Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.75/18-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 08-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2008

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, și Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Dan Radu Rușanu și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 325 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 209; sunt absenți 116, din care șase participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru perioada 8-9 septembrie 2008; programul de lucru pentru perioada 8-13 septembrie 2008; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 23 iunie-8 septembrie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informarea domnului Traian Băsescu, Președintele României, privind aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu 15 polițiști la misiunea ONU din Republica Democrată Congo.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea domnului Traian Băsescu, președintele României, privind aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu 15 polițiști la misiunea ONU din Republica Democrată Congo.

"Domnule președinte,

Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite, la data de 12 septembrie 2007, a solicitat autorităților române să analizeze posibilitatea creșterii participării României cu forțe de poliție la misiunea Monuc din Republica Democrată Congo.

Această misiune a fost autorizată de Rezoluția nr.1291, din 24 februarie 2000, a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și are mandatul de a asigura un mediu stabil și sigur în procesul constituțional și politic din Republica Democrată Congo.

Conform Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite privind aranjamentele de forțe în așteptare, încheiat în 1998, România s-a angajat să aibă 60 de ofițeri de poliție pregătiți pentru a participa la misiuni de sprijin al păcii.

Participarea României la această misiune are un impact favorabil deosebit pentru întărirea poziției statului nostru în relațiile cu state membre ale Organizației Națiunilor Unite implicate în reglementarea situației din zonă.

În temeiul prevederilor legale, am aprobat propunerile prim-ministrului Guvernului României referitoare la participarea României cu 15 polițiști la Misiunea Organizației Națiunilor Unite din Republica Democrată Congo (Monuc).

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către Organizația Națiunilor Unite". conform legii, luăm act de această informare a domnului președinte.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

Urmează să aprobăm unele modificări în cadrul comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Astfel, Grupul parlamentar al PNL propune desemnarea domnului deputat Nicolae Alexandri, în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petiții; desemnarea domnului deputat Adrian Ciocănea-Teodorescu în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă; desemnarea domnului deputat Ioan Radu Micle în calitate de membru al Comisiei pentru industrii și servicii; desemnarea domnului deputat Mihail Vlasov în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Grupul parlamentar al PD-L propune: trecerea doamnei deputat Ionela Bruchental-Pop de la Comisia pentru muncă și protecție socială la Comisia juridică, de disciplină și imunități; trecerea domnului deputat Dumitru Pardău de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice la Comisia pentru buget, finanțe și bănci; desemnarea doamnei deputat Mihaela Adriana Vasil în calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Grupul parlamentar al UDMR propune: desemnarea domnului deputat Haszmann Pál-Péter în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; desemnarea domnului deputat Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Grupul parlamentar al minorităților naționale propune desemnarea domnului deputat Ovidiu Victor Ganț în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă.

Dacă sunt obiecții la toate aceste propuneri. Obiecții? Vă rog, domnule deputat Ioan Aurel Rus.

 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform algoritmului, la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, UDMR are un singur loc. Am înțeles că astăzi mai vine încă un coleg. Se dorește atât de mult trecerea statului minorităților, și atunci trebuie să completăm locurile goale ale miniștrilor care nu vin?

Vrem să știm și noi algoritmul cum se plasează, cum se întâmplă și câți au dreptul, într-un grup parlamentar, câți membri poți să pună într-o comisie și câți în alta?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, recomandat să vă consultați liderul de grup care a participat la ședința Biroului permanent și care vă poate și explica și regula plus unu, care se aplică în toate aceste cazuri.

Supun votului dumneavoastră toate aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați, vă rog, voturile împotrivă. 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Toate aceste modificări au fost aprobate.

 
Prezentarea raportului Comisiei de validare privind validarea unor mandate de deputat (aprobat).

Validarea unor mandate de deputați.

Dau cuvânt domnului deputat Marian Sârbu, președintele Comisiei de validare, pentru prezentarea raportului. a... domnul deputat Călian, la prezentarea raportului comisiei, vă rog.

 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

În urma examinării actelor cuprinse în dosarele de validare a mandatelor, având în vedere listele supleanților, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172/2004, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea celor două locuri de deputat și, în consecință, propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatelor următorilor deputați: în Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, mandatul de deputat al domnului Alui gheorghe Adrian, PNL, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Pruteanu Vasile; în Circumscripția electorală nr. 42 București, mandatul de deputat al domnului Zisopol Dragoș-Gabriel, Uniunea Elenă din România, în locul devenit vacant ca urmare a decesului deputatului Fotopolos Sotiris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului raportul comisiei de validare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat raportul Comisiei de validare.

 
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor, în ședință solemnă, de către deputații Adrian Alui Gheorghe și Dragoș-Gabriel Zisopol.

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, după validarea mandatelor, fiecare deputat va depune în plenul Camerei, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor.

Ca urmare, potrivit legii, urmează să se intoneze imnul național al României.

 

(Se intonează Imnul național "Deșteaptă-te, române".)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Jurământul scris, domnilor noi colegi, se rostește solemn, se semnează și se încredințează spre păstrare președintelui Camerei.

La apelul nominal, fiecare deputat va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia și mi-l va încredința spre păstrare.

Domnul deputat Adrian Alui Gheorghe, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Alui Gheorghe:

Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.

Eu, Alui gheorghe Adrian, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să îmi ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze).

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol, vă rog.

 
 

Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:

Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.

Eu, Zisopol Dragoș-Gabriel, în calitate de deputat,

"Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să îmi ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților; Aplauze).

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult. Urez succes noilor noștri colegi.

Cu aceasta încheiem partea solemnă a ședinței de astăzi.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema Guvernarea de dreapta, un eșec pentru educație.

Domnul deputat Petru Andea dorește să facă un anunț. vă rog.

 

Domnul Petru Andea:

Este un anunț către Biroului permanent al Camerei Deputaților, în atenția domnului președinte Bogdan Olteanu, președintele Camerei.

Domnule președinte,

Subsemnații, deputații menționați în anexa la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2004-2008, în temeiul art. 112 din Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției nr. 429/2003, și în temeiul art. 158-164 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema: "Guvernarea de dreapta, un eșec pentru educație."

Vă rugăm, domnule președinte, să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Iau act, voi consulta îndeplinirea condițiilor legale și voi anunța în timp util pașii pe care îi vom îndeplini în continuare. Mulțumesc foarte mult.

 
Informare privind revenirea domnului Marin Diaconescu la Grupul parlamentar al P.R.M.

Stimați colegi,

mai avem anunțuri? Vă rog, vă rog, domnul deputat.

 

Domnul Marin Diaconescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă anunț că, începând de astăzi, revin în Grupul parlamentar al PRM.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim și să fie într-un ceas bun.

Alte anunțuri? Mulțumesc.

 
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 64 de deputați, cu tema Populația României va rămâne fără căldură la iarnă. Criza serviciului public de termoficare.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 5, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple inițiate de 64 de deputați.

Stimați colegi,

În legătură cu dezbaterea acestei moțiuni, Biroul permanent și Comitetul liderilor au stabilit următoarele.

Moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari.

Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat.

Deputații care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziție 15 secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceștia ori grupurilor parlamentare.

În raport cu numărul deputaților fiecărui grup parlamentar la începutul legislaturii și al deputaților, care, în prezent, nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbateri este stabilit după cum urmează: Grupul parlamentar al PSD, 28 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 16 minute; Grupul parlamentar al PD, 12 minute; Grupul parlamentar al PRM 12 minute; Grupul parlamentar al UDMR, 6 minute; Grupul parlamentar al PC, 5 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 5 minute; deputați fără apartenență la grupurile parlamentare, 4 minute.

Dacă există obiecții legate de timpii stabiliți? Nu, mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră acești timpi. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Aprobat în unanimitate, ceea ce nu ne împiedică să finalizăm dezbaterile mai rapid, dacă este posibil.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă este vreunul dintre semnatari care-și retrage semnătura de pe moțiune. Nu sunt.

Vă reamintesc că nu pot fi propuse amendamente la moțiune.

Vă atrag atenția, de asemenea, că votul asupra moțiunii se va face prin utilizarea cartelelor de vot, de aceea vă rog ca, până la momentul votului, să aveți la dispoziția dumneavoastră cartelele pentru procedura de vot.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Albu pentru prezentarea moțiunii simple.

 

Domnul Gheorghe Albu:

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Deputații menționați în anexele la prezenta moțiune simplă, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2004-2008, în temeiul prevederilor art. 112 alin.(2) din Constituția României și ale art. 158-164 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm moțiunea simplă cu tema "Criza serviciului public de termoficare. populația României va rămâne fără căldură la iarnă."

Obiectul prezentei moțiuni simple îl constituie situația deosebit de gravă cu care se confruntă Serviciul Public de Termoficare din majoritatea localităților țării. De mai bine de un an, Ministerul Internelor și Reformei Administrative (MIRA) nu a mai plătit sumele restante către administrațiile publice locale din cota de 45% stabilită de lege. Aceasta face ca administrațiile locale să nu mai fie capabile să își plătească datoriile către furnizorii de energie termică, iar pentru etapa următoare să mai facă achiziții pentru combustibilul necesar încălzirii în timp de iarnă a cetățenilor care sunt branșați la Sistemul Central de Termoficare. În plus, Guvernul Tăriceanu nu a mai alocat niciun ban pentru implementarea HG nr.462/2006 "Termoficarea 2006-2009. Calitate și Eficiență".

Pentru a explica mai bine motivația acestui demers, trebuie să facem un scurt excurs în istoria recentă a Guvernării Tariceanu. În anul 2006, Guvernul României, din care făceau parte și miniștrii PD, a elaborat o serie de măsuri pentru a menține prețul la energie termică livrată către populație la o valoare suportabilă, în condițiile creșterii permanente a prețului la gaze naturale și produse petroliere. În acest sens, s-a elaborat Ordonanța nr. 36/2006, prin care s-a hotărât:

  1. 45% din valoarea prețului combustibilului utilizat în centralele de termoficare să fie acoperit de la bugetul de stat. Această valoare va fi stabilită de Autoritatea de reglementare competentă.
  2. Fiecare administrație locală va fi obligată să subvenționeze cu minim 10% din bugetul local costul energiei termice livrate către populație.
  3. Pe baza acestor două subvenții, fiecare administrație locală va hotărî prețul local de referință pentru energia termică, respectiv prețul cu care va fi facturat agentul termic către populație.
  4. În plus, s-a modificat Ordonanța de urgență nr. 115/2002, aprobată prin Legea nr.84/2002, privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea de locuințe, Guvernul din 2006 stabilind o acoperire a prețului energiei termice pentru familiile cu venituri mici în procent de 10-100% din valoarea facturii și stabilind un plafon limită de venituri pe persoană.

De asemenea, miniștrii Partidului Democrat din Guvernul Tăriceanu I au elaborat și impus HG 462/2006 "Termoficarea 2006-2009. Calitate și Eficiență", prin care se acordau administrațiilor locale sume mari de bani (circa 4000 miliarde lei vechi) pentru modernizarea, reabilitarea sau chiar schimbarea sistemului de distribuire a energiei termice către populație.

Aceste măsuri au făcut ca, în anul 2006-2007, sistemul de încălzire centralizat să fie funcțional, iar prețul energiei termice furnizate populației să fie suportabil pentru cetățeni, fapt care a făcut ca numărul restanțierilor la întreținere să scadă sub 5%.

Din nefericire, aceste măsuri bune au fost stopate după a doua jumătate a anului 2007. În ciuda hotărârilor luate chiar de Guvern, ministerele de resort (MIRA și Ministerul Economiei și Finanțelor) au sistat punerea în aplicare a HG 462/2006 și au blocat astfel procesul de modernizare a sistemului de termoficare centrală. Mai mult, printr-un procedeu economic extrem de sinuos, Guvernul Tăriceanu II pregătește colapsul sistemului de termoficare în defavoarea a milioane de români. Și asta se întâmplă deoarece:

  1. Guvernul nu a mai alocat prin buget sumele necesare de acoperire a cotei de 45% a costului combustibililor (în iarna anului 2007, circa 30% din sumele necesare nu au fost achitate către administrațiile locale). Vrem să precizăm că nu numai orașele în care existau primari ai Partidului Democrat (ulterior PD-L) au avut de suferit, ci toate orașele țării.
  2. În 2008, deși suma prognozată necesară acoperirii costurilor la prețul combustibilului din 2007 era de circa 700 milioane RON, în buget au fost prevăzute doar 300 milioane RON, fapt care a condus la situația ca multe administrații locale să nu mai primească sumele stabilite pentru subvențiile energiei termice (orașe precum Cluj-Napoca, Piatra-Neamț, Brașov, Arad, Galați, București, Mangalia, Târgoviște și multe altele).
  3. În condițiile în care unele administrații locale nu au putut să plătească sumele restante, distribuitorii de gaz metan au închis furnizarea de combustibil către centrale, ceea ce a generat și probleme în livrarea apei calde în perioada de vară. Astfel, mulți români au fost lipsiți de condiții normale și decente de viață, deși ei își plătiseră corect facturile la întreținere.
  4. Unele administrații locale, în an electoral, au blocat fonduri pentru alte proiecte locale pentru a plăti datoriile către distribuitorii de energie termică. Faptul că aceste proiecte nu au fost finalizate au devenit argumente pentru contracandidații la fotoliul de primar, demonstrând astfel caracterul politic și programatic al Guvernului PNL.
  5. Ministerul Economiei și Finanțelor deține o serie de centrale termice în cogenerare, care asigură și încălzirea unor orașe. Dar, aceste centrale, legate mai degrabă de procesul productiv, tratează cu superficialitate asigurarea energiei termice și a apei calde către populație, pentru că ele au datorii către stat pe baza unor contracte de altă natură decât cele ale populației la întreținere. MEF a plătit acestor centrale subvenția pentru combustibilul utilizat la încălzirea populației, dar centralele oferă agent termic discriminatoriu în funcție de interese oculte. Astfel, orașe cu alți primari decât ai PNL, precum Petrila, Vulcan, Petroșani, nu primesc agent termic, deci sunt lipsite de apă caldă în plină vară, pentru că respectivele centrale refuză livrarea, deși au primit fondurile pentru combustibil.

Cetățenii acestor orașe care au primit fondurile de la MEF pentru încălzire continuă să fie lipsiți de apă caldă și în acest moment, datorită unor datorii istorice a centralelor în cogenerare, deși cetățenii nu au nicio vină, ei plătindu-și datoriile la întreținere.

Trebuie să explicăm și să subliniem că, prin acțiunile de blocare a fondurilor pentru încălzire, Guvernul încalcă art. 47 din Constituția României privind nivelul de trai, iar prin efectele pe le va avea criza din serviciul public de termoficare este posibil să se încalce și art. 34 și 35 privind ocrotirea sănătății și dreptul la un mediu sănătos. Și asta, în condițiile în care Guvernul Tăriceanu II se laudă permanent cu creșterea economică și a veniturilor cetățenilor. Și în aceste condiții lipsește cu bună știință populația de un serviciu public la care aceasta are dreptul.

Semnatarii prezentei moțiuni constată, așadar, că Guvernul încalcă grav drepturile cetățenilor, dând dovadă de o crasă lipsă de respect față de toți românii și, în consecință, solicită:

  1. Achitarea de urgență către administrațiile locale a sumelor restante din cota de 45% stabilită de lege, de circa 2000 miliarde lei vechi, pentru anul 2007 și trimestrul I din 2008.
  2. Implementarea programului de termoficare asumat prin HG nr.462/2006 de către Guvern, fiind foarte clar că administrațiile locale nu pot suporta din bugetul propriu sumele necesare modernizării, reabilitării sau schimbării sistemului de termoficare și nici programul de reabilitare termică a clădirilor.
  3. Corelarea majorării cuantumului ajutorului de încălzire, odată cu creșterea costului combustibilului primar.
  4. Asigurarea condițiilor financiare și tehnice de racordare directă a centralelor de termoficare la rețeaua TRANS-GAZ, ceea ce ar reduce costul gazelor necesar tuturor centralelor de termoficare cu aproape 20%.
  5. Plata redevenței de concesionare a structurii de distribuție a gazelor către autoritățile locale pentru care acestea să poată să își acopere cota de minimum 10% subvenție pentru căldură acordată populației.

Vă mulțumesc și anexăm lista cu semnături.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Aplauze! (Aplauze).

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat, pentru această expunere.

În continuare, are cuvântul domnul Cristian David, ministrul internelor și al reformei administrative.

Din partea Guvernului, vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cristian David (ministrul internelor și al reformei administrative):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog secretarul de ședință aflat în sală să cronometreze timpul în paralel cu discuțiile.

 
 

Domnul Cristian David:

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspund acestei moțiuni din respect pentru Instituția Parlamentului și pentru corecta informare a opiniei publice.

Așa cum a fost redactată și susținută, moțiunea reprezintă un demers politicianist, lipsit de orice rațiuni decât cele electorale.

Grija față de cetățeni, protecția și responsabilitatea socială sunt preocupări constante ale Guvernului și nu manifestări specifice doar în campanie electorală.

Guvernul a fost permanent preocupat de administrarea sistemului de termoficare, de evoluția prețului Gcal, de eficiența sistemului energetic, de suportabilitatea facturii de întreținere, sau de cum își vor plăti facturile personale persoanele cu venituri reduse, de-a lungul întregului mandat și nu doar în preajma alegerilor.

În plus, nu pot să nu constat o superficialitate a textului moțiunii, în condițiile în care inițiatorii acestui demers se limitează să citeze o serie de informații incomplete, nedocumentate și eronate.

De ce am spus că este vorba de un demers pur electoral? Pentru că, nu mai târziu de săptămâna trecută, Guvernul a decis alocarea a 200 de milioane de lei, în afara celor 285 deja alocate anul acesta, pentru autoritățile locale, pentru începutul acestei toamne, bani care vor fi folosiți pentru compensarea creșterii neprevizionate a prețurilor de achiziții a combustibililor necesare aprovizionării centralelor termice în vederea pregătirii pentru sezonul rece.

Am anunțat acest lucru public, imediat după ședința de Guvern, înainte deci de depunerea acestei moțiuni, dar cred că autorii erau mult prea grăbiți să raporteze îndeplinirea misiunii, că nu au mai avut timp să realizeze că moțiunea tocmai ce a rămas fără obiect. Mai mult, Partidul Democrat-Liberal uită despre descentralizare și introduce o moțiune în care vorbește doar de rolul Guvernului în asigurarea finanțării unui serviciu local și nu spune niciun cuvânt despre responsabilitatea autorităților locale.

Stimați colegi,

În România sunt 96 de localități în care funcționează sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, deservind un număr de 1.690.000 de apartamente, respectiv circa 5 milioane de locuitori pentru care se furnizează anual 12.200.000 de Gcal.

Cei circa 30 de operatori din marile orașe produc și distribuie aproape 85% din energia totală pentru încălzire la nivel național, utilizând anual 4 milioane de tone de lignit asigurat din țară; 1,5 miliarde normal metri cubi de gaz metan asigurat atât din țară, cât și din import; 400 de mii de tone de huilă energetică, asigurată din import și 300 de mii de tone de păcură, asigurate din țară și din import.

Este de remarcat faptul că, în structura prețului pentru energia termică, la majoritatea operatorilor, combustibilul reprezintă între 55 și 75% din totalul prețului. În aceste condiții, devine evident că evoluția situației generale a sistemelor centralizate de încălzire este în principal legată, determinată și afectată de creșterea progresivă a prețurilor la combustibili.

Pentru a înțelege mai exact acest lucru, vă prezint evoluția principalilor combustibili în prețul de achiziție, folosit pentru încălzire; este vorba de gaze naturale, păcură și huilă.

Dacă în anul 2006, 1000 normal metri cubi de gaze naturale costau 754 de lei, în 2008 prețul a ajuns la 1206 lei, reprezentând o creștere cu 160%.

Pentru păcură în anul 2006 erau necesari 638 de lei pentru achiziția unei tone, în timp ce în 2008 prețul a ajuns la 1.768 de lei, înregistrând o creștere de 277%.

În fine, huila costa în 2006, 184 lei pe tonă. Aceasta a ajuns în 2008 la 516 lei, reprezentând o creștere de 280%.

După cum se vede, prețul la combustibil pentru perioada amintită a fost aproape dublu pentru gazele naturale și de trei ori mai mare în cazul păcurei și al huilei.

Este evident, în condițiile în care prețul combustibilului reprezintă, așa cum spuneam, în medie 70% din prețul de producție al agentului termic, că aceste scumpiri s-au reflectat în mod direct în costurile de producție.

Astfel, dacă în anul 2006 prețul mediu de producție pe țară al agentului termic era de 212 lei gigacaloria, în prezent s-a ajuns ca prețul mediu de producție să fie de 290 de lei pe gigacalorie, reprezentând o creștere de 136%.

Tocmai pentru a-și manifesta interesul față de populație și grija pentru cei cu venituri reduse, prețul de facturare al energiei termice către populație a rămas relativ constant, crescând de la 107,5 lei pe gigacalorie în 2006, la 127 de lei pe gigacalorie în 2008, reprezentând o diferență de doar 18 procente.

Doamnelor și domnilor deputați,

Costul anual la nivel național al facturii de energie este de aproape 3.000 de milioane de lei, mă refer la energia termică, din care populația plătește 1.550 de milioane de lei, o parte din această sumă fiind acoperită cu ajutoare de încălzire, așa cum voi prezenta în continuare, cealaltă parte, de aproximativ 1.430 de milioane de lei, e compensată de la bugetul de stat și de la bugetele locale.

În anul 2006 a fost aprobată și pusă în aplicare Ordonanța nr.36 privind instituirea prețurilor locale de referință și renunțarea la prețul național de referință, astfel încât, începând cu 1 noiembrie 2006, pentru toate localitățile în care funcționează sisteme centralizate de alimentare cu energie termică consiliile locale au aprobat prețuri locale de facturare la energia termică livrată populației.

Tot prin această ordonanță, în vederea compensării creșterilor neprevizionate la combustibili, în special la gaze naturale, începând cu 1 ianuarie 2007 se acordă unităților administrativ-teritoriale sume într-un cuantum de maxim 45% din contravaloarea combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice furnizată populației.

Astfel, în anul 2007 au fost alocate de la bugetul de stat către bugetele locale 532,29 milioane lei, reprezentând un procent de acoperire de 80%. Comparativ cu 2006, când au fost alocate 250,07 milioane lei, suma este, evident, considerabil mai mare.

În anul 2008 au fost alocate până în prezent 285 de milioane de lei și repartizate efectiv 242,87, corespunzător cantității de căldură produsă în perioada ianuarie-aprilie a anului curent, urmând ca în septembrie să fie alocată suma de 200 de milioane de lei pentru constituirea stocurilor necesare în viitorul sezon rece, conform programului de iarnă în domeniul energetic 2008-2009.

Suma va fi completată până la sfârșitul anului în funcție de prețurile de achiziție contractate, urmând să fie alocată și o ultimă tranșă de până la 240 milioane lei, conform estimărilor ANRSC.

Pentru anul în curs, ceea ce nu este menționat în moțiune este faptul că în România, ca membră a Uniunii Europene, legile ajutorului de stat sunt în prezent mult mai riguroase decât în anii anteriori, iar acordarea sumelor compensatorii este mult mai restrictivă, ea făcându-se eșalonat, în mod riguros, în funcție de cantitatea de căldură produsă, aceasta pentru a evita situații ca cele de anul trecut, când s-a intrat în supracompensare și o serie de municipalități au fost nevoite să returneze la bugetul de stat sumele primite excedentar.

Vreau să precizez că participarea financiară a autorităților administrației publice locale la această activitate de asigurare a serviciului public de producere și distribuție a energiei termice pentru încălzirea populației se ridică la valoarea de 702 milioane lei. Trebuie precizat că această sumă reprezintă numai 5% din totalul veniturilor realizate în anul 2007 la nivelul autorităților publice locale. Aceasta în condițiile în care creșterea veniturilor bugetelor locale în 2007 față de 2006 a fost de 120%, iar în 2008 față de 2007 se preconizează o creștere de 148%.

Astfel, valoarea bugetelor locale în 2006 a fost de 11.570 de milioane lei, în anul 2007 de 14.850 milioane lei, iar în 2008 se preconizează o valoare realizată de circa 16.200 milioane lei. De menționat aici este că în anul 2007 excedentul bugetelor locale, respectiv sumele necheltuite până la sfârșitul anului, s-a ridicat la 904 milioane lei, sumă cu mult mai mare decât necesarul pentru subvenții.

Această situație demonstrează în parte slaba capacitate de planificare și execuție bugetară la nivelul autorității publice locale, excedentele bugetare depășind cu mult necesarul pentru subvenția energiei termice.

Mai mult, faptul că unele autorități ale administrației publice locale nu au manifestat interes în colectarea sumelor datorate de populație pentru energia termică consumată a crescut datoria populației către operatorii de distribuție la valoarea de 170 de milioane lei.

Cu tot respectul pentru cei aflați în dificultate de plată, vreau să vă spun că există localități cu un venit mediu local peste media națională, cum ar fi București, Brașov, Galați, care înregistrează datorii la populație de zeci de milioane de lei și datorii la furnizorii de combustibili de același nivel.

Stimați colegi,

În afara acestor măsuri de alocări și susținere financiară, Guvernul Tăriceanu a avut în vedere și populația cu venituri reduse, adoptând o serie de acte normative cu caracter social, acte normative care au avut ca scop sprijinirea populației în dificultate pentru plata facturilor la încălzire. Executivul a alocat fondurile necesare pentru ca cetățenii cu venituri mici să nu fie afectați de diferențele de preț.

Am urmărit nu doar să majorăm ajutoarele celor care beneficiau de sprijin financiar, ci și să mărim plafonul, astfel încât un număr cât mai mare de persoane să beneficieze de sprijin financiar. Am fost permanent preocupați să găsim soluții pentru protejarea consumatorilor casnici cu venituri modeste, astfel încât scumpirile la gaze naturale și energie să nu afecteze în mod semnificativ bugetul cetățenilor cu venituri modeste.

În vedere atenuării acestei situații a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2006, care propune unele măsuri financiare pentru acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței. Prin efectul ordonanței, se acordă ajutoare de încălzire pentru un număr sporit de cetățeni, prin creșterea plafonului maxim de venit pentru acordarea ajutorului. Astfel, limita maximă a veniturilor nete lunare până la care se acordă ajutorul a crescut de la 280 de lei pe membru de familie în sezonul rece 2004-2005 la 615 lei pe membru de familie în sezonul rece 2007-2008, creșterea fiind de respectiv 2,2 ori.

Sumele acordate cu titlu de ajutor au crescut de la 365,56 milioane de lei în sezonul rece 2004-2005 la 1.072 milioane de lei în sezonul rece 2007-2008, creșterea fiind de respectiv 3 ori.

Pentru sezonul rece 2008-2009, ținând cont de evoluția prognozată a prețurilor la gaze naturale și la energie, cărbuni, combustibili sau alte materiale de încălzire, Guvernul a prevăzut următoarele măsuri: creșterea cuantumului ajutoarelor la gaze naturale în două etape, respectiv în prima etapă cu aproximativ 18% pentru perioada noiembrie-decembrie 2008, iar în a doua etapă cu încă 10% începând cu 1 ianuarie 2009.

A doua măsură privește creșterea cuantumului ajutoarelor la lemne, cărbuni și combustibil petrolier cu 7%, reprezentând trei pătrimi din creșterea medie a prețurilor de consum pe 2008 și o pătrime din creșterea medie a prețurilor de consum pe 2009.

A treia măsură vizează ajutoarele pentru încălzirea locuinței, acestea nenecesitând modificări, acordându-se în continuare compensarea procentuală a prețului local al energiei termice facturată lunar populației pe tranșe de venituri, procedură care va fi menținută și în viitor.

În fine, o a patra măsură a fost de menținere a actualelor limite de venituri până la care se acordă ajutorul pentru încălzirea locuinței, respectiv limita superioară de până la 615 lei pe membru de familie.

Rezultă foarte clar, doamnelor și domnilor deputați, din cele prezentate mai sus că temerea exprimată - că nu vor fi acoperite ajutoarele pentru încălzirea locuinței cu energie termică datorită creșterii prețului gigacaloriei - este total nefondată.

Stimați colegi,

Referitor la mult invocata Hotărâre a Guvernului nr.462/2006 privind reabilitarea sistemelor de încălzire centralizată, aceasta a fost armonizată cu normele Uniunii Europene în materia ajutorului de stat, prin completarea și modificarea concretizată în Hotărârea Guvernului nr.381/2008, reflectând o nouă gândire a programului de termoficare, căldură și confort, în principal printr-o eșalonare rațională și realistă a programului pe o perioadă de 9 ani, până în 2015, iar fondurile alocate de la bugetul de stat însumează 2.120 milioane de lei, prevăzând o alocare anuală de 265 de milioane de lei.

Astfel, în anul 2008, prin Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr.592 au fost aprobate un număr de 31 de proiecte, care vor fi finanțate în septembrie 2008, în prima etapă cu 103 milioane de lei, urmând o a doua etapă, de circa 150 de milioane de lei până la sfârșitul anului în curs.

Tot în cadrul acestui program s-a extins componenta de reabilitare termică a clădirilor, aceasta derulându-se pe o perioadă de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat însumează 200 de milioane de lei, reprezentând o treime din valoarea lucrărilor, celelalte două treimi revenind în mod egal autorităților locale și asociațiilor de proprietari.

În vederea realizării investițiilor de reabilitare și modernizare a rețelelor de distribuție a energiei termice, în perioada 2005-2007 au fost alocate în mod eșalonat circa 1,5 miliarde lei, conform Ordonanței nr.48/2004 pentru proiecte de reabilitare a rețelelor de producție și distribuție de energie termică, sume care au fost alocate prin legile bugetului de stat, și nu prin mult discutata H.G. nr.462/2006, așa cum în mod eronat indică autorii moțiunii.

Toate aceste investiții de circa 1,5 miliarde lei au dus la diminuarea considerabilă a pierderilor prin rețelele de termoficare de la 40% la 20%, iar consumul mediu anual de energie termică pe apartament a scăzut de la 9,5 gigacalorii în 2004 la 8,3 gigacalorii în 2007, reprezentând o creștere a eficienței energetice de 11%.

Sprijinul acordat în perioada 2005-2007 pentru retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de producere și distribuție a energiei termice a fost utilizat exclusiv pentru lucrări de investiții în infrastructura sistemelor de alimentare cu energie termică a localităților și în special în rețeaua de distribuție.

Sumele repartizate conform hotărârilor Guvernului adoptate în perioada 2005-2007 sunt următoarele: în 2005 au fost alocate 242,6 milioane lei, care au fost absorbite în proporție de 80%; în anul 2006 au fost alocate 489,5 milioane lei, sume absorbite în proporție de 95%; în anul 2007 au fost alocate 741,6 milioane lei, absorbite în proporție de 90%.

Este de remarcat că lucrările promovate au condus la stoparea și chiar diminuarea pierderilor de energie termică din rețelele de transport și distribuție, iar acțiunea de contorizare a energiei termice, finalizată în proporție de peste 90% la nivel de branșament de bloc, scară și imobil, a avut drept consecință facturarea către cetățeni strict a consumului de energie termică consumată, fără a se mai înregistra pierderile din rețelele de distribuție.

Repartizarea acestor sume a obligat autoritățile locale să întocmească, să aprobe și să pună în aplicare strategii proprii de alimentare cu energie termică a localităților și planuri concrete de eficientizare și viabilizare a sistemelor de producere, transport și distribuție a energiei termice.

Lucrările de investiții promovate au constat în montarea de echipamente de măsură/înregistrare a energiei termice la nivel de branșament, de înlocuire a rețelelor de distribuție a energiei termice cu țevi preizolate, de modernizare a punctelor termice, de modernizare a centralelor termice de cartier sau de zonă prin înlocuirea echipamentelor, dotarea cu instalații de ardere performantă, echipamente de automatizare și control sau transformarea centralelor de cartier sau zonă în puncte termice racordate la rețeaua de transport de energie termică.

Lucrările de investiții care au fost finanțate în această perioadă, respectiv 2005-2007, au avut ca principale efecte: îmbunătățirea condițiilor de funcționare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, prin reducerea semnificativă a numărului de avarii și incidente și asigurarea unui confort termic corespunzător în locuințe. Au avut ca efect restructurarea personalului angajat în această activitate prin disponibilizări sau redistribuiri ca urmare a introducerii sistemelor de funcționare automată și comandă de la distanță.

Au avut, de asemenea, ca efect pozitiv menținerea unui nivel de suportabilitate al facturilor pentru energia termică livrată populației, prin diminuarea pierderilor din rețelele termice, reducerea consumului specific de combustibil și de energie electrică.

În fine, stimați semnatari ai moțiunii, mă surprinde faptul că omiteți cu bună știință un lucru important: suntem în România anului 2008, membri ai Uniunii Europene, vorbim de descentralizare, dar nu vorbim de capacitatea de administrare

a administrației publice locale și transferăm invariabil responsabilitatea către autoritatea centrală.

Cu toate acestea, prin alocările de la buget efectuate în perioada 2005-2008, Guvernul a sprijinit autoritățile publice locale, reușindu-se limitarea creșterii prețului de facturare a energiei termice către populație la doar 18%, de la prețul de 107,5 lei pe gigacalorie la 127 de lei pe gigacalorie, în condițiile în care prețul gazelor naturale s-a dublat, iar cel al huilei și păcurei a crescut de 3 ori.

Privind statistica consumului energetic mediu pe apartament pe an, acesta a scăzut constant de la 9,5 gigacalorii în 2004 la 8,3 gigacalorii în 2007, reprezentând o creștere a eficienței energetice de 11%.

Rata de debranșare a scăzut la 2,2% pe an, înregistrându-se pentru prima dată cereri de rebranșare.

Trebuie precizat că modernizarea sistemelor de încălzire în vederea creșterii eficienței energetice prin alocările de 1,5 miliarde de lei făcute de Guvernul Tăriceanu are ca efect implicit diminuarea facturilor la încălzire, iar alocările din 2007 și 2008, de circa 1,4 miliarde de lei, conform Ordonanței nr.36/2006, vor compensa, la rândul lor, nivelurile ridicate ale facturilor, făcând ca populația să plătească sume rezonabile.

În fine, vă rog să-mi permiteți, doamnelor și domnilor deputați, să vă solicit, în vederea celor pe care le-am prezentat până acum, parcurgând cu seriozitate și responsabilitate textul moțiunii, apreciem că aceasta este nejustificată, lipsită de obiect și motivată doar de rațiuni electorale și de aceea vă cerem, în final, doamnelor și domnilor deputați, respingerea acesteia.

Vă mulțumesc.(Aplauze)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Ați consumat 25 de minute din cele 45 alocate Guvernului.

În continuare, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.

Domnul Iulian Iancu, mai întâi.

Vă rog, domnule deputat Iulian Iancu, aveți la dispoziție deocamdată 28 de minute.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

39 de minute!

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, mai aveți doi colegi care s-au înscris de la partid.

 
 

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi avem în dezbatere un subiect extrem de important, ținând seama de implicațiile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social.

Pot să vă spun că, ascultându-l pe domnul ministru, am constatat că Guvernul a ales o cale mai diplomatică, așa, a trimis un ministru care de la început știm că nu are nicio treabă cu domeniul energetic. Prin urmare, personal sau în mod direct o discuție legată de problemele reale ale sistemului energetic nu poate fi realizată.

Ce este însă surprinzător este modul triumfalist în care și în acest domeniu ni se prezintă lucrurile, constatând că în materialul citit de domnul ministru de la un capăt la altul avem subliniate, pe de o parte, alocațiile impresionante bugetare și, pe cealaltă parte, prețurile subliniate de domnia sa ca fiind exorbitante la materiile prime energetice. Și un argument și celălalt se întorc împotriva Guvernului.

Și pentru că avem un timp scurt, din păcate, la un subiect atât de important, am să-l rog pe domnul ministru și pe dumneavoastră să-mi permiteți să intru într-o prezentare pe exemple concrete, poate așa, profitând și de faptul că domnia sa se află astăzi alături de noi, o parte din problematica reală a sistemului energetic din România poate fi cunoscută și de către actualul Cabinet.

Mai întâi aș vrea să-i spun domnului ministru faptul că vorbim de sistemul energetic, sistem energetic pe care Guvernul actual l-a abandonat, aș putea spune sacrificat, în condițiile în care în Europa întreagă și la nivel mondial domeniul energetic este declarat domeniu strategic.

Iar în ceea ce privește energia termică, am să-i dau domnului ministru doar două informații. Energia termică în România în momentul de față reprezintă 43% din total consum de energie la consumator final. Total consum de energie 43%! În orașe, însă, energia termică, apa caldă reprezintă un consum de 56%, iar în bugetul unei familii 80%.

În aceste condiții, iată, avem unul dintre cele mai importante subiecte și totodată una dintre prioritățile României privind eficientizarea consumului de energie.

Care a fost abordarea Guvernului, ținând seama de importanța strategică a acestui domeniu? Unu: imediat ce s-a preluat mandatul, din păcate, de întreaga Alianță, aici este un reproș la ambele partide, a fost promovată Ordonanța nr.92 - și, vă rog, dacă veți avea amabilitatea să scoateți stenograma de la data respectivă -, această ordonanță încuraja debranșarea și încuraja utilizarea centralelor termice care folosesc gaze naturale, în condițiile în care în acea ordonanță nu era menționată nicio precizare legată de reducerea consumului de gaze, de eficientizarea consumului și de valorificarea centralelor termice cu cea mai înaltă tehnologie.

În consecință, atunci, prin acea ordonanță s-a dat o lovitură de grație sistemului de termoficare din România și ultima șansă pentru cei care mai puteau fi racordați la sistem, de a intra în sistemul de alimentare centralizată.

Ca atare, în anii 2005-2006, domnule ministru, mai bine de 50% din consumul de energie termică a României a căzut, asta și cu un efect direct asupra tuturor operatorilor care lucrau în acest domeniu. Am avut 250 de operatori, adică 250 de societăți care furnizau energie termică în România, mai avem - și din datele prezentate de dumneavoastră - 94. Ceilalți au dat faliment. Ce s-a întâmplat cu populația? A fost obligată, în consecință, să-și aleagă soluții.

S-au dat exemple și am auzit și ieri și în presa de astăzi am văzut că s-a spus explicit: "A fost o mare greșeală că au fost trecute centralele termice la autoritățile locale".

Domnule ministru, stimați colegi de la Guvern,

Am să vă dau explicit Hotărârea de Guvern nr.246 din 2006, în anexă, la lit.z) era angajamentul explicit al acestui Guvern de a trece imediat și necondiționat toate centralele termice la autoritățile locale. Acum, la sfârșitul mandatului, vă dați seama că poate nu este o idee prea bună.

Vreau să vă spun că ați emis ordonanțe și hotărâri de Guvern pe care ori nu le-ați respectat, ori le-ați anulat și ați revenit cu alte hotărâri de Guvern și ordonanțe, și am să vă dau câteva exemple ca să vedeți la ce dimensiune este dezastrul în care a ajuns sistemul energetic în România. Ați emis Ordonanța nr.101, la vremea respectivă subiect de spargere a Alianței, prin care ați trecut, ați transferat complexurile energetice de la Ministerul Economiei la AVAS, sub motiv că vor fi privatizate în cursul anului 2007 cu prioritate. Nu s-a întâmplat acest lucru nici până astăzi, însă aceste complexuri energetice, dacă veți avea curiozitatea să cereți datele, o să observați că, începând din această lună, își cumpără de pe piață certificate de emisie a bioxidului de carbon la valori de la 40 până la 70 de milioane de euro, efort pe care suntem obligați să-l facem datorită faptului că acest Guvern nu a știut să-și negocieze planul național de alocare a României. Și avem, în consecință, o diminuare cu 20,7 procente a dreptului de emisie, în condițiile în care România avea mai mult ca oricând nevoie de acești bani pentru a-și moderniza sistemul, nu să-i scoatem din sistem.

Știți care e cea mai gravă lovitură pe care ați dat-o sistemului energetic? Ați transformat cărbunele românesc în cea mai scumpă materie primă energetică. Aceasta este! Și, dacă vă uitați la valorile pe care vi le-au prezentat în material, o să observați acolo și faptul că importăm cărbune, inclusiv în această iarnă, la nivel de sute de mii de tone, în condițiile în care Compania Națională a Huilei este blocată, este în blocaj financiar, și din 2005 i-ați anulat orice speranță de eșalonare sau de plată a acestor datorii istorice. De asemenea, Compania Națională a Lignitului din Oltenia este în momentul de față blocată, tocmai din partea acestor companii asupra cărora ați decis într-un mod arbitrar să le mutați de la un minister la altul.

Și am să vă dau acum un exemplu direct, domnule ministru, și mă refer aici la Regia Autonomă de Activități Nucleare Drobeta-Turnu-Severin. În 2004 avea un plus de 1.400 de miliarde. Astăzi are o datorie de 9.000 de miliarde. Este în situația de a avea datorii, inclusiv la bugetul statului - 13 milioane de euro. Această companie are restanțe la Compania Națională a Lignitului 1.400 de miliarde. Și cumpără, domnule ministru, ținând seama și de ministerul pe care-l reprezentați, cumpără cărbune de la un SRL din Serbia, înregistrat ca offshore, și vinde acest cărbune, îl aduce în România, face plata la zi către Societatea Romalex SRL și nu face plata la Compania Națională a Lignitului, în condițiile în care lignitul pe care îl aduce este maxim de aceeași calitate dar, de regulă, cu o putere calorică mai proastă decât a cărbunelui românesc.

În aceste condiții, acolo aveți un director general care a făcut plata într-o singură zi la nivelul a 2 milioane de euro pentru o companie din Timișoara, care se numește Confort SA, fără să facă plățile, în schimb, către Compania Națională a Lignitului sau către bugetul de stat.

În aceste condiții, aș vrea să verificați, domnule ministru, că această companie este în acest moment în situația de a intra în faliment, pentru că, pe de o parte, nu-și poate îndeplini condițiile de mediu, obligațiile privind condițiile de mediu, respectiv dreptul de emisii, și-a depășit dreptul de emisii, nu are posibilitatea să cumpere certificate de pe piață. Un certificat acum este 35 de euro pe tona de emisie, adică exact prețul pe care îl reprezintă consumul de materie primă energetică pentru a produce un megawat/oră. Cum poate să-și permită sistemul energetic un asemenea efort?

Dacă ați avea curiozitatea ca chiar astăzi, domnule ministru, să cereți o imagine la zi, o să observați că râurile interioare din România au ajuns la 30% din debit, că răul Jiu nu mai poate să asigure apa necesară pompelor de răcire, că Hidroelectrica acum aleargă să cumpere de pe piață câte o sută de megawați de la fiecare producător pe cărbune și hidrocarburi, că am încetat programul de înmagazinare subterană al României și 60 de mii de metri cubi pe oră se trimit la ELCEN București pentru a suplimenta și a susține cantitatea de energie pe care Hidroelectrica n-o poate furniza, în condițiile în care astăzi la export pleacă 444 de megawați, domnule ministru.

Am avut export anul acesta 176% față de exportul de energie din anul trecut, adică energia ieftină din sistemul energetic este scoasă în afara României și noi, iată, discutăm cât de mare a crescut prețul cărbunelui, cât de mare e prețul gazelor, pentru că acesta este combustibilul care este folosit pentru a furniza energie termică și electrică populației din România.

Ați spus dumneavoastră și nu e nevoie să repet eu, că au crescut prețurile de la 187 la 287%. Da, domnule ministru, pentru că ați avut aici un merit extraordinar, ați majorat prețurile cel puțin la gaze naturale din producția internă fără nicio legătură cu costurile. Deși vi s-a spus acest lucru, ați mai avut chiar și curajul, în octombrie-noiembrie anul 2006, să spuneți că majorarea o faceți pentru a ținti inflația. De aceea era nevoie de majorare ca astăzi să invocați același preț, același argument în defavoarea, iată, a sistemului energetic și a sistemului de producere a energiei termice din România.

Domnule ministru, vreau să vă spun foarte explicit, faptul că echipa dumneavoastră nu a avut habar de niciuna dintre condițiile esențiale pentru a transforma sistemul energetic într-un sistem strategic, pentru economia României, nu este cea mai importantă acuză, dar ați fi putut ține seama de toate propunerile care în acest interval de timp v-au fost făcute și am să vă spun un singur lucru. Ați dat exemplu aici că sunt autorități în România, la nivelul autorităților locale, care n-au valorificat banii sau n-au știut să-și ducă la bun sfârșit programele de modernizare.

Domnule ministru, ați avut încă din 2004 Directiva 8 a Uniunii Europene care prevedea explicit măsurile de subvenționare pentru stimularea cogenerării în România, adică exact ceea ce trebuia orașelor României pentru a produce la cea mai înaltă eficiență energie termică și electrică. De atunci și până astăzi aveți o propunere a autorității de reglementare care de un an de zile stă pe site-ul autorității și Guvernul n-a luat decizie nici măcar în septembrie 2008. Adică, în tot acest interval ați sacrificat producătorii de energie termică, neoferindu-le instrumentul european care le era la îndemnă și prin care ați fi putut atrage investitori în acest domeniu și ar fi putut astfel și reduce consumul de materie primă și crește eficiența, dar ați fi oferit în condițiile cele mai avantajoase de preț energie termică și electrică populației României. Acest comportament pleacă dintr-o crasă indiferență și iresponsabilitate.

Dar, pe partea cealaltă, dacă ne uităm atent, stimate domnule ministru, și am să vă dau acum exemplul Bucureștiului, o să observați că aici sunt și zone mari de interes care se suprapun și pe interese, că le pomeneați dumneavoastră, politice și politicianiste. Vreau să vă spun că în momentul de față, ELCEN București se află într-un blocaj de 14 mii de miliarde, în condițiile în care RADET-ul are să-i dea 7 mii de miliarde și RADET-ul are conturile blocate. ELCEN-ul este în septembrie când trebuie să aleagă, plătește factura restantă la gaze naturale sau cele 13 milioane de dolari, rata la bancă, în condițiile în care pe lună plătește 73 de miliarde dobânzi la bănci.

Asta am făcut, stimate domnule ministru, plătim, dar neperformanța dumneavoastră s-a transformat în dobânzi uriașe pe care le plătim lună de lună băncilor, sistemului bancar, scoase de unde? Din buzunarul cetățenilor din România. În momentul de față, ELCEN București se află în situația de a nu-și putea plăti, achiziționa gazele naturale, gaze care, iată, sunt singura soluție pentru că Hidroelectrica nu mai poate să facă față. Dunărea a ajuns la 3700 de mc/secundă, adică 50% din valoarea multianuală a debitelor. Ca să nu vă spun situația din lacurile de acumulare, am ajuns la o situație incredibilă. Sunt lacuri, mari lacuri de acumulare care mai au 4,1% apă în lac. Adică, dincolo de zona de securitate, sunt lucruri pe care, probabil, dumneavoastră, și firesc, datorită genului de activitate nu le cunoașteți, dar sunt extrem de grave, domnule ministru. Extrem de grave.

De aceea, vă spun și în poziția și în atitudinea dumneavoastră și în mesajul către guvern, nu aceasta este atitudinea, lejeră, relaxantă sub motiv că am pregătit și am dat bani de la buget. Și dacă ar fi să acoperiți integral prin ajutoare, vă spun că nu poate să suplinească securitatea și siguranța funcționării sistemului energetic din România.

Domnule ministru, am să încerc să mă opresc, să dau posibilitatea și colegilor mei să vorbească, nu înainte însă să vă spun că exemplele pe care vi le-am dat sunt exemple izolate. Însă, în aceeași situație se află Craiova. Craiova are o mie de miliarde de primit, 730 de miliarde sunt plata contravalorii energiei termice, diferența sunt penalități, stimate domnule ministru, și, dacă era colegul dumneavoastră de la finanțe, ar fi putut să constate că toate aceste penalități sunt considerate venit și se transformă în profit și acela se impozitează. Și dacă nu sunt dispuși să facă plățile că, bineînțeles, nu au de unde, sunt executați, stimate domnule ministru, și vă spun că în momentul de față sunt executate în ordine, ba de administrația fiscală, ba de furnizorii de combustibili, centralele termice de la Giurgiu, de la Bacău, de la Iași, de la Suceava, de la Drobeta-Turnu-Severin, de la Govora,...

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

De la Craiova!

 
 

Domnul Iulian Iancu:

Da, de la Craiova, iată! Și aceste societăți sunt obligate să-și ducă la bun sfârșit un program asumat de către Guvernul României de reducere a emisiilor de bioxid de carbon. Nu au de unde să facă rost de acești bani, penalitățile sunt automat executate. Și vă dau aici exemplul din Giurgiu: le-a fost executat, tăiat și eliminat, pur și simplu, fizic, un grup de 150 de megawați, la propriu, pentru că trebuiau să-și plătească aceste penalități. Deci, dimensiunea dezastrului provocat, iată, capătă nuanțe legate de siguranța sistemului energetic național.

Dumneavoastră aveți aici materiale pregătite de o serie din consilierii dumneavoastră și ați fost dumneavoastră trimis, însă vreau să vă spun, domnule ministru, că situația este atât de gravă încât timpul de reacție a cabinetului actual deja a expirat. Dumneavoastră vă aflați în septembrie și Guvernul României încă n-a introdus programul de iarnă 2008-2009. Nu există,... suntem în faza de a analiza la comisie, la Comisia de anchetă, modalitatea în care s-a constituit sau ați constituit prețurile, pentru că dumneavoastră vă autointitulați liberal și vreau să vă spun că nu sunteți liberal, domnule ministru, cu tot respectul. Pentru că, pe de o parte, nu ați liberalizat prețurile, le țineți în continuare sub control, prețuri administrate, pe de altă parte, nu ați dat drumul legislației de atragere a investitorilor, a investitorilor privați dispuși să investească într-un asemenea sector.

Ei, în aceste condiții, cred că este momentul ca măcar pentru ceea ce aveți de gând să lăsați moștenire următorului guvern, să aveți măcar pentru ultimele 3 luni din an responsabilitatea ca pentru ceea ce dezbaterea aceasta și ceea ce noi am subliniat de fiecare dată să reprezinte pentru dumneavoastră angajamente concrete și acțiune concretă în vederea realizării măcar, în condiții de siguranță, a funcționării, dacă de eficiență nu mai poate fi vorba, pentru un asemenea Executiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 15 minute din timpul care v-a fost alocat. Au mai rămas 13 minute pentru grupul dumneavoastră.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ghișe.

 
 

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această moțiune ne dă ocazia să spunem unele lucruri mai puțin comode, tocmai pentru inițiatorii ei, deoarece la ceea ce în moțiune s-a scris, dacă analizăm cu atenție, descoperim din două una. Ori că inițiatorii moțiunii nu cunosc realitatea din teren, asta ar putea semăna neglijență sau incompetență, după caz, ori că știu realitatea din teren și în mod voit o ignoră și spun neadevăruri și asta ar putea să însemne minciună și o problemă de moralitate.

Când spun aceste lucruri, le spun pentru a vă da niște exemple concrete și municipiul Brașov este unul din cele 96 de orașe în care 30 de operatori încă produc în sistem centralizat căldură și apă caldă menajeră pentru clienți la blocuri.

Trebuie să precizez că municipiul Brașov a primit în acest an până în aprilie o treime din banii necesari întregului an, sunt deconturi depuse pentru încă o treime și va primi acești bani în săptămâna viitoare, așa cum domnul ministru a precizat, numai că problema de fond este alta. Semnatarii moțiunii spun că de peste un an aceste orașe, printre care și Brașovul, nu au primit bani de la Guvern. Este un neadevăr.

Problema este următoarea. Este o banalitate să spunem că statul este cel mai prost administrator, or, problema de fond este în ce măsură aceste servicii mai sunt sau nu publice, pentru că dacă într-o localitate, mai puțin de o treime sau un sfert din cetățeni se încălzesc din sistemul centralizat muribund și falimentar din punct de vedere economic, problema se pune în ce măsură prin intermediul bugetelor locale trebuie în continuare susținute aceste sisteme.

În 2002, când Guvernul PSD de atunci transfera către 16 municipalități locale centralele, a existat un singur municipiu, Timișoara, care prin voința unanimă a consilierilor și a primarului, nu a primit centrala cu datoriile de la guvern. La Brașov, la vremea aceea, actualul primar, la vremea aceea, viceprimar, în fruntea unei majorități entuziaste de consilieri PD și PSD din consiliul local, spunea că primarul de atunci în funcție, subsemnatul, cu voia dumneavoastră, nu e curajos și nu știe să gestioneze bine din punct de vedere administrativ un serviciu public. Acum, cu o săptămână în urmă, viceprimarul de atunci, primarul de acum se plânge că nu este normal să se plătească din bugetele locale datoriile istorice pe care aceste centrale termice la aveau. Mai mult, la concret, datoriile s-au amplificat, astfel încât la Brașov datoria CET-ului depășește 40 de milioane de euro.

Cum se poate rezolva această problemă? Există o soluție simplă. Cu o sumă de aproximativ 220 de milioane de lei s-ar putea cumpăra centrale de apartament, de scară sau de bloc, după caz, și într-o perioadă de 10 ani, ele, după ce ar fi amortizate, s-ar putea da gratuit cetățenilor. Sigur că o astfel de soluție costă o treime față de 670 de milioane de lei, cât intenționează conducerea municipalității, cu o majoritate PD în consiliul local, să investească în CET-ul falimentar.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Cum se achită datoria?

 
 

Domnul Ioan Ghișe:

Și acum,... foarte bine spune domnul deputat, cum se achită datoria? Păi, dacă s-ar vinde la licitație utilajele, așa cum sunt ele și terenurile pe care este CET-ul actual, s-ar putea achita întreaga datorie. De ce nu se face astfel? Trebuie să spun că un astfel de proiect de hotărâre de consiliu local este depus la municipiul Brașov de mai bine de un an și nu este pus pe ordinea de zi.

Păi, nu se face astfel din următorul motiv. Între 2002 și 2007 septembrie, deși Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2001 în articolul 1 prevederea explicit că astfel de societăți comerciale se conduc prin consilii de administrație, onor majoritatea de atunci a consiliului local PD și PSD, cu voia dumneavoastră, hotăra să nu numească un consiliu de administrație la CET Brașov și să fie societatea monitorizată de 5 consilieri. Întâmplător, PD și PSD. Ulterior, din aceia 5 au rămas 2, întâmplător PD. Și ce înseamnă monitorizarea? Înseamnă că unul din acei consilieri numiți de primar care monitoriza avea și sora lui directoare economică la CET și uite așa se face că sume de ordinul milioanelor de euro, bani publici, se vehiculau și se vehiculează prin intermediul firmelor onor unor consilieri PD sau ale unor apropiați de-ai lor și datoriile cresc pe seama cetățenilor brașoveni, datoria publică crește, iar ei se îmbogățesc.

Ce este de făcut? Păi, de făcut este următorul lucru. Dacă vorbim de descentralizare, de făcut este ca autoritățile publice locale, în particular, consiliile, locale, care, în numele persoanelor juridice, unități administrativ teritoriale proprietare ale sistemului, să concesioneze serviciul, respectiv să privatizeze aceste centrale termice.

Vă precizez că în 1997 a existat o Ordonanță nr.30 a Guvernului prin care se menționa că trebuie ca regiile și societățile comerciale pretatoare de servicii publice să fie transformate în societăți și privatizate societățile care existau deja atunci. Din păcate, tocmai datorită unor grupuri de personaje, consilieri locali, județeni și mai mult decât atât, la nivel local, o astfel de strategie națională de privatizare nu s-a împlinit. Așadar, iarna aceasta va trece ca și iernile din anii trecuți. Anume, cetățenii vor avea căldură și respectiv apă caldă.

Care este problema acestei moțiuni? Domnii de la fostul partid democrat s-au gândit cu ce să speriem noi cetățenii țării înainte de alegeri. Păi, dacă anul trecut i-am speriat că n-o să fie bani să primească pensiile majorate, anul acesta să-i speriem cu căldura că oricum este un subiect de îngrijorare pentru fiecare familie.

Închei prin a spune următorul lucru.

Stimați domni,

Dacă o astfel de dezbatere serioasă, argumentată și pe soluții strategice se dorește, merită purtată în comisiile de specialitate și aici în plen să venim cu propuneri de îmbunătățire a unor acte normative. Dacă însă se dorește doar așa, un exercițiu electoral de dat la televizor, înainte de alegeri să-i speriem pe cetățeni cum că Guvernul Partidului Național Liberal e bun, iar noi ăia care am fost la Partidul Democrat..., e rău și iar noi ăia eram buni, asta este praf în ochii oamenilor și nu merită să consumăm timpul Parlamentului.

Pentru că urmează o avalanșă de moțiuni, închei și spun așa: o dată că nu mor caii când vor câinii și al doilea lucru dacă oamenii care acum inițiază moțiuni pe teme de guvernare o făceau în anii trecuți, poate că era o treabă serioasă, altfel este doar o încercare de păcălire a cetățenilor, în viitor, alegători.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 7 minute dintre cele alocate PNL.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema Guvernarea de dreapta, un eșec pentru educație.

Înainte de a da cuvântul mai departe, doresc să vă anunț că am verificat moțiunea simplă depusă de Grupul parlamentar al PSD, ea îndeplinește condițiile regulamentare. Ca atare, fixez dezbaterea moțiunii marți, săptămâna viitoare, la ora 16 cu următoarele rezerve. Ne așteptăm că luni va fi zi de lucru în teritoriu, pentru că este 15 septembrie. Marți va fi zi de luni. E posibil ca ora 16 să se transforme în ora 17, dacă vom avea o ședință comună solemnă dedicată Zilei internaționale a democrației. Rămâne să stabilim în Camerele reunite, în Birourile permanente reunite, marți, la orele 12, caz în care, sigur, moțiunea se decalează cu o oră și începem dezbaterea la ora 17.

Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 64 de deputați, cu tema Populația României va rămâne fără căldură la iarnă. Criza serviciului public de termoficare.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat-Liberal, domnul deputat Laurențiu Mironescu. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Laurențiu Mironescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

M-aș bucura ca vehemența domnului Iulian Iancu, președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, să se regăsească în votul cu care PSD-ul va aprecia moțiunea depusă de deputații membri ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, prin care solicităm un vot de neîncredere în capacitatea și voința Guvernului de a hotărî și acționa cu responsabilitate politică și respect civic față de cetățenii României, dat fiind blocajul cu care se confruntă serviciul de termoficare publică în majoritatea localităților din țară.

Administrațiile publice locale trebuie să primească prin lege, conform Ordonanței Guvernului nr. 36/2006, o cotă de 45% din valoarea combustibilului utilizat în centralele de termoficare, contribuție de care Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu s-a achitat în totalitate de mai bine de un an de zile. Acest lucru a condus la distorsiuni în lanț, a căror notă de plată va fi achitată, ca de obicei, de contribuabili. Astfel, administrațiile locale nu au mai putut să-și achite datoriile către furnizori, iar achiziția de stocuri pentru iarnă a devenit imposibilă. În plus, implementarea manifestului pentru energie, Hotărârea de Guvern nr. 462 din 2006, Termoficarea 2006-2009, Calitate și eficiență, a rămas fără suport financiar din partea Guvernului.

Trebuie reamintit și subliniat că situația energetică a României nu a stat întotdeauna așa. În 2006, Guvernul PNL-PD a elaborat cadrul legislativ pentru a menține prețul la energia termică livrată populației la valori suportabile, chiar în condițiile creșterii permanente a prețului la produsele petroliere și gazele naturale. Hotărârea de Guvern nr. 36/2006 a stabilit subvențiile de care beneficiază agentul termic livrat populației, 45% din prețul combustibilului utilizat în centralele de termoficare de la bugetul de stat și minim 10% din costul energiei termice livrate populației de la bugetul local. De asemenea, modificările la Ordonanța de urgență nr.115 din 2002 au stabilit și modul prin care statul acorda ajutoare pentru încălzirea de locuințe.

Miniștrii Partidului Democrat din Guvernul Tăriceanu I au elaborat și impus Hotărârea de Guvern nr. 426/2006 - Termoficarea 2006-2009, calitate și eficiență, prin care administrațiilor locale li se acordau fonduri consistente, circa 4 mii de miliarde de lei vechi pentru modernizarea, reabilitarea și eficientizarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice către populație. Strategia a dat roade chiar și pe termen scurt. Astfel, în 2006-2007, sistemul centralizat a fost unul funcțional, iar prețul energiei termice furnizate populației a fost la un nivel suportabil, aspecte care au determinat scăderea la sub 5% a numărului restanțierilor la întreținere.

A doua jumătate a anului 2007 a adus o altă viziune asupra situației energetice a României. Guvernul Tăriceanu II, prin ministerele de resort, a blocat punerea în aplicare a Hotărârea de Guvern nr. 426/2006 blocând modernizarea și eficientizarea sistemului centralizat de termoficare, pregătindu-i și colapsul prin neplata integrală a subvenției de 45% din costul combustibililor. Astfel, în 2007, administrațiile locale au fost văduvite de circa 30% din sumele necesare, iar în 2008 a fost alocat mai puțin de jumătate din necesarul subvenției, consecință fiind că multe din administrațiile locale nu au mai beneficiat în integralitatea lor de subvenție pentru energia termică: Cluj-Napoca, Piatra Neamț, Brașov, Arad, Galați, Mangalia, București și multe altele.

Blocajul financiar a afectat de multe ori consumatorul final, contribuabilul, care din cauza restanțelor administrațiilor locale către furnizori, nu a beneficiat de agent termic, în condițiile în care își plătise facturile la întreținere. Guvernul folosește în scop electoral robinetul subvențiilor, acțiuni vizibile atât la alegerile locale, cât și modul discriminatoriu prin care Guvernul alocă subvenții comunităților pe baza apartenenței primarului la Partidul Național Liberal. Astfel, orașe cu alți primari decât ai PNL, precum Lupeni, Petroșani, Vulcan, nu primesc agent termic și sunt lipsite de servicii din partea centralelor termice, în condițiile în care acestea au primit subvenția pentru combustibil.

Blocarea fondurilor pentru încălzire, atât a subvențiilor către administrațiile locale, cât și a fondurilor pentru eficientizarea sistemului energetic sunt acțiuni prin care Guvernul încalcă Constituția României, aducând atingere art.47 privind nivelul de trai și art.34 și 35 privind ocrotirea sănătății și dreptul la un mediu sănătos.

Față de situația pe care am prezentat-o, semnatarii prezentei moțiuni solicităm: achitarea de urgență către administrațiile locale a restanțelor din subvenția de 45% din prețul combustibililor folosiți pentru generarea energiei termice. Sumele corespondente anului 2007 și trimestrului I a anului 2008 ating 2000 de miliarde de lei vechi. Implementarea programului de termoficare asumat prin Hotărârea de Guvern nr. 426/2006, conectarea directă a centralelor termice la rețeaua Transgaz și diminuarea costurilor de preluare a materiei prime cu aproximativ 20%, preluarea cuantumului ajutorului de încălzire o dată cu creșterea costului combustibililor primari și plata redevenței de concesionare a structurii de distribuție a gazelor către autoritățile locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 6 minute din cele alocate partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al PRM domnul deputat Octavian-Mircea Purceld.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi și stimate colege,

Moțiunea simplă inițiată de Partidul Democrat-Liberal are ca obiect starea extrem de gravă în care se află serviciul public de termoficare la nivel național, la mai puțin de 3 luni din prima zi calendaristică de iarnă. Semnatarii acestei inițiative, ca urmare a constatării unor încălcări repetate a drepturilor cetățenilor prin gestionarea cu incompetență de către actualul guvern a problemelor cu care se confruntă serviciul public de termoficare la nivelul întregii țări, supun dezbaterii textul acestei moțiuni, propunând un program eficient axat pe 5 măsuri urgente de redresare a acestui sector vital.

Un prim aspect supus atenției se referă la neachitarea de către guvern a restanțelor către administrațiile locale din cota de 45%. În opinia noastră, această măsură a avut și va avea, dacă nu vor fi întreprinse măsuri rapide și eficiente, repercusiuni dramatice asupra populației. Legea prevedea în sarcina Executivului asigurarea unei subvenții în valoare de maximum 45% din costul combustibilului, indiferent de prețul acestuia de la bugetul de stat pentru autoritățile locale. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, aprobată cu modificări prin Legea nr.483/2006 prevede că: "În vederea compensării creșterilor neprevizionate ale prețurilor la combustibilii utilizați pentru producerea energiei termice furnizate populației prin sisteme centralizate pe perioada derulării Programului Termoficare 2006-2009, Calitate și eficiență, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.462 se acordă furnizorilor de energie termică sume din bugetele locale. Aceste sume se transferă bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor." Art.4 alin.(1).

Totodată alin.(2) al aceluiași articol, spune că "Valoarea sumelor de la bugetul de stat prevăzute la alin.(1) va fi de maximum 45% din costurile determinate conform reglementărilor în vigoare pentru combustibilul propriu, folosit pentru producerea energiei termice destinate populației."

Considerăm că este obiectiv necesară, având în vedere creșterea permanentă și de cele mai multe ori nejustificată a prețului la gaze naturale și cărbune, menținerea subvenției la cota maximă permisă de lege, adică 45%, pentru ca obiectivul de protecție socială stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 să fie pus în aplicare. Având în vedere aceste considerente, apreciem că solicitarea Partidului Democrat-Liberal prin introducerea acestei moțiuni simple în privința subvenției la cota de 45% este oportună și constituie, de altfel, și una din măsurile urgente preconizate pentru asigurarea pe perioada sezonului rece a unor condiții decente de trai pentru cetățeni.

Amintim că în anul 2007 nu a fost acoperit un procent de aproximativ 20%, așa cum a recunoscut și domnul ministru aici de față, din costurile necesare, iar anul 2008 oferă o perspectivă descurajantă pentru populația României, întrucât majoritatea administrațiilor locale sunt lipsite de această subvenție.

Arătăm, cu titlu de exemplu, și repet aici ce au spus colegii mei mai înainte, cazurile orașelor Brașov, care a pierdut 38 de miliarde de lei vechi, Galațiul - 40 de miliarde, Clujul - 35, Piatra-Neamț - 20, și altele.

În câteva localități s-a ajuns la situația critică de a fi sistată furnizarea gazului metan necesar încălzirii locuințelor.

Potrivit prevederilor din legi și Constituție, Guvernul trebuie să ia măsurile necesare asigurării protecției sociale a cetățenilor și a unor condiții decente de trai.

Este important să subliniem că toate aceste realități care probează managementul defectuos din partea Guvernului a acestui sector constituie din punct de vedere juridic încălcări ale unui drept fundamental al cetățenilor, consfințit în art.47 alin.(1) din legea fundamentală, potrivit căruia "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

Inițiativa propunerii unor măsuri urgente prin această moțiune, pentru reglementarea activităților în acest sector care este la un pas de colaps, este una absolut necesară, cu atât mai mult cu cât în acțiunea sau acțiunea ineficientă în timpul rămas la dispoziție, vor avea un impact dramatic asupra condițiilor de trai ale cetățenilor, vorbim aici de familii cu copii, cu bătrâni, vorbim de oameni cu probleme de sănătate, cu suferințe, pentru care confortul termic în propriile locuințe este esențial. Vorbim de oameni, cetățeni contribuabili ai României care așteaptă de la guvernul în funcție să le asigure dacă nu un trai bun măcar necesitățile de bază.

Trebuie amintit că în anul 2006, Guvernul care avea în componență și miniștrii din partea Partidului Democrat a întreprins mai multe acțiuni în scopul menținerii prețului energiei termice pentru populație la un nivel decent.

Dintre măsurile preconizate pentru îmbunătățirea situației în domeniul energiei termice pentru populație, amintesc: elaborarea Ordonanței nr.36/2006, modificarea Ordonanței de urgență nr.115/2002, aprobată prin Legea nr.84 din 2002 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea de locuințe, elaborarea Hotărârii de Guvern nr.462/2006 intitulată "Termoficarea 2006-2009, calitate și eficiență".

Prin modificarea Ordonanței de urgență nr.115/2002 aprobată prin Legea nr.84/2002 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea de locuințe, a fost stabilită o acoperire a prețului energiei pentru familiile cu venituri mici într-o cotă de 10 până la 100% din valoarea facturii.

Cu toate că aceste inițiative au avut ca rezultat înlăturarea deficiențelor majore din sistemul de încălzire centralizat, acesta devenind funcțional, iar prețul energiei livrate populației să poată fi suportat de cetățeni, aceste demersuri au fost sistate începând cu a doua jumătate a lui 2007. Rezultatul a constat în stoparea procesului atât de necesar de modernizare a sistemului centralizat de termoficare. Acest fenomen a generat o serie de reacții în lanț de o gravitate deosebită pentru populație.

Pe lângă cele deja amintite, mai precizăm că unele administrații locale s-au aflat în imposibilitatea de a achita sumele restante. Pe cale de consecință, distribuitorii de gaz au sistat furnizarea de combustibil pentru centrale. S-a ajuns astfel la o deteriorare majoră a condițiilor de viață ale românilor. Deși unii își achită obligațiile către stat prin plata facturii de întreținere, nivelul datoriei populației sărace către furnizorii de energie termică a crescut, iar lipsa fondurilor bănești a produs grave dereglări în asigurarea unui management financiar corespunzător în activitatea furnizorilor de energie termică.

Vreau să vă spun că domnul ministru ne-a informat aici că săptămâna trecută s-a dat o hotărâre de Guvern prin care s-au disponibilizat cele 200 de milioane. Este adevărat, așa este, dar trebuie să subliniez că acea hotărâre de Guvern este efectul acestei moțiuni și iată că este bine uneori să mai stimulăm Guvernul prin astfel de acte.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Ați consumat opt minute din cele alocate partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Nu există intervenții din partea Grupului parlamentar al UDMR. Le cedează Guvernului minutele dacă e necesar.

Din partea Grupul parlamentar al P.C., domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Ca de obicei, colegii de la UDMR demonstrează multă înțelepciune. Pentru că și eu am întrebat ce ar trebui făcut cu această moțiune. Ar trebui cumva să fac precum reprezentantul Partidului România Mare și să preiau texte, paragrafe exacte, integrale din moțiune? Ar fi trebuit să fac precum reprezentantul Guvernului și să spun că totul e roz? Să uit că singurul probabil intelectual de rasă din Guvernul liberal, din păcate nu cel de la cultură și nici cel de la învățământ, e ministrul Varujan, recunoaște de fiecare dată că totul nu este chiar atât de bine și că este loc și de mai bine? Sau ar fi trebuit poate să fac precum reprezentantul Partidului Democrat, și după ce patru ani de zile nu m-a interesat problema termoficării, și mă refer aici la activitatea oficială, interpelări, inițiative legislative, acum, dintr-o dată, în prag de campanie electorală, să mă trezesc că citesc un text, iarăși, similar cu moțiunea, care dovedește cât de mult țin eu la cetățenii afectați de criza din termoficare.

Și, mai mult, este vorba de această instituție a moțiunii simple, căzută complet în derizoriu, din păcate. Cu toate că am avut parte de o intervenție extrem de doctă din partea domnului Iulian Iancu, rezultatul acestui vot va fi nul, chiar dacă moțiunea va fi votată, sau chiar dacă nu va fi votată. De aceea, voi începe prin a vă spune că noi, cei din Partidul Conservator nu vom vota această moțiune în nici un fel, pentru că ea, practic, nu contează. Și mai ales nu contează în condițiile în care partidul care a depus-o, ca și cei care-l susțin, dar mai ales partidul care a depus-o a avut o parte importantă în crearea situației dezastruoase în care se află sistemul de termoficare și tot ce este legat de el.

Nu vom vota și pentru că nu putem fi de partea unui Guvern care ignoră faptul că s-au deturnat fonduri importante destinate reparării acestui sistem, faptul că s-a dat o ordonanță prin care se acoperă 45% din cheltuieli și așa mai departe, nu este nici un cadou și nici măcar un ajutor. Este pur și simplu o slabă compensare pentru pierderile din rețea pe care le suportă populația, pierderi care trebuiau remediate prin lucrări serioase. Dar, din păcate, fondurile deturnate, despre care vorbeam, s-au dus în direcții mult mai vizibile din punct de vedere electoral.

Și atunci, scuzați-mă, ce vreți să votăm acum?

Sigur că faptul că soția unui important lider democrat a gestionat această agenție de reglementare care afectează și sistemul acesta de termoficare, faptul că dânsul este semnatar, asta nu înseamnă că o parte din cele scrise aici în moțiune nu sunt adevărate. Dar, repet, nu cred că este cazul acum să ne aplecăm asupra acestei ipocrizii populiste fără nici un fel de rezultat, pentru că dacă era vorba să fim atrași către un demers politic, atunci acest demers trebuia să aibă continuitate timp de patru ani. Și timp de patru ani, reprezentanții cu putere ai acestor partide care astăzi vin cu moțiunea trebuiau să fi demonstrat că într-adevăr sunt interesați de situația cetățenilor. Nu acum, în prag de campanie electorală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Ați epuizat tot timpul alocat partidului dumneavoastră.

Din partea Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Aurel Gubandru.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Asemenea poveștii cu drobul de sare, moțiunea intitulată "Populația României va rămâne fără căldură la iarnă. Criza serviciului public de termoficare", în condițiile în care termometrele arată afară 38 de grade Celsius, nu este decât un gest politicianist prin care Partidul Democrat-Liberal încearcă, așa cum a făcut-o de fiecare dată de când a intrat în Opoziție, să iasă în evidență în fața electoratului român care, așa cum s-a văzut și din rezultatele de la localele din iunie, dar și din sondajele reale ale actualității, nu mai este dispus să-i dea votul său.

E adevărat, veți spune, omul gospodar își face vara sanie și iarna car. Dar aici partidul cu pricina nu este în situația de a face ceva, ci în postura de a vorbi despre ceea ce trebuie să facă cei care până mai deunăzi i-au fost parteneri la guvernare.

Stimați colegi,

Autorii moțiunii simple și la propriu și la figurat încearcă să inducă ideea potrivit căreia o dată cu ieșirea domniilor lor de la guvernare, în România a început apocalipsa. După ce este făcută o trecere în revistă a tot ceea ce a făcut bun P.D.-L.-ul cât timp a fost în Guvern, se continuă atacul împotriva foștilor colegi de coaliție care "printr-un procedeu extrem de sinuos, Guvernul Tăriceanu II pregătește colapsului sistemului de termoficare, în defavoarea a milioane de români".

Se vorbește de primari care au fost nevoiți să ia din fondurile destinate proiectelor ca să-și plătească datoria la furnizorii de gaze și energie, fără îndoială, în competiția electorală fiind favorizați primarii din P.N.L.

Întrebarea mea este: dar au putut face primarii P.D.-L.-iști o deturnare de fonduri? Sau, dacă m-aș lua după declarația onorabilului președinte Boc, care după alegerile locale a declarat Partidul Democrat-Liberal ca fiind partidul primarilor, de ce și-au mai pus problema competiției cu P.N.L.-ul, care a fost favorizat de acordarea de fonduri suplimentare?

În exemplele negative pe care le oferă autorii moțiunii, deși se vorbește despre primarii aparținând tuturor forțelor politice sunt date, din păcate, exemple doar din orașele conduse de către primari ai Partidului Democrat-Liberal: Cluj-Napoca, Piatra-Neamț, Brașov, Arad, Petroșani. Mai mult, despre Petroșani, Vulcan și Petrila se spune că sunt izolați și că deși furnizorilor li s-au plătit datoriile, totuși aceștia continuă să nu livreze agentul termic, pentru ca electoratul să considere primarii respectivi vinovați.

Fără îndoială, nu mă fac astăzi avocatul diavolului. Dar măsurile prezentate de domnul ministru David arată că într-adevăr obiectul moțiunii simple a dispărut înainte ca aceasta să se discute astăzi în Camera Deputaților.

Personal, consideră că retragerea moțiunii înaintea ședinței de astăzi ne-ar fi dat posibilitatea nouă, deputaților, să dezbatem mai multe proiecte de lege care așteaptă din sesiunea de primăvară, și așa văduvită de prezența noastră în timpul campaniei electorale de la alegerile locale. Un exemplu în acest sens este Proiectul de Lege de organizare și funcționare a Curții de Conturi, pentru că știm foarte bine că această instituție din ianuarie funcționează aproape în afara legii, noi fiind nevoiți permanent să prelungim mandatul actualei conduceri, tocmai pentru că nu avem la dispoziție legea atât de necesară.

Și exemplele ar putea continua și cu alte proiecte de lege pe care cetățenii României, autoritățile locale, agenții economici le așteaptă pentru a putea fi puse în aplicare în interesul dumnealor, dar și al nostru, al tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Ați epuizat șase minute din timpul alocat Partidului Social Democrat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Și îl rog să se pregătească pe domnul Gabriel Sandu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Cristea:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi,

Această moțiune simplă ori este neștiință, ori lipsă de bună-credință. Cu siguranță este însă un demers politicianist ieftin și care se încadrează perfect în această perioadă în care se apropie alegerile generale.

Vreau să vă ofer argumentele care întăresc ceea ce am susținut mai devreme, ținând cont de faptul că de 12 ani am lucrat în sistemul de termoficare, iar în ultimii 8 ani am asigurat managamentul celui mai mare sistem de termoficare din județul Hunedoara. Până în anul 2004, în Guvernul Năstase serviciile de alimentare centralizate au trecut printr-o perioadă nefastă datorită unei politici a fostului guvern care țintea distrugerea lor, cu scopul creșterii câștigurilor provenite din importurile masive de centrale murale de apartament. Câștiguri care erau direcționate bineînțeles numai către anumite firme, cu consecințe dezastruoase pentru majoritatea serviciilor de alimentare centralizate, rezistând doar în unele orașe mari, majoritatea dând faliment.

Începând din anul 2004, Guvernul Tăriceanu, în concordanță cu programul de guvernare, a investit masiv în retehnologizarea serviciilor de alimentare centralizată prin Agenția Română de Conservarea Energiei, simultan prin Ordonanța nr.48 în anii 2004, 2005, 2006 și 2007, iar în anul 2008, continuarea modernizării se realizează prin Programul de termoficare 2006-2015 numit "căldură și confort", unde Guvernul alocă 60% din valoarea investițiilor, iar consiliul local restul de 40%.

De asemenea, s-au făcut investiții majore în contorizarea și repartizarea individuală a costurilor de încălzire.

Stimați colegi,

Dacă acum 10 ani funcționarea unui serviciu de alimentare centralizată, în Germania de exemplu, se realiza cu un număr redus de personal, ni se părea de domeniul since-fiction. Vă dau un exemplu concret: în Deva, datorită investițiilor realizate în ultimii patru ani de zile am reușit să retehnologizăm sistemul de termoficare, concomitent cu reducerea personalului de la 500 de angajați la 30 de angajați, care fac aceeași treabă pe care o făcea toți ceilalți 500.

Nu am fi reușit această performanță fără sprijinul unui Guvern responsabil care și-a făcut o țintă în creșterea indicatorilor de performanță energetici, creștere recunoscută de toate revistele de specialitate din domeniu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat patru minute din timpul afectat grupului dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gabriel Sandu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, și se pregătește domnul Duvăz-Niculescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gabriel Sandu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Conform cărții de identitate, astăzi împlinesc 45 de toamne, prilej cu care vă urez multă sănătate, foarte multă înțelepciune și succes în alegerile uninominale din această toamnă.

Am petrecut patru ani împreună cu bune și cu rele. Nu cred că situația de astăzi este mai bună decât cea de început. Un celebru articol din ziarul "Gândul", de acum câțiva ani, la începutul mandatului nostru, spunea cam așa: "Parlamentarul este prost. Parlamentarul parlamentează. El ne toacă nervii și banii în nesfârșite discuții sterile, care sfidează bunul simț al omului muncitor și cinstit". Astăzi oare unde suntem?

Singurele noastre momente de glorie ca deputați le avem când ne salutăm unul pe celălalt : "Să trăiți, domnule deputat! Cu respect, domnule deputat!" și atât. Când deputații se ridică în picioare în Parlamentul României toată țara ar trebui să fie atentă la noi. Și atunci, toți cei care ne-au votat ar trebui să știe că în Parlamentul României se întâmplă ceva. Dar în Parlament nu se mai întâmplă nimic de prea multă vreme. Oare noi chiar suntem doar "deputații degețel"? Oare nu știm să votăm decât conform faimosului deget ridicat în primele bănci ale acestei onorabile săli?

Știm cu toții că de prea multe ori am votat împotriva dorințelor și credințelor noastre. Sunt foarte curios dacă P.S.D. astăzi va vota așa cum a vorbit domnul deputat Iancu. Chiar dacă astăzi, 8 septembrie 2008, dezbatem o moțiune a P.D.-L.-ului știm că tot ceea ce este scris în această moțiune este doar adevărul. Guvernul nu a dat cei 45% din valoarea prețului combustibilului ce ar fi trebuie să fie acoperit de la bugetul de stat. A dat câțiva lei pentru investiții.

În România, prețul energiei de orice fel nu poate fi suportat de populația din ce în ce mai săracă. Primăriile s-au blocat din lipsă de fonduri. La iarnă, prețurile vor fi uriașe. Dar înainte de a vota, chiar dacă suntem conștienți că acest guvern cheltuiește banul public după bunul plac, tot o să ne gândim: "Nu cumva P.D.-L.-ul va câștiga imagine din acest vot?" Și atunci ce vom face? Nu mai votăm moțiunea și lăsăm guvernul în eroare. Cea mai mare eroare pe care Guvernul vrea s-o facă în acest moment este să preia din nou un sistem centralizat de termoficare. Iar noi, prin votul nostru de astăzi, putem să-i împiedicăm s-o facă. Eu sper că vom face ceea ce este corect.

Votând în favoarea moțiunii, veți vedea că și imaginea Parlamentului poate fi mai bună. Iar cetățeanul se va simți mulțumit și protejat.

Astăzi, din nou, Guvernul ne-a pus la colț. Că nu înțelegem nimic. Ne-a mai dat o lecție, așa cum a făcut în tot acest mandat.

În încheiere, aș vrea să vă mai amintesc un lucru: la începutul acestui mandat, în comisiile parlamentare veneau miniștrii, apoi au început să vină secretarii de stat, acum nu mai vin nici măcar directorii, își trimit consilierii. Acesta este respectul Guvernului pentru noi.

Astăzi, putem să facem o repetiție pentru votul uninominal. Votați așa cum v-ați dori să fiți votați.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Niculescu- Duvăz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul Relu Fenechiu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule Duvăz, microfonul este al dumneavoastră, pentru șapte minute.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Șapte minute deja sunt prea multe după atâtea dezbateri.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Sunt extrem de generos.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc încă o dată.

Stimați colegi,

S-a discutat aici despre problema termoficării și s-a deschis un subiect dintr-un unghi care vă spun cinstit mă pune pe gânduri. Pentru că dacă era de discutat aici ceva foarte serios, erau costurile utilităților la utilizatori persoanele fizice, adică la cetățean. Dacă era să discutăm aici ceva serios și să discutăm o moțiune într-adevăr serios fundamentată, ar fi trebuit să discutăm - și e un motiv de discuție și poate nu pierdem ocazia chiar în această toamnă cu tot felul de operațiuni întârziate în domeniul energetic- să discutăm costurile la energie pentru fiecare cetățean.

Din păcate, nu am discutat aceste lucruri și ne-am trezit cu o moțiune care pare că e pusă de unii primari, în general primari din zona politică a semnatarilor moțiunii, care cer Guvernului să li se aloce niște fonduri, vezi Doamne! pentru că cetățeanul va suferi dacă aceste fonduri nu sunt alocate. Deși ordonanța la care se referă nu face decât să prevadă că 45%, limita maximă de altfel de subvenționare, așa cum bine știm, Guvernul poate să acorde această sumă, după care autoritățile trebuie să acorde 10%, autoritățile locale, ca subvenție, după care se fixează prețul. Deci, imaginați-vă că, de fapt, acest 45% plus 10% este la dispoziția autorităților locale care, fără îndoială, vor fixa un preț din ce în ce mai mare, în măsura în care acest 45% va fi din ce în ce mai mare și el la rândul său și din ce în ce mai ușor de utilizat în tot procesul de exploatare a acestor termocentrale.

O altă surpriză este că de fapt aceștia, semnatarii moțiunii, sunt cei care au propus ca aceste centrale să treacă la autoritățile locale. Păi, stimați colegi, odată ce am hotărât trecerea la autoritățile locale, de ce așteptăm fondurile de dezvoltare din partea Guvernului? Care este coerența gestului în fond și, mai ales, care este siguranța corectitudinii folosirii banului public? Deci, din nici un punct de vedere aceste lucruri nu stau în picioare și nu par să servească interesul cetățenilor, repet, fiind absolut necesară o discuție fundamentală, solidă, pe fond, asupra problemei costurilor energiei. Numai că ce prevede, sau mai bine zis ce invocă semnatarii moțiunii că trebuie reparat? Trebuie pusă în vigoare, trebuie pusă în lucru acea Ordonanță nr.36 pe care o pomenesc și acel 45% să fie imediat declanșat. Nu mai spun că Guvernul ne anunță acum că foarte recent, de altfel, a alocat niște fonduri în acest sens, deci și el spune "Ne-am făcut datoria", fără să ne spună de ce până la data asta nu sunt făcute pregătirile de iarnă, și stocurile de combustibil în continuare se vor face la prețurile mari, în momentul în care toate produsele cresc, toate produsele care stau la baza producerii energiei, toate produsele energetice.

Da, bun, să zicem că acest lucru, Guvernul și-l asumă și, cu siguranță, cetățenii vor fi cei care vor judeca și guvernele și pe noi, pe fiecare dintre noi.

Numai că soluția cerută sau, mai bine zis, propusă de semnatarii moțiunii, este în continuare o subvenție la producător, ceea ce în nicio țară din lume nu a avut niciodată succes, stimați colegi, pentru că subvenția la producător este o subvenție care poate fi deturnată, poate fi cheltuită prin contracte oneroase, intenționat sau prost făcute.

Subvenția, dacă vreți și dacă trebuie într-adevăr făcut ceva, și dacă ați fi dorit într-adevăr să aveți aliați și să discutăm pe fond și repet, nu punctual, problema termocentralelor, ar fi trebuit să discutăm de subvenția la cetățean, subvenția la cetățeanul care are veniturile care justifică, subvenția la cei 60% declarați în România, care încasează salariul mediu din personalul angajat, salariul minim, iertați-mă, din personalul angajat în România. Acolo trebuie să se ducă subvenția și nu la termoficarea nu-știu-care, unde directorii în legătură cu nu-știu-care consilieri, în legătură cu soțiile acestora ș.a.m.d., pot cheltui aceste subvenții cum doresc.

Din cauza aceasta, stimați colegi, și nu numai, și pentru faptul că mi se pare imoral ca un partid care a guvernat până acum, exact un an și jumătate, să aibă intenția să depună, sau pretenția că poate depune moțiuni în sectoarele pe care le-a guvernat, numai anul trecut până în aprilie, să poată să pună în discuție o serie de lucruri care sunt proiecte pe termen lung, care au fost decizii care acoperă întreaga guvernare, greșite, care au dus la efecte grave pentru cetățean astăzi, să le pună acum în cârca foștilor parteneri.

Din cauza aceasta, vă anunț cu tot dragul, că lăsăm libertatea tinerei alianțe care se conturează, a Partidului Democrat-Liberal și a Partidului România Mare, să voteze cum doresc.

Noi nu vom participa la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Partidul Social Democrat mai are două minute din timpul alocat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Relu Fenechiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule Fenechiu, aveți microfonul pentru cinci minute.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În primul rând, profit de ocazia de a mă afla la Tribuna Parlamentului, pentru a adresa un mesaj de "La mulți ani", fericire și sănătate tuturor celor care poartă numele Sfintei Marii.

Vreau să vă spun că am fost azi dimineață în colegiul unde candidez eu, în județul Iași, și am participat la slujba prilejuită de Sărbătoarea Hramului Nașterii Maicii Domnului.

Vreau să vă spun că am stat de vorbă cu mii de oameni acolo, dar nu am văzut pe oameni preocupați de inepțiile care se discută astăzi aici.

Însă, așa cum ne-au obișnuit colegii de la P.D-L., nici măcar într-o sfântă zi de sărbătoare nu se pot abține de a provoca și de a discuta aceste inepții.

Da, Partidul Democrat-Liberal ne pune iarăși în situația ridicolă de a ne aduna pentru discuții sterile, prin care părem în ochii oamenilor o adunătură de caraghioși care vorbesc mult și degeaba. În ceea ce-i privește, percepția nu ar fi deloc incorectă, ba chiar cred că ar fi prea blândă.

Stimați colegi, acesta este rostul moțiunilor inutile cu care Partidul Democrat-Liberal mănâncă timp din activitatea parlamentară: propagandă cu mult zgomot și fără rezultate. Acest partid are o apetență deosebită în a stimula hărnicie politică, redactând textulețe populiste.

Pentru a câta oară să asistăm la o bătaie de joc fiind chemați în plen să vorbim vorbe, doar pentru că Partidul Democrat-Liberal se poate folosi de instituția Parlamentului pentru a-și face campanie electorală?

Nu este absolut nimic de discutat pe textul acestei moțiuni. Este nul. Nu are obiect. Această moțiune reclamă probleme rezolvate în totalitate de Guvernul Tăriceanu. Nu există niciun fel de criză a sistemului de termoficare. Este o dovadă de demagogie crasă, de totală iresponsabilitate, să afirmi că populația României va rămâne fără căldură la iarnă. Nu-mi vine să cred că un partid se poate folosi cu atâta inconștiență de dreptul de a depune o moțiune doar pentru a emite asemenea enormități. Dar, pot răspunde punctual la provocarea cu accente de dramă a Partidului Democrat-Liberal.

Așadar, repet ce s-a spus aici de mai multe ori: Guvernul a decis în ședința din 3 septembrie să se aloce 200 de milioane de lei noi autorităților locale, tocmai pentru a compensa prețurile de achiziții ale combustibililor, și aceștia se adaugă celor 285 de milioane de lei, deja alocate anul acesta. De asemenea, ministrul Cristian David a precizat foarte clar că ministerul său va distribui aceste sume folosite pentru furnizarea agentului termic, în conformitate cu legislația în vigoare.

Așadar, stimați colegi, care este sensul moțiunii, când așa-zisul scop al demersului a fost deja atins de către guvern?

Ce să mai vorbesc de faptul că demisia acestei moțiuni simple vine cu două luni înainte de alegeri! Sper că domnii de la P.D.L. vor alegeri, că am înțeles că în ultima perioadă se cam feresc de ele. Cert este că, dat fiind modul pueril în care Partidul Democrat-Liberal știe să facă opoziție, nu face altceva decât să facă Guvernul să-și piardă timpul cu o avalanșă de moțiuni electorale.

Vreau să vă spun, stimați colegi, că noi, cei din Partidul Național Liberal, nu suntem deloc speriați de aceste moțiuni, dar ne încurcați să ne facem treaba. Știm care sunt rezultatele guvernării, le știți și dumneavoastră. Mai mult, noi nu ne-am cramponat niciodată de putere, dar se pare că dumneavoastră păreți să vă cramponați de opoziție. Spun asta că, dat fiind modul în care faceți politică, face ca din ce în ce mai mult electorat să vă părăsească.

Nu plâng de milă celor de la P.D-L., dar dacă vor să se joace de-a politica, de-a guvernarea, eu le recomand s-o facă în curtea din Modrogan, nu în sediul Parlamentului. Cred că aici ar trebui să lucrăm, să facem legi.

În ceea ce privește P.N.L.-ul și guvernarea liberală, eu zic că cifrele vorbesc de la sine. P.N.L.-ul a realizat totuși în acest an cele mai bune rezultate din 1990 până astăzi. Creșterea economică de aproape 9% este mult peste toate țările dezvoltate europene.

Gălăgia politică a unor moțiuni nu are cum să-i impresioneze pe oameni mai mult decât o viață bună, pe care totuși acest guvern a făcut-o posibilă.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Partidul Național Liberal și-a epuizat timpul alocat.

Avem o solicitare din partea domnului deputat Dragoș Dumitriu pe procedură.

Vă rog, domnule deputat, poftiți la microfon.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Așa cum am anunțat mai devreme, parlamentarii conservatori nu vor vota această moțiune.

Ascultând, însă, și ultima luare de poziție, cred că este normal să nu mai asistăm la acest spectacol, astfel încât, din respect pentru domnul Rădulescu, după ce va lua cuvântul, parlamentarii conservatori vor părăsi sala.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cred că era bine venită această intervenție a dumneavoastră, după ultimii vorbitori și nu între.

Îl rog pe domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, să ia cuvântul.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Apreciez, stimați colegi, respectul exprimat de antevorbitor.

O scurtă intervenție: am avut impresia, urmărind dezbaterile la această moțiune simplă, că instituția moțiunii - fie ea și simplă, moțiunea - și-a epuizat atractivitatea atât pentru parlamentari, cât și pentru presă. În sală, aproximativ o treime din numărul total de colegi deputați, pe ecrane domnul ministru David, care ne spune cum s-au acordat niște ipotetice fonduri (mii de miliarde), aproape niciun vorbitor de la această tribună care să fie filmat în direct sau după aceea să apară, într-un fel oarecare, pe ecrane.

Și, sigur, că epuizarea interesului pentru instituția moțiunii este un lucru grav, atât timp cât finalitatea principală efectivă a unei moțiuni este doar să atragă atenția asupra unor chestiuni care nu merg bine în guvernare și să arate populației că există totuși un număr de parlamentari care sunt îngrijorați de problemele de pe agenda populației și care vor să tragă de mânecă guvernul că lucrurile pot să meargă și altfel.

Fiindcă, după cum știm, în mod tradițional, moțiunile, chiar și cele simple, nu trec, și deși în lege scrie că Guvernul trebuie să țină seama de ceea ce este în finalul moțiunii, de concluziile moțiunii în cazul când aceasta a trecut, Guvernul, până acum, niciodată nu a ținut seama de ce scrie în moțiuni. Și aș aduce aminte doar o moțiune votată acum un an și trei luni în Camera Deputaților, moțiunea pe agricultură, și ale cărei finalități prevăzute acolo, care erau constructive, vreo șapte din cele zece au fost considerate de către toate grupurile parlamentare ca benefice, acele finalități nu au fost adoptate de către Guvern ca direcții de acțiune ale sale.

Simt însă cum îmi renaște încrederea față de eficiența instituției moțiunii, văzând că, exact în ziua în care Grupul parlamentar al P.D-L. a depus moțiunea simplă, Guvernul a avut o ședință și, în cadrul acesteia, Ministerul Administrației a prezentat o notă de fundamentare prin care cerea ca în următoarea rectificare bugetară, care va fi peste vreo două săptămâni - se estima atunci - să fie prevăzute și 2.000 de miliarde, tocmai pentru scopul de care vorbim acum, de a ajuta plata în limita a 45 de procente a costurilor instalațiilor centralizate cu apa caldă.

Așa de repede să reacționeze Guvernul, eu n-am mai pomenit vreodată: dimineața, noi am depus moțiunea și după amiază la Guvern s-a și făcut o notă de fundamentare, că se va rectifica bugetul exact cu suma de care noi pomeneam în moțiune, și asta mi-a umplut sufletul de speranță, că de-acum înainte de câte ori vom depune o moțiune simplă, sau alții o vor depune, Guvernul foarte repede va adopta un act normativ.

Deocamdată, însă, domnul Cristian David, și susținut din Parlament de grupul parlamentar, a spus că banii respectivi au fost dați. Ei n-au fost dați și nici măcar alocați. Deocamdată, suntem în fața unei note de fundamentare, așa cum bine a spus și dânsul și s-a prezentat în briefingul de pe data de 3 septembrie, briefingul de presă al guvernului, este vorba de o notă de fundamentare din partea ministerului, care va fi folosită sub această formă, sau poate va fi o sumă mai mică sau mai mare, să sperăm că mai mare, atunci când se va face rectificarea bugetară.

În clipa de față suntem la nivelul unei intenții. Eu apreciez și această intenție și dacă se va ajunge ca de fiecare dată când noi intenționăm să depunem o moțiune simplă sau de cenzură, sau să avem un act normativ cu un conținut bun pentru populație, Guvernul va reacționa la fel de rapid, noi vom fi mulțumiți.

Iată că fostul ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, a avut o inițiativă referitoare la pensiile din grupele speciale, care se referă la vreun milion două sute, un milion patru sute de persoane, și prin care s-ar fi desăvârșit reforma în sistemul de pensii.

Inițiativa respectivă a ajuns în stadiul de a fi votată. A fost amânată în ultima zi a sesiunii trecute. Acum este pe locul 54, în ordinea de zi pe săptămâna care a început. Am propus noi, Grupul parlamentar al P.D-L., să vină mai în față și nu s-a aprobat această chestiune, și asta fiindcă Guvernul deja a emis o ordonanță de Guvern în această privință. Este adevărat, cu niște cuantumuri pentru pensii de două și respectiv patru ori mai mici decât cele pe care le prevedea actul normativ inițiat de fostul ministru al muncii, Gheorghe Barbu.

Dar, tot este un lucru bun că atunci când noi am avut o inițiativă bună, guvernul a reacționat, chiar mai plăpând, și tot a mai făcut ceva în sprijinul cetățeanului.

În ceea ce privește cu ceea ce se întâmplă la Iași, l-am invita pe domnul Fenechiu să aducă aminte și faptul că CET-ul de acolo a fost închis de ori, și să creadă că și noi suntem ancorați în realitatea municipalităților, chiar dacă unele sunt dominate de către membrii P.N.L.

Sigur că vom vota această moțiune, deoarece noi am inițiat-o, spre deosebire de vechea și totuși veșnic tânăra alianță P.S.D.-P.C., care a anunțat că nu va vota.

Preferam o poziție mai fermă din partea dânșilor, chiar dacă ar fi fost negativă, dar este un corolar al unei colaborări vechi de un an și jumătate de când P.D. nu mai este la guvernare și de când Guvernul ultraminoritar P.N.L. este susținut din bănci de către P.S.D.

Voiam o atitudine mai deschisă la această moțiune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Și-a mai anunțat intenția de a lua cuvântul domnul deputat Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Aveți un rest de patru minute.

 
 

Domnul Tudor Marcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu le voi folosi, dar vreau să exprim câteva gânduri pe care le am, dintr-o experiență mai mare decât a unora dintre noi.

Toată lumea are dreptate. Am ascultat atent tot ceea ce au vorbit toți și, cu excepția unor persiflări copilărești din partea unora din P.N.L., care au luat cuvântul, că nu sunt reale, că nu este adevărat, că lumea are alte griji... Nu are alte griji lumea. Astea sunt grijile lumii. Sunt reale aproape toate ce s-au prevăzut aici. Și dumneavoastră le știți că sunt reale. Și dumneavoastră, dacă erați în opoziție, le făceați în aceeași măsură. Noi nu trebuie să ne ascundem așa, politicianist, că nu-i adevărat aia, că-i aia, că-mi ridic și eu cota partidului.

Eu altceva vreau însă să ridic aici: Ministerul Administrației, după vremea când conducea PDSR-ul treburile în Guvern, era condus de Octavian Cozmâncă. Era un minister foarte greu. El însuși era un minister aproape imposibil de condus fără asemenea derapaje, fără asemenea greutăți de surmontat, imposibil uneori, unele dintre ele de surmontat.

Ne-am găsit să aprobăm, fără să judecăm prea bine, după părerea mea, consider că și mulți dintre membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională pot gândi la fel ca mine, să încărcăm Ministerul de Interne, care este format din vreo 13 structuri, aproape toate cât un Minister al Culturii sau al altui fel de minister (Jandarmeria de o parte, câteva, nu știu câte zeci de mii de oameni, Poliția pe de altă parte, Criminalitatea, Circulația și câte alte minuni, Pompierii). Fiecare este un sector foarte variat de celelalte și fiecare este foarte greu de condus, fiecare ar trebui, poate, exagerând puțin, să constituie structura unui nou alt minister bazat pe unele din cele 13 structuri. L-am mai încărcat și cu Administrația, care este foarte greu de condus, mult mai greu decât era pe vremea lui Cozmâncă.

Acum, vine domnul David și toată lumea îi sare în cap că n-a făcut, că n-a dres, că n-a... Batem un om care nu are vină. Dacă o luăm așa, mai bine venea Vosganian aici, pentru că strategia energetică nu o face Ministerul de Interne. Eu nici nu numesc Ministerul Administrației și Internelor. Pentru mine este numai Minister de Interne, pentru că știu de atâția ani, de 12 ani de când sunt aici, și înainte în activitatea mea având nenumărate relații împreună cu Ministerul de Interne, structuri ale Ministerului de Interne, că acest minister nu poate gestiona și Administrația.

De aceea, eu socotesc că batem la o ușă deschisă, și domnul David este de aceeași părere cu noi, n-are ce să spună săracul, dar nu poate nici să răspundă pentru lucruri pe care nu le poate gestiona.

Problema este poate de viitor. Acum, însă, să nu mai exagerăm, să nu mai sărim calul, că nu putem rezolva mare lucru prin această structură, mai curând cu structura Ministerului de Finanțe... Dar, poate este de judecată pentru viitorul guvern, să reformulăm construirea, constituirea sau construcția acestui minister și să-l separăm pe segmente pe care le poate coordona, le poate conduce. Altfel, este ca și cum ne-am ocupa fiecare dintre noi de toate ministerele posibile sau știu eu de ce minuni, pe care nu le putem nici măcar cunoaște, darămite să le gestionăm.

Intrând puțin într-un pragmatism al acestei ședințe, solicit atenția dumneavoastră, fiecare votează sigur cum vrea, nu-i o problemă, și așa nu se întâmplă nimic, dar nu trebuie să banalizăm modalitatea de a depune o moțiune simplă, numai pentru că așa cum nefericit s-a exprimat un coleg al nostru, care nu este chiar începător în ale parlamentarismului, că nu are nicio finalitate, deci de ce o mai punem.

atunci, de ce am mai trecut-o în Constituție, de ce am mai făcut legi, de ce am mai apelat la ea când erați în Opoziție?! Nu așa se judecă lucrurile, pentru că noi toți suntem oameni serioși, indiferent de vârsta pe care o avem, și judecăm lucrurile aici serios și competent.

Poate domnul Crin Antonescu, care se uită așa atent la mine, și care este sigur că va intra în Parlament, să formeze noul guvern, îi doresc, și să țină cont de dorința pe care o exprim eu acum, a multora dintre noi, să rupă acest minister, pe care-l scoatem vinovat de niște lucruri de care nu este vinovat, mai ales că nu le poate gestiona. Nu are nici competențe, nici pricepere, nici fonduri, tot ce vreți dumneavoastră, pentru că ei se ocupă de Poliție și Jandarmerie, și Pompieri, și Circulație și alte minuni, nu de centrala de la Iași.

Am depășit și intrăm pe glumă deja, că am acceptat atunci să plece Cozmâncă de la minister și să îngropăm ministerul ăla în acesta.

L-am îngropat suficient și este cazul să-l dezgropăm!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat timpii alocați partidului dumneavoastră.

De altfel, toate partidele politice și-au epuizat timpii. Și Partidul Democrat-Liberal și-a epuizat timpii. Îmi pare rău, domnule deputat, că nu pot să vă dau satisfacție.

Vreau, înainte de a-l ruga pe domnul ministru David să ia cuvântul, să vă informez, stimați colegi, că în conformitate cu art.144 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților dezbate, adoptă moțiuni în prezența majorității deputaților.

Rog liderii de grup parlamentar să facă apel la colegii noștri pentru a putea fi în literele Regulamentului.

Îl rog acum pe domnul ministru David, dacă dorește, să ia cuvântul.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cristian David:

Da, vă mulțumesc.

Acum, în finalul acestei dezbateri "furtunoase" (cu ghilimelele de rigoare) aș vrea să vă spun că dacă la începutul prezentării mele spuneam că găsesc această moțiune ca lipsită de obiect și neîntemeiată, pe parcursul dezbaterilor am ajuns să dau dreptate unuia dintre susținătorii moțiunii, și anume cu privire la faptul că există o lipsă de interes vădită și care, sigur, face ca întreaga noastră dezbatere să fie diluată și lipsită de orice finalitate practică.

Este, într-adevăr, o lipsă de interes, dar care trebuie de la bun început pusă pe seama lipsei de consistență a textului moțiunii, care a fost plină de omisiuni, și în orice caz bazată pe cifre nefondate și eronate.

În același timp, cred că, din punct de vedere politic, lipsa de interes vine și datorită faptului că inițiatorii și semnatarii moțiunii nu au mai binevoit să vină la dezbateri, dovadă faptul că în sală sunt cu mult mai puțini reprezentanți ai partidului care susține această moțiune decât cei care au semnat-o.

Așa că, dacă cerem seriozitate și respect, seriozitatea și respectul revin în primul rând inițiatorilor moțiunii, care ar fi trebuit să aibă măcar decența să vină la propria lor moțiune și s-o susțină, așa cum ar fi fost de altfel necesar.

Câteva chestiuni de ordin tehnic pe care aș fi vrut să vi le spun în continuarea prezentării pe care am făcut-o la început. Mi-aș fi dorit, într-adevăr, să avem o dezbatere pe fond, în care să discutăm problemele reale cu care se confruntă sistemele de termoficare. Și când spun sistemele de termoficare, o fac în mod special pentru a sublinia și pune în evidență faptul că nu este un singur sistem, pe care să-l atingem în mod impersonal și să vorbim despre el la modul abstract, și sunt în seama și responsabilitatea autorităților locale, sistemele de distribuire în mod centralizat a energiei termice. Și vreau să vă informez, stimați semnatari ai acestei moțiuni, că de la un caz la altul, de la un oraș la altul, de la un primar sau un gospodar la altul, situația diferă diametral opus.

Sunt situații și sunt primării în care un primar responsabil a știut să gestioneze și să utilizeze fondurile pe care le-a avut la dispoziție, care i-au fost puse la dispoziție de Guvern, asigurând o rentabilizare și o eficientizare a sistemului care au condus la o scădere a prețului facturii.

În același timp, alți primari mai puțin responsabili, mai puțin serioși și mai puțin cunoscători în problemele administrației locale au lăsat pe seama Guvernului toată incapacitatea și incompetența proprie de gestionare a acestei chestiuni.

Deci, dacă ar fi să ne raportăm la o situație obiectivă și reală va trebui să observăm care este responsabilitatea care revine fiecărei primării în parte cu privire la gestionarea acestui sistem de servire a interesului public, prin oferirea tuturor cetățenilor a unui preț suportabil la factura de energie termică.

Ceea ce Guvernul a făcut, și cu aceasta vreau să închei, este o abordare serioasă și consistentă asupra domeniului. Atunci când ne-am aplecat asupra programelor de reabilitare, de restructurare, de modernizare, am investit sume considerabile și am vorbit despre ele la început, de circa 1,5 miliarde de lei, în vederea creșterii randamentului energetic și a reducerii emisiilor de oxizi sau de pulberi, în așa fel încât să respectăm întrutotul angajamentele și normele pe care România și le-a asumat ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.

În același timp, pe lângă investițiile în reabilitare, retehnologizare și modernizare, am alocat subvenții atât pentru compensarea creșterii neprevizionate a prețurilor la combustibili, cât și pentru susținerea populației cu venituri reduse, în felul în care am înțeles să sprijinim, să susținem și să venim în ajutorul populației, care are nevoie de un sprijin de la Guvern pentru a traversa perioadele dificile de iarnă.

În același timp, am abordat și am finalizat în proporție de peste 90% problema contorizării, în acest fel oferind populației posibilitatea să nu mai suporte pierderile din sistem, lucru pe care inițiatorii și cei care au reprezentat grupul politic care a prezentat această moțiune se pare că l-au ignorat sau nu l-au cunoscut.

În fine, reabilitarea termică a clădirilor, care este cel mai ambițios și amplu program ce va veni în sprijinul creșterii gradului și eficienței termice a clădirilor, va face ca suportabilitatea facturii să derive din faptul că toate apartamentele vor beneficia de acest proiect de reabilitare termică, pe cale de consecință și implicit devenind un cost redus pe fiecare apartament în parte, ca urmare a investițiilor care sunt suportate, sprijinite și încurajate de la nivelul Guvernului.

Aș fi vrut, dragi colegi parlamentari, doamnelor și domnilor deputați, aș fi vrut foarte mult să ne aplecăm cu seriozitate și responsabilitate în discuție asupra acestor chestiuni. Sunt convins că am fi putut să vă convingem că avem și responsabilitatea și cunoștințele necesare, și toate informațiile care stau la baza pregătirii și prevederii unui program eficient și eficace pentru creșterea eficienței și randamentului termic pentru 2009 - 2015.

Am fi fost interesați, în același timp și în egală măsură, să vedem care sunt și soluțiile dumneavoastră, soluții pe care le agățați doar și exclusiv cu Proiectul de Hotărâre nr.462/2006, demult uitată, demult apusă și recent modificată, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană. Poate că ar fi fost mai interesant să vă vedem care vă sunt soluțiile, să vă ascultăm, să comunicăm și să ieșim în final cu un proiect de act, cu un proiect de program național pentru creșterea randamentului energetic, care să fie în folosul și în interesul cetățenilor, și nu doar să alimentăm dezbateri politicianiste, lipsite de substanță, lipsită de obiect, și care, mai mult decât atât, nu fac decât să vă facă chiar pe unii dintre dumneavoastră, stimați și respectabili inițiatori ai moțiunii, să râdeți de propriile dumneavoastră idei.

Vă mulțumesc.

 
   

(Revine la conducerea ședinței, domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Am finalizat dezbaterea.

Trecem la vot. Vom vota electronic. Vă rog să vă marcați prezența.

Vă rog, doamna deputat. Între timp, doamna deputat Aura Vasile dorește să facă un anunț.

Vă rog să vă marcați prezența.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va participa astăzi la procedura de vot.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Rog colegii prezenți în sală să-și marcheze prezența.

Haideți, stimați colegi, că suntem mai mulți decât apărem.

 
 

Cvorumul este de 163 de deputați.

Vă rog, și colegii care nu și-au marcat prezența să și-o marcheze. Haideți că ne apropiem.

 
 

Stimați colegi, mai așteptăm? Bun.

 
 

Vă propun să reluăm lucrările mâine, la ora 10,00 primul punct pe ordinea de zi - votul la moțiune.

Vă rog, domnule vicepreședinte Oltean. La 10,00, bineînțeles, după ce la ora 8,30 avem declarațiile politice.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Eu cred că dacă mâine la 10 repetăm votul, o să avem aceeași prezență. Mâine, la ora 12,30, este ședință de vot final și cred că, înainte de a vota legile, o ședință de vot pentru moțiunea simplă ar fi mult mai bine venită și cu riscuri mult mai mici de a asigura o prezență majoritară la vot.

De aceea, aș propune să ...

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu vreau să cred că vom avea absențe mâine, la ora 10,00, când se știe că se lucrează și colegii vor fi la locul de muncă.

Ne vedem mâine, la ora 10,00, în plen și stabilim.

Vă mulțumesc.

 
   

Lucrările s-au încheiat la ora 18,52.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 9:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro