Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.52/23-05-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 13-05-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2008

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 10,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Gelil Eserghep, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună dimineața!

Deschidem sesiunea de declarații politice de astăzi. Avem o serie de colegi. Să vedem cât de mult reușim să avansăm.

Vă rog să înregistrați în scris de la domnul Hogea. Și de la domnul Faina, tot în scris? Le depuneți, vă rog frumos.

 
  Mihai Cristian Apostolache - declarație politică cu titlul P.D.-L. calcă legea în picioare;

De la Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Apostolache. Vă rog, domnule Apostoloache.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

O să am o intervenție foarte scurtă. Ea se numește "P.D.-L. calcă legea în picioare".

După modelul Traian Băsescu, care calcă Legea fundamentală în picioare ori de câte ori are ocazia, reprezentanții partidului de serviciu al domniei sale, P.D.-L., nesocotesc legile țării și folosesc datele cu caracter personal ale cetățenilor pentru a-și face campanie electorală.

Concret, în municipiul Ploiești, P.D.-L. a beneficiat de concursul unor instituții ale statului, plătite din bani publici pentru a obține date cu caracter personal ale mai multor cetățeni din municipiul Ploiești, acest fapt fiind reliefat de acțiunile pe care le desfășoară P.D.-L. și de declarațiile făcute de reprezentanții acestuia.

Ca parlamentar de Prahova, solicit instituțiilor abilitate ale statului să se sesizeze și să verifice modul în care reprezentanții P.D.-L. au intrat în posesia datelor cu caracter personal ale mai multor cetățeni din municipiul Ploiești, pentru că eu consider că este o încălcare flagrantă a legii, o sfidare a democrației și a statului de drept.

De altfel, alături de acest fenomen, se manifestă și un altul, și anume acela că, din ce în ce mai mulți cetățeni din Ploiești declară că și-au pierdut sau le-au fost furate actele de identitate și, în acest caz, cred că se impune o verificare atentă pentru a nu afecta bunul mers al procesului electoral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule deputat Coșea, doriți să susțineți, sau depuneți doar în scris? S-a depus în scris.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Spre ultima destinație;

Domnul deputat Călian? Vă rog.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

O declarație politică o s-o depun în scris și o să prezint doar sinteza unei alte declarații politice intitulate "Spre ultima destinație".

În urmă cu câteva zile, un nou accident a îngrozit întreaga suflare a acestei țări. Acum, o ființă mult prea tânără s-a grăbit, parcă, să pășească în eternitate. Cumplitul accident a avut loc pe calea ferată, unde un tren a deraiat, lăsând în urmă spaimă și durere. Cine sunt vinovații pentru acest incident? Nimeni nu știe sau se fac că nu se știe. A fost nevoie de moartea unei persoane, pentru ca cineva să tragă semnalul de alarmă cu privire la starea deplorabilă în care se află infrastructura feroviară.

În urmă cu câteva luni de zile, ziarele centrale atrăgeau atenția asupra faptului că în notele interne aparținând Companiei C.F.R., siguranța călătorilor este limitată pe tot mai multe sectoare feroviare. Într-una dintre ele, semnate chiar de directorul C.F.R. infrastructură, se arată că întreaga rețea de căi ferate, adică 13.730 km linii curente și directe, există un număr de 1.504 puncte periculoase, din care 319 sunt de categoria I, iar din acestea, 119 sunt pe linii magistrale și principale, fără să se precizeze, însă, unde se află aceste puncte. A stat, oare, cineva de la minister să citească sau să analizeze aceste date cumplite? Se pare că nu.

De asemenea, autoritățile nu sunt străine nici de faptul că 50% din calea ferată administrată de C.F.R. infrastructură are durata de viață expirată, iar tot ceea ce a făcut până acum Ministerul Transporturilor constă în restricționarea limitării de viteză.

În urma accidentului în care această tânără de numai 17 ani și-a pierdut viața, un alt ministru responsabil, pe numele său Ludovic Orban, a aruncat pisica în curtea vecinului, afirmând că această tragedie se datorează hoților de oțel. Se pare că ministrul Ludovic Orban nu știe, sau refuză să creadă că în anul 2000 numărul punctelor periculoase varia între 300 și 394, iar acum numărul lor este cuprins între 600 și 1.000. Se pare că suntem în campanie electorală și nu mai avem timp să ne ocupăm și să ne ducem la bun sfârșit sarcinile de serviciu.

Toate guvernele succedate după anul 2000 nu au făcut altceva decât să reducă drastic bugetele C.F.R. În ultimii 9 ani de zile, fondurile alocate pentru reparații capitale au fost la nivelul de 14% din necesarul fundamental, iar în ultimii 3 ani, fondurile alocate au fost și mai mici, acoperind doar între 6 și 11% din necesar.

Deși C.F.R. a anunțat că are nevoie de 600 de milioane de lei, potrivit bugetului întocmit pe anul 2008, statul a acordat doar 75 de milioane pentru reparații curente și capitale. Incompetența și lipsa de responsabilitate l-au făcut pe Călin Popescu-Tăriceanu să sugereze societății vânzarea câtorva terenuri, pentru a acoperi cheltuielile necesare reparațiilor.

În momentul de față, nu mai există siguranță, indiferent că alegi să te deplasezi pe calea ferată, a aerului sau pe mare, riști să nu mai ajungi la destinație.

În ultimii 18 ani, tot mai mulți indivizi și-au pierdut vremea la guvernare și aproape toți au făcut ca sentimentul de nesiguranță să se adâncească tot mai mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Minciuna etnică - mijloc de propagandă electorală;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Moisoiu. Vă rog.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să prezint chiar trei.

Prima: "Minciuna etnică-mijloc de propagandă electorală".

Propaganda electorală este la modă în această perioadă. față de diversele ei forme, doresc să vă prezint o formă specific ungurească - minciuna etnică.

Începând din această primăvară, marțea dimineața, în Camera Deputaților, la declarații politice, doi păpușari, dintre care unul candidează în aceste zile pentru funcția de președinte al Consiliului județean Covasna, ne dau lecții, încercând să prezinte diferite modele de autonomie care funcționează în țările Uniunii Europene. Folosind un tipar șablon, fiindcă probabil mai mult nu pot, acțiunea lor se poate aprecia cel mult teribilă. Mulțumindu-le pentru informarea privind explicarea concretă a ceea ce reprezintă noțiunea de autonomie culturală sau teritorială, doresc să constat modul tendențios în care dau informații despre cultura și viața unor popoare trăitoare în diverse țări ale Uniunii Europene. Ei evită, însă, să spună că în România toate minoritățile se pot exprima în limba lor proprie, au școli și sunt sprijinite să-și mențină și să-și dezvolte patrimoniul cultural.

Forma didactică prin care suntem informați noi, deputații, este mai mult decât jalnică. De exemplu, ascultați colegi, populația suedeză de aproximativ 26 de mii de locuitori, trăitoare izolat în Insulele Arhipelagului Oland, are parlament și guvern separat, libertate de exprimare prin 15 ziare locale, emisiuni de radio și televiziune, sistem educațional propriu, inclusiv universitate în limba maternă, finanțată din bugetul de stat.

Care este, însă, problema? La noi, în România, ce vă lipsește vouă, udemeriștilor? Consiliile locale sau cele județene alese în mod democratic reprezintă, de fapt, parlamente locale unde se iau decizii prin ordonanțe și hotărâri în folosul comunităților respective. Aveți de toate: presă, cât cuprinde, emisiuni centrale și locale de radio și televiziune, steag, steme locale, școli, universități, centre culturale. Și mai este ceva: cei 290 de secui declarați la recensământul populației din anul 2002 nu au limbă proprie, fiindcă, de fapt, vorbesc limba maghiară, refuzând cu obstinație învățarea limbii române a statului în care trăiesc.

Deci, care este nemulțumirea? Răspunsul direct și concret este: capitala la București, și nu la Budapeste. Am înțeles. Vin alegerile. Ce ați făcut în 18 ani? Ce decontați electoratului care v-a trimis în Parlamentul României? Cum îi mai puteți păcăli, ca să nu vadă că fondurile pe care le-ați manevrat nu au fost dirijate înspre nevoile comunității pe care susțineți că o reprezentați, ci pentru a vă rotunji averile personale prin cumpărare de munți, prin tăierea și vinderea pădurilor, prin falimentarea și înstrăinarea societăților comerciale. I-ați lăsat fără locuri de muncă, le-ați spus basmele etnice, modificând adevărul istoric. Le-ați alimentat disprețul și ura împotriva românilor și le-ați făcut promisiuni deșarte. Acesta este adevărul despre activitatea voastră parlamentară, a udemeriștilor, și nu grija pentru a vă sprijini conaționalii săraci care trăiesc în bună conviețuire cu românii.

În final, reamintesc acestor deputați că în România sunt peste 200 de legi care reglementează problematica minorităților care acordă acestora drepturi ce le depășesc cu mult pe cele acordate de alte state. Dacă apreciez că nu sunt suficiente și, ca atare, sunt nemulțumit, îi informez că preconizata Constituție a Uniunii Europene acordă dreptul de stabilire a domiciliului în orice altă țară.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Mai depun declarația mea politică semnată împreună cu domnul Magheru, intitulată "Trenul pierdut al Ungariei Mari", și depun și declarația colegului Ioan Aurel Rus despre "Proclamarea solemnă a sfinților năsăudeni".

Le depun la secretariat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Becsek-Garda Dezső-Kálmán - revenire la tema retrocedării terenurilor cu vegetație forestieră;

Domnul deputat Becsek-Garda, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii 18 ani, România a devenit un imens gater. Defrișarea unor zone întregi sunt în strânsă legătură cu retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră. Funcționarii publici și reprezentanții instituțiilor silvice din comisiile locale retrocedează terenurile forestiere, condiționând vânzarea lor unor agenți economici apropiați, la prețuri stabilite de ei. Astfel, proprietarii de drept sunt nevoiți să-și vândă la prețuri de nimic pădurea pentru care strămoșii lui au trudit timp de decenii. Alteori, sunt puse terțe persoane în posesia unor păduri, cu condiția ca ei să fie de acord cu defrișarea codrului printr-o vânzare formală, la prețuri stabilite de cei care au împroprietărit.

Cazul cel mai concret îl reprezintă împroprietărirea a 15 persoane fizice din pădurea Composesoratului Gheorgheni. Aceste păduri au fost retrocedate în vara anului 2005, când Legea nr.247/2005 era în vigoare. În continuare, vă voi prezenta, adică aș prezenta situația particulară a fiecărei persoane împroprietărite. Dar, pentru a nu pierde timp, voi depune la stenograme. Dar, oamenii care au avut fânețe, pășuni au primit păduri și aceste păduri, imediat și după împroprietărirea lor, au fost, de fapt, defrișate.

Aceste păduri nu puteau fi retrocedate în anul 2000, datorită opoziției fostului șef al Ocolului Silvic de Stat din Gheorgheni. În primăvara anului 2002, secretarul comisiei locale de fond funciar, împreună cu fostul șef de ocol, nu au identificat aceste terenuri ca păduri ale composesoratului, căruia i s-a retrocedat zone defrișate. Până la sfârșitul anului 2004, aici erau pădurile cele mai valoroase ale orașului. După retrocedare, aceste terenuri cu vegetație forestieră erau defrișate legal și ilegal.

Marea ilegalitate o reprezintă faptul că retrocedarea s-a efectuat fără consultarea și aprobarea comisiei locale de fond funciar din Gheorgheni. Dar, acești oameni își pot permite orice infracțiune, având susținerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(În continuare, a fost consemnat in extenso materialul depus de domnul deputat la secretariatul de ședință.)

În ultimii 18 ani, România a devenit un imens gater. Defrișarea unor zone întregi sunt în strânsă legătură cu retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră. Funcționarii publici și reprezentanții instituțiilor silvice din comisiile locale retrocedează terenurile forestiere condiționând vânzarea lor unor agenți economici apropriați la prețuri stabilite de ei. Astfel, proprietarii de drept sunt nevoiți să-și vândă la prețuri de nimic pădurea pentru care strămoșii lui au trudit timp de decenii. Alteori sunt puse terțe persoane în posesia unor păduri cu condiția ca ei să fie de acord cu defrișarea codrului printr-o vânzare formală, la prețuri stabilite de cei care au împroprietărit.

Cazul cel mai concret o reprezintă împroprietărirea a 15 persoane fizice din pădurea Composesoratului Gheorgheni. Aceste păduri au fost retrocedate în vara anului 2005, când Legea nr.247/ 2006 era în vigoare. În continuare, vă voi prezenta situația particulară a fiecărei persoane împroprietărite, ca să dovedesc abuzurile unor persoane cu atribuții importante în comisia locală de fond funciar.

Moștenitoarea domnului Márton Ferenc, Márton Elisabeta, având dosarul nr.1621, prin care a fost pusă în posesie în postata Lóhavas-Meggyes din pădurea care trebuia retrocedată Composesoratului Gheorgheni cu 5 hectare. Titlul de proprietate era eliberat la data de 19. 07. 2005, când legea nr.247/2005 era în vigoare. Comisia județeană nu avea dreptul să pună în proprietate pe un alt amplasament a moștenitorului Márton Elisabeta, când ultima lege de împroprietărire cerea respectarea vechiului amplasament.

Pădurea lui Balla Erzsébet, pe care a primit-o ca moștenitor după Lukács Mihály, în mărime de 3,75 hectare din pădurea Composesoratului Gheorgheni, se pare că este o retrocedare ilegală, pentru că și acest titlu de proprietate a fost eliberat la data de 19. 07. 2005, când Legea nr.247/2005 trebuia respectată. Mai mult chiar, pădurea originară a lui Lukács Mihály există și în prezent, ca un teren cu vegetație forestieră, cu care nimeni n-a fost împroprietărit.

Irimia Erzsébet și László Irma moștenitorii lui Lukács Irma, au primit titlul de proprietate la data de 28. 02. 2005, cu o pădure în mărime de 1,88 hectare, însă validarea a avut loc după trei luni, la data de 30. 05. 2005. Punerea în posesie din 2005 nu este datată. Vechiul amplasament, după adeverință, era postata Oláhbükk, iar în dosar există o altă Carte funciară cu postata Várbükk. Pe această Carte funciară există o ștampilă și o semnătură din partea unui funcționar al Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni. Ambele acte doveditoare dovedesc că cel împroprietărit din pădurea composesoratului avea fâneață. Ștampila Ocolului Silvic de Stat ar avea valoare dacă proprietarului i s-ar fi retrocedat teritoriul pe vechiul amplasament. Mai mult chiar, reprezentantul ocolului a identificat în mod greșit vechiul amplasament, pe parcela 5 C, al cărui proprietar a fost și este Madaras Mártonné și unde există o mică pepinieră în jur de 8-10 ani, dar majoritatea acestei teren este fâneață.

Domnul Albert József a fost pus în posesie din pădurea Composesoratului cu 6,74 hectare la data de 13 iulie 2004, însă validarea a avut loc la data de 30 noiembrie 2004. Legal, punerea în posesie nu putea fi anterioară validării.

Bende Lajos, moștenitorul lui Réthi Lajos a fost pus în posesie din terenul Composesoratului cu 3,18 hectare. Din dosar lipsește actul validării. Din actele depuse la dosar reiese clar că proprietarul Réthi Lajos avea numai fâneață în postata Nyárád-Oláhbükk, deci moștenitorul nu putea fi împroprietărit din pădurea Composesoratului.

Pál Sándor era împroprietărit cu titlul de proprietate la data de 19. 07. 2005 cu 4,3 hectare de pădure din terenul Composesoratului, în mod ilegal, pentru că Legea nr.247/2005 era în vigoare. Vechiul amplasament era pe postata Újvész și Hargaspatak și după CF. 6495 pe postata Nyárád-Oláhbükk.

Buslig Adalbert, moștenitorul lui Kémenes Alexandru, a fost împroprietărit în mod ilegal după un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005 din pădurea Composesoratului cu 0,8 hectare. Actele aflate la dosar: CF. 338 dovedește că domnul Kémenes Alexandru avea fâneață în postata Magasbükk.

György Mária a fost împroprietărită cu titlul de proprietate, la data de 28. 02. 2005, cu 1,77 hectare din pădurea Composesoratului. Beneficiarul acestei păduri era de fapt brigadierul Szilágyi Madaras András de la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni. După actele depuse la dosar, György Mária avea dreptul după CF. 11504 la 1/10 cota parte din pădurea menționată în înscris (a pădurii de 1,77 hectare), restul terenului fiind fâneață.

Tarisznyás Juliánna prin acte false (două mărturii) devenea în mod ilegal moștenitoarea lui Rusz Sántha Andrei Adalbert. Defunctului Tarisznyás Juliánna i s-a retrocedat o pădure în mărime de 5,8 hectare din pădurea Composesoratului. Punerea în posesie însă s-a făcut pe numele consilierului municipal Tinka Coloman. Controlorii Autorității pentru Retrocedarea Proprietăților au constatat că actele depuse la dosar au stat la baza unei duble împroprietăriri (în comuna Dămuc, județul Neamț, și municipiul Gheorgheni), deși vechiul amplasament se află pe teritoriul administrativ al comunei Voșlobeni.

Ambrus Erzsébet, moștenitoarea lui Ambrus Antal, a primit titlul de proprietate după Ambrus Antal la data de 15. 06. 2005, cu 3 hectare de pădure din terenul Composesoratului. După actele depuse la dosar se vede clar că pe postata Magasbükk, conform CF-ului 11.012, proprietarul avea fâneață, și nu teren cu vegetație forestieră.

Benedek Erzsébet, moștenitoarea lui Benedek József, era împroprietărit la data de 19. 07. 2005 din pădurea Composesoratului, cu toate că Legea nr.247/2005 era în vigoare. Benedek Sándor, moștenitorul lui Benedek Erzsébet, a depus la dosar și acte false. Dacă CF.-ul 10.259 este pe numele lui Gergely Zsombor și Gergely Menyhért pentru o fâneață din postata Nyerges-Mogyorósbükk, în dosar este recunoscut un act neoficial de vânzare și cumpărare din anul 1943, un contract de buzunar. Falsul se vede din faptul că în anul 1943 era folosit termenul de Gheorgheni, și nu Gyergyószentmiklós. În perioada interbelică, denumirea oficială a localității era Gheorgheni, iar între anii 1940-1944 Gyergyószentmiklós. Falsurile și ilegalitățile sunt clare.

Balázs Mátyás moștenitorul lui Balázs Veronica a primit titlul de proprietate la data de 19. 07. 2005, pentru o pădure de 0,8 hectare din pădurea Composesoratului, când Legea 247/2005 era în vigoare. Din actele existente la dosar se vede clar că validarea s-a făcut în anul 2005 fără celelalte date, actul de bază, după care s-a reconstituit dreptul de proprietate este o fâneață în postata Csiszér având CF.-ul 148. Pe aceasta s-a pus în mod ilegal o ștampilă al Ocolului Silvic de Stat la data de 09. 05. 2005. Această ștampilă ar fi valabilă dacă împroprietărirea s-ar fi făcut pe vechiul amplasament.

Tóth Károly și Munteanu ...va au primit titlul de proprietate pentru o pădure din terenul Composesoratului la data de 18. 07. 2005 cu 10,01 hectare, când Legea nr.247/2005 era în vigoare. Actul de bază depus la dosar îl reprezintă CF. 10.368, în care se specifică 2 hectare și 15 ari de pădure, și nu 10 hectare. Deci, Tóth Károly și Munteanu ...va nu aveau dreptul la 10 hectare.

Lázár János a primit titlul de proprietate la data de 27. 01. 2005. pentru o pădure de 9 hectare din terenul Composesoratului Gheorgheni. În dosar lipsește actul de validare, iar din actele depuse la dosar CF. 9036 pe postata Magasbükk dovedesc că vechiul amplasament era fâneață.

Libiczei Zoltán, moștenitorul lui Kémenes Miklós, a primit titlul de proprietate la data de 19. 07. 2005, pentru 2,26 hectare de pădure din terenul Composesoratului, când Legea 247/2005 era în vigoare. Din actele depuse la dosar, adeverință și CF. nr. 12.228, reiese clar că proprietarul deposedat avea teren arabil în postata Tölgymező, și nu pădure. CF.-ul depus la dosar nu este original.

Aceste păduri nu puteau fi retrocedate în anul 2000 datorită opoziției fostului șef de ocol silvic de stat din Gheorgheni. În primăvara anului 2002, secretarul comisiei, împreună cu fostul șef de ocol nu au identificat aceste terenuri ca păduri al composesoratului, căruia i s-a retrocedat zone defrișate. Până la sfârșitul anului 2004 aici erau pădurile cele mai valoroase ale orașului. După retrocedare, aceste terenuri cu vegetație forestieră erau defrișate legal și ilegal.

Marea ilegalitate o reprezintă faptul că retrocedarea s-a efectuat fără consultarea și aprobarea comisiei locale de fond funciar din

Gheorgheni. Dar acești oameni își pot permite orice infracțiune, având susținerea Parchetului de pe lângă judecătoria Gheorgheni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.C., domnul deputat Faina? Doriți să susțineți? Nu. S-a depus în scris. Domnul Hogea, tot în scris.

 
  Aledin Amet - declarație politică cu tema Bibliotecile școlare trebuie să existe;

Domnul deputat Amet Aledin. Vă rog.

   

Domnul Aledin Amet:

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Bibliotecile școlare trebuie să existe."

Cu siguranță, bibliotecile au avut, au și vor avea un rol esențial în ceea ce privește progresul vieții spirituale a unei națiuni. La baza dezvoltării se află cunoașterea, iar cunoașterea poate fi valorificată în scopuri practice doar prin asigurarea unei eficiente baze materiale.

Într-o perioadă în care informatizarea capătă, tot mai mult, consistență, se neglijează, din păcate, clasicele tipărituri. Bibliotecile județene, bibliotecile orășenești, cele comunale au nevoie, indiscutabil, din partea autorităților locale, de o susținere materială proporțională cu cerințele utilizatorilor.

O situație ingrată se întâlnește și la nivelul bibliotecilor școlare. Nemodificarea legii, chiar dacă problematica a căpătat o altă configurație, duce la stagnarea eficienței procesului de învățământ din școală.

Normarea se face prin raportarea la un anumit număr de elevi și cadre didactice. Astfel, legislația precizează că, pentru bibliotecile din învățământul primar și gimnazial, este nevoie de un post normă întreagă la minimum 600 de elevi sau la 700 de elevi și cadre didactice și minimum 8.000 de volume. În cadrul școlilor cu cel puțin 300 de elevi și minimum 4.000 de volume se aplică varianta jumătății de normă.

Aceste cifre nu mai reflectă situația reală, existând pericolul ca destule posturi de bibliotecari să dispară. De aceea, este necesară reglementarea capitolului din Legea bibliotecilor nr.334 privind normarea personalului de specialitate.

Preferabile sunt următoarele variante, care se vor regăsi și într-un viitor proiect legislativ: un post normă întreagă la minimum 300 de elevi sau la 350 de elevi și cadre didactice și minimum 8.000 de volume; jumătate de normă la minimum 150 de elevi și minimum 4.000 de volume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Leonida Lari Iorga - intervenție pe tema unei priorități a țării noastre - reunificarea, ceea ce s-ar chema aducerea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța la țara-mamă;

Doamna deputat Leonida Lari, din partea deputaților fără apartenență politică. Vă rog.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din anul 1992, de când sunt în Parlamentul României, m-am străduit să le lămuresc tuturor că țara noastră, printre prioritățile sale, are una deosebită - reunificarea. ceea ce s-ar chema aducerea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța la țara-mamă.

Alocuțiunile mele din 1992 și până în 2008 nu au avut, însă, cine știe ce rezonanță în Parlamentul României. Dacă am lua-o, așa, într-o glumă, deși nu glumesc deloc, este ca și în cazul celor 322 de parlamentari, așa-zișii români, contra poporului român, pentru suspendarea președintelui Băsescu. Și am mai spus ceva: dacă în Parlamentul României s-ar fi votat Legea lustrației, situația ar fi fost cu totul alta; adică o situație fără nomenclaturiști, kaghebiști și securiști antinaționali.

Poate fiind în condiții mai bune, mai lesnicioase, în zonele ocupate și semiocupate ale României, precum este țara noastră, hărtănită în câteva părți, aș fi fost și eu mai blândă în cuvinte. Dar, uitați-vă, dragi compatrioți, la această porcărie majoră produsă de Moscova și vânduții autohtoni din Basarabia: se cheamă "Moldova Mare". un infim ziar în care vorbește în limba rusă tovarășul Bodiu, fost secretar al C.C. al P.C.M., pus de ocupanții ruși. Vă arăt și ziarul. Poftim! (Arată spre sală ziarul.) Un ziar, în care Bodiu vorbește în limba rusă. Vor să introducă iar grafia chirilică și limba rusă ca limbă de stat. Vor foarte multe. Situația este împotriva intereselor României.

După acest trădător cu numele Bodiu, toată haita de ticăloși s-a reîntors în Republica Moldova, de la Moscova. Au avut niște puteri din afară, sau este agonia perdanților? Vai, cât de bine lucrează serviciile secrete rusești, ca să ne radă până la capăt și bucata aceasta de țară, provincia Basarabia. Mihai Eminescu, solul Celui de sus, în opera sa politică, a spus cuvinte grele, care le arată adevărata istorie a României, și anume: dintotdeauna, această provincie a aparținut României. Tocmai de aceea, în fostul Parlament al fostei U.R.S.S., am spus clar și răspicat: articolul 3 al celei mai reacționare constituții sovietice, din 1936, conform regulamentului, nu admitea rapturile teritoriale, ceea ce a săvârșit Imperiul Sovietic împotriva României. Articolul 14 al aceleiași constituții staliniste din 1936, stipulează că nu existau prerogative constituționale pentru fondarea unor state pe teritoriile cotropite. Aceasta este esența textului pe care l-am vorbit în chiar sânul Imperiului Sovietic.

De altfel, alocuțiunile mele s-au dat pe toate posturile de televiziune din țările civilizate ale lumii, poate chiar și în Burkina Faso. Dar Imperiul Sovietic, totuși, a fondat R.S.S. Moldovenească, actualmente Republica Moldova, atât că este, fără doi de "s". Recunoașteți odată și odată cu toții lucrătura faimoasă a KGB-ului rusesc, pe care-l cunosc din rărunchi, dat fiind faptul că am fost parlamentar din partea Basarabiei în Parlamentul U.R.S.S. Circumscripția Ialoveni.

Așadar, fiind în Kremlin, pe vremea deputăției mele acolo, nu am umblat prin restaurante, ci m-am scufundat în biblioteci, și mai ales în documentele privind țara mea, România. Am de spus anumite lucruri dure și le voi spune cândva, dar, deocamdată, nu se poate discuta în gura mare. Am fost și eu destul de delicată în torentul verbal cu vecinii noștri din Est, adică rușii. Dar în clipa, când am văzut că s-au porcit cu totul, când finanțează prin mijloace ilicite ziarul "Moldova Mare", folosindu-se într-un mod ingrat și absolut penibil de numele lui Ștefan cel Mare și Sfânt, mi-a plesnit răbdarea. Da, mi-a plesnit răbdarea, pentru că mă trag din vița lui Ștefan, prin Petru Rareș. Să fie clară treaba asta! Aștept atitudinea Ministerului de Externe al României în legătură cu această făcătură mârșavă, făurită de Moscova, via Chișinău.

acum ex-ministrul culturii din Republica Moldova, Ion Ungureanu, este gonit din casa lui de la București. La fel și ex-ministrul învățământului din Guvernul Druc, Nicolae Mâtcaș. A cui și ce politică se face în țara-mamă, stimați domni și doamne?

Acești oameni fac parte din liderii Mișcării de eliberare și reîntregire națională din Basarabia. Sunt refugiați politic, au un alt statut, nu ca cei care dețin vile și viloaie pe contul statului român! Statutul lor este, iarăși, unul deosebit: patrioți români. rușine să le fie obrazului acelora care desfid obârșia noastră! Trăiască România întreagă!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat. Domnul deputat Dumitru Bentu. Vă rog.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Golul;

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi "Golul".

Avem în față raportul pe 2007 redactat în cadrul programului FreeEx de către Agenția de Monitorizare a Presei (A.M.P.), program demarat în august 1999, cu scopul declarat de a contribui la protejarea și promovarea dreptului la libera exprimare și a libertății presei. Suportul financiar este asigurat de Open Society Institute (O.S.I.) și Ambasada Statelor Unite la București, a căror opinie nu se reflectă în mod necesar în raport, dar intuim că o susțin fără echivoc.

Aflăm din sursa menționată că în anul 2007 a continuat tendința de intensificare a atacurilor la libertatea presei.

Președintele Traian Băsescu, așa cum îi stă bine primului om în stat, conduce detașat la capitolul "insulte și agresiuni la adresa jurnaliștilor". Sunt inventariate cele mai mediatizate realizări. Insultele adresate într-un spațiu public unei jurnaliste deposedate de telefonul mobil și gratulate cu celebrul "țigancă împuțită", corespondenții locali de presă, cameramani și fotografi profesioniști care, dorind să imortalizeze perechea prezidențială la Mamaia, nu puteau fi altfel decât de o "nesimțire incredibilă", răspunsul dat jurnalistei Sorina Matei, care, întrebându-l dacă la revenirea la București va face o declarație cu privire la respingerea moțiunii de cenzură, marinarul-președinte i-a răspuns "sigur, vin direct în birou la tine, s-o facem", sau acuzațiile aduse de Traian Băsescu televiziunii publice, care l-ar fi obstrucționat în perioada campaniei pentru referendum.

De parcă toate acestea n-ar fi fost suficiente, președintele continuă să fie "generos" la acest capitol, menținând o hulă permanentă la adresa tuturor celor care nu gândesc ca domnia sa.

Cel mai recent caz poartă data de 6 mai 2008 și îmbracă aspectul unui interviu acordat postului public de Radio. Ce descoperim, de fapt?

Într-un moment existențial, guvernat de puternice accente meditative, președintele a simțit un gol - și nu oriunde, ci exact în suflet. Revenindu-și din impactul senzorial, s-a decis să-l umple imediat. A căutat febril în cambuza minții sale și nu a găsit altceva decât stocul, din păcate regenerabil de invective, ofense, inepții și alte asemenea.

După ce și-a stabilit cu precizie adversarii, a declanșat atacul specific de tip nevrotic: Ion Iliescu este un specialist în lovituri de stat, Tăriceanu este autorul unei negocieri ticăloase cu P.S.D. în 2007, Curtea Constituțională a rămas o pavăză de nădejde pentru infractorii politicieni și infractorii parlamentari, candidații la locale sunt caraghioși, campania electorală este un blat, Constituția este nemodernizată, iar parlamentarii iresponsabili și, cu voia dumneavoastră, rapița, din cauza căreia, foametea bate la porțile României.

Analiștii se întreabă care sunt resorturile noului demers băsescian și majoritatea opiniilor converg către ideea de implicare a președintelui în campania electorală, în condițiile în care sondajele îi arată pe democrat-liberali pe un teren descendent, iar un posibil succes neconcludent i-ar putea insulariza pe scena politică.

În sport, este valabilă aserțiunea conform căreia este greu să obții primul loc, dar și mai greu este să-l păstrezi. Fără efort, Traian Băsescu a obținut locul întâi, dar nu trebuie să uite că, pentru asemenea performanță, nu se va cânta niciodată imnul.

Cât despre golul din suflet, s-ar putea să revină simultan cu un nod în gât poporului, care nu va mai înghiți la nesfârșit astfel de atitudini.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Kovacs Attila.

 
  Kovacs Attila - declarație politică intitulată Un motiv de îngrijorare,

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Un motiv de îngrijorare"

Declarația mea politică se referă la un act de vandalism îndreptat în primul rând împotriva etnicilor maghiari din România, dar și împotriva bunei conviețuiri între cetățenii acestei țări, indiferent de naționalitatea din care fac parte.

La 15 martie a.c., după obținerea tuturor aprobărilor necesare, cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni, organizația U.D.M.R. Brașov a reușit să monteze, pe peretele unui imobil din centrul municipiului Brașov, o placă memorială dedicată trecerii prin Brașov, între 21 și 24 martie 1848, a generalului polonez Bem Jozsef, comandantul armatei revoluționare maghiare. La nici două săptămâni de la dezvelire, placa a fost dată jos, fiind și crăpată în mai multe locuri. Cu toate că Poliția municipiului Brașov a demarat o anchetă în acest caz, deocamdată încă nu se știu autorii acestui act incalificabil și intolerabil.

Actul în sine lovește, în primul rând, în sentimentele și mândria cetățenilor maghiari, dar, în același timp, consecințele lui influențează în sens nedorit și buna înțelegere dintre populația română și cea maghiară din Brașov și din întreaga Transilvanie. Cu atât mai mult cu cât textul plăcii comemorative, redactat în mai multe limbi, inclusiv româna, nu conținea nimic provocator, el făcând doar referire la scurta ședere a generalului Bem în orașul Brașov.

Trebuie înțeles de toată lumea că astfel de acte de intoleranță interetnică nu pot să aducă nimic bun nimănui. Dimpotrivă, ele seamănă întotdeauna neîncredere între cetățenii diferitelor naționalități, destabilizând climatul general din țară. De aceea, acțiunile de acest fel ar trebui să ne îngrijoreze pe noi toți, cetățenii României, și nu numai pe reprezentanții politici ai comunității maghiare. Acum, când, mai mult ca niciodată, românii și maghiarii, alături de celelalte etnii din România, privesc spre viitor, asemenea acțiuni iresponsabile trebuie condamnate cu fermitate și pedepsite conform legii.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Longher Ghervazen - intervenție cu privire la sărbătorirea Zilei diasporei poloneze și a polonezilor din străinătate;

Grupul parlamentar al Partidului Conservator, doamna Ardelean, doriți să susțineți, sau depuneți? Depuneți în scris. Vă mulțumesc.

De la minorități, domnul Longher Ghervazen. Vă rog.

   

Domnul Ghervazen Longher:

Stimați colegi,

La începutul lunii mai, noi, polonezii din România, am sărbătorit două evenimente importante pentru comunitatea noastră: Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate și Ziua Constituției din 1791.

Ziua Diasporei Poloneze si a Polonezilor din Străinătate a fost celebrată în ziua de 3 mai, odată cu Ziua Constituției la Casa Polonă din Suceava. Deși ea este sărbătorită pe 2 mai în fiecare an, la sediul central din Suceava a avut loc o prezentare a semnificației si importanței evenimentului pentru polonezii din întreaga lume. Am continuat cu Concursul Național de Poezie «Maria Konopnicka», la care au participat in jur de 70 de copii din toate comunitățile din țară, iar seara a avut loc o recepție la Casa Polonă din Suceava.

Constituția din 3 mai 1791 a fost consecința discuțiilor din cadrul Seimului de patru ani. declarată între prima și a doua dezmembrare a Poloniei, a fost prima constituție din Europa și a doua după cea din SUA. Constituția a pus bazele monarhiei constituționale moderne, cu parlament și un guvern puternic, prevăzând creșterea rolului Seimului - Camera inferioară a Parlamentului - și acordarea de privilegii orășenilor.

Constituția prevedea o profundă reformă a țării, care, slăbită de conflictele interne, devenise obiect al politicii marilor puteri vecine. În contextul istorico-politic al epocii, Constituția sublinia suveranitatea poporului. Niciodată n-a fost aplicată, dar a fost o încercare de depășire a crizei, fiind opera gândirii politice poloneze și răspunzând nevoilor momentului.

Anul acesta, aniversarea Constituției coincide cu cea de-a treia aniversare a aderării Poloniei la Uniunea Europeană și pentru prima dată este sărbătorită, în timp ce România este membru deplin al comunității europene. Acest fapt a dus la apariția unor noi premise calitative în ceea ce privește relațiile bilaterale și colaborarea polono-română.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andea Petru - intervenție prilejuită de împlinirea a 133 de ani de la trecerea la cele veșnice a primului președinte al Parlamentului României - mitropolitul primat Nifon (1789-1875);

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Petru Andea.

   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este prilejuită de împlinirea a 133 de ani de la trecerea la cele veșnice a primului președinte al Parlamentului României - mitropolitul primat Nifon.

În anul 1831, în Țara Românească a fost adoptat primul act cu caracter constituțional, denumit Regulamentul organic, aplicat în 1832 și în Moldova. Cu acest prilej, mitropolitul Nifon al Țării Românești a prezidat ședințele membrilor Partidei Naționale, ținute în 23 și 24 ianuarie 1859 în București, ședințe în care s-a hotărât ca Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei, să fie ales și domn al Munteniei.

În ședința ținută în dimineața istoricei zile de 24 ianuarie 1859, mitropolitul, cu mâinile ridicate către icoana Sfintei Treimi, s-a rugat astfel: "Doamne, Dumnezeul părinților noștri, aruncă-și privirea Ta asupra inimilor noastre și nu slăbi curajul fiilor Tăi! Unește-i pe toți într-o cugetare și într-o simțire și fă ca inimile tuturor să aibă aceeași bătaie pentru țara lor. Prințul Cuza este unsul Tău între noi și pentru dânsul jurăm toți că-l vom susține".

Aceste cuvinte memorabile arată strădania și contribuția mitropolitului la realizarea unirii celor două Principate Române.

La 1 ianuarie 1865, ca urmare a unificării administrațiilor bisericești din amândouă țările române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a acordat mitropolitului Nifon al Munteniei titlul de Primat al României.

În calitate de președinte al Divanurilor Ad-hoc și părinte sufletesc al țării, cu prilejul deschiderii Adunării generale obștești din 22 septembrie 1875, în cadrul unui strălucit discurs, mitropolitul Nifon a subliniat faptul că "Ne aflăm astăzi, adunați aici, pentru a ne sfătui și a ne chibzui împreună la fericirea și prosperitatea Patriei. Este cea mai solemnă și memorabilă zi aceasta, în care se deschide cartea viitorului patriei, în care ne adunăm spre a lucra la o faptă atât de măreață și de covârșitoare. Priviți-vă, Domnilor, și veți vedea că toți suntem români! Aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește".

Animați de aceste idealuri și păstrându-i vie memoria, senatorii și deputații membri ai Grupului Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României, propun confecționarea unui bust al primului președinte al Parlamentului României, mitropolitul primat Nifon, și așezarea acestuia în incinta Palatului Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Până când ne va suporta Europa?;

De la PRM? Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Până când ne va suporta Europa?"

România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană prea devreme și acum sunt copiii-problemă ai Uniunii, care, deși ar trebui să adopte măsuri mai dure împotriva lor, nu o poate face, deoarece are nevoie de sprijinul lor. Asta este părerea specialiștilor politici și economici ai Uniunii Europene vizavi de modul în care țara noastră reușește să se adapteze unui trai european în comun.

La 1 mai s-au împlinit 4 ani de când Uniunea Europeană a decis să se extindă spre est, astfel că, în două etape, aproape toate statele foste comuniste au fost integrate în această mare familie europeană. Și în timp ce majoritatea dintre acestea au reușit să respecte calendarul impus de Uniunea Europeană, doar România și Bulgaria creează destul de multe probleme, pe care nici nu reușesc să le rezolve, dar de cele mai multe ori nici nu doresc, autoritățile, dar și populația din țara noastră crezând că odată cu aderarea nu mai trebuie să facem nimic, ci să primim totul de la ei sau să dăm vina pe ei atunci când ni se impun anumite reguli.

La ultimul raport oficial prezentat în februarie, România nu a înregistrat progrese majore, ba chiar a fost la un pas de activarea clauzei de salvgardare pentru justiție. Și cum să fie altfel, având în vedere că de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, corupția în nici un caz nu a fost combătută, ba, din contra, cetățeanul obișnuit afirmă că s-a accentuat, clientelismul politic a devenit o practică frecventă și obișnuită în relațiile ministeriale, cât și în cele ale administrației locale, justiția nu reușește să se regăsească și mai ales să se dezlipească de eticheta "supusă manipulării", mass-media, în loc să devină cât mai obiectivă, se transformă la cerere și la sunetul arginților, clasa politică are cu totul alte interese și priorități, creșterea economică nici nu se simte, nici nu se vede, forța de muncă românească calificată preferând alte meleaguri, așa cum se simte și deficitul de personal din multe domenii (sanitar, cultural, învățământ etc.).

România continuă să se zbată ca să-și îndeplinească obligațiile ce-i revin doar când este amenințată cu clauze de salvgardare. Cele mai bune exemple sunt agricultura, cât și justiția, în care remanierea miniștrilor respectivi s-a făcut sub presiunea Bruxelles-ului, noi stând și așteptând să se întâmple probabil o minune, fără ca să ridicăm un deget, fără să luăm o decizie, fără să încercăm să ne rezolvăm singuri problemele. De la Revoluție încoace nu facem altceva, începând de la autorități și terminând cu omul de pe stradă, decât să stăm și să așteptăm să ia alții decizii în locul nostru, să muncească alții în locul nostru și să ne rezolve alții toate aceste probleme cu care ne confruntăm.

Să nu ne mire deci, dacă la raportul Uniunii Europene din iulie 2008, România se va trezi cu măsuri usturătoare, pe care va trebui să le aplice într-un timp cât mai scurt și cât mai eficient. Iar de această dată, nici măcar sprijinul pe care-l asigurăm statelor europene nu va mai conta, pentru că și acestea sunt sătule de scuzele noastre puerile, dar mai ales de ineficiența și nepăsarea românească.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Ștefan Buciuta - declarație politică intitulată Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităților administrației publice locale din 2008 aplică măsuri diferite pentru verificarea listelor de candidați;

De la PD-L mai există vreun coleg care dorește să-și susțină? Imediat, domnule Buciuta, că ajungem imediat.

PC, s-au depus în scris.

De la minorități, domnul deputat Ștefan Buciuta, vă rog.

   

Domnul Ștefan Buciuta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează: "Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităților administrației publice locale din 2008 aplică măsuri diferite pentru verificarea listelor de candidați".

Biroul Electoral Central a acceptat participarea la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din 1 iunie 2008, a Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România - UDUR, fără a verifica temeinic lista de membri înscriși în această organizație, nerespectând Legea nr.67/2004, republicată, art.7 alin.(3) și alin.(5).

În urma contestației Uniunii Ucrainenilor din România la Biroul Electoral Central, prin care am sesizat că este posibil ca listele depuse de către UDUR să conțină falsuri, pentru că această organizație, prin președintele ei, Morhan Dumitru, a mai folosit aceste liste și în timpul alegerilor locale din 2004, când Biroul Electoral Central a constatat falsuri și a respins candidatura Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România. În urma contestației Uniunii Ucrainenilor din România, înregistrate la Biroul Electoral Central, Biroul Electoral Central ne-a admis cererea, punându-ne la dispoziție listele de membri care au stat la baza admiterii înscrierii Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România la alegeri pentru autoritățile administrației publice locale.

În urma consultării listelor, am constatat falsuri grosolane cu privire la întocmirea listelor de etnici ucraineni susținători, depuse de către UDUR și completate de persoane care nu au respectat legea în vigoare.

Astfel:

  • unele dintre aceste liste au fost falsificate prin transcrierea lor și folosite de UDUR în cadrul alegerilor locale din anul 2004, când cererea lor a fost respinsă de BEC;
  • majoritatea listelor cuprind semnături date în fals de către persoana care le-a întocmit, unele dintre persoanele înscrise pe aceste liste depuse de către UDUR la BEC au dezmințit în scris că ar fi semnat astfel de susțineri. Unele dintre aceste liste sunt falsificate prin transcriere efectivă, în mai multe exemplare, cu aceleași nume, diferind doar pixul și scrisul cu care s-au completat listele;
  • în liste apar persoane fictive, decedate sau persoane cărora li s-a mixat numele sau adresa de domiciliu, precum și datele de pe actul de identitate. Totodată, în listele UDUR apar persoane - membri ai Uniunii Ucrainenilor din România, care, de altfel, participă la alegeri pe listele Uniunii Ucrainenilor din România și a căror semnătură și date apar falsificate pe listele Uniunii Democrate a Ucrainenilor;
  • majoritatea listelor cuprind persoane de etnie română, care, potrivit Legii nr.67/2004, republicată, art.7 alin.(3), nu pot sprijini demersurile organizațiilor minorităților naționale. În acest sens, exemplificăm liste întocmite în județul Botoșani, în localitățile Brăești, Bucecea, Lunca, Mitoc, Pomârla, Unteni, Văculești, unde etnicii ucraineni nici nu există, ci numai în municipiul Botoșani sunt 32 de persoane de etnie ucraineană, conform situației furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani, iar UDUR furnizează un număr de 37 de file, cu liste ce cuprind 737 de susținători, din care sunt majoritatea români. Aceeași situație se regăsește în județul Suceava (localitatea Iaslovăț) și în județul Maramureș, comuna Leordina, unde s-au înregistrat circa 1750 de semnături ale UDUR, în condițiile în care, conform statisticii, numărul etnicilor ucraineni din această localitate este doar de 7 persoane, dintr-un număr total de 2593 de locuitori, conform adresei Direcției Județene de Statistică Maramureș.

Prin falsificarea acestor liste, Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România, reprezentată de Morhan Dumitru, a reușit să înșele atenția Biroului Electoral Central și opinia publică, bătându-și joc și de persoanele ale căror semnături și date personale au fost folosite în aceste liste. Totodată, prin falsificarea acestor semnături, Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România a prejudiciat Uniunea Ucrainenilor din România, diminuând încrederea populației de etnie ucraineană în conducerea acesteia, Uniunea Ucrainenilor din România fiind singura care reprezintă etnia ucraineană în Consiliul Minorităților Naționale și singura având reprezentant și în Parlamentul României.

Prin verificarea sumară de către BEC a documentației depuse de Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România - UDUR și emiterii de către Biroul Electoral Central a Comunicatului din ședința din data de 14.04.2008, prin care, la punctul 4, emite textul înregistrat și consultat pe site-ul Biroului Electoral Central, în care au apărut următoarele:

"4. Ca urmare a cererii înaintate de domnul Dumitru Morhan, președintele Uniunii Ucrainenilor din România - UDUR, Biroul Electoral Central a hotărât, în temeiul art. 7 alin. (3) și art. 37 din Legea nr.67/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, că această organizație poate depune candidaturi la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 1 iunie 2008."

Acest text a derutat membrii Uniunii Ucrainenilor din România, organizațiile locale, filialele și conducerea centrală ale UUR, care au sesizat Biroul Electoral Central și Grupul parlamentar al minorităților naționale că UDUR nu înseamnă Uniunea Ucrainenilor din România (prescurtat este UUR, nu UDUR) și că Dumitru Morhan nu este președintele Uniunii Ucrainenilor din România, și la a căror intervenție, "greșeala" privind denumirea organizației mai sus-amintite, a fost corectată ulterior, cu denumirea Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România - UDUR, elaborându-se o nouă hotărâre a BEC, din data de 16.04.2008, cu următorul text:

"Articol unic. Organizația cetățenilor români aparținând minorităților naționale Uniunea Democrată a Ucrainenilor poate depune candidaturi la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 1 iunie 2008." Semnează președintele, judecător Ioana Surdescu.

Prin aceste bâlbâieli în elaborarea hotărârilor, considerăm că a fost prejudiciat prestigiul Uniunii Ucrainenilor din România, diminuând șansele Uniunii Ucrainene din România la alegerile pentru autoritățile publice locale din data de 1 iunie 2008.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Experimentul României;

Ultima intervenție de astăzi, domnul deputat Aurel Vlădoiu. Am să rog secretariatul să invite secretarii de ședință, ca să trecem, după aceea la dezbaterile pe proiecte legislative.

Celelalte declarații politice se pot depune, până la sfârșitul ședinței, la secretariat.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarația se intitulează: «Experimentul "România"».

Experimentul început în urmă cu 63 de ani continuă. Rezultatele, evaluate la intervale de timp de dimensiunea cincinalelor sau a multiplilor acestora, sunt de două feluri: proaste și foarte proaste. Tenacitatea managerilor experimentului își are resursele în răbdarea proverbială a locuitorilor spațiului carpato-danubiano-pontic. După fiecare eșec, ei sunt pregătiți să se înhame la altul, înarmați cu credința că "Totul e de la Dumnezeu" și "Dumnezeu nu doarme și are El grijă".

România postbelică a fost teatrul unor experimente epocale importate din spațiul cultural al învingătorului oriental, cu acordul total al învingătorului occidental și al celui de dincolo de ocean.

Experimente ca naționalizarea, înfrățirea în colhozuri, industrializarea țării, strămutarea satului la oraș erau însoțite indisolubil de mitingurile de bucurie și osanalele închinate diriguitorilor.

După nouă cincinale de experiment socialist, managerii au hotărât că trebuie distrus totul și inițiat experimentul capitalist, adaptat exigențelor globalizării.

Valorile sociale ale celor nouă cincinale au fost negate în bloc, iar antonimele acestora au fost proclamate ca valori fundamentale ale noii societăți. Hoțul îmbogățit peste noapte a devenit cetățean respectabil, protejat de instituții.

Fățărnicia s-a transformat în diplomație, iar minciuna a devenit fundamentul noului mod de viață de la toate nivelurile de organizare a societății. Patriotul a devenit retrograd iar patriotismul, anacronism.

Și Experimentul continuă, cu concursul ambelor părți, inclusiv al materialului de laborator.

Peste mai puțin de o lună, elevii claselor a XII-a vor susține examenul de bacalaureat. Una dintre probele obligatorii este limba română, oral și scris. Pe site-ul Ministerului Educației se află deja postate variantele de subiecte pentru această probă. Elevii care au învățat, profesorii și factorii responsabili implicați în evoluția, nu în involuția societății, sunt îngroziți de ceea ce le-a fost dat să vadă. Ministerul Educației a reușit să-i ignore complet pe aproape toți marii scriitori, poeți și critici literari din programa pentru examenele de bacalaureat la proba orală de limba și literatura română. Lipsesc cu desăvârșire George Călinescu, Caragiale, Marin Preda, Nichita Stănescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga ș.a. În schimb, potrivit specialiștilor în domeniu din presa centrală, absolvenților clasei a XII-a li se bagă pe gât textele Raportul Tismăneanu, Pactului Național pentru Educație, Ghidului Cetățeanului Român în Uniunea Europeană, Raportului Centrului de Sociologie Urbană și Regională și conferințele de presă ale unor oficiali europeni.

Mihai Eminescu, în anul în care universități puternice din Anglia și Franța l-au propus pentru titlul de cel mai mare poet-filosof al lumii, apare o singură dată, cu un articol din Ziarul "Timpul", în cele 100 de subiecte. Situația este identică în privința importanței acordate lui Slavici, Rebreanu și Blaga. O importanță de cel puțin patru ori mai mare o au Mircea Cărtărescu și Jonthan Scheele.

Opinia fostului președinte al Academiei Române, Eugen Simion, unul dintre cei mai importanți critici literari ai noștri, este că s-a comis o "confuzie generală de valori", prin "două erori grave": eliminarea unui număr important de mari scriitori și critici literari și introducerea unor publiciști actuali lipsiți de relevanță.

opinia mea, cu privire la acest act de depersonalizare a românilor, formulată în al 63-lea an al Experimentului românesc, nu conține conceptul "eroare".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
   

Cu aceasta am încheiat sesiunea de declarații politice și vom pregăti dezbaterile pe legi. Vă reamintesc că, în încheierea dezbaterilor pe proiecte de legi vom avea vot final. Vom vedea dacă este la 12,30 sau un piculeț mai târziu, în funcție de câte proiecte vom avea la votul final.

Rog să invitați secretarii de ședință în sală.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse la președintele de ședință.)

 
    Gheorghe Albu - declarație politică intitulată Un flagel mondial ia amploare;

Domnul Gheorghe Albu:

"Un flagel mondial ia amploare"

Astăzi, suntem supuși destul de des dezbaterii unor probleme de importanță majoră precum încălzirea globală sau poluarea, eroziunea solurilor, pierderea biodiversității, seceta, inundațiile, prețurile crescute la alimente, izbucnirea epidemiilor, prelungitele proteste din întreaga lume, scumpirea carburanților, problema apogeului petrolului, criza energetică, dar fără să conștientizăm parcă aceste pericole, și acest lucru deoarece totul rămâne în plan teoretic, fără să aibă practic o finalitate, adică o strategie pe termen lung de urmat.

Scopul declarației mele politice este de a determina o amplă dezbatere publică care să inducă pe cale de consecință o strategie durabilă, având în vedere faptul că toate aceste grave probleme cu care se confruntă umanitatea au, în fapt, un numitor comun, și anume foametea. Acest flagel umanitar care se răspândește și lasă urme adânci, începe deja să producă repercusiuni.

Consider că nu trebuie să omitem necesitatea unei strategii politice care ar trebui să prevină sau să stopeze efectele pe care "foametea" le poate avea pe termen lung, de exemplu, pe lângă instabilitate politică, chiar și moartea cetățenilor săi.

Este îngrijorător faptul că în România nu a existat încă nicio dezbatere publică care să-i conștientizeze pe români de pericolul care ne pândește dacă nu "consumăm" cu chibzuință alimentele, apa, energia ș.a. în mod cert, acest lucru nu înseamnă să nu ne mai spălăm sau să ne spălăm mai rar, ci doar să nu lăsăm, spre exemplu, apa să curgă fără a ne folosi de ea, sau lumina aprinsă dacă ieșim din cameră, mizând pe ideea că ne vom întoarce "cândva" în cameră.

Și este mai îngrijorător cu cât, dacă la noi nu a existat nici măcar o dezbatere publică cu privire la efectele foametei, multe state, precum S.U.A. sau Israel, se pregătesc deja pentru vremuri de restriște, recurgând chiar la raționalizarea unor produse alimentare.

Am putut observa, zilele trecute, foarte multe revolte izbucnite în Asia, Africa, America Latină, crize care s-au mutat, mai nou, în America de Nord și Orientul Mijlociu, unde cantitatea de orez pe care o poate cumpăra un consumator nu poate depăși 10 kilograme, având în vedere creșterea cu 70% a prețului acestui produs, majorarea facturii la energie, cât și seceta din țările producătoare.

Efectele a ceea ce se poate numi "pericol umanitar" au fost precizate și de către Secretarul General al O.N.U., Ban Ki-moon, făcând apel la comunitatea internațională să ia măsuri urgente și pe termen lung împotriva acestei crize alimentare, făcând precizarea că "aceasta poate să aibă consecințe grave atât politice, cât și în materie de securitate internațională".

Dar, din păcate, în țara noastră situația în loc să se îmbunătățească se agravează pe zi ce trece, situație susținută chiar de către Guvernul României, prin acele subvenții de stat care încurajează înființarea de culturi tehnice, în detrimentul celor alimentare. Astfel, mă întreb ce este mai grav, importul de grâu sau exportul biocombustibililor în U.E.? și acest lucru deoarece biocumbustibilul este extras din plante sau cereale care ocupă terenurile pe care înainte se cultivau cerealele, ceea ce va produce mari deficiențe în circuitul alimentelor, aceasta putând fi considerată o cauză a foametei.

Deci, este foarte important ca și țara noastră să adopte, pe lângă masurile de urgență, și o strategie pe termen lung pentru creșterea substanțială a productivității la cereale.

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Alegerile vin și trec, comunitățile rămân;

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declarația mea politică "Alegerile vin și trec, comunitățile rămân".

Caracterul democratic al României este dat și de alegerile locale și generale din patru în patru ani și prezidențiale din cinci în cinci ani.

În ziua de 2 mai a început campania electorală pentru alegerile primarilor la comune, orașe și municipii, a președinților Consiliilor județene și a consilierilor locali.

Modul în care a fost pregătită actuala campanie electorală a făcut să se exprime tot felul de disfuncționalități, spre a ne exprima elegant.

Campania electorală a început de mult, aproape de la începutul anului 2008, cu nivel de vârf în luna aprilie. și cum să nu fie un vârf al campaniei când sute de oameni cu fulare portocalii, galbene și roșii s-au adunat în săli de palate, case de cultură, cămine culturale sau alte spații din București, din capitale de județ sau din comunitățile locale pentru lansarea candidaților la diverse funcții publice din partea formațiunilor politice.

Cum se pot numi altfel aceste activități, dacă nu electorale?

Această realitate, cum era și firesc, s-a regăsit în toată mass-media, inclusiv în media locală. Câte și care ziare centrale și locale n-au preluat și pus în pagini evenimente sau comentarii cu caracter electoral? Au fost articole sau emisiuni precum vor fi cele din plină campanie electorală oficială, adică din luna mai 2008.

Suntem pentru gesturi umanitare, susținem faptele materiale bune față de oamenii nevoiași, promovăm demersul social-democrat, dar toate fără a induce umilința, fără scop electoral și fără publicitate triumfătoare.

Prea mulți oameni sunt nevoiași în România pentru ca cerințele acestora să fie acoperite cu aceste gesturi, fapte bune sau ajutoare.

Nu dăm sfaturi nici Guvernului și nici partidelor parlamentare aflate la guvernare, dar soluționarea în timp a acestei situații de sărăcie este crearea de locuri de muncă și instruirea tineretului pentru aceste domenii ale vieții economice.

Și tot în preajma campaniei electorale oficiale, candidații și nu numai ei au lansat o avalanșă de promisiuni, de la cele realiste și oportune până la cele care provoacă râsul și revolta ascultătorilor, viitorii votanți. Am auzit chiar o cugetare în domeniu: "În campanie poți face orice promisiune!"

Au apărut și noi apelative între care: "cozi de topor", "codoașă politică", "penibil și jenant ca bărbat", "a vorbit la beție", "un gunoi politic", "papagali care repetă tot ce spune șeful lor, Traian Băsescu", "blonda care a făcut numeroase servicii președintelui" și altele.

După aceste exprimări politice, am intrat în campania electorală oficială. Au venit afișele, posterele, bannerele, emisiunile la radio și televiziuni etc. Localități întregi au devenit peste noapte portocalii!

Deja am văzut care partide politice au cheltuit cel mai mult numai pentru ceea ce este afișat în localități, fără ca noi, social-democrații, să întrebăm, deocamdată, de unde atâția bani.

Oare ce vor mai inventa candidații pentru câștigarea de voturi? Câtă demnitate, decență și onoare va mai rămâne în manifestările publice, din luna mai 2008?

    Lucian Băluț, Alexandru Mazăre și Eduard-Stelian Martin - despre Modernizarea sistemului de brevetare pentru personalul maritim navigant;

Domnul Lucian Băluț, domnul Alexandru Mazăre și domnul Eduard-Stelian Martin:

"Modernizarea sistemului de brevetare pentru personalul maritim navigant"

Considerații generale

Studiile recente, precum și indicatorii de piață din ultimii ani, au arătat că Uniunea Europeană are un deficit la capitolul personal navigant brevetat. În această categorie sunt incluși - în conformitate cu legislația română în vigoare - pentru ofițerii de punte brevete începând de la nivelul ofițerului de cart până la nivelul comandantului, iar pentru ofițerii electromecanici de la nivelul de șef mecanic sau șef electric, în funcție de specializare:

  1. absolvirea unui curs de specializare în condițiile legii, precum și
  2. susținerea unui examen în fața autorității în domeniu.

Stadiul actual

Actualmente, cursurile de specializare pentru nivelul minim - și anume cel de ofițer de cart - se desfășoară în universitățile de specialitate pe parcursul a trei sau patru ani. Pentru nivelurile superioare, aceste cursuri se pot desfășura numai în cadrul CERONAV, instituție subordonată Ministerului Transporturilor. Menționăm că aceste cursuri se desfășoară pe durata a numai două până la patru săptămâni. Acest lucru este stabilit prin Ordonanța de Guvern nr.42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2006, aprobată de Legea nr.290/2007.

În același timp, trebuie observat că în țări cum ar fi Germania, Turcia, Bulgaria, Ucraina sau Grecia, țări cu tradiție în pregătirea ofițerilor de marină, pregătirea tinerilor marinari este permisă în instituții și centre de profil care respectă condițiile impuse de normele de acreditare specifice. Altfel spus, atât pregătirea în vederea obținerii brevetelor de bază, cât și a celor superioare se poate desfășura în cadrul mai multor instituții.

Formularea problemei

Analiza prezentată pune în evidență existența - în cazul României - a unui monopol. Aceasta se manifestă prin modul în care este organizată pregătirea ofițerilor de marină în vederea obținerii brevetelor superioare. Evident, acest tip de monopol trebuie înlăturat. Această declarație politică își propune să prezinte soluții pentru evitarea unui asemenea tip de monopol.

Soluția problemei

Soluția este relativ comodă, și anume înființarea unor centre de pregătire și perfecționare a personalului navigant în structura universităților de profil. Din aceste considerente, propunem modificarea art.11 alin.(3) și (4), precum și a art.12 alin.(1) și (2) din Ordonanța de Guvern nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.74/2006.

    Daniel Buda - declarație politică intitulată PSD, un serial în reluare...;

Domnul Daniel Buda:

"PSD, un serial în reluare..."

Mai bine de 17 ani de la Revoluție...

România se prezintă ca fiind una din cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, în timp ce corupții, unii dintre ei oameni politici, se declară inocenți. Toți se feresc de justiție și se comportă cu aroganță, în loc să accepte să se prezinte în fața judecătorilor.

Cel mai bun exemplu care îmi poate întări afirmațiile anterioare este binecunoscutul scandal iscat în jurul politicienilor marca PSD, domnii Adrian Năstase și Miron Mitrea.

Ceea ce intrigă cu adevărat este ciclicitatea caracteristică scenei politice românești. Ca într-un serial prost, ni se întâmplă să ajungem în același loc de unde am plecat după revoluție. Supus, mai bine de trei ani, reformelor lui Mircea Geoană, PSD-ul ajunge în sfârșit de unde a plecat. PSD-ul din 2008 devine PSD-ul din 2004, singura diferență, una majoră de altfel, fiind sondajele cu mult mai scăzute.

După Ceaușescu, ne-am întors la Iliescu, după Emil Constantinescu, tot la Ion Iliescu, iar după Traian Băsescu, aceștia speră că vor ajunge din nou în linia întâi. Revenirea lui Adrian Năstase în prima linie a PSD îl va propulsa probabil într-un scurt interval de timp la șefia partidului, iar mai apoi, la o nouă candidatură pentru Președinția României; fapt care ne va duce la o păguboasă redundanță politică, specifică momentului 2004.

Însă PSD nu mai are un singur DJ. Vremea în care Ion Iliescu sau Adrian Nastase punea monopol pe butoanele partidului, pare să fi apus. Prin ceea ce a afirmat sau prin ceea ce nu a afirmat și a lăsat să se întrevadă în ultimul timp, Miron Mitrea arată că bătălia în interiorul PSD-ului va fi dusă la sânge, deoarece, acesta din urmă denunță ideea de lider maxim, promovată de Iliescu și Năstase, cărora le aruncă vorbe nu tocmai măgulitoare și lasă totodată să se înțeleagă că ar avea pentru liderul oficial, Mircea Geoană, mai multe afinități decât pentru oricare dintre fruntașii partidului.

Tergiversarea dosarelor penale ale demnitarilor Adrian Năstase și Miron Mitrea pervertește sensul istoriei. Am intrat în NATO și în UE pentru a ne scufunda din nou în apele tulburi ale ignoranței și perversității politice caracteristice PSD.

Mitrea și Năstase pot fi inocenți, dar nevinovăția se judecă la tribunal pentru orice cetățean pus sub acuzație.

PSD-ul devine astfel un partid rătăcit pe calea proprie-i evoluții... nimic nou pentru noi; prin urmare, nu ne rămâne decât să schimbăm canalul.

    Petru Călian - declarație politică având titlul: Sectorul agricol românesc, ars de seceta managementului;

Domnul Petru Călian:

Declarație politică intitulată "Sectorul agricol românesc, ars de seceta managementului".

Agricultura țării noastre se confruntă cu o criză pe care doar un foarte bun management o poate diminua. O componentă vitală pentru agricultură este pe cale de dispariție, și anume piața cărnii de porc. După ce carnea a fost exclusă de pe piața europeană datorită pestei porcine, riscă să primească interdicție și pe piața autohtonă, deoarece de la 1 ianuarie 2009 România va fi declarată piață comunitară. Suntem singura țară unde se mai practică vaccinarea antipestă, în condițiile în care UE interzice comercializarea cărnii provenită de la animalele tratate. Din cei 12 milioane de porci, o treime fac obiectul gospodăriilor individuale, deci doar o bună strategie va convinge acești țărani să-și sacrifice animalele. Ei au nevoie acum de ajutor din partea statului. Locațiile unde nu există boala pestei se văd și ele în situația de a fi discriminate: nu pot exporta, pe singurul considerent că se află în România. Glasul fermierilor nu pare a fi ajuns la autorități: ei au găsit deja soluția pe care ministerul o caută - statul român poate interveni, poate cere derogări de la UE, sprijin material etc.

Dacă nu se vor lua măsuri urgente, carnea de porc autohtonă va dispărea și de pe mesele românilor. Am lăsat ca o întreagă industrie să fie exclusă din Europa, acuma urmează să o excludem și din România? Prețurile vor exploda, iar fenomenul economic va fi greu de redresat.

Dar această gravă problemă nu este singura carență a sistemului agricol: ce ne facem cu harta agricolă, care încă nu a fost definitivată? Eșecul ortofotoplanurilor a atras după sine folosirea altei tehnici: teledecția. Dar nici această metodă nu a ajutat mai mult. Avem nevoie de o hartă pentru a primi din parte UE subvențiile la hectar. Deținem aparatură performantă, dar nu o știm folosi. Teledecția s-a făcut în perioada secetoasă a anului trecut, când culturile erau arse, drept urmare, datorită culorilor care nu se disting, obiectivul nu a fost atins. Mă întreb: oare specialiștii nu au fost consultați nici în acest caz?

Renta viageră este un alt punct mort pe lista neagră a agriculturii românești. Beneficiarii rentei viagere agricole nu au fost informați de către autorități cu privire la faptul că această formă de ajutor este interzisă de către UE, deci nu-și vor mai primi banii promiși. Țăranii care și-au vândut deja terenurile se află în situația de a nu le fi respectate drepturile oferite de contractul încheiat cu statul.

Programul "Rabla" pentru tractoare a debutat cu nemulțumiri din partea fermierilor, care nu-și permit să achite 80% din prețul unui tractor nou, deci înnoirea utilajelor va merge greoi.

Răgazul primit de la UE cu privire la hibele țării noastre nu a încurajat găsirea unor răspunsuri la toate aceste întrebări.

Mă întreb: oare noi nu putem lua exemplul altor țări, precum Turcia, care exportă legume și fructe, deși suferă de o lipsă acută de apă, sau Israelul, care a importat pământ, îl tratează și crește pe el ceea ce apoi exportă țărilor precum România, țări care au potențial, au resurse, dar nu știu să le gestioneze.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată Creșterile salariale și dinamica economică - surse pentru majorarea preconizată a pensiilor;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Creșterile salariale și dinamica economică - surse pentru majorarea preconizată a pensiilor"

Încă de la jumătatea anului trecut - de când grupurile parlamentare P.S.D. au reușit să impună aprobarea legii de majorare accentuată a pensiilor - s-au exprimat în mod frecvent și cu destulă vehemență păreri conform cărora Guvernul nu va avea resurse financiare să aplice în practică majorarea preconizată a cuantumului mediu al pensiilor.

În frunte cu președintele țării, galeria de analiști care-i susțin ideile și acțiunile tot mai de neînțeles a pornit o adevărată campanie de presă care avea o unică rezultantă: acreditarea ideii că majorarea generală a pensiilor este o acțiune populistă, demagogică, cu scop electoral. (Personal, cred că P.S.D. a avut prea puțin de câștigat pe plan electoral de pe urma acestui demers). "Argumentele" susținătorilor prezidențiali, precum și cele ale unor "pesimiști" dornici de afirmare mediatică, au fost cele obișnuite, devenite deja sloganuri: "creșterea nu poate fi susținută economic, nu sunt suficiente resurse financiare, nu avem destui salariați din ale căror câștiguri să se preleveze fonduri pentru plata pensiilor etc."

Luăm cunoștință în aceste zile de faptul că, în comparație cu anul trecut, avem în aceeași perioadă a acestui an o creștere a nivelului real al salariilor cu 17,5% (mult deci peste creșterea industrială, a cărei dinamică se situează peste 7,7%, conform acelorași comunicate de la statistică).

Fără a detalia, fără a evalua alte aspecte ale activității noastre pe parcursul ultimului an, putem afirma că evoluțiile pozitive redate de cele două cifre ilustrează o dinamică bună în sfera economico-financiară, care asigură fonduri suficiente majorării pensiilor conform programului stabilit.

Regretabil este însă că aceste "elite" ale sistemului nostru politic nu țin seama sau nu cunosc faptul că, între țările U.E., România are cea mai mică pondere a nivelului mediu al pensiilor, raportat la salariul mediu; că avem în schimb prețuri la același nivel cu ceilalți; că la unele bunuri și servicii avem chiar prețuri mai mari...

Cum vor putea pensionarii noștri să rămână cu aceleași pensii doar pentru a confirma părerile acestor analiști care le vor "binele"? cum vor putea acești pensionari să facă față scumpirilor din piață cu aceeași bani, doar pentru că liderii noștri s-au grăbit să declare lipsa de resurse pentru majorarea pensiilor?

    Dumitru Gheorghe Mircea Coșea - comentarii pozitive privind inițiativa Guvernului de a organiza la data de 12 mai 2008 o ședință special dedicată analizei și evaluării situației românilor din Italia;

Domnul Dumitru Gheorghe Mircea Coșea:

Deși foarte întârziată și timidă, salut și aprob inițiativa guvernului de a organiza la data de 12 mai 2008 o ședință special dedicată analizei și evaluării situației românilor din Italia.

După părerea mea, o astfel de inițiativă trebuia avută încă din perioada guvernului Prodi, când au apărut primele semne ale tentației politicienilor italieni de a promova o politică de tip xenofob, antiromânească, menită să distragă electoral atenția opiniei publice de la gravele probleme economice și administrative cu care se confruntă actualmente societatea italiană.

În prezent, poziția noului guvern italian a devenit atât de agresivă și intolerantă la adresa emigrației, și în primul rând față de emigrația românească, încât nu numai că încalcă principiile și valorile europene, dar pune în pericol și buna desfășurare a relațiilor bilaterale dintre Italia și România. Este inacceptabil ca în secolul XXI și față de o țară cu drepturi depline a Uniunii Europene să se promoveze într-o altă țara membră a Uniunii Europene o politică anacronică, specifică dispărutelor regimuri totalitare, prin care manifestările unor indivizi sau grupuri izolate să fie imputate unor întregi națiuni. Să nu uităm că astfel de politici și mentalități au generat cele mai groaznice și condamnabile momente din istoria omenirii, materializate prin pogromuri și chiar prin holocaust.

Iată de ce consider că guvernul României este dator să trateze situația creată de către noul guvern italian ca fiind o prioritate și să ia măsuri în consecință. Măsura hilară pe care o propunea fostul ministru de externe, de a trimite infractorii români în deșerturile egiptene, nu a avut ca efect doar comentariile ironice din presă, ci și cel de a demonstra incapacitatea și lipsa de profesionalism, dar și de curaj a guvernului român, de a găsi replica necesară unor măsuri sau politici ce atentează nu numai la viața de zi cu zi a cetățenilor români aflați în spațiul european, dar și la demnitatea unui întreg popor.

Rog pe domnul prim-ministru să facă apel la prerogativele pe care le are în calitate de demnitar de cea mai înaltă treaptă a unei țări devenită membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, a unei țări care își achită cu conștiinciozitate și cu punctualitate obligațiile față de bugetul comunitar, să aducă problema poziției guvernului Berlusconi față de România și români în fața celor mai înalte instanțe și instituții europene. Tratarea doar la nivel bilateral a acestei probleme și propunerea de a trimite câțiva polițiști români în Italia dovedește încă odată incapacitatea guvernului român de a ști să utilizeze și să beneficieze de atributele poziției pe care am dobândit-o la 1 ianuarie 2007.

Cer guvernului român să aibă o poziție demnă și curajoasă, fiind de la data de 1 ianuarie 2007 nu numai guvernanți ai cetățenilor români, ci guvernanți ai cetățenilor români deveniți cetățeni europeni ale căror drepturi sunt apărate nu numai prin acorduri și tratate bilaterale, ci și prin tratatul european de aderare al României. Suntem membri egali ai unei comunități moderne, care acordă cetățenilor săi respectarea drepturilor lor indiferent de țara membră în care se află, și trebuie pretins cu tărie autorităților italiene respectarea drepturilor pe care le avem ca cetățeni europeni și pe teritoriul italian.

Fac un apel și la comunitatea oamenilor de afaceri italieni aflați în România și care beneficiază din plin de potențialul uman pe care îl avem. Consider că această comunitate care prosperă în România și datorită muncii, talentului și conștiinciozității muncitorilor români ar trebui să aibă o poziție clară și vizibilă în favoarea imaginii și prestigiului României în opinia publică italiană. Ei știu mai bine decât oricine altcineva că manifestările huliganice sau antisociale ale unor indivizi nu ne caracterizează ca nație și popor. Dacă nu s-ar fi convins de acest lucru, nu ar fi delocalizat în România peste 5000 de întreprinderi.

    Ioan Aurel Rus - relatare privind proclamarea solemnă a sărbătorii Sfinților martiri năsăudeni;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Duminică, 11 mai 2008, pe Dealul Mocirlelor din localitatea Salva, județul Bistrița-Năsăud, a avut loc proclamarea solemnă a Sfinților martiri năsăudeni apărători ai dreptei credințe strămoșești. Au participat 17 înalte fețe bisericești, între care mitropoliții: I.P.S. Sa Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, I.P.S. Sa Teofan, proaspăt ales Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, I.P.S. Sa Serafim, Mitropolitul Europei Centrale și de Nord, și amfitrionul întîlnirii, I.P.S. Sa Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

În fața a peste 10.000 de participanți a fost sfințită icoana martirilor năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore Manu din Zagra și Vasile Oichii din Telciu. Atanasie Todoran s-a născut înainte de anul 1663 și a fost executat la vârsta de 104 ani, în data de 12 noiembrie 1763. Era un țăran din Bichigiu și a rămas în istorie după ce, la îndemnul său, grănicerii a 9 batalioane (un batalion avea 250 de soldați) au refuzat să depună jurământul de supunere față de Viena în prezența episcopului unit Petru Aron și a generalului Bukow. Moșneagul s-a prezentat călare în fața batalioanelor, cerându-le să nu depună jurământ de supunere față de împărăteasa Maria Tereza, pentru că aceasta i-a mințit, forțându-i să renunțe la credința ortodoxă și să îmbrățișeze Uniația, adică unirea cu Biserica Romei.

Atanasie Todoran și ortacii săi au fost acuzați de rebeliune și condamnați la moarte. Execuția a avut loc pe Dealul Mocirlelor, unde, în fața oamenilor adunați de prin sate, Atanasie Todoran a fost tras pe roată, iar ortacii săi spânzurați. Alți țărani, care le-au venit în ajutor, au fost bătuți cu vergile, unii murind din cauza loviturilor. Cu o zi înainte de execuție, Atanasie Todoran a refuzat serviciile religioase ale unui "popă-unit" ce venise să-i împărtășească fiul muribund cu ostie, în loc de cuminecătură (pâine și vin). Au rămas în istorie cuvintele: "În pământ de m-or băga, nu mă las de legea mea, asta-i legea lui Christos, sloboziți puștile jos". Pentru Biserica Ortodoxă, ziua de 12 noiembrie va fi zi de sărbătoare și întreaga suflare va cinsti pe Sfinții martiri năsăudeni.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică intitulată Istoria se repetă: Traian Băsescu = Ion Iliescu;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Declarație politică intitulată "Istoria se repetă: Traian Băsescu = Ion Iliescu".

1. "Președintele (...) s-a transformat în agent electoral .... Sub masca vizitelor de lucru, șeful statului și-a suflecat mânecile cămășii prezidențiale în dorința de a îmbunătăți cifrele reale ale sondajelor. Că încalcă Legea electorală nu mai contează, versatul politician având la activ experiențe mult mai alambicate."

Rândurile de mai sus nureprezintă o critică personală la adresa președintelui Traian Băsescu. Din contră. Este vorba de un text care a făcut deosebită plăcere domnului Traian Băsescu. El a apărut în ziarul "Ziua" din data de 11 mai 2004. Sub titlul "Agentul Nelu". Se referea la implicarea fără perdea a președintelui de atunci al României, domnul Ion Iliescu, în campanie electorală a PSD, în susținerea candidaților la primării ai PSD și, evident, și la susținerea fățișă a lui Mircea Geoană, candidatul PSD la primăria generală a Capitalei.

Există vreo diferență între 11 mai 2004 și 11 mai 2008? Evident, nu! Secvența este aceeași. Decorul este același. Doar actorii s-au schimbat. Sau mai precis s-au rulat. În 2004, domnul Iliescu se plimbă prin București alături de candidatul PSD, Mircea Geoană. În 2008, domnul Băsescu ia masa în București cu Vasile Blaga. În 2004, Ion Iliescu vizita Constanța și Ploieștiul, unde se afișa cu primarii PSD în funcție, Calotă și Mazăre. În 2008, Traian Băsescu se afișează la Craiova alături de candidatul PD-L Solomon, la o manifestare culturală patronată de acesta.

2. a) "Nu fac campanie nimănui, dar nu pot ca, în perioada campaniei electorale, să stau închis în Cotroceni".

b) "Nu sunt în campanie și intenționez să-mi mențin o neutralitate oarecare față de candidat".

Vede cineva vreo diferență? Eu, unul, nu văd !Primul citat îi aparține lui Ion Iliescu și este din luna mai a anului 2004. Cel de-al doilea aparține domnului Traian Băsescu și este din luna mai 2008. Aceleași replici, actorii sunt doar alții. Și exemplele ar putea continua. Doar din cele de mai sus se poate constata că istoria se repetă la indigou. Ceea ce făcea acum patru ani președintele Ion Iliescu, face acum președintele Traian Băsescu. Din păcate, actualul șef al statului uită că în 2004, atât în perioada campaniei electorale, cât și ulterior, critica vehement comportamentul predecesorului său. "În campania de la alegerile locale Ion Iliescu nu a ținut seama că Legea fundamentală îi impunea neutralitate și echidistanță politică...". Așa suna un comunicat de presă semnat de Traian Băsescu în iulie 2004, prin care își justifica refuzul de a participa la consultări la Palatul Cotroceni. Acum...

Orice comentariu este inutil. Un singur lucru este demn de menționat. Președintele Traian Băsescu are mare dreptate când susține reformarea clasei politice. Cu politicieni care preiau doar părțile negative din comportamentul predecesorilor lor, nu se poate merge înainte. Traian Băsescu trebuie să dea un exemplu și să înceapă cu el primenirea clasei politice.

PS: Există însă o diferență între cele întâmplate în luna mai 2004 și luna mai 2008. În luna mai 2004, Theodor Stolojan, referindu-se la ceea ce făcea Ion Iliescu în campanie, declara public: "astfel de gesturi înseamnă o abdicare de la spiritul Constituției, care îi cere președintelui unei țări să rămână echidistant, pentru a-și putea exercita funcția de mediere în conformitate cu mandatul său". În luna mai 2008, Theodor Stolojan, tace mâlc. Pentru cine nu știe, Theodor Stolojan este parlamentar european.

    Dorin Ursărescu - declarație politică intitulată Legea alegerilor locale trebuie modificată: primarii în funcție trebuie să demisioneze când își înregistrează candidatura;

Domnul Dorin Ursărescu:

Declarație politică intitulată "Legea alegerilor locale trebuie modificată: primarii în funcție trebuie să demisioneze când își înregistrează candidatura"

Nu aveam intenția de a veni în Camera Deputaților cu un subiect de campanie electorală, mai ales că sunt implicat direct. Dar în calitate de deputat, mă simt obligat ca de la acest microfon să trag un semnal de alarmă, până nu este prea târziu. În România anului 2008, la aproape 19 ani de la răsturnarea regimului comunist, într-o Românie stat-membru al Uniunii Europene, se petrec, și nu de ieri de azi, în campania electorală pentru alegerile locale evenimente similare fie statelor africane din lumea a treia, fie dictaturilor de stânga din țările latino-americane.

Pentru exemplificare, am să vă prezint doar câteva evenimente grave petrecute în aceste zile în municipiul Roman și care îl au drept protagonist pe actualul primar, Dan Ioan Carpușor, candidatul social-democraților la actualele alegeri pentru primărie.

Despre ruperea afișelor electorale ale principalului partid concurent, PNL, nu am să insist. Pentru că a devenit un fapt banal distrugerea materialelor electorale. Nu am să mă refer nici la afișajul ilegal al candidatului PSD. A devenit o practică, în ultimii 8 ani. Nici la calomnierea adversarilor politici nu voi face referire... Dar mă voi referi la alte fapte. De natură penală.

Astfel, primarul Dan Ioan Carpușor a oferit și înainte, dar și după începerea campaniei electorale, persoanelor ce depind de ajutorul social, sume de bani în regim de urgență, bani proveniți de la bugetul local. Aceste ajutoare sociale au fost date fără efectuarea anchetelor legale necesare în astfel de situații, ceea ce reprezintă o faptă penală. Care se dublează pentru ajutoarele date după 2 mai, intrând în categoria mitei electorale. Același primar a oferit, de asemenea, și înainte, dar și după începerea campaniei electorale, suma de 100 ron (1 milion lei vechi) unui număr mare de pensionari, pentru a obține voturile care să-l mențină la primărie. Și în acest caz avem de a face cu o autentică mită electorală.

M-am referit la aceste fapte nu pentru că sunt implicat în competiția electorală, ci pentru că le cunosc, se petrec sub ochii mei. Dar fapte penale, violențe în care deja și-au făcut apariția și armele de foc se petrec pe întreg teritoriul țării. Situația nu mai poate continua așa la nesfârșit. Există pericolul ca abuzurile să prolifereze și să se ajungă ca violențele de stradă să devină ceva banal. Modul în care se desfășoară acum campania electorală, modul în care un partid - PSD - încearcă să-și conserve pozițiile câștigate în 2004, iar un alt partid - PD-L - încearcă să-și mărească zestrea de aleși locali, trebuie să se schimbe.

De aceea, doresc ca de la acest microfon să fac un apel la liderii partidelor politice, la parlamentarii care candidează pentru primării sau consilii județene, la parlamentarii care sprijină candidații locali, să tempereze acțiunile ilegale și cele lipsite de fair-play ale subordonaților din liniile trei sau patru ale formațiunilor politice pe care le reprezintă.

Mai mult, anunț oficial că voi promova o inițiativă legislativă de modificare a legii alegerilor locale. Voi propune ca mandatul unui primar să se încheie în ziua în care își înregistrează candidatura pentru un nou mandat. Nu pentru a deveni un candidat cu șanse similare celorlalți candidați, ci pentru a împiedica abuzurile pe care le poate săvârși un primar în funcție în timpul campaniei electorale, și în special atentatele la banii publici din bugetele locale.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Colecția de fulare a lui Emil Boc;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică intitulată "Colecția de fulare a lui Emil Boc"

Orice om normal din lumea asta are o femeie pe care o iubește, o mașină favorită, un partid cu care votează și, mai ales, o echipă de fotbal cu care ține. Sunt unele lucruri care nu se schimbă în viață, iar consecvența este o trăsătură de caracter care ar trebui să fie extrem de prezentă printre politicieni, măcar în declarații.

Acum un an de zile, echipa de fotbal Universitatea Cluj bătea echipe mari din București, deși stătea extrem de prost în clasament. Primarul de Cluj, Emil Boc, se poza mândru cu fularul de "U"-ist, în dorința disperată de a intra în grațiile echipei clujene. Merită menționat faptul că "U" este echipa de tradiție a Clujului, care are mii de fani, ce o iubesc indiferent de performanțe. Este acel gen de iubire pasională, care exclude orice fel de nuanță.

În urmă cu două zile, echipa de fotbal CFR Cluj organiza o mare petrecere în Gruia cu ocazia câștigării Campionatului și Cupei României. Emil Boc se poza mândru, de această dată cu fularul de CFR-ist, ca și cum el ar fi alergat pe teren în locul jucătorilor. Dintr-o dată, cel care se declara "U"-ist pur-sânge a devenit fan al rivalei de o viață a Universității.

Îl cunosc pe Emil Boc destul de bine pentru a crede că a fost o greșeală de tactică. Emil Boc, în plină campanie electorală în care are un trend descendent, s-a gândit că e bine să treacă la echipa care la acest moment are cei mai mulți fani... Greșit calcul. Emil Boc a crezut că oamenii uită așa repede. Primarul de Cluj a fost împiedicat, duminică seara, să își țină speech-ul de felicitare pentru CFR Cluj, a fost huiduit minute în șir pentru această oscilație de nepermis în lumea fotbalului.

Obișnuit cu lingușelile subalternilor, dar și cu direcțiile clare trasate de Traian Băsescu, Emil Boc a avut șansa de a avea o părere proprie, la fotbal. Astfel i-am putut cunoaște și adevăratul caracter: în funcție de situație, Emil Boc se orientează pe lângă învingătorii de moment. Este drept că a avea păreri proprii doare uneori, dar, în acest caz, lipsa de consecvență a fost mai mult decât evidentă. Cei care îi vor considera în continuare pe clujeni o masă de manevră, se înșeală. Reacția de duminică seara a spectatorilor din Gruia mi-a demonstrat că la Cluj electoratul este mai deștept decât unii politicieni. Felicitări!

    Paul Magheru și Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată Trenul pierdut al Ungariei Mari;

Domnul Paul Magheru și domnul Adrian Moisoiu:

Declarație politică intitulată "Trenul pierdut al Ungariei Mari"

Acțiunile iredentismului maghiar sunt din ce în ce mai dese în ultima vreme și probabil că ele vor prolifera în continuare, atâta timp cât formațiunea ilegală și extremistă UDMR va trece de la o guvernare la alta profitând de eterna noastră dezbinare mioritică.

Ultima acțiune provocatoare venită din partea revizionismului maghiar a avut loc pe data de 9 mai, când un tren, intitulat sugestiv "Nostalgia", având stema Ungariei Mari inscripționată pe locomotivă, a adus cu el aproximativ 500 de pelerini din Ungaria. Trenul a intrat în țară pe la Episcopia Bihorului având ca stație terminus Miercurea-Ciuc, respectiv Ghimeș-Făget. Sâmbătă 10 mai, maghiarii au participat la tradiționalul pelerinaj de la Șumuleu Ciuc, în județul Harghita, organizat de Rusaliile catolicilor, iar duminică, locomotiva veche de la 1930, purtând însemnele Ungariei Mari, a poposit în gara Ghimeș-Făget, situată la 32 de km de Miercurea-Ciuc. Acest loc a aparținut Ardealului, dar la împărțirea administrativă din 1968 a devenit parte a județului Bacău. Locul are o încărcătură simbolică deosebită pentru nostalgicii maghiari, deoarece aici se află granița de o mie de ani a Ungariei Mari, ruinele cetății lui Rákoczi și coroana maghiară, construită din pietre, de honvezi, cu ocazia reanexării Transilvaniei de Nord.

Autoritățile statului român nu au reacționat în nici un fel. Explicația este una foarte simplă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Tanczos Barna, este cel care se ocupă de toate aceste aprobări din partea Ministerului Transportului. Și chiar dacă intrarea în țară a trenului de epocă a trebuit aprobată și de către Autoritatea Feroviară Română, această instituție este la rândul ei subordonată lui Barna. Refuzul secretarului de stat de a comunica presei motivațiile acestei aprobări nu face altceva decât să întărească ideea că avem de-a face, sub pretextul sărbătoririi rusaliilor catolice, cu o manifestare iredentistă, prilejuită în special de către popasul la ruinele vechii granițe a Ungariei Mari.

În ceea ce privește amploarea pe care au luat-o în ultima perioadă excesele iredentiste ar mai fi de pomenit faptul că, la Oradea, cu prilejul zilei de 1 mai, a avut loc concertul binecunoscutei formații maghiare de muzică rock Karpatia, care prin versurile cântecelor sale transmite un mesaj revizionist și extremist. Cei peste 550 de spectatori au fluturat steagul Ungariei Mari, în atmosfera cântecelor revizioniste, care cer răzbunarea celor 13 generali martiri executați în 1849 la Arad și alipirea Ardealului de Ungaria Mare, cea de dinaintea Tratatului de la Trianon: "Nu lăsăm din mână steagurile roș-alb-verzi din '48 / Pe cei 13 de la Arad îi vom răzbuna / Cu foc și oțel / Ce mai vrea poporul? Pământul natal ce le-a fost luat"...

Tot în această notă, trebuie să vă aduc aminte un alt exemplu grav de atentat la onoarea noastră națională, petrecut nu mai departe de perioada de dinaintea sărbătorilor pascale, când Electrica Transilvania Sud a remis clienților din toată zona Ardealului facturi pe verso-ul cărora se afla fotografia mai multor ouă înroșite, dintre care cel din mijloc purta stema Ungariei Mari.

Toată această campanie din ce în ce mai agresivă venită din partea extremiștilor maghiari a fost puternic impulsionată de către precedentul Kosovo, iar lupta de propagandă mediatică pe care o duc aceștia este bine susținută pe mai multe fronturi. Dacă nu știați, iată câteva dintre organizațiile iredentiste maghiare, pe lângă tradiționalul UDMR, care duc o luptă acerbă cu scopul declarat de a reactiva nostalgia Ungariei Mari: "Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (HVIM); "Tinerii Maghiari din Ardeal" (EMI); "Tinerii Maghiari Uniți" (TMU); "Legiunea Secuiască"; "Societatea Trianon"; "Descălecarea 2000"; Mișcarea de dreapta pentru Ungaria a Tineretului"; "Comitetul de Inițiativă Bolyai"; "Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania" (CNMT); "Uniunea Civică Maghiară"

În acest context, PRM îi anunță pe toți acești instigatori că va sta mereu de veghe la protejarea demnității naționale. Pe când unii sunt cu nostalgiile, alții sunt și vor rămâne și pe mai departe cu pământurile lor. În ceea ce privește celelalte partide, ar trebui ca românii să reușească să strângă rândurile, măcar atunci când este vorba de conservarea ființei naționale, ca în felul acesta să nu i se mai ofere șansa UDMR-ului de a accede la guvernare, unde prin șantaj face tot posibilul pentru a-și atinge mârșavele scopuri.

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Traian Băsescu nu vrea să fie președintele tuturor românilor;

Domnul Relu Fenechiu:

"Traian Băsescu nu vrea să fie președintele tuturor românilor"

Constat cu îngrijorare că pentru sprijinirea unor favoriți pe linie politică se recurge la orice mijloace și în orice domeniu. Ca și în campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentului European, președintele României, domnul Traian Băsescu, se implică direct și în campania pentru alegerile locale și susține pe față candidații PD-L, deși statutul de șef al statului nu îi permite acest lucru. Ieșirea în public de duminică, 11 aprilie, reprezintă un act grav și o eludare a prevederilor Constituției.

Sprijinul pe față pentru candidatul la primăria Capitalei al partidului său favorit denotă că domnul Traian Băsescu nu dorește să fie președintele tuturor românilor, ci doar al celor care simpatizează cu acest partid. Reamintesc că, în urmă cu exact patru ani, Traian Băsescu protesta pe toate canalele media pentru faptul că președintele de atunci al României, Ion Iliescu, încerca să inoculeze în public faptul că îl sprijină pe candidatul PSD la primăria Capitalei. Atunci, Traian Băsescu îl acuza pe Ion Iliescu de încălcarea Constituției. Patru ani mai târziu, Traian Băsescu utilizează aceleași metode ale predecesorului său. Dar ce face acum Traian Băsescu depășește însă cu mult ceea ce a făcut din punct de vedere electoral Ion Iliescu.

Evident, nimeni nu-i poate cere domnului Traian Băsescu să nu mai comunice cu politicienii din partidul din care provine. Ar fi ceva absurd. Dar această comunicare dacă depășește pe cea uzuală pe care un șef de stat o are cu reprezentanți ai oricărui partid politic, nu trebuie să devină publică. Nimeni nu avea nimic de obiectat dacă domnul Traian Băsescu se întâlnea oriunde cu prietenii săi politici, dacă totul se petrecea sub semnul discreției. Or, duminică, anumite medii de presă au fost special convocate la localul unde președintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu câțiva membri ai PD-L, tocmai pentru a-i prelua declarații pur electorale. Și totul s-a petrecut la nici 48 de ore după ce șeful statului declarase pe postul public de televiziune că nu se implică în campania electorală.

Personal dezavuez un astfel de comportament al președintelui Traian Băsescu și îl consider înjositor pentru un politician. Pentru un politician care vorbește de necesitatea reformării clasei politice, dar care se folosește din plin de practici ale "vechilor" politicieni. Concluzia: reformarea clasei politice trebuie să înceapă cu Traian Băsescu. Pentru că el este principalul exponent al modului retrograd de a face politică.

    Domnul Eduard Raul Hellvig - declarație politică intitulată Necesitatea unei abordări integrate privind mediul înconjurător la nivel local;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Declarație politică: "Necesitatea unei abordări integrate privind mediul înconjurător la nivel local"

Subiectul pe care doresc să îl abordez astăzi vizează un domeniu care afectează nu doar viața fiecăruia dintre noi, ci și pe cea a copiilor noștri, precum și dezvoltarea viitoare a comunităților din care facem parte. Este vorba despre mediul înconjurător și, în particular, despre importanța protecției mediului în centrele urbane, în condițiile în care 55,2% din populația României locuiește în acest mediu.

Indiferent de motivele profesionale sau personale care ne-au determinat decizia de a locui într-un oraș, analizarea diferiților indicatori de mediu ne relevă faptul că centrele urbane reprezintă, de asemenea, spații în care se regăsesc multe dintre problemele de mediu. Astfel, insuficienta tratare a apei potabile; insuficiența sistemelor de canalizare adecvate; poluarea solului datorată existenței haldelor de deșeuri menajere și industriale neecologizate și a depozitelor necontrolate; poluarea aerului rezultată din activitățile industriale; diminuarea accentuată și degradarea spațiilor verzi intra-urbane, peri-urbane sau de-a lungul căilor de comunicații; poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) cu gaze de eșapament; poluarea sonoră și prin vibrații generată de traficul rutier și mijloace de transport în comun învechite; insuficienta valorificare a resurselor de energie alternativă, reprezintă doar câteva dintre provocările cărora autoritățile publice locale trebuie să le facă față.

Sunt probleme stringente care au, prin urmare, un impact negativ asupra sănătății, asupra calității vieții noastre și, nu în ultimul rând, asupra performanței economice a orașelor în care locuim. Mai mult decât atât, însă, aceste probleme sunt rezultatul unui dezechilibru, la nivel local, între obiectivele economice, sociale și de mediu. Acestea sunt motivele pentru care consider că viitoarele autorități publice locale trebuie să promoveze o politică de mediu integrată, definită printr-o viziune strategică pe termen lung, printr-o interdependență între diferitele politici publice și printr-o integrare a dimensiunii de mediu în aceste politici.

În baza principiului subsidiarității, autoritățile publice locale sunt, astfel, cele mai în măsură să îmbunătățească calitatea mediului înconjurător din orașele lor, fie că ne referim la transport, sănătate, tehnologie, competitivitate, sau planificare teritorială. Cu toate acestea, identificarea de soluții locale presupune existența unei relații de interdependență între acestea și soluțiile regionale, naționale și europene, precum și un schimb de bune practici și cooperări la nivel european. Iar fiindcă promovarea, la nivel local, a unei abordări integrate cu privire la mediul înconjurător înseamnă a contribui la creșterea competitivității, la stimularea creșterii economice și la crearea de noi locuri de muncă, consider că, în următorii ani, realizarea unei dezvoltări urbane durabile trebuie să devină obiectivul principal al oricărei autorități publice de la nivel local.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Copiii nimănui;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Copiii nimănui"

Mii de părinți din mediul rural sunt nevoiți să-și lase copiii în grija soțului/soției sau chiar a rudelor pentru a-și găsi un rost în străinătate. De cele mai multe ori, bunăstarea familiei ajunge astfel să fie plătită cu absența cel puțin a unui părinte din viața copiilor, cei mai mulți dintre ei de vârstă școlară. Fenomenul a ajuns să capete amploare în numeroase localități din județul Galați și din toată țara, care nu dispun de alte oportunități profesionale care să le asigure un trai decent tinerelor familii. Lipsa banilor și a unui sistem social mai bun îi determină pe cei mai mulți români să-și caute norocul pe alte meleaguri, unde să-și aducă, în cele din urmă, și familia.

Conform ultimului studiu al Fundației Soros, situația în ceea ce privește copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate este negativă. astfel, conform studiului, cei mai nefericiți copii sunt cei cu ambii părinți plecați în străinătate. Copiii cu părinți foști emigranți, pe de altă parte, sunt cei mai fericiți, declară că se distrează foarte bine cu prietenii și cu familia și râd cu poftă. Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copii atunci când se confruntă cu o problemă, mai ales dacă aceasta este legată de școală. O pondere semnificativă dintre copiii care au părinți migranți declară însă că nu apelează la nimeni când vine vorba de vreo problemă legată de școală. Mai mult, statisticile arată că, în unele cazuri, plecarea unuia dintre părinți determină deteriorarea relației copilului cu părintele rămas acasă, fie că este vorba de mamă sau de tată.

Deocamdată, nu se poate vorbi despre un număr alarmant de copii care au probleme la școală, dar statisticile arată că sunt destul de multe cazurile în care aceștia au rezultate mai proaste la școală, mai multe absențe, nota scăzută la purtare, sau pur și simplu nu se duc cu plăcere la școală.

La nivel național, peste 18.000 de copii au rămas fără ambii părinți, care au plecat să muncească în străinătate, după cum au precizat reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului. Cei mici au fost lăsați în grija rudelor sau a statului și sunt monitorizați de autorități, deoarece sunt vulnerabili la tentațiile străzii, pot să abandoneze școala, să aibă deviații comportamentale, să fie atrași către fapte penale sau, cel mai grav, să-și pună capăt zilelor, nemaisuportând lipsa părinților. Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului este preocupată să își perie imaginea. Singura grijă a autorității a fost să dea asigurări că nu sunt decât 80.000 de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, nicidecum 170.000, doar în rândul elevilor de gimnaziu. După statistici, ar trebui să se întrevadă soluțiile. Nici o autoritate plătită din banul public nu pare însă să se sinchisească. Protecția Copilului rămâne o instituție de carton, simplă spectatoare a unui spectacol din ce în ce mai sumbru.

Sociologii evidențiază riscurile pe care le presupune încredințarea copiilor către bunici sau rude apropiate. Astfel, în lipsa afecțiunii și supravegherii din partea părinților, acești copii încep să absenteze de la școală, sunt indisciplinați, iar performanțele la învățătură sunt slabe. Pe plan social, ei se simt invidiați și marginalizați de colegii lor. Lipsa părinților și traiul greu pe care îl îndură copii rămași singuri în țară îi determină să ia decizii drastice. doi dintre acești copii s-au sinucis.Fenomenul ia amploare pe zi ce trece. autoritățile trebuie să monitorizeze și să aibă o aplecare mult mai mare spre aceste cazuri sensibile, să conștientizeze că în această ecuație nimeni nu are nicio vină, dar răspunderea este a noastră, a tuturor.

    Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică: Modernizarea fără lezarea intereselor cetățenești;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Modernizare fără lezarea intereselor cetățenești!"

În calitate de deputat liberal de Prahova, am fost informată de o situație periculoasă, inadmisibilă, apărută la Ploiești, în urma unei așa-zise acțiuni de securizare a trecerii la nivel cu calea ferată de la km 60+800 din zona Unirea.

Concret, CFR a decis, în 1992, în numele evitării accidentărilor și al asigurării condițiilor de siguranță feroviară, să blocheze traversarea celor patru linii de cale ferată care leagă Ploieștiul de Iași, fără a asigura o alternativă pentru cei cca. 7000 de locuitori ai cartierelor Moțoi și Pictor Rosenthal de a ajunge în zona Dorobanțul, cea prin care se realizează legătura directă cu mijloacele de transport în comun spre locurile de muncă, școli etc.

CFR a postat, atunci, bariere sudate și a scos dalele pe care se făcea traversarea cu mijloace auto sau pietonal. Argumentele sunt de înțeles: traficul actual este de 252 de trenuri în 24 de ore, viteza acestora fiind de 120 km/h! Riscul traversării este, deci, unul extrem de mare. Cu toate acestea, traversările pietonale continuă și vor continua.

De generații, ploieștenii din Moțoi și Rosenthal pe acolo ajung în centru și nu pe rutele ocolitoare, iar riscul de astăzi este chiar mai mare, amplificat fiind de desființarea dalelor de trecere dintre șine.

În aceste condiții, am solicitat o comisie de analiză, la care au participat toți factorii implicați în rezolvarea acestei probleme.

Zona la care ne referim face parte din Proiectul Major de Regenerare Urbană a Zonei de Sud Ploiești, necesitatea realizării unui pasaj suprateran fiind deja identificată și existând chiar și un studiu de fezabilitate.

Concluziile comisiei, întrunită la data de 8 mai, vin în susținerea acestei soluții, dar oferă și alternativa unui pasaj subteran, pentru care va trebui să se evalueze, pe baza unui alt studiu de fezabilitate, care sunt implicațiile tehnice de realizare și costurile.

Iată de ce solicit Ministerului Transporturilor, Regionalei Căi Ferate București, Primăriei Ploiești și Poliției Rutiere să se implice pentru amenajarea provizorie a unor condiții mai bune de traversare și de semnalizare a riscului traversării, în mai buna iluminare a zonei și, nu în ultimul rând, în finanțarea unui studiu de fezabilitate comparativ pentru cele două variante de realizare a pasajului supra/subteran în Bariera Unirii, pentru a oferi autorității locale șansa ca, împreună cu ministerul de resort, să aleagă soluția cea mai rapidă, cea mai eficientă economic, în beneficiul ploieștenilor din Moțoi și Rosenthal, plătitori și ei de taxe și impozite, ca toți ceilalți cetățeni.

    Valeriu Tabără - declarație politică cu tema Ludovic Orban, un ministru neinformat sau mincinos?;

Domnul Valeriu Tabără:

"Ludovic Orban, un ministru neinformat sau mincinos?"

Declarația mea politică de astăzi se referă la un obiectiv de infrastructură de maximă importanță pentru municipiul Timișoara și pentru întreaga infrastructură adiacentă acestui mare oraș. Este vorba de Centura ocolitoare a municipiului Timișoara între DN 6km 549- 0. 76 și DN 69 km 69+430.

Pentru a sensibiliza conducerea Ministerului Transporturilor, în mai multe rânduri, prin intermediul instituției de interpelare parlamentară, m-am adresat acesteia pentru a afla stadiul și mai ales de a afla momentul în care lucrările la acest important obiectiv vor fi reluate și mai ales finalizate într-un mod corespunzător.

Răspunsul primit la interpelarea înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 3708B/2008, este acoperit de dezinformare și minciună. Citez din acest răspuns pentru a argumenta ceea ce am afirmat mai sus: " În momentul de față antreprenorul este în proces de mobilizare pentru începerea lucrărilor, estimându-se că lucrările permanente să înceapă la sfârșitul lunii martie 2008".

Domnule ministru Ludovic Orban, trebuie să vă spun că răspunsul la interpelarea mea dezinformează și mai ales minte. În răspuns se vorbește de estimarea momentului de reluare a lucrărilor permanente la sfârșitul lunii martie 2008. Pe ce bază s-a făcut această estimare care mi-a fost transmisă, deoarece astăzi, 13 mai 2008, pe șantierul centura ocolitoare a municipiului Timișoara nu este nici urmă de muncitor, deci nici activitate de reluare a lucrărilor la acest obiectiv. Șantierul la obiectivul centura ocolitoare a municipiului Timișoara este pustiu, așa cum a fost de aproape doi ani și, așa cum stau lucrurile, sunt puține șanse ca activitatea pe acest șantier să fie reluată în viitorul apropiat.

De ce, domnule ministru Ludovic Orban, trebuie să apelați la dezinformare chiar minciună pentru a acoperi nu numai o nerealizare de obiectiv, dar și ceea ce înseamnă dezinteres din partea dumneavoastră și a echipei pe care o conduceți la Ministerul Transporturilor? Cred că ar fi bine să prezentați exact situația acestui obiectiv aflat de doi ani blocat și într-un proces acut de degradare. Vă rog să-mi dați cu precizie o dată certă de reluare a lucrărilor și intervalul de timp necesar pentru terminarea acestor lucrări și când centura ocolitoare a municipiului Timișoara, cuprinsă între DN 6 km 549-076 și DN 69 km 69+430, va putea fi utilizată pentru trafic rutier. Ar fi fost de așteptat domnule ministru, să ne clarificați în toate detaliile situația acestui obiectiv major de infrastructură rutieră de o importanță deosebită nu numai pentru municipiul Timișoara, dar și pentru întregul sistem de infrastructură din partea de nord și nord-est a municipiului Timișoara.

    Constantin Tămagă - relatarea implicării liceenilor argeșeni în proiecte inițiate de Comisia Europeană pentru salvarea unor păduri de pe glob;

Domnul Constantin Tămagă:

O veche și nepieritoare zicală din bătrâni spune că, de când se știe pe lume, românul e frate bun cu codrul.

În vorbele acestea, rostite de demult, poate în clipe de mare cumpănă, atunci când vatra ne era călcată de barbari năvălitori, înecată de puhoaie sau răscoaptă de arșiță, rezidă și astăzi, sau poate mai mult ca oricând, o imensă înțelepciune. Dar aș vrea să cred că nu numai noi, românii, avem datoria să ne-nfrățim cu pădurea, ci oamenii din lumea întreagă trebuie să fie pătrunși de un asemenea sentiment, fiindcă, în comunitatea biologică terestră, sectorul forestier deține o poziție primordială, acoperind o treime din suprafața uscatului.

Savanți de renume mondial, dar și silvicultorii anonimi, care își deapănă o mare parte a vieții pe cărările codrilor seculari, veghindu-i și ocrotindu-i cu credință și cu pasiune, afirmă la unison că pădurea aduce omenirii servicii de neprețuit.

În viziunea lor, și nu numai a lor, pădurea este scutul cel mai eficace de apărare a solului împotriva poluării aerului, apei și mediului înconjurător.

se spune, de asemenea, și nu fără îndreptățire, că pădurea constituie o veritabilă uzină de oxigen, un imens bazin de retenție a apei de ploaie și, totodată, un baraj natural împotriva inundațiilor și a alunecării de terenuri. Pe lângă funcția de conservare a mediului, pădurea produce și importante bunuri materiale - lemn, fructe și vânat. Spre deosebire de materiile prime furnizate de industria extractivă (țiței, cărbune, minereuri) cele pe care ni le oferă mediul forestier sunt regenerabile și practic inepuizabile. Ca atare, pădurea reprezintă un simbol al statorniciei și belșugului. Dar, mai presus de toate, pădurea este pentru oameni un element inegalabil de armonie și echilibru, un izvor nesecat de liniște și sănătate.

Concluzia care se impune chiar și după această succintă enumerare a marilor și multiplelor virtuți este aceea că pădurea trebuie protejată și ocrotită ca o adevărată comoară. Sub semnul acestui deziderat, milioane de tineri de pe toate meridianele pământului pășesc astăzi pe povârnișurile dealurilor și munților pentru a planta puieți de brad, fag sau stejar.

În această privință, trebuie să spunem că și tinerii din țara noastră se dovedesc deosebit de receptivi. Recent, un grup de elevi din cadrul a patru instituții de învățământ din județul Argeș: Colegiul Național "I.C.Brătianu", Liceul de artă "Dinu Lipatti", Școala nr.16 "I.L.Caragiale", toate din Pitești și Colegiul Național "Vlaicu Vodă" din Curtea de argeș s-au implicat, împreună cu Consiliul județean Argeș, alături de elevii a numeroase instituții de învățământ din diverse țări ale continentului nostru, într-un proiect de mare amploare, inițiat de Comisia Europeană pentru salvarea unor păduri de pe glob.

Proiectul este dedicat Zilei Europei - 9 mai 2008, și are ca temă Mediul din Kenya - lupta împotriva despăduririlor, fiind dezbătut de Consiliile județene Argeș și Buzău, în prezența "ambasadorului" Comisiei Europene, Olivia Comșa. Această inițiativă vine ca un semnal de alarmă, declanșat de situația dramatică în care se află pădurea Mau, în suprafață de 90.000 hectare, care constituie una din principalele zone forestiere ale Kenyei, având un rol crucial pentru aproape 40% din populația țării, dar care, din nefericire, în ultimii 10 ani a pierdut un sfert din suprafața sa.

Datorită instabilității politice, în ultimii ani s-au produs masive defrișări necontrolate care afectează, deopotrivă, rezervația naturală Mau, populația băștinașă și turismul, atât de prosper cu ani în urmă, ca urmare a organizării în această zonă a binecunoscutelor Safari.

Liceenii argeșeni s-au arătat profund impresionați de situația tragică în care se află populația Ogiek și îndeosebi copiii, nevoiți să-și părăsească locurile naturale, dar și de efectele locale și globale ale acestui dezastru ecologic. Îngrijorarea lor este cu atât mai mare cu cât despăduririle din secolul trecut au afectat puternic Africa. Deși deține 17% din suprafața fondului forestier mondial, Africa nu asigură decât 2% din necesarul de masă lemnoasă, întrucât marea majoritate a arborilor sunt specii inferioare.

Prin intervenția mea de astăzi doresc să mă fac mesagerul inimoșilor elevi din județul Argeș, care roagă Camera Deputaților să le susțină efortul de a face cunoscută această problemă, în speranța că autoritățile kenyene și Organizația Națiunilor Unite se vor sensibiliza și vor adopta măsuri neîntârziate pentru stoparea acestui fenomen.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică pe tema Ce semnifică pentru noi ziua de 9 mai?;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Ce semnifică pentru noi ziua de 9 mai?"

Ziua de 9 mai, zi pe care am parcurs-o săptămâna trecută, are pentru noi, românii, o însemnătate extrem de ridicată. În afara faptului că pe 9 mai 1877 ne-am câștigat independența ca stat, sărbătorind astfel Ziua Independenței României, și în afara faptului că în aceeași zi de 9 mai sărbătorim și Ziua Europei, ca europeni ce suntem și noi, această zi de 9 mai mai are și o altă semnificație pentru România.

Dacă despre primele două evenimente cred că am mai avut ocazia de a vă vorbi, astăzi am să mă opresc, cu permisiunea dumneavoastră, asupra celei de-a treia, dar nu și cea mai de pe urmă. Am să încep cu câteva repere: 9 mai 1945. Berlin. Al doilea război mondial. Sunt cred suficiente, pentru a vă spune că la 9 mai 2008 am sărbătorit Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al doilea război mondial. La 9 mai 1945, la cartierul general sovietic din Berlin se semnează actul de capitulare necondiționată a Germaniei, capitulare ce însemna practic sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Într-un conflict de proporții planetare, precum cel din anii 1939-1945, fiecare dintre statele implicate în ostilități a cunoscut, desigur, situații specifice, cu evoluții sau involuții mai mult sau mai puțin de înțeles, astfel că, față de războiul general, fiecare dintre beligeranți a prezentat un caz, o particularitate.

În ceea ce privește România se pot identifica următoarele faze ale evoluției țării noastre în cursul războiului: septembrie 1939-mai 1940: neutralitatea de facto și de jure; mai 1940-august 1940: nonbeligeranța de facto și de jure; septembrie 1940-iunie 1941: nonbeligeranța de jure, cu încadrarea de facto în tabăra Axei Berlin - Roma - Tokyo; 22 iunie 1941 - 23 august 1944: beligeranța de partea statelor Axei fasciste; 23 august 1944 - mai 1945: cobeligeranța de facto (nerecunoscută de jure de către Aliați) de partea Națiunilor Unite în războiul împotriva ultimilor membri ai Axei pe continentul European.

În același timp, nu poate lipsi, firește, precizarea că singura zonă a României realmente ocupată de Germania a fost nord-vestul Transilvaniei, cedat Ungariei horthyste prin odiosul dictat de la Viena din 30 august 1940. Ea va rămâne sub ocupația germană, dublată de cea maghiară, până la 25 octombrie 1944, când trupele române, în alianță cu cele sovietice, au alungat de pe meleagurile străbune ultimele rămășițe fasciste.

Insurecția din august 1944 a însemnat, pentru cei care au pregătit-o și înfăptuit-o, pentru întreg poporul român, un act al voinței naționale. Declanșat într-un context internațional prielnic, actul istoric de la 23 august 1944 a exprimat voința României de a reintra în drepturile sale suverane depline, de afirmare a independenței naționale și de reintegrare teritorială.

Această victorie, însă, a Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al doilea război mondial n-ar fi fost posibilă fără sacrificii extrem de mari, realizate și de către ostașii români angrenați în diverse locații. Ei sunt cei cărora se cuvine să le aducem omagiul nostru în această zi de 9 mai, să ne amintim de sacrificiul lor și de chinurile pe care le-au îndurat, pentru ca această țară să devină una liberă. Ultimele localități românești eliberate au fost Carei și Satu-Mare. România a participat la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei, mobilizând pentru aceasta peste 600.000 de soldați în 37 de divizii. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei și în munții Tatra, ele fiind soldate cu mari pierderi de vieți omenești. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie la 12 mai 1945, lăsând loc întăririi influenței sovietice în România. Peste 11 000 de vieți omenești au fost pierdute în rândul armatei române. Suntem datori deci să le aducem încă un omagiu pentru tot ceea ce au făcut.

    Laurențiu Mironescu - referire la violența în sport, în special în cazul fotbalului;

Domnul Laurențiu Mironescu:

Spectacolele sportive ocupă, în zilele noastre, un loc foarte important în societatea românească și nu numai. Ele antrenează mase mari de spectatori și suporteri care doresc sa încurajeze și să aclame sportivii sau echipele favorite. În România, fotbalul este considerat sportul rege și suscită numeroase pasiuni. Din păcate, aceste pasiuni nu rămân doar la nivelul de manifestare civilizată a simpatiei pentru o echipă sau alta, ci adeseori se transforma în violențe care antrenează pagube materiale și, mai grav, face victime atât în rândul suporterilor, cât și în rândul forțelor de ordine.

Poliția si Jandarmeria, îndrituite să asigure securitatea și prevenirea violențelor, înregistrează din ce în ce mai des cazuri în care lucrători în aceste structuri sunt loviți cu violență de suporterii turbulenți care nu înțeleg că fotbalul este în definitiv un sport care nu ar trebui sa suscite pasiuni violente și nu este terenul pe care să se manifeste răfuielile personale ale diferiților indivizi. Televiziunile transmit imagini ale suporterilor loviți și, mai grav, ale jandarmilor și polițiștilor care sunt de multe ori în pericol de a-și pierde viața.

Există legi care pedepsesc violențele pe stadioane, dar realitatea este de cele mai multe ori extrem de dură, arătând că, din păcate, nu s-a conștientizat de către microbiștii care merg pe stadioane necesitatea păstrării unei atmosfere civilizate în cadrul acestor meciuri.

Fenomenul fotbalistic este o realitate care nu se poate nega și nu i se poate nega impactul social și economic asupra societății contemporane. Ce este mai grav este că, adeseori, patimile depășesc raționalul și nasc violențe inacceptabile. Este nevoie în mod cert de o implicare a autorităților guvernamentale în a aduce mai intens în atenția opiniei publice problema violențelor pe stadioane și a victimelor lor. Dacă se va lăsa această chestiune în derizoriu, vom asista din ce în ce mai des la prezentarea de imagini dramatice cu suporteri și jandarmi răniți grav de suporterii turbulenți.

In acest context, există legi care interzic si pedepsesc violențele, precum și campanii mediatice care vorbesc de prevenirea violențelor pe stadioane, însă, din păcate, aplicarea legilor este defectuoasă, iar pedepsele pentru cei care produc violențe sunt de multe ori blânde în raport cu gravitatea faptelor comise. Toleranța în astfel de cazuri trebuie sa fie extrem de redusa, iar pedepsele sa fie prompte. Frecvența meciurilor de fotbal impune astfel aplicarea fără rezerve a legii în domeniu, iar autoritățile să solicite tot ajutorul pentru ca astfel de situații neplăcute să devină din ce în ce mai rare.

    Marius Rogin - intervenție legată de Ziua internațională a familiei;

Domnul Marius Rogin:

"Cât de respectată este familia în această perioadă?"

Doresc să mă opresc astăzi asupra unei probleme care este din ce în ce mai puțin în atenția noastră și care de multe ori apare sub sloganul de "cea mai importantă celulă a societății": FAMILIA. Fac acest lucru întrucât, în aceste zile, mai exact pe data de 15 mai, este oficiată ziua internațională a familiei.

Familia este cea care, cred, ar trebui să se afle în atenția noastră, a tuturor, deoarece problemele cu care aceasta se confruntă sunt din ce în ce mai multe și din ce în ce mai diversificate, într-o Românie care se confruntă cu foarte multe dificultăți. Ea trebuie sprijinită prin acordarea unui sprijin real, palpabil, pentru cei care se hotărăsc să întemeieze o familie.

E foarte clar pentru toată lumea că prima problemă cu care se confruntă tinerii care doresc să-și întemeieze o familie este legată de lipsa unei locuințe. Numărul tinerilor care solicită statului acordarea unei locuințe este din ce în ce mai mare. Veniturile scăzute pe care tinerii le înregistrează îi pune, astăzi, în imposibilitatea de a-și achiziționa o locuință proprie. Condițiile pe care băncile le prezintă tinerilor în momentul în care se prezintă pentru acordarea unui împrumut, credit, sau cum vreți să-l mai numiți, sunt imposibile în raport cu veniturile lor lunare. Dobânzile din ce în ce mai ridicate, comisioanele din ce în ce mai numeroase ar pune tinerele familii în situația de a nu mai avea mijloace de trai după achitarea ratelor. Unde este atunci sprijinul pe care Guvernul îl acordă acestor tineri? Unde sunt locuințele pe care le tot anunțăm că vor fi construite în sprijinul tinerelor familii. Este foarte clar că multe dintre aceste familii sunt sortite eșecului tocmai din cauza lipsei acestui sprijin.

Nu ne mai poate mira atunci numărul din ce în ce mai ridicat al divorțurilor înregistrate în rândul tinerilor căsătoriți. Nu ne mai poate mira faptul că din ce în ce mai multe familii sunt nevoite să-și caute alte posibilități în țări precum Spania, Italia, Canada, Germania sau Portugalia. Copiii sunt însă cei care au cel mai mult de suferit. Am ajuns să considerăm fericiți acei copii care se pot bucura de grija unuia dintre părinți, atunci când unul dintre ei este plecat la muncă peste hotare. În cel mai rău caz, dacă ambii părinți sunt plecați, asistăm la fenomene din ce în ce mai îngrijorătoare: abandonul școlar, părăsirea mediului în care trăiesc, creșterea violențelor în școală, consumul ridicat de droguri sau chiar mai rău sinuciderea. Avem, din păcate, cifre îngrijorătoare la fiecare dintre aceste exemple.

Un alt fenomen îngrijorător care este întâlnit din ce în ce mai des este cel al violențelor din familie. Fie că este ea fizică, sau doar verbală, creșterea acestui fenomen nu duce, din păcate, la luarea unor măsuri. Aflăm aproape din toate ziarele despre cazuri de violență aplicată copiilor. Aflăm din ce în ce mai des despre femei agresare fizic, verbal, sexual în cadrul familiilor. Cauzele sunt ușor de bănuit: consumul ridicat de alcool asociat cu lipsa unei minime educații, imposibilitatea asigurării unui trai decent, imposibilitatea de a asigura familiei, membrilor familiei, un trai decent sau lipsa veniturilor care să acopere nevoile acesteia. Toate pot conduce la apariția acestor fenomene negative care situează România în primele rânduri în cazul numărului de divorțuri, al copiilor abandonați, a violențelor din familii, a natalității scăzute și a mult mai multor alte statistici.

Cred că toate aceste fenomene n-ar trebui scăpate de sub atenția autorităților nicio clipă. Cred de asemenea că programele actuale pentru sprijinirea familiilor sunt aproape inexistente. Cred că Guvernul ar trebui să acorde o atenție mult mai mare construirii de locuințe pentru tineri și mai cred că facilitățile fiscale pe care acesta le acordă tinerilor trebuie să fie la nivelul altor state, la fel de europene ca și noi, unde tinerii au alte dobânzi, alte rate, alte comisioane și alt sprijin din partea statului.

De ce atunci, tinerii români trebuie să renunțe la atât de multe lucruri, care nu sunt altfel decât firești pentru un tânăr din Germania, Spania, Polonia sau chiar Ungaria, pentru a putea trăi decent într-o țară membră a Uniunii Europene?

    Constantin Faina - declarație politică referitoare la Stadiul realizării obiectivelor Programului Operațional Sectorial de Mediu;

Domnul Constantin Faina:

"Stadiul realizării obiectivelor Programului Operațional Sectorial de Mediu"

Conservarea și managementul resurselor naturale realizat prin politica agricolă, de dezvoltare rurală, pescuit și mediu, măsurile care se referă la protecția și prezervarea mediului se găsesc, ca temă orizontală, în majoritatea programelor operaționale ale Uniunii Europene. Astfel, există numeroase posibilități de abordare a diferitelor fonduri europene puse la dispoziția țării noastre cu condiția prezentării unor proiecte viabile, bine întocmite conform procedurilor stabilite.

Printre obiectivele Programului Operațional Sectorial de Mediu se regăsesc cele referitoare la îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane, dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea de zone poluate istoric, în minimum 30 județe până în anul 2015, și reducerea impactului negativ de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități, precum și protecția, îmbunătățirea biodiversivității și a patrimoniului național prin sprijinirea managementului ariilor protejate.

Din informațiile publice rezultă că, recent, comitetul ministerial pentru coordonarea domeniului protecției mediului în politicile și strategiile sectoriale a analizat aspectele privind implementarea legislației în domeniul gospodăririi apelor, epurarea apelor uzate, calitatea apei potabile, poluarea cu nitrați proveniți din agricultură, implementarea legislației în domeniul managementului deșeurilor, atingerea țintelor de reciclare, reutilizare, valorificare, incinerare și depozitare a deșeurilor.

Cetățenii din județul Brașov cu care ne-am întâlnit în ultima vreme apreciază că guvernul nu trebuie să țină secrete concluziile analizei și ar fi util ca opinia publică să fie informată punctual cu stadiul îndeplinirii unor obiective asumate față de forurile europene, dar și cu măsurile stabilite pentru antrenarea sectorului privat în rezolvarea acestora.

    Filip Georgescu - remember: 90 de ani de la promulgarea Decretului regal prin care se consfințea unirea Basarabiei cu România;

Domnul Filip Georgescu:

La 23 aprilie, s-au împlinit 90 de ani de la promulgarea Decretului regal emis la scurt timp după votul dat de Sfatul Țării, prin care se consfințea unirea Basarabiei cu România.

Străvechi pământ românesc, trup din trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare, din vremuri când la Nistru nu se aflau nici rușii, nici ucrainenii, ci doar hoarde tătărăști și alte seminții năvălitoare, împotriva cărora străbunii noștri s-au ridicat vitejește, vreme îndelungată, Basarabia a fost smulsă din trupul țării, prin raptul de la 1812 săvârșit de imperiu țării.

În decursul celor 129 de ani de robie, Basarabia a fost naționalizată masiv, mulți români fiind împinși peste Nistru și în diferite gubernii de pe Volga, din Caucaz, de pe Amur și din alte îndepărtate ținuturi siberiene.

În schimb, pe pământul nostru străbun, dintre Prut și Nistru, au poposit diverși minoritari din imperiul țarist: ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi, germani, evrei, greci și armeni.

Împotriva tuturor vicisitudinilor istoriei, românii au rămas elementul covârșitor în Basarabia. Potrivit statisticilor de dinainte de 1918, din cei 2.725.000 de locuitori ai Basarabiei, 66,5% erau români, 12% erau ruși și ucraineni, evreii reprezentau 9,8%, bulgarii și găgăuzii 7,7%, germanii 2,7%, grecii, armenii și alți minoritari 1,3%.

O asemenea structură a populației s-a păstrat și după 100 de ani. Conform recensământului efectuat în octombrie 2004, din totalul populației de 3.388.000 de locuitori (fără Transnistria), 76% sunt moldoveni, adică români.

Revoluția bolșevică pregătise un nou jug pentru basarabeni, dar și terenul pentru descătușarea sentimentului național al românilor basarabeni, care - folosind în mod inteligent acest prilej - și-au redobândit unitatea de neam și limbă.

Imediat după Revoluția bolșevică, la Chișinău, are loc Congresul preoțimii basarabene, urmat la scurt timp de Congresul învățătorilor, care solicita introducerea alfabetului latin în locul celui chirilic.

Câteva zile mai târziu, își deschide lucrările - tot la Chișinău - Congresul țăranilor, care cerea autonomia Basarabiei și dezlegare pentru a vorbi în limba lor.

Evenimentul hotărâtor l-a constituit, însă, marele Congres ostășesc, la care au participat aproape 1.000 de deputați, ofițeri și soldați, reprezentând peste 300.000 de români.

În cadrul congresului, a fost proclamată autonomia politică și teritorială a Basarabiei, și s-a decis "naționalizarea oștirilor moldovenești".

În sfârșit, la 4 decembrie, în localul Liceului nr.3 din Chișinău, s-au deschis lucrările Sfatului Țării (Adunarea Națională aleasă, reprezentantă legitimă a suveranității naționale). La 2 martie 1918, o delegație a Sfatului Țării, avându-l ca președinte pe profesorul Ion Inculeț, și ca membri pe Pan Halippa și Ciugureanu, s-a întâlnit la Iași, cu Guvernul Marghiloman, reprezentanții celor două părți pronunțându-se ferm pentru unirea imediată a Basarabiei cu patria-mamă, hotărâre votată la 9 aprilie de Sfatul Țării de la Chișinău.

Pentru unire s-au pronunțat 86 de deputați, doar 3 votând împotrivă (un bulgar și doi ucraineni). În declarația de unire se consemna:

"Republica Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România".

Decretul regal, survenit câteva săptămâni mai târziu, promulgă votul de la Chișinău, prin care Basarabia se unea cu România.

După 22 de ani de libertate, peste românii dintre Prut și Nistru s-a abătut iarăși destinul crud al istoriei. În baza odiosului Pact Molotov-Ribbentrop, Basarabia și nordul Bucovinei au fost smulse din trupul țării noastre și alipite imperiului roșu.

Eliberată în 1941, Basarabia cade, din nou, în mâinile bolșevicilor, în 1944, fiind destrămată și împărțită ca o marfă pe taraba Kremlinului.

După cel de-al doilea Război Mondial, mai toate statele destrămate și-au regăsit unitatea teritorială (Franța, Polonia, Țările Baltice, China, Vietnamul ș.a.), doar România, Finlanda, Cipru, Japonia și Coreea au fost văduvite de un asemenea drept. Până și Germania, țara care a declanșat marea conflagrație mondială, s-a reunit în hotarele ei firești.

La aniversarea celor 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România, autoritățile comuniste de la Chișinău, alcătuite din rusofoni și alți venetici, se străduiesc din răsputeri să demonstreze un lucru imposibil, acela că Basarabia n-a fost niciodată pământ românesc, iar locuitorii dintre Prut și Nistru n-au fost români.

În demersul lor stalinist, guvernanții de la Chișinău, dar mai cu seamă președintele Voronin, încearcă să convingă lumea că în Basarabia nu se vorbește românește, ci limba moldovenească, teorie ridicolă respinsă de forurile Uniunii Europene, ca și de mari personalități politice și culturale americane.

Mai devreme sau mai târziu, adevărul va ieși la lumină; istoria va face iarăși dreptate românilor dintre Prut și Nistru, românilor de pe întreg pământul nostru multimilenar.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Să sprijinim agricultura românească;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Să sprijinim agricultura românească"

Pe lângă susținerea financiară directă a gospodăriei țărănești, adică a micilor producători, alături de susținerea fermelor mari, de mare performanță, agricultura românească are nevoie de o serie de măsuri menite să o revigoreze în ansamblul ei.

Este nevoie ca în mediul rural, în funcție de specificul zonei, să se înființeze școli profesionale și/sau de ucenici în domenii importante precum creșterea animalelor, albinăritul, pomicultura, viticultura, legumicultura și altele.

Sunt necesare măsuri pentru refacerea și repunerea în funcțiune a sistemelor de irigații, pentru stabilizarea solului în zonele afectate de eroziune sau de alunecări de teren, pentru subvenționarea materialului săditor, pentru sprijinirea achiziționării de utilaje și mașini agricole, pentru subvenționarea eficientă a motorinei destinate lucrărilor agricole, pentru susținerea cercetării științifice în domeniul agricol.

Sunt necesare centre de achiziție a produselor amplasate chiar în mediul rural, pentru ca producătorii să nu mai fie nevoiți să depindă de condițiile impuse de feluriți angrosiști itineranți și, în același timp, este nevoie să avem garanția că produsele agricole vor fi achiziționate la un preț corect, care să nu dezavantajeze producătorii interni în favoarea procesatorilor și a lanțurilor de magazine.

În afara acestor măsuri "de primă linie", este nevoie (așa cum, de altfel, Guvernul Tăriceanu a stabilit) de punerea în aplicare a unei strategii de dezvoltare durabilă în mediul rural, prin refacerea infrastructurii de transport și comunicații, prin înființarea de filiale bancare, prin măsuri mai prietenoase de aplicare a legislației cadastrale și prin extinderea/modernizarea rețelelor de utilități, în așa fel încât să reușim diminuarea diferențelor între sat și oraș.

Toate aceste măsuri nu se pot realiza decât printr-o atentă și devotată colaborare între Executivul central și autoritățile locale ce vor fi mandatate să conducă localitățile și județele după alegerile din luna iunie.

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Promisiuni electorale;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Promisiuni electorale"

Promisiuni deșarte, iluzii vândute oamenilor care încă mai cred că lucrurile se vor îndrepta. Și asta la mai bine de 20 de ani de la revoluție. Analistul politic, regretatul Silviu Brucan, a fost blamat atunci când a afirmat că României o să îi trebuiască mai bine de un jumătate de secol pentru a ajunge în rândul țărilor civilizate ale Europei.

Mii de candidați le promit alegătorilor "marea si sarea". De exemplu, un candidat le oferă alegătorilor un metrou care să facă legătura între două sate dintr-o comună. Ce contează că oamenii sunt atât de săraci că nu le pasă de metrou?! Mai are importanță faptul că unii alegători nu au urcat vreodată într-o mașină?! Alt candidat, pentru a câștiga simpatia electoratului, propune construirea unei stațiuni cu băi termale. De parcă omul simplu, de la țară, are nevoie strict de gheizere și băi termale după o zi la muncă în agricultură cu aceleași unelte din perioada interbelică. Dar dacă e să glumim, putem afirma că în România, pe arii întinse, se practică agricultura ecologică.

Mai mult decât atât, în toate centrele de municipii, orașe și comune se lansează candidații partidelor politice. Un motiv pentru a se oferi mâncare și băutură gratis alegătorilor. O nouă pomană electorală. Cei mai mulți se duc la fiecare din aceste "adunări populare" și promit fiecărui candidat votul lor. Numai că, peste o săptămână, alt candidat se lansează în cursa electorală, altă pomană, alte promisiuni și alegătorul își dă din nou votul său. În urma acestor "întâlniri de lucru" și a "spectacolelor" rămân în urmă mormane de gunoi. Dar ce mai contează?! Oricum, majoritatea promisiunilor rămân în același stadiu, de promisiune!

    Vlad Gabriel Hogea - apel la memoria istoriei - anul 1940, care a adus prăbușirea granițelor țării și drama României Mari;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Vă propun să ne reamintim astăzi despre anul 1940, care a adus prăbușirea granițelor țării și drama României Mari.

Într-o notă a lui Joachim von Ribbentrop (ministrul german de Externe), trimisă celui sovietic, Veaceslav Molotov, la 25 iunie 1940, se preciza că "Germania este fidelă acordurilor de la Moscova. Ea este, deci, dezinteresată de problema Basarabiei". În același timp, "pretenția guvernului sovietic asupra Bucovinei este o noutate", iar "în restul teritoriului român, Germania are puternice interese economice". În concluzie, "conducerea Reichului ar fi pregătită (...) să sfătuiască conducerea română pentru o clarificare pașnică a problemei Basarabiei, în sensul rusesc".

A doua zi, la 26 iunie, prima notă ultimativă a guvernului sovietic aducea "propunerea" de înapoiere cu orice preț a Basarabiei și de transmitere a părții de nord a Bucovinei. A doua notă, din 27 iunie, stipula că guvernul român urma să evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupele românești în decurs de patru zile. Răspunsul autorităților de la București, prin noul ministru de externe Constantin Argetoianu, a survenit pe 28 iunie: "pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, guvernul român se vede silit să accepte condițiile de evacuare specificate". Gheorghe Buzatu constata cu amărăciune că "acțiunile U.R.S.S. din iunie-iulie 1940 au avut, în ansamblu, un efect catastrofal asupra României. Notele ultimative din 26-27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat, ci pur și simplu au declanșat procesul dezintegrării teritoriale a României Mari. Căci, în adevăr, odată satisfăcute revendicările Moscovei, cine mai putea stăvili pretențiile revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, ambele încurajate de Germania, Italia și U.R.S.S.?".

Inevitabilul s-a produs. La 19 august, încep la Craiova negocierile româno-bulgare. Cedarea Sudului Dobrogei (județele Durostor și Caliacra) se va realiza, pe baza unui acord semnat în aceeași localitate, la 7 septembrie. La 30 august - prin Dictatul de la Viena - nordul Transilvaniei și intrândul secuiesc sunt desprinse de România. Comunicatul oficial preciza că "teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele românești într-un termen de 15 zile și remis în bună ordine acesteia". Inutil să mai subliniem că până și acest termen a fost nesocotit, iar invadarea teritoriilor menționate anterior s-a produs mai devreme decât fusese stabilit.

Mihail Manoilescu, ministrul de externe al României în acea perioadă și unul dintre semnatarii Dictatului, povestește că i s-a făcut rău când a văzut pe hartă nenorocirea ce se pusese la cale: "Când am privit în toată grozăvia împărțirea Transilvaniei, am înțeles că puterile care îmi erau slăbite mă părăsesc cu totul. Tabloul dinaintea ochilor s-a făcut neclar, ca un nor galben, din galben cenușiu, din cenușiu negru... În clipa aceea mi-am pierdut cunoștința".

Din păcate, așa s-a scris istoria...

    Miron Ignat - despre semnificația zilei de 9 mai;

Domnul Miron Ignat:

"Semnificația zilei de 9 Mai"

În fiecare an, în ziua de 9 mai evocăm o serie de evenimente majore din istoria mondială, cea europeană și nu în ultimul rând din istoria patriei.

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație pentru poporul român: Ziua Independenței României, Ziua victoriei asupra fascismului și Ziua Europei.

Cu 131 de ani în urmă, la data de 9 mai 1877, cele două camere ale parlamentului au proclamat independența de stat a României. În cadrul acestei ședințe, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a exclamat: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!".

La 9 mai 1945, cu 68 de ani mai târziu, s-a consemnat victoria asupra fascismului. Ziua victoriei a căpătat semnificații aparte pentru fiecare dintre noi, deoarece marchează capitularea Germaniei naziste în fața națiunilor unite. La această dată, Germania hitleristă, declanșatorul celui de-al doilea război mondial, a fost învinsă de către puterile aliate.

Pe data de 9 mai 2008, s-au împlinit 63 de ani de la victoria Rusiei și a popoarelor antifasciste asupra Germaniei naziste și terminarea celui de-al doilea război mondial în Europa. Astfel, ziua victoriei este sărbătorită în toată Europa, dar mai ales în statele din fosta Uniune Sovietică, în special în Rusia, Ucraina și Belarus. La această dată, în fiecare an, în Piața Roșie din Moscova se organizează parade militare pentru a aduce un omagiu celor care și-au dat viața pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea război mondial.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, ziua de 9 mai are și o a treia semnificație. La această dată poporul român sărbătorește și Ziua Europei. Data de 9 mai a fost aleasă ca zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din anul 1985. Punctul de pornire al construcției Europei unite a fost declarația ministrului de externe al Franței, Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a propus Germaniei și altor state să contribuie la realizarea "unei solidarități de facto" și să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii".

Semnificația multiplă a zilei de 9 mai, cele trei importante evenimente istorice ne duc cu gândul la trei valori primordiale: independență, libertate și democrație.

Pentru aceste valori s-au jertfit eroii celui de-al doilea război mondial, pentru ca noi și generațiile viitoare să ne bucurăm de pace. Victoria a fost obținută cu mari jertfe omenești și materiale.

Doresc să aduc omagiul nostru tuturor celor căzuți pe câmpurile de luptă ale celei de-a doua conflagrații mondiale, care și-au dat viața pentru patrie, pentru victorie. Datoria noastră este să păstrăm vie amintirea eroilor cunoscuți și necunoscuți, indiferent de neam și țară, cei care au scris cu sângele lor istoria momentului.

    Lia Ardelean - declarație politică: Avertizările FMI nu au niciun fundament real;

Doamna Lia Ardelean:

"Avertizările FMI nu au niciun fundament real"

Ultima recomandare adresată Guvernului de către Fondul Monetar Internațional (FMI), de a se opune creșterii pensiilor înainte de termenul stabilit inițial pentru ianuarie 2009, este una total neavenită în contextul actual. "Pericolul" văzut de experții FMI referitor la neîndeplinirea țintelor fiscale pentru anul în curs este sinonim cu același tip de îngrijorare de anul trecut, când se spunea că majorarea pensiilor va conduce la creșterea consumului și, implicit, a inflației. Apreciez că este o pistă falsă pe care o aruncă FMI într-un an electoral, cu atât mai mult cu cât creșterea pensiilor din noiembrie 2007 a fost devansată de mărirea prețului la principalele produse necesare traiului zilnic.

Dincolo de faptul că nu am auzit de mulți ani păreri ale Fondului Monetar Internațional, cred că trebuie să dăm dovadă de realism când facem anumite afirmații legate de îmbunătățirea vieții românilor. Mi se pare aberant să spunem că majorarea pensiilor va avea principal efect o "avalanșă" a consumului intern. În consecință, "îngrijorarea" FMI mi se pare fără niciun fundament real, singurul efect al creșterii pensiilor fiind o încercare de îmbunătățire a vieții cotidiene încă de mizerie în care se zbate pensionarul român, rămas mult în urma celui european din toate punctele de vedere. De asemenea, experții Fondului nu iau în considerarea faptul că pensionarii nu au cum să contribuie la majorarea consumului, din moment ce prețurile produselor alimentare oricum au luat-o razna, cele la utilități și energie la fel, iar ultimele măriri de pensii nu-i ajută pe vârstnici să-și procure minimul necesar unui trai decent. Partidul Conservator susține că pensiile trebuie majorate în continuare, și, în același timp, clasa politică trebuie să aprobe reducerea TVA la produsele alimentare de bază, decizie care va ajuta foarte mult pensionarii.

Consider că autoritățile române trebuie să facă abstracție de recomandările analiștilor FMI și să guverneze țara în funcție de necesitățile oamenilor, nu după fel de fel de recomandări nerealiste. În caz contrar, vom ajunge din nou în situația nefastă de după aderarea la Uniunea Europeană, când efectele negocierilor în genunchi s-au întors ca un bumerang împotriva cetățenilor României...

    Andrian-Sirojea Mihei - intervenție intitulată 15 mai - Ziua internațională a familiei;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"15 mai - Ziua internațională a familiei"

Pe data de 20 septembrie 1993, Adunarea Generală a ONU a decis ca ziua de 15 mai a fiecărui an să fie sărbătorită ca zi internațională a familiei cu scopul unei mai bune înțelegeri a problemelor familiei și unei îmbunătățiri a capacității țărilor de a rezolva aceste probleme prin politici corespunzătoare. Printr-o hotărâre a Guvernului, și în România, "Ziua familiei române" este marcată începând din anul 1994 - Anul internațional al familiei, la aceeași dată cu "Ziua internațională a familiilor".

Această zi constituie un moment de reflecție asupra importanței pe care o are familia în societate și asupra politicilor economice și sociale de susținere a familiei. Bunăstarea unei societăți și binele comun depind într-o foarte mare măsură de buna funcționare a familiei, care constituie una din structurile sociale fundamentale ale societății și totodată un simbol al responsabilității sociale, dat fiind faptul că familia și climatul familial își pun amprenta asupra comportamentului viitor al oamenilor în societate, a valorilor pe care le respectă și promovează, asupra modului de raportare la societate.

Schimbările politice, economice și culturale care au avut loc în societate în ultimele decade au fost însoțite și de schimbări în sfera familiei. De asemenea, de-a lungul timpului, familiile au cunoscut o evoluție și datorită transformărilor sociale, a modificării moravurilor, tradițiilor și obiceiurilor, familia și societatea influențându-se puternic, reciproc.

Crizele din societate se reflectă în relațiile dintre membrii familiei, marcând comportamentul partenerilor, raporturile dintre copii și părinți și raporturile acestora cu societatea, factorii economici și sociali având în zilele noastre o influență deosebită asupra constituirii familiei, relațiilor dintre soți, relațiilor dintre părinți și copii, divorțurilor etc., conducând frecvent la acutizarea crizelor familiale, apariția divorțurilor corelate cu infidelitatea, apariția unor mari deficiențe în raporturile părinți-copii, apariția sau creșterea violenței între membrii familiei, scăderea natalității și creșterea numărului de abandonuri.

Studiile sociologice arată că familiile tinere sunt afectate de tranziția economică și socială prin șomaj, insecuritate la locul de muncă, insatisfacție ocupațională, datorii acumulate, insatisfacție față de venituri, sărăcie, lipsa locuințelor sau locuințe necorespunzătoare, nesiguranță economică, reducerea activităților de timp liber, dificultăți de acoperire a cheltuielilor pentru creșterea și educarea copiilor.

În plan global, asistăm la o dezintegrare a conceptului de familie, unii viitorologi preconizând chiar dispariția familiei clasice. Cu toate acestea, în România postdecembristă specialiștii constată o revalorizare a familiei, care conferă individului un sentiment de securitate, un mediu moral și ordonat, prin contrast cu mediul haotic din societatea de tranziție. Alvin Toffler considera că singura soluție pentru restabilirea familiei nucleare este "înghețarea progresului tehnologic, blocarea serviciilor, împiedicarea mobilității sociale, standardizarea normelor sociale, limitarea activității femeilor în gospodărie, prelungirea dependenței tinerilor față de părinți și intensificarea controlului nașterilor".

Evident, acest lucru pare utopic în prezent și probabil că nu se va pune în aplicare niciodată, însă există o serie de alte măsuri ce pot fi luate pentru reducerea amenințărilor la adresa siguranței familiei, măsuri legislative, instituționale, financiare, economice, educaționale și culturale, care, conjugate, constituie o importantă parte din obiectivul unei bune guvernări și un start pozitiv pentru ca familiile să aibă ca fundament principii morale sănătoase, ce vor conduce la familii echilibrate, la formarea sănătoasă a tinerilor în familie și la înlăturarea posibilelor dezechilibre economice, a violenței și abuzurilor.

Dincolo de toate transformările prin care familia a trecut de-a lungul timpului, dincolo de toate vicisitudinile întâmpinate, există niște constante ce au caracterizat și caracterizează o adevărată familie, pe care atât de bine le-a exprimat Petre Țuțea spunând "În familie trebuie să stăpânească iubirea, voința zămislirii, ordinea, conștiința datoriei. Nu plăcerea, ci bucuria pură, produsă de frumusețea idealului comun.

    Vasile Pușcaș - declarație politică referitoare la investițiile insuficiente în mecanismele politicilor sociale din România;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică referitoare la investițiile insuficiente în mecanismele politicilor sociale din România

La începutul campaniei electorale și a confruntărilor care vor capta energiile forțelor politice, pe întreg parcursul acestui an, cetățenii vor fi asaltați de oferte cât mai tentante, de angajamente ale candidaților că vor oferi o viață mai bună. Și, ca de fiecare dată, temele sociale vor fi în prim-planul acestor dezbateri și angajamente. Corpul electoral și, în primul rând, cei care ne-am angajat să-i reprezentăm interesele trebuie să fim conștienți nu doar de limitele obiective pe care ni le impune realitatea, dar și de cât de puțin s-a făcut până acum în ceea ce privește sistemul securității sociale.

Dacă alte segmente ale politicilor publice s-au aflat într-o mai strictă atenție a Comisiei Europene, responsabilitatea pentru viața și bunăstarea propriilor noștri concetățeni este în exclusivitate un atribut al guvernării locale, indiferent de crezul politic sau de afinitățile doctrinare. Restanțele pe care le înregistrează România la capitolul politici sociale sunt deosebit de grave și creează o falie în plus în raport cu tipul societal european spre care clamăm că dorim să tindem. Transformările cu pretenții structurale pe care societatea românească le-a cunoscut în anii '90, au dus, în realitate, la dezechilibre ale societății, la diferențe extreme între privilegiații capitalismului clientelar și majoritatea populației.

Spectrul unei țări de mărime medie cu un indice ridicat al sărăciei, cu locuitori care invadează piața muncii din UE, a alimentat reticențele cu care publicul larg, dar și unii oficiali europeni, au privit aderarea noastră la Uniunea Europeană. Conduita actualului Executiv demonstrează nu doar ignorarea necesității unor abordări moderne a problematicii sociale, dar chiar un recul în raport cu situația din 2000-2004.

Un exemplu pe care îl avem în vedere este dat de Eurostat. Acesta arata că România a cheltuit, în 2005, pentru protecția socială de zece ori mai puțin decât Luxemburgul. Dacă media europeană a investițiilor în programele și serviciile sociale se situează la 27% din produsul intern brut, în cazul României, procentul nu depășește 18%. Ne situăm pe ultimul loc într-un clasament dominat de țări precum Suedia și Franța, țări cu un nivel de trai incomparabil față de cel din România, unde cheltuielile sociale se cifrează la circa 30%. Același document, pe care nu-l bănuim de vreun partizanat politic, consemnează că, începând cu perioada 2000- 2005, în România s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor sociale pe cap de locuitor, tendință la care pare să se fi renunțat în ultimii ani, când cheltuielile publice au fost orientate cu precădere spre achiziția de bunuri private.

În ceea ce privește proveniența resurselor alocate politicii sociale, contribuțiile guvernamentale ajung în statele europene la circa 39%, pe când în România acestea se cifrează la 12%. Peste 73% din fonduri provin la noi din contribuțiile sociale ale angajaților și din impozitele plătite de firme. Această ultimă constatare invalidează prezumțiile conform cărora protecția socială împovărează cheltuielile publice, dar demonstrează o dată în plus dezinteresul actualei puteri de la București pentru viața de zi cu zi a cetățenilor.

Alte evaluări, aparținând de această dată unor organizații profesionale locale, indică o evoluție similară. Date ale Asociației Economiștilor din România constată scăderea indicatorilor de securitate și protecție socială în România și Bulgaria, în condițiile în care aici locuiesc cei mai săraci europeni. Realitatea socială este foarte transparentă pentru orice observator, dincolo de examenul riguros al statisticii. Toate serviciile cu adresabilitate socială se confruntă cu crize manageriale și cu probleme de subfinanțare. Sistemul public de sănătate își datorează supraviețuirea abilităților și dedicației corpului medical, dar fondurile destinate compensării tratamentelor se epuizează la câteva zile de la alocare. Situația este la fel de gravă în privința educației. Cei mai abilitați reprezentanți ai guvernului recunosc public faptul că Ministerul Educației și Cercetării are cea mai slabă execuție bugetară în acest an. O serie de măsuri destinate susținerii familiilor cu venituri mici sau copiilor proveniți din mediul rural sunt sortite eșecului din cauza indiferenței administrației centrale și locale. În aceste împrejurări, pensionarii au motive serioase de îngrijorare în privința manierei în care garanțiile date acum de oficiali, referitoare la cuantumul punctului de pensie, au acoperire în realitate.

Experiența oricărui stat modern demonstrează că o societate afectată de disfuncționalități de natura celor pe care le constatăm la noi, nu poate asigura o dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung fără politici publice viabile și susținute. În ceea ce ne privește, plătim deja costurile ignoranței în materie de politici sociale atât în plan intern, unde tensiunile din piața muncii au cunoscut o escaladă greu de conceput cu câțiva ani înainte, dar și în relație cu partenerii comunitari. A devenit evident faptul că guvernul de la București este incapabil să gestioneze problema unor comunități supuse excluziunii sociale, care populează taberele de la periferiile marilor orașe din Italia și Spania, dar și în multe localități din România.

Este clar că actualul Executiv nu are nici expertiza și nici disponibilitatea pentru a veni în întâmpinarea intereselor publice printr-o strategie socială viabilă, dar responsabilitatea pentru perpetuarea acestui experiment eșuat revine tuturor factorilor politici care îi girează existența. Publicul își exprimă sancțiunea într-o manieră mult mai europeană decât cea în care este condusă țara, prin diminuarea progresivă a încrederii în instituțiile publice. Persistența noastră într-o indiferență complice față de majoritatea defavorizată poate alimenta oricând reacții radicale, care se dovedesc greu de controlat chiar pentru state democratice mai avansate. Ca atare, ar fi cazul ca politicienii și partidele românești să se trezească la realitate, cu atât mai mult cu cât suntem în campanie electorală.

    Alecsandru Știucă - declarație politică: Politica școlii sacrificată prin politizarea școlilor;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Politica școlii sacrificată prin politizarea școlilor"

Politizarea învățământului nu mai reprezintă pentru guvernanți o încălcare grosolană a democrației care sugrumă în România, de ani buni, competiția valorilor. Schimbarea directorilor de unități școlare, și nu numai a lor, pe criterii politice, o meteahnă mai veche a guvernărilor de dreapta, a ajuns o practică curentă, la vedere, pentru reprezentanții județeni ai actualei guvernări. S-a trecut acum la acordarea gradațiilor de merit pe criterii politice. Inspectorul general școlar, spaima directorilor de școli, este dublat de un activist politic care a abandonat de mult politica școlii și problemele reale curente ale acesteia. El racolează profesori, directori, amenință, schimbă pe criterii politice, dirijează comisiile pentru concursuri, adică face totul pentru cauza partidului.

Amenințările directe, nevoalate sunt instrumentele acestui mod primitiv de a face politică. El are obiective precise și concrete și nu are scrupule. Avem cazuri în care dreptul la gradațiile de merit este refuzat adversarilor, chiar dacă aceștia sunt profesori de excepție. Notele elevilor la olimpiade se acordă chiar de către profesorii care i-au pregătit la clasă, ca să avem siguranța recompensării acestora. Profesorilor racolați de la alte partide li se dau funcțiile smulse unor cadre didactice cu merite și vechime în școală, chiar dacă acolo se susțin tezele cu subiect unic și ne pregătim de încheierea cursurilor anului școlar.

În aceste condiții în care învățământul se afundă tot mai mult în haos, ne punem întrebarea, alături de majoritatea cadrelor didactice, oameni onești și verticali: spre ce oare ne îndreptăm? Forfota schimbării directorilor este, oare, agitația dinainte de scufundarea corabiei, panica dinaintea naufragiului?

Oricum, ceea ce se întâmplă nu este bine pentru învățământ și cu siguranță nu este bine nici pentru P.N.L.. Ceea ce se dorește a fi un plus de imagine pentru partid, s-ar putea dovedi, în curând, un plus de eșec.

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Ce-ați făcut cu Țara?.

Domnul Costache Mircea:

"Ce-ați făcut cu Țara?"

Voi, păpușari păpușăriți, ce-ați făcut cu Țara! Ce le-ați făcut românilor, de i-ați dezumanizat în halul ăsta? Cum ați reușit să-i aduceți în stare de atâta lașitate, încât după cei 18 ani de dresaj și abrutizare i-ați depersonalizat și le-ați anulat orice sentiment de mândrie și de demnitate umană? Cum i-ați adus pe oamenii satelor care nu au mai scris de la armată să ceară pixuri, cum i-ați determinat să se calce în picioare după sacoșe goale, să se arunce în praful drumului după chibrituri sau după deodorante autoinscripționate cu inițialele autorilor dezastrului național? Cum de reușiți, domnilor baroni locali, să-i mai mințiți, să-i manipulați și să-i smintiți în felul ăsta? Cum nu vă crapă pingeaua obrazului să vă pozați pe panouri uriașe lângă vile și cartiere rezidențiale promițând dezmoșteniților sorții locuințe pentru tineret și pentru cei cu venituri mici? Se vor putea apropria vreodată tinerii căsătoriți din familiile sărace de apartamentele acelea de sute de mii de euro? Cum de puteți voi, holbați batracieni aculturali și haidamaci buimaci care ați acumulat averi imense, zeci de hectare de bălți, podgorii, livezi, sute de hectare de păduri și de terenuri fertile, restaurante și vile, să mai cereți votul acelora pe care i-ați spoliat, i-ați sclavizat și abrutizat în felul acesta. Cum puteți voi să mai sporăvăiți electoral despre democrație, despre omenie, despre libertate și prosperitate tocmai voi care vă pretați la abuzurile și la desfrâurile toate? De unde, Doamne, atâta viclenie, atâta hoție, atâta prefăcătorie? Unde vă veți opri, voi, canalii abjecte, din crimele voastre perfecte? Cum și când vor reveni românii la demnitatea, la curățenia și la cumințenia lor de altădată? Cum de mai pot fi ei azi târâți la urne să pună ștampile pe tentaculele caracatiței mafiei care ne-a ruinat țara și viața? Cum pot ei, românii, să se dea mereu tot pe mâna murdară de furturi, de crime financiare, cum pot ei, după atâția ani, să se lase din nou în voia valurilor distrugătoare? Ce blestem ispășim? Cum de mai supraviețuim? Când se va termina acest coșmar? Când vom redeveni noi harnici, cinstiți și demni, când vom fi români iar? Când vom vedea cu ochii noștri, când vom gândi cu capul nostru care ne este rostul?

  Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei de anchetă a Camerei Deputaților pentru verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri ai Curții de Conturi (rămas pentru votul final).  

- după pauză -

În continuare, ședința este condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Gelil Eserghep, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 198; sunt absenți 131, din care 68 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele legislativele înscrise pe ordinea de zi.

La primul punct avem un proiect de Hotărâre privind constituirea Comisiei de anchetă a Camerei Deputaților pentru verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri ai Curții de Conturi.

La propunerea a două grupuri parlamentare urmează, conform Regulamentului, să se constituie această comisie. Aveți în anexă și componența comisiei.

Vă rog, pe procedură, doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

În redactarea hotărârii, domnule președinte, sunt câteva amendamente care trebuie făcute. O să cer permisiunea să le dau domnului director Popescu, ca dânsul să poată să facă corecturile de rigoare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Dacă sunteți de acord.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog. Domnul Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Pentru mai bună claritate, rugămintea ar fi ca membrii acestei comisii să-și aleagă singuri, așa cum se obișnuiește, președinte, vicepreședinte, secretari. Biroul comisiei să fie ales de către membrii comisiei respective.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc. Alte intervenții?

Trecem atunci la dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre.

Pct. 1, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat.

Art. 3? Adoptat.

Art. 4? Adoptat.

Art. 5? Adoptat.

Art. 6? Adoptat.

Art. 7? Adoptat.

Art. 8? Adoptat.

Art. 9? Adoptat.

Art. 10? Adoptat.

Art. 11? Adoptat.

Art. 12, obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Titlul hotărârii. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre. Nu îl lăsăm la votul final, presupun.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi (amânarea dezbaterilor).  

La pct. 2: Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi.

Proiectul a fost reexaminat și adoptat de Senat.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare cu amendamente din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

La continuarea dezbaterilor, vă rog, domnule deputat Gabor.

   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, care sunt întruniți astăzi pentru a da un răspuns la cererea formulată de DNA privind cazul colegului nostru, Miron Mitrea, vă roagă să fiți de acord cu amânarea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi, pentru că doresc să fie prezenți și la dezbateri și să-și exprime punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vizavi de această propunere procedurală care mi se pare rezonabilă, domnule deputat Nicolicea, doriți să interveniți? Nu.

Alte intervenții? Vă rog, domnule deputat Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pct. 4, la solicitarea ministerului și de acord cu reprezentanții comisiei să-l retrimitem la comisie cu un termen de o săptămână.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră, atunci, propunerea de amânare a dezbaterilor, mai întâi, pe acest proiect.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Patru, cinci voturi împotrivă; nu sunt abțineri. Urmează ca Biroul permanent să stabilească un nou termen de dezbatere, după finalizarea lucrărilor Comisiei juridice, în paralel cu plenul.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și a Legii petrolului nr.238/2004 (retrimis comisiei).  

Pct.3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și a Legii petrolului nr.238/2004.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul pe scurt. Domnule președinte Găbudeanu, vă rog.

   

Domnul Bogdan Găbudeanu (președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.101/2007 a fost emisă în scopul îmbunătățirii desfășurării activităților miniere și operațiunilor petroliere, în special în ceea ce privește taxele și redevențele cuvenite statului român în calitate de concedent al dreptului de a-și desfășura asemenea activități sau operațiuni.

Față de aceste considerente și la rugămintea domnului președinte al Camerei, voi fi foarte scurt și voi cere adoptarea, de către Camera Deputaților, a acestei ordonanțe, în forma propusă de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Comisia, raportul vă rog. Domnul deputat Antal, vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a transmis Biroului permanent un raport de respingere a acestei legi, după mai multe discuții în comisie, destul de controversate, după o zi în care poate am avut unele dispute politice, care n-au avut ce căuta la momentul respectiv în întocmirea raportului asupra acestei legi.

Eu aș dori să solicit, în numele colegilor din comisie, pentru că am discutat acest lucru și am căzut de acord, cel puțin cei care lucrează în această comisie, să încercăm să mai îmbunătățim puțin această lege.

Având în vedere faptul că la Senat s-au făcut unele modificări care au mărit prea mult redevența și taxele respective și din această cauză cei care au solicitat respingerea ordonanței au crezut că o să fie o soluție mai corectă dacă rămâne redevența și rămâne legislația care până acum a avut la bază Legea minelor, dar așa cum li s-a prezentat și de către domnul președinte al Agenției Naționale de Resurse minerale că, de fapt, această ordonanță urmărește alinierea noastră la legislația Uniunii Europene, cât și la o mai corectă stabilire a redevenței și a taxelor, noi am dori să avem ocazia la încă o singură ședință să facem unele îmbunătățiri. Și vă și spun la ce mă gândesc în primul rând - era un amendament pregătit și nu am ajuns în comisie să discutăm în profunzime -, de foarte multă vreme are loc o discuție vizavi de o cotă parte din redevență care să revină autorităților publice locale.

S-a înțeles că din redevența propriu-zisă nu există această posibilitate, având în vedere faptul că minereurile sunt proprietate publică a statului. Ca atare, redevența va trebui să intre în bugetul de stat.

Dar, la taxele de explorare și taxele de exploatare pentru licențele deja acordate, taxe care au fost mărite o dată cu apariția ordonanței, ar exista posibilitatea ca o cotă parte, totuși, din aceste taxe să revină autorităților publice locale. O solicitare absolut justificată din partea tuturor consiliilor locale, indiferent de culoarea lor politică. Și cred că acesta ar fi argumentul cel mai bine susținut, comisia noastră să facă unele îmbunătățiri la această ordonanță, după care cred că cu toții o să fim de acord să dăm un aviz pozitiv.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri?

Vă rog. Doamna deputat Aura Vasile, domnul deputat Ciopraga.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Grupul nostru va fi de acord cu retrimiterea la comisie, pentru că, din discuțiile care au avut loc între grupurile parlamentare, vom putea să aducem câteva amendamente acestui proiect de aprobare a ordonanței, în condițiile în care să putem să eficientizăm într-un mod optim și pentru comunitățile locale.

De asemenea, cred că trebuie să privim cu atenție încă o dată următorul lucru. În general, în expunerea de motive a acestei ordonanțe se discută despre gaze, despre petrol. Dar trebuie să ținem cont că există și cariere de pietriș, mai există și un izvor de apă minerală. Or, valorile materiale care rezultă din exploatarea petrolului și a gazelor este cu distanță importantă față de cel care, știu eu, încarcă două sau trei bascule pe zi după un mal de lac, în condițiile în care amândoi sunt supuși acelorași reglementări.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Ciopraga.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Partidul Național Liberal susține retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, având în vedere faptul că Guvernul trebuie să coreleze cotațiile de pe piețele internaționale ale materiilor prime și, în concordanță cu puternica creștere economică care are loc în România, vor trebui revăzute aceste cote de redevență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Iulian Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O intervenție pentru stenogramă. Ordonanța noi am considerat-o extrem de importantă datorită implicațiilor de natură economică și socială pe care le are.

În timpul dezbaterilor s-a susținut permanent că este nevoie de ordonanță, este nevoie de o revizuire a tuturor prețurilor, însă, din păcate, la niciuna dintre dezbateri nu s-a prezentat reprezentantul Ministerului Economiei și Finanțelor, care a invocat de fiecare dată că este extrem de importantă din punct de vedere economic, pentru buget etc. promovarea acestei ordonanțe.

Au fost invitați reprezentanții tuturor operatorilor din domeniu. Au venit, de asemenea, la comisie reprezentanții patronatelor, care au susținut explicit că da, acceptă o majorare, însă sub nicio formă nu puteau să accepte majorări de o mie de ori, de două mii de ori a unor repere legate de resursele minerale, care vă dați seama ce implicații ar fi avut atât la nivelul operatorului, dar și la nivel economic în mod general.

Și, ca atare, susțin și pe această cale să se consemneze că fără prezența și susținerea explicită a reprezentantului Ministerului Economiei și Finanțelor, comisia nu va lua în dezbatere această ordonanță.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții?

Domnul deputat Cristea.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că trebuie retrimisă în comisie, pentru ca prețurile la materiile prime de bază să fie corelate cu cele din alte țări, astfel încât agenții economici din România să nu fie în dificultate când își vând produsele finite, pentru că în România se consumă foarte multe produse din materiale de construcții, piața este în creștere și trebuie să ajutăm producătorii români în legătură cu astfel de echipamente și să nu dăm posibilitatea, printr-o creștere foarte mare a materiilor prime, să-i scoatem de pe piața internă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Îmi parte foarte rău, dar trebuie să răspund antevorbitorului de la acest microfon. Niciodată nu o să fim de acord cu teza pe care dumnealui a susținut-o. În condițiile în care creșterile de taxe și de redevențe la nivelul agentului economic cresc cu valorile care v-au fost anunțate, că redevența va fi calculată la produsul final de livrare, vreau să vă atenționez că prețul la un sac de ciment în aceste condiții va fi de două mii de ori mai important, în condițiile în care salariile, puterea de cumpărare și toate celelalte rămân la fel.

Deci, ne gândim să facem aliniere, ne gândim să fim asemănători altor state, dar în condițiile acestei țări, în condițiile în care acești salariați, acești oameni câștigă în condițiile guvernelor de dreapta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Vă rog frumos. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Stoica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aplicarea ordonanței în formula actuală va avea efecte asupra consumatorului în toate domeniile. Să nu uităm efectul pe care îl va avea aplicarea taxelor și redevențelor la valoarea actuală asupra cărbunelui energetic.

În momentul de față deja o mare parte din consumatorii de cărbune energetic, în speță termocentralele, apelează la cărbune de import, pentru că e și mai bun din punct de vedere calitativ, cu un conținut de steril mult mai mic și la un preț mai mic decât cel obținut din producția internă.

Ca atare, am rugămintea la comisie, atunci când ia în calcul aplicarea taxelor și redevențelor pentru cărbunele energetic, să țină cont de efectul pe care aceste taxe îl vor avea asupra prețului cărbunelui energetic românesc și asupra prețului la energia electrică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă sunteți de acord, vă propun să supunem votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a proiectului la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? Una.

 
   

Termen, la comisie, domnule președinte?

15 iunie. În legislatura aceasta, ca să se precizeze.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată (retrimis comisiei).  

Pct.4. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Punctul de vedere al comisiei? Vă rog.

Domnul deputat Gabor.

   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele comisiei, eu vă solicit să dispuneți prin vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Și am să vă și argumentez de ce.

Textul formulat de către inițiator sună așa: "Organizarea de petreceri și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinație de locuințe sau cu caracter social în mediul urban se sancționează". Închipuiți-vă că în aceste zile sunt manifestări pentru lansarea candidaților în spații neacoperite sau în corturi cu muzică la intensitate maximă. Urmează să sancționăm pe toți candidații la funcțiile de primar, de consilieri ș.a.m.d.? Cred că textul este formulat nefericit.

De asemenea, nu sunt exceptate manifestările prilejuite de Anul Nou sau altele asemenea, de Ziua Națională a României, sau alte asemenea evenimente importante. Sunt înglobate în acest text și urmează ca cei care le organizează să fie sancționați.

Deci, textul fiind redactat nefericit, eu cred că el trebuie amendat și acest lucru nu se va putea face decât în cadrul comisiei. De aceea, vă solicit să votați pentru retrimiterea proiectului legislativ la Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt absolut de acord cu argumentele prezentate de domnul deputat în numele Comisiei juridice.

Și eu susțin retrimiterea la comisie pentru a analiza în mod corespunzător acest text.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Subscriu antevorbitorilor mei și cred eu că avem o Comisie juridică compusă din profesioniști, dar de data aceasta au trecut cu multă ușurință peste această inițiativă legislativă. Foarte multe din prevederile inițiativei legislative se pot rezolva prin hotărâri de consiliu local, care sunt specifice în funcție de zonele, de orașele, municipiile respective. Cred că mai avem puțin și stingem și becurile la ora 22,00 și am rezolvat problema cu liniștea publică.

Așadar, mai multă atenție aș sugera colegilor mei din Comisia juridică, comisie sesizată pe fond cu acest proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Dragoș Dumitriu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Nu pot să fiu de acord cu cele spuse de antevorbitor. Asta din cauza faptului că pe noi, aici, trebuie să ne intereseze liniștea și până la urmă siguranța cetățenilor. În cazul în care lăsăm la mâna autorităților locale acest aspect, vom avea de a face cu fenomene de genul: un anume primar se sprijină pe o anumită etnie. Și atunci procedează conform obiceiurilor acelei etnii. Ce facem cu restul cetățenilor?

De asemenea, faptul că aceste petreceri sunt organizate de Ziua orașului sau de Ziua cartierului sau chiar de Ziua națională, asta împietează la fel de mult asupra liniștii cetățenilor. Deci, eu nu cred că trebuie să facem aici o distincție.

De aceea, nu sunt întru totul de acord nici cu domnul Gabor, care spune că inițiatorii au făcut un text care nu include toate aspectele. Mă gândesc aici la un inițiator de talia domnului Ioan Ghișe, un primar cu atâta experiență, la un inițiator de talia domnului Ion Iliescu sau a unui jurist de talia domnului Șerban Nicolae sau a colegilor din PD care participă la această lege.

Dar, în fine, sigur, dacă se pot aduce îmbunătățiri, dacă membrii Comisiei juridice consideră că într-adevăr se pot aduce îmbunătățiri acestei legi, redactată și inițiată de asemenea distinși parlamentari, și noi atunci suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții pe această chestiune procedurală a trimiterii la comisie?

Nu mai sunt.

Atunci vă supun votului dumneavoastră propunerea procedurală de retrimitere a proiectului la comisie.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? 2 abțineri.

Termen, domnule deputat Gabor?

16! Să punem și la cealaltă, că 15 este duminică și suntem ușor ocupați cu toții... Actuala legislatură, cea mai bună de după '90. Sunt convins că pe 16 iunie, după centralizarea rezultatelor la turul II, cu toții vom veni cu alt suflu la dezbaterile din comisii.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea unui teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, în administrarea Ministerului Economiei și Finanțelor (rămas pentru votul final).  

Pct.5. Proiectul de Lege privind trecerea unui teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" în administrarea Ministerului Economiei și Finanțelor.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru agricultură.

Raport înlocuitor tot de adoptare din partea acestor comisii.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Kovacs Carol Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Compania națională de transport al energiei electrice Transelectrica SA din subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor are în programul de investiții lucrarea "Trecerea la tensiunea de 400 kilovolți a axului Gutinaș - Bacău Sud - Roman Nord - Suceava din cadrul sistemului național de transport al energiei electrice.

În prezent, siguranța alimentării cu energie electrică este redusă, zona având un singur nod de injecție din sistemul național, și anume stația de 400, 220 și 110 kilovolți, Gutinaș.

Obiectivul investiției este creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zona Moldova.

Terenurile pe care sunt amplasate liniile și stațiile de transformare aparțin domeniului public al statului.

Lucrarea este în valoare de 25 de milioane de euro, finanțarea obiectivului de investiții făcându-se din economiile înregistrate în cadrul creditului extern angajat de Compania națională de transport al energiei electrice Transelectrica SA de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu garanția statului.

Este vorba în acest act normativ de transferul unui teren cu o suprafață de 6.850 de m.p. din administrarea Stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava în administrarea Ministerului Economiei și Finanțelor.

Menționăm că stațiunea de cercetare și Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești" București a emis avize favorabile pentru transferul de teren propus.

În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în numele Guvernului, vă propune spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia?

 
   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege ce are ca obiect de reglementare trecerea unui teren proprietate publică a statului din administrarea Stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă Suceava, subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești" în administrarea Ministerului Economiei și Finanțelor a fost retrimis Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice spre reexaminare în ședința din 11 martie 2008 a Camerei Deputaților.

În vederea desprinderii unei decizii, membrii celor două comisii au reanalizat atât proiectul de lege, cât și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pe cel al Comisiei pentru industrii și servicii, precum și pe cel al Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, deputații celor două comisii au aprobat propunerea de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat, în ședința din 31 octombrie 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Andea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Utilitatea publică a acestui proiect care prevede transferul a 0,6 ha de teren de la stațiunea didactică din Suceava către Ministerul Finanțelor pentru a se construi o stație de înaltă tensiune este neîndoielnică.

Deși Grupul PSD a avut unele îndoieli la precedenta discuție, actualmente susținem acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar (rămas pentru votul final).  

Pct.6. Proiectul de Lege pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru sănătate, de adoptare.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Domnule deputat Giurgiu, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Suntem mai mulți inițiatori.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, constând în interzicerea distribuirii, comercializării sau preparării alimentelor nerecomandate hranei copiilor pe timpul școlarizării.

De asemenea, acest proiect de lege este susținut de către specialiști în nutriție, boli metabolice, diabet și de către foarte multe asociații ale părinților. De exemplu, avem vreo 600 de semnături.

O să-i rog și pe ceilalți colegi să intervină. Sperăm că este un pas pentru o hrană sănătoasă în unitățile de învățământ din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Dintre inițiatori?

Vă rog.

Doamna deputat Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că este un moment de responsabilitate pe care Parlamentul și-l asumă astăzi prin acest proiect legislativ. Este vorba de o reglementare care vizează incintele unităților de învățământ unde, din păcate, multe dintre companiile doritoare de profituri desfac produse care nu sunt compatibile cu vârsta copiilor aflați în școală.

De aceea, prin această inițiativă legislativă, prin modul în care ea a pornit din societatea civilă și a ajuns în cele două comisii ale Camerei noastre să capete o formă cât mai aproape de ceea ce este normal să fie, consider că Parlamentul îndeplinește, așa cum spuneam la început, o responsabilitate față de generația tânără.

De aceea, stimați colegi, vă invit să votăm această inițiativă legislativă care cu siguranță ne va aduce în situația să avem copii mai puțin bolnavi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnule deputat Paveliu, tot dintre inițiatori?

Vă rog.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimați colegi,

Vreau să vă spun în primul rând că arareori ne aflăm în situația de a vota lucruri cu adevărat importante, deși nu știm că sunt atât de importante.

În cazul de față este vorba de un proiect de lege care vine în întâmpinarea unei situații dramatice. Pe tot globul, dar și în România, 30% din cetățeni au devenit obezi. Obezitatea este rezultatul unui comportament alimentar vicios, la fel cum este vorba și de fumat, cum este vorba de consumul de alcool, cum este vorba de consumul de droguri și să știți că cei care sunt obezi (eu mă număr printre ei) nu sunt lipsiți de voință, ci pur și simplu o dată dobândit acest comportament alimentar este aproape imposibil să mai scapi de el.

Pe fond, proiectul de lege, în forma lui inițială, subliniez, cerea să se delimiteze foarte clar care sunt acele tipuri de alimente care dezvoltă la copii un comportament alimentar patologic, nesănătos.

Din nefericire, proiectul a fost filtrat și chiar săptămâna trecută când a fost la comisie - eu am fost plecat la Congresul de endocrinologie, ghinion, și tocmai partea care era absolut esențială, nu a mai apărut în această lege.

Vreau să vă spun cât este de importantă. Am în față o pungă, pernițe se numesc, nu contează de la ce firmă. Chestia asta are 1000 de calorii. Șapte zile la rând dacă mănânci asta ai luat un kilogram. Două pernițe din astea dacă mănânci în fiecare zi, într-un an iei un kilogram. Este absolut dramatic.

O băutură răcoritoare (nu-i mai spun numele, că nu contează, că toate sunt la fel) are 100 de calorii. O sticlă din aceea mare are 500 de calorii.

S-a creat, de exemplu, Programul laptele și cornul. Foarte bine. Le-am dat copiilor 500 de calorii, mulți dintre ei nu și le permiteau. Dar gândiți-vă că nu am creat și o oră de sport în plus.

Chestia asta trebuie să dispară neapărat din școli. Reclama pentru așa ceva trebuie să dispară din școli. Informarea pentru o alimentație sănătoasă trebuie să înceapă din școală.

Acesta este rolul acestui proiect și de aceea vă rog, sunt convins că o să fie un consens general pe acest subiect, lăsați să retrimitem proiectul, să-l completăm cu câteva lucruri importante la comisie și peste 3 săptămâni să putem să-l trecem.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnă deputat Ardelean, tot la inițiatori?

Vă rog.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu aș vrea să mai completez ceea ce au subliniat colegii noștri. Aș vrea doar să le spun copiilor care sunt nemulțumiți de această lege că acum sunt nemulțumiți, dar atunci când vor fi maturi și în timp ne vor mulțumi pentru această responsabilitate pe care ne-o asumăm.

Sper să avem susținere pe această propunere legislativă, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă dintre inițiatori mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții din partea inițiatorilor.

Invit comisia.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport și Comisia pentru sănătate și familie au votat cu unanimitatea membrilor prezenți aprobarea cu amendamente a proiectului de lege în discuție.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pe cel al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte Ifrim, vă rog și pe dumneavoastră, dacă doriți să prezentați.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât a venit o serie de propuneri și de la Agenția Națională Veterinară și din alte părți și acest proiect poate fi real îmbunătățit și va constitui un consens, eu, în numele Comisiei de sănătate, cer să aprobați retragerea proiectului la comisie, pentru a-l putea îmbunătăți și a-l face într-o formă care să fie foarte bună.

În același timp, profit de acest moment și, dacă-mi permiteți, ca și o intervenție pentru procedură, vreau să spun că este absolut necesar ca în perioada următoarelor două săptămâni, așa cum lucrează Senatul, să lucreze și Camera.

Avem proiecte de lege care se adună la comisie, intrăm în vacanță parlamentară și nu se poate să nu dăm curs lucrărilor. Eu rog Biroul permanent să se aplece asupra acestei probleme, cu atât mai mult cu cât Senatul găsește timp ca în fiecare săptămână să lucreze două zile.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Guvernul, vă rog. Domnul secretar de stat Szekely și doamna Pasztor... vă invit.

 
   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma amendamentelor adoptate în Comisia de sănătate, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. Sigur, nu credem că acest proiect nu este perfectibil și, într-adevăr, o nouă dezbatere în comisie cred că ar fi benefică și am putea să armonizăm toate punctele de vedere dar, în principiu, susținem adoptarea inițiativei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna Pasztor.

 
   

Doamna Pasztor Gabriella (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului) :

Domnule președinte,

Aș vrea și eu să subliniez că Guvernul susține această inițiativă legislativă și voiam să anunț referitor la Capitolul IV unde sunt reglementările suplimentare, mai precis, în articolul 13, unde este cuprinsă introducerea de discipline de studiu, doresc să vă anunț că educația pentru sănătate este un domeniu la "opționale", la dirigenție, este cuprinsă în programe. Avem 400 de formatori naționali, dintre care 320 sunt în sistemul de învățământ, 80 de la autoritățile de sănătate publică din toate județele și încă mulți voluntari din ong-uri, un total de 8700 de cadre didactice, formate pe sănătatea în alimentație.

Există și site-ul propriu referitor la acest domeniu, cu titulatura "Educație pentru sănătate.ro", unde s-a lansat concursul național cu participarea copiilor de la gimnazii și licee, intitulat "Descoperă o lume sănătoasă".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Mircea Coșea.

 
   

Domnul Dumitru Gheorghe Mircea Coșea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorați colegi,

E o inițiativă absolut generoasă și mă bucur că ea este discutată cu seriozitate, dar aș vrea să supun inițiatorilor o problemă care cred că ar fi trebuit să fie luată în discuție, și anume, copiii nu mănâncă numai ceea ce este la chioșcul din școală, copiii mănâncă ceea ce au în buzunar de la părinți. Mâncarea în România este întotdeauna guvernată de veniturile părinților. Copiii sunt hrăniți în funcție de veniturile părinților.

O statistică arată că aceste produse, pe care domnul Paveliu ni le-a arătat și care sunt foarte frumos ambalate, au o tendință permanentă de scădere a prețului. Din 2005 până în prezent, prețurile la produsele pre, pre, prefabricate și la băuturile răcoritoare au scăzut cu aproape 40%. În același timp, prețurile la produsele sănătoase, lactate, proteine, carne, tot ceea ce este recomandat pentru o alimentație sănătoasă au crescut cu aproximativ 70%. Deci, eu sunt convins că o astfel de inițiativă va aduce un oarecare spor în așa- numita alimentație sănătoasă a copiilor, dar problema este cu totul și cu totul în altă parte.

Problema ține de structura producției noastre agricole și alimentare, de deficitul balanței de import a produselor alimentare, deci dacă vrem să avem copii sănătoși, atunci va trebui să ne gândim puțin la baza acestui lanț de apariție a produselor pe care le mănâncă copii în școală și va trebui să milităm pentru o politică agrară și a producției alimentare orientată spre linia modernă pe care ea o are în prezent.

Deci, sigur, e o lege foarte bună, sunt fericit că putem să o discutăm, dar rog inițiatorii să gândească că doar este vârful foarte, foarte de sus al aisbergului, în jos, sub apă se află adevărata problemă a alimentației sănătoase a copiilor noștri, dar și a noastră personal, pentru că din ce în ce mai mult suntem atacați de alimente care nu au nimic de-a face cu ceea ce numiți dumneavoastră și foarte frumos spuneți, o alimentație sănătoasă.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorbesc și în calitate de inițiator, și în calitate de reprezentant al Grupului Conservator. Am ascultat părerile celor care cred că poate fi îmbunătățită actuala formă, sunt de acord cu o parte din ele, dar mai sunt de acord și cu principiul că mai binele este dușmanul binelui. Așa încât, eu cred că forma actuală este mai mult decât acceptabilă, putem să-i dăm drumul așa, iar pe parcurs, dacă vor fi îmbunătățiri reale, nimeni, nimeni nu cred că se va opune acestor aspecte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Nechita, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în calitate de deputat, dar și în calitate de medic, care mă ocup inclusiv cu bolile de nutriție și metabolism, pot să vă spun că acest proiect de lege este un pas înainte, este un lucru bun, pentru că, practic, acoperă ceea ce nu exista până acum, niciun fel de reglementare.

Sunt de acord cu colegul Paveliu că, într-adevăr, la ora actuală se promovează o alimentație total nerațională, mai ales de când avem această chioșchiadă, aceste buticuri care vând orice și oricum, implică foarte mari riscuri pentru alimentație copilului. V-aș putea spune din proprie experiență că în spitalul în care lucrez, tot datorită acestei alimentații neraționale, în fiecare an apar 4-5-6 cazuri de diabet noi la copil. Vreau să vă spun că de Crăciun am avut 7 cazuri deodată, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în ultimii 10 ani.

Dar, trebuie să trecem acest proiect de lege, pentru că este prima inițiativă, putem să-l îmbunătățim și vă atrag atenția că nu putem să facem o lege în care să interzic sticsurile, să interzic covrigii, să interzic știu eu, bomboanele nu știu de care.

Practic, noi putem stimula în școli și avem un program în școli de educație sanitară, trebuie să-i învățăm pe copii ce trebuie să mănânce și nu putem să interzicem anumite produse, pentru că nu vor fi respectate de către copii. De aceea, vă rog să aprobați acest proiect de lege, iar grupul nostru parlamentar al Partidului Social Democrat îl va vota.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Calimente, vă rog.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că am să fac notă discordantă în corul de lăudători ai acestui proiect de lege, dar mie mi se pare de-a dreptul aberant să producem o asemenea lege în care să spunem fiecăruia ce să mănânce și cum să mănânce.

Sigur că trebuie să facem educație, am auzit dezbateri internaționale, am văzut emisiuni de televiziune în care populația Statelor Unite mănâncă nesănătos, probabil că și populația noastră mănâncă nesănătos, dar să facem o lege prin care să interzicem vânzarea unor produse în școli, sigur, de acord, le pot cumpăra de oriunde altundeva, atunci haideți să facem o lege ce se poate mânca și ce nu se poate mânca în România, ca să fim atunci consecvenți cu ceea ce vrem să promovăm prin această lege.

Să facem educație, să dăm sfaturi, să spunem ce este sănătos, da, dar să facem o lege pentru acest lucru? Parcă a mai făcut înainte de '89 cineva o lege în acest sens și îmi mai aduc aminte și de niște regimuri de prin anii 30 care în Europa făceau asemenea legi cu ce se mănâncă sănătos și ce trebuie să facă cetățenii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paveliu. Vă notez pe toți, stimați colegi.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În primul rând, vreau să fac următoarea precizare: sub nicio formă nu vreau să se înțeleagă că aș fi împotriva acestui proiect de lege la care sunt inițiator, dimpotrivă, îl sprijin cu tărie, numai că vreau să avem o lege care să reglementeze. Care sunt soluțiile care nu apar în această lege și ele, într-adevăr, ar trebui să fie general valabile și sunt aplicabile și depind de Parlament? Este vorba de interzicerea reclamei la alimente și răcoritoare în școli. Deci acest lucru trebuie să fie interzis, pentru că copiii n-au discernământ și recepționează, toți avem nepoți, aici, în Parlament. Acești copii care astăzi învață... sunt învățați să mănânce lucruri care sunt... acum li se programează și vor mânca toată viața de acum înainte la fel.

Vă dau un exemplu absolut penibil, dar nu mă pot abține, eu când merg la ședințele de birou permanent și-mi înlocuiesc colegul, secretarul general a decis să fie un ștrudel pe masă. N-a fost ședință la care să particip în care să mă pot abține să nu mănânc ștrudelul acela. Deci, este vorba de adicție. Or, această adicție se face la vârsta copilăriei. De ce nu lăsăm copiii să ia droguri sau să fumeze sau să bea alcool sau cafea? Ce v-am arătat conține exact jumătate de cafea. Dacă părinții ar ști că și copiii lor beau o jumătate sau chiar o cafea întreagă, dacă-și iau o sticlă mai mare, n-ar mai fi de acord, dar noi știm și putem interveni. Putem să interzicem reclama la așa ceva. Putem să introducem etichete detaliate, în care să le spunem, nu să le spunem că nu ai voie și e aliment nociv. Aveam o definiție a alimentului nociv care s-a aflat în proiectul inițial și care spune că e aliment cu aport substanțial... cu compuși totuși cu efect dăunător, cum sunt grăsimile, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari în detrimentul celor cu efect benefic, cum sunt fibre, vitamine, minerale". Altfel spus, poate că nu știți, dar nu este vina dumneavoastră, este vina doctorilor și a legislativului, în general, că n-a reușit să introducă această noțiune. "Alimentele care au mai mult de 3 grame de grăsimi la suta de grame sunt toxice". În România, 65% din sala asta, 65% din noi vor muri de boli cardiovasculare și vor muri pentru că mâncăm alimente care au mai mult de 3% grăsime. Sunt lucruri pe care le știm, trebuie să intervenim. Este un fenomen de masă, avem cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare din Europa civilizată, cel mai mare.

Bun. Putem să punem produsele, nu să le interzicem, dar să punem avertismente pe ele, putem să introducem în lege, nu la latitudinea unui terț, în lege să introducem obligativitatea ca măcar o dată pe an în curriculum să fie introduse elemente de nutriție, pentru că este o problemă. Dar să fie obligatoriu. Pe urmă putem să punem avertismente ca la țigări. Să nu credeți că alimentele acestea dezechilibrate care sunt direcționate către copii, și știu ei de ce către copii, repet, nu sunt la fel de toxice ca și țigările. Putem să interzicem consumul în școli. Nu e niciun fel de problemă. Putem să interzicem, pentru că știm ce facem. Nu e vorba aici de industrie, e vorba de sănătatea și de viitorul copiilor noștri.

Nu cer, sub nicio formă să nu se înțeleagă și nu cred că cineva a cerut ca acest proiect de lege să nu treacă. Dimpotrivă, este absolut necesar. Important este să facem aceste modificări acum. Sigur că imediat putem să venim cu un proiect de modificare. Dar, de ce, am trimis atâtea legi înapoi. Pentru două săptămâni?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Promit că și dumneavoastră și domnului Pambuccian o să vă punem "Toffu" în față la Biroul permanent de acum înainte.

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
     

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din bancă):

Era domnul Pambuccian înainte...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Să-și pună cravata și e înaintea mea. Dar, așa cum arată, nu prea e elegant să vină înaintea mea, că mă fac de râs. Fiecare spune ce consideră despre modul în care ne comportăm și arătăm ca parlamentari. Suntem exemplu pentru... iată, erau o mulțime de copii pe acolo și nu întotdeauna suntem exemplu pozitiv. Trec peste asta.

Dacă ar fi să ne uităm prin legile altor țări mult mai democrate, mai dezvoltate decât noi, multe astfel de legi ne-ar provoca râsul, dar pentru ei sunt foarte importante și le-au acceptat și se comportă pentru respectarea lor. Există și la noi oameni care râd și spun că sunt aberații, niște legi pe care ei nu le înțeleg sau consideră că noi avem numai o calitate, să facem așa, ceva vag, care nu e important, nu trebuie să dăm leafă mai mare la unul că facem discriminare, nu trebuie să interzicem tutunul, drogul, cafeaua și corespunzător lor, alimentele care conțin astfel de substanțe nocive, pentru că intervenim, știu eu, în comerțul liber. Abia asta este aberație. Noi nu suntem aici să jucăm cartea industriașului, e și ăla, nu-i port eu de grijă. Are și el legile prin care trăiește și câștigă bani mulți, dar nu pe seama copiilor noștri.

Ca atare, eu nu știu de ce domnul președinte n-a pus, probabil are justificat argumentul, dar nu l-am înțeles, de ce n-a pus-o la vot pentru retrimitere la comisie și a pus-o aproape pe discuții pe fond.

Susțin nu numai că nu e aberație să interzicem anumite lucruri în școli... și bătaia, acasă-i permisă, în școală nu-i permisă. Vreți să vă dau o sumă de astfel de interziceri prin școli sau chiar în Parlament? Păi de ce e pusă legea? Legea însăși interzice, nu există o lege care permite, decât într-un corolar al primei impuneri a interzicerii. Toate legile interzic, pe toate ar trebuie să le anulăm, dacă noi ne opunem democratic unui concept prin care legea este obligatorie pentru toată lumea.

Ca atare, eu supun atenției dumneavoastră dorința de a fi retrimisă la comisie și nu sunt de acord că mai binele e răul binelui, pentru că așa niciodată nu mai trimitem la comisie nimic pentru îmbunătățire, să nu cumva să zicem că stricăm ce am făcut. Păi, nu stricăm, noi o trimitem să facem mai bun. De ce să aștept să văd cum își face efectul legea asta și cine știe peste câți ani, timp în care se pot întâmpla multe în sănătatea copiilor noștri, s-o îmbunătățesc, când eu văd acum ce trebuie să îmbunătățesc. Nu ne grăbește nimeni s-o facem acum, putem s-o facem și peste două săptămâni.

De aceea, eu aș zice să nu mai pierdem timp cu retorica aceasta de prost gust a unora dintre noi ca să dea bine nici nu știu cui, conștiinței lui, că vorbește frumos în fața auditoriului și să facem propuneri într-adevăr aberante. Alea de retrimitere la comisie și de acceptare ulterioară a acestor propuneri legislative nu sunt propuneri aberante, ci, din contră, perfect justificate pentru sănătatea familiei mele, cum era reclama aceea, și chiar așa și este.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Pambuccian, să ne spuneți cum a fost înainte și după.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu auzeam aici spunându-se lucruri despre îngrădiri ale unor libertăți comerciale, într-o situație în care nu e vorba de așa ceva.

E vorba de un lucru care este îngrijorător nu numai în România, în întreaga lume: obezitatea în multe țări este la nivelul epidemiei în momentul de față, adică atinge un număr mare de oameni și dacă pe pachetele de țigări stă scris că fumătorii mor mai tineri, ar trebui același lucru scris pe alimentele care duc la obezitate, pentru că obezii mor mult mai tineri decât fumătorii. Și lucrul acesta este foarte clar stabilit în statistici făcute pe perioade îndelungate de timp. Faptul că foarte multe dintre alimentele cu care ne hrănim în momentul de față sunt în mod clar alimente care duc spre obezitate sau care pot crea alte afecțiuni, este un lucru care ține de opțiunea fiecăruia, în ceea ce privește folosirea lor. Numai că atunci când vorbim de copii, chestiunea aceasta ține de educație. Și locul în care în mod normal ar trebui să se facă educația, este școala.

Dacă educația presupune și încercarea de a opri accesul acolo, la școală, către asemenea bunuri, și încercarea de a-i educa în timpul orelor în felul ăsta, cred că sunt lucruri pentru copii mult mai importante și, iată, vă spune un matematician lucrul acesta, decât o oră în plus la matematică.

Pentru că nu toată lumea va avea nevoie de matematica pe care o învață și o spune un matematician care își dorește mai multe ore de matematică în școală. Nu toată lumea va avea atât de mare nevoie de matematica pe care o învață în școală, cât va avea nevoie de lucruri foarte practice care îl fac să fie un om normal. Pentru că despre asta vorbim. Despre riscul ca din copiii care acum sunt în școală să nu iasă oameni fizic normali, lăsând de o parte faptul că și din punct de vedere cultural, psihologic, din păcate, școala nu face nimic pentru a scoate oameni normali.

Cred că este o inițiativă foarte bună și cred că ea trebuie sprijinită și nici nu știu cum e mai bine să facem, retrimiterea la comisie îmi e teamă că ar putea s-o amâne sine die, pentru că am mai văzut lucruri de genul acesta și eu aș întreba pe inițiatorii care doreau retrimiterea la comisie, dacă nu se poate regla totul din instrucțiuni de aplicare ale legii. Poate că se poate așa și atunci poate că ar fi mai bine să o trecem acum, ca să fim siguri că o asemenea lege a trecut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Andea.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu recunosc că privesc chiar cu admirație pe domnul Pambuccian care ne-a făcut în ultimul an o demonstrație pe viu de ce înseamnă o alimentație și sănătoasă și rațională. Eu aș vrea să mă înscriu printre cei 35% care nu vor să moară din cauza unor boli cardiovasculare provocate de alimentație și aș vrea, desigur, să creștem acest procent începând cu tineretul nostru. Cred că acesta este scopul acestei legi.

Dacă ne uităm puțin la istoricul dezbaterii în comisii, constatăm că ea a suferit îmbunătățiri substanțiale, pentru că de la termenul de aliment interzis sau aliment nerecomandat am trecut la termenul de aliment recomandat. Vreau să spun că instrucțiunile de aplicare sunt deja aplicate, pentru că există normative care prevăd cum se derulează alimentația în unitățile de învățământ în care se prepară hrană pentru elevi.

Această îmbunătățire a legii de care vorbeam, a mers asimptotic, eu sunt convins că suntem aproape de palier, oricât am prelungi axa timpului, nu vom mai putea obține rezultate spectaculoase, iar așteptarea, după părerea mea, nu este benefică, ci s-ar putea să prelungească unele lacune sau chiar acele care există în alimentația sănătoasă a copiilor.

De aceea, susțin cu tărie că este momentul să adoptăm această lege, pentru că cu certitudine ea este necesară și efectul ei este benefic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Merce. După aceea, avem o propunere de procedură de retrimitere și după aceea trecem la dezbatere.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, și eu am impresia că discuțiile pe acest proiect s-au prelungit în mod nejustificat. Și nu prea înțeleg dedesubtul acestor parlamentări cu pro și contra.

Eu spun următorul lucru și ar trebui să medităm toți la acest lucru. Două comisii importante ale Camerei Deputaților și-au dat avizul, inclusiv Guvernul, nu înțeleg de ce mai trebuie s-o tot amânăm. Nu cumva, cineva, pe ultima sută de metri, și mă refer aici la oamenii interesați dintre cei care comercializează asemenea produse, caută să tărăgăneze, să influențeze și până la urmă să compromită această inițiativă lăudabilă?

Vă rog să meditați și, în consecință, în condițiile în care se supune la vot, să o votați, pentru că e o lege oportună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Stimați colegi,

Avem pentru început o propunere procedurală de retrimitere la comisie a acestui proiect. Și voi supune mai întâi votului dumneavoastră această propunere procedurală, după care trecem mai departe să dezbatem, în cazul în care proiectul nu este trimis.

Supun votului dumneavoastră propunerea de trimitere la comisie a acestui proiect. Cine este pentru?

Retrimitere, votăm retrimiterea. Vă rog să numărați. Haideți să votăm electronic, că deja ne complicăm. Vă rog să vă introduceți cartelele. (Vociferări.) Păi, n-am cum spune termenul decât dacă se decide retrimitere. Dar avem noi grijă, nu trece. Nu intrăm în vacanță... Vom munci zi și noapte. Suntem pregătiți?

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră electronic propunerea de trimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați. Mulțumesc.

Propunerea nu a fost adoptată.

 
   

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

De la pct.1 la pct.10? Obiecții? Observații? Comentarii? Adoptate.

De la pct.11 la pct....

Vă rog, domnule deputat ... de la 1 la 10 aveți? A, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Mă văd nevoit să intru în fond acum pe articole să arăt care sunt lipsurile sau ceea ce a dispărut.

La art.2, pct.4 din raport, conform definițiilor IOFT, respectiv International Obesity Task Force, care este un organism internațional care are egida Organizației Mondiale a Sănătății și care în anul 2006 a avut ca subiect de abordare tocmai lupta împotriva obezității la copil, se definește ceea ce înseamnă un aliment nesănătos pentru copil. Și este vorba de acele alimente, așa cum sunt, de altfel, în textul inițial, pe prima coloană care "conțin grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari în exces, în detrimentul acelor nutrienți care au efecte pozitive sau care sunt benefice organismului și necesare, cum sunt fibrele, vitaminele sau mineralele".

Subliniez faptul că primele sunt, de regulă, nutrienți ieftini, grăsimile, de exemplu, sunt cele mai ieftine, ca și îndulcitorii, sunt ieftini și de aceea sunt în exces, sunt și foarte activi, determină adicție, pe când celelalte costă și de aceea cei care produc aceste alimente nu se bucură deloc să le promoveze.

De aceea, propunerea mea este să rămână la forma inițială, respectiv forma din art.2 și să nu se elimine, așa cum s-a propus la Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să rămâneți aici atunci, pentru că sunt câteva chestiuni procedurale.

Am să vă consult mai întâi dacă de la pct.1 la pct.3 există obiecții, observații? Dumneavoastră ați propus la pct.4 și de aceea vreau să terminăm până la pct.3, pct.4 din raport ați propus. Deci de la 1 la 3, obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptate.

La pct.4 din raport avem o propunere de eliminare a amendamentului comisiei, revenindu-se astfel la textul inițial.

Dacă mai există intervenții la această propunere de eliminare.

La sfârșit, vă dau cuvântul dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule președinte Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Motivul pentru care cerusem retrimiterea era tocmai ca să precizăm niște lucruri și să îmbunătățim. Consider că este pertinentă propunerea domnului Paveliu și, în numele comisiei, propunem acum să nu se elimine acest paragraf. Faptul l-am discutat și în prealabil și cu Agenția pentru Alimente, așa încât este bine să nu se elimine.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Una din rezervele față de varianta inițială a Ministerului Sănătății Publice a fost tocmai acest amendament. Noi am considerat și considerăm în continuare că o instituție, o autoritate de stat nu poate să declare ca nesănătos un aliment care a obținut absolut toate autorizațiile de punere în piață fără nicio restricție pentru copii sau pentru adulți.

Considerăm că ar trebui cel puțin circumscris acest termen, pentru că în această formă nu cred că putem să susținem.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Și țigările se comercializează și cu toate acestea, pe ele sunt făcute mențiuni foarte clare legate de nocivitatea lor pentru sănătate. Așa cum lucrurile acelea sunt scrise pe pachetele de țigări, la fel pot fi scrise lucruri similare pe cele care sunt legate de alimente nesănătoase.

Nu cred că cele două chestiuni de care vorbea domnul secretar de stat sunt contradictorii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, există un număr destul de semnificativ de luări de cuvânt deja la acest articol. Eu v-aș propune ca în chestiune procedurală, dat fiindcă e un proiect important și care suscită dezbateri, că în același timp este ultima dezbatere din această săptămână, să fiți de acord ca înainte de a trece la votul final, să finalizăm acest proiect, precum și cele de la punctele 7 și 8, adică proiectele cu propuneri de adoptare de la comisie, chiar dacă asta va presupune prelungirea programului de lucru cu 10-15 minute, astfel încât să putem după aceea să trecem la vot final.

Dacă sunteți de acord. Mulțumesc.

Aveam atunci solicitare de intervenție din partea domnului deputat Dumitriu.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Să fie mai scurte intervențiile.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Toate scurte, domnule Marcu. Și a dumneavoastră.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Este vorba strict de comercializarea într-o anumită locație, ceea ce se întâmplă și în cazul altor produse care au agreementul Direcției de sănătate. Deci, este foarte binevenit amendamentul susținut de domnul Paveliu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor. Scurt, vă rugăm, după cum ne-ați cerut.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

După cum vedeți, mai și alerg.

Cu tot respectul pe care-l am pentru domnul doctor Ervin, eu nu sunt de acord cu afirmația domniei sale că dacă a obținut un aviz de comercializare sau de consum, un produs nu poate fi ulterior, în anumite condiții și în anumite locuri, interzis. Și grăsimea în exces are astfel de aprobări de consum. Dar cele mai multe măsuri pe care le luăm noi economice, de educație sau pur și simplu de interzicere nu contravin acelor aprobări pe care le-a obținut nu știu ce comerciant din Harghita, nu de la Harghita, de la munte, adică ăștia mănâncă mai multă grăsime, să fie interzise.

Deci, argumentul nu este corect. Sunt unele acceptate și țigara văd că e acceptată, și cafeaua, dar ele sunt nocive. Asta trebuie s-o spunem și toată presa noastră, și cărțile, nu numai de specialitate, prevăd nocivitatea, arată nocivitatea multor produse. Asta nu înseamnă că nu pot contraveni, nu pot interzice aceste produse în anumite condiții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Ioan Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu scurt.

Eu, ca producător de miere de albine, nu pot nici pe departe să fiu de acord cu domnul secretar de stat, pentru că toate alimentele trebuie puse pe aceeași înălțime din punct de vedere al calității.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai erau? Nu mai erau intervenții.

Stimați colegi,

Trebuie să supun votului dumneavoastră o propunere din partea domnului deputat Paveliu de eliminare a amendamentului comisiei. Eliminarea amendamentului comisiei înseamnă practic, revenirea la textul inițial.

Am fost suficient de explicit? Sper.

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea de eliminare a amendamentului comisiei de la pct.4 din raport.

Vă rog să votați.

Bun. S-a adoptat propunerea de eliminare.

 
   

Există alte obiecții, observații, la pct.4, așa cum a fost formulat în propunerea inițială? Nu sunt.

Pct.4 a fost adoptat.

Până la pct.10. Alte obiecții, observații, până la pct.10? Nu sunt. Adoptate.

De la 11 la 20. Obiecții, observații.

Domnule Paveliu, vă ascultăm.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

La art.13 din raport, art.8 din proiect, "instituțiile abilitate ale statului actualizează, difuzează lista alimentelor nerecomandate" și este vorba de Ministerul Sănătății. În propunerea comisiei, era ca Ministerul Sănătății să afișeze pe site necesarul zilnic de calorii și substanțe nutritive pentru copii. Ăsta este un truism, este un lucru banal, există.

Forma care este în momentul de față propusă de comisie nu își are susținerea. În mod normal, ministerul trebuie să-și asume rolul, acesta este rolul, să informeze populația care sunt acele tipuri de alimente care nu ar trebui să fie recomandate pentru copii. Dacă părinții le cumpără, e treaba lor, dar ministerul trebuie să informeze.

Deci, susțin eliminarea punctului de vedere al comisiei și revenirea la punctul inițial.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Intervenții? Comisia.

Domnule președinte Ifrim, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind că am adoptat punctul de vedere de eliminare a amendamentului comisiei anterior, propun eliminarea acestui amendament al comisiei și rămânerea în forma inițială la art.8.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Bun.

Supun votului dumneavoastră atunci mai întâi propunerea de eliminare a amendamentului comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Art.14 din proiect, art.9 din lege...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, n-am terminat. Eram la ăsta...trebuia întâi să hotărâm ce facem cu el.

Vreți să le legăm?

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Da. Este și 14...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, că vreau să supun votului mai întâi propunerea dumneavoastră de a elimina articolul comisiei și după aceea trecem mai departe.

Stimați colegi, avem o propunere de a elimina amendamentul comisiei de la pct.13. E vorba de art.8.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.13.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a adoptat. S-a eliminat amendamentul comisiei de la pct.13.

 
   

Dacă în legătură cu textul inițiatorilor mai există obiecții. Nu. Adoptat.

Pct.14. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Acesta cu adevărat este un... probabil că acesta este articolul care e cel mai dubitabil dintre toate: "În incinta unităților de învățământ este interzisă prepararea, comercializarea și distribuirea oricăror alimente conținute în lista prevăzută".

Deci, practic, prin acest articol se interzice ca acele chioșcuri, că de fapt despre asta vorbim, și nu despre cantine, să nu aibă dreptul să comercializeze alimente care sunt interzise sau anunțate de minister ca atare. Vor să le cumpere de la poartă, să le cumpere, dar nu din interiorul școlii.

Evident că mențin punctul de vedere inițial și resping punctul de vedere al comisiei care se limitează doar la "prepararea și distribuirea alimentelor în colectivități se face cu respectarea legislației în vigoare", care n-are...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că propuneți eliminarea amendamentului comisiei.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Exact.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De acord și comisia.

Atunci, înțeleg că nu sunt obiecții la această renunțare.

Ministerul. Vă rog.

 
   

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Mulțumesc.

Chiar dacă simt că nu va fi acceptat punctul nostru de vedere, dar trebuie să-mi fac datoria și să atrag atenția că acest articol nu stabilește cine anume trebuie să interzică comercializarea și prepararea acestor produse.

Nu este un articol necesar, pentru că există deja o reglementare destul de bogată în ceea ce privește alimentația publică.

Din aceste motive, ministerul nu susține adoptarea eliminării.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a amendamentului de la art.9, pct.14 din raport.

Vă rog să votați. Mulțumesc. S-a adoptat propunerea de eliminare.

 
   

Dacă la art.9, așa cum este formulat de inițiator există obiecții, observații. Nu sunt. Adoptat.

De la 15 la 20.

Vă rog, domnule Paveliu. Nu.

Adoptate până la 20.

De la 21 până la 26. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială (rămas pentru votul final).  

La pct.7, Proiectul de Lege privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Sunt 33 de colegi senatori. Lipsesc cu toții, după cum pot observa.

Comisia, vă rog, pe scurt, raportul.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

   

Domnul Florin Iordache:

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat această inițiativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil și Guvernul susține această inițiativă.

În urma dezbaterilor în comisie, membrii Comisiei juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea drepturilor de proprietate industrială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Guvernul înțeleg că are punct de vedere de susținere.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final, neexistând amendamente admise sau amendamente respinse.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (rămas pentru votul final).  

Ultimul punct pe ordinea de zi astăzi. O să rog secretariatul să pregătească și lista de vot final incluzând pct.8.

Pct.8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog, pe scurt. Domnul secretar de stat.

Și o să rog după aceea prezentarea raportului comisiei.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cea mai importantă modificare pe care îl aduce acest act normativ este reglementarea condițiilor în care poate să aibă loc rezidențiatul pe post și prin aceasta se rezolvă o problemă deosebit de gravă a unităților medicale de a recruta și de a păstra cadrele medicale cu studii superioare și din acest motiv, vă rugăm să votați favorabil acest proiect de lege.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Referitor la Proiectul de Lege pentru adoptarea Ordonanței nr.12/2008, comisia socotește că este un proiect de lege foarte bun care dezvoltă calitatea și, în același timp, rezidențiatul pe post.

Vă rugăm să votați proiectul în forma aprobată de comisie și de minister.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da. Mulțumim.

Dacă mai vrea cineva să ia cuvântul.

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Foarte scurt.

Stimați colegi,

Ordonanța ca atare a avut unele deficiențe care au fost completate atât cu amendamente de la Senat, cât și de la Comisia Camerei Deputaților.

În final, acest proiect de lege de aprobare a ordonanței este perfectibil, în fiecare an, rezidențiatul, deci, pregătirea medicilor într-o anumită specialitate, comportă anumite adăugiri legate de normele europene.

Noi, Grupul parlamentar al P.S.D. vom vota în această formă cu amendamente acest proiect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ganț. Domnul deputat Pușcă.

Dacă mai există și alte luări de cuvânt la dezbateri generale.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu pot să fiu de acord cu acest proiect de lege în această formă și o spun în calitate de deputat de Sibiu. Este profund discriminatoriu. Din lista centrelor care organizează rezidențiat, Sibiul a fost omis, în ciuda faptului că ARACIS a acreditat acest centru acordându-i statutul de grad ridicat de încredere. Gestul inițiatorului, recte ministerului, este un act unilateral de voință care n-are la bază niciun fel de criterii obiective. Este, dacă vreți, un conflict de interese. Acest proiect vizează în mod negativ nu numai Sibiul, ci și alte centre universitare unde nu există universități de medicină. Mă refer aici eventual la Arad, Constanța, pe unde or mai fi.

Nu pot să fiu de acord deci cu modificările aduse de către comisia noastră. Vreau să mai spun că Senatul a înțeles acest aspect discriminatoriu, l-a corectat. Forma adoptată de Senat este cea corectă permițând tuturor centrelor universitare cu facultăți de medicină acreditate și evaluate cu grad ridicat de încredere.

Vreau să-i rog pe colegii din Comisia de sănătate să se mai gândească o dată și poate să renunțe la punctul de vedere pe care l-au avut, pentru a nu duce în derizoriu sau ridicol chiar activitatea ARACIS. Am instituit această autoritate de acreditare universitară, am mandatat-o cu încrederea noastră. Este formată din specialiști. Ea afirmă că aceste centre universitare sunt bune din acest punct de vedere și vine un organ administrativ, să zicem, ministerul, și afirmă contrariul.

De aceea, rugămintea mea este, stimați colegi din Comisia de sănătate, să renunțați la acest punct, să permiteți tuturor centrelor universitare care se bucură de acest statut, să organizeze rezidențiat, să nu pedepsim pe toată lumea pentru ilegalități comise într-un anumit centru universitar, pentru că nu are relevanță la Sibiu ce se întâmplă, să zicem, la Oradea.

În consecință, vă rog mult de tot să adoptăm forma Senatului la pct.12, art.8 "centre universitare" și nu "universități de medicină și farmacie".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vom reveni la momentul la care se ajunge la pct.12.

Domnul deputat Pușcă, pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță, Grupul parlamentar al Partidul Național Liberal susține această inițiativă legislativă.

Eu aș dori să fac niște observații la aceste discuții generale privitor la întreg textul și anume, comisia să accepte o modificare pe tot parcursul textului și acolo unde se vorbește despre medicină, medicină dentară și de farmacie, termenul "medicină" să fie specificat "medicină generală" și nu pur și simplu "medicină", pentru că toate sunt ramuri ale medicinii. Iar în întreg textul său, în modul în care comisia l-a prezentat în raport, să se facă corecturile de limbă necesare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că, comisia își însușește acest punct de vedere.

Dacă nu există și alte obiecții.

Dacă s-au finalizat dezbaterile generale, trecem la dezbateri pe articole, urmând să luăm în discuție și chestiunea ridicată de domnul deputat Ganț, când ajungem acolo.

De la pct.1 la pct.10, dacă există obiecții, observații, comentarii. Nu. Sunt adoptate.

Pct.12 sau art.12, domnule Ganț? Bun.

De la pct.11 la 20. La pct.12. Înțeleg că domnul președinte Ifrim dorea să lămurească chestiunea.

Deci, pct.12, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Legat de cele spuse de domnul coleg, problema este rezolvată, ca să înlocuim "universități", cu "unități". Suntem de acord.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De acord, domnule deputat? Mulțumesc.

Obiecții, observații? Nu sunt.

Am adoptat atunci pct.12 cu această completare.

Până la 20, obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptate.

Pct.21-30. Adoptate.

Pct.31-35. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul merge la vot final.

 
Supunerea la votul final:  

Rog colegii lideri de grup să-și invite parlamentarii în sală pentru votul final. O să vă rog să vă marcați prezența electronic pentru a verifica cvorumul.

Sigur, mai avem câteva minute. Dar între timp o să vă rog să vă marcați și prezența. Rog secretariatul să pornească sistemul.

Vă rog, stimați colegi, să vă marcați prezența pe măsură ce vă așezați.

Vă rog, stimați colegi, să luați loc și să vă marcați prezența.

Rog, stimați colegi, să vă invitați colegii în sală, să luăm loc în bănci.

Colegii care nu și-au marcat prezența să o marcheze ca să putem să trecem la vot.

Rog să vă marcați prezența.

   

Stimați colegi, trecem la sesiunea de vot final.

Avem șase proiecte pe lista de vot final.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007 (adoptat).

Pct.1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 185 deputați prezenți, 181 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei de anchetă a Camerei Deputaților pentru verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri ai Curții de Conturi (adoptat).

2. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei de anchetă a Camerei Deputaților pentru verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri ai Curții de Conturi.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 186 deputați prezenți, 179 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abțineri.)

Vă mulțumesc. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind trecerea unui teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, în administrarea Ministerului Economiei și Finanțelor (adoptat).

3. Proiectul de Lege privind trecerea unui teren proprietate publică a statului din administrarea Stațiunii de cercetare și dezvoltare agricolă Suceava, din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șisești, în administrarea Ministerului Economiei și Finanțelor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 136 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 45 abțineri, un vot neexprimat)

Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 136 de voturi în favoarea proiectului, din 187 de voturi exprimate.

  Proiectul de Lege pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar (adoptat).

4. Proiectul de Lege pentru alimentația sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți, 186 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri.)

Da. Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială (adoptat).

La pct.5, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 185 deputați prezenți, 183 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. 183 de voturi în favoarea proiectului de lege. Acesta a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (adoptat).

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți, 149 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 39 abțineri, un vot neexprimat)

Vă mulțumesc. 149 de voturi în favoarea proiectului din 189 de voturi exprimate.

Proiect de lege a fost adoptat.

   

Vă informez, de asemenea, că la secretariatul general au fost depuse o serie de legi adoptate de Camera Deputaților și de Senat în vederea exercitării drepturilor parlamentarilor de contestare a constituționalității.

Cu aceasta, declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 20 mai 2019, 6:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro