Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/04-07-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 24-06-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.14 Leonida Lari-Iorga - declarație politică "Exil în țara mea";

 

Doamna Leonida Iorga Lari (din bancă):

Atunci citesc eu, domnule președinte. Sunt pe listă, domnule președinte.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, nu sunteți înscrisă pe lista de depunere a declarațiilor politice.

A, doamna Lari Leonida, vă cer scuze, mă uitam la ... vă cer scuze.

Are cuvântul doamna deputat Lari Leonida Iorga din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență la un grup parlamentar.

Vă cer scuze, doamna deputat. M-am uitam la alt grup la care dumneavoastră erați trecută. Vă cer scuze. Vă mulțumesc.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Marele călugăr ascet, îndrumător al neamului românesc Ilie Cleopa ne-a dat o lecție de învățătură demnă de însușit. Nouă trepte ale credinței, ale urcușului, ale ascensiunii către Dumnezeu, trepte cu greu de urcat fără rugăciunile care sunt hrana sufletului. Să ne bucurăm cu toții că neamul nostru a cutezat să dea din miezul, din lamura sa asemenea slujitori ai domnului și sprijinitori ai oamenilor.

De ce am început cu acestea? De aceea că nu prea am fost și sunt un om al lumii, mai cu seamă al unei lumi care înoată în greșeli. Am decis să intru în politică, din cauza simplului fapt, că țara în care mi-a fost dat să mă nasc este hărtănită în bucăți. Din Moldova lui Ștefan cel Mare, de exemplu, s-a ales colbul drumului, din mila indivizilor vânduți adversarilor neamului românesc. Să privim în jur, în jurul țării mamă, România, și vom vedea că dincolo de fruntariile ei actuale, peste 10 milioane de români o duc foarte greu, unii dintre ei abia supraviețuiesc. și am în vedere Basarabia cu sudul său, Nordul Bucovinei cu Ținutul Herța, Cadrilaterul. Știm foarte bine cu toții că în ce privește Cadrilaterul mai e mult de lucru, deși patriota României, Regina Maria, și-a dăruit inima acelei bucăți de pământ românesc. Dar, cu privire la Basarabia și Nordul Bucovinei, noi, românii, avem încă toate posibilitățile de soluționare ale problemelor românității ultragiate. Dar nu se dorește. Și nu e vorba de Uniunea Europeană și nici de NATO, e vorba de voința clasei politice din România. Or, dacă stăm strâmb și judecăm drept, cu o gândire lucidă, peisajul politic se profilează destul de clar: după ce românii au fost conduși decenii întregi de kominterniști, kaghebiști, nomenklaturiști ai sistemului vechi comunist, înveterat în rele, acum sunt conduși de către unii dintre copiii și nepoții lor.

Se împlinește deja un an de când, în iunie 2007, actualul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, a promis tuturor parlamentarilor, și celor de la Senat, și celor de la Cameră, într-o ședință comună, că se va vota Legea lustrației, ca să se mai retragă cu vreo 2-3 pași în umbră acei oameni care au umbrit, dar ce zic eu, e puțin spus, care au întunecat și au distrus cele mai mari valori ale României. Dar iată că nu s-a realizat în fapt această minunată promisiune, pentru că se dorește în continuare realizarea de scenarii cu suspendări, cu opreliști, cu ostracizări, iar mai recent și cu Tratatul României cu Republica Moldova.

Pesemne o astfel de stratagemă se explică prin aceea că, având loc alegerile locale, opinia publică din România nu va observa ceea ce se întâmplă între Ministerul Afacerilor Externe al României și omologul minister din Republica Moldova. Hai să ne întrebăm, cum se poate de acceptat, ca o țară să facă tratat cu pupila sa, cu o fiică a ei, precum e Basarabia. S-a făcut un asemenea tratat între România și Ucraina și la ce s-a ajuns? Că românii de acolo o duc și mai greu, de neîndurat aproape decât au dus-o până în 2007?!

Ce e mai trist în perioada pe care o trăim este că și presa, mass-media face o propagandă asiduă împotriva românilor patrioți care provin din aceste zone ocupate și semiocupate, și anume Basarabia și Nordul Bucovinei.

Recunosc fără chip de ocolișuri, că am avut deplină dreptate când, cu vreo câțiva ani în urmă, la o emisiune, moderată de poetul Adrian Păunescu, și la o întrebare a lui, de ce cred că creierul KGB-ului e la București și nu la Chișinău, am spus franc: așa cred, pentru că România este o țară mare cu interese ample, iar Basarabia este o provincie a ei cu interese mai mici. Unde își trimit cei mai pregătiți agenți toate țările civilizate ale lumii? Bineînțeles, în țara cu interese și posibilități mai mari. Așa că, la București este capul fostului KGB, actualmente serviciile secrete ale Federației Ruse. La Chișinău este numai coada care se mai zvântură din când în când, stârnind războaie în Transnistria.

Și vreau să mai adaug ceva de o mare gravitate. Dintotdeauna românii basarabeni au voit unire cu țara mamă și prin asta se explică și marile rezultate obținute prin mișcarea de eliberare și întregire națională din 1989 și am să repet ori de câte ori va fi nevoie: limba română - limbă de stat, grafia latină, istoria românilor. Cum a răspuns țara mamă, o știm iarăși cu toții foarte bine. din mila tovarășului Ion Iliescu a răspuns cu o recunoaștere a unui stat în stat, a unui stat, Republica Moldova, făurit de fosta URSS.

În încheiere, vreau să vă spun pe șleau că nu aș fi venit niciodată la București, măcar de aceea pentru că mai dulce, mai benefică pentru sănătatea omului este apa și pâinea de la baștină, din locul unde te-ai născut. Dar în clipa când mi-am dat seama ca bună ziua, că de-ar lupta românii basarabeni încă 100 de ani cu "mastodontul din est", nu pot rezista fără ajutorul României. Și ce-am găsit la venirea mea? O clasă politică pusă pe căpătuire și înavuțire rapidă, cam indiferentă, dacă nu indiferentă cu totul la doleanțele românilor basarabeni, la ideea națională!

Dragi frați români, pentru mine deja sunt mai dulci gloanțele rusești decât palmele trase în obrazul nostru din partea fraților români. Să fie clară treaba asta și, ca să mai știe toți ce înseamnă a fi exilat în propria țară, am să vă spun câteva rânduri prin mijloace poetice:

"Exil în țara mea"

Vreau libertate vie, întrupată,/cum vie sunt și cum nu pot trișa,/Vreau libertate, însă, deocamdată/mă aflu în exil în țara mea./ Ce blând exil,/nu mi se-mpușcă în casă,/precum în Basarabia abil,/și totuși cineva îmi pune o plasă/și totuși, simt, mă aflu în exil./Cum nu pot fi băgat nici într-o oală/a vreunui mare sau mai mic partid,/Eu stau între ciocan și nicovală,/În jurul meu e un văzduh acid./și un teren ce lunecă-n postate,/Cum aș decide, n-ar mai luneca,/Iar eu decid numai spre libertate,/iar ea e tot la ce mai pot visa./Decizia nu place, știu prea bine,/Se cere implicarea în tipic,/dar când copii, bătrâni nu au de pâine,/Eu pot doar pentru ei să mă implic./În pas cu dânșii îmi îndrept piciorul,/Spre-o casă a poporului sadea,/și până-atunci, când o veni poporul,/mă simt un exilat în țara mea./Ce exilat docil, ce națiune/care și darul său îl face în scrum!/Eroii tăi se află-n gropi comune./Sau îngropați la margine de drum./Ce joc de-a darul, Doamne, ni se dete,/Când jude-ajunge orișice gunoi,/Creieri de geniu spulberă-n perete,/Inimi divine, sângele în noroi./Vreau libertate, vreau să tragem sorții, Cine-a trădat și cine n-o trăda,/Vreau libertate chiar cu prețul morții și nicidecum exil în țara mea"!/

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat, și vă cer scuze încă o dată pentru lipsa mea de atenție.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 19:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro