Florea Voinea
Florea Voinea
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/04-07-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-04-2019 (comună)
16-04-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 24-06-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.51 Florea Voinea - declarație politică "53,4% au ales «Nu»";  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florea Voinea:

«53,4% au ales "NU"»

Într-o perioadă în care atenția românilor se îndreaptă fie spre rezultatul alegerilor locale, fie spre prestația echipei României la Campionatul European de Fotbal, eu am ales să aduc în discuție o temă de politică europeană, cu consecințe importante asupra viitorului Uniunii Europene. Este vorba despre rezultatul referendumului organizat în Irlanda pentru ratificarea Tratatului semnat la Lisabona, la data de 13 decembrie 2007.

Prin referendumul organizat în data de 12 iunie a.c., irlandezii au respins Tratatul de la Lisabona cu 53,4% pentru "NU", față de 46,6% pentru "DA". După respingerea Tratatului constituțional în 2005 de Franța și respectiv de Olanda, la numai 3 ani, Europa se vede pusă în fața unei noi crize instituționale, a cărei soluție nu se conturează încă foarte clar pentru oficialii de la Bruxelles.

La nivel european, rezultatul negativ al referendumului a stârnit un val de dezamăgire și a demonstrat că democrația directă nu poate asigura progresul procesului european. În cazul de față, libertatea și prosperitatea, dar mai ales securitatea a aproape 500 de milioane de cetățeni europeni au fost decise de cei aproximativ 2 milioane de irlandezi prezenți la urne. Mesajul transmis de rezultatul acestui referendum este destul de greu de înțeles, având în vedere că, pe de o parte, argumentele pentru votul negativ au avut o legătură directă cu conținutul și obiectivele Tratatului iar, pe de altă parte, Irlanda a fost unul dintre principalii beneficiari ai politicilor europene, transformându-se dintr-o țară săracă într-una care a înregistrat o spectaculoasă creștere economică.

În acest moment, nouă, tuturor cetățenilor europeni, trebuie să ne fie foarte clar că adoptarea acestui Tratat de reformă este o necesitate absolută pentru ca Uniunea Europeană să poată să își apere în secolul 21 valorile și interesele sale. Fără reformele introduse de Tratatul de la Lisabona, aderarea altor state europene la Uniunea Europeană este aproape imposibilă.

Summit-ul U.E. care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Bruxelles, la care a participat și prim-ministrul irlandez Brian Cowen, a fost unul crucial pentru Tratatul de la Lisabona. În mod firesc, oficialii europeni au așteptat ca Guvernul irlandez să prezinte propuneri pentru a putea depăși împreună această fază dificilă a politicii europene și pentru ca procesul de ratificare să continue. Aceștia din urmă au propus repetarea referendumului.

Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, iar Irlanda a fost singura țară care, potrivit Constituției, a trebuit să organizeze un referendum. Exceptând referendumul irlandez, Tratatul de la Lisabona mai trebuie să fie ratificat, pe cale parlamentară, de Belgia, Cehia, Cipru, Italia, Olanda, Marea Britanie, Spania și Suedia.

"Reforma Uniunii Europene este importantă pentru cetățeni, democrația și transparența Uniunii Europene. Tocmai de aceea sper că se va reuși găsirea unei soluții, astfel încât reformele să poată intra în vigoare până la alegerile europene din iunie 2009". Cu această speranță și-a încheiat Președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, declarația făcută după aflarea rezultatului referendumului. Cu aceeași speranță închei și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 21 aprilie 2019, 5:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro