Plen
Ședința Senatului din 5 mai 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/15-05-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 05-05-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 5 mai 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 16.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Gavrilă Vasilescu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu declarațiile politice.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - declarație politică având ca temă pregătirea elevilor din învățământul românesc;

Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM, urmează doamna senator Cornelia Cazacu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, În cadrul declarației politice de astăzi doresc să abordez unele aspecte privind pregătirea elevilor din cadrul sistemului național de învățământ.

Voi începe cu o exemplificare de la Arad.

Elevii vor organiza în data de 12 mai un protest în fața Palatului Administrativ.

La miting vor participa elevii din clasele a XI-a și a XII-a, care doresc, prin acțiunea lor, să tragă un semnal de alarmă în legătură cu starea învățământului din România.

Pornind de la acest fapt, ei vor să-și exprime nemulțumirea față de gradul de dificultate al variantelor de bacalaureat de anul acesta, față de data de apariție a subiectelor la scris și oral în varianta finală și față de neacordarea alocației pe lunile ianuarie și februarie elevilor ce au împlinit 18 ani.

Doamnelor și domnilor, În prezent, în țara noastră nu se respectă prevederile legale privind numărul de ore săptămânal în cadrul învățământului preuniversitar, în sensul că la vârsta de până la 18 ani elevii au un program de minim șapte ore pe zi la școală, la care se adaugă 3-4 ore necesare pregătirii lecțiilor pentru a doua zi.

Conform reglementărilor Codului muncii, angajatorii sunt obligați ca persoanelor de până la 18 ani să le asigure un program de muncă de până la șase ore pe zi.

În concluzie, cele zece ore de pregătire zilnică pentru procesul de învățământ sunt extenuante pentru elevi, cu repercusiuni asupra stării lor de sănătate, cum vom vedea ulterior.

Un studiu psihologic simplu la nivel național nuanțează problemele cu care se confruntă elevii în urma acestui program deosebit de încărcat.

Pe loturi experimentale, s-a constatat că există tulburări comportamentale, 14% din elevi sunt surmenați fizic și mintal, ceea ce reprezintă 18% din totalul de elevi supuși experienței, iar preocupările extrașcolare lipsesc.

Programa de învățământ necesită o restructurare majoră atât în sensul conținutului, cât și în privința numărului de ore alocat pe disciplină.

În altă ordine de idei, elevii claselor a VII-a și a VIII-a intră curând în focul tezelor unice.

Prima probă, la limba și literatura maternă, va fi susținută de elevii aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

Pe 9 mai doar cei de clasa a VIII-a vor susține teza cu subiect unic la istorie sau la geografie, pentru ca pe 13 mai, respectiv pe 16 mai, elevii claselor a VII-a și a VIII-a să susțină teza la limba română și teza la matematică.

Potrivit metodologiei Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, subiectele pentru tezele unice vor avea un nivel mediu de dificultate și vor permite rezolvarea lor în două ore, iar baremele de corectare și notare vor fi postate pe site-ul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pentru autocontrol și autoapreciere.

Profesorii care predau la clasă au obligația de a analiza, împreună cu elevii, tezele și rezultatele obținute, iar în urma acestei analize elevii pot depune eventuale contestații la comisia din cadrul unității de învățământ.

Media de la tezele cu subiect unic și media de absolvire a claselor V-VIII reprezintă medie de admitere, pe baza căreia absolvenții claselor a VIII-a din toată țara se pot înscrie în licee sau școli de artă și meserii.

Nu ni se pare modalitatea cea mai justă de apreciere privind reprezentativitatea acestei medii de admitere.

Tezele cu subiect unic sunt realizate în conformitate cu programa de învățământ, ceea ce presupune un efort deosebit din partea elevilor.

Înlocuirea unui singur examen de capacitate, cum a existat până în prezent, cu două examene în clasa a VII-a și două în clasa a VIII-a presupune un efort suplimentar și un stres real la care numeroși elevi nu fac față.

Această situație nu este deloc de neglijat, având în vedere, pe de o parte, dificultatea subiectelor și, pe de altă parte, numărul mare de elevi care abandonează școala.

Cum va proceda Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului în cazul abandonului școlar? La ora actuală, coeficientul este de 12%.

Riscăm ca o parte dintre absolvenții de clasa a VIII-a să nu poată fi înscriși la studiile liceale.

În momentul de față, este necesar să aplicăm o nouă reformă reală în cadrul acestui sistem, în sensul reducerii numărului de ore și restructurării materiilor pentru elevi, deoarece sunt extrem de numeroase.

Experimentele privind examinarea elevilor trebuie stopate.

Este necesar ca pentru obținerea pe viitor a unor specialiști de calitate care să fie competitivi cu piața europeană a muncii să aducem îmbunătățiri pregătirii elevilor la nivelul cerințelor europene.

Menținerea elevilor pe băncile școlii timp de zece ore zilnic nu reprezintă o soluție modernă și compatibilă cu restul țărilor din Uniunea Europeană.

Trebuie crescut rolul comitetelor de părinți, prin implicarea acestora în problemele de educație ale elevilor din fiecare unitate de învățământ.

Numai prin această modalitate vom reuși să realizăm calitatea în învățământul preuniversitar și performanța în învățământul academic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cornelia Cazacu (PD-L) - declarație politică având ca subiect violența în familie;

O invit la microfon pe doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Apostol Neculai.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Doresc să vă informez că am participat zilele trecute la Reuniunea Comisiei pentru egalitatea de șanse a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și la conferința de încheiere a Campaniei pentru stoparea violenței împotriva femeilor, inițiată de dimensiunea parlamentară a Consiliului Europei, evenimente ce au avut loc la Viena.

Programul conferinței a inclus dezbateri pe marginea unor teme precum: impactul pe care l-a avut în parlamentele naționale campania inițiată de dimensiunea parlamentară a Consiliului Europei privind implicarea bărbaților în combaterea violenței împotriva femeilor.

Eu am contribuit la această lăudabilă inițiativă a Consiliului Europei în calitate de parlamentar de referință și de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse din Senatul României, însă contribuția personală nu ar fi avut, vizibil, efecte pozitive fără o colaborare strânsă între instituția pe care o reprezint și alte instituții de la nivel național: ministerele - Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului -, agențiile naționale care activează în subordinea ministerelor - Agenția Națională pentru Protecția Familiei, Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor -, Biroul de Informare al Consiliului Europei de la București și ONG-urile de profil, cum ar fi Coaliția VIF sau Grupul GRADO.

Împreună cu Biroul de Informare al Consiliului Europei și Agenția Națională pentru Protecția Familiei, am inițiat și menținut pe toată perioada campaniei un parteneriat prin intermediul căruia am și lansat o serie de acțiuni menite să contribuie la implementarea cât mai eficientă, la nivel național, a campaniei Consiliului Europei.

Astfel, s-a realizat campania de sensibilizare pentru combaterea violenței în familie împotriva femeii, campanie ce s-a desfășurat între 28 noiembrie și 10 decembrie 2007.

Pe plan mondial, violența în familie este o problemă politică și publică cu care se confruntă și țările din Europa, unde o cincime dintre femei a fost cel puțin o dată în viață subiectul violenței fizice.

Violența în cadrul familiei sau căminului există în toate statele membre ale Consiliului Europei, în ciuda progreselor realizate în domeniul legislativ și în practica judiciară.

Violența împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului care împiedică femeile să se bucure de libertățile lor fundamentale.

Consecințele violenței în familie asupra sănătății victimelor, dar și asupra demnității umane aduc prejudicii grave generațiilor viitoare.

Trebuie să conștientizăm faptul că violența împotriva femeilor prejudiciază pacea, securitatea și democrația națională, dar și, în context mai larg, pe cea din Europa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Neculai Apostol (independent) - declarație politică cu titlul Lipsa de respect a «E.ON Electrica» față de clienții persoane juridice;

Dau cuvântul domnului senator Apostol Neculai și urmează la microfon domnul senator Eugen Mihăescu.

   

Domnul Neculai Apostol:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Lipsa de respect a «E.ON Electrica» față de clienții persoane juridice".

În ultima perioadă Compania Națională "E.ON Electrica" înregistrează frecvente întreruperi și disfuncții în alimentarea cu energie electrică a clienților societăți comerciale, care, la rândul lor, înregistrează pierderi financiare și disfuncții tehnologice importante.

Prevalându-se de statutul de monopol, contractele dintre "E.ON Electrica" și societățile comerciale sunt unilaterale și dezechilibrate, astfel încât dacă un client întârzie plata facturii la termen plătește, firesc, penalități, dar dacă furnizorul de energie electrică nu-și poate stabiliza sistemul și nici nu poate asigura continuitate și constanță în alimentare nu poate fi obligat la plata unor daune sau despăgubiri.

Gândindu-ne doar la dimensiunea pierderilor înregistrate în industriile cu foc continuu, în sistemele informatice care gestionează tehnologii automatizate, cred că este destul pentru a ridica o serie de întrebări asupra comportamentului de piață al "E.ON Electrica" și al manierei în care tratează clienții acest important operator economic național.

Nu numai în calitate de parlamentar, dar și ca simplu cetățean român pun întrebarea dacă în acest contract de privatizare nu a fost stipulată nicio clauză privind obligativitatea unor investiții în retehnologizarea și modernizarea acestei companii naționale sau, pur și simplu, noul proprietar doar exploatează.

Dacă aceste clauze au fost stipulate, dar nu au fost respectate, poate că statul român ar avea obligația de a face recurs la clauzele stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni.

Sunt destui agenți economici care înregistrează pierderi în activitatea de producție și pagube financiare importante provocate de deficiențe de funcționalitate ale "E.ON Electrica", care produc, la rândul lor, distorsiuni în sistemul economic național, afectând producția și performanța, implicit suportul economico-financiar, afectând astfel veniturile ce ar trebui realizate de aceste societăți comerciale.

Impozitele și taxele colectate ar trebui să devină venituri la bugetul de stat.

Scuzele de circumstanță și trimiterea obsesivă la factorii meteorologici pentru a escamota friabilitatea unui sistem în care nu se investește mai nimic, sistem depășit cantitativ și calitativ de solicitări, nu pot justifica pierderile economice atât de ample cauzate societăților comerciale, pierderi care încep să devină sistematice.

Un astfel de comportament alterează încă o dată costurile de producție în care, oricum, sunt incluse deja monopolurile discreționare ale furnizorilor de utilități, afectând sănătatea economică a pieței și libera concurență.

Sau, poate, chiar deliberat acești furnizori de utilități urmăresc sabotarea economiei naționale? Este o întrebare pe care o adresez atât Companiei "E.ON Electrica", cât și instituțiilor guvernamentale care monitorizează activitatea acestor societăți naționale, și anume Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Consider că este necesar să tragem un semnal de alarmă capabil să determine inițierea unui set de măsuri care să ducă la normalizarea situației și la obligarea "E.ON Electrica" să respecte atât autoritatea statului, cât și interesele consumatorilor.

Nu în ultimul rând, poate că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ar trebui să-și extindă conceptul de consumator, incluzând și persoanele juridice, măcar pentru că acestea sunt, de fapt, cele mai importante dintre contribuabilii la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Mihăescu (PRM) - declarație politică având ca temă activitatea Ministerului Afacerilor Externe

Dau cuvântul domnului senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Stimați colegi,

Am răgușit de câte ori am luat cuvântul pentru a atrage atenția asupra impotenței Ministerului Afacerilor Externe.

Faptele emigranților de origine română au ajuns subiect electoral.

Turiștii români sunt abandonați sau calcinați în accidente și ca să afli despre soarta lor trebuie să te folosești de pile.

Deținuții de origine română mor de foame prin străinătăți, iar învinuiților de crime nu are cine să le asigure apărarea.

În timpul acesta, unii ambasadori se zbenguie în jacuzzi, unii consuli nu au timp să se ocupe de cetățenii țării care i-a trimis în misiune, iar unii directori de institute culturale plătesc cu mii de euro potențiali infractori.

De pildă, bugetul Institutului Cultural Român, filiala Paris, pentru anul 2008 este de 600.000 de euro.

Este inadmisibil ca în plin scandal privind emigranții de origine română din țările Europei de Vest Institutul Cultural Român, filiala Paris, să finanțeze cu 10.000 de euro Festivalul român de jazz și de muzică țigănească, al unui organizator, domnul Alin Predoi, directorul RoMusic Production, care a fost cercetat în anul 2005 de PAF, Police de l'Air et des Frontières, pentru sprijinirea imigrării clandestine și spălare de bani.

Ministerul Afacerilor Externe este un minister atât de politizat încât nu are timp să-și facă treaba.

Cine are interesul ca România să se facă de râs? Primul diplomat al țării, adică șeful statului?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Le consult pe celelalte grupuri parlamentare dacă doresc să vină cu vreo declarație politică.

Înțeleg că nu mai sunt solicitări.

Stimați colegi, îl invit pe domnul secretar Vasilescu să facă apelul nominal, pentru a începe programul legislativ.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - concediu fără plată
- Chelaru Ioan - delegație
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - absent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - delegație
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Béla - absent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - absent
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario Ovidiu - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - învoire
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - învoire
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - învoire
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - delegație
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Carmen Felicia - absentă
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țîrle Radu - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - delegație
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent

Domnule președinte, suntem în cvorum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Fac un apel la liderii de grup, toți colegii senatori care lipsesc să trimită în scris în termen de două zile la președintele Senatului cauza pentru care absentează.

În caz contrar, voi aplica direct legea.

Avem o lege în vigoare și trebuie s-o respectăm.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului.

Voi fi ajutat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

Am parcurs declarațiile politice.

V-am spus că, din totalul de 135 de senatori, numai 12 colegi senatori absentează motivat.

Legat de ordinea de zi, aveți obiecții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este până la ora 19.30.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a aprobat și programul de lucru.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 5-10 mai a.c.  

În continuare, voi prezenta și voi supune votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru această săptămână.

Mâine, 6 mai 2008, între orele 9.00 și 13.00 și 15.00-19.00, vom desfășura lucrări în plenul Senatului.

V-am anunțat, avem peste o sută de proiecte de lege cu rapoarte elaborate.

Miercuri, 7 mai 2008, și joi, 8 mai 2008, vor fi activități în comisiile permanente.

Vineri, 9 mai 2008, și sâmbătă, 10 mai 2008, se vor desfășura activități în circumscripțiile electorale.

Aveți obiecții cu privire la programul de lucru pentru această săptămână?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 5-10 mai 2008.

Vă rog să votați.

Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost aprobat programul de lucru pentru această săptămână.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 mai a.c.  

Pentru săptămâna viitoare, vom avea luni, 12 mai 2008, programul obișnuit: la ora 14.00 lucrări în grupurile parlamentare, la ora 15.30 lucrări în plenul Senatului, vom începe cu declarațiile politice, în continuare vom da vot pe legi, apoi vor fi întrebări și interpelări.

Marți, 13 mai 2008, de la 9.00 la 13.00 se vor desfășura lucrări în plenul Senatului.

La ora 13.00 va avea loc ședința Biroului permanent al Senatului.

Marți după-amiază, miercuri, 14 mai 2008, toată ziua, și joi, 15 mai 2008, până la ora 13.00, vor fi lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 16 mai 2008, și sâmbătă, 17 mai 2008, se vor desfășura activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații la acest program?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 12-17 mai 2008.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi,

Astăzi, președintele Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, domnul Jia Qinglin, va rosti o alocuțiune în fața plenului Senatului, de la ora 17.00 până la ora 17.20, după care vom continua programul nostru.

Deci vom întrerupe programul legislativ la ora 16.58.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la punctul următor, punctul 2, aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a unor inițiative legislative.

Data trecută s-a solicitat ca inițiatorii să justifice urgența.

Inițiatorul Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor este prezent? Nu este prezent.

Deci nu se justifică urgența.

Inițiativa intră pe procedură normală.

Inițiatorul Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor este prezent?

Din sală: Este!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule deputat, pentru a justifica urgența acestei propuneri legislative.

Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Lakatos Petru - deputat:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori, 1.500 de fermieri și familiile lor așteaptă, în țară, să primească despăgubiri pentru animalele diagnosticate pozitiv și sacrificate, iar acest lucru trenează de doi ani de zile.

Această propunere legislativă a mai trecut o dată prin Parlament, a fost aprobată.

Guvernul a spus că varianta prin care se pot acorda aceste despăgubiri mai presupune o modificare.

Am modificat.

Am inițiat această propunere, vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt întrebări?

Domnule senator Solcanu, aveți cuvântul.

Microfonul 3. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Distinsul coleg nu a specificat cu ce prilej au fost sacrificate animalele: de Crăciun, din cauza gripei aviare? În ce împrejurări: de Paște, acum, cu mieii?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, vă rog, dați-i o explicație domnului senator.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu am vrut să intru în amănunte.

Este vorba despre caii care, având anemie infecțioasă, au fost sacrificați și, dintr-un viciu de procedură, țăranii nu au putut să se urce pe cai, să meargă până la Alexandria, și i-au trimis pe baza unor centralizatoare.

Am mai discutat acest lucru la dumneavoastră, iar Camera Deputaților a fost de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Ați auzit explicațiile.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență pentru această propunere legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, s-a aprobat procedura de urgență.

De asemenea, avem Propunerea legislativă privind completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Înseamnă că nu se justifică procedura de urgență.

Avem, de asemenea, Propunerea legislativă pentru abrogarea Capitolului II indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul este? Nu este.

Nu se justifică procedura de urgență.

La ultima, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României.

Inițiatorul este prezent?

Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o propunere semnată de liderii grupurilor parlamentare la sugestia Biroului permanent al Senatului.

Este vorba de repartizarea administrației clădirii Parlamentului și a suprafeței aferente nu numai de către Camera Deputaților, ci și de către Senat, ca să nu complicăm lucrurile.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt întrebări?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.

Ați auzit motivația din partea inițiatorului.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 50 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri, s-a aprobat procedura de urgență și pentru această propunere legislativă.

 
Adoptarea Propunerii legislative privind constituirea Rezervației arheologice și naturale Roșia Montană (L62/2008)  

Stimați colegi,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației arheologice și naturale Roșia Montană.

Precizez că sunt două propuneri legislative vizând acest domeniu, dar sunt total diferite: una tratează problemele generale privind rezervațiile arheologice din România, și este lege organică, iar cea în cauză se referă numai la Roșia Montană.

Suntem în fața unei legi ordinare, nu am avut amendamente.

Vă rog să luați loc, stimați colegi.

Trebuie să facem rost de un clopoțel...

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și propunerea legislativă, aceasta având caracter de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 11 abțineri, și raportul, și propunerea legislativă au fost adoptate.

Stimați colegi, Vă rog să fiți de acord să mergem mai departe, trecând peste legile organice care se află în faza de vot final.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței (L168/2008)  

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței.

Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Viorel Palașcă - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Această ordonanță de urgență creează cadrul pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor cu venituri reduse, în contextul scumpirii gazelor naturale în România.

Așa cum se știe, prețurile de import ale gazelor naturale au crescut destul de mult și, în acest sens, a trebuit să existe și o corelație a prețului intern de producție a gazului natural.

La 1 februarie 2008 prețul gazului din producția internă a crescut de la 470 la 495 de lei și, în acest context, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care se constituie un fond social privind ajutorarea familiilor aflate în dificultate.

Banii din acest fond provin din sponsorizări de la producătorii de gaze naturale.

Astfel, s-au încheiat protocoale cu cei doi importanți producători din România, "Romgaz" și "Petrom", și, practic, s-a stabilit să se colecteze de la acești doi producători sume a căror valoare să fie de aproximativ 170 de milioane de lei anual.

Banii aceștia, practic, ajung pentru a acorda acestor familii acest ajutor suplimentar.

Acest ajutor se distribuie familiilor respective de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse urmând o procedură a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, procedură adoptată deja în contextul altor acte normative.

Noi considerăm că acest act normativ trebuie adoptat pentru că această ordonanță trebuie adoptată prin lege, deoarece, practic, familiile nevoiașe, cele care așteaptă acest ajutor suplimentar, deja cunosc acest lucru, sursa acestor finanțări este deja rezolvată și nu sunt niciun fel de probleme în acest sens.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte Cutaș, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii din cadrul comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere, pentru câteva considerente.

Unii dintre membrii comisiei au considerat că - și, până la urmă, au avut câștig de cauză - prin articolul 2 din ordonanță se prevede că sumele obținute cu care producătorii și distribuitorii participă la fond sunt, în general, sume obținute din majorarea de preț la gazele naturale în cursul anului 2008, fapt ce pune la îndoială oportunitatea majorării cu 8,5% a prețului, majorare operată în februarie 2008, și ridică semne de întrebare privind următoarele majorări din acest an.

De asemenea, un alt aspect remarcat a fost faptul că proiectul de lege acordă o facilitate fiscală.

Deși în text se menționează, la același articol 2 alin. (3), că sumele vor fi date benevol, aceste sume sunt cheltuieli cu deductibilitate integrală.

Proiectul de lege nu rezolvă problema scumpirii gazelor naturale sau a suportabilității persoanelor cu venituri mici, soluția propusă fiind o soluție de moment, pentru perioada februarie-martie 2008, respectiv noiembrie-decembrie 2008.

Acestea fiind spuse, aș mai vrea doar să adaug că proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, sunt intervenții, luări de cuvânt?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui proiect de lege susținut de Guvern, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008.

Suntem primă Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege ordinară.

Comisia economică, industrii și servicii ne-a prezentat un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 9 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Întrucât a fost adoptat raportul de respingere, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 se transformă în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008.

Supun votului Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 9 abțineri, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 a fost adoptat.

Vă rog să-mi comunicați prezența.

Stimați colegi,

Conform înregistrării electronice, în sală sunt prezenți 84 de senatori, suntem în cvorum și numeric.

Vom continua foarte operativ, pentru că timpul este foarte scurt.

Stimați colegi, Nu vom mai utiliza sistemul electronic de vot și vom vota prin ridicarea mâinii, ținând cont de cvorumul menționat.

Trecem la votul pentru legile organice.

 
Adoptarea Propunerii legislative de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 43/30.01.2000, versiune consolidată în 15/07/2006, privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național (L61/2008)  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 43/30.01.2000, versiune consolidată în 15/07/2006, privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Avem raport favorabil cu patru amendamente.

Legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul, domnilor colegi.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 80 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost adoptată.

Respingerea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (L496/2005)  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Avem raport suplimentar de respingere.

Legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Două voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Cu 79 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, deci proiectul de lege a fost respins.

Adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 89 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 (L749/2007)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 89 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Este o lege organică.

Stimați colegi, Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

8 voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 75 de voturi pentru, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale (L809/2007) (votul final se va relua în sesiunea următoare)  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

După cum știți, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 nu a fost adoptat.

Dacă nu se adoptă nici de data aceasta, ordonanța este în vigoare, iar în sesiunea următoare votul se va relua.

Supun votului dumneavoastră articolul unic de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să ridicați mâna pentru voturile împotrivă.

14 voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Respingerea nu s-a adoptat.

Sunt numai 67 de voturi pentru.

Ordonanța de urgență a Guvernului rămâne în vigoare, iar în sesiunea următoare se va resupune votului.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea alineatului (3) al articolului 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (L155/2008)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alineatului (3) al articolului 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Este o lege organică, au fost dezbateri generale, avem raport favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

8 voturi împotrivă.

Abțineri?

9 abțineri.

Proiectul de lege a fost respins, neîntrunind numărul necesar de voturi.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor (L114/2008)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor.

Este o lege organică.

Raportul este favorabil, cu un amendament.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați.

8 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 73 de voturi pentru, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să nu creați agitație și nici propagandă cu privire la vot.

Fiecare senator votează cum dorește. (Discuții în sală.)

   

Domnul Eckstein Kovács Péter (din sală):

Fac parte din grupul parlamentar!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu are importanță, nu sunteți lider de grup.

Vă rog foarte mult.

17 voturi împotrivă.

Abțineri? Nicio abținere.

Proiectul de lege a fost respins, întrunind doar 67 de voturi pentru.

 
Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (L82/2008)  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Este o lege organică.

Stimați colegi, Avem în față un raport de respingere a propunerii legislative.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați voturile împotrivă.

22 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 60 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă nu a îndeplinit numărul necesar de voturi, și anume 68.

În consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (L100/2008)  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. (1) pct.

II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Legea este organică, raportul este de respingere.

Vă rog să votați.

Cine este pentru raportul de respingere?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

36 de voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să votați.

29 de voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind 68 de voturi.

Respingerea Propunerii legislative privind pensiile de supraviețuire (L73/2008)  

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind pensiile de supraviețuire.

Este o lege organică.

De asemenea, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să votați.

15 voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să votați.

15 voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Neîntrunind numărul de voturi necesar - numărul voturilor pentru este sub 68 de voturi -, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L63/2008)  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Este o lege organică, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

11 voturi împotrivă.

Abțineri?

Două abțineri.

Cu 71 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată (L949/2007)  

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată.

Este o lege organică.

Avem un raport suplimentar de respingere.

Înțeleg că aici trebuia să se facă un amendament de comun acord cu Guvernul, dar nu s-a operat.

La fel și la punctul următor.

Amândouă se retrimit la comisii.

Mâine-dimineață le vedeți și reveniți la vot cu acestea.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Nu avem niciun punct de vedere comun cu Guvernul.

Raportul rămâne în continuare acela al comisiei.

Vă rog să-l supuneți votului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu propunerea s-a venit data trecută.

Domnule senator Marius Marinescu, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă-mi permiteți, data trecută am stabilit de comun acord și cu reprezentantul Guvernului, adică cu domnul președinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, domnul Mircea Oancea, vărul lui Adrian Videanu!, și ne-am pus de acord să retrimitem la comisie cele două inițiative legislative pentru a veni cu un amendament comun pus în acord cu Guvernul.

Văd că nu s-a întâmplat acest lucru, iar președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială susține cu totul altceva.

Dânsul nu a fost prezent nici data trecută.

Vă rog să rămână același punct de vedere, al dumneavoastră: să retrimitem la comisie aceste inițiative legislative și să ne punem de acord cu membrii comisiei și cu Guvernul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Este președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Înțeleg că au discutat și nu au ajuns la niciun punct de vedere, păstrează raportul de respingere.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Erau trei membri ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și nu puteau să ia o decizie în acest sens.

De aceea, vă rog să rămână retrimisă la comisie, așa cum s-a stabilit și data trecută, pentru a veni cu un raport suplimentar, așa cum este normal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, care este situația?

Vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Domnule președinte, Eu știu că trebuie să respectăm Regulamentul Senatului.

Îl rog pe distinsul coleg să respecte acest Regulament al Senatului, îl rog pe distinsul coleg acest lucru.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială își menține punctul de vedere, și anume acela de respingere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Marius Marinescu, nu avem ce face.

Vă rog foarte mult.

Suntem primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

38 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Raportul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

30 de voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Nu a îndeplinit numărul de 68 de voturi, cel necesar, deci propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 09/06/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (L950/2007)  

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 09/06/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Este a doua propunere legislativă pe aceeași temă.

Are un raport suplimentar de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

35 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Raportul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

28 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Două abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, ne oprim aici. (Aplauze).

Mulțumesc.

Alocuțiunea domnului Jia Qinglin, președintele Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez  

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să luați loc.

Am deosebita plăcere să vă anunț prezența în plenul Senatului a delegației Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, care este sus, la lojă, condusă de Excelența Sa domnul Jia Qinglin, președintele Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez.

Stimate colege și stimați colegi, Vizita oficială în țara noastră a domnului președinte și a colegilor săi din cadrul conferinței, la zece ani de la ultimul eveniment de acest gen, are menirea de a sublinia trainica prietenie tradițională dintre instituțiile noastre și angajamentul celor două popoare, român și chinez, de a continua cooperarea, colaborarea, de a o consolida atât în plan bilateral, cât și în cadrul organizațiilor internaționale.

Senatul României este onorat de prezența domnului Jia Qinglin, lider reprezentativ al Republicii Populare Chineze, reales recent președinte al Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, drept pentru care permiteți-mi ca în numele dumneavoastră să-i adresăm calde felicitări pentru cel de-al doilea mandat. (Aplauze.)

Reconfirmarea de către sesiunea plenară a Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez a mandatului de președinte al acestui forum de înaltă reprezentativitate este rezultatul firesc al unei cariere politice și administrative caracterizate prin excelență, responsabilitate, pragmatism în îndeplinirea atribuțiilor deosebit de importante deținute în cadrul forurilor de conducere ale Partidului Comunist Chinez și ale instituțiilor administrației centrale și locale ale statului chinez.

Astfel, în perioada 1973-1978 domnul Jia Qinglin a funcționat ca director general al Companiei Naționale de Import-Export Mașini și Echipamente, ulterior deținând funcția de director și secretar de partid la Fabrica de mașini grele Taiwan și, mai apoi, îndeplinind sarcini pe linie de organizare în cadrul conducerii Comitetului Provincial al Partidului Comunist Chinez din provincia Fujian.

Ultimii ani ai secolului XX au reprezentat pentru domnul președinte Jia Qinglin o perioadă de înaltă responsabilitate, în calitatea sa de primar al municipiului Beijing, secretar al Comitetului Municipal Beijing și membru al Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez.

Între anii 2002 și 2003 domnul Jia Qinglin deține funcția de membru al Comitetului permanent al Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și de președinte al Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez.

Dialogul fructuos, deosebit și constant dintre forurile noastre legislative reprezintă un instrument foarte important pentru adâncirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și națiuni.

Înțelegerea și respectul reciproc dintre parlamentari, reprezentanții legitimi ai poporului român și chinez, constituie un fundament solid pentru consolidarea și diversificarea cooperării bilaterale în plan politic, economic, social și cultural.

Marea majoritate dintre dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, ați fost în diferite delegații în China și cred că ați apreciat cu toții progresele deosebite făcute în dezvoltarea economică și socială în Republica Populară Chineză.

Stimate colege și stimați colegi, Reafirm, cu acest prilej, atașamentul României față de principiul recunoașterii unei singure Chine, al integrității sale teritoriale, subliniind faptul că relația specială cu Republica Populară Chineză reprezintă unul dintre pilonii de forță ai politicii externe a țării noastre.

China a fost, este și va rămâne cel mai important partener al României în întreaga regiune asiatică.

Cu convingerea că acest nou moment al dialogului politic la nivel înalt româno-chinez va contribui în mod substanțial la dezvoltarea pe mai departe a relațiilor bilaterale și, indiscutabil, va constitui o formă nouă de dinamizare a relațiilor pe multiple planuri, vă rog să-mi permiteți să-l invit pe domnul Jian Qinglin, președintele Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, să se adreseze colegilor senatori români.

Stimate domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Jia Qinglin - președintele Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez:

Aplauze.

Domnule Nicolae Văcăroiu,

Stimați prieteni senatori,

Doamnelor, Domnilor prieteni,

Sunt extrem de bucuros că în acest anotimp minunat al primăverii armonioase și priveliștilor luminoase întreprind o vizită oficială în România, cunoscută prin frumoasa metaforă "colț de rai".

Înainte de toate, vă adresez dumneavoastră, celor prezenți în această sală, și, prin dumneavoastră, poporului român, animat de o caldă prietenie, sincere salutări, iar prietenilor români din diverse cercuri, care de-a lungul multor ani s-au dedicat dezinteresat cauzei prieteniei dintre China și România, le adresez un înalt omagiu.

România este o țară cu un relief pitoresc, cu o istorie veche și o cultură strălucită.

Legendarele istorii ale eroilor naționali Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, care și-au apărat vetrele și moșiile strămoșilor, sunt cunoscute în cele patru zări.

Creațiile romantice "Luceafărul" și altele ale poetului național Mihai Eminescu se bucură de laude unanime, melodiile populare ca "Ciocârlia" și "Hora" sunt larg răspândite.

Poporul român, harnic, brav și înțelept, a contribuit la civilizația europeană și mondială.

Prietenia dintre popoarele Chinei și României curge nestăvilit din vremuri străvechi ca apele Fluviului cel Lung și ca apele Dunării.

Acum 300 de ani, un român, pe nume Spătarul Milescu, a ajuns în China și a scris o carte cu numele "Descrierea Chinei", prezentând, printre primii, străvechea civilizație chineză în Europa Centrală și de Est și deschizând albia pârâului de început al contactelor sino-române.

Mai apoi, în succesiunea istorică a bătăliilor pentru obținerea independenței de stat și construirea unei țări înfloritoare, cele două popoare s-au legat printr-o prietenie profundă.

Noi nu vom uita faptul că, în urmă cu 69 de ani, David Iancu și familia Bucur Clejan, trei medici români, au venit din depărtări în China pentru a sprijini lupta de rezistență a poporului chinez împotriva agresiunii japoneze și au dăruit cauzei eliberării poporului chinez tinerețea și viața lor atât de prețioase.

Noi nu vom uita că, în urmă cu 59 de ani, la 5 octombrie, atunci când Noua Chină de-abia se proclamase, România a stabilit relații diplomatice cu aceasta, fiind al treilea stat care a recunoscut Republica Populară Chineză.

Noi nu vom uita că, în urmă cu 37 de ani, România, în calitate de autor de rezoluție, a sprijinit restabilirea poziției legitime a Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite.

Actele nobile, prietenești ale poporului român față de poporul chinez vor rămâne pentru totdeauna înscrise în cronica relațiilor dintre cele două țări.

China și România întrețin relații diplomatice de aproape 60 de ani.

Cu toate că situația internațională și stările de lucruri din fiecare dintre cele două țări au cunoscut transformări foarte mari, totuși relațiile dintre cele două țări s-au dezvoltat în tot acest timp în mod stabil.

Cele două țări s-au sprijinit și s-au ajutat reciproc atât pe plan internațional, cât și în construcția națională a fiecăreia dintre ele.

Cele două state au întreținut permanent contacte la nivel înalt.

În anii din urmă, conducători ai Chinei, președintele Jiang Zemin, președintele Hu Jintao și președintele Adunării Naționale Populare Wu Bangguo, au întreprins, succesiv, vizite în România, iar președinți, prim-miniștri și președinți ai Senatului și Camerei Deputaților din România au vizitat China.

De menționat, în mod special, faptul că, odată cu vizita în România în 2004 a președintelui Hu Jintao, relațiile bilaterale s-au ridicat la nivelul de relații de parteneriat amplu, de prietenie și colaborare.

Relațiile dintre China și România, relații de prietenie, schimburi și colaborare, au drept caracteristici multitudinea nivelurilor, lărgimea domeniilor și instituționalizarea mecanismelor de colaborare.

Sunt frecvente contactele dintre guvernele, partidele, asociațiile civice și autoritățile locale din cele două țări.

Colaborarea acoperă fiecare dintre domeniile economiei și comerțului, științei și tehnicii, învățământului, culturii, ocrotirii sănătății, protejării mediului, turismului și se adâncește neîncetat.

În 2007 valoarea comerțului bilateral a atins 2,36 miliarde dolari americani.

România a devenit deja al patrulea partener comercial al Chinei în Europa Centrală și de Est.

Orașele înfrățite din cele două țări se ridică la 22 de perechi.

China a investit în România 300 de milioane de dolari americani, iar numărul societăților cu capital chinez se ridică la 9.000.

În prezent, China și România au devenit buni parteneri ce colaborează în toate planurile și direcțiile, cele două popoare au devenit prieteni buni pentru orice vreme, iar relațiile sino-române au devenit un bun exemplu de relații între state.

Ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană și a aprofundării continue a politicii Chinei de reformă și deschidere, relațiile sino-române se află în fața unor noi oportunități de dezvoltare.

Sarcina comună ce ne stă în față este aceea de a asigura continuitatea dintre ceea ce a fost și ceea ce va veni, de a continua opera înaintașilor și de a deschide calea spre viitor pentru a crea necontenit progrese în evoluția parteneriatului amplu de prietenie și colaborare dintre China și România.

Pentru aceasta, propun ca ambele părți să-și concentreze eforturile asupra următoarelor patru obiective:

1. Să întărim încrederea politică reciprocă.

Cele două părți să continue să se respecte reciproc, să se trateze de la egal la egal, să nu se amestece în treburile interne ale celeilalte, să fie atente la interesele și preocupările fiecăreia.

Se impune a menține contactele de stat la nivel înalt, a intensifica schimburile și colaborarea dintre guverne, foruri legislative și partide politice, a promova cunoașterea reciprocă și a adânci prietenia și încrederea dintre noi, a întări temeinic baza politică a dezvoltării durabile a relațiilor bilaterale.

2. Să lărgim colaborarea economică și comercială.

Se impune ca cele două părți să extindă colaborarea în domeniile comerțului și investițiilor, conform principiului avantajului comparativ să beneficiem în mod egal de profituri, să continuăm să punem în valoare rolul de îndrumător macro al mecanismului comisiei economice mixte dintre cele două state, să încurajăm și să sprijinim cercurile de întreprinzători din cele două țări, să se intensifice contactele dintre ele, pentru ca împreună să se exploreze noi căi și modalități de extindere a colaborării.

Noi sprijinim întreprinderile părții chineze să investească în România, să participe la construirea infrastructurii în România, după cum dorim ca și companiile și întreprinderile românești să participe la marea acțiune de valorificare a vestului Chinei și la revigorarea nord-estului și a altor vechi baze industriale ale Chinei.

Sperăm ca România să caute noi puncte luminoase ale colaborării bilaterale, servindu-se de momentul prielnic al participării la Expoziția mondială de la Shanghai din 2010.

3. Să adâncim schimburile umane.

Să continuăm să adâncim schimburile și colaborarea dintre cele două țări în domeniul culturii, științei și tehnicii, învățământului, sportului, ocrotirii sănătății și turismului, să îmbogățim neîncetat conținutul relațiilor bilaterale.

Sperăm ca organizațiile de tineret din cele două țări să inițieze diferite activități pentru a crea tinerilor din cele două țări și mai multe prilejuri de realizare.

Să facem un pas înainte în lărgirea schimburilor dintre societățile civile și autoritățile locale din cele două țări.

Să consolidăm temelia prieteniei chino-române, să fortificăm vigoarea dezvoltării relațiilor bilaterale.

Dorim ca ambele părți să pregătească activ și să sărbătorească solemn a 60-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre cele două țări.

4. Să întărim coordonarea pe arena internațională.

Să continuăm întărirea coordonării și conlucrării dintre cele două țări pe plan internațional.

Să ne concentrăm împreună forțele în vederea construirii unui sistem internațional multilateral, echitabil, drept și întemeiat pe norme, în care Organizația Națiunilor Unite să joace rolul central.

Partea chineză este dispusă să intensifice dialogul și colaborarea cu partea română în domeniile reformei Organizației Națiunilor Unite, energiei, protecției mediului, schimbărilor climei, combaterii terorismului și criminalității organizate transfrontaliere.

Sunt profund convins că, prin eforturile comune ale ambelor părți, relațiile dintre China și România, bazate pe o prietenie tradițională, vor păși neapărat în întâmpinarea unei zile de mâine și mai strălucite.

Doamnelor, Domnilor prieteni, În acest an se împlinesc 30 de ani de la lansarea în China a politicii de reformă și deschidere.

De 30 de ani poporul chinez, animat de un spirit întreprinzător fără precedent și antrenat în valurile tumultoase ale practicilor înnoitoare, promovează sârguincios politica de reformă și deschidere și opera de construcție socialistă, determinând China să realizeze cu succes măreața cotitură istorică de la sistemul economiei planificate, puternic centralizat, la sistemul economiei socialiste de piață, plin de vitalitate, de la închistare sau semiînchistare, la o deschidere spre toate direcțiile.

Înfățișarea Chinei a înregistrat o transformare istorică.

De 30 de ani perseverăm constant în orientarea ce plasează construcția economică în centrul preocupărilor.

Am realizat o remarcabilă creștere a puterii economice: din 1978 până în 2007 valoarea globală a producției interne a Chinei a crescut de la 216,5 miliarde dolari SUA la 3.280 miliarde dolari SUA, înregistrând o creștere medie anuală de 9,8%, iar produsul economic global a realizat un salt pe poziția a patra în lume; valoarea globală a importului și exportului a crescut de la 20,6 miliarde dolari SUA la 2.170 miliarde dolari SUA, China devenind a treia entitate comercială a lumii; rezervele de valută au crescut de la 167 milioane dolari americani la 1.530 miliarde dolari americani, plasând China pe locul întâi în lume.

China, care deține mai puțin de 10% din suprafața arabilă a lumii, a rezolvat cu succes problema hranei a peste 20% din populația lumii.

Se succed frecvent veștile îmbucurătoare de pe marile șantiere ale Chinei, precum barajul de la Cele Trei Chei, calea ferată Qinghai-Tibet, conducta de gaze vest-est, transportul de electricitate din vest în est, rețeaua de alimentare cu apă din sud spre nord.

Au fost realizate cu succes zborurile navelor cosmice chinezești cu oameni la bord și prima lansare a unei sonde de explorare circumlunare.

Dezvoltarea Chinei nu este benefică doar pentru poporul chinez, de aici decurg beneficii și pentru popoarele lumii.

De 30 de ani încoace, perseverând constant în mersul pe calea dezvoltării politice proprii socialismului cu specific chinez, am asigurat populației largi exercitarea eficace a drepturilor democratice de a fi stăpân în casa sa.

Noi susținem unitatea organică dintre conducerea de partid, statutul poporului de stăpân în casa sa și guvernarea în temeiul legilor, susținem și perfecționăm sistemul adunărilor reprezentative ale poporului, sistemul colaborării și consultării politice dintre mai multe partide politice, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, sistemul autonomiei teritoriale etnice și sistemul autonomiei locale a maselor, promovăm necontenit autoperfecționarea și dezvoltarea sistemului politic al socialismului.

Noi ne-am angajat în întărirea sistemului legalității socialiste.

Sistemul legislativ propriu socialismului cu specific chinez, ce are drept nucleu Constituția țării, s-a format deja în structura sa primară.

Principalele laturi ale vieții politice, economice și sociale dispun, deja, sub aspectele fundamentale, de legi pe care se pot baza.

Drepturile cetățenești, drepturile politice și libertățile fundamentale ale poporului chinez sunt protejate și garantate de lege.

Situația politică, caracterizată prin democrație și unitate, vigoare și dinamism, stabilitate și armonie, se consolidează și se dezvoltă pas cu pas.

Sistemul politic democratic propriu socialismului chinez pune în evidență o mare vitalitate a acestuia.

De 30 de ani, perseverând constant în intensificarea construcției culturale, am îmbogățit viața spirituală și culturală a poporului.

Concomitent cu întărirea construcției civilizației materiale, noi intensificăm construcția civilizației spirituale, dezvoltăm, prin mari eforturi, activitățile culturale și instituțiile creatoare de cultură, dând satisfacție necontenit cerințelor spirituale și culturale crescânde ale maselor populare.

Noi preluăm strălucita cultură tradițională a națiunii chineze, întărim protecția și folosirea moștenirii culturale, dăm amploare spiritului național ce are drept nucleu patriotismul și spiritul epocii, reforma și inovația, sporim necontenit forța de coeziune a națiunii chineze, intensificăm prin mari eforturi schimburile culturale cu străinătatea, asimilăm și ne raportăm, în mod activ, la roadele culturale de valoare ale altor țări, determinând cultura chineză să iasă în lume.

Olimpiada tradițională și olimpiada sportivilor cu dizabilități, ce vor avea loc curând la Beijing, vor arăta lumii străvechea istorie și strălucita cultură ale națiunii chineze, Zhonghua, vor arăta profilul spiritual al poporului chinez care aspiră spre înălțimi.

De 30 de ani, perseverând constant în asigurarea și îmbunătățirea vieții populației, am ridicat nivelul de trai al poporului chinez.

Din 1978 până în 2007 veniturile de care dispunea populația urbană au crescut de la 343 de yuani la 13.786 yuani, veniturile medii nete ale țăranilor au crescut de la 134 yuani la 4.140 de yuani; învățământul obligatoriu de 9 ani este, în esență, generalizat; analfabetismul în rândurile adulților este în linii mari eliminat; au fost în întregime exceptați de la plata diverselor taxe și costuri de școlarizare elevii din mediul rural aflați în stadiul învățământului obligatoriu; numărul global al studenților care frecventează cursurile în diverse unități de învățământ superior depășește 27 de milioane; coeficientul de promovare în învățământul superior a atins 23%; cadrul sistemului asigurărilor sociale se află în faza incipientă de constituire; asistența medicală, asigurarea locurilor de muncă și alte probleme ce țin de viața populației sunt pe cale să-și găsească treptat rezolvarea.

În anii din urmă, în mediul urban au fost angajați în câmpul muncii mai mult de 10 milioane de oameni în medie pe an.

Populația săracă de la sate a scăzut de la 250 milioane în 1978, la aproximativ 15 milioane în 2007.

Traiul populației a înregistrat saltul istoric de la lipsa mâncării și îmbrăcămintei la o viață în general decentă.

Concomitent cu înregistrarea acestor realizări, noi ne dăm seama, de asemenea, cu luciditate, că Republica Populară Chineză continuă să fie cea mai mare țară în curs de dezvoltare din lume, având o populație numeroasă, o bază de pornire slabă și o dezvoltare foarte neechilibrată.

China trebuie să mai parcurgă un drum lung pentru care este necesar ca generație după generație, de-a lungul multor ani, să trudească din greu pentru a înfăptui, în linii mari, bunăstarea, pentru a face ca întregul popor chinez să se bucure în comun de prosperitate, astfel ca cele 1.300 de milioane de oameni să ducă o viață fericită.

Dezvoltarea rapidă a Chinei din ultimii 30 de ani s-a bizuit pe reformă și deschidere.

Dezvoltarea în viitor a Chinei trebuie să se bazeze, de asemenea, pe reformă și deschidere.

Luând drept punct de pornire aniversarea a 30 de ani de la lansarea reformei și deschiderii, vom transpune în viață concepția despre dezvoltarea științifică, vom păși înainte, fără vreo abatere, pe drumul măreț al reformei și deschiderii, vom continua să milităm pentru construirea societății bunăstării decente și, apoi, mai departe, pentru realizarea în linii mari a bunăstării.

Doamnelor, Domnilor prieteni, Astăzi, lumea se află în procesul unor mari prefaceri, al unor mari reașezări.

Pacea și dezvoltarea continuă să fie principalele teme ale epocii.

Obținerea păcii, înfăptuirea dezvoltării, promovarea cooperării au devenit curentele majore ale epocii.

În situația mondială de astăzi, în care drumul lumii spre multipolaritate este ireversibil, globalizarea economiei se dezvoltă în profunzime, revoluția științei și tehnicii avansează rapid, perspectivele și destinul Chinei sunt legate laolaltă din ce în ce mai strâns cu perspectivele și destinul lumii.

China este un stat care iubește cu ardoare pacea.

Națiunea chineză a prețuit dintotdeauna mai mult ca orice pacea, de-a lungul istoriei a considerat ceea ce cei din bătrâni au descris drept "toate țările s-au bucurat împreună de liniște" și "pacea domnea deplin sub bolta cerească", acestea fiind tărâmurile ideale cele mai nobile.

În epoca modernă poporul chinez a îndurat îndeajuns oprimările și umilințele impuse de puterile străine și, trecând prin îndelungate tulburări și războaie, își dă seama cu atât mai mult cât prețuiește pacea.

Noi vom păși și în viitor, fără a șovăi vreodată, pe calea dezvoltării pașnice, vom respecta dreptul popoarelor de a-și alege ele însele drumul dezvoltării, nu ne vom amesteca în treburile interne ale altor state, nu vom impune altora propria noastră voință, ne vom îndrepta eforturile spre rezolvarea pașnică a litigiilor internaționale, vom promova o politică de apărare defensivă, nu vom practica niciodată hegemonismul, nu vom recurge niciodată la expansiune.

China este și va fi o forță fermă în apărarea păcii în lume.

China este o țară ce prețuiește principiile beneficiului reciproc și avantajelor egale.

Noi vom promova cu consecvență, fără vreo abatere, strategia proprie politicii de deschidere care presupune avantaje egale și câștiguri reciproce, vom persevera în extinderea accesului pe piețe conform normelor general valabile privind comerțul internațional și, concomitent cu realizarea dezvoltării țării noastre, vom avea în vedere interesele legitime ale partenerilor, cu deosebire ale țărilor în curs de dezvoltare, vom sprijini comunitatea internațională să ajute țările în curs de dezvoltare să-și fortifice capacitatea proprie de dezvoltare, să îmbunătățească traiul populației, vom sprijini perfecționarea sistemelor comercial și financiar internaționale, promovarea liberalizării comerțului și investițiilor, vom sprijini țările lumii ca împreună să prevenim riscurile financiare și să protejăm siguranța energiei, vom persevera în reglementarea corespunzătoare a fricțiunilor economico-comerciale prin consultări și cooperare, vom determina țările lumii ca în comun să ne bucurăm de oportunitățile de dezvoltare, ca împreună să facem față diferitelor provocări.

China este o țară ce năzuiește ca omul să trăiască în armonie cu natura.

Terra este grădina noastră comună pe care se bizuie însăși existența omenirii.

Intensificarea protecției mediului ambiant, reacția la schimbările climatice reprezintă responsabilitatea comună a statelor lumii.

Noi vom persevera fără vreo abatere în promovarea civilizației ecologice: plasăm construirea unei comunități ce economisește resursele, ce este prietenă cu mediul ambiant pe o poziție de frunte în strategia industrializării și atingerii bunăstării; intensificăm descoperirea și extinderea tehnicilor ce economisesc energia, tehnicilor ce protejează mediul ambiant și tehnicilor ce regenerează energia; reducem emisiile de gaze cu efect de seră, întărind protecția ecosistemului; încurajăm cooperarea internațională ce vizează domeniile mediului și schimbărilor climatice; încurajăm realizarea unei dezvoltări a omenirii care să continue în veci.

Doamnelor și domnilor prieteni, Există o zicală: "Dacă dorim să avem mai multe flori de trandafir, trebuie să plantăm și mai mulți butași de trandafiri."

Aruncând o privire în trecut, butașii prieteniei sino-române, plantați și îngrijiți cu migală de conducătorii și popoarele celor două țări, și-au înfipt adânc rădăcinile și își etalează bogatele coronamente, dând roade după roade.

Aruncând o privire spre viitor, prietenia și colaborarea dintre China și România vor genera neapărat, din nou și din nou, vitalitate și vigoare, mergând în întâmpinarea unui orizont și mai frumos.

Haideți să ne dăm mâinile și împreună, neobosiți, să depunem eforturi pentru consolidarea și întărirea prieteniei tradiționale dintre China și România, să adâncim și să dezvoltăm colaborarea multilaterală sino-română, să promovăm nobila cauză a păcii și dezvoltării omenirii!

Mulțumesc tuturor. (Aplauze îndelungate în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că sunteți de acord că domnul președinte Jia Qinglin ne-a prezentat astăzi o sinteză deosebită, în primul rând, a evoluției economice, sociale, culturale din China din ultimii 30 de ani, progrese cu adevărat remarcabile care s-au regăsit, în final, într-o viață nouă, mai bună, pentru poporul chinez.

De asemenea, putem spune, fără să greșim, că relațiile noastre au un trecut mult mai îndepărtat, pentru că anul viitor vom împlini 60 de ani de relații diplomatice.

Relațiile diplomatice la nivel de ambasadă au fost realizate încă din 1949.

Deja avem un program împreună, o serie de manifestări cu totul deosebite, atât în România, cât și în China.

Trebuie să fim de acord cu domnul președinte Jia Qinglin că în toată această perioadă s-a reușit dezvoltarea unor contacte permanente la nivel politic înalt, s-a reușit o dezvoltare puternică a cooperării, a colaborării nu numai economice, ci și culturale și sociale, iar în ultimii 17 ani, prin vizitele frecvente la nivel de șefi de stat, de prim-miniștri, de șefi de departamente, de delegații la diferite niveluri, o bună cunoaștere a realităților din China, prin participarea noastră, sau din România, prin participarea delegației chineze, dar toate, împreună, au pus câte un pilon la consolidarea acestei prietenii, cu totul de excepție, dintre poporul român și poporul chinez.

Mă bucură că perspectivele sunt cu totul deosebite.

Aș vrea să vă amintesc un episod, mi-aduc aminte cu mare satisfacție de toamna anului 1992, când România se afla, practic, în incapacitate de plăți, cu numai 20 de milioane de dolari în vistieria țării, în prag de iarnă, după Guvernul Stolojan, în timp ce costul unei ierni de patru-cinci luni costă cel puțin un miliard și jumătate de dolari, și cu toate apelurile mele și ale președintelui Ion Iliescu, atunci să știți că, în final, un singur stat ne-a ajutat direct, statul chinez, printr-o sursă financiară pe care ne-a pus-o la dispoziție temporar... (aplauze în sală) ...reușind să depășim o perioadă foarte dificilă, grea - și perioada aceea era teribilă -, dar iată că prin colaborare, prietenie, cum se spune la noi, la români, dar și la poporul chinez: "Prietenul la nevoie se cunoaște."... Și s-a cunoscut, să știți, din plin!

Iată, și acum, la Jocurile Olimpice, vreau să vă spun că din descrieri, cel puțin, satul olimpic al României arată superb.

Lotul olimpic a fost invitat cu mult timp înainte pentru a se acomoda, astfel încât să poată face o figură frumoasă la Jocurile Olimpice care vor fi deschise oficial, dacă nu mă înșel, la 8 august anul curent.

De asemenea, România a fost invitată la Expoziția mondială care va avea loc la Shanghai în 2010.

Peste toate acestea se înscrie dorința celor două popoare, prin instituțiile reprezentative la nivel prezidențial, la nivel guvernamental, în plan parlamentar, de a continua contactele, de a dezvolta cooperarea, de a reuși să facem un salt și mai puternic, în special în plan economic, pentru că atrage după sine toate celelalte.

Suntem astăzi la 2,5 miliarde de dolari, dar cu un dezechilibru al balanței comerciale.

Cu prilejul acestei vizite, s-a semnat la nivelul miniștrilor de comerț o înțelegere care deja înseamnă un pas înainte pentru reechilibrarea balanței comerciale dintre România și China.

Este numai un început.

Senatul României - i-am spus-o astăzi domnului președinte Jia Qinglin - dorește adâncirea cooperării la nivelul celor două instituții, între Comitetul Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez și Senatul României, inclusiv cu Adunarea Națională Populară Chineză, care, la nivelul conducerii președintelui, ne-a vizitat pentru prima oară la acest nivel în anul 2006.

De asemenea, cred că sunteți de acord cu mine să-i mulțumim domnului președinte pentru sinteza, foarte bine conturată, de date care configurează stadiul actual unde se află China din punct de vedere economic, din punct de vedere social și cultural.

Sigur, o sinteză pe una, două pagini, dar bine redată, și cred că este impresionant pentru toți acest mesaj de pace și prietenie adresat de poporul chinez, de instituțiile statului în perspectiva anilor care urmează.

Cu aceste gânduri, dați-mi voie să-i mulțumesc domnului președinte Jia Qinglin, în numele meu și al dumneavoastră, pentru frumoasa alocuțiune rostită în fața Senatului României.

Mulțumim, domnule președinte. (Aplauze îndelungate în sală).

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile. (Rumoare în sală).

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind loialitatea cetățenilor aparținând minorităților naționale față de România și statul național unitar român (L952/2007)  

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind loialitatea cetățenilor aparținând minorităților naționale față de România și statul național unitar român.

Este o propunere legislativă.

Se susține?

Nu se susține.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Eckstein, doamna senator Norica Nicolai...

Vă rog să vă ocupați locurile, stimați colegi.

Doamna senator Norica Nicolai, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, luat în dezbatere în 22 aprilie 2008, este un raport de respingere pentru că, în opinia noastră, propunerea legislativă încalcă convențiile internaționale la care România este parte și o serie de prevederi constituționale, dintre care aș enumera numai una singură, aceea a articolului 4 alin. (2) din Constituție, care interzice crearea de discriminări pe diverse motivații.

Pentru aceste motive, vă supunem votului un raport de respingere, cu mențiunea că legea are caracter de lege ordinară.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt luări de cuvânt?

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Ce să vă fac, domnule senator Funar, dacă nu doriți să luați cuvântul?

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

Raportul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2008 pentru schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile și pentru luarea unor măsuri de reglementare a situației juridice a acestora (L171/2008)  

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2008 pentru schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile și pentru luarea unor măsuri de reglementare a situației juridice a acestora.

Comisia raportoare este tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului, domnul secretat de stat Ervin Zoltán Székely.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

   

Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Principala operațiune juridică dispusă de acest text normativ este transmiterea dreptului de administrare asupra mai multor imobile aflate în domeniul public și, respectiv, privat al statului, privind Institutul "Ana Aslan", precum și investițiile și dotările aferente acestora, de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului de Stat RA-APPS la Ministerul Sănătății Publice.

Motivul este acela de a administra, conform destinației, acest imobil.

Având în vedere că este vorba despre o unitate de sănătate publică, Ministerul Sănătății Publice este instituția abilitată să administreze acest imobil, și nu RA-APPS.

Vă mulțumesc.

 
   

În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer microfonul 7 doamnei senator Norica Nicolai, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport favorabil, cu un amendament cuprins în anexă, parte integrantă din acest raport.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a considerat că această decizie este una oportună, pentru că imobilele care au fost destinate asigurării sănătății publice trebuie să fie administrate de un for care are aceeași preocupare, ca atare acțiunile de oportunitate au justificat emiterea acestei ordonanțe.

Fac precizarea că amendamentul este unul de ordin tehnic, juridic.

Vă rog, domnule președinte, să îi solicitați inițiatorului un punct de vedere, sper că acesta va fi favorabil.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord cu amendamentul?

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Sunt de acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Ion Moraru.

 
   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o singură întrebare.

Vă rog, domnule președinte, să îngăduiți ca reprezentantul Guvernului să ne spună cum sunt administrate în prezent aceste imobile.

Dumnealui a spus că dacă vor trece într-un alt loc vor fi administrate conform obiectului de activitate.

Acum cum sunt administrate?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

Microfonul 9.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Și în acest moment Institutul "Ana Aslan" este coordonat de Ministerul Sănătății Publice.

În ceea ce privește administrarea imobilelor, cred că un reprezentant al RA-APPS-ului ar putea să dea detalii, dar noi credem că pentru a unifica managementul instituției și managementul bunurilor imobilelor respective este necesară această ordonanță.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu un amendament existent în anexă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Am înțeles că au semnat prezența 82 de colegi.

Cine este împotrivă?

Vă rog să numărați.

18 voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Cine se abține?

5 abțineri.

Mulțumesc.

Raportul cu amendamente a fost adoptat de plenul Senatului cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

21 de voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Cine se abține?

9 abțineri.

Mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 52 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 9 abțineri.

Sunt colegi prezenți în sală care nu au votat încă.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L341/2006)  

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și are raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 12 februarie 2008 Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, adică 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sunt trei proiecte de lege...

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă la proiectul de lege înscris la punctul 20 din ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Mulțumesc.

Niciun vot împotrivă.

Cine se abține?

3 abțineri.

Mulțumesc.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, pe cale de consecință proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege pentru modificarea alineatului (3) al articolului 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L351/2007)  

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alineatului (3) al articolului 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Acest proiect de lege are raport de respingere.

Domnule vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă consult dacă doriți să adăugați ceva suplimentar.

   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Nu, domnule președinte de ședință.

Ceea ce doresc să spun este că avem raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nefiind intervenții, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Se abține cineva?

O abținere.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este adoptat de plenul Senatului, pe cale de consecință proiectul de lege este respins.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune nr. 41/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L462/2007)  

La punctul 22 din ordinea de zi este Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune nr. 41/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Domnule senator, vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest punct a mai fost pe ordinea de zi, dar s-a cerut, atât din partea inițiatorilor, cât și din partea celor ce au condus ședința plenului Senatului, să fie prezenți și reprezentanții Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Aș dori, cu acordul dumneavoastră, să discutăm acest proiect de lege atunci când vor fi prezenți în plen, pentru că...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați.

Este identitate de rațiune.

Am respins până acum două proiecte de lege, ultimele două voturi date.

Deci era corect să adoptăm aceeași soluție pentru dezbaterea celor trei proiecte de lege.

Nu putem adopta altă procedură.

Nu este corect.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte, îmi dați voie?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte, eu fac parte dintre inițiatori și cred că pot să mă refer la ceea ce...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În momentul de față, Senatul nu este sesizat de dumneavoastră, ci de către Camera Deputaților.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Senatul este Cameră decizională și nu avem probleme de aprobare tacită.

Este și stenograma.... a cărei dată nu o știu...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe David:

...iar ceea ce dorim în calitate de inițiatori este ca acest proiect de lege să fie discutat atunci când vor fi prezenți și reprezentanții Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Vă rugăm să aprobați acest lucru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nu vă supărați, suntem în Parlament și trebuie să adoptăm aceeași poziție față de toate legile pe care le dezbatem.

Suntem în cvorum.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

În conformitate cu Regulamentul Senatului, nu puteți face o astfel de cerere.

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, a hotărât să adopte un raport de respingere și să prezinte spre dezbaterea plenului Senatului proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

7 voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Cine se abține?

3 abțineri.

Cu 72 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este adoptat de plenul Senatului, pe cale de consecință proiectul de lege este respins.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999.

În situația în care apreciați că aceste legi conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Trecem la ultima parte a ședinței plenului Senatului, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Va adresa întrebări domnul senator Vasile Ioan Dănuț

Ungureanu, de la Grupul parlamentar al PSD, întrebări adresate prim-ministrului și ministrului agriculturii.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Consiliile județene din Arad au votat la jumătatea lunii aprilie o majorare semnificativă a tarifului la canalizare.

Scumpirea tarifului a fost cerută de Compania de Apă Arad, care și-a motivat solicitarea prin nevoia de acoperire a ratei inflației.

Tariful a fost aprobat inițial de ANRSC.

Pentru canalizare, epurare mecanică și biologică tariful acceptat de ANRSC, și aprobat de consiliile județene, a fost de 2,14 lei, în condițiile în care cel vechi era de 1,62 lei.

Aceasta înseamnă o creștere cu aproximativ 35% mai mult peste rata de inflație.

Totodată, pentru canalizarea zonei industriale vest din municipiul Arad creșterea a fost de 1 leu, față de 0,76 lei cât era inițial, și în acest caz creșterea a fost de aproximativ 35%.

După cum se poate vedea, creșterea tarifului la canalizare depășește rata inflației.

De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru, dacă apreciați ca justificată acceptarea de către autoritatea națională a creșterii cu 35% a tarifului pentru această utilitate publică și dacă nu cumva tocmai această acceptare de către instituția din subordinea Guvernului este un atentat la buzunarele arădenilor și ale investitorilor din municipiul Arad.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului ministru al agriculturii Dacian Cioloș.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sper că este la fel de scurtă.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mai scurtă.

Am primit la cabinetul parlamentar cetățeni din comuna Păuliș.

Oamenii erau nemulțumiți că nu sunt puși în posesia suprafețelor de teren de către comisia locală de fond funciar.

L-am contactat pe primarul localității, iar acesta mi-a spus că sunt discuții cu ADS Arad, în speță cu șeful agenției locale care le-a promis restituirea suprafeței de 169 de hectare, suprafață ce ar rezolva nevoile comunei.

Nu se cunosc motivele întârzierii punerii în posesie și nici dacă acest lucru va mai avea loc.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă și când se va restitui suprafața de 169 hectare, aflată în administrarea ADS

Arad, de către comisia locală de fond funciar Păuliș, deoarece există atât hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, cât și acordul verbal al șefului agenției locale.

Solicit răspunsul în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit colegii senatori prezenți în sală să-și ocupe locurile, deoarece creează sentimentul unei acțiuni de protest stând în picioare.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul. Microfonul 1. Vă rog.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului Varujan Vosganian.

În baza Hotărârii de Guvern nr. 318/23.04.2004, un număr de 55 de localități din județul Gorj au beneficiat, la rectificarea bugetară, de sumele alocate județului nostru.

Vă întreb, domnule ministru, de ce comuna Samarinești, din județul Gorj, nu beneficiază de același regim ca și celelalte localități, având în vedere situația din această comună, și anume faptul că nu au bani nici pentru salarii.

Miercuri se va desfășura un miting de protest al profesorilor din zonă și al salariaților, pentru că nu-și pot ridica salariile cuvenite.

Vă solicit, domnule ministru, ca localitatea Samarinești să fie trecută alături de cele 55 de localități din județul Gorj, să aibă același regim și să beneficieze de banii pe care i-ați repartizat județului Gorj.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, Vă rog să-mi comunicați situația investițiilor, în anul 2008, pentru unitățile de învățământ preuniversitar din județul Timiș.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În județul Timiș, orașul Deta, unitățile de învățământ nu au primit finanțare pentru proiectele prezentate, având ca obiect, în special, reparațiile de întreținere.

Printre acestea amintesc Grupul Școlar "Sfântul Nicolae", atât liceul, cât și ciclul gimnazial, clasele I-VIII, sala festivă și atelierul școlii.

În schimb, alte unități de învățământ din județul Timiș au primit finanțare pentru toate proiectele prezentate pe anul 2008, spre exemplu orașul Jimbolia.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule prim-ministru, dacă și pentru educație finanțarea se acordă tot pe criterii politice și când se va acorda finanțarea necesară pentru Grupul Școlar "Sfântul Nicolae" din orașul Deta?

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Sever Șter

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Sever Șter, Grupul parlamentar al PSD, interpelare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, doamnei președinte Ingrid Zaarour.

Obiectul interpelării: Deși am intervenit cu alte două interpelări, cazul doamnei Pop Terezia Rodica din Satu Mare nu a fost soluționat.

Evaluatorul susține că dosarul privind evaluarea imobilului pentru care petenta are dreptul la despăgubiri a fost depus la Comisia centrală pentru acordarea despăgubirilor la data de 28 februarie 2008, însă prin adresa nr. 724.577/4 aprilie 2008, expediată la data de 9 aprilie 2008, adresată doamnei Pop Terezia, susțineți că evaluatorul nu a depus dosarul.

Față de acestea, vă rog să-mi comunicați dacă ați primit dosarul de evaluator, când se va emite decizia Curții centrale, titlul de despăgubire, titlul de plată și termenul până la care petenta va intra în posesia drepturilor legitime ce i se cuvin.

Vă reamintesc că au trecut patru ani de când această persoană încearcă să-și rezolve această problemă.

Aștept răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Mihăescu

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Eugen Mihăescu, Grupul parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Domnule președinte de ședință, Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Guvernului României, Excelența Sa domnul Călin Popescu-

Tăriceanu.

Având în vedere imaginea dezastruoasă pe care cetățenii României o au în străinătate, având în vedere bugetul important de care dispune Institutul Cultural Român pentru filialele sale din străinătate - numai la Paris Institutul Cultural Român a beneficiat în anul 2007 de suma de 600 mii de euro pentru cheltuieli administrative și pentru organizarea de acțiuni -, având în vedere că sumele cheltuite de Institutul Cultural Român, prin încălcarea legii de funcționare, sunt, în principal, alocate din bugetul de stat, consider că este imperios necesar ca Guvernul să se implice activ în elaborarea unei strategii pentru promovarea României în străinătate prin programe elaborate în cooperare cu Institutul Cultural Român.

Institutul Cultural Român are o lege, o autonomie care, iată, se dovedește păguboasă, iar acțiunile pe care le finanțează nu țin cont de demersurile diplomatice ale țării noastre.

Este inadmisibil ca, în plin scandal privind emigranții de origine română din țările Europei de Vest, Institutul Cultural Român Paris să finanțeze cu 10.000 de euro Festivalul românesc de jazz și muzică țigănească, al cărui organizator, domnul Alin Predoi, directorul RoMusic Production, a fost cercetat în anul 2005 de Police de l'Air et des Frontières pentru sprijinirea emigrării clandestine și pentru infracțiunea de spălare de bani.

Nu este prima dată când Institutul Cultural Român se implică în activități de promovare a minorităților din România.

Este un demers care își are mai degrabă rolul în interiorul țării și mai puțin în afară, unde țara noastră are deja un prost renume - datorat în bună parte tocmai unei anumite minorități - și este mai puțin cunoscută pentru valorile sale.

Institutul Cultural Român, sub președinția domnului Horia Roman Patapievici, este mult prea preocupat să promoveze arta românească actuală și, implicit, anumiți artiști.

Această așa-zisă politică s-a dovedit prea puțin utilă României și imaginii sale în străinătate.

De aceea, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți ce credeți că va întreprinde Guvernul pentru o mai bună utilizare a banului public, pentru construirea unei imagini corecte și favorabile, care să permită evitarea impunerii la Bruxelles a unei legislații care să dezavantajeze cetățenii români.

Doresc răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator, domnule academician.

 
  Aurel Ardelean

Stimați colegi,

Înainte de a oferi cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, care are de formulat o interpelare adresată domnului prim-ministru - și îl invit la microfonul 2 -, vă rog să-mi permiteți, având în vedere că ședința Senatului este publică și am observat că asistă la dezbaterile noastre un grup de tineri studenți, să spun că, potrivit dreptului de control pe care îl are Parlamentul asupra Executivului, senatorii au dreptul să formuleze întrebări, interpelări și, de asemenea, să formuleze moțiuni simple sau moțiuni de cenzură împotriva Guvernului.

În ședința de astăzi sunt prezenți un număr restrâns de senatori, cei care au formulat întrebări și interpelări la adresa reprezentanților Executivului.

Aveți cuvântul, domnule senator Aurel Ardelean, reprezentant al Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, În Programul de guvernare 2005-2008, Capitolul 21 - "Politica privind susținerea tinerei generații", se menționează următoarele aspecte: "În următorii ani, Guvernul și autoritățile publice locale vor trebui să facă un efort mai consistent pentru a-și corela și armoniza programele, prin aplicarea unor politici publice cu un impact social și educațional în rândul tinerilor, pentru a facilita tranziția acestora într-o societate aflată într-o permanentă schimbare și în vederea realizării unui echilibru între generații."

În cadrul subcapitolului "Prevenirea criminalității", Programul de guvernare menționează faptul că, pe fondul creșterii numărului de tineri implicați în săvârșirea de infracțiuni, Guvernul României va aplica o strategie care să urmărească cu prioritate: "aplicarea unui plan național privind tinerii proveniți din centre instituționalizate care au împlinit 18 ani, în scopul reinserției lor sociale, formării profesionale, încadrării într-o instituție de învățământ preuniversitar sau universitar."

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, la nivelul județului Arad, câți tineri au beneficiat de aceste prevederi ale Programului de guvernare.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Carol Dina

Îl invit la microfonul central sau la microfonul 2 pe domnul senator Carol Dina, reprezentant al Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

În județul Galați unele societăți comerciale sunt alimentate cu energie electrică provenită din import, din Republica Moldova.

Am fost sesizat că parametrii calitativi ai energiei electrice nu corespund, existând situații când diferențele față de standardele specifice sunt de peste 10%.

Această situație a creat numeroase opriri ale proceselor tehnologice, compromiterea produselor în curs de execuție, precum și deteriorarea aparatelor de măsură și control.

Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți analiza acestei situații, iar cu privire la măsurile stabilite solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnule senator Gheorghe Funar, dacă doriți să formulați întrebări sau interpelări, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări.

Prima adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

După cum știți, contractul încheiat de Guvernul Adrian Năstase cu firma "Bechtel" s-a făcut fără licitație.

De fapt, contractul a fost făcut de americani cu mimarea respectării legislației românești, respectiv cu încălcarea inclusiv a Legii nr. 500/2002.

Nu a fost stabilit nici măcar costul Autostrăzii "Transilvania".

Se pare că s-au plătit ilegal sume uriașe pentru lucrări neexecutate.

Dumneavoastră, domnule ministru, cunoscând aceste lucruri, ați dispus un control de fond pe această temă.

Vă solicit, domnule ministru, rezultatul controlului pe care l-ați dispus.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Laboratoarele Uniunii Europene au confirmat că, în anii trecuți, în loc de vaccinul antipestă s-a folosit apă chioară.

Astfel, s-a dat un tun financiar de câteva zeci de milioane de euro, iar țara noastră a fost eliminată de pe piața europeană a cărnii de porc.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați:

  1. Cine sunt vinovații?
  2. Ce măsuri ați dispus pentru sancționarea lor?
  3. Din prejudiciul produs, ce sume au fost imputate persoanelor vinovate?

Dacă îmi permiteți, domnule președinte de ședință, să adresez și o interpelare premierului Călin Popescu-Tăriceanu.

Mulțumesc.

Am aflat din presă, respectiv cotidianul "Ziua" din 23 aprilie 2008, că ați păcătuit în Săptămâna Mare și ați dat tainul UDMR, respectiv 107.140 de metri pătrați pe Bulevardul Unirii din Capitala României, pentru numitul Pászkány Árpád Zoltán, finanțatorul campaniilor electorale ale PD-L și un cunoscut al președintelui Traian Băsescu.

Acest cadou care miroase a corupție și care va face obiectul unui dosar la Parchet a fost făcut printr-o ordonanță de urgență adoptată în ședința Guvernului din data de 21 aprilie anul curent.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Care a fost urgența acestui demers legislativ?
  2. Cum și unde l-ați găsit pe controversatul om de afaceri Pászkány Árpád Zoltán?
  3. Când a avut loc licitația pentru terenul respectiv și care au fost firmele participante la licitație?
  4. Pe baza cărui temei legal ați ales firma TriGranit Development Romania, cu sediul în Budapesta, pentru un parteneriat public privat în vederea realizării unui ansamblu imobiliar în București?

Vă mulțumesc.

Solicit pentru toate răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Din partea Executivului, dacă sunt prezenți domnii miniștri sau secretari de stat pentru răspunsuri.

Doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, da?

Am înțeles că ați înmânat colegilor senatori răspunsuri.

 
   

Doamna Pásztor Gabriella - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Domnule președinte, aveam de oferit răspunsuri, dar domnii senatori nu sunt de față: domnii senatori Ștefan Mihail Antonie, Alexandru Pereș și Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cei trei nu sunt prezenți, dar am văzut că ați înmânat răspunsul în scris domnului senator Ardelean.

 
   

Doamna Pásztor Gabriella:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Potrivit Regulamentului Senatului, dacă senatorii nu sunt prezenți, vă rog să le înaintați în scris răspunsurile la întrebări și interpelări.

 
   

Doamna Pásztor Gabriella:

Au fost deja trimise prin fax.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O seară bună!

Domnul secretar de stat Székely Ervin Zoltán.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Am un răspuns pentru domnul senator Ioan Chelaru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l transmiteți în scris.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Am transmis în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aveați câteva răspunsuri - am înțeles că se solicită amânare - pentru domnii senatori Alexandru Pereș, Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, Teodor Crețu, Aurel Gabriel Simionescu, Daniel Ilușcă, Mihai Țâbuleac.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci veți da răspunsurile într-o ședință viitoare, da?

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Da.

Data viitoare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Nu mai este nimeni prezent.

Dați-mi voie, stimați colegi, să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Mâine-dimineață reluăm lucrările în plen la ora 9.30.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.20.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 3 octombrie 2022, 7:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro