer condiționat și aparate audiovideo.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să-mi răspundeți - mă adresez domnului ministru al economiei și finanțelor - la următoarea întrebare:

Din ce fonduri înțelege Ministerul Economiei și Finanțelor să se realizeze dotarea corespunzătoare a instituțiilor publice, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar?

Domnului ministru al educației, cercetării și tineretului îi adresez următoarea întrebare:

Care sunt măsurile pe care urmează să le luați în vederea asigurării dotării corespunzătoare a unităților publice de învățământ?

Cu permisiunea dumneavoastră adresez și interpelarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Da, mulțumesc.

Către Ministerul Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

Stimate domnule ministru,

Este bine cunoscută reacția negativă a funcționarilor publici, în special a dascălilor și a autorităților locale, față de prevederile discriminatorii ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Potrivit prevederilor art. 24 din ordonanța de urgență "autoritățile și instituțiile publice nu vor acorda tichete cadou personalului din cadrul acestora". O parte dintre salariații din învățământ, respectiv cei de cult catolic, au primit aceste tichete, pentru că au avut deja Paștele, iar cei de cult ortodox nu au primit.

Prevederile acestei ordonanțe de urgență au creat o situație extrem de jenantă și de nedemnă, deoarece în cele mai multe județe din țară aceste tichete s-au dat deja și, în aceste condiții, există riscul, pentru cei care le-au primit cu ceva zile în urmă, să li se ceară returnarea sau contravaloarea lor.

Date fiind cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să prezentați cât mai repede o informare completă asupra acestui subiect cuprinzând propunerile Ministerului Economiei și Finanțelor în vederea rezolvării acestei situații și asigurării egalității de șanse în rândul funcționarilor publici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ungureanu nu este prezent.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Domnul senator Teodor Crețu, vă rog, aveți o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Microfonul 3, aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că nu este transmisie radio, iar auditoriul nu este deosebit de interesat, am să depun întrebarea în scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, cu dumneavoastră.

Să știți că doamna senator Cornelia Cazacu a depus două întrebări legat de victimele câinilor maidanezi și criza pungilor pentru recoltarea sângelui de la donatori.

De asemenea, domnul senator Gheorghe David are două întrebări - numărul minim de elevi din unitățile de învățământ și includerea în licee a ciclului gimnazial.

 
  Gheorghe-Viorel Dumitrescu

Îl invit pe domnul senator Viorel Dumitrescu, microfonul 2, să adreseze întrebarea.

   

Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu:

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

S-a încheiat Summit-ul NATO de la București.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care a fost suma cheltuielilor totale ocazionate de această reuniune NATO în România.

A doua întrebare este adresată tot primului-ministru.

La Summit-ul NATO de la București s-a adoptat hotărârea privind extinderea asupra întregului teritoriu al României a scutului antirachetă american.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați la cât este estimată cheltuiala ce va fi suportată din bugetul statului român pentru această operațiune militară vizând extinderea scutului antirachetă.

Interpelarea este adresată domnului ministru Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul apărării.

După cum știți, în mass-media și, în special, în cotidianul "Tricolorul", din ziua de 9 aprilie 2008, au apărut numeroase informații în legătură cu programul, deocamdată, secret, vizând achiziționarea a 48 de avioane vechi (F16) de la armata americană pentru suma de cinci miliarde de dolari.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă vor fi achiziționate din SUA acest număr de aparate sau un alt număr, precum și suma alocată pentru cumpărarea avioanelor americane.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri scris și verbal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Irina Loghin

Să o ascultăm și pe doamna senator Irina Loghin, care are o întrebare. Microfonul 1, vă rog.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

În urma inundațiilor din cursul anului 2006, mai multe locuințe din cartierul Obor al municipiului Giurgiu au devenit improprii folosirii.

Ca urmare, mai multe familii au fost mutate cu chirie în locuințe sociale, construite de primărie, dar care nu asigurau spațiul locativ necesar pentru fiecare persoană.

Deși cetățenii respectivi aveau acte de proprietate pe locuințele din care au fost strămutați, iar Constituția României, la art. 44 alin. (1) prevede că "dreptul de proprietate este garantat", iar la alin. (2) și alin. (3) se prevede că "proprietatea privată este garantată și ocrotită de lege" și "nimeni nu poate fie expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică", stabilită potrivit legii, "cu dreaptă și prealabilă despăgubire".

Cu toate acestea, angajații Primăriei Giurgiu au încercat vineri, 11 aprilie 2008, să demoleze prin forță casele respective, fără ca proprietarii să primească despăgubirile legale și corecte, conform prețului zonei pe metru pătrat.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri se vor dispune pentru ca cetățenii din cartierul Obor, care se regăsesc în situația respectivă, să beneficieze de despăgubirile prevăzute de lege, la valoarea terenurilor pe care le-au avut.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Domnul senator Alexandru Pereș are două întrebări. Una către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cealaltă este adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Dacian Cioloș.

După cum se cunoaște, asociațiile agricole ale căror culturi pomicole au fost afectate, în proporție de peste 30% din media producției anuale pe fermă, de temperaturile scăzute din primăvara anului trecut, vor primi despăgubiri de până la 80% din pierderile de venit înregistrate.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce sume de bani vor primi asociațiile agricole, defalcat pe județe.

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, domnului ministru Attila Korodi.

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a solicit Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului dotarea cu un analizor de formaldehidă, încă din anul 2006, în vederea monitorizării emisiilor de pe platforma S.C. Kronospan S.A.

Cunoscând faptul că cetățenii din Municipiul Sebeș sunt tot mai alarmați de poluarea continuă, vă întreb, domnule ministru, în ce fază se află achiziția analizorului, având în vedere că, mai nou, bugetul ministerului pe care îl conduceți a fost redus prin rectificarea din martie 2008.

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Radu Cristian Georgescu

Îl invit pe domnul senator Cristian Georgescu. Vă rog să adresați interpelarea, microfonul 4.

   

Domnul Radu Cristian Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului internelor și reformei administrative, domnului ministru Cristian David.

Obiectul interpelării - Reconstituirea dreptului de proprietate pentru cetățenii din județul Mureș.

Stimate domnule ministru,

Vă solicităm să faceți demersurile necesare pe lângă Instituția Prefectului din județul Mureș, pentru a ne comunica stadiul de soluționare în care se află cererile repetate și contestația doamnei Maria Vesea și a domnului Dosa Laszlo în baza Legii nr. 247/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenuri aflate pe raza comunei Sântana de Mureș, județul Mureș.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Stimați colegi, să trecem și la răspunsuri.

Din partea Ministerului Apărării este cineva prezent? Rugămintea este să transmiteți domnului senator Nicolae Mărășescu răspunsul în scris, pentru că nu este prezent și nu are rost să ne complicăm.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este cineva? La fel, să se transmită răspunsul în scris doamnei senator Doina Silistru.

Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, vă rog să transmiteți răspunsul în scris domnului senator Gheorghe Funar care este absent.

De asemenea, Ministerul Internelor și Reformei Administrative transmiteți răspunsul în scris domnului senator Nicolae Mărășescu care este nu este prezent.

Tot Ministerul Internelor și Reformei Administrative transmiteți răspunsul în scris domnului senator Funar, care nu este prezent.

Domnul senator Alexandru Pereș este prezent? Nu mai este. Îl rog pe domnul secretar de stat Cătălin Doică, Ministerul Economiei și Finanțelor, să transmită răspunsul în scris.

Se solicită amânarea răspunsurilor pentru o serie de întrebări și interpelări care au fost puse:

Domnul senator Ovidiu Teodor Crețu - Regularizarea albiei râului Sălăuța, domnul senator Mihai Țâbuleac - Rețeaua de cale ferată din județul Botoșani, domnul senator Ovidiu Teodor Crețu - DJ 172 D Valea Ilvei - Pasul Grădinița și o întrebare adresată Ministerului Transporturilor de către domnul senator Funar privind călătoriile domnului Emil Boc cu avionul.

Ne oprim aici. Vă mulțumesc. Închidem ședința noastră de astăzi. Vă doresc numai bine.

 
   

Ședința se încheie la ora 18.30.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 8:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro