Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/04-07-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2019
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
13-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 24-06-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2008

22. Prezentarea, de către domnul deputat Aledin Amet, a "Declarației politice privind data de 18 mai 1944".

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

În aceste condiții, stimați colegi, îl invit pe colegul nostru Amet Aledin, reprezentantul minorității turco-tătare din România, să aibă o intervenție de natură politică și istorică.

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de reprezentant în Parlament al etniei tătare din România, îmi revine misiunea de a semnala un moment istoric deosebit de dureros.

La data de 18 mai 1944, s-a petrecut pentru întreaga națiune tătară o mare dramă. Din păcate, faptul este prea puțin cunoscut. Aproape nici o istoriografie - ce greșeală! - nesemnalându-l, motiv pentru care am pornit aici, acasă, în România, un demers în acest sens.

Doar în România am reușit noi, tătarii, să ne afirmăm și în zona legislativă identitatea, exemple în acest sens fiind cele două legi dedicate în exclusivitate comunității noastre. Este vorba de Legea privind declararea zilei de 13 decembrie ca Zi a tătarilor și Legea privind instituirea Premiului "Mehmet Niyazi" pentru promovarea literaturii, artei și culturii tătarilor.

Sunt singurele legi din lume - și accentuez acest amănunt - dedicate în exclusivitate comunității tătare. Doar în România am găsit cadrul necesar pentru a susține o astfel de declarație politică:

Declarație politică privind data de 18 mai 1944.

Ziua de 18 mai 1944 reprezintă pentru tătarii crimeeni din întreaga lume cel mai întunecat moment al istoriei lor. Atunci, într-o singură noapte, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin, agenții NKVD ai lui Beria și soldați ai armatei roșii au îmbarcat, sub amenințarea gloanțelor, în camioane și căruțe un întreg popor și l-au transportat în stațiile de cale ferată. Aici ei au fost îmbarcați în vagoane de marfă și ușile acestora sigilate. Nu au fost iertate nici femeile, nu au fost iertați nici copiii, nici bătrânii. Nu au fost lăsați nici sugarii și nici cei bolnavi la pat. Au primit permisiunea de a avea asupra lor doar un singur rând de schimburi și hrană pentru o zi.

În aceeași zi au început marea călătorie, drumul lung, fără întoarcere, suferind de foame și de sete, cu opriri la două-trei zile. Au murit foarte mulți bătrâni, bolnavi, copii. În răstimpul celor 15-30 de minute de staționare nu aveau posibilitatea să-și îngroape morții și nici să facă curățenie în vagoane.

Numărul victimelor creștea pe zi ce trece, cauzele fiind foamea, setea, frigul, lipsa medicamentelor și a asistenței sanitare. Această călătorie a morții a durat 10-12 zile și a dus la masacrarea a 46-50% din cei surghiuniți.

Majoritatea celor rămași în viață a fost transferată în Uzbekistan, într-o zonă deșertică. Aceștia, precum și cei surghiuniți în alte zone ale Uniunii Sovietice, au pierit într-un număr mare din cauza lipsei de locuințe, de hrană, de apă, din cauza nepăsării autorităților sovietice care i-au lăsat sub cerul liber.

Agenții comuniști și funcționarii sovietici i-au descris pe tătari ca fiind dușmani ai patriei, trădători vânduți dușmanului, agenți străini, hoți și criminali, pentru ca populația locală să nu-i ajute în vreun fel.

Toate acestea pentru că Stalin și acoliții săi îi acuzau pe tătari de colaborare cu ocupanții germani împotriva statului sovietic. Uitau cu bună știință că până atunci pieriseră pe frontul antihitlerist mai mult de 50.000 de tătari înrolați în armata roșie și că încă alți peste 60.000 luptau în armata roșie sau în detașamentele de partizani împotriva ocupației germane.

De asemenea, în armata roșie activau și au activat până la sfârșitul războiului mii de subofițeri și ofițeri de toate gradele de origine tătară. Nici familiile lor și ale eroilor care s-au distins în lupte nu au fost iertate, împărtășind soarta conaționalilor lor.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privațiuni. Prin Decretul din 5 septembrie 1967 primeau dreptul de a se strămuta, dar nu în patria mamă, Crimeea.

Abia după 14 noiembrie 1986, prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunitățile naționale și popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniți.

Până în prezent au revenit în Crimeea în jur de 400.000 de tătari.

Doamnelor și domnilor deputați,

Lupta tătarilor crimeeni pentru recâștigarea drepturilor lor continuă.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale. Evident că susținem declarația pe care a făcut-o colegul nostru.

Prin lucruri de care ați auzit, despre care a vorbit colegul nostru, au trecut foarte multe dintre popoarele din lumea asta și unele dintre ele sunt reprezentate aici ca minorități naționale.

Oricând s-au întâmplat evenimente de acest fel, orice regim politic care le-a făcut și orice regimuri politice care continuă într-un mod absurd să nu le recunoască, credem că trebuie condamnate de lumea civilizată.

Nu doar din pioșenie pentru oameni nevinovați, care au suferit doar pentru că aparțineau unei anumite etnii, ci și pentru ca aceste lucruri să nu se mai poată repeta niciodată.

Susținem această declarație și, ca grup parlamentar, ne dorim ca ea să fie adoptată de către Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Stimați reprezentanți ai minorității tătare,

Cred că prezența minorității tătare în viața românească se poate caracteriza prin două noțiuni, și anume identitate și fidelitate. Identitate față de tradiția unor rădăcini glorioase, unui neam glorios și fidelitate față de statul care i-a primit și care le oferă cadrul necesar pentru a-și aduce aminte cine sunt și de unde vin.

Din această cauză, Grupul Partidului Conservator este alături de demersul politic al excelentului deputat și reprezentant al minorității tătare, domnul Amet Aledin, și sprijină fără nici un fel de rezerve adoptarea acestei declarații.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Emilian Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Am ascultat cu emoție declarația colegului meu Aledin Amet în numele comunității tătare din România.

Liberalii din întreaga lume au luptat, luptă și vor lupta mereu pentru respectarea libertăților individuale. Cu atât mai mult suntem alături de comunitățile, etniile sau popoarele care își pierd libertatea in integrum. Ororile totalitarismului, fie el de tip comunist sau fascist, trebuie condamnate.

Văd că sunt prezenți aici, la balcoanele Camerei Deputaților, peste 100 de membri ai etniei tătare din România, unii dintre ei probabil foști și actuali urmași ai deportaților din 1944.

Mă gândesc că și o parte din noi, cei din Parlamentul României, suntem urmașii unor familii care au suferit ororile comunismului. Și la noi, comunități întregi au fost deportate.

Trebuie să facem ca astfel de crime împotriva libertăților fundamentale ale omului să nu mai fie posibile.

Sunt unul din inițiatorii legii care a consacrat ziua de 13 decembrie ca zi de sărbătoare a comunității tătare în România. La noi, această comunitate se bucură de toate avantajele oferite de cetățenia română.

Acum, îmi plec fruntea pentru suferințele tuturor celor care au fost uciși, deportați sau și-au văzut apropiații batjocoriți de regimul stalinist în 1944.

Nu putem îndrepta ororile de atunci dar, periodic, condamnând crimele totalitarismului, vom apăra valorile democrației, îi vom onora pe martiri și vom reaminti tuturor că dictaturile de orice tip nasc multă suferință.

Noi, liberalii, susținem evident această declarație. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Leonida Lari.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Salut din toată inima declarația politică în legătură cu genocidul săvârșit de sistemul comunist sovietic împotriva poporului tătar.

Totodată, mă bucur că țara-mamă România i-a ajutat să revină la locurile lor de trai, i-a ajutat prin legi corecte să se realizeze plenar în comunitățile lor.

Am însă o mare rugăminte către toți colegii și frații mei români din Parlament. Această rugăminte constă în următoarele:

Dragi frați români, începe vacanța de vară. În timpul acestei vacanțe se pot întâmpla însă niște lucruri care ar putea să ne aducă pur și simplu mari dezavantaje pentru viitorul reunificării țării. Aproape se apropie, aproape se încheie, aproape ajung la sfârșit negocierile între Ministerul Afacerilor Externe din România și ministerul omolog din Republica Moldova în ce privește Tratatul româno-moldav. Și ar însemna o mare rușine.

Cum se poate? E inadmisibil ca România, țara-mamă, să încheie un tratat între ea și pupila sa, fiica sa, Basarabia, o provincie românească hărtănită în bucăți și însângerată.

Stimați colegi,

Vă rog încă o dată, în numele poporului român, să vă opuneți cu toată convingerea și cu toată inima împotriva acestui tratat.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Mai există alte intervenții?

Domnul deputat Gelil Eserghep.

Domnul Gelil Eserghep:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Dragii mei frați tătari,

Vreau să vă spun că sunt foarte mândru de dubla mea apartenență, de a fi membru al etniei tătare și de a fi cetățean al acestei țări. Așa cum a subliniat mai devreme colegul meu, numai aici, în Parlamentul României, a fost posibil acest lucru, să se adopte două legi în favoarea recunoașterii identității tătarilor și pentru aceasta mulțumesc din suflet tuturor deputaților, tuturor grupurilor parlamentare care au înțeles acest lucru. Să știți că la aceste legi nu a fost măcar o abținere, darămite un vot împotrivă.

Nu am vrut decât să salut prezența atâtor membri ai etniei noastre tătare. Să știți că suntem o minoritate, făcând un joc de cuvinte, mai puțin numeroasă, dar suntem alături de dumneavoastră și de statul român pe drumul pe care România a început să-l construiască de la 1 ianuarie 2007.

Ne bucurăm că datorită dumneavoastră putem fi o legătură, o punte între Europa și Asia.

Încă o dată vă mulțumesc foarte mult, stimații mei colegi. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doresc și eu să salut acest moment și mă bucur, în numele colegilor noștri, că am avut ocazia ca, alături de vorbitorii de astăzi, să ne amintim de aceste ceasuri triste pentru minoritatea tătară din România și pentru poporul tătar.

Suntem alături cu sufletul de acele vremuri și suntem alături cu sufletul și cu ceea ce facem în Parlament de minoritatea tătară din România care trebuie să-și cultive, să-și dezvolte, să-și recunoască și să-și respecte istoria și tradiția.

Vă felicităm pentru munca dumneavoastră în acest sens și vă mulțumim pentru acest moment. (Aplauze)

Stimați colegi,

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 februarie 2019, 2:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro