Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 august 2008 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/22-08-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 13-08-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 august 2008 (sesiune extraordinară)

  Păstrarea unui moment de reculegere în memoria domnului deputat Sotiris Fotopolos, reprezentantul Uniunii Elene din România.

Ședința a început la ora 11,08.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe ședința.

Rog liderii de grup să își invite colegii în sală.

De asemenea, rog liderii de grup să își invite viitorii colegi, cei care urmează să fie validați și să depună jurământul, să ia loc în banca comisiilor. Sper că sunt prezenți măcar la prima ședință.

 
 

Stimați colegi,

Am o rugăminte. Conform deciziei Biroului permanent și a Comitetului liderilor, urmează să validăm astăzi niște mandate de parlamentari.

Am rugămintea la Comisia de validare să pregătească, până după discuția pe tema inundațiilor, raportul comisiei, astfel încât să putem face validările înainte de vot.

 
 

Stimați colegi,

Înțeleg că raportul Comisiei de validare nu este finalizat, așa că o să vă propun să punem la pct.2 pe ordinea de zi validarea de mandate și să începem peste 2-3 minute cu informarea primului- ministru pe tema inundațiilor și a eforturilor Guvernului referitoare la inundații.

Vă rog să vă invitați colegii să ia loc în bănci, pentru a putea începe ședința în două minute.

 
 

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi în cadrul sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, convocată în temeiul dispozițiilor art.66 alin.(2) din Constituția României și ale art.84 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaților, prin decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Vă anunț că din totalul celor 328 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrările ședinței 247, fiind absenți 81. Menționez, de asemenea, că 14 deputați au depus în termenul legal cereri de demisie, întrucât au fost aleși primari ai unor municipii, președinți, vicepreședinți ori consilieri ai unor consilii județene, funcții cu care este incompatibilă calitatea de parlamentar.

Totodată, doresc să fac și un anunț mai trist. Pentru aceasta am să-l invit la tribună pe colegul nostru, liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu părere de rău și cu tristețe vreau să vă anunț că Sotiris Fotopolos, colegul nostru, nu mai este printre noi.

A fost un coleg bun, a fost cel care a reprezentat timp de mulți ani comunitatea greacă în Parlamentul României, un coleg care a reprezentat cu cinste România în Grecia și care a avut un rol important în îmbunătățirea relațiilor, în dezvoltarea relațiilor dintre România și Grecia și care a avut un rol important și în momentul în care se pregătea aderarea României la Uniunea Europeană.

A fost un coleg bun. Din păcate, de astăzi vorbim despre el la timpul trecut.

Dumnezeu să-l odihnească!

Vă rog să ținem un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere)

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dumnezeu să-l odihnească pe colegul nostru!

 
Aprobarea ordinii de zi.

Revenind la ordinea de zi, potrivit deciziei de convocare a actualei sesiuni extraordinare și potrivit proiectului ordinii de zi distribuite tuturor deputaților, ședința de astăzi este consacrată prezentării raportului primului-ministru cu privire la efectele inundațiilor produse în unele zone ale țării, urmată de dezbateri, precum și exprimării votului, reluării exprimării votului, mai bine-zis, asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputați Miron Tudor Mitrea și Adrian Năstase.

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun completarea proiectului ordinii de zi cu două puncte: cererile de demisie depuse de 14 deputați, validarea mandatelor unor deputați și depunerea de către aceștia a jurământului de credință față de țară și popor.

Dacă sunt obiecții în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi a sesiunii extraordinare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Aprobarea programului de lucru.

Programul de lucru urmează să dureze până la epuizarea soluționării problemelor înscrise pe ordinea de zi.

Dacă există obiecții la această propunere a Biroului permanent?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Prezentarea de către primul-ministru a Raportului cu privire la efectele inundațiilor produse în unele zone ale țării.

Dat fiind că raportul comisiei de validare nu este încă finalizat, vă propun ca acest punct să fie pe locul 2 pe ordinea de zi, urmând să începem cu Raportul primului-ministru cu privire la efectele inundațiilor produse în unele zone ale țării.

Potrivit procedurii stabilite în Biroul permanent, urmează ca, după prezentarea primului-ministru, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar să ia cuvântul, expunând poziția grupului pe această temă, urmând ca, în încheiere, primul-ministru să poată să aibă o nouă intervenție.

Nu am stabilit timpi alocați Guvernului sau grupurilor parlamentare. Ne vom așeza cu toții în limitele rezonabilului, cu siguranță.

Invit pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, să prezinte acest raport.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (prim-ministru):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Inundațiile din această vară au afectat, după cum știți, șase județe din nordul țării și au schimbat dramatic viața a mii de oameni. Mulți dintre ei au fost evacuați din casele lor, altora le-au fost distruse sau grav afectate casele, gospodăriile și bunurile.

Prin intervenția mea de astăzi mă adresez dumneavoastră, Parlamentului României și, în egală măsură, românilor, atât celor afectați de inundații, cât și celor care au dovedit solidaritate față de oamenii care au avut de suferit, au dovedit implicare și compasiune și vreau să le mulțumesc încă o dată pe această cale.

Sunt aici să transmitem împreună un mesaj de solidaritate și unitate. Sunt aici să-i asigurăm pe cei aproape 27.000 de români afectați direct de inundații că Executivul, Parlamentul, instituțiile statului și alte milioane de români sunt alături de ei.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Inundațiile din această vară au pus din nou la grea încercare capacitatea instituțiilor statului de a interveni rapid și eficient în sprijinul celor afectați.

Pentru a putea gestiona cât mai bine situația provocată de calamitățile din nordul României, aproape 3.000 de angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, polițiști, jandarmi, personal din armată, pompieri, precum și din alte instituții ale statului au muncit zilnic, fără odihnă, în perioada inundațiilor.

Prioritatea noastră a fost salvarea vieților omenești. Ne-am preocupat să intervenim rapid pentru salvarea bunurilor oamenilor, a gospodăriilor și instituțiilor sociale afectate. Am luat măsuri imediate pentru distribuirea promptă a produselor de strictă necesitate și cazarea temporară a sinistraților, pentru asigurarea asistenței medicale, iar acum, pentru reconstrucția zonelor inundate.

Ne-am coordonat acțiunile sub un singur obiectiv: oamenii să aibă cât mai puțin de suferit din cauza inundațiilor!

Permiteți-mi așadar ca în continuare să vă prezint cele mai importante aspecte privind cauzele calamităților, efectele lor, acțiunile autorităților și planul de reconstrucție a zonelor afectate.

În ceea ce privește cauzele inundațiilor, în perioada 22 iulie - 31 iulie, în bazinele râurilor Siret, Suceava, Vișeu, Iza din nordul României s-au înregistrat precipitații fără precedent. Județele afectate au fost Botoșani, Iași, Bacău, Vaslui, Maramureș și Neamț.

În unele sectoare ale acestor râuri, debitele maxime au avut valori excepționale, cu probabilități de producere o dată la 100 de ani sau chiar 200 de ani, valori care au depășit nivelurile istorice.

De exemplu, debitul râului Prut la intrarea în țară a avut valorile cele mai mari din tot șirul de observații hidrologice efectuate până în prezent. În paranteză, vă pot adăuga faptul că debitul Prutului în acele zile a depășit debitul Dunării.

Care au fost efectele acestor inundații?

Calamități, evident, care au provocat, din păcate, și pierderi de vieți omenești. Permiteți-mi să transmit, din nou, cele mai sincere condoleanțe și întreaga compasiune pentru familiile celor decedați.

Pe de altă parte, mii de oameni au avut de suferit. Aproximativ 27.000 de oameni au fost evacuați temporar din locuințele lor.

Potrivit datelor obținute în urma anchetelor realizate în teren, inundațiile au afectat un număr de 5.859 de locuințe. Dintre acestea, urmează să fie reparate 4.086, 228 vor fi consolidate, iar alte 1.545 vor fi reconstruite. Au fost inundate 8.763 de anexe gospodărești, dintre care 1.137 au fost distruse.

De asemenea, au fost afectate 71 de școli, 3 dispensare medicale și 8 biserici. Un număr de alte 39 de obiective sociale - sedii de primării, poliție de frontieră - au fost inundate.

Totodată, au fost afectate obiective hidrotehnice și de apărare împotriva inundațiilor, respectiv 84,8 km de diguri, 99 km de apărări de maluri, un număr de 6 baraje.

Au fost afectați, de asemenea, 37 km de drumuri naționale, aproximativ 330 km de drumuri județene și 1.238 km de drumuri comunale. Numărul podurilor afectate este de 363, iar cel al podețelor 1.541.

Pagubele din agricultură, silvicultură și îmbunătățiri funciare sunt estimate la aproximativ 188 de milioane de lei noi.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește intervenția ministerelor și instituțiilor implicate, vreau să apreciez de la bun început modul extrem de serios și responsabil în care s-a acționat.

Inundațiile din această vară din nordul țării au impus o reacție rapidă și etapizată a autorităților statului, pe trei paliere:

  1. Intervenția pentru salvarea de vieți omenești, care a constituit prioritatea noastră;
  2. Ajutorarea populației și îndepărtarea efectelor inundațiilor;
  3. Evaluarea pagubelor și reconstrucția zonelor inundate.

Stimați colegi,

Mă scuzați dacă vă deranjez cumva prin informațiile pe care vi le prezint.

Situația operativă a fost gestionată de la fața locului prin operaționalizarea Comitetelor pentru Situații de Urgență, care au funcționat, conform legii, sub coordonarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative sau a Prefecților.

La nivelul primăriilor, au fost activate Comitetele locale pentru Situații de Urgență, în care, alături de primari, s-au regăsit și specialiști din instituțiile publice, cu atribuții în gestionarea intervenției în astfel de cazuri.

De asemenea, Societatea Hidroelectrica și Administrația Națională Apele Române au luat măsuri pentru a atenua undele de viitură ce urmau să se producă.

În ceea ce urmează, vreau să vă prezint intervențiile care au fost realizate pentru sprijinirea populației.

Așa cum am afirmat, pe perioada producerii calamităților, obiectivul nostru prioritar a fost protejarea populației și limitarea pierderilor de vieți omenești.

Prin intervenția promptă, eficientă și profesionistă a personalului Inspectoratului pentru Situații de Urgență, a jandarmilor, pompierilor, consider că acest obiectiv a fost realizat.

Ulterior, ne-am concentrat pe sprijinirea celor afectați. În prima etapă am aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgență, constând în bunuri de primă necesitate pentru sinistrați, precum apă îmbuteliată, alimente, produse de igienă, pături, saltele. De asemenea, am asigurat cazarea temporară a persoanelor ale căror case au fost distruse sau grav afectate.

O parte din oamenii evacuați din locuințele lor au ales să stea la rude sau cunoștințe, alții însă au fost cazați temporar, până la refacerea sau repararea locuințelor proprii, în școli, locuințe modulare sau alte adăposturi amenajate. De pildă, dintre cele 286 de locuințe modulare solicitate de autoritățile locale, au fost deja trimise în zonele afectate 262.

Inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au desfășurat în teren acțiuni de vaccinare a populației pentru prevenirea apariției de boli, iar inspectorii din cadrul autorităților sanitar - veterinare acțiuni de ecarisare.

La nivelul Guvernului, am decis, în data de 31 iulie, constituirea a 6 comitete de coordonare pentru evaluarea pagubelor produse de inundații și pentru stabilirea planurilor de reconstrucție în zonele afectate de inundații din județele Maramureș, Suceava, Iași, Botoșani, Bacău și Neamț. Aceste comitete au fost coordonate de câte un secretar de stat.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative a asigurat centralizarea informațiilor, a estimărilor și evaluărilor efectuate în teren în vederea identificării resurselor financiare de urgență și pe termen mediu și lung necesare pentru reconstrucție.

Pentru a veni în sprijinul sinistraților, am decis ca fiecare persoană sau familie să primească ajutoare sociale de urgență, în sumă de 3, 5 sau, respectiv, 8 milioane de lei vechi, în funcție de gradul de degradare a locuinței.

Vreau să subliniez faptul că anchetele sociale în baza cărora se acordă aceste ajutoare de urgență pentru 22.020 de persoane s-au făcut cu rapiditate, astfel încât, în doar cinci zile de la demararea anchetelor, au început să se facă plățile.

Majoritatea covârșitoare a persoanelor care beneficiază de acest ajutor a primit deja banii. În cursul acestei săptămâni această operațiune va fi încheiată.

Până astăzi, la ora 8,00 dimineața, se făcuseră plățile pentru circa 90% din numărul total de persoane, suma totală plătită până la momentul respectiv fiind de 85 de miliarde de lei vechi. Valoarea totală a acestor ajutoare sociale de urgență este de peste 95 de miliarde de lei vechi.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La fel de important ca ceea ce am făcut până acum este ceea ce vom face de acum încolo pentru a reface cât mai rapid zonele afectate. O primă evaluare a costurilor totale de reconstrucție indică faptul că efortul financiar necesar reconstrucției în zonele afectate de inundații se apropie de circa 500 de milioane de euro. Acesta trebuie să se reflecte în proiecte de refacere a infrastructurii de transporturi, de mediu, refacerea și consolidarea locuințelor distruse și afectate, acoperirea pagubelor din agricultură, refacerea rețelelor electrice și de comunicații și altele.

Față de suferința celor care au fost afectați de aceste calamități, este de datoria noastră, a oamenilor politici, indiferent de apartenența politică, să dăm dovadă de solidaritate și unitate.

Românii, prin gesturile de solidaritate față de semenii lor, prin donațiile făcute, ne-au oferit în aceste zile o lecție, din care avem cu toții de învățat.

În astfel de situații critice trebuie să lăsăm la o parte conflictele artificiale și să susținem proiectele în beneficiul cetățenilor. De altfel, nu pot să nu apreciez faptul că pe unii dintre dumneavoastră, parlamentarii, v-am întâlnit în teritoriu, fiindu-le alături oamenilor greu încercați.

În calitate de prim-ministru, de deputat, coleg al dumneavoastră, vă chem să fiți parte la proiectul de reconstrucție a zonelor inundate. Trebuie să fim în continuare pe teren, să-i ajutăm pe acești oameni.

Permiteți-mi să fac o paranteză. Ieri, am fost pentru a doua oară la Săucești, o localitate din județul Bacău, pentru a vedea cum au acționat autoritățile locale și în ce stadiu se află proiectele de refacere a zonelor afectate și aș dori să vă spun ceea ce m-a impresionat în Săucești. M-a impresionat multitudinea de ajutoare umanitare - în bani, alimente, haine și materiale de construcții. Depozitul de materiale de construcții amenajat de primărie era, aș spune, pe măsura dezastrului care a avut loc în comună, unde sunt peste 300 de case care s-au dărâmat. Vreau să știți că majoritatea acestor ajutoare au venit de la oamenii care au dorit să fie alături de semenii lor. Multe din ajutoare au venit însă și din partea unor firme comerciale, oameni de afaceri care au considerat că trebuie să ajute comunitatea din care fac parte.

Vreau să vă mărturisesc că m-a impresionat inițiativa studenților, care și-au folosit o parte din vacanță pentru a da o mână de ajutor oamenilor afectați de inundații, în cadrul inițiativelor luate de diferite organizații neguvernamentale, cum este, printre altele, și Crucea Roșie.

Cine crede că ceea ce am văzut ieri la Săucești reprezintă un exemplu izolat, se înșeală. În zeci de alte comune se regăsesc exemple similare.

Confruntată din nou cu inundații, România a răspuns nu doar prin acțiunile Guvernului, de această dată, ale instituțiilor statului, ci și prin eforturile a sute de mii de români.

Inundațiile au arătat în acest an o altă față a românilor, și anume unitate și solidaritate.

De asemenea, am cuvinte de apreciere pentru angajații din instituțiile statului implicate în procesul de reconstrucție a zonelor calamitate. Nu pot să nu remarc procedurile rapide și transparente pe care le-au urmat în aceste zile.

Au înțeles cu toții că prioritatea zero este acum reconstrucția cât mai rapidă a caselor distruse, astfel încât oamenii care și-au pierdut locuințele să se mute în noile case până la începutul iernii.

În urma inundațiilor, vor fi reconstruite 1.545 de locuințe, restul până la 5.859 urmând a fi reparate și consolidate.

Oamenii vor fi sprijiniți cu materiale de construcții și bani pentru plata lucrărilor de construcție și consolidare.

Experiența acumulată în anii anteriori a permis reducerea semnificativă a perioadei de timp necesare între producerea calamităților și începerea livrărilor de materiale pentru reconstrucție. Astfel, dacă în 2006, de la data producerii inundațiilor și până la începerea livrării materialelor de construcție au trecut 55 de zile, anul acesta, după 15 zile de la producerea calamităților, a început deja distribuirea materialelor de construcții.

Luni, 11 august, acum două zile, s-a desfășurat licitația pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru materiale de construcții.

Începând de ieri, deci în aproximativ 15 zile de la producerea inundațiilor, am început livrarea în teritoriu a materialelor de construcții, în condițiile unor proceduri transparente de achiziție publică, prin Bursa Română de Mărfuri.

Conform calendarului, toate materialele de construcții, și anume ciment, cărămizi BCA, material lemnos, fier beton vor ajunge în localitățile afectate până la data de 15 septembrie.

Valoarea estimată a materialelor de construcție necesare pentru reconstrucție și consolidare a caselor distruse este de aproximativ 570 de miliarde de lei vechi, ceea ce reprezintă circa 16 milioane de euro.

În ședința din 31 iulie a fost aprobată suma de 210 miliarde de lei vechi pentru reconstrucția caselor. În ședința de Guvern de astăzi voi propune suplimentarea acestei sume, astfel încât să punem la dispoziție fondurile necesare reconstrucției.

Locuințele care vor fi reconstruite se bazează pe proiectele tip elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice și vor avea una sau două camere, în funcție de necesitățile familiilor pe care dorim să le ajutăm.

Pentru unii, o astfel de casă este mai mult decât au avut înainte de inundații, poate pentru alții, mai puțin, dar construirea noilor locuințe este un ajutor pe care Guvernul îl poate oferi, iar interesul nostru este ca oamenii care și-au pierdut casele în urma calamităților să nu intre în iarnă fără adăpost.

De asemenea, vor fi acordate fonduri pentru plata lucrărilor de reconstrucție a fiecărei case - pentru manoperă. Acest sprijin va fi de la 25 până la 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare locuință construită, consolidată sau reparată.

Suma totală estimată pentru acoperirea cheltuielilor lucrărilor de construcții și reparații este de 270 de miliarde de lei vechi.

Totodată, vrem să asigurăm oamenilor, la mutarea în noile locuințe, obiectele necesare unui trai decent: o sobă, un aragaz cu butelie sau chiar câte un frigider, în funcție de nevoile pe care le au și de fondurile de care dispunem.

Și cu acest prilej fac apel la autoritățile locale și la comunitățile din zonele inundate să se implice ca și până acum în procesul de reconstrucție. Urgentă este acum eliberarea amplasamentelor pentru construcția noilor case. Unele dintre acestea pot fi reconstruite pe aceleași amplasamente, însă, în cazul unor comunități, cred că va fi necesară schimbarea amplasamentului, pentru a nu exista risc de inundații și pentru noile locuințe.

Un important cuvânt de spus vor avea aici, fără îndoială, autoritățile locale.

Doamnelor și domnilor,

În paralel cu refacerea locuințelor pentru oamenii care au avut de suferit din cauza inundațiilor, prioritară pentru Guvern este refacere infrastructurii rutiere, feroviare, a digurilor, a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, precum și a rețelelor de energie electrică sau telecomunicații afectate.

Ministerul Transporturilor a demarat deja lucrările de remediere a infrastructurii de transport rutier și feroviar. În acest moment, pe rutele majore nu sunt semnalate probleme critice și se acționează pentru remedierea rutelor secundare de transport.

În ceea ce privește infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a inventariat construcțiile hidrotehnice și a făcut o evaluare a lucrărilor de refacere.

Conducerea ministerului are în lucru actele normative, astfel încât să alocăm fondurile necesare pentru realizarea a 42 de construcții hidrotehnice și pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, precum și a proiectelor tehnice pentru alte 40 de construcții hidrotehnice afectate de viiturile din această vară.

Aceste proiecte vor continua investițiile făcute în anii trecuți. În perioada 2005-2007, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a derulat investiții în valoare de aproximativ 486 de milioane de euro.

În acest an vrem să menținem același ritm de investiții. Vor fi puse în funcțiune 112 km de îndiguiri, 268 km de regularizări de albii, 88 km de consolidări de mal.

Vreau să subliniez că volumul investițiilor din perioada 2005-2008 este de 4 ori mai mare decât cel realizat în perioada 2002-2004.

Doamnelor și domnilor deputați,

Inundațiile din această vară ne-au pus din nou la o grea încercare, din care am tras învățăminte.

Inundațiile din ultimele săptămâni ne-au arătat din nou că prioritatea zero pe termen mediu și lung a României trebuie să fie investițiile în infrastructură. Nu mă refer doar la lucrările de refacere a infrastructurii afectate de inundații. O mare parte din aceste lucrări au fost deja începute și vor fi finalizate cât mai curând. Mă refer la mult mai mult. La investiții majore în infrastructură, care să susțină dezvoltarea economică fără precedent a economiei românești.

Inundațiile din ultimele săptămâni ne-au arătat că, dacă vom continua politica pașilor mărunți în infrastructură, riscăm să fim luați mereu pe nepregătite, mereu cu un pas în spate.

Trebuie să renunțăm la politica pașilor mărunți în ceea ce privește investițiile în infrastructură. Această politică nu a dat rezultate până acum și trebuie să avem tăria să o recunoaștem.

De aceea, vreau să profit de această ocazie pentru a anunța intenția Guvernului pe care îl conduc de a crește la 6% din produsul intern brut fondurile alocate pentru infrastructură.

Am venit astăzi în fața dumneavoastră și pentru a vă solicita sprijinul pentru acest obiectiv prioritar al României europene.

Inundațiile ne-au arătat, încă o dată, că este timpul să gândim în perspectivă, cu doi pași înainte, și nu reactiv.

Doamnelor și domnilor deputați,

În numele meu, al Guvernului pe care-l conduc, al dumneavoastră, vreau să le mulțumim tuturor celor care au muncit fără odihnă pentru a-i sprijini pe cei aproximativ 27.000 de români afectați direct de inundații.

Angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ai Armatei, pompieri, precum și personal din alte instituții ale statului, toți aceștia merită respectul cuvenit.

Am un cuvânt de apreciere și pentru autoritățile locale din localitățile inundate. Pentru comunitățile care s-au mobilizat pentru limitarea efectelor inundațiilor, s-au implicat imediat în procesul de reconstrucție care a demarat cu eliberarea drumurilor, a amplasamentelor pentru construirea de noi locuințe. Am constatat, la fața locului, că, spre deosebire de situația provocată de inundațiile din anii trecuți, autoritățile centrale și locale ale statului au acționat rapid, cu eficiență, curaj și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. (Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru, pentru acest raport.

 
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria celor cinci victime ale inundațiilor.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare, în ordinea numărului de membri la constituire.

Din partea Grupului parlamentar al PSD? Domnul deputat Anghel Stanciu, înțeleg.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Dați-mi voie să fiu în asentimentul tuturor și să vă propun să păstrăm un moment de reculegere pentru cele cinci victime ale inundațiilor. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
  Intervenții din partea grupurilor parlamentare cu privire la Raportul primului-ministru.

Domnule prim-ministru,

Sunt împuternicit din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să vă mulțumim că ați dat curs invitației noastre și a altor formațiuni politice de a prezenta în fața Camerei Deputaților un bilanț asupra efectelor inundațiilor și, evident, a măsurilor pe care Guvernul intenționează să le aplice spre a înlătura aceste efecte care, evident, ne întristează pe toți și cu atât mai mult pe cetățenii cu care ați discutat și ați constatat că sunt în imposibilitate de a mai locui în fostele locuințe.

Evident, domnule prim-ministru și stimați membri ai Guvernului, că trebuie să ne raportăm la ceva. Noi avem totdeauna tendința de a fi luați prin surprindere. Ba, că vine iarna când nu trebuie, ba, că vine seceta când ne așteptăm să plouă sau plouă când ar trebui să fie secetă... Cert este că atunci când ați fost investit prin votul Parlamentului, noi am aprobat prin vot Programul de guvernare.

La acest program de guvernare s-a specificat, la Capitolul XVIII: "Elaborarea strategiilor de protejare a cetățenilor împotriva calamităților naturale, accidentelor ecologice și expunerii în zone cu risc ecologic." Deci este o frază, dar ce se ascunde în spatele acestei fraze? Se ascunde, evident, o muncă a unor specialiști, a unor instituții care trebuiau să ne asigure nouă tuturor cetățenilor siguranța vieții de zi cu zi și a bunurilor noastre, spre a nu fi luați prin surprindere și a ne manifesta noi ca salvatorii nației, coborând din elicoptere, trenuri și alte mijloace de transport, evident, în comun.

Spun acest lucru pentru că bilanțul, domnule prim-ministru, pe care dumneavoastră l-ați citit foarte bine și foarte corect, privește afectarea tot a căilor de comunicații, căi ferate, drumuri, poduri, podețe, afectarea locuințelor, a vieții de zi cu zi, ați spus a peste 27 de mii de cetățeni, peste 5500 de locuințe; alții spun peste 8900 și așa mai departe.

Există, evident, în județele Moldovei bilanțul trist. o dată avem secetă în Moldova, o dată avem inundații, un an așa, un an așa. Și ne amintim, domnule prim-ministru, de anul 2005. În anul 2005 am mai avut inundații în județele Moldovei. Și aceste inundații sunt în principal cauzate de Siret și de Prut. Nu vreau aici să vă aduc aminte că problema nu e nouă. Numai dacă amintim de ce scria Sadoveanu: "Venea o moară pe Siret". Evident că moara aceasta nu venea de capul ei, venea tot datorită faptului că o luaseră inundațiile. Deci, iată că din '25, de când "moara" lui Sadoveanu venea pe Siret, nu prea am rezolvat nimic. Și cetățenii județelor Bacău și Iași sun bucuroși că facem planuri. Facem planuri ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, a comitetelor de bazin, a comisiilor, dar nu le implementăm. Și, spre a vedea, domnule prim-ministru, cam ce se întâmplă în județe, evident că dumneavoastră le-ați văzut, ați prevăzut și niște măsuri, nu pot fi, evident, satisfăcătoare pentru cetățeni, noi o să vă dăm ceea ce avem din județul Iași, ce am putut strânge, și sperăm că cel puțin în județele Iași și Bacău și Suceava, se vor găsi mijloace financiare, nu poate de către Guvernul minoritar, poate de Parlament, pentru că fondul de rezervă este clar insuficient, ceea ce ați spus și dumneavoastră, iar o posibilă rectificare este apanajul și al Guvernului și al Parlamentului.

Deci, vă înaintez, domnule prim-ministru, lista cetățenilor din județul Iași pe care îi și reprezint, împreună cu domnul ministru Varujan, cu domnul ministru Adomniței. Va fi un semn că vă aplecați și spre Iași și spre bazinul Siretului.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar al PNL?

A, mă iertați, n-a terminat domnul Anghel Stanciu, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă rog să mă scuzați, și dumneavoastră ca și mine, am fost și elevi și studenți, aceasta a fost introducerea. Acum urmează cuprinsul.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Este clar pentru toți, inundațiile sunt un fenomen natural pe care nu-l dorește nimeni. Dar evident că acțiunea omului, în special amenajarea teritoriului, în consonanță și cu schimbările climatice, care vor accentua din ce în ce mai mult și perioadele de secetă, dar și perioadele de ploi abundente, vor necesita măsuri adecvate de prevenire și reducere a posibilităților de inundație. Pot spune, Guvernul Năstase și Guvernul Tăriceanu au acționat în acest sens. Și iată că Uniunea Europeană, care din 1998 s-a confruntat la nivel european cu peste 100 de inundații majore, cu peste 700 de victime, cu pagube de peste 25 de milioane de euro, a inițiat și aprobat o directivă. Este vorba de Directiva din 23 octombrie 2007, nr.207/60 a Parlamentului European și respectiv al Consiliului Europei. În baza acestei directive s-a acționat și în România și s-a întocmit o strategie națională de management a riscului la inundații. Are peste 30 de pagini și cuprinde aici toate măsurile pe care le-a enunțat domnul prim-ministru.

De asemenea, s-a acționat în baza inundațiilor din 2005 prin elaborarea Hotărârii nr.1309 din 27 octombrie 2005 privind aprobarea Programului de realizare a planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor și a finanțării acestuia. În această hotărâre, stimate domnule prim-ministru, și-mi permit să vă spun și stimate coleg, în calitate de absolvent al aceluiași institut și de inginer constructor, se prevede la pct.1 - "Elaborarea planului național pentru prevenirea și combaterea inundațiilor" și primul alineat a) - "Inițierea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret, grav afectat de inundațiile din anul 2005." Peste 28 de miliarde de lei vechi alocați Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, pe vremea aceea, în decembrie 2005, iar în martie 2006, finalizarea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret. Deci, iată că din martie 2006 suntem acum în 2008. Siretul nu a luat act că s-a dat o hotărâre de Guvern. Cred că ar trebui sancționat. Ori Siretul, ori cei care nu au respectat Hotărârea de guvern și nu au redactat planul corespunzător. Și nu au întocmit, așa cum spune în strategie și așa cum spune și legislația europeană, respectiv directiva pe care v-am anunțat-o, întocmirea hărților de hazard, a riscurilor de inundații, a hărților de risc de inundații, a planurilor de gestionare a riscului de inundații.

Și, totodată, informarea și punerea la dispoziția cetățenilor a tuturor informațiilor care privesc inundațiile anterioare, pagubele care s-au produs, de ce s-au produs și amenajarea și sistematizarea albiei minore, albiei majore și conștientizarea cetățenilor că nu trebuie să mai construiască în zona albiei majore. Iar din ceea ce spun cei de la Uniunea Europeană trebuie clar asigurat debușeul apelor la aceste debite care vin din ce în ce mai mari, ca urmare a modificării globale a climei. Deci, nu are sens să mergem pe ideea îndiguirilor aberante. Nu poți îndigui un fenomen natural. Sumele sunt colosale.

De aceea, așa cum spune și strategia și este corect ce spune, toți cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundațiilor, trebuie să-și asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precauție riscului la inundații și nici să contribuie la sporirea acestui risc.

În sinteză, cred, domnule premier, că astăzi este încă un prim pas pe un drum de o mie de mile spre a scoate cetățenii României, casele cetățenilor României din zona furiilor apelor. Să ne amintim că și în 1971 și 1972 au fost inundații catastrofale, și în 2005 și anul acesta și de fiecare dată când vin, atunci luăm măsuri.

Nu, trebuie să aplicăm strategia națională, trebuie s-o reactualizăm, trebuie să aplicăm planul național de prevenire și combatere a inundațiilor, trebuie să întocmim, într-adevăr, hărțile de risc și să aplicăm Directiva europeană.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consideră, domnule prim-ministru, că această problemă trebuie reluată cu măsuri adecvate, spre a realiza și actualiza strategia națională, planul național și de a aloca, așa cum ați spus și dumneavoastră, sumele aferente. Sumele aferente nu pot fi alocate, evident, de un guvern minoritar, așa cum este al dumneavoastră, ci necesită o hotărâre a Parlamentului cu proxima ocazie, spre a demonstra cetățenilor că nu zugrăvim cu var antiseismic, cum a fost în 1977, blocurile, și nu zugrăvim râurile cu mire pentru combaterea inundațiilor, cu codul roșu și portocaliu, ci cu măsuri ferme, constructive și eficiente.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Aveți și încheiere?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La proxima ședință, când vom relua acest subiect, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal?

Domnul deputat Relu Fenchiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, stimați colegi.

Of, politica asta ne pune ca atunci când sunt necazuri în țară, unii dintre noi să încerce să se afirme. N-o să mă refer la antevorbitorii mei, pentru nu vreau să dau drepturi la replică, dar, stimați colegi, cei dintre dumneavoastră care ați fost în Nordul Moldovei și în zona Maramureșului în această perioadă a inundațiilor, ați văzut că realitatea de acolo era cu totul alta decât realitatea pe care încercăm noi s-o prezentăm astăzi de la tribuna Parlamentului. Cred că cel mai important lucru era, în primul rând, ca cei care vrem astăzi să ne dăm cu părerea de ce s-a întâmplat la inundații să fim acolo, să vedem realitatea.

Față de 2005, vreau să vă spun, ca om care am fost acolo, s-a întâmplat un lucru foarte important. În primul rând, specialiștii au fost lăsați să-și facă treaba. Și, acest fapt, faptul că specialiștii au fost lăsați să-și facă treaba, a dus la un rezultat care, dacă nu a fost perfect, a fost aproape de perfecțiune.

Stimați domni,

cei care vă referiți la faptul că nu s-au făcut lucrări îndeajuns de bune pentru îndiguiri, pentru protejarea cetățenilor, vă mai spun o dată ceea ce s-a spus de multe ori, debitele pe râul Siret și pe râul Prut au fot cele mai mari înregistrate vreodată; unii spun cele mai mari din 500 de ani, alții spun cele mai mari din ultimii 1000 de ani. Realitatea este că mai vechi de 100 de ani nu avem înregistrări și nu avem de unde să știm. Faptul că pe râul Prut a existat acumularea de la Stânca-Costești, faptul că pe râul Prut sunt aproape 250 de km de diguri care protejează malul drept al Prutului, faptul că niște specialiști au știut cum să gestioneze această problemă, toate acestea au dus la salvarea a mii de case și a zeci de mii de oameni. Nu vreau să uitați că râul Prut, cu toate că a avut cel mai mare debit, repet, din ultimii 500 sau poate 1000 de ani, nu s-a revărsat și nu a inundat nici o casă, și acesta este meritul lucrărilor hidrotehnice care s-au făcut și este meritul specialiștilor care și-au făcut bine treaba.

Stimați colegi,

eu nu vreau să discut aici despre Strategia de prevenire a inundațiilor, pentru că sunt reprezentanții Ministerului Mediului și o știu foarte bine, avem foarte multe lucruri de făcut, nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice dar nici nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice, dacă nu ne pricepem, nu trebuie să spunem că sunt lucruri care nu s-au făcut, dacă nu știm că ele s-au făcut.

Vreau să vă spun că dacă nu s-ar fi știut unde sunt riscuri pentru inundații, nu s-ar fi știut de unde să evacuăm oamenii din casele lor. Faptul că aceste hărți există, faptul că specialiștii au știut s-o spună, a făcut ca riscurile, ca pagubele să fie minime pentru gradul și nivelul ridicat al inundațiilor.

Nu o să continui, pentru că fac parte din partidul de guvernământ și totuși am văzut aprecieri din multe părți cu privire la activitatea Guvernului la inundații, dar vreau, stimați colegi, în calitate de parlamentar acum, să vă fac un apel, să lăsăm la o parte populismele și să venim cu pachete de legi care sunt nepopulare, dar care sunt total necesare în actuala situație în care, vedeți dumneavoastră, schimbările climatice pot să ne aducă grave prejudicii. Așa cum spunea un coleg de-al meu, trebuie să lăsăm natura să-și recapete forma ei, pentru că altfel natura se va răzbuna. Trebuie să interzicem cu desăvârșire orice construcție în albiile majore ale râurilor, trebuie să interzicem, dacă doriți, și modificări ale construcțiilor și să cerem oamenilor, să cerem autorităților locale să nu mai permită construcțiile în aceste locuri, pentru că, mai devreme sau mai târziu, natura, apele vor încerca să-și recapete terenurile pe care le-au avut. Desecările care s-au făcute în perioada de dinainte de 1989, dorindu-se o agricultură extensivă, au dus la situațiile la care ne aflăm acum. Singurul mod care ne poate proteja de furia apelor și a naturii este să lăsăm natura așa cum a fost ea și să mutăm localitățile în zone ferite de natură.

Vă invit, stimați colegi, în această toamnă să fiți alături de Comisia pentru mediu la lansarea unui astfel de pachet legislativ pentru prevenirea riscurilor pe care le pot produce calamitățile oamenilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat- Liberal, domnul deputat Dumitru Pardău.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Pardău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum bine știți, zona de nord a României a fost serios lovită de inundații.

Domnul prim-ministru a prezentat situația generală, eu am percepția lucrurilor întâmplate în județul Suceava, tocmai de aceea mă voi referi în mod special la situația din județul Suceava.

De asemenea, datorită intervențiilor anterioare, aș vrea să fac o precizare. Cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de solidaritate, tocmai de aceea mi se pare prea mult sau superficial să vorbim de cauze, de vinovați. cred că trebuie să lăsăm demagogia de o parte.

Cel mai afectat județ a fost județul Suceava. Aproximativ 70% din infrastructură a fost afectată în mod grav. Există, din păcate, numeroase pierderi materiale, la nivel de drumuri comunale, județene, naționale, poduri, podețe, căi ferate, rețele de alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare, rețele electrice, de comunicații, culturi agricole, precum și distrugeri în domeniul silvic.

Stimați colegi,

succint, situația se prezintă astfel: 864 de km - - drumuri comunale, 200 km - drumuri județene, 13 km - drumuri naționale, 73 km - diguri și apărări de maluri, 696 de podețe, 223 de poduri, 235 de km rețele electrice, 11.482 de fântâni, 14.830 ha de terenuri agricole, 84 de pepiniere și plantații silvice, 643 de podețe și drumuri forestiere. Practic este vorba de pagube de 3 mii de miliarde de legi vechi, în 98 de localități din județul Suceava, dintr-un total de 114.

Vreau să vă prezint separat situația pagubelor care i-au afectat în mod direct pe oameni. Locuințe căzute - 42, locuințe care urmează să fie demolate, pentru că nu pot fi refăcute - 178, iar 2098 de locuințe urmează a fi reparate. De asemenea, 6404 anexe gospodărește afectate și 129 de asemenea anexe distruse în totalitate.

Observați că situația este gravă, iar momentele când apa a venit peste oameni, peste agoniseala lor de o viață au fost dificile. Dacă nu se intervenea la timp, era și mai rău. Tocmai de aceea, trebuie să remarc implicarea imediată a autorităților locale, a Inspectoratului județean pentru situații de urgență, Jandarmeriei, Prefecturii, instituțiilor deconcentrate, primarilor, consilierilor locali, consiliului județean și președintelui consiliului județean.

Un lucru pozitiv l-a reprezentat prezența a o parte din membrii Guvernului, a primului-ministru, precum și vizitele repetate ale președintelui Traian Băsescu.

Din primele momente s-a intervenit prompt, în așa fel încât proporțiile dezastrului au fost diminuate. Solidaritatea umană a existat și s-a manifestat foarte frumos în județul Suceava. Oameni de afaceri au pus imediat la dispoziție utilaje atât de necesare în acele momente, autobasculante, ifroane, buldozere, escavatoare, dar și alimente și pături. Lângă aceștia se adaugă efortul oamenilor simpli, care s-au mobilizat extraordinar.

În mod special, trebuie să pun în evidență în fața dumneavoastră sprijinul și solidaritatea oamenilor din alte județe, din alte zone ale țării. tuturor le mulțumim.

Astăzi apele s-au retras, accesul a fost restabilit, toate localitățile afectate au curent electric. Suntem în situația de a pune la punct strategia de reconstrucție. Punctul cel mai important, firește, îl reprezintă construcția caselor noi, precum și repararea celor distruse parțial. În același timp, este necesară refacerea infrastructurii reprezentând drumuri, diguri, poduri. Încă este mare nevoie de materiale de construcție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Democrat-Liberal Suceava, parlamentarii Partidului Democrat-Liberal de Suceava cer tuturor parlamentarilor de Suceava să se solidarizeze, fără a pune patimă politică, în aceste acțiuni de interes obștesc.

De asemenea, Partidul Democrat-Liberal cere tuturor partidelor politice să se solidarizeze în aceste acțiuni. Considerăm că în acest context, orice atacuri politice născute din invidie sau frustrare nu sunt altceva decât deturnări de la scopul nostru comun - reconstrucția zonelor afectate. Sprijinirea acestor oameni și a comunităților lor este obligatorie. Nu trebuie privită ca o bunăvoință a Guvernului sau a altor instituții abilitate. Pe masa Guvernului se află un proiect de Hotărâre de Guvern inițiat de prefectul județului Suceava și președintele consiliului județean Suceava, în valoare de 2000 de miliarde de lei vechi, care se referă strict la infrastructura comunală și județeană, bănuiesc că și celelalte județe afectate se află în aceeași situație și tocmai de aceea cred că de urgență trebuie alocate sumele necesare de construcție a acestor județe.

Solicităm Guvernului să aloce resurse suficiente tuturor județelor afectate, județului Suceava, cel mai grav lovit, fără să facă nici un fel de diferență între culorile politice ale administrațiilor locale și județene.

În fața inundațiilor nu suntem nici de la PNL, nici de la PSD, nici de la PD-L, suntem oameni care trebuie să ajutăm alți oameni și comunitățile lor atât de greu încercate.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

La prima vedere, raportul prezentat de domnul prim-ministru Tăriceanu este unul corect. Adică, s-a întâmplat să avem inundații, s-a întâmplat ca natura dezlănțuită să ne potopească o parte din țară; nu ai cu cine te certa. Este un fenomen natural, aceasta a fost să fie, așa a dat Dumnezeu; nu este vina nimănui.

Și, dacă s-a întâmplat, înalții reprezentanți ai statului s-au dus și ei să vadă, la fața locului, nenorocirea, să-i încurajeze pe cei loviți de soartă, să-i îmbărbăteze, să-i asigure că vor fi ajutați să iasă din necaz. S-au dus și unele cucoane purtând pantofi, genți și haine ce depășeau în valoare suma alocată de Guvern pentru localitatea respectivă.

Prin urmare, totul pare corect. Se întâmplă evenimente la care guvernanții reacționează, se duc, constată, dispun măsuri, promit câte ceva. Însă, dacă privim lucrurile mai atent, ne dăm seama că totul la noi este improvizație, superficialitate și acțiune pompieristică, de pe o zi pe alta. Adică, lipsește cu desăvârșire o strategie națională de prevenire a inundațiilor, după cum nu avem strategii nici în alte domenii importante, cum ar fi cel energetic, de exemplu. Noi am avut o lege pentru prevenirea inundațiilor, în care prevedeam consolidări, amenajări, îndiguiri, împăduriri, regularizări, în mare parte, continuarea și optimizarea programului ce se derula și înainte de 1989. Dar, cum bine se știe, propunerile legislative care vin din Opoziție, și mai ales din o parte a Opoziției, nu sunt bine primite, oricât de oportune ar fi. eu însumi am fost luat în bătaie de joc în legătură cu o propunere legislativă privind plantările de arbori.

Dacă am lua statisticile și am merge să vedem unde s-au dus banii alocați prin bugetele anuale pentru refacerea îndiguirilor, consolidărilor de maluri și a altor amenajări, am vedea că lucrările fie nu s-au făcut de calitate, fie nu s-au prea făcut deloc, în timp ce unii s-au cam îmbogățit pe seama nenorocirii altora. Nu s-a făcut, de exemplu, nicio auditare a firmelor private care au primit lucrări din 2005 și până astăzi.

Înmulțirea inundațiilor, a viiturilor, a tornadelor, de la preluarea Puterii în 2004, de către guvernarea de dreapta a Alianței D.A., pare să ne dea tuturor o lecție, și anume că teoria ultraliberală a statului minimal are multe hibe. Statul minimal, devenit azi statul aproape zero - cu zero resurse minerale, cu zero industrii, cu zero sistem bancar propriu, cu zero strategii naționale, face față cu greu unor mari încercări. Dacă profitul net, de aproape un miliard de euro anual, de la PETROM, de aproape un miliard de euro anual, de la SIDEX și de la alte câteva obiective mari, ar fi intrat în bugetul statului, acel stat puternic ar fi putut interveni energic nu cu 300 de lei pe cap de inundat, cu 500 de lei sau 800 de lei de casă distrusă, și nu cu teledonuri de-a miloaga, pentru a rezolva probleme grave, și nu cu paleative, ci cu resurse importante, în stare să refacă rapid infrastructura, imobilele și bunurile oamenilor.

Dar, așa, umblăm și noi cu elicopterul de aici-colo, ne băgăm cu cizmele în noroi, teatral, le plângem pe umeri, apoi, îi lăsăm cu ochii în soare, așteptând să le mai picurăm câte ceva cu grijă, de a le cere votul la toamnă. Dacă dumneavoastră credeți că este bine așa, bine să fie. Noi, însă, credem că după aproape două decenii de jaf și anarhie a venit timpul reconstrucției economice și sociale serioase. Avem la îndemână documentare, felul cum s-au oglindit în presă intervențiile responsabililor guvernamentali. Cert este că unii par să fie foarte mulțumiți de felul cum s-a acționat, iar unii dintre noi găsim cu cale că încă nu s-a găsit un sistem coerent de intervenție guvernamentală și că teoria statului minimal își arată efectele.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat László Borbély. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Eu cred că cuvântul de ordine în această perioadă este "e nevoie de fiecare". E nevoie de fiecare. E nevoie și de parlamentari care..., da, să meargă în teritoriu și să vadă cu ce pot ajuta. E nevoie, evident, de Guvern, să ia acele măsuri pe care trebuie să le ia oricare guvern care ar fi la guvernare și să ia măsuri urgente - și cred că au fost luate aceste măsuri. E nevoie de autoritățile locale și poate autoritățile locale au cel mai important rol, pentru că sunt cel mai aproape de cetățean, au și responsabilități în acest domeniu și, evident, acei oameni care..., să nu uităm cum au arătat aceste inspectorate pentru situații de urgență în 2004, în 2005 și cum arată acum, cât de dotate sau nedotate au fost în 2005, n-au avut o barcă ca lumea. Și, acum, colegii de la Ministerul de Interne pot să spună: sunt și bărci și alte dotări și sunt circa 30 de mii de oameni profesioniști care, în cazul în care este o inundație sau, ferească Dumnezeu!, orice alt fel de calamitate, intervin.

Deci, haideți să nu uităm această profesionalizare a celor care trebuie să intervină în aceste situații. Și noi, într-adevăr, în afară de strategii, trebuie să punem la punct prevenirea. Dar, pentru acest lucru, haideți să nu ne ascundem după deget. Primarii n-ar trebui să dea autorizații de construcție în alba râului, în acele zone în care se știe că aproape la fiecare inundație se inundă din nou casele, și noi reconstruim din nou acele case. Este o problemă gingașă. Este o problemă sensibilă. Trebuie vorbit cu oamenii, trebuie să-i lămurești că nu este bine să stea acolo și trebuie să le dai, evident, un teren în altă parte, să-și reconstruiască casele acolo unde nu mai vine apa.

Sunt lucruri simple, sunt lucruri care eu zic că s-au organizat în perioada care a trecut. Și nu întâmplător, haideți să spunem câteva cifre, pentru că, totuși, dumneavoastră sunteți cei care, evident, votați și bugetul României în fiecare an și trebuie să știți cum s-au cheltuit acești bani. și eu cred că s-au cheltuit justificat în ultimii ani.

Din 2005, numai pentru reconstrucția caselor s-au dat 76 de milioane de euro. S-au reconstruit până acum 1.600 de case, vom reconstrui alte 1.550 în anul acesta și s-au dat materiale de construcții pentru aproape 16 mii de locuințe. Este un efort, este un efort. Și, într-adevăr, vreau și eu să felicit acele comunități locale. Am fost și este bine că ne ducem acolo. Nu pentru a ne lua cizme de cauciuc, ci pentru a vedea la fața locului cum oamenii s-au mobilizat. Și să le dăm mesaje clare, care pot veni numai de la noi. Atunci când mergem în teritoriu trebuie să le spunem: stimați concetățeni, în această situație, trebuie să faceți următoarele: să debarasați, de exemplu, curtea, să recuperați materialele de construcții ce le puteți recupera și să pregătiți casa pentru a veni, a elibera amplasamentul. În perioada aceasta, de exemplu, aceasta este prioritatea zero - să vină cei care trebuie să vină și deja s-au organizat și să elibereze amplasamentul, pentru că, altfel, nu putem porni la 1 septembrie cu reconstrucția caselor. Este un mesaj simplu, și oamenii au înțeles asemenea mesaje.

Vreau să mă refer încă la două aspecte care nu s-au amintit aici și vă rog foarte mult să nu dezinformați. I-am auzit pe unii dintre colegi, am auzit unele declarații și astăzi. Deci, acei 300, 500 și 800 lei s-au dat ca primă urgență, deci nu pentru reconstrucția caselor. Unde dăm acum, ați auzit sumele care se dau - 57 milioane lei plus 27 pentru reparații.

Deci, nu s-a discutat despre asigurarea locuințelor. Și trebuie să spun - și eu sunt parlamentar - că, din păcate, chiar aici, la Camera Deputaților, de 8 luni de zile stă în comisii acea lege pe care am propus-o în toamna anului trecut, pentru asigurarea obligatorie a locuințelor. Eu fac un apel și în numele meu, ca deputat, către toți colegii mei: haideți, poate facem un efort și trecem această lege. Dacă această lege ar fi fost votată, acum, ar fi venit companiile de asigurări, și pentru 10, respectiv 20 de euro, primeau acești cetățeni 10 mii și 20 mii de euro, nu de la bugetul de stat, ci printr-o formulă de la companiile de asigurări.

Haideți să facem un efort comun și, dacă vorbim de solidaritate, cred că și aici ar fi nevoie de solidaritate din partea tuturor ca să treacă, de exemplu, această lege.

Sunt multe lucruri de rezolvat. Printr-o organizare bună, eu vă cer, ca membru al Guvernului, ca unul care m-am implicat, cred, din 2005, și n-a fost ușor, să reconstruim 1.000 de case în 2005, știți foarte bine, mai ales în județul Timiș. N-a fost ușor. Cei care sunt cunoscători știu ce înseamnă ca în 3 luni să reconstruiești 1.000 de case. Acum, va trebui din nou să reconstruim 1.500 de case. Așa cum am început, "e nevoie de fiecare". Haideți să punem umărul, să reconstruim casele și să rezolvăm acele probleme care, într-adevăr, trebuie rezolvate, dar numai printr-o organizare bună. Și mai vreau să fac un singur comentariu. S-a vorbit de hărți de risc. Vreau să vă informez că în 2005, când am venit la minister, am găsit legislația care spunea că până în 2004, 31 decembrie, consiliile județene trebuiau să finalizeze hărțile de risc. Ei, nu au făcut acest lucru. Și, atunci, de la bugetul ministerului, am dat bani - și nu puțini -, pentru a face 25 de proiecte-pilot în zonele cele mai afectate, și aceste proiecte-pilot sunt finalizate; încă două trebuie să le finalizăm în lunile următoare. Și, pe regiuni de dezvoltare, am dat 24 miliarde lei vechi pentru a face pe regiuni aceste hărți de risc.

Eu vă rog foarte mult, aveți o influență și către consiliile județene. Apelați la consiliile județene ca să dea bani din buget, pentru că aceste hărți trebuie să existe. Așa cum s-a spus, să se facă o strategie pe baza hărților care există, pe baza a ceea ce avem, ca să nu ne ia, iar, așa, prin surprindere, cum nu ne-a luat, după părerea mea, dar trebuie să facem mai mult. E nevoie de fiecare!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Ioan Țundrea. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Țundrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Referitor la raportul prezentat de dumneavoastră, cuprinzând măsurile luate de la inundații și până la declanșarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, care prezintă soluțiile reale pentru prevenirea acestor dezastre, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări: care este finalitatea Programului PHARE 2000, în valoare de 2 milioane de euro, prin care fostul ministru P.D. al mediului, Sulfina Barbu, se angaja că va reduce riscul efectelor dezastruoase ale inundațiilor?

Întrebarea a doua: care sunt costurile pe care românii le plătesc pentru deplasările mediatice zilnice cu elicoptere ale Guvernului și Președinției în zonele calamitate?

Noi, conservatorii, suntem de facto implicați an de an în ajutorarea familiilor sinistrate, prin mijloace proprii și fără asistență mediatică, și tocmai de aceea vă întrebăm care este suprafața de păduri defrișată în ultimii 18 ani în România?

Vă reproduc câteva fraze din declarațiile pe care vi le adresam în 2005: în luna aprilie 2005, am fost primul parlamentar care a solicitat Guvernului României sprijin material pentru județele Caraș-Severin și Timiș, afectate de inundații, sesizând încă de atunci necesitatea întocmirii unor planuri tehnice și financiare pentru fiecare localitate, astfel încât să atenuăm în viitor efectele unor potențiale dezastre.

Acum, după al șaselea val de inundații care lovește țara, am convingerea că dumneavoastră, domnule prim-ministru, veți urgenta întocmirea de către toate autoritățile locale de planuri tehnice și financiare pentru situații de calamitate.

Este evident și acum, ca și în alte situații, că autoritățile locale declanșează un prea mare efect mediatic, în loc să intervină cu decență și eficiență pentru soluționarea rapidă a calamităților. Acesta este un răspuns pe care fostul ministru P.D. îl dădea Parlamentului în numele dumneavoastră și în care se angaja că, începând cu 2005, dezastrele inundațiilor vor fi stopate.

După trei ani, vedem cât a fost respectat angajamentul ministrului P.D. al mediului, Sulfina Barbu.

Partidul Conservator își exprimă compasiunea și solidaritatea cu românii care se găsesc în acest moment în fața vitregiilor naturii. În ceea ce privește conservatorii, vor face tot ceea ce pot pentru a alina suferința celor loviți de aceste calamități: ajutoare cuprinzând îmbrăcăminte, medicamente, hrană și apă potabilă.

În condițiile în care resursele financiare și materiale există, în condițiile în care există și ingineri și constructori care pot veni cu soluții, multe dintre acestea sunt cunoscute, dar prăfuite prin birourile ministeriale, pentru remedierea problemelor în condițiile în care sunt cunoscute zonele vulnerabile, în aceste situații și în condițiile în care această problemă este cunoscută de ani de zile, faptul că aceste fenomene se produc din nou și au drept rezultat moartea unor oameni, nu este decât rezultatul unei inconștiențe criminale a Guvernului.

Atâta timp cât resursele financiare și de independență există, alături de sprijinul din partea Uniunii Europene, iar capacitățile de planificare nu sunt puse în slujba unei politici publice care să rezolve problema inundațiilor, este clar că nu se mai poate vorbi în cazul acestui Guvern de incompetență, ci de aroganță, autosuficiență și ignoranță. Deja nu mai este vorba de luptă politică sau de opțiuni ideologice, ci este vorba de necesitatea ca statul, finanțat din buzunarele tuturor plătitorilor de taxe și impozite, să lucreze în beneficiul oamenilor, să-i ajute și să le fie sprijin, și nu un adversar.

Domnule prim-ministru,

având în vedere cele spuse mai sus, vreau să vă subliniez că acest raport prezentat astăzi în Camera Deputaților nu este suficient și așteptăm un răspuns clar din partea Guvernului, în așa fel încât să nu vorbim de fiecare dată, după inundații, de efecte, ci să eliminăm cauzele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă, din partea Grupului parlamentar al minorităților, există vreo intervenție? Nu.

Am finalizat, atunci, intervențiile din partea grupurilor parlamentare.

Dacă domnul prim-ministru dorește să aibă o intervenție în închiderea acestei dezbateri?

Vă rog, domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat cu atenție intervențiile care au fost făcute și aș dori să puncteze câteva lucruri care mi se par importante pentru a cala această discuție în niște termeni rezonabili și raționali. Și aș începe cu câteva elemente de răspuns pe care doresc să i le dau domnului deputat Anghel Stanciu, dar nu în calitate de deputat, ci în calitate de coleg și de inginer. Deci, acum, domnule deputat, dați-mi voie să vorbesc nu în calitate de prim-ministru, ci de inginer, și de inginer care are o legătură cu acest domeniu. Sunt câteva elemente pe care nu trebuie să le scăpăm din vedere, pentru că eu apreciez că reacția autorităților a fost bună, dar ne aflăm sau ne-am aflat în fața unor fenomene excepționale, care depășesc limitele riscului care se ia în calcul în proiectarea lucrărilor hidrotehnice de apărări contra inundațiilor.

Vreau să vă aduc la cunoștință că am avut ploi cu intensități care au depășit 120 litri pe m.p. și zi, care sunt valori extraordinare. Debitele istorice înregistrate pe Prut și pe Siret sunt mai mari decât orice înregistrare hidrologică pe care o avem, iar la Barajul Stânca-Costești, unde, ca o paranteză, se vorbea că se dărâmă barajul, erau tot felul de zvonuri alarmiste plimbate de unii și de alții, nu numai că s-a atins nivelul de calcul al construcției, ci s-a mers până la nivelul de verificare, care este înregistrat probabil la prioade de peste 100 de ani.

Digurile care au rezistat, sigur, unele au fost depășite, nivelele au fost depășite, erau proiectate pentru nivele de 1 la 100 de ani și chiar de 1 la 200 de ani. Deci, am avut o situație care, cu schimbările climatice de care ați vorbit și dumneavoastră, cred că nu suntem sau nu au fost avute în vedere aceste elemente, pentru a fi dimensionate în consecință.

Ca atare, o concluzie: datorită schimbărilor climatice care afectează nu numai România, ci multe alte țări, și dacă România unii consideră că nu este pregătită suficient pentru a face față unor situații excepționale, am să vă întreb: cum explicați că și în Germania au fost inundații? Și, hai să spunem că infrastructura în ceea ce privește lucrările hidrotehnice în Germania probabil că este mai bună decât în România. Și, totuși, au avut inundații.

Deci, va trebui redesenată harta zonelor inundabile și am să mai fac o referire la sfârșit la acest element, de ce? Pentru că noi ne-am confruntat, sigur, cu o situație excepțională pe care am căutat să o gestionăm, dar, în ciuda acestor măsuri pe care le-am luat, avem 1.500 de case care sunt dărâmate. Din aceste documente pe care mi le-ați pus pe masă și pe care le am și eu, pentru că sunt documentele întocmite de autoritățile de resort la nivelul prefecturilor, Inspectoratului de Stat în Construcții și așa mai departe, este o coloană care este foarte interesantă: "materialul folosit la construcția caselor dărâmate". Și o să observați că în 99% din cazuri este chirpici. După rețeta tradițională, pe care o știți: balegă, pământ, paie. Vă spun ceva: la orice ploaie nu rezistă. Am fost în diferite localități: la Rădăuți-Prut, am fost pe străzile unde au fost inundații. Casele din chirpici erau toate dărâmate. Era un tânăr care-și făcuse o casă frumoasă parter-etaj din cărămidă; a fost inundată casa, nu s-a mișcat un milimetru. Îi schimbă pardoseala și cu asta, să zicem că, dincolo de bunurile din casă, a rezolvat problema cu casa.

Deci, la noi, 99% din casele astea, cred că cu două-trei excepții, sunt case din chirpici.

Cred că una dintre măsurile care ar trebui luate, evident, și acest lucru putem să-l decidem, dar numai cu sprijinul autorităților locale care trebuie să arate determinare și autoritate, este să oprim acest sistem de a construi cu material "chirpici".

Doi: foarte multe case - și avem o statistică - sunt construite în albia majoră și atunci evident că este zonă inundabilă. Nu au autorizație de construcție, nu că are autorizație și a făcut-o în albia majoră. Sunt și cazuri de acest gen, în care autoritățile au dat autorizații de construcție pentru case care sunt făcute, deci sunt case cu autorizație, iar alte case nu au niciun fel de autorizație; dar, niciun fel. Nu știu cum s-au racordat la electricitate, la distribuitorii de energie electrică.

Prin urmare, una dintre explicațiile - eu nu vreau să vă dau o explicație, dar vreau să înțelegm că amploarea fenomenului ar fi putut să fie cu totul alta dacă, de exemplu, aveam case care erau construite măcar din cărămidă, nu din altceva.

Acestea fiind spuse, vreau să credeți că apreciez observațiile care au fost făcute și, pentru a avea o idee mai clară asupra sumelor investite, planurilor de amenajare, strategiei de combatere a efectelor inundațiilor, am s-o rog pe doamna secretar de stat Lucia Varga, de la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, să vă prezinte câteva date suplimentare, cifre elocvente care vorbesc despre acțiunile care au fost întreprinse din 2005 pentru a combate aceste fenomene, lucrările care au fost executate, sumele care au fost cheltuite și care sunt prevăzute în continuare.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, încheiem dezbaterile și vă dorim succes în acțiunile pe care le-ați anunțat.

Pentru informarea colegilor, câteva date, doar, dacă veți fi de acord.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile):

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Foarte pe scurt, am să vă spun că în 2005 s-au demarat studiile pentru 8 bazine hidrografice, conform Hotărârii de Guvern nr.1309, s-a realizat o evaluare preliminară a riscurilor la inundații, conform cerințelor europene. În 2006 s-a întocmit un plan de acțiuni privind lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor care trebuie realizate în perioada 2006-2010. Conform acestui plan, au fost prioritizate lucrări de îndiguire, regularizare de cursuri de apă pentru 1.500 km. Fac aici o paranteză: în România există 75 mii de kilometri de cursuri de apă, lucrări de finalizare a 5 acumulări hidrotehnice, realizarea a 19 amenajări nepermanente, acele buzunare laterale care să preia vârfurile de viitură. Valoarea totală a investițiilor estimate necesar a fi investite a fost de 1 miliard de euro pentru perioada 2006-2010. Începând cu 2005 până în 2007, au fost investite 486,17 milioane de euro, iar în anul 2008 sunt în derulare 304 investiții, în valoare de 250 milioane de euro. Au fost, de asemenea, promovate încă 112 lucrări de investiții în bazinele hidrografice, în special în Siret, în Prut, în bazinul Someș-Tisa.

De asemenea, ținând cont de schimbările climatice, am demarat, din 2006, un program pentru a elabora planuri de reamenajare a bazinelor hidrografice, ținând cont de efectele acestor schimbări climatice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe tema acțiunii Guvernului în privința combaterii efectelor inundațiilor.

 
Prezentarea cererilor de demisie din calitatea de deputat ale domnilor: Ionel Palăr, Grigore Crăciunescu, Adrian Emanuil Semcu; (PNL), Mugurel Liviu Sârbu, Ion Gonțea, Ionesie Ghiorghioni, Florin Aurelian Popescu, Mircea Man, Marius Bălu, Vasile Pruteanu, Aurel Olarean (PD-L), Kovacs Attila, Antal Árpád-András și Tamás Sándor (UDMR) și declararea locurilor respective vacante.

Trecem la pct.2 de pe ordinea de zi, și anume, validarea unor mandate de deputați.

Pentru început, vă propun să luăm act de faptul că au fost înregistrate la Biroul permanent 14 cereri de demisie din calitatea de deputat.

Astfel, au solicitat să se ia act de demisiile lor, începând cu data precizată de fiecare în cerere, următorii deputați: membri ai Grupului parlamentar al P.N.L. - Ionel Palăr, Grigore Crăciunescu, Adrian Emanuil Semcu; membri ai Grupului parlamentar P.D.-L. - Mugurel Liviu Sârbu, Ion Gonțea, Ionesie Ghiorghioni, Florin Aurelian Popescu, Mircea Man, Marius Bălu, Vasile Pruteanu, Aurel Olarean; membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R. - Kovacs Attila, Antal Árpád-András, Tamás Sándor.

Dacă vreunul dintre deputați este prezent și dorește să-și retragă cererea? Nu.

Prezentarea raportului Comisiei de validare privind validarea unor mandate de deputat (aprobat).

Luăm act de aceste cereri de demisie și declar vacante locurile de deputat respective.

Trecem la validarea unor mandate de deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marian Sârbu, președintele Comisiei de validare, pentru prezentarea raportului acestei comisii.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

 

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că au devenit vacante 18 locuri de deputat.

Au fost depuse actele cerute de lege pentru ocuparea a 12 locuri de deputat vacante.

Potrivit art.201 din Regulamentul Camerei Deputaților: "locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale dacă, până la validarea mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport."

Procedând la examinarea actelor depuse pentru validarea mandatelor și având în vedere listele supleanților publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.172/2004, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante și propune validarea mandatelor de deputați a următorilor supleanți de pe listele partidelor politice, formațiunilor politice sau alianțelor la alegerile din 28 noiembrie 2004, după cum urmează:

  • În Circumscripția electorală nr.1 Alba, domnul Radu Eugeniu Coclici, PSD;
  • În Circumscripția electorală nr.2 Arad, doamna Mihaela Adriana Vasil, PD;
  • În Circumscripția electorală nr.8 Brașov, domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu, PNL, și domnul Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen, UDMR;
  • În Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin, domnul Valentin Rusu, PD;
  • În Circumscripția electorală nr.15 Covasna, domnul Haszmann Pál Péter, UDMR;
  • În Circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița, domnul Iulian Vladu, PD;
  • În Circumscripția electorală nr.24 Iași, domnul Mihail Vlasov, PNL;
  • În Circumscripția electorală nr.26 Maramureș, domnul Ioan Radu Micle, PNL;
  • În Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți, doamna Elena Ehling, PD;
  • În Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, domnul Nicolae Alexandri, PNL;
  • În Circumscripția electorală nr.35 Suceava, domnul Eugen Constantin Uricec, PD.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă sunt comentarii la acest raport al Comisiei de validare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

În acest moment sunt înregistrați 247 de deputați, deci majoritatea calificată cerută de Regulament.

 
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor, în ședință solemnă, de către deputații: Radu Eugeniu Coclici, Adriana Mihaela Vasil, Adrian Ciocănea-Teodorescu, Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen, Valentin Rusu, Haszmann Pál Péter, Iulian Vladu, Mihail Vlasov, Ioan Radu Micle, Elena Ehling, Nicolae Alexandri, Eugen Constantin Uricec.

În conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, după validarea mandatelor fiecare deputat va depune în fața plenului Camerei, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor.

Ca urmare, pentru a deschide ședința solemnă, se va intona imnul național al României.

   

(S-a intonat imnul național "Deșteaptă-te, române")

 
 

Doamnelor și domnilor colegi,

Potrivit procedurilor, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se încredințează președintelui Camerei Deputaților.

La apelul nominal, fiecare deputat va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia și-l va încredința spre păstrare președintelui Camerei.

Invit să depună jurământul de credință pe domnul Radu Eugeniu Coclici.

Vă rog.

 
 

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Coclici Radu Eugeniu, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna Adriana Mihaela Vasil.

Vă rog.

 
 

Doamna Adriana Mihaela Vasil:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Vasil Mihaela Adriana, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu.

Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Ciocănea-Teodorescu Adrian, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Gheorghe-Augustin-Eugen Nádudvary.

Vă rog. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Valentin Rusu.

Vă rog.

 
 

Domnul Valentin Rusu:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Rusu Valentin, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Pál Péter Haszmann.

Vă rog.

 
 

Domnul Haszmann Pál Péter:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Haszmann Pál Péter, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

Isten engem ugy segelijen! (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Iulian Vladu.

Vă rog.

 
 

Domnul Iulian Vladu:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Vladu Iulian, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Mihail Vlasov.

Vă rog. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Vlasov:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Vlasov Mihail, în calitate de deputat, depun jurământul de credință față de țară și popor:

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ioan Radu Micle.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Radu Micle:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Micle Ioan Radu, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Elena Ehling.

Vă rog.

 
 

Doamna Elena Ehling:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Ehling Elena, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Nicolae Alexandri.

Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Alexandri:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Alexandri Nicolae, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Eugen Constantin Uricec.

Vă rog.

 
 

Domnul Eugen Constantin Uricec:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Uricec Eugen Constantin, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu aceasta, am încheiat partea solemnă a sesiunii noastre.

Îi felicit pe noii noștri colegi și le doresc succes în viitoarea sesiune, dar și în această sesiune extraordinară. Domniile lor au calitatea de deputat și, ca atare, au dreptul de a vota astăzi. Au, de asemenea, calitatea de a fi prezenți pe lista de apel nominal, drept care îi invit să fie în sală.

 
Desfășurarea votului secret cu bile asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputați Miron Tudor Mitrea și Adrian Năstase (nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru a se cere urmărirea penală).

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, votul asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputați Miron Tudor Mitrea și Adrian Năstase.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra solicitărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, de a se formula de către Camera Deputaților cererile de urmărire penală, precum și asupra rapoartelor Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind aceste solicitări, au avut loc în ședința din 23 iunie 2008, iar votul asupra cererilor formulate a avut loc în ședința din 24 iunie, când s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul de cel puțin două treimi din numărul deputaților, cvorum prevăzut de Regulament.

De aceea, îi rog pe liderii de grupuri să-și invite colegii în sală, astfel încât să putem începe acest al treilea punct de pe ordinea de zi în cvorum.

Reluăm într-un minut, după ce colegii intră în sală.

 

Stimați colegi,

Pentru ușurarea procedurii, înainte de a începe votarea, dau citire componenței Comisiei de numărare și validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar și aprobată în ședința din 24 iunie 2008.

Consult liderii de grupuri parlamentare dacă au de propus modificări privind componența acestei comisii.

Înțeleg că în locul domnului Emil Radu Moldovan de la Grupul PSD se face o propunere de înlocuire.

Vă rog. Doamna deputat Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

În locul lui Radu voi fi eu, Aura Vasile.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Grupul parlamentar al PNL, domnul Gabriel Plăiașu rămâne?

Mulțumesc.

Domnul Marius Rogin, de la Partidul Democrat-Liberal? Rămâne, eram convins. (Către domnul Cristian Rădulescu, care se îndreaptă spre tribună.) Doriți să interveniți aici, la comisie?

Vă rog. La componența comisiei, domnul lider Cristian Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Am un scurt anunț de făcut. În urma validărilor de astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal numără 68 de deputați. Dintre aceștia, sunt prezenți 64. Restul sunt în spital sau sub îngrijire medicală. Toți cei prezenți aici vor vota pentru începerea urmăririi penale. Și, ca lucrurile să fie clare, vor vota la vedere.

Pentru Comisia de numărare, domnul deputat Rogin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc și vă mulțumesc că nu ne-ați lăsat fără domnul Rogin, care conduce toate aceste ședințe întotdeauna.

Din partea Grupului parlamentar al PRM rămâne domnul deputat Iriza? Mulțumesc.

UDMR, domnul deputat Bonis? Mulțumesc.

PC, domnul deputat Dragoș Dumitriu? Rămâne dânsul. Mulțumesc.

Domnul Firczak, de la minorități? Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră Comisia de numărare și validare, în componența anunțată.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Aprobată în unanimitate.

Pentru operativitate, vă propunem ca și de această dată să se voteze asemenea ședinței precedente, în același timp pentru ambele cereri de urmărire penală.

În acest scop, vom folosi două rânduri de urne, un rând pentru cererea de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea și un alt rând pentru cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase. Fiecare deputat va primi, deci, câte patru bile, două bile albe și două bile negre.

Dacă sunt obiecții la această procedură? Nu sunt obiecții. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această procedură de vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a adoptat procedura de vot.

Vă reamintesc că, potrivit art.126 din Regulament, bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru cererea de urmărire penală, bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra cererii de urmărire penală. Pentru vot nul, ambele bile se introduc în urna neagră.

De asemenea, vă reamintesc că, potrivit art.155 alin.(3) din Regulament, cererea se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților, ceea ce în prezent reprezintă cel puțin 218 voturi pentru din totalul de 326 de deputați, având în vedere demisiile și validările de mandate din ședința de astăzi.

Repet, cvorumul de ședință: 218, majoritatea necesară: 218 din 326.

Invit chestorii să-și ocupe locurile.

Dat fiind că procedura este una complexă, îi rog pe toți cei patru chestori să participe la această procedură, doi vor lua loc la masa din partea dreaptă, de unde vor înmâna bilele pentru una dintre cereri, doi la masa Guvernului, de unde vor înmâna bilele pentru cealaltă cerere. Care dintre domnii chestori își dorește să fie ministru? Domnule chestor Albu, dacă doriți să ocupați locul de prim-ministru...? Domnule Cornel Popa, de mult vă așteptăm în Guvern...

Rog să se așeze și urnele. Rog să așezați urnele.

 
 

Vă informez că domnii chestori au cerut bile noi.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, de la domnii chestori Hunor Kelemen și Miron Ignat veți primi bilele prin care vă exprimați votul referitor la cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase. Aceste bile vor fi introduse în cele două urne aflate în spatele domnului secretar Ioan Munteanu.

De la domnii chestori Cornel Popa și Gheorghe Albu veți primi bilele prin care veți vota referitor la cererea de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea. Bilele vor fi introduse în cele două urne aflate pe masa stenografelor, în fața celor doi domni chestori, Popa și Albu.

Dacă nu mai există întrebări sau neclarități referitoare la procedură, dau cuvântul domnului secretar Ioan Munteanu, pentru a da citire apelului nominal.

 
 

Domnul Ioan Munteanu:

Mai întâi, dacă dintre membrii Guvernului dorește să voteze cineva?

- Adam Ioan - absent
- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniței Cristian Mihai - absent, Guvern
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Andea Petru - absent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romică - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Lia - prezentă
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ștefan - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ștefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeșu George - prezent
- Băluț Lucian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becșenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaș Lucian Augustin - absent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - Guvern
- Boșneac Valetin Samuel - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ștefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Bușoi Diana Maria - prezentă
- Butnaru Vasile - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiș Filonaș - prezent
- Ciocănea-Teodorescu Adrian - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coclici Eugeniu - prezent
- Cocrea Olguța - absentă
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - prezent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Cristea Ioan - prezent
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Diaconescu Marin - absent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - prezent
- Dumitriu Dragoș Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Duțu Stelian - absent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela-Leocadia - prezentă
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gușă Cozmin Horea - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Cristian - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Grațiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lefter Ioan-Silviu - prezent
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Magheru Paul - absent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - absent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - absent
- Mănăstireanu VladimirAlexandru - prezent
- Mănescu Rareș Șerban - absent
- Mărculeț Petrescu Mira AncaVictoria - prezentă
- Mătușa Tudor - prezent
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurențiu - prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niță Constantin - absent
- Nițulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Piteiu Marcel Adrian - absent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Corneliu - prezent
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Ionica Constanța - absentă
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - prezent
- Pușcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Liviu Alin - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuță Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Scutaru Adrian George - absent
- Seres Dénes - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stativă Irinel Ioan - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Șandru Marcela Lavinia - prezentă
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știreanu Octavian - prezent
- Știucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Taloș Gheorghe Mirel - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Tudor - absent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - absent
- Timar Liviu - prezent
- Timiș Ioan - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezentă
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turc Ioan - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Țundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoș - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasil Adriana-Mihaela - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Văsioiu Horia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mădălin Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - absent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

- Nadudvary Gheorghe-Augustin Eugen - prezent
- Rusu Valentin - prezent
- Haszmann Pál Péter - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlasov Mihail - prezent
- Micle Ioan Radu - prezent
- Ehling Elena - prezentă
- Alexandri Nicolae - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog, dacă mai există colegi care nu au votat? Domnii chestori, domnii secretari? S-a încheiat procedura? Vă mulțumesc.

În acest caz, invit membrii Comisiei pentru verificarea și numărarea voturilor împreună cu cei doi secretari de ședință la Sala "Mihai Viteazul".

Suspendăm lucrările, le vom relua în momentul prezentării raportului comisiei.

Rog secretariatul general să preia urnele.

 
   

- După pauză -

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Președintele comisiei de numărare și validare a voturilor, vă rog pentru a prezenta raportul comisiei.

 
 

Domnul Marius Rogin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de Cameră asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților în vederea formulării în temeiul prevederilor art.109 alin.(2) din Constituția României și ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților a cererii de urmărire penală înaintată Procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr.114/2007, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților, 326.
  • Numărul deputaților prezenți, 278.
  • Numărul total de voturi exprimate, 276.
  • Numărul de voturi nule, 6.
  • Numărul de voturi valabil exprimate, 270.
  • Din care: voturi pentru, 120; voturi contra, 150.

Potrivit art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul deputaților. Având în vedere numărul de voturi exprimat, 120 pentru și 150 contra, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului Adrian Năstase, pentru faptele descrise în Referatul înaintat de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr.114/2007. Altfel spus, domnul Adrian Năstase nu poate încă fi cercetat.

Vă mulțumesc.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputații asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, adresată Camerei Deputaților, în vederea formulării, în temeiul prevederilor art.109 alin.(2) din Constituția României și ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților, a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. 49/2006, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților, 326.
  • Numărul deputaților prezenți, 278.
  • Numărul total de voturi exprimate, 276.
  • Numărul de voturi anulate, 1.
  • Numărul de voturi valabil exprimate, 275.
  • Din care, voturi pentru, 160; voturi contra, 115.

Potrivit art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul deputaților. Având în vedere că din totalul de 326 de deputați, 160 au votat pentru, iar 113 împotrivă, un vot nul, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele înscrise în referatul întocmit de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr.49/2006.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Finalizând ordinea de zi, declar închise lucrările sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc. Ne revedem la 1 septembrie.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 14,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 2 decembrie 2020, 8:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro