Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.77/19-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 09-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2008

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 9,40. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Semnal de atenție pentru diplomația noastră în cazul Caucazului;

Domnul Valer Dorneanu:

Declar ședința deschisă.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică: "Semnal de atenție pentru diplomația noastră în zona Caucazului".

Recenta evoluție a situației din Georgia trebuie să dea serios de gândit diplomației românești sub două aspecte: pe de o parte, trebuie trase concluzii clare în privința capacității și posibilităților concrete de reacție ale Uniunii Europene, ca și ale aliaților N.A.T.O., față de felul cum înțelege Rusia să-și planifice și să abordeze tema fostelor republici sovietice, în prezent state independente care doresc chiar cu o anume insistență să adere la valorile politice, economice și militare ale Occidentului.

Pe de altă parte, trebuie atent cântărite posibilitățile României de a-și urmări propriile interese economico-politice în zona Caucazului, iar acestor posibilități trebuie să li se acorde principala atenție în jocul relațiilor cu toate părțile implicate: aliații noștri europeni și americani, țările ex-sovietice din zona central-asiatică și, firește, nu în ultimul rând, Rusia.

Este necesară mai multă atenție și multă finețe, atât la nivelul diplomației civile, Ministerul Afacerilor Externe și Președinția României, cât și în sfera diplomației militare.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Avem nevoie de mai multe certitudini în asigurarea resurselor energetice;

"Avem nevoie de mai multe certitudini în asigurarea resurselor energetice"

Situația din Georgia și din întreg perimetrul fostelor republici sovietice din Asia Centrală a devenit extrem de importantă atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană.

De aici, se dorește să vină spre Europa importante resurse energetice, prin gazoducte și oleoducte, unele deja construite, altele abia în faza de proiect. În acest fel, se încearcă să se diminueze dependența Uniunii Europene față de alte resurse energetice - gaze naturale și petrol - din Rusia, pe care această țară le utilizează ca instrument de presiune diplomatică asupra Occidentului.

Intervenția trupelor rusești în Georgia, pe lângă protejarea separatiștilor din provinciile georgiene Abhazia și Osetia de Sud, i-a dat posibilitatea Kremlinului să demonstreze că atât resursele energetice din fostele republici ex-sovietice, cât și căile lor de transport către Occident, pot fi oricând periclitate din punct de vedere militar.

Acest lucru, din păcate, descurajează potențialii investitori care până acum erau foarte doritori să se implice în dezvoltarea exploatării și transportului acelor resurse.

De aceea, gândirea strategico-diplomatică a României în domeniul asigurării resurselor energetice din import trebuie astfel ajustată încât să putem avea nu doar dorințe, speranțe și semne de întrebare, ci mai ales și pe cât posibil un maximum de certitudini.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată Se vor înmulți crucile în cimitire;

Are cuvântul domnul profesor Moisoiu și se pregătește domnul Dumitru Bentu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi este intitulată "Se vor înmulți crucile în cimitire".

Un cunoscut aforism spune: "Un medic mai puțin în spital înseamnă o cruce în plus în cimitir".

Mă îndoiesc că domnul ministru Eugen Nicolăescu îl cunoaște, atâta timp cât strategia pe care o promovează în fruntea ministerului despre care aș spune că nu cu onoare îl conduce, dovedește contrariul. Am să mă opresc la câteva aspecte.

Un număr tot mai mare de personal medical solicită eliberarea actelor pentru plecarea în străinătate. Dacă în perioada 1 ianuarie 2007 - 1 ianuarie 2008, 5.600 de medici și 3.300 de asistenți medicali au solicitat eliberarea de certificate de conformitate pentru a lucra în spitale din țările Uniunii Europene, în următoarele șapte luni, numărul acestora a crescut cu alți 1.590 de medici și 1.098 de asistente și moașe medicale. În principal, motivul plecării îl reprezintă salarizarea. Medicii plecați în Marea Britanie câștigă lunar minimum 3.500 de lire sterline, ceea ce în Franța, Spania sau Germania, înseamnă în jur de 4.500 de euro, în timp ce chiria pe care o plătesc pentru o vilă cu 3 dormitoare este între 800 - 900 de euro. Ca urmare, nu trebuie să ne mirăm că numărul medicilor români care profesează în Franța a crescut în ultimele 10 luni cu 320%, și cifra are un trend crescător.

Într-o declarație făcută recent, ministrul a precizat că numărul de peste 2.000 de medici care au plecat din țară în ultimul an și jumătate nu este de natură să îngrijoreze, pentru că ceilalți, care au rămas, nu vor pleca, fiindcă "În medicină este foarte important să cunoști limba în amănunțime, în detaliu, în nuanță, în subtilitate."

Pe de altă parte, salariile nu se pot dubla, după cum propune Nicolăescu, atât timp cât spitalele nu au bani nici pentru materiale sanitare. În fond, chiar și un salariu de 1.790 lei lunar pentru un medic specialist, este de aproape 9 ori mai mic decât în Uniunea Europeană. Însuși prof. Ionel Sinescu, șeful Clinicii de Chirurgie Urologică de la Spitalul Fundeni din București, se întreba: "în condițiile în care pacienții sunt puși să-și plătească singuri investigații pentru tomograf, rezonanță magnetică și să-și cumpere singuri medicamente, cum să mai rămână bani pentru a plăti medicii buni din secție?" Așa că județe ca: Alba, Maramureș, Vaslui, Suceava, Arad, Constanța, se confruntă cu un deficit major de cadre medicale. În ultima clipă am aflat că până și la vestita Clinică de Cardiologie din Târgu-Mureș, fanion național în domeniu, sunt grave probleme de personal.

Potrivit unui Raport al Organizației Mondiale a Sănătății pe anul 2006, România ocupă unul din ultimele locuri în ceea ce privește densitatea medicilor la mia de locuitori, cu 1,9 specialiști, față de 3,56, cât are Bulgaria, și 4,49, cât are Belgia.

Politica Ministerului Sănătății Publice trebuie să se reorienteze de la aspecte minore, privind înființarea unor comisii care să dezbată necesitatea și încadrarea cabinetelor medicale școlare sau cazuri ale unor minore însărcinate, la crearea și dezvoltarea unor instituții moderne și dotate care, prin condițiile asigurate, să fie capabile să determine medicii să rămână în țară. "Dacă se păstrează această tendință, spitalele ce urmează să se construiască în următorii ani vor fi populate cu vraci și vrăjitori", spunea prof. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medical din România. Aducerea de moldoveni, chinezi sau alte nații asiatice să trateze cetățenii români, atât timp cât medicii noștri bine pregătiți, - dovadă fiind faptul că sunt acceptați cu brațele deschise în Occident -, pleacă este o soluție cât se poate de proastă.

Despre aberantele măsuri prin care ministrul sănătății Eugen Nicolăescu, contabilul numit pe criterii politice în fruntea unui minister care se confruntă cu grave disfuncționalități, pretinde că reorganizează sistemul medical din România, s-a scris destul. Un ministru al sănătății, simplu spectator la dezastrul din spitale, trebuie demis imediat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Urmașii;

Are cuvântul domnul Dumitru Bentu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi da citire declarației politice numite "Urmașii", restul, cele scrise peste vară, fiind deja depuse.

Stimați colegi,

Pe malul "Lacului Rusesc", în perimetrul conflictelor înghețate, între liderii P.N.L. și P.D.-L. s-a consumat încă un episod din conflictul dezghețat, de data aceasta, ce animă relațiile dintre cele două partide.

Cadrul unui schimb de replici fără menajamente a fost pus la dispoziția preopinenților de către așa-numitele școli de vară ale tinerilor din cele două partide, care au avut astfel prilejul "să învețe" de la cei mari elemente de "strategie și tactică", în confruntarea cu dușmanul fost aliat.

Premierul a explicat unui junior cât de isteț a fost P.S.D.-ul, lucru întru totul adevărat, când a valorificat excelent momentul de majorare a pensiilor, în timp ce "ăia de la P.D.-L. au fost mai proști".

În ceea ce privește structura numerică a eșichierului politic, aceasta se compune, în viziunea domnului Tăriceanu, din două partide - P.S.D. și P.N.L. și "o adunătură de conjunctură care nu are niciun fel de ideologie", recunoaștem din nou o evaluare corectă.

A preluat ștafeta "instructajului" domnul ministru Orban, care a identificat P.D.-L.-ul cu "o cioară aflată la malul mării, deghizată în pescăruș". Caracterizările au evoluat gradual, trecând pe la prim-ministeriabilul Theodor Stolojan, prezent în fața camerelor de luat vederi într-un splendid short albastru ce amintea de echipamentul fotbaliștilor din epoca lui Boby Charlton, și oprindu-se, unde în altă parte decât în curtea Cotrocenilor, acolo unde trece gânditor pe sub bolți "accidentul genetic al politicii românești - Băsescu".

Replica a venit din partea secretarului general al P.D.-L., domnul Vasile Blaga, buldogu' cu colți de aramă, "bătut probabil de soare în cap, Tăriceanu și-a ieșit din pepeni și ne-a făcut cum nu ne permitem să facem pe nimeni". Tinerii și-or fi notat conștiincios pe "notes"-urile portocalii, "dur, dar cam leșios și evaziv". Intuind efectul modest al "aprecierilor", a completat precipitat: "ceea ce îi ține strânși este ciolanul" , o fi uitat că același "liant" a stat la baza alcătuirii alianței în care fiecare a venit cu dreptatea și adevărul său. "Au fost totdeauna și sunt o sumă de găști", a tunat în final discipolul conjunctural al zeului Neptun.

În rest, cursurile s-au desfășurat "palezno i priatno", adică plăcut și folositor, pe limba lui Putin, iar tinerii proaspăt educați s-au întors în colegiile lor, dornici să înceapă lupta cu electoralele.

Lectorii, satisfăcuți, scrutau cu ochii închiși zborul spre înaltul politicii românești al tinerilor școliți vara, nimeni alții decât viitorii lor urmași.

P.S. Domnului autopropus prim-ministru în ambient albastru, vestimentar și marin, îi sugerăm un puseu meditativ colectat din lumea lui Luigi Pirandello - "Să-i îmbrăcăm pe cei goi".

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Fotbalul - livrat cu rația;

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Fotbalul - livrat cu rația" și se referă la problema cu care se confruntă peste 65% dintre români, aceea de a nu putea vedea meciurile de fotbal la televizor, cu toate că plătesc abonament radio și TV obligatoriu, plus un abonament la o firmă de cablu.

Așadar, am prezentat mai multe variante, prin care să fie rezolvată această problemă, în cel mai scurt timp.

Vă mulțumesc.

(Declarația politică a fost consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

"Fotbalul - livrat cu rația"

Foarte mulți locuitori ai municipiului Cluj-Napoca și-au exprimat nemulțumirea legată de faptul că, deși plătesc abonament TV și cablu li se interzice vizionarea meciurilor de fotbal din Liga I.

După cum se știe, după anul 1990, în municipiul Cluj-Napoca s-au înființat trei mari societăți de cablu. În cartierele Mănăștur și Grigorescu funcționa firma "Seltron", iar în restul cartierelor firmele "TV Cablu" și "Portal". Acestea împreună au ocupat toată piața municipiului Cluj-Napoca. În urmă cu câtva timp, firma "UPC" a preluat toate cele trei firme menționate mai sus. În acest fel, s-a ajuns în situația în care în acest moment majoritatea populației municipiului Cluj-Napoca beneficiază de serviciile firmei "UPC".

În prezent, datorită unor interese economice, câteva zeci de mii de clujeni nu pot viziona meciurile de fotbal Ligii I datorită unor neînțelegeri între cei care au câștigat drepturile de transmitere a Ligii I și celelalte firme prestatoare de servicii. În această situație se găsesc peste 65 % dintre locuitorii României.

Am încercat să aflu mai multe amănunte, la solicitarea locuitorilor municipiului Cluj-Napoca și ai județului Cluj, pentru a vedea cum poate fi rezolvată această problemă. Săptămâna trecută am discutat cu domnul Cătălin Tolontan de la GSP TV (post care transmite meciurile) și cu domnul Radu Naum, director, care și-au declinat competența și au spus că nu pot să facă nimic în acest sens.

Chiar dacă există un contract comercial, consider că ar fi trebuit să se țină cont de acoperirea națională și de nevoile fiecărui cetățean care dorește să fie informat și să-și vadă echipa favorită din fața televizorului.

Oricum există doar 16 orașe cu echipe în Liga I (Bucureștiul are 3 echipe), iar fiecare echipă joacă și în deplasare, fiind imposibil ca toți suporterii să însoțească echipa favorită pe stadioane, fără să mai punem la socoteală că sunt microbiști cărora nu le permite timpul sau situația financiară - pensionari, șomeri, elevi, studenți etc.

Trebuie să înțeleagă toată lumea că Liga profesionistă de fotbal este a României, chiar dacă i se mai spune "Liga lui Mitică", așa cum Federația Română de Fotbal nu este a lui Mircea Sandu. Toți românii au dreptul la informare, la un tratament egal și trebuie să beneficieze de un serviciu pe care îl plătesc, indiferent de interesele financiare ale anumitor "grupuri de interese". Cetățeanul român a fost înșelat destul, de fiecare dată când este vorba despre apărarea drepturilor și intereselor sale.

Nu mai acceptăm așa ceva. De fiecare dată când diferitele autorități "de reglementare" a prețurilor, fie că este vorba de gaze naturale, energie electrică, telefonie etc. permit solicitarea agenților economici, întotdeauna consumatorul este cel care "plătește tot", nefiind apărat de nimeni. Atât Liga profesionistă de fotbal din România, cât și ceilalți "actori implicați", trebuie să înțeleagă că toți românii doresc să vadă meciurile de fotbal, iar ei nu au dreptul să ascundă fotbalul.

Consider că în acest moment ne aflăm în fața unui monopol. Consiliul Concurenței este autoritatea administrativă autonomă care are drept scop protejarea și stimularea concurenței pentru asigurarea unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. Rolul său are două dimensiuni: una corectivă, privind restabilirea și menținerea unui mediu competitiv normal, iar cealaltă, preventivă, de monitorizare a piețelor și supraveghere a actorilor pe aceste piețe.

Consiliul Național al Audiovizualului este garant al interesului public și unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale. Misiunea C.N.A. este de a asigura un climat bazat pe libera exprimare și responsabilitatea față de public în domeniul audiovizualului.

În consecință, voi lupta pentru ca drepturile tuturor cetățenilor să fie apărate, în așa fel încât fiecare abonat să aibă posibilitatea să urmărească meciurile Ligii I, atâta vreme cât sunt la zi cu taxele plătite.

 
    Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Președintele Băsescu recunoaște progresele Guvernului Tăriceanu;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Andrian Mihei.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul "Președintele Băsescu recunoaște progresele Guvernului Tăriceanu".

A început ultima sesiune parlamentară a mandatului și, ca în fiecare toamnă, dar acum cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prag de alegeri, partidele se întrec în depunerea de moțiuni, menite mai mult să le sporească vizibilitatea după perioada de vacanță, decât să aibă un conținut concret. Asemănător, primii-miniștri aspiranți și președintele țării nu pierd nicio ocazie de a critica activitatea primului-ministru și a Guvernului, fără însă a se baza întotdeauna pe date concrete, ci deseori doar pentru manipularea opiniei publice sau pentru a-și atrage un plus de imagine, în prag de campanie.

Deși la nivel internațional se înregistrează o criză economică, în primul trimestru al acestui an România a înregistrat cel mai mare salt din 1990, având o creștere economică de patru ori mai mare decât media pe Uniunea Europeană, apreciază Southeast European Times, creșterea economică medie a țărilor Uniunii Europene fiind de circa 2,4% în aceeași perioadă, conform statisticilor Eurostat. Tot conform Eurostat, România s-a clasat anul trecut pe locul 15 pe lista beneficiarilor investițiilor străine directe, acestea cifrându-se la 7,3 miliarde euro, anul acesta estimându-se a se depăși 10 miliarde euro.

Deși rata șomajului se menține la aproape 7% în multe state din Uniunea Europeană, în România rata șomajului a scăzut constant, de la 4,3% în ianuarie, pînă la 3,8% în iunie, scădere însoțită și de diminuarea numărului persoanelor fără un loc de muncă, conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Comisia Națională de Prognoză estimează că salariul mediu lunar va crește cu 166% până în 2020, ajungând la 1.133 euro.

Însuși președintele Băsescu confirmă acest lucru, ba chiar devansează termenul, dacă ne luăm după informațiile date românilor din Italia, prin care îi asigură că în următorii 3-4 ani salariile din Romania vor fi aproape de salariile plătite în prezent de italieni.

De asemenea, domnul președinte, în vizita sa în Italia, a lăudat indirect acțiunile Guvernului și dezvoltarea economică a țării, declarând: "Statul român, care nu mai este atât de sărac cum era acum câțiva ani - și asta a dovedit-o la inundații -, a putut să facă față nevoilor de a sprijini cetățenii afectați. vă asigur că statul român devine tot mai puternic. Suntem o țară care, iată, pe ultimele cifre date de Banca Europeană și de Comisia Europeană, România înregistrează o creștere economică de 9,3% a p.i.b.-ului anul acesta." Totodată, deși nu spune explicit cuvintele "Guvernul României", domnul Traian Băsescu a subliniat că achiziția domeniului și a clădirii Episcopiei Bisericii Ortodoxe Române din Italia au fost posibile în cadrul unui parteneriat dintre Stat și Biserică, comunicatul Episcopiei precizând că "este rodul colaborării fructuoase dintre Guvernul României și Patriarhia Română [...] care a aprobat și concretizat subvenționarea aproape integrală necesară pentru achiziționarea acestuia".

Reforma economică necesită timp. România nu a avut până acum opt ani strategii naționale ori sectoriale concrete care să permită o oarecare orientare a investitorilor români și străini, problemele financiare și incertitudinile mediului economic au limitat activitatea economică și au accentuat dezorganizarea survenită după tranziția de la economia centralizată la economia de piață, și încă are de recuperat rămânerile în urmă care i-ar permite să atingă nivelul de dezvoltare regional al Uniunii Europene.

De aceea, folosesc acest prilej pentru a face un apel către toți politicienii, acum, în prag de alegeri parlamentare, ca în această campanie să vizeze mai degrabă dezvoltarea durabilă a țării, continuarea reformelor și atingerea unui nivel de trai decent pentru populație, trecându-și fiecare promisiune prin filtrul rațiunii, al justificării concrete, al bunului-simț, renunțând la denigrări gratuite, la dezinformări și la manipulări grosolane ale opiniei publice, toate acestea nu numai din respect pentru cetățeni, ci și din respect pentru ei înșiși.

Vă mulțumesc,

 
    Alecsandru Știucă - declarație politică intitulată De la ministerial la electoral: cazul liberal;

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Alecsandru Știucă.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"De la ministerial la electoral: cazul liberal"

Distanța de la îndatoririle publice ale actualului ministru al educației la preocupările sale de sezon este comparabilă cu distanța de la Pământ la Lună. Formularea aceasta este una blândă față de ceea ce se petrece în realitate.

Atitudinea domnului ministru nu este, de altfel, foarte diferită de cea a predecesorilor săi de sorginte comună. Ca și aceștia, Cristian Adomniței a fost preocupat în special de promovarea electorală a partidului său și mai puțin de problemele de substanță ale învățământului din România.

Astfel, a ajuns de notorietate publică modul în care ministerul a tratat problemele bacalaureatului, ale examenului de capacitate și, mai recent, modul în care a ignorat organizarea "Zilei Învățătorului" în România.

Cu privire la "abnegația" ministerului în rezolvarea problemelor învățătorilor, ea a fost "recunoscută" din nou, cu ocazia Congresului Național al Învățătorilor din România și al învățătorilor români de peste hotare, care a avut loc pe 6 septembrie 2008, la București.

Congresul, la care au participat peste 1.000 de învățători români din România și din țările vecine, a fost patronat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Patronajul, însă, nu a adus nici un sprijin concret învățătorilor din România, aceștia fiind puși în situația de a căuta, cu două săptămâni înainte de congres, o sală pentru reuniunea de nivel național programată și anunțată public.

Această atitudine este cu atât mai jenantă, cu cât ministerul are compartimentul "românii de pretutindeni" și compartimentul "relații bilaterale și școlarizarea cetățenilor străini în România".

O manifestare de maximă importanță pentru învățătorii din România a fost ignorată total de actualul ministru, care nici nu a binevoit să onoreze invitația. Domnia sa era preocupat să distribuie colegilor de partid din anumite județe microbuzele școlare care să constituie un argument în viitoarea luptă electorală.

Iată cum distanța de la ministerial la electoral se estompează în cazul lui Cristian Adomniței, candidat fără noroc la alegerile locale și ministru fără inspirație la educație. Calculul eficienței realizat de domnul ministru-inginer este eronat, iar profitul electoral imediat a trecut în fața interesului național. Cu bine, domnule ministru Adomniței, și succes în viitorul domeniu de activitate, unde sperăm să aveți o prestație mai bună decât în actualul post.

Vă mulțumesc.

 
    Aledin Amet - declarație politică În favoarea protejării monumentelor istorice;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Aledin Amet.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "În favoarea protejării monumentelor istorice".

Geamia Hunchiar, din orașul Constanța, reprezintă, fără îndoială, o clădire simbol, nu numai pentru spațiul dobrogean. Construit în anul 1869, așezământul religios a fost declarat monument istoric de categoria A, ceea ce înseamnă că este nevoie, din punct de vedere legislativ, de o protejare a acestuia.

Recent, în vecinătatea geamiei Hunchiar, a fost demarat un proiect de construire a unei clădiri, nerespectându-se, din păcate, condițiile pe care ar trebui să le impună instituțiile abilitate.

Proprietarul terenului a obținut din partea Ministerului Culturii un aviz prin care se specifică faptul că distanța dintre geamie și viitoarea clădire trebuie să fie de 3 metri.

O altă aprobare, de data aceasta din zona Direcției Județene Constanța pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, micșorează distanța de la 3 m la 1 m și 20 de cm, punându-se în pericol, în cazul în care se respectă prevederea, însăși structura de rezistență a monumentului istoric. Mai mult, în urma oricărei verificări, se poate constata că nu se păstrează nici această distanță.

A fost organizată, din partea noastră, a reprezentanților comunității musulmane, o acțiune de protest, în scopul rezolvării situației. Legea are, în acest sens, reglementări clare, fără a fi posibile interpretări.

Trebuie, indiscutabil, să ne preocupe într-o măsură mai mare protejarea monumentelor istorice. Iar geamia Hunchiar reprezintă un bun spiritual al României.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Fantoma legislativă a caselor naționalizate;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petru Călian și se pregătește domnul Dumitriu și apoi doamna Lia Ardelean.

Domnul Dumitriu depune în scris; doamna Lia Ardelean.

Domnul Petru Călian. Poftiți.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația politică de astăzi are titlul "Fantoma legislativă a caselor naționalizate".

În vara anului 2005, în cadrul unei dezbateri pe tema pachetului de legi privind regimul proprietății, primul-ministru, domnul Tăriceanu, anunța o rezoluție salvatoare pentru situația caselor naționalizate. Astfel, se făcea publică următoarea afirmație: cei care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi bani de la Fondul Proprietatea. Potrivit reglementărilor, persoanele care și-au pierdut casele prin proces și au fost evacuate au dreptul la asigurarea unor locuințe din partea primăriilor, dar timpul trece și legile nu se aplică.

Întârzierea aplicării legislației în vigoare duce la o prelungire a agoniei celor care se află în situația disperată de a-și părăsi casele pe care le-au cumpărat cinstit, în baza unor prevederi legale pentru acea vreme. Am primit în audiență persoane disperate, care au ajuns în situația de a se gândi la gesturi disperate, chiar la sinucidere, gesturi cauzate de nedreptatea pe care statul român le-a făcut-o.

România are de ani buni legi clare cu privire la regimul locuințelor și al chiriașilor, dar mă întreb: oare de ce nu au fost aplicate? Ordonanța de urgență din 1999 subliniază clar dreptul chiriașilor de a prelungi contractele sau de a beneficia de o locuință socială, dar se pare că "amnezia" a invadat Guvernul. Mai mult, Legea nr.112/1995 prevede că sumele obținute din vânzarea caselor naționalizate să ia calea unor fonduri speciale destinate construirii locuințelor pentru chiriașii evacuați. Nici această prevedere nu a fost pusă în aplicare. Ministrul Laszlo Borbely a aflat doar de curând că 2% din fondurile obținute din privatizare sunt destinate construirii de locuințe pentru persoanele evacuate din casele naționalizate, deși reglementarea a fost adoptată în 2001.

Și atunci, dragi colegi, tot aprobăm noi legi și noi reglementări pentru nefericiții din casele naționalizate, dar la ce folos, dacă acestea nu sunt puse în aplicare? Poate ar trebui să ne gândim la sancțiuni și contravenții pentru instituțiile care "uită" de existența Monitorului Oficial. În asemenea situație nu există compromis. condamn astfel vocile care aruncă vina în procesul legislativ, proces încheiat în trecut, dar pus în practică într-un viitor neclar.

Ne-am luat angajamentul de a "repara" greșelile regimului anterior și trebuie să aducem la bun sfârșit ce ne-am propus. Uniunea Europeană ne sprijină, dar fără colaborarea autorităților, o rezolvare a problemei caselor naționalizate este departe de a se realiza.

Vă mulțumesc.

 
  Lia Ardelean - declarație politică intitulată Statul trebuie să salveze pensionarii mici întreprinzători;

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Lia Ardelean.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică se intitulează "Statul trebuie să salveze pensionarii mici întreprinzători".

Autoritățile statului român asistă neputincioase la o mare nedreptate făcută în detrimentul unor pensionari care se fac "vinovați" de comiterea "delictului" că au încercat să-și ducă onorabil viața, prin muncă cinstită. Este vorba de persoanele pensionate anticipat sau cu invaliditate de gradul I și II, care și-au constituit mici afaceri, de tipul asociațiilor familiale sau persoane fizice. Acestor pensionari trebuie să li se impute pensiile pentru perioada respectivă, pe motiv că nu aveau dreptul să facă parte din astfel de asociații. Este adevărat că oamenii respectivi au încălcat legea, însă au făcut acest lucru din neștiință, nu din dorința de a frauda statul, cu atât mai mult cu cât se știe că pensionarii sunt cei mai buni platnici la buget și, în plus, au și plătit impozit pe veniturile realizate, fapt ce denotă buna lor credință. Consider că intenția lor nu a fost să se îmbogățească, ci doar să-și suplimenteze veniturile reduse, fapt pentru care autoritățile trebuie să facă demersuri pentru intrarea lor în legalitate, și nu să dispună pedepsirea lor imediată.

În România zilelor noastre se întâmplă evaziuni mult mai grave, au avut loc foarte multe despăgubiri și scutiri de diverse datorii, astfel încât nu cred că este cazul ca statul să nenorocească aceste familii a căror singură vină, dacă o putem numi astfel, este că au încercat să muncească pentru a supraviețui, deși suferă de boli grave, cancer sau paralizie, spre exemplu. Numai în județul Arad, un număr de 140 de bolnavi pensionari vor fi obligați să returneze pensiile, cu toate că mulți dintre ei nu au obținut venituri în fiecare lună pentru activitățile prestate, de genul vânzării produselor agro-alimentare sau mici activități meșteșugărești.

Doresc să subliniez în mod categoric că nu intenționez să îi apăr pe cei care s-au pensionat de boală în mod fraudulos, aceștia meritând să fie sancționați, dar am convingerea că ei nu se regăsesc în categoria celor care au avut venituri și le-au și declarat.

În consecință, am cerut respectuos conducerilor caselor de pensii județene să analizeze cu responsabilitate fiecare caz în parte și să prezinte propuneri concrete pentru rezolvarea cazurilor. De asemenea, i-am solicitat primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu să emită o ordonanță de urgență prin care să acorde pensionarilor aflați în astfel de situații o perioadă de grație de 60 de zile, pentru a renunța la calitatea de membri ai A.F.-urilor sau la pensii, și, totodată, să nu li se ceară pensiile retroactiv dacă în urma unor anchete sociale se constată că sunt nevinovați. Consider că autoritățile statului nu trebuie să treacă cu vederea această situație extrem de gravă cu care se confruntă pensionarii respectivi, ci să găsească pârghiile pentru salvarea lor, deoarece acești oameni nu au făcut altceva decât să încerce să supraviețuiască cu demnitate, prin muncă cinstită.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Slavomir Gvozdenovici - despre Problemele pe care le întâmpină minoritățile naționale la început de an școlar;

Dragi colegi, dacă mai sunt colegi dintre cei înscriși care doresc să ia cuvântul?

Poftiți, domnule deputat. Domnul Slavomir Gvozdenovici.

   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fie foarte scurt.

La fiecare început de an școlar, minoritățile naționale se confruntă cu o serie de probleme - școli nepregătite să primească numărul redus al elevilor provenind din rândul acestor minorități, lipsă de manuale școlare, organizarea neadecvată a procesului de învățământ în limba maternă și trebuie să ne păstrăm în învățământ, și în aceste condiții, o tradiție de câteva secole în țara noastră.

Iată de ce apar îngrijorarea noastră și nemulțumirea că în teritoriu nu se respectă hotărârile Guvernului și nici ale Parlamentului. Voi da două exemple: în școlile din comuna Socol, comuna natală a lui Miodrag Belodedici printre altele, orele de religie nu vor mai fi, începând cu acest an școlar, ținute de preoții ortodocși sârbi în limba maternă, motivele nici nu îndrăznesc să le înșir acum, nu este bine, considerăm.

În școala cu predare în limba sârbă, clasele I-IV din Măcești, împreună cu grădinița din această localitate și cu grădinița din Moldova Veche, iarăși probleme cu clădirile și am votat pentru modernizarea acestor școli și reabilitarea lor sume cu destinație clară aici, în Parlamentul României.

De aceea, cerem Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului să ne ajute în găsirea unei soluții corecte pentru aceste probleme. Poate că ar fi cazul că în ceasul al 12-lea, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și împreună cu minoritățile naționale și organizațiile lor să organizăm o conferință, un seminar, un simpozion ceva, unde să dezbatem aceste probleme, pentru ca să nu ne trezim la începutul fiecărui an școlar cu aceleași probleme, cu aceleași dureri și aceleași nemulțumiri.

 
  Ioan Ghișe - solicitare de a susține adoptarea Proiectului de Lege privind creșterea capacității administrative și a performanțelor autorităților și instituțiilor publice din România;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Ghișe, ultima intervenție orală.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă spune următoarele: aproape fără excepție, orice raport asupra modului cum se muncește în România, în mediul public sau privat, evidențiază o slăbiciune cronică, și anume aceea a muncii desfășurate în regim de performanță, a unei continuități în succese și, în mod special, slăbiciuni în ceea ce privește abordarea din punct de vedere managerial a activităților.

Dezvoltarea României pe următorii ani este, în mod fundamental, dependentă de gradul în care fondurile europene vor fi absorbite.

Pentru absorbirea fondurilor europene, este însă necesar ca proiectele care se depun de către noi să fie realizate la standarde de performanță după criterii, care, la nivel european, sunt unanim acceptate.

Pentru a suplini în parte slăbiciunile cronice, de care vorbeam și care creează României mari handicapuri, există depus la Senat un proiect de lege privind creșterea capacității administrative și a performanțelor autorităților publice și instituțiilor publice din România.

Am venit în fața dumneavoastră să sensibilizez asupra acestui proiect de lege, pentru că de-a lungul anilor, indiferent de guvern, de multe ori s-a crezut că doar creșterea numărului de personal, într-un anume domeniu, înseamnă automat și creștere de capacitate administrativă.

Vă rog să aveți bunăvoința ca, atunci când proiectul de lege, peste o săptămână sau două, va veni la Camera Deputaților, să susțineți într-un spirit creator acest proiect de lege și să sperăm că el va contribui la o creștere a performanțelor României în toate domeniile.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru bună regulă parlamentară, permiteți-mi să prezint colegii care au depus în scris intervențiile.

De la PSD, domnii: Mihai Dumitriu, Liviu Timar, Mirela Adomnicăi, Costică Macaleți, Gheorghe Chiper, Lucian Băluț, Vasile Pușcaș, Alexandru Mazăre, Eduard Martin, Vasile Mocanu, Iuliu Nosa și Florin Iordache.

De la PNL, domnii: Dragomir Gheorghe, Relu Fenechiu, Toma Horia Victor, Dorinel Ursărescu, Rareș Mănescu, Horea Uioreanu, Ioan Turc.

De la PD-L, domnii: Cezar Preda, Ioan Oltean, Bîrsan Iulian.

De la PRM, domnii: Ștefan Baban, Paul Magheru și Dumitru Avram.

De la Partidul Conservator, domnii: Hellvig Eduard, Constantin Faina, Vlad Hogea, Bogdan Liviu Ciucă, Ioan Țundrea.

De la minoritățile naționale, domnii: Aledin Amet și Miron Ignat; de fapt, domnul Aledin Amet a prezentat-o și scris.

Lari Leonida de la Grupul parlamentar fără apartenență politică.

Vă mulțumesc.

Declar închisă această parte a ședinței, urmează partea a doua.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse la președintele de ședință.)

 
    Petru Călian - declarație politică cu tema Criza adopțiilor în România;

Domnul Petru Călian:

"Criza adopțiilor în România"

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului a înregistrat anul trecut un număr de peste 1.700 de copii abandonați în unitățile sanitare. Conform Oficiului Român de Adopții, aproximativ 1000 de copii au fost adoptați până la sfârșitul anului 2007.

Prejudecățile, legislația defectuoasă și dezinformarea sunt numai câteva dintre variabilele care afectează procesul adopției. Prezența părinților naturali ai copilului la toate etapele procesului de adopție încalcă prevederile referitoare la confidențialitatea care ar trebui să caracterizeze procesul.

În pofida numărului mare de familii care doresc înfierea unui copil, în centrele de plasament din țară există azi peste 25.000 de minori dornici a fi luați acasă. Noile reglementări îngreunează procesul adopțiilor deoarece, în speranța unei posibile reintegrări a copilului în familia naturală, care de altfel l-a părăsit, reduc șansele acestuia de a fi adoptat încă de la o vârstă fragedă. Demersurile efective de reintegrare a copilului în familia naturală durează extrem de mult, copilul fiind declarat abandonat dacă pe o perioadă mai mare de 6 luni de zile părinții naturali și-au manifestat dezinteresul față de acesta în mod voit. Din cauza sistemului, foarte mulți copii nu sunt declarați adoptabili decât la vârste foarte mari, când nimeni nu îi mai dorește.

Noua procedură defavorizează părinții adoptivi deoarece aceștia stau la dispoziția acordului exprimat în fața instanței de către părinții naturali, care conform noii proceduri sunt obligați să se prezinte în instanță la toate etapele procesului. Astfel, înfierea poate lua diferite întorsături, de la șantaj și corupție până la anularea procesului de adopție, în funcție de dorința schimbătoare a părinților naturali.

Mii de copii ale căror zile se scurg între dezolare și speranță, sunt victimele unui sistem deficitar, ale unor reglementări și procese de cursă lungă care la final nu le oferă decât un viitor incert, cu prea puține șanse pentru o viață mai bună, în sânul unei familii cu principii sănătoase.

Consider că actuala legislație existentă în domeniul adopțiilor necesită anumite modificări înspre simplificarea procesului de înfiere, care a devenit mult prea îndelungat și greoi, în ciuda dorinței și a bunăvoinței numeroaselor familii de români pregătiți pentru a oferi o șansă celor părăsiți în diferite centre de plasament. În scopul simplificării procedurii de adopție este necesară conlucrarea mai multor legi. Se impune realizarea unor modificări asupra Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopțiilor, a Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a abandonului, precum și a Legii privind Codul Familiei.

Vă mulțumesc.

    Dorinel Ursărescu - declarație politică cu subiectul Nu tratați electoral nenorocirea celor loviți de ape;

Domnul Dorinel Ursărescu:

"Nu tratați electoral nenorocirea celor loviți de ape"

După cum se știe, reprezint în Camera Deputaților un județ care fost lovit din greu de furia apelor în această vară. Am constatat cu regret că o parte a parlamentarilor și a reprezentanților partidelor politice din acest județ nu s-au implicat suficient în operațiunile legate de acest eveniment. Dar nici nu pot fi însă de acord cu exploatarea electorală a evenimentelor din această vară. Mai mulți politicieni au utilizat o nenorocire a oamenilor pentru a-și face campanie electorală, fapt ce mi se pare de-a dreptul grav. Și atenție, eu nu acuz pe nimeni, ci presa centrală o face.

Din păcate, tot o tentă electorală a avut și vizita făcută recent în zonele afectate de președintele României. O mare parte dintre criticile aduse sunt total nefondate și au tot iz electoral. Acuzele aduse Guvernului sunt de asemenea neîntemeiate și vin la o lună după ce tot președintele României a lăudat acțiunile și măsurile luate de Guvernul Tăriceanu.

Guvernul s-a implicat total în operațiunea de a șterge urmele dezastrului și în operațiunea de reconstruire a locuințelor dărâmate sau avariate. Ajutoarele venite de la centru, fondurile alocate și distribuirea în regim de urgență a materialelor de construcții demonstrează că Palatul Victoria a gestionat competent situația. Din păcate, nu toți factorii de răspundere locali au reacționat cu aceeași promptitudine, obligând pe premierul Tăriceanu să-i someze pe cei vinovați și să-i amenințe cu demisia. Sper că semnalele de alarmă și atenționările venite de la Guvern vor impulsiona pe cei care efectiv trebuie să se ocupe de reconstrucții. Eu țin să-i asigur pe cetățenii care au avut de suferit de pe urma inundațiilor că voi monitoriza atent cum decurge procesul de reconstrucție și îi asigur că ușa cabinetului meu parlamentar este în permanență deschisă pentru ei.

Nu în ultimul rând, țin, pe această cale, să mulțumesc tuturor persoanelor fizice și juridice și organizațiilor nonguvernamentale care au trimis ajutoare în județul Neamț. Cu toții au contribuit după puteri la alinarea durerii celor care au fost loviți de soartă.

De asemenea, de la acest microfon fac un apel la parlamentarii de Neamț să pună cum pot umărul pentru a contribui cât mai repede la revenirea la normal a situației celor care au fost loviți de ape. Și să nu mai utilizeze în scop electoral nenorocirea unor semeni de-ai lor.

    Dumitru Avram - declarație politică cu titlul O guvernare iresponsabilă;

Domnul Dumitru Avram:

"O guvernare iresponsabilă"

În 20 de județe ale țării au avut loc, ieri, mari manifestații împotriva politicii duse de actualul guvern în domeniul agriculturii. Lucrătorii ogoarelor din 6 județe au venit la București cu 1.000 de utilaje agricole. Printre cei care au luat cuvântul la mitingul organizat cu acest prilej în Capitală s-a aflat și președintele Filialei PRM Teleorman, Florică Mara, care le-a bătut zdravăn obrazul celor aflați la Palatul Victoria, subliniind că, din cauza acestora, agricultura românească a ajuns o adevărată Cenușăreasă, aflată departe de normele și practicile europene.

Cu o aroganță greu de egalat și cu buzunarele pline, Călin Popescu-Tăriceanu declara zilele trecute că guvernul pe care îl conduce este cel mai performant din întreaga istorie a României. Din păcate, tabloul liberal ultraoptimist al economiei noastre se înfățișează, pe zi ce trece, în culori tot mai cenușii. Inflația a ajuns la 8,6 la sută și n-ar fi exclus ca anul viitor s-o exprimăm iarăși prin două cifre, fără virgulă între ele; cursul mediu de schimb a înregistrat valori de peste 3,6 lei pentru un euro; rata șomajului a ajuns la 6,3 la sută. Astăzi, numărul salariaților este de doar 4,6 milioane, față de 8,1 milioane în 1990. Dar, oare, care ar fi fost dimensiunile șomajului și, mai cu seamă, consecințele acestui fenomen dacă 2-3 milioane de români nu și-ar fi găsit de lucru în alte țări? Prin decizia lor îndrăzneață, dar atât de riscantă, toți acești oameni s-au salvat pe ei din ghearele sărăciei, dar au dat o gură de oxigen și unei economii pe cale de dispariție. Fără banii lor și ai investitorilor străini, fosta noastră economie națională nu ar fi supraviețuit.

Este, însă, greu de crezut că banii românilor care muncesc în Spania, Italia, Irlanda, Germania, Franța, Grecia și prin alte țări vor putea să asigure existența economiei noastre pe termen lung, în condițiile unei crize de-a dreptul devastatoare, prin consecințele ei, pentru toate domeniile vieții.

De la 1 iulie, gazele naturale s-au scumpit cu 12,5 la sută, iar energia cu 5,31 la sută. Aparent suportabile, aceste majorări atrag după ele creșteri în lanț ale prețurilor la alimente și celelalte produse. Cu siguranță că românii vor resimți în modul cel mai dramatic efectele acestei crize. În condițiile în care, la noi, salariul mediu este de 300 de euro (de 2-3 ori mai mic decât în cele mai multe dintre țările Uniunii Europene), suntem obligați să plătim un preț de două ori mai mare pentru un kg de carne, pentru un litru de ulei sau pentru un kg de zahăr. Aceste diferențe explică de ce românii cheltuiesc peste 40 la sută din venituri pentru produsele alimentare, în timp ce în Marea Britanie acest procent este de numai 9 la sută.

Ca de fiecare dată, pentru a calma nemulțumirile cetățenilor, guvernul condus de Tăriceanu recurge la paleative, în locul măsurilor reale și eficiente, anunțând că va spori cu 12,5 la sută cuantumul ajutoarelor pentru încălzire acordate oamenilor cu venituri reduse. O asemenea măsură nu-i încălzește nici pe cei nevoiași, care sunt siliți să acopere din propriile resurse prețurile piperate ale inconștienței celor de la Putere.

Guvernul se mulțumește cu pomeni ieftine în locul unei politici raționale care să ofere energie ieftină populației și nu acelor grupuri clientelare de șarlatani. Călin Popescu-Tăriceanu se spală pe mâini ca Pilat din Pont, afirmând că prețul alimentelor nu este stabilit de Executiv, ci de piață, în baza cererii și a ofertei. Primul-ministru ocolește și în acest caz un element important, prin care guvernul ar putea să atenueze efectele creșterii prețurilor - reducerea TVA, care în România este de 13 la sută. Deși multe țări au recurs la o diferențiere a TVA pentru alimente, la noi taxa pe valoare adăugată rămâne bătută-n cuie, probabil ca să atenueze efectele negative ale cotei unice de impozitare. Să sperăm că în urma deciziei adoptate de Comisia Europeană, potrivit căreia din 2010 toate țările comunitare vor diminua cota de TVA pentru alimente la 5,5 la sută, românii vor răsufla și ei mai ușurați.

Unii specialiști se arată extrem de sceptici atunci când vorbesc despre viitorul economiei noastre, afirmând că guvernul liberalo-udemerist a irosit, 4 ani de-a rândul, timpul, resursele și speranțele românilor. Ei cred că România s-ar apropia de nivelul de dezvoltare al vechilor state ale Uniunii Europene în circa 15-20 de ani, precizând că un asemenea salt nu s-ar putea realiza decât în condițiile unor performanțe macroeconomice de excepție: o creștere anuală a PIB de peste 6 la sută, o inflație de 3-4 la sută, o rată a șomajului redusă la mai puțin de jumătate din cea actuală, aprecierea cu 4-5 procente pe an a monedei naționale, reducerea drastică a deficitelor, creșterea veniturilor populației, sporirea măsurilor de protecție socială și stabilizarea forței de muncă.

Dincolo de toate aceste cerințe obiective și imperios necesare, există un element și mai important, din păcate greu de atins. Este vorba de capacitatea politică, de moralitatea celor care vor guverna țara în următorii 15-20 de ani, dar mai ales de modul în care vor înțelege să subordoneze propriile interese Interesului Național.

Pornind de la experiența amară a celor 19 ani, care se vor împlini în curând, de la evenimentele din decembrie 1989, ne vine greu să credem că partidele care au guvernat până acum România ar putea să asigure climatul optim pentru ca speranțele românilor să treacă din stadiul iluziilor în cel al realităților. Îmbuibații și calicii nu-i vor putea înțelege niciodată pe cei amărâți. Scopul lor în viață a fost și va rămâne propria bunăstare, chiar dacă majoritatea populației moare, pur și simplu, de foame.

Renașterea cu adevărat a României reclamă prezența la cârma țării a unor alianțe politice formate din partide justițiare, dedicate trup și suflet celor mulți, capabile să canalizeze în jurul programelor lor toate forțele sănătoase ale națiunii. Orice alte mișmașuri politice nu vor face decât să mențină țara pe drumul prăbușirii ei totale.

    Relu Fenechiu - tratarea unor subiecte fierbinți ale acestei perioade;

Domnul Relu Fenechiu:

De mai bine de doi ani de zile, vocile vizibile din PD-L, din media scrisă și vizuală, acuză orice acțiune a PNL, susținând că ar reprezenta rodul unor înțelegeri toxice cu PSD. Și acuzațiile au curs și curg în cascadă, de parcă PSD ar fi un partid în afara legii. Că în realitate lucrurile nu au stat și nu stau așa - trec peste faptul că PSD este un partid parlamentar cu aceleași drepturi ca orice alt partid - se poate observa fără probleme monitorizând rezultatele votului electronic din cele două Camere, în care, în foarte multe cazuri, voturile parlamentarilor PSD nu au coincis cu cele ale senatorilor sau deputaților liberali, iar dacă au existat linii de vot comune între PNL și PSD, atunci cu siguranță a fost vorba de negocieri la sânge, beneficiarul fiind, nu PNL, ci cetățeanul român.

Se poate însă lesne observa că în cazul unor proiecte de legi nocive - un exemplu recent care îmi vine în minte este cel al modificării Legii 10/2001 prin care se urmărește a se da satisfacție celor care au ocupat casele foștilor proprietari - extrem de fructuoasă, la vot, a fost colaborarea dintre PSD cu PD-L. Și nu este doar un exemplu singular. Dar, în acest caz și în celelalte, înțelegerea cu PSD nu mai are caracter toxic.

Am apelat la această introducere, pentru a atinge două subiecte fierbinți ale acestei perioade:

1. În urmă cu o săptămână, la școala de vară a organizației de tineret a PD-L s-a lansat o altă acuzație gravă care vizează și PNL. Concret, unul dintre responsabilii cu comunicarea din PD-L - este vorba de doamna Raluca Turcan - a afirmat, trecând în revistă pericolele externe ce pândesc acest partid că "PSD și PNL vor aplica înainte de alegeri o politică tip anaconda, adică de sufocare a PD-L. Concret, având o majoritate parlamentară, cele două partide îl vor suspenda pe președintele Traian Băsescu pentru ca imediat după alegeri acesta să se afle în imposibilitate de a desemna un premier dorit de el".

Știu că deja o mare parte dintre oamenii politici au intrat deja în campanie electorală. Dar a prezenta în fața unor tineri, care abia acum bat la porțile politicii astfel de ipoteze fanteziste, reprezintă o blasfemie, deoarece deformează din start gândirea politică a celor foarte tineri și le inoculează principiile nocive ale talibanismului politic. Mai trebuie să adaug și nonsensul acestor afirmații. Dacă prin absurd cineva ar intenționa să îl suspende pe șeful statului, atunci demersurile primare ar fi trebuit deja să fie demarate. Or, nimeni, în afară de doamna Turcan, nu a auzit de astfel de demersuri. Este regretabil că un politician tânăr se pretează la astfel de atacuri josnice.

2. Protocolul dintre PD-L și PRM. Noi, cei din PNL, nu o să ieșim și să acuzăm pe cineva de o colaborare toxică. Chiar dacă, până luni, 1 septembrie, PRM era catalogat de liderii PD-L și de cei ce gravitează în jurul lui drept un partid extremist și orice înțelegere cu formațiunea condusă de C.V.Tudor era taxată ca fiind o crimă politică. Nu am să caracterizez astfel noua opțiune politică a partidului condus scriptic de domnii Boc și Stolojan și în fapt de Traian Băsescu. Dar totuși, după ce în public C.V.Tudor strigă "Mincinosule! Ieși afară, hoțule! Bețivule! Marș afară!" - la adresa lui Traian Băsescu, iar Gheorghe Funar, secretar general al PRM, îl descria recent pe Boc ca fiind ,,un mincinos și profitor nerușinat, care a dat Clujul înapoi cu 50 de ani!" este greu de înțeles o astfel de colaborare, mai ales că în 2006 și 2007, domnul Emil Boc a fost ferm: "PD-L nu va avea niciodată o colaborare cu PRM".

Dar, totuși, în lumina ultimelor evenimente trebuie să fie lămurită o chestiune foarte serioasă. Mai există grupul celor 322? Dacă da, atunci ar fi bine ca aceia care au inventat acest concept să opereze scăderile de rigoare scoțând parlamentarii PRM din ecuație.

    Horia Victor Toma - declarație politică: PD-L reia vechea temă vin moșierii;

Domnul Horia Victor Toma:

«PD-L reia vechea temă "vin moșierii"»

Colegii noștri din PD-L, oricât s-ar strădui să pozeze în partid modern, european, nu reușesc să atingă acest nivel. Și aceasta nu atât din cauza originilor FeSeNiste, ci mai degrabă din cauza faptului că actualii lideri, inclusiv cei nou intrați pe scena politică, nu dau doi bani pe ceea ce toți numim democrație și, în plus, prezintă tare în gândire.

Nu mai departe de sâmbătă, 30 august, unul dintre noii propulsați în ierarhia PD-L, doamna Elena Udrea, a aruncat, ceea ce unele organe media au catalogat drept "bombă", și anume că liderii PNL negociază cu Casa Regală aducerea la conducerea României a unui urmaș al Regelui Mihai I. Mai mult, blonda comunicatoare - termenul de animatoare i s-ar potrivi mai mult - spune pe toate posturile TV dispuse să-i preia pe negândite afirmațiile, că "avem (la cine se referă utilizând pluralul?) informații precise că se intenționează aducerea pe tron a unui fost colaborator al Securității, prințul Duda".

Tehnic, dar și juridic vorbind, trag concluzia că "blonda" de la Cotroceni nu a învățat nimic din lecția servită în urmă cu trei ani la Realitatea TV de Robert Turcescu, atunci când s-a făcut de râs în fața întregii țări susținând că Norvegia are președinte și este stat membru UE. Acum a recidivat. Nici un partid politic, nici măcar un președinte de partid politic, fie el și premierul României, nu au cum să negocieze aducerea la conducerea țării a unui reprezentant al Casei Regale, pentru simplul motiv că, la ora actuală, Constituția nu prevede vreo posibilitate de reinstaurare a Monarhiei. Mai mult, în forma actuală, Constituția nu permite revizuirea articolului referitor la forma de guvernământ. Pentru a se ajunge la ceea ce a inventat Elena Udrea sunt necesare cel puțin două revizuiri ale Constituției cu cele două referendumuri aferente, după care ar mai urma un referendum care ar cere populației să aleagă între republică sau monarhie.

Evident, nimeni nu s-a deranjat să-i explice doamnei Udrea toate aceste etape - care ar dura ani buni - și să o sfătuiască să nu bată câmpii. Să presupunem însă că există cineva în această țară posesor al unei baghete magice și în urma unui scenariu SF am parcurs toate etapele mai sus descrise și poporul s-a pronunța în favoarea monarhiei. Ei bine, nici în acest caz, premierul Tăriceanu sau oricare liberal, nu ar putea negocia aducerea prințului Duda. De ce? Pentru un motiv foarte simplu, dar care evident nu este cunoscut pentru o persoană care transformă Regatul Norvegiei în Republică.

Prințul Duda nu are cum să devină rege al României, repet, chiar dacă 22 de milioane de români din tot atâția ar dori acest lucru. Conform legii salice, care guvernează și Casa Regală a României, nu poate accede la tron decât un urmaș pe linie bărbătească a Regelui Mihai. Or, singurul urmaș este prințul Nicolae. Dacă s-ar aduce o modificare Legii salice - acest lucru nu este imposibil - atunci primul urmaș la tron ar fi principesa Margareta. Dar, în acest caz, prințul Duda nu ar deveni rege, ci ar avea titlul de prinț consort. Așa cum este și în Marea Britanie, unde soțul reginei Elisabeta a II-a are doar rangul de prinț consort.

Este însă foarte dificil să-i ceri Elenei Udrea să aibă astfel de cunoștințe. Și chiar celorlalți membri ai PD-L care imediat după lansarea "bombei" au reacționat cu declarații antimonarhice. La "Ștefan Gheorghiu" sau la taberele de vară destinate conducerilor UASCR nu s-a predat niciodată nimic referitor la tradițiile Casei Regale.

Dar să trecem și la aspectul politic al problemei. "Bomba" lansată de Elena Udrea (în treacăt fie spus, premierul Tăriceanu nu a afirmat la școala de vară a TNL că ar opta pentru Monarhia Constituțională) are conotație pur electorală. Ea vizează reactivarea în rândul electoratului a aversiunii împotriva Monarhiei la fel cum a procedat FSN la începutul anilor 90. Un fel de "vin moșierii!" în variantă soft. PD-L, prin vocea Elenei Udrea și a corului din spatele ei, încearcă să acrediteze ideea că unicul scop al PNL ar fi reinstaurarea Monarhiei și că nu ar fi interesat de nevoile imediate ale țării. Din păcate pentru PD-L, utilizând o voce care nu mai are credibilitate, o voce specializată doar în diversiuni, nu va reuși să deturneze din voturile simpatizanților PNL.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Început furtunos de sesiune parlamentară;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Început furtunos de sesiune parlamentară"

Începutul sesiunii parlamentare de toamnă se anunță ca fiind unul încărcat de depunerea mai multor moțiuni simple din partea PSD, PD-L și o moțiune de cenzură PRM.

Partidul Social Democrat și Partidul Democrat - Liberal au inițiat două moțiuni simple prin care atacă măsurile Guvernului în două mari domenii, agricultura și termoficarea.

PSD depune la Senat moțiunea inițiată de către fostul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, care se numește "Promisiuni și minciuni" și care conține toate revendicările agricultorilor care au ieșit săptămâna trecută în stradă.

Membrii PSD cer Guvernului să aloce patru la sută din PIB pentru agricultură, să stabilească un preț minim garantat pentru grâu și să reducă cu 50 la sută prețul motorinei. Mai mult, ei cer și să se acorde subvenții de 700 de lei pentru fiecare agricultor, pentru culturile de toamnă. Moțiunea PSD nu critică doar Cabinetul Tăriceanu II, ci și modul în care a gestionat criza gripei aviare fostul ministru al agriculturii, democratul Gheoghe Flutur. Urmează ca moțiunea pe agricultură să fie votată joi, în cadrul ședinței din Senat.

Democrat-liberalii vor depune o moțiune simplă la Camera Deputaților prin care cer Guvernului să plătească administrațiilor locale 45 la sută din valoarea combustibilului utilizat pentru energia termică.

Democrat-liberalii susțin că în această iarnă foarte multe primării nu vor mai putea asigura serviciul de termoficare pentru populație. În acest condiții, PD-L estimează că se va înregistra și o creștere explozivă a facturilor la întreținere.

Cu toate că aceste moțiuni vizează probleme reale ele nu fac decât să dovedească populismul ieftin și exagerat și propaganda electorală desuetă de care dau dovadă cele două partide.

De ce au hotărât cele două partide să se ocupe tocmai de aceste probleme? Pentru că se adresează celor două segmente electorale pe care le consideră aproape: PSD electoratului rural, iar PD-L celui urban cu venituri mici și medii.

Interesant este faptul că cele două moțiuni nu propun o rezolvare a problemelor pe termen lung așa cum dorește guvernul, ci o cârpire cu profund iz electoral.

În ceea ce privește moțiunea de cenzură pe care o dorește PRM, este puțin probabil ca doar două partide, PRM și PD-L, care au devenit brusc foarte apropiate, să obțină numărul de semnături necesar introducerii acesteia.

Alianța dintre cele două partide nu ne duce decât la o singură concluzie: unul dintre partide se simte în pragul dispariției de pe primul plan al vieții politice românești, iar cel de-al doilea își vede diminuate șansele de a câștiga alegerile parlamentare în condițiile în care "locomotiva electorală" a cam rămas fără combustibil.

    Paul Magheru - declarație politică despre Cedări și retrocedări;

Domnul Paul Magheru:

"Cedări și retrocedări"

Politica antinațională a guvernelor de după 1990 s-a manifestat mereu la modul cel mai coerent cu putință. Toate guvernele care s-au succedat la putere au făcut pactul cu diavolul iredentisto- maghiar, care a aplicat cu tenacitate politica pașilor mărunți. Profitând mai mereu de dezbinarea mioritică, UDMR-ul s-a insinuat la putere unde prin șantaj a încercat mereu, și chiar a reușit, să-și satisfacă nerușinatele pretenții. Este suficient să pomenim capitolul retrocedărilor unor vechi imobile și palate pe care Marko Bela și ai săi le-au obținut la masa verde.

Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă clădirea Palatului Baroc, unde se afla Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, și care a fost retrocedată Episcopiei Romano-Catolice, în 2004, de către guvernul Năstase, care s-a menținut la putere timp de patru ani doar prin cedări și retrocedări. În condițiile date, singurul lucru care se mai putea face era de-a cere Episcopiei Romano-Catolice să plătească despăgubiri civile statului român, care a investit sume enorme de bani, de-a lungul timpului, în lucrări de amenajare, renovare și întreținere.

Ceream, atunci în 2005, printr-o interpelare, acest lucru. iată că, nici până în ziua de azi, statul român nu a primit compensațiile necesare. Cu alte cuvinte, de ce n-ar jefui statul român și minoritățile dacă au făcut-o și reprezentanții majorității. În acest context, s-a stabilit mutarea Muzeului Țării Crișurilor în clădirea fostei garnizoane a armatei, un demers greoi și costisitor. Varianta cea mai bună pe care o sugeram în urmă cu câțiva ani autorităților locale, și anume aceea de-a construi o nouă clădire care să adăpostească exponatele muzeului pare a fi îmbrățișată, într-un târziu, și de forțele de decizie locală. Cum spune o vorbă din popor: dă-i Doamne, românului, mintea de pe urmă! Sigur că în felul acesta s-ar cheltui mai puțini bani, acesta fiind unul dintre puținele avantaje pe care noi, ca români, le-am mai putea obține din această afacere perdantă.

Acesta nu este singurul exemplu. retrocedare imobilelor și a terenurilor cunoaște o amploare deosebită în zona Ardealului, în special retrocedările către Biserica Greco-Catolică. Într-adevăr, în planul formal - juridic lucrurile par simple. Dreptul de proprietate aparține Bisericii Greco-Catolice, deci ar fi firesc sa-i revină bunurile cu pricina. Lucrurile nu stau deloc atât de simplu. Pe lângă faptul că statul român a cheltuit sume imense de bani cu aceste clădiri, banii cetățeanului român, mai există și-un drept istoric, care ne poate vorbi despre împroprietărirea abuzivă făcută în vremea dominației austro-ungare în Transilvania, ca urmare a desproprietăririi țăranului român. Este vorba de terenurile pe care s-au construit acele imobile, ca să nu mai vorbim de hectarele de pădure pe care le-a revendicat, și în bună parte a și intrat în posesia lor, aceeași Biserică Greco-Catolică, și care au fost luate cu japca de la țăranii români de către stăpânirea austro-ungară.

Din păcate, seria marilor retrocedări capitularde a fost continuată și de către guvernul actual, iar atunci când n-a fost vorba de cadouri făcute UDMR-ul s-au făcut cadouri de genul castelul Bran și Peleș către familiile regale Habsburg și Hohenzollern. Nu ne rămâne decât să trăim cu credința că nimic nu este veșnic în istorie. Așa cum au loc acum aceste nelegiuiri față de statul român, nu va fi târzie clipa în care un guvern dedicat interesului național va repara aceste lașități istorice.

    Rareș Șerban Mănescu - referire la Strategia sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Guvernul a adoptat săptămâna trecută o hotărâre prin care aprobă Strategia sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor.

Strategia propune o serie de măsuri care vizează întărirea autonomiei locale prin consolidarea procesului de privatizare din cadrul Ministerului Transporturilor și externalizarea unor competențe la autoritățile administrației publice locale și către sectorul privat.

Astfel, se are în vedere: limitarea sferei de intervenție a administrației centrale la nivel local numai pentru cazurile în care anumite programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale de către autoritățile locale; legalizarea mecanismelor locale de participare publică la elaborarea strategiilor/programelor privind dezvoltarea localităților; creșterea transparenței actului decizional la nivel local și consacrarea legală a mecanismelor de participare publică locală la elaborarea bugetelor locale; limitarea sferei serviciilor publice deconcentrate și păstrarea lor numai în măsura în care acestea funcționează în baza unui sistem de management integrat.

Prin preluarea unor competențe/atribuții de la autoritățile administrației centrale, autoritățile administrației publice locale vor dobândi o capacitate administrativă superioară în a proiecta și sprijini implementarea unor politici publice proprii în domeniu, vor fi capabile să își aloce resursele în funcție de prioritățile stabilite și de politica proprie privind atragerea de noi resurse financiare, inclusiv din fonduri europene, și vor putea exercita direct rolurile de control și asigurare a standardelor corespunzătoare pentru serviciile furnizate.

    Eduard Raul Hellvig - declarație politică: Sportul românesc de performanță - între regrete și regres;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Declarație politică: "Sportul românesc de performanță - între regrete și regres"

A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice, care s-a desfășurat la Beijing, China, în perioada 8 - 24 august 2008, a dezvăluit o serie de lacune și probleme în sportul românesc. Să ne reamintim, pe scurt, ce s-a petrecut la Beijing și să comparăm puțin cu trecutul, pentru a înțelege ce se întâmplă într-adevăr cu sportul românesc de performanță.

România a fost reprezentată la Jocurile Olimpicede laBeijingla15 ramuri sportive, cu o delegație formată din 102 sportivi. La finalul competiției, delegația României la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing a obținut patru medalii de aur, una de argint, trei de bronz - în total 8 medalii. A fost, așa cum a relatat toată presa, cea mai slabă recoltă de medalii din ultimii 50 de ani.

Să ne aducem aminte acum care a fost, însă, cea mai bună prezență la o Olimpiadă pentru delegația noastră - este vorba despre cea de la Los Angeles, 1984, când România s-a întors acasă cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur. În cei 24 de ani dintre ediția de la Los Angeles și cea de la Beijing s-a ajuns la o diferență de 45 de medalii, iar la multe sporturi unde contam în trecut s-a ajuns să nu mai avem nici măcar un reprezentant la ediția de la Beijing.

La o primă analiză, este ușor de observat că toate problemele din sportul românesc pornesc de la modul cum sunt administrate federațiile de specialitate. Din păcate, majoritatea acestor federații au fost privatizate de tot felul de indivizi, care nu au nimic de-a face cu sportul, ci mai degrabă cu profitul imediat și cu afacerile.

Așa se face că sportivii care au fost multipli campioni olimpici și mondiali nu se regăsesc la conducerea acestor federații(și putem da aici numeroase exemple - Elisabeta Lipă sau Laura Badea fiind doar două dintre ele). Nu mai puțin adevărat este faptul că de multă vreme nu se mai investește absolut nimic în centrele de juniori și tineret, consecința logică fiind că, practic, din urmă nu mai vine nimic. În aceste condiții, nu ar trebui să ne mire că alte țări se detașează atât de mult față de noi.

O altă problemă o constituie faptul că sporturile cu tradiție regională nu produc campioni, cum ar fi,de exemplu,în Oradea,înotul nu produce niciun campion la natație, neputând invoca permanenta problemă a infrastructurii, deoarece, în acest caz, ea există. Concluzia simplă vine că există și o pasivitate la nivelul celor care ar trebui să se ocupe cu baza de selectare și recrutare a talentelor.

Aceste realități nu pot să ne lase indiferenți. Sportul românesc se află într-un mare impas în momentul de față, declinul său fiind unul vizibil și periculos de accelerat. Consider, de aceea, oportună o analiză riguroasă și obiectivă din partea autorităților competente a situației în care a ajuns sportul românesc de performanță, urmând apoi a fi luate măsurile de rigoare pentru redobândirea statutului pe care îl merită și pe care multă vreme acesta l-a deținut în competițiile mondiale.

Vă mulțumesc.

    Iulian-Gabriel Bîrsan - declarație politică cu titlul România lui Tăriceanu;

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

"România lui Tăriceanu"

Călin Popescu-Tăriceanu se visează un premier atotputernic, care nu este criticat de un președinte atunci când scrie un bilețel prin care cere albirea unor mafioți din partidul lui. Călin Popescu Tăriceanu se visează chiar și un prim-ministru într-o monarhie - o monarhie vlăguită în patru decenii de comunism și două de corupție generalizată.

Pornit în campanie, șeful liberalilor ar vrea să se trezească în 2009 într-o Românie care să arate oricum, numai fără un președinte precum Traian Băsescu.

Eu cred, totuși, că, în tot delirul lui, șeful liberalilor este conștient că apogeul carierei sale politice se apropie de final. Cred că atunci când a propus schimbarea Constituției și transformarea României într-o republică parlamentară sau într-o monarhie, Tăriceanu a încetat să mai spere că el va fi cel care va conduce o țară transformată după propriile fantezii. Asta pentru că Tăriceanu nu mai are ce să ofere în acest moment electoratului care, în patru ani de zile, a înțeles ce poate face un guvern condus de Tăriceanu și susținut din umbră de P.S.D. și oligarhia petrolului.

Locomotiva Tăriceanu, care trebuie să tragă în această campanie toate vagoanele prăfuite, pe care sunt încă inscripționate numele Adomniței, Cioroianu, Remeș și Chiuariu, avea datoria să tragă semnalul că a pornit la drum. Trebuia să atragă atenția că s-a pus în mișcare...nu mai putea minți, promițând ceea ce nu a oferit în patru ani de zile. Așa că îi trebuia ceva, care să nu facă referire strictă la pensiile mici ale bătrânilor sau la sistemul precar de sănătate.

Printr-o constituție "Made in P.N.L.", Tăriceanu crede că va împușca doi iepuri dintr-un foc: îl elimină pe Băsescu de la conducerea României, chiar înainte de alegerile prezidențiale din 2009, și vine și cu o temă de campanie, care se diferențiază de eternele promisiuni nerespectate de toate guvernele ce s-au perindat în cei 18 ani de pseudodemocrație.

Numai că Tăriceanu a uitat un amănunt esențial în această campanie: ca și la referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, și la o eventuală modificare a Constituției, electoratul are ultimul cuvânt. De aceea, eu cred că în 18 ani de zile și cetățenii Uniunii Europene de la est vor sesiza capcana întinsă de șeful liberalilor și mai ales dorința acestuia de a transforma România într-o țară obligată să uite, din nou, termenul "democrație".

    Ștefan Baban - declarație politică intitulată Aceleași obiceiuri în altă vacanță... politică;

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Aceleași obiceiuri în altă vacanță...politică"

A trecut încă o vacanță peste România. Temperaturile caniculare și-au pus amprenta și în viața politică a acestei țări, ținând seama că anul acesta este un an electoral în care promisiunile partidelor sunt de această dată doar ale candidaților care și-au dorit și-și doresc o funcție politică.

Așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani ai democrației autohtone, nici măcar o calamitate naturală nu reușește să împace și mai ales să unească interesele primilor doi politicieni din România. mă refer la faptul că, în timpul inundațiilor din luna iulie din Moldova, atât președintele acestei țări, dar și premierul au făcut tot posibilul să se ignore, să se întreacă în declarații care de care mai fantasmagorice, în timp ce mii de oameni erau disperați văzând că au pierdut totul, după o viață grea de muncă și nici într-un caz nu se așteptau la declarații, ci la ajutoare.

Competiția prostească dintre cei doi demnitari s-a transferat apoi și asupra partidelor pe care le păstoresc, atât P.N.L.-ul cât și P.D.-L.-ul lăudându-se peste tot cu cât au contribuit la ajutorarea sinistraților. Cum ar fi trebuit să se laude și marea majoritate a populației acestei țări, care a ajutat zonele sinistrate din spirit de omenie și mai puțin urmărind reclama făcută în mass-media.

Tot în această vară a adus și o nouă administrație locală, aleasă democratic de către cetățenii fiecărei localități din România. și poate tot canicula a fost de vină că dintr-odată toată forfota urbanistică (curățirea spațiilor verzi, plantarea de flori și udarea lor, repararea străzilor, înlocuirea bordurilor, amenajarea parcurilor etc.) a încetat ca prin farmec, românii convingându-se încă o dată că doar peste patru ani vor beneficia de atenția celor aleși pentru binele lor și al comunităților locale.

Tot această vară a reprezentat și o armă de înfruntare a principalilor candidați în "sesiunea de toamnă-iarnă" la una dintre funcțiile cele mai importante din țară: cea de premier. Păcat de declarațiile ce au fost făcute la școlile de vară ale tinerilor din partide și care nu au putut respecta un limbaj plin de decență, împroșcându-se cu noroi unii pe alții. Ce învață tinerii politicieni de la garda veche? Nimic, este concluzia românului de rând.

După o vară fierbinte, automat va urma o toamnă și mai fierbinte, având în vedere bătălia electorală și așa-zisul vot uninominal care se va da anul acesta. Speranța că totul va fi în limitele bunei cuviințe și a decenței nu-și are rostul, deoarece lupta pentru putere a început încă din vară și pentru a fi obținută nu se va ține cont de nimeni și nimic. Cetățeanul de rând, pentru un exercițiu politic va fi din nou mințit și păcălit pentru un vot.

În 30 noiembrie vom avea cu toții din nou pâine și circ.

    Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu tema An școlar cu spoială electorală;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"An școlar cu spoială electorală".

Mai mult de jumătate dintre școlile și grădinițele din județul Suceava nu dețin autorizație de funcționare sanitară. De asemenea, mai multe unități de învățământ au fost afectate de inundațiile ce s-au abătut asupra județului Suceava, iar lipsa fondurilor pentru reabilitarea acestora face imposibilă activitatea didactică.

Dacă aceasta ar fi o situație singulară, noi, sucevenii, ne-am resemna, eventual am nutri speranța că va veni și rândul județului nostru să beneficieze de fonduri care să aducă infrastructura din educație la un nivel decent, civilizat.

Dar acest dezastru se regăsește în toată țara, iar cele mai afectate sunt unitățile din mediul rural, unde consiliile locale sunt prea sărace pentru a face investiții în infrastructură. Din acest motiv, școlile rămân în fiecare an fără alimentare cu apă și canalizare

Guvernul dă vina pe primari, însă aceștia nu văd nici un leu. Banii vin târziu, iar atunci când vin sunt ținuți cu strășnicie la inspectoratele școlare, care pretind proiecte de la edili. Cum nu sunt bani nici pentru acestea, circuitul se blochează.

Premierul Tăriceanu a tot promis că va aloca fondurile direct către consiliile locale, fără însă ca descentralizarea să se producă. Ca în fiecare toamnă se fac controale și vizite de protocol cu inspectori și primari și se constată că nu s-a făcut nimic, apoi se aruncă tot felul de învinuiri, dar, în final, nimeni nu este pedepsit.

În primăvara acestui an, chiar în ziua în care s-a semnat Pactul pentru educație, guvernul a tăiat două sute de milioane din bugetul învățământului, aducându-l sub 6% din p.i.b. acum, doar cu două săptămâni înainte de începerea anului școlar, guvernul alocă 434 de milioane pentru reabilitarea din școli. Poate că este o reparație a greșelii din primăvară, dar are și un puternic iz politic, pentru că se apropie alegerile.

Dar, cu siguranță, acești bani nu mai pot fi cheltuiți eficient acum, pentru a avea impact la începutul anului școlar. Banii vin mult prea târziu. ei au doar rolul de a corecta pe hârtie bugetul educației, amputat în februarie.

Dar copiii noștri ce vină au? Majoritatea dintre ei nici nu votează.

    Constantin Faina - declarație politică despre Protecție împotriva secetei și a inundațiilor prin perdelele forestiere;

Domnul Constantin Faina:

"Protecție împotriva secetei și a inundațiilor prin perdelele forestiere"

Dezastrele naturale care se abat asupra noastră, seceta, inundațiile, sunt tot mai frecvente. Dacă acum mai bine de un secol, între perioade de secetă urmau 50 de ani normali, din punct de vedere climatic aceasta s-a redus continuu, iar în prezent constatăm o anumită continuitate.

La câmpie, culturile suferă complet de secetă, în timp ce în zonele colinare și de-a lungul cursurilor de apă asistăm la inundații care distrug totul în cale, gospodării, case, culturi, drumuri.

Seceta, cumplita sete a câmpurilor, era acum 40-50 ani stropită de apele mai tuturor râurilor prin irigații pe o suprafață de peste 3.000.000 hectare. Acum am început să ne obișnuim cu expresii ca deșert, deșertificare, care sunt mai mult decât iminente.

În vremurile istorice bune pentru agricultură, țara noastră deținea prioritate mondială în ceea ce privește perdele forestiere de protecție. Perdelele forestiere asigurau protecția câmpului agricol, șoselelor naționale sau se constituiau în perdele parazăpezi pentru protecția căilor ferate. De-a lungul anilor s-au distrus, sau au fost defrișate.

Acum revin în actualitate. Este vorba de lucrări concepute a se realiza pe suprafețe întinse în vederea creșterii eficienței acestora, mai ales în ceea ce privește prevenirea și combaterea secetelor și cu deosebire atenuarea schimbărilor climatice la nivel regional.

Prin noul cod silvic, Legea 46/2008, sunt prevăzute o serie de facilități pentru deținătorii de terenuri agricole. aceștia rămân în continuare proprietari pe terenul respectiv și pe pădurea pe care statul i-o înființează în mod gratuit, beneficiază și de contravaloarea recoltei agricole pe care ar fi obținut-o pe fâșiile de teren pe care sunt înființate perdele forestiere.

Administrarea perdelelor forestiere de protecție se realizează prin structurile silvice ale statului. La acestea se adaugă efectele extrem de benefice ale perdelelor forestiere asupra culturilor agricole. Perdelele forestiere de producție prezintă numai avantaje și acum depinde de fiecare dintre noi cum le valorificăm în interesul nostru și în interesul național, apărându-ne împotriva dezastrelor naturale care se abat asupra noastră, punând în pericol însăși securitatea alimentară a națiunii.

    Vlad Gabriel Hogea - despre bătălia pentru candidatura la funcția de prim-ministru în România;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

L-am văzut cu ochii mei (de nu l-aș fi văzut!) pe Theodor Stolojan ieșind despuiat dintr-o piscină și anunțându-și candidatura la funcția de prim-ministru al României. Ar trebui să râdem sau să plângem? Erou tragic-comic de telenovelă lacrimogenă (mai țineți minte, desigur, scena din 2004, cu "Dragă Stolo" și boala lui inventată!), prim-vicepreședintele PD-L își joacă în continuare rolul de pion tocit pe tabla de șah a Cotrocenilor. Un premier sexagenar în bermude, la bustul gol, numai de asta nu aveam nevoie. Dar, dinspre un partid în derivă, o propunere mai nimerită nici că se putea!

Existau, teoretic, doar două alternative: Vasile Blaga (zdrobit în alegerile locale de Sorin Oprescu) și Adriean Videanu (șifonat rău de tot la capitolul imagine după mandatul catastrofal de primar al Capitalei). Așa că, în lipsă de altceva, a fost băgat în față candidatul de serviciu. De ce o fi ales să facă anunțul respectiv de pe marginea piscinei, cu apa șiroind pe el, rămâne, însă, un mister. Iar dacă laboratoarele prezidențiale de analiză socio-politică au crezut că Stolojan va aduce un plus de voturi pentru democrat-liberali, atunci eroarea a fost majoră. În orice confruntare televizată, el va fi făcut franjuri atât de Mircea Geoană (care reprezintă, în opinia mea, cea mai serioasă nominalizare pentru funcția de premier), cât și de Călin Popescu-Tăriceanu.

Lipsit de charismă și ducând pe umeri povara acelui gest odios de confiscare a valutei românilor, la începutul anilor ̀90, Stolojan intră în cursă cu șansa a treia. Desigur, primul ministru nu e ales prin sufragiu universal, dar prestația locomotivelor electorale va crește sau, după caz, va scădea scorul partidului respectiv. Chiar în condițiile sistemului uninominal, ponderea factorului politic (formațiune - semn electoral) rămâne definitorie.

Riscul pe care și-l asumă tabăra prezidențială este unul semnificativ: Theodor Stolojan poartă pe frunte stigmatul ratării. Va fi unul dintre motivele pentru care PD-L va pierde alegerile parlamentare. Celelalte cauze sunt cunoscute: declinul popularității lui Traian Băsescu, conflictul dintre aripa vechilor pediști și veneticii pelediști, absența unor candidați puternici, promovarea cu obstinație a unor non-valori, izolarea partidului pe scena politică etc.

În aceste condiții, nici măcar Stolojan nu crede cu adevărat în șansa de a ajunge șeful Executivului. Dar, ca un actor cuminte și la locul lui, citește cu intonație replicile de pe prompter. Restul nu îl interesează. Nu e treaba lui. Treaba lui este să le povestească ziariștilor, cu dinții încleștați, cum va salva România, ca un Făt-Frumos de weekend. Și apoi să mai facă, în admirația unor starlete entuziasmate, vreo câteva ture de bazin. Cam atât. Pentru PD-L, bătălia e pierdută încă dinainte de a începe...

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată Majorarea pedepselor poate diminua fenomenul îngrijorător al copiilor cu copii;

Doamna Lia Ardelean:

Declarație politică intitulată "Majorarea pedepselor poate diminua fenomenul îngrijorător al copiilor cu copii".

Am atras atenția în repetate rânduri ministrului muncii, familiei și egalității de șanse în legătură cu faptul că numărul minorelor care au devenit mame, unele chiar la 11,12 sau 13 ani, a crescut alarmant în România, iar autoritățile sunt depășite de acest fenomen îngrijorător. Mai mult, un raport prezentat anual de către UNICEF arată că, încă din 2005, România se situează pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul mamelor minore. În scopul diminuării acestei situații, care nu ne face cinste, cred că este necesară o conlucrare activă între instituțiile cu răspunderi în domeniu, respectiv MFES, Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. Acestea ar trebui să inițieze și să deruleze ample campanii, coordonate de psihologi, de conștientizare a adolescentelor asupra efectelor nefaste și traumelor pe care le pot îndura minorele care devin mame. Subliniez că astfel de campanii trebuie coordonate de psihologi, deoarece bombardamentul informațional cu tentă sexuală este răspunzător în bună parte pentru maturizarea precoce a copiilor. Este nevoie, de asemenea, de o analiză pragmatică a situației fetelor care au devenit mame, întrucât se constată că acestea provin atât din familii destrămate, cât și din familii normale, în care fetița a fost neglijată afectiv și a căutat afecțiune într-o relație cu un băiat, sau chiar cu un bărbat. Îngrijorător este faptul că micuții născuți de minore preiau din mers modelul de viață dezordonată de la mamele lor, iar de aici până la proliferarea acestui fenomen nu mai este decât un mic pas. Mai mult, în majoritatea cazurilor, mamele minore își părăsesc copiii, abandonează școala și ajung să fie o povară pentru societate, fără nici o șansă de reintegrare într-un mod de viață sănătos.

Capitolul III al Codului penal al României, referitor la infracțiunile privitoare la viața sexuală, prevede la art. 198 - "actul sexual cu un minor", următoarele: "Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex care nu a împlinit vârsta de 15 ani se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi". Din păcate, pedeapsa cu închisoarea de la trei la zece ani se pare că este insuficientă, și consider că ar trebui majorată de la 5 la 15 ani pentru astfel de infracțiuni abominabile, sinonime cu crimele, în condițiile în care astfel de copii devin practic pierduți pentru societate de la o vârstă fragedă. De asemenea, practica judiciară dovedește că dosarele de acest gen se întocmesc extrem de greu, în condițiile în care declarațiile victimelor nu sunt luate în considerare, acestea fiind mărturii necredibile pentru anchetatori. Din acest motiv, susțin că toate discuțiile poliției cu victimele minori trebuie să se desfășoare obligatoriu în prezența reprezentanților Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului, nu numai a părinților. Am convingerea că în acest mod s-ar grăbi finalizarea acestor dosare și probarea efectivă a acestui gen de infracțiuni s-ar realiza mult mai ușor.

Numărul mare de mame minore din România reprezintă și o consecință directă a atitudinii mass-media, care prezintă la scară largă o așa-numită vinovăție a minorelor care au devenit mame. Consider că este un fapt discriminatoriu, deoarece fetele în cauză nu au putut să aducă pe lume copii fără ajutorul unor bărbați. Din păcate, în majoritatea cazurilor prezentate în mass-media nu apar persoanele de sex masculin, fapt reprobabil, deoarece în astfel de situații partea de vină ar trebui împărțită în mod egal între părinți, cu atât mai mult cu cât majoritatea taților implicați nu sunt minori. De asemenea, cred că fenomenul ar putea fi diminuat și prin implicarea mai activă a părinților în familie, respectiv printr-o relație mult mai apropiată între părinți și copii. Dacă există voci care să argumenteze că nici față de noi părinții nu au fost foarte apropiați, pot spune că astăzi starea de fapt a societății este cu totul alta, informațiile difuzate prin intermediul media și internetului sunt inevitabile, iar maturizarea copiilor survine mult mai repede. Apreciez, în consecință, că părinții trebuie să fie mult mai apropiați de copiii lor, în așa fel încât să fie primii adresanți ai minorilor, în special ai fetelor, atunci când se confruntă cu probleme.

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată Haos în sănătate;

Declarație politică intitulată "Haos în sănătate".

Mult trâmbițata reformă din sănătatea românească continuă să se lase așteptată, în ciuda laudelor venite pe căile oficiale. Ministrul de resort și reprezentanții săi în teritoriu gestionează ineficient un sistem încă departe de descentralizare, fapt pentru care jurnalele de știri abundă zilnic în știri nefaste despre sistemul medico-sanitar.

Cazul sanatoriului TBC de la Bulci, din județul Arad, unde 26 de bolnavi sunt tratați cu un... pui de două kilograme, este relevant pentru modul în care se desfășoară activitatea din sănătate. La Spitalul Județean Arad o șatră de țigani și-au instalat bine mersi corturile în curte, iar firma specializată de pază habar nu a avut de acest lucru.

În țară, lucrurile au degenerat și mai mult: într-o ambulanță se fac chefuri cu manele, în alt spital medicii se filmează la căpătâiul muribunzilor, o asistentă confundă copilul care trebuie operat cu altul sănătos, sau multe alte bizarerii, devenite obișnuințe din păcate, de genul operațiilor efectuate în alte zone decât cele necesare pacientului.

Harababura din sănătatea românească nu are rival, cred, în nici un domeniu. Nu mai vorbesc de modul "cuviincios" în care un bolnav trebuie să se prezinte la spital, unde i se spune verde-n față tariful pentru care poate fi operat și pus pe picioare, deși omul este contribuabil cu plata la zi a contribuțiilor la sănătate. Nu de mult, am atras atenția asupra acelui discriminatoriu ordin al ministrului sănătății publice, nr.658/5 iunie 2006, care legiferează cinic faptul că bolnavii în vârstă de peste 65 de ani pot muri cu zile, din cauza restricțiilor de vârstă impuse beneficiarilor. Potrivit documentului amintit, pentru hepatita cronică cu virus B cu AgHBe pozitiv, hepatita cronică cu VHB+VHD, precum și pentru hepatita cronică cu virus C, bolnavii cu vârste de peste 65 de ani nu pot beneficia de tratamentele de care au nevoie. Am considerat că prevederile Ordinului nr.658 al MSP sunt cel puțin exagerate și discriminatorii, deoarece dreptul la viață și tratament îl are fiecare om din această țară, indiferent de vârstă, cu atât mai mult cu cât politicienii își fac mai mereu un titlu de glorie din apărarea demnității persoanelor vârstnice. Din păcate, ministrul sănătății publice a căzut de cuviință doar să-mi răspundă că "la stabilirea vârstei maxime de 65 de ani au fost luate în considerare numai aspecte de ordin medical care au la bază studii clinice efectuate și în alte țări ale Uniunii Europene". Fără a urmări o polemică cu ministrul de resort, doream totuși să-i transmit că am întâlnit persoane care au împlinit 65 de ani în plin tratament, zi din care nu au putut să-l continue, deși starea lor de sănătate le-ar fi permis acest lucru... Cât despre celelalte aspecte pe care le-am semnalat, vorba unui bolnav, "Dumnezeu cu mila, că ăia de la București sunt ocupați cu altceva..."

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată Pensionarii rămân prioritatea mea, la fel ca pe parcursul întregului mandat;

Declarație politică intitulată "Pensionarii rămân prioritatea mea, la fel ca pe parcursul întregului mandat"

Principalele priorități legislative de care mă voi ocupa în sesiunea care a debutat recent în Camera Deputaților sunt destinate îmbunătățirii traiului pensionarilor, care, din păcate, rămâne cea mai defavorizată categorie a populației. Subliniez încă că, spre deosebire de alți politicieni care se "îndrăgostesc" brusc de pensionari în preajma campaniilor electorale, eu mi-am menținut constantă această preocupare, pe parcursul întregului mandat. Astfel, în această toamnă legislativă îmi voi concentra atenția pe adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, adoptată cu unanimitate de voturi de Senat în sesiunea de primăvară. Legea a fost completată cu o nouă prevedere, prin care persoanelor vârstnice li se va asigura, la cerere, consiliere gratuită în vederea încheierii actelor juridice de vânzare-cumpărare, donație sau pentru împrumuturi cu garanții imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei vârstnice respective. Am inițiat această propunere legislativă deoarece am primit foarte multe sesizări de la pensionari de bună-credință, păcăliți la încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare, donații sau împrumuturi, din neștiință sau naivitate, de către profitori fără scrupule.

Persoanele vârstnice sunt înșelate mai puțin pe contractele de dare în întreținere, și mai mult în afaceri imobiliare, fiind deja de notorietate în toată țara cazurile în care bătrânii au fost escrocați. Între păgubiți sunt persoane vârstnice care locuiesc în orașe, dar sunt și mulți bătrâni de la țară, care au fost pur și simplu jefuiți în cazuri de vânzări de terenuri. Am redepus această propunere legislativă foarte importantă pentru oamenii în vârstă și sunt încrezătoare că nu voi încheia primul meu mandat de deputat fără ca această propunere să devină lege. Până atunci, îi sfătuiesc pe vârstnici să fie foarte atenți atunci când semnează acte notariale, iar dacă nu le înțeleg, să roage notarul să le explice pe înțelesul lor actul pe care-l semnează.

O altă inițiativă legislativă a mea se referă la majorarea punctajelor pentru pensionarii care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau deosebite. Această propunere legislativă extrem de importantă se află încă în dezbateri la Camera Deputaților, chiar dacă Guvernul a emis recent o ordonanță de urgență prin care a majorat pensiile pentru persoanele care au muncit în grupele de muncă I și II.

Pe lângă cele două propuneri, în dezbaterile Camerei Deputaților vor intra în această sesiune și alte acte normative extrem de importante pe care le-am inițiat, destinate îndeosebi femeilor și agricultorilor, și cred cu tărie că perseverența mea va duce la adoptarea unor legi pozitive și pentru aceste categorii.

    Miron Ignat - declarație politică având ca temă Importanța turismului în Delta Dunării;

Domnul Miron Ignat:

"Importanța turismului în Delta Dunării"

Delta Dunării este un veritabil muzeu natural, un ținut unic în Europa, prin flora și fauna variată. Este una dintre principalele zone de agrement, în cadrul căreia s-au dezvoltat mult turismul de vânătoare și pescuitul sportiv.

Numărul turiștilor crește semnificativ în fiecare an. Turiștii sunt atrași de peisajul mirific, de așezările omenești, de plajele maritime, de plimbările cu barca sau cu vaporul, de mâncărurile specifice pescărești.

Pe parcursul anilor s-a încercat îmbunătățirea calităților serviciilor din turism. Pe lângă casele lipovenilor care ofereau turiștilor condiții optime de locuit, mâncarea specifică, s-au construit numeroase hoteluri de 3 - 4 stele, care oferă servicii all inclusive și un lux uimitor. Aceste hoteluri includ categoria turiștilor pretențioși, care doresc ca pe perioada concediului să beneficieze de internet, de saună, fitness, piscină.

S-au îmbunătățit foarte mult calitățile serviciilor din turism, s-au creat centre de informare la standarde internaționale, astfel încât numărul turiștilor să crească de la an la an.

Pentru celelalte categorii de turiști, mai puțin pretențioși, există gospodării ale locuitorilor din Deltă, care sunt majoritatea de naționalitate ruso-lipoveană și care oferă cazare, masă și plimbări cu barca pescărească pe canalele din împrejurimi.

În zona Deltei Dunării se dorește promovarea entității din turism care să dezvolte activități de protecție a mediului, să promoveze destinațiile turistice, să protejeze peisajele de pe canalele și brațele Deltei, dunele de nisip de pe grindul Caraorman, pădurea de stejari de pe Grindul Letea, care au devenit tot mai atrăgătoare pentru turiști.

Toate aceste aspecte sunt benefice pentru dezvoltarea economiei orașului Tulcea, care reprezintă poarta de acces către peisajele frumoase din Delta Dunării.

Pe data de 1 septembrie anul curent, la Tulcea a fost sărbătorită ziua "Rezervației Biosferei Delta Dunării". La această sărbătoare a participat și Ministerul Mediului, prin domnul Attila Korodi, care a făcut referire la "valorile europene ale Deltei Dunării" și la nevoile locuitorilor din Delta Dunării.

Doresc să atrag atenția asupra neajunsurilor care există încă în localitățile din Deltă, cum ar fi lipsa iluminatului public, a rețelelor de alimentare cu apă potabilă, a serviciilor sanitare și nu în ultimul rând, punerea la dispoziție a unor locuri special amenajate pentru depozitarea deșeurilor.

Ar fi păcat ca exploatarea potențialului turistic din Delta Dunării să scadă din cauza acestor aspecte, și de aceea este foarte necesar ca acestea să fie tratate cu mare responsabilitate.

    Iulin Nosa - declarație politică intitulată Ce știe ministrul Adomniței?

Domnul Iuliu Nosa:

Declarația mea politică poartă titlul "Ce știe ministrul Adomniței?"

Ne mai despart doar câteva zile de debutul unui nou an preuniversitar. Ca în fiecare an, înainte de 15 septembrie suntem ceva mai atenți la situația în care se află unitățile de învățământ. Urmărind evoluția pregătirii noului an școlar, revăd situația școlilor românești de acum 2-3 ani și nu găsesc nicăieri vreo schimbare. Nu schimbarea în rău, nici măcar schimbarea în bine, ci pur și simplu schimbarea. Fiecare septembrie din învățământul românesc seamănă leit cu cel din anii precedenți: școala - un mare șantier neterminat, profesorii - nemulțumiți de lefuri, elevii și părinții - dezorientați.

Nu cu mult timp în urmă, ministrul educației, Cristian Adomniței, afirma că nu cunoaște situația școlilor care au nevoie de reparații și care este bugetul alocat acestora. Nici nu ne-am așteptat să cunoască astfel de lucruri. Era mai preocupat de campania electorală începută la Iași, de predarea cheilor microbuzelor școlare. Dar oare ce știe acest ministru al învățământului. Știe oare că procentul școlilor care au grupurile sanitare în curte trece de 70%, procent nemodificat față de anul trecut? Știe că mai puțin de 50% dintre unitățile de învățământ au autorizații sanitare de funcționare? Știe că aproape 50% dintre școlile românești nu au apă curentă și, mai grav, că în România anului 2008, stat membru UE, mai există școli care nu au deloc apă, nici măcar de la fântâna din curte? Probabil nu știe sau, poate, a uitat. Nu-i nimic, îi amintim noi. Dar cu siguranță își va aminti toate astea când nu va mai fi ministru.

Nu se mai poate vorbi de lipsa fondurilor. Guvernul poate fi acuzat de multe, dar nu și de lipsa fondurilor pentru reabilitarea școlilor. Chiar premierul afirma că, în acest an, au fost alocate învățământului peste 8 miliarde de lei pentru construirea de școli noi și pentru reabilitarea celor vechi. Numai că, așa cum spuneam, nu vedem nici o schimbare. Banii au avut probabil destinații speciale, spre clientela politică și pentru pregătirea alegerilor. Astfel, majoritatea școlilor românești rămân neschimbate. Așa cum spuneam la începutul declarației mele, nu văd nici o schimbare. Dar ce este mai grav, elevii, dascălii și părinții nu văd nici o schimbare a condițiilor din sălile de clasă. Se confruntă însă din plin cu schimbări ale metodologiilor diferitelor examene naționale și cu o incoerență monstruoasă în gestionarea actului educațional. De ani buni, Ministerul Educației nu are o strategie coerentă, viabilă, nu are programe eficiente, nu are nimic. Cheltuie banii după bunul plac, pentru ca apoi să arunce în spinarea altora, și aici mă refer la autoritățile locale, vina pentru nerealizări. Dar ministrul Adomniței nu știe nimic. Ba da, știe încotro a mers grosul fondurilor pentru infrastructura școlară și cui a repartizat microbuze în Iași și Suceava.

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată Eșecul descentralizării;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică intitulată "Eșecul descentralizării"

Ministrul Economiei și Finanțelor a declarat, zilele trecute că dorește trecerea centralelor electro-termice (CET) din subordinea autorităților locale în subordinea ministerului pe care îl conduce, pe motiv că municipalitățile nu au fost capabile să rezolve problemele CET-urilor.

Propunerea domnului Varujan Vosganian reprezintă o dovadă clară a faptului că Guvernul nu se face vinovat numai de întârzierea descentralizării, cât și de o inversare planificată a acestui proces, prin centralizarea serviciilor aflate deja în subordinea autorităților locale.

Întreținerea CET-urilor implică costuri ridicate, aceste unități necesitând investiții de amploare. Pe de altă parte, deși sunt păguboase, pe acestea se bazează întreaga economie, reabilitarea și modernizarea lor fiind absolut necesară.

Este adevărat faptul că transferul acestor centrale trebuia să se facă conform prevederilor Legii administrației publice locale, adică prin asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru îndeplinirea noilor responsabilități.

De asemenea, este adevărat faptul că în momentul transferului de autoritate aceste unități erau înglodate în datorii uriașe și necesitau reparații capitale. Cu toate acestea, soluția ministrului economiei și finanțelor încalcă grav principiile descentralizării.

Este absolut normal ca aceste centrale să fie în subordinea autorităților locale, sub forma unui serviciu comunitar non-profit. Totodată, municipalitățile sunt cele care trebuie să facă toate demersurile necesare pentru a accesa și a valorifica fondurile europene acordate în acest sector de activitate.

Mai mult decât atât, dacă aceste centrale termoelectrice s-ar reîntoarce în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor s-ar pierde foarte mult din punct de vedere financiar, Uniunea Europeană neacordând bani ministerelor. Astfel, accesarea fondurilor comunitare devine imposibilă.

Autoritățile locale sunt cele care trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea privind gestionarea acestor CET-uri și să încerce să găsească soluții viabile pentru a reduce costurile de întreținere a acestora.

    Grațiela Denisa Iordache și Cezar Florin Preda - declarație politică intitulată Inexistența asistenței medicale de specialitate în ambulatoriu;

Doamna Grațiela Denisa Iordache și domnul Cezar Florin Preda:

Declarație politică intitulată "Inexistența asistenței medicale de specialitate în ambulatoriu"

Dorim cu această ocazie, să ridicăm problema unei situației grave în care se află sistemul sanitar din județul Buzău, cât și din România. Numărul mediu de internări pe an în spitalele din România este de aproximativ 5 milioane, cu o durată medie de spitalizare de peste 7 zile. Aceasta înseamnă că un sfert din populația României se internează în spital cel puțin o săptămână pe an. Conform datelor de la Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar, mai mult de 15% dintre aceste cazuri nu respectă criteriile de internare, putând fi rezolvate în ambulatoriu, determinând cheltuirea ineficientă a fondurilor alocate asistenței medicale spitalicești. Unul dintre motivele care determină un astfel de comportament al sistemului este slaba dezvoltare a rețelei de asistență medicală de specialitate în ambulatoriu. Această categorie de servicii medicale a fost neglijată.

Domnilor guvernanți,

până acum nu ați aflat că asistența medicală de specialitate în ambulatoriu oferă posibilități de investigare actuale care permit o evaluare clinică și paraclinică complexă și completă, cu consum minim de resurse, fără cheltuielile generate de spitalizare în regim de internare continuă a pacienților? O rețea de asistență medicală de ambulatoriu bine organizată ar putea reduce considerabil numărul internărilor continue nejustificate, rezolvând toate cazurile care nu necesită supraveghere medicală continuă în regim de ambulatoriu și crescând astfel eficiența cheltuirii fondurilor alocate sănătății.

De asemenea, aceasta ar asigura creșterea accesibilității populației la servicii medicale, atât prin disponibilizarea unor fonduri ca urmare a reducerii cheltuielilor pentru bolnavii internați, cât și prin distribuția teritorială a unităților medicale mai aproape de pacient.

Domnilor guvernanți,

domnule ministru Nicolăescu,

chiar atât de puțin vă pasă nu numai de fondurile care se cheltuie nejustificat, cât și de pacienții care ar putea beneficia de aceste servicii fără a mai fi nevoiți să suporte parcurgerea unor distanțe mari până la unitățile spitalicești, precum și internările în condițiile din spitalele din România?

Ați spus că Ministerul a alocat suficiente fonduri pentru nevoile spitalelor, dar realitatea este o crasă necoordonare între autoritățile statului, astfel încât, pe lângă imposibilitatea efectuării unui tratament ambulatoriu mult mai ieftin, pacienții sunt nevoiți să-și cumpere și medicamentele necesare tratamentului. Cum s-a ajuns în această situație, domnule ministru Nicolăescu? Chiar atât de puțin vă interesează?

Municipalitățile trebuie să învețe să se descurce singure atât prin atragerea de investiții, cît și prin accesarea și utilizarea fondurilor comunitare.

Numai în aceste condiții vom mai putea vorbi în viitor despre evitarea eșecului procesului de descentralizare.

    Vasile Pușcaș - declarație politică intitulată Declasarea de urgență a identității naționale;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică intitulată «"Declasarea de urgență" a identității naționale»

Identitatea europeană, așa cum se afirmă în prezent pe scena internațională, nu este pur si simplu o sumă a identităților naționale ale statelor membre, ci este o construcție complexă care, prin includerea identităților naționale, face ca rezultatul final să poarte amprenta tuturor caracteristicilor naționale și a fiecăreia dintre ele.

A contribui la ceea ce înseamnă această identitate europeană înseamnă a-ți preciza și consolida caracteristicile identitare proprii.

Identitatea națională, definită și redefinită în cursul istoriei în funcție de liniile fundamentale ale evoluției istorice, nu înseamnă doar interesele de moment, ci continuă să înglobeze toate acele elemente care caracterizează civilizația unei națiuni: teritoriu, limbă, istorie, cultură, tradiție, caracteristici organizatorice statale, practici instituționale etc.

Despre identitatea națională s-au scris mii de pagini și cu siguranță se vor mai scrie mult mai multe în viitor. Identitatea noastră a fost invocată în discursurile publice în secolele trecute, de către cărturari, învățați și patrioți despre care, nu de mult, se scria în cartea de istorie; în prezent, aceeași idee și-a găsit cu greu locul în discursurile patriotarzilor care își dispută locul în paginile cărților de istorie viitoare.

Stimați colegi,

Aceasta nu este o lecție de morală, nici de integrare europeană, nici de istorie, filosofie sau sociologie!

Această declarație politică este un semnal de alarmă cu privire la deschiderea unei cutii a Pandorei în ceea ce privește abuzurile care pot duce la distrugerea unor elemente definitorii pentru identitatea națională, în prezent și viitor.

Mă refer, în mod concret, la felul în care un membru al Guvernului României de astăzi, însărcinat cu managementul unui capitol important în viața oricărui stat - Cultura, înțelege să conserve și să respecte monumentele istoriei naționale, elemente ale patrimoniului arhitectonic românesc, parte integrantă a identității naționale, așa cum este percepută de societatea românească, dar și de mediul internațional.

Dacă în toate statele Uniunii Europene se desfășoară, din punct de vedere al concepției urbanistice, nu o "declasare" a monumentelor arhitecturale, ci o includere a lor în ansamblurile moderne, prin investiții substanțiale în restaurarea acestora, în România se caută metode de distrugere a acestora.

Prin Ordinul Ministrului Culturii nr.2260/2008 se introduc în legislația noastră arbitrariul și netransparența, prin așa-numita "procedură de declasare de urgență", ca o modalitate excepțională de radiere din Lista monumentelor istorice a unui bun imobil sau a unei părți din acesta, în cazul în care "substanța" acestuia a fost alterată grav sau în cazuri de colaps.

Ceea ce frapează, la prima citire, este perioada în care se declanșează această nouă procedură, spre deosebire de altă procedură, diametral opusă, și anume cea de clasare a bunurilor imobile. În acest punct trebuie să facem precizarea că această procedură de clasare a bunurilor imobile presupune încadrarea unor clădiri (bun imobil) în Lista monumentelor istorice. Dacă operațiunea de clasare durează, în funcție de operativitatea serviciilor descentralizate ale ministerului de resort, între 30 și 90 de zile, iar în unele cazuri poate depăși această perioadă de timp, operațiunea de "declasare de urgență", denumită astfel, probabil, din cauza unor interese imobiliare ale momentului și viitorului apropiat, se declanșează în maximum trei zile din momentul în care a fost constatată situația la fața locului.

Mai mult, frapează și motivele pentru care se poate solicita această "declasare de urgență". Alterarea gravă a substanței imobilului este prima cauză pe care legiuitorul "inspirat", despre care facem vorbire, o consideră ca fiind suficientă pentru ștergerea din patrimoniul național a unei părți de arhitectură și istorie a urbanismului în România.

Sperăm, în acest punct, că strădaniile de a afla ce anume reprezintă "substanța" unui imobil ne vor fi răsplătite cu un răspuns al unui binevoitor avizat. În accepțiunea noastră, "substanța" unui imobil poate să se reducă și la vagi urme ale fundației construcției - și aici ne gândim la fundațiile termelor din epoca romană sau la urmele catacombelor din Centrul istoric al Bucureștilor.

Opinia Asociației ARA (Arhitectură-Restaurare-Arheologie), pe care o susținem, ni se pare a fi de bun-simț, deoarece dacă monumentul este alterat grav, reacția firească a autorităților ar trebui să fie aceea de a-l restaura și repune în circuitul patrimonial, muzeal etc.

Celălalt caz în care se poate solicita și, după cum am observat, imediat declanșa procedura de "declasare de urgență" este colapsul unui imobil. În acest caz - dar și în cel de mai sus - îndrăznim să sperăm că toți deținătorii acestui gen de imobile vor fi de bună-credință și nu vor lăsa ca acele clădiri să ajungă în starea fizică de degradare care să presupună distrugerea "substanței" sau colapsul.

Și mai sperăm că mișcarea plăcilor tectonice de sub teritoriul României va fi mai îngăduitoare cu spațiul viețuirii noastre, pentru a proteja ele patrimoniul arhitectonic național și, prin acesta, o parte din esența a ceea ce înseamnă identitate culturală a societății românești. Căci din partea Guvernului, îndeosebi a Ministerului Culturii, se anunță un "cutremur" nimicitor care, pentru interese oculte individuale, vrea să distrugă și componentele identitare ale românilor. Or, altfel spus, ceea ce a rămas nedistrus de demolările lui Nicolae Ceaușescu, intenționează să desăvârșească "declasarea de urgență" propusă de actualul guvern!

    Liviu Timar - declarație politică intitulată Toamnă grea pentru producătorii agricoli;

Domnul Liviu Timar:

Declarație politică intitulată "Toamnă grea pentru producătorii agricoli".

Recoltatul cerealelor - orz de toamnă, grâu, orzoaică, ovăz - s-a încheiat. Producțiile medii pe hectar și totale comunicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe acest an sunt peste media ultimilor patru ani, respectiv 2800 kg la ha. Comparând producțiile medii pe hectar din acest an cu cele din 2007, când producția de cereale a fost doar de 1600 kg la hectar, creșterea este semnificativă.

Analizând producțiile obținute de România în ultimii patru ani și producțiile obținute de țările din Uniunea Europeană, rezultă că țara noastră se poziționează pe locul 25, cu o producție medie de doar 2400 kg la ha.

Acest loc ocupat de România în Uniunea Europeană reflectă problemele deosebit de grele cu care se confruntă producătorii agricoli, iar actualii guvernanți nu au niciun motiv de laudă, dimpotrivă, ar trebui să ia măsuri urgente pentru a putea începe executarea arăturilor de vară și pregătirea campaniei de toamnă.

Deși producția de grâu obținută în acest an este bună, din punct de vedere economic, datorită costurilor de producție mari și a prețurilor reduse de vânzare a grâului, respectiv 0,40 - 0,50 lei/kg, producătorii agricoli lucrează în pierdere.

Producătorii agricoli și asociațiile profesionale au solicitat în mod repetat stabilirea unui preț de referință pentru grâu de cel puțin 0,60 - 0,70 lei /kg și formarea unui stoc de intervenție de aproximativ 2 milioane tone; actualul guvern nu a luat nici o măsură.

Pentru ca producțiile medii pe hectar la cereale ale României să se apropie de cele din Uniunea Europeană este absolut necesar ca în tehnologia cultivării cerealelor, producătorii agricoli să aibă acces la procurarea și utilizarea îngrășămintelor chimice, conform cartărilor agrochimice. Dacă în România se folosesc în medie 25 - 30 kg/ha substanță activă îngrășăminte chimice, în țările dezvoltate din Uniunea Europeană se folosesc de 10 ori mai mult, respectiv 250 - 300 kg/ha substanță activă.

Acest lucru este cunoscut de către toți cei care lucrează în agricultură. Întrebarea care se pune, este: Își permit cei care cultivă pământul să procure îngrășămintele necesare la această dată? Categoric NU!

Pentru a avea o imagine corectă asupra evoluției prețurilor la îngrășăminte chimice în perioada 2004 - 2008, am să prezint pe sortimente această situație:
Nr. crt. SORTIMENT UM Preț cu TVA
lei/kg
august 2004
Preț cu TVA
lei/kg
august 2008
%
1. Azotat de amoniu 34, 5% N2 kg 0,81 1,67 207%
2. NPC 15-15-15 sau 16-16-16 kg 1,11 2,60 211%
3. NPC 20-20-0 sau 20-10-10 kg 1,05 2,51 239%
4. NPC 27-13,5-0 kg 1,05 2,51 239%
5. Uree 46% N2 kg 1,13 2,60 230%

După cum se poate observa, prețul la îngrășămintele chimice în această perioadă s-a dublat la toate sortimentele, iar dacă 300 kg/ha îngrășăminte complexe aplicate în toamna lui 2004 costau 315 lei/ ha, aceiași cantitate aplicate în această toamnă coastă 753 lei/ha.

Câți producători agricoli își permit să cumpere și să administreze îngrășăminte chimice la astfel de costuri în această toamnă. Își pune actualul guvern PNL - UDMR această întrebare? și ce măsuri întreprinde pentru a redresa această situație?

Se poate constata cu indignare că cei ce dau inputuri pentru agricultură stabilesc prețurile după bunul lor plac. Iar prețurile produselor agricole, după cum știți, scad sau rămân neschimbate.

Prin atitudinea total indiferentă față de aceste dezechilibre din agricultură, instituțiile statului au intenția clară de a ruina agricultura din România și posibilitatea de a importa cât mai multe produse agricole.

Solicit primului-ministru, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului economiei și finanțelor, Oficiului Național pentru Protecția Consumatorului și celorlalte autorități din domeniu luarea de măsuri urgente pentru stoparea creșterii necontrolate a prețurilor la îngrășămintele chimice. Totodată, este necesară inițierea unei dezbateri în Camera Deputaților privind situația și perspectiva agriculturii românești după doi ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

    Ioan Turc - declarație politică referitoare la necesitatea modificării Constituției;

Domnul Ioan Turc:

Mă voi referi în cele ce urmează la necesitatea modificării Constituției, modificare ce trebuie sa conducă la clarificarea atribuțiilor executive, în speță limpezirea raporturilor instituționale dintre Președinție și Executiv, precum și la o mai bună specializare a atribuțiilor celor două camere ale Parlamentului României. Am în vedere, de asemenea, și eliminarea tuturor formelor de imunitate parlamentară, cu excepția celei pentru declarațiile politice.

Formularea vagă și probabil voit confuză din articolele constituționale care reglementează atribuțiile și raporturile dintre Președinte și Premier a dat naștere de-a lungul timpului unor tensiuni deloc productive între cele doua instituții, determinând, cel mai adesea, instabilitate politică și culminând în câteva rânduri cu adevărate crize politice. Să ne amintim de relațiile încordate dintre președintele Constantinescu și ex-premierii Victor Ciorbea și Radu Vasile, de schimburile acide de replici dintre Ion Iliescu și mai tânărul sau confrate social-democrat Adrian Năstase de pe vremea când primul era locatar al Cotroceniului, iar cel de-al doilea al Palatului Victoria.

Însă actualul președinte al României, domnul Traian Băsescu, contând pe insuficienta limpezime a textului constituțional și dintr-o lipsă evidentă de respect față de una dintre cele mai importante instituții ale statului, a ridicat agresiunea asupra Guvernului și Parlamentului la rang de principiu. Este nevoie așadar de o clarificare a raporturilor între cele două structuri de putere, o clarificare ce trebuie să prevadă fie adoptarea modelului semiprezidențial, fie cel al republicii parlamentare. Personal, și am speranța că sunt în asentimentul multora dintre dumneavoastră, pledez pentru republica parlamentară, forma de guvernare cea mai des întâlnită în Uniunea Europeană. Sunt pe deplin conștient că este nevoie de o dezbatere pe fond asupra modelului de republică pe care și-l doresc românii, că această modificare trebuie să fie ,indiscutabil, rezultatul unei analize profunde a specialiștilor în drept constituțional, precum și a unei dezbateri publice reale.

Această modificare ar veni în continuarea firească a reformei începute cu votul uninominal, vot care conferă o legitimitate sporită instituției fundamentale a oricărei democrații - Parlamentul.

Consider, de asemenea, că reformei politice, atât de necesară României actuale, trebuie să i se adauge și o mai bună specializare a celor două camere, Senatul si Camera Deputaților, în așa fel încât procesul legislativ să capete o fluență mai mare.

Un alt punct al Constituției asupra căruia trebuie să ne aplecăm este mult mediatizata imunitate parlamentară, care în mod clar nu trebuie să se reflecte decât asupra activității și declarațiilor politice ale deputatului sau senatorului. Nu insist mai mult asupra acestei chestiuni, din motive lesne de înțeles. Suntem cu toții conștienți de imensele deservicii făcute de prevederea actuală a Constituției, care lasă loc atâtor interpretări și care a născut atâtea controverse publice.

Toate aceste modificări ar contribui decisiv la echilibru și stabilitate pe termen lung, la reformarea reală a clasei politice, precum și la creșterea gradului de încredere al românilor în instituțiile reprezentative ale democrației românești.

    Ioan Țundrea - declarație politică intitulată Maraton cultural împotriva barbarilor indiferenți;

Domnul Ioan Țundrea:

Declarație politică intitulată "Maraton cultural împotriva barbarilor indiferenți".

Trăim într-o lume în care s-au destrămat solidaritățile tradiționale, salvarea identității ca aură a ființei noastre fiind cultura, clipa actuală nefiind altceva decât antichitatea viitoare, așa cum minunat se exprima jurnalistul Miron Manega.

Și pentru că cel mai mare păcat față de oameni nu este ura..., ci indiferența față de ei, indiferența fiind esența inumanității, așa cum ne spunea George Bernard Shaw, poetul Laurean Stănchescu a declanșat primul maraton cultural împotriva barbarilor indiferenți, convins fiind de Nichita Stănescu că singura exagerare suportabila în adunarea lui unu cu unu nu este că fac doi, ci aceea că se pot aduna unu cu unu.

Parafrazând, printr-un exercițiu de similaritate, scrisoarea lui Miltiade către atenieni și glorioasele fapte de la Maraton, vă prezint unicitatea gestică a poetului Laurean Stănchescu, care a inițiat primul marș cultural mondial organizat pentru salvarea patrimoniului arhitectural al orașului Băile Herculane, devenit o ruină culturală și arhitectonică, sub forma unui dialog imaginar adresat cetățenilor non-indiferenți "

Laurean, strateg al cetății culturale române, vă relatează, onorați locuitori ai cetății, despre primul marș cultural mondial organizat pentru salvarea patrimoniului arhitectural și cultural al orașului Băile Herculane.

"Am auzit cu strângere de inimă despre debarcarea imensei armate a barbarilor indiferenți la Băile Herculane. Călăuzit de divinitate, nu m-am speriat, ca ceilalți strategi, ci am propus ca dușmanul să fie imediat atacat, chiar dacă egoista lume politică nu ne-a trimis ajutoare. Împreună cu câțiva cetățeni ai lumii, personalități culturale militante, precum actorii Eusebiu Ștefănescu, Claudiu Bleonț, membri ai Uniunii Scriitorilor, poeți din Serbia, Ungaria, Cehia, Austria, prof. universitar Dan Voiculescu, jurnalistul-poet Miron Manega, urmărim mișcările indiferenților barbari.

Auspiciile sunt favorabile. La semnalul meu pornim pe străzile orașului devastate puternic de armata indiferenților barbari, pe chipul cărora se putea vedea uimirea că un număr atât de mic de ostași îndrăznește să-i atace, barbari indiferenți încercând să reziste. Dar soldații mei, susținuți de viziunea luminii, fac minuni de vitejie.

Barbarii indiferenți dau înapoi și fug în dezordine. Dar nu este timp de bucurie. În fruntea ostașilor mei, alerg cât pot de repede în ajutorul lor și ajung înaintea barbarilor indiferenți, învingându-i."

Iată, cinstiți locuitori ai cetății, faptele petrecute la Băile Herculane.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată PDL-PRM, alianța împotriva votului uninominal;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"PDL-PRM, alianța împotriva votului uninominal"

Prin această declarație doresc să atrag atenția asupra substratului și a consecințelor negative pe care le va avea proaspăta alianță dintre PD-L și PRM.

Ceea ce vreau să arăt este că noua grupare politică nu este întâmplătoare. Ea demonstrează că PD-L va sprijini, indiferent de consecințe, pe toate căile, acțiunile PRM de blocare a alegerii parlamentarilor români prin vot uninominal.

Este evident că ambele formațiuni politice se tem de votul uninominal, pe motivul lipsei de oameni de valoare, dar și al scăderii în sondaje, de ambele părți. Întrucât PRM a demarat procedurile de eliminare a noului sistem de votare, sunt convins că PD-L va susține din umbră această acțiune. Practic, cu mâna PRM, PD-L încearcă să blocheze aplicarea în 2008 a noului sistem de votare.

Întrucât am făcut parte din Comisia specială de cod electoral, ce a stabilit condițiile de aplicare a votului uninominal și componența colegiilor uninominale, și deoarece am depus eforturi pentru a definitiva la timp acest proiect electoral important, aș vrea ca munca mea și a colegilor mei să fie respectată. Mai mult decât atât, consider că orice înțelegeri care vor duce la amânarea noului sistem de alegere a parlamentarilor pentru anul 2012 reprezintă un atentat la dorința populației de a-și desemna parlamentarii prin vot uninominal. Și, mai mult decât atât, o dovadă a impotenței politice din partea celor care se tem de uninominal.

    Dumitru Bentu - declarație politică Domnia;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarație politică intitulată "Domnia".

Sunt încredințat că foarte puțini absolvenți ai actualei promoții de liceu (2008) simt sau măcar cunosc cu adevărat greutatea versurilor:

"Liceu, cimitir al tinereții mele,

Profesori pedanți, examene grele".

Liceul a încetat demult să mai fie o instituție generatoare de angoase și frisoane; profesorii pedanți sunt paleoendemisme aidoma nufărului termal din lacul Pețea de lângă Oradea. Examenele grele mai stăruie doar în amintirea părinților și bunicilor celor care în această vară au participat la prima probă a maturității lor, examenul de bacalaureat.

Sub înțeleptul management al ministrului constructor de mall-uri s-a ajuns la o indubitabilă BACAPOCALIPSĂ (după cum au titrat unele cotidiene). Elemente care altădată erau excepții și pedepsite ca atare, în această vară fierbinte au devenit regula și numai enumerarea lor este halucinantă.

  • S-a copiat pe rupte cu telefonul mobil, cu arhaica fițuică, cu manualul pe bancă, de la colegul inspirat etc. Fenomenul a avut o amploare fără precedent fiind, lucru extrem de grav, conceptul unei generații convinse că poate reuși prin mită sau prin furtul bine conceput și aplicat.
  • Numărul dublu de elevi eliminați din examen pentru că au avut neșansa să fie depistați (cca. 268).
  • Perpetuarea fără nici cea mai mică urmă de discreție a unei cutume cu efecte "benefice" asupra nivelului de promovabilitate, "fondul de protocol al comisiei" la care s-a contribuit cu sume cuprinse între 100 și 300 lei.
  • Baremuri financiare substanțiale (500 lei pentru nota 10) la probele sportive.
  • Diferențe foarte mari între județe în ceea ce privește promovabilitatea: 38,57% în jud. Ilfov, 98,38% în jud. Suceava (de analizat cu maximă seriozitate!).
  • Continuarea examenului în fața unei comisii introduse "ad hoc" în ecuația "BAC"-ului, "Comisia DNA".

Sloganul acestei sesiuni - "nici o zi și nici un județ fără scandal". A fost cel mai fraudat examen de BAC din întreaga existență a acestuia.

De ce ne îndreptăm atenția predilect asupra ministrului (nici cadrele didactice și nici părinții nu pot fi exonerați de la cele întâmplate)? Simplu - pentru că din momentul în care a acceptat să gestioneze acest sistem foarte complex și extrem de sensibil, persoana respectivă și-a asumat o imensă responsabilitate.

A eșuat, din varii motive, dar nota de plată se achită, din păcate, nu de demnitar, ci de către o întreagă generație de falși eroi ai timpului nostru.

Domnia lui Adomniței ar trebui să ia sfârșit cât mai repede.

Ideal "ar fi fost nici să nu fi început".

    Dumitru Bentu - declarație politică Asistații

Declarație politică intitulată "Asistații".

Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră pot rememora cu ușurință etichetările la adresa PSD, atunci când acesta, onest preocupat de situația materială a categoriilor sociale defavorizate, propunea măsuri de protecție a acestora.

Imediat, iluștri politicieni de birou, analiști de casă, observatori "neutri" ai scenei politice românești clamau ca din gură de șarpe "populismul inițiativelor singurului partid de stânga din țara noastră, încurajarea nemuncii, transformarea țării într-o națiune de asistați etc." Cu toate acestea, s-au impus măsuri care astăzi țin de uzul curent al solidarității cu cei aflați în suferință: celebra Lege "416" "cornul și laptele", locuințele pentru tineri, diferite subvenții în agricultură și multe altele.

Cifra de 4 milioane de asistați social la sfârșitul lui 2004, căpătase proporții cosmice, prilejuind detractorilor PSD să-și promoveze cu dezinvoltură aprecieri fără conținut.

Și iată că, în spatele ușilor traforate de la Cotroceni, ministrul muncii, Paul Păcuraru, unul din "miliardarii de tablă" ai Galațiului, a furnizat date cu adevărat halucinante: după patru ani de guvernare liberală de dreapta s-a ajuns la 11 milioane de asistați social în România, membră a Uniunii Europene.

De fapt, suntem în fața unei realități greu de escamotat: mita electorală acordată de Guvernul PNL a atins cote inimaginabile. Dacă aceasta este rețeta celor 20 de procente pe care le-au obținut liberalii la recentele "locale", înseamnă că s-a ales praful de doctrina lor și de celebrul "prin noi înșine" devenit "prin ei, pentru noi înșine".

Cabinetul liberal dirijează dezastruos ajutoarele, acordându-le nediferențiat și defavorizându-i pe cei care chiar au nevoie de sprijinul statului.

Discursul valoric precum și conținutul proiectelor celor reprezentați de săgeata albastră, prizoniera unui patrulater galben vor fi cu siguranță elemente sancționatorii la alegerile din toamnă.

    Dumitru Bentu - declarație politică Auditorul;

Declarație politică intitulată "Auditorul".

Omniscientul nostru președinte ju(de)cător a demonstrat în fața magistraților primiți la Cotroceni că este și un neostoit auditor.

Toate bune și frumoase dacă respectivele evaluări ar veni din partea unui președinte paramodel, sau fără de prihană.

Spune domnia sa în fața a 47 de judecători și 81 de procurori care au promovat concursul organizat de C.S.M.: "Avem situații în care judecătorii au legături nepotrivite (Citat din B.Clinton) cu oameni din lumea interlopă". Dar oameni sus-puși din lumea domniei sale și a partidului pe care îl conduce nu au astfel de legături?

Exemplele pot fi luate cu duiumul din presa ultimilor ani. "Sunt procurori care transmit informații din dosar la presă, lui nea Alecu, lui nea nu știu care". Dar domnia sa nu primește informații din dosare instrumentate politic de la șeful D.N.A., sau de la alți procurori, inclusiv pe C.D.-uri și pe alte categorii de suport info? Sugerează că la presiunea grupurilor de interese multe dosare grele sunt tergiversate dar, aceeași justiție părtinitoare ocolește teme penale furnizate de grupurile de interese și confreriile băieților deștepți care asigură suport financiar P.D.-L.-ului.

Cât de rapid a rezolvat justiția "melecată" dosarul său privitor la casa lui din Mihăileanu, demonstrând încă o "virtute" a președintelui - implicarea pupilatului în actul de justiție!

Tonomatele din presă, alimentate din greu cu teancuri de euro, au ieșit din anonimat și au devenit marcă înregistrată "nea Alecu". Multe lucruri prezente în acest mini-raport pe justiție, venit înaintea celui de la Bruxelles sunt reale.

Încrederea cetățenilor în justiția reformată de fostul ministru Macovei și actualul consilier macedo-român este foarte scăzută.

Numai că toate acuzațiile venite pe canale prezidențiale te trimit cu gândul la un film celebru "Uite cine vorbește", (dacă își mai amintește de el Traian Băsescu).

    Dumitru Bentu - declarație politică Discuții;

Declarați politică intitulată "Discuții".

În fața unui adevărat tsunami al creșterii prețurilor, președintele Traian Băsescu a ridicat fragilul zid al unei prerogative din fișa postului, și anume consultările cu partidele parlamentare pentru a afla răspunsul la o întrebare ce-l devora pe însuși marele Lenin - "Ce e de făcut?"

Mecanismele scumpirilor au o cinematică proprie, complexă și ele nu țin doar de piața internă, ci și de contextul internațional, dar logica aflatului în treabă l-a împins la această abordare.

Vreme de câteva ceasuri, participanții au expus în fața "juriului" cu aplomb, convingere și "generozitate".

S-a detașat însă, în acest concurs sui generis, președintele P.D.-L., domnul Emil Boc, primarul Clujului care i-a transmis președintelui de facto al partidului, toate "învățăturile-soluții" pe care chiriașul din Deal tocmai i le definitivase cu o zi înainte.

În doi timpi și trei mișcări, dreptaciul și "popularul" Boc a propus "trei principii și cinci soluții" - creșterea salariului minim, creșterea venitului minim garantat, ajutoare guvernamentale pentru energia electrică, ajutoare sociale compensatorii, decalarea măririi pensiilor de la 1 august 2008. Măsurile, după cum se poate lesne observa, nu sunt "nici demagogice nici populiste". (citat din Emil Boc)

Europeanul partid de stânga-dreapta al domnilor Băsescu-Boc nu dorește altceva decât să recupereze pe cei care teoretic ar trebui să voteze cu P.D.-L. și pe care i-a pierdut la recentele alegeri locale. Fanteziste, lipsite de orice fundament economic, soluțiile venite dinspre Feleac pun în evidență deruta fuzionaților și disperarea în fața unui eșec prezumat în toamnă.

Nimic despre fondurile europene, șansele agriculturii românești, pregătirile pentru intrarea în spațiul Schengen și zona euro, reforma absolut necesară în domeniul administrativ etc.

Încă debusolat după eșecul prietenului său Vasile Blaga în competiția pentru Capitală, domnul Boc n-a reușit decât să inverseze polii unui slogan ce se dorea câștigător, transformându-l în "discuții, nu soluții".

    Dumitru Bentu - declarație politică Impresii;

Declarație politică intitulată "Impresii".

Regimul Băsescu - Tăriceanu a fost unul catastrofic din toate punctele de vedere.

Fără a cădea într-un determinism mistic, constatăm că și natura a contribuit la conturarea unei asemenea impresii - inundații în 2005 - 2006 și 2008, secetă în 2007.

Gestionarea unor situații tragice s-a făcut însă pe principiile întrecerii socialiste, cine vine primul, cine promite mai mult, cine repetă vizitele și indicațiile, cine muștruluiește poporul etc.

Premierul Tăriceanu, vizibil deranjat de la binefacerile unui sejur în spațiul otoman, a zburat de la Bodrum la Rădăuți Prut, a constatat și a plecat la Cannes pentru completarea concediului, Palme d'Or pentru fidelitatea față de arealul mediteranean.

Mai aplecat spre astfel de momente, președintele Traian Băsescu a fost mult mai viu, s-a relaționat consistent și inconfundabil atât cu autoritățile (centrale și locale) cât și cu oamenii năpăstuiți.

Multiplicator al compasiunii, președintele a pescuit în ape tulburi expresii care, în mod normal, n-ar trebui să mai surprindă; pe el l-am ales, cu el defilăm.

"Când te văd în costum la inundații, îmi vine să dau cu tine de pământ", vorbe adresate unui primar dintr-o comună inundată. Bietul om a dorit să apară cât mai decent în fața șefului statului, uitând că fesul, geaca și cizmele de protocol aparțin ținutei prezidențiale ca o amprentă inconfundabilă.

În acest iulie devastat de inundații, președintele și-a personalizat din noi discursul de circumstanță, după celebrele: un ministru de externe nepriceput (A.Cioroianu), un armean incompetent (V.Vosganian), un tânăr mafiot (T.Chiuariu) un alt ministru al Guvernului Tăriceanu a fost gratulat cu titlul de imbecil.

Strateg indiferent la nuanțe, Traian Băsescu este el însuși și când se referă la prestația miniștrilor domnului Tăriceanu.

Din amonte, au curs spre membrii cabinetului caracterizări "emoționante": Tăriceanu "trădătorul", "corigentul" Adomniței, "incompetentul" Vosganian, idem Păcuraru, "needucatul" Cioroianu, "mafiotul obraznic Chiuariu "imbecilul"? suspans general.

De data aceasta, președintele s-a abținut să-l nominalizeze pe ministrul care "voia să vină primarii la el când casele picau".

După multiple analize comparative și detectare prin eliminare s-a ajuns la concluzia că ar fi vorba de ministrul administrației și internelor, domnul Cristian David.

Dar ce importanță mai are acest lucru?

Domnul Traian Băsescu s-a pronunțat, spusele domniei sale au umplut paginile ziarelor și timpii de antenă ai unor emisiuni agreate. Nu știa însă, că pe urmele domniei sale se insinua angelic "doamna cu balerini albi" probabil un viitor ministru "excepțional".

    Dumitru Bentu - declarație politică PD-L;

Declarație politică intitulată "PD-L".

Născut prin mariajul forțat a două partide despărțite prin aceeași lideri (pentru a-l parafraza pe G.B. Shaw care spunea despre SUA și Marea Britanie că sunt două națiuni despărțite de aceeași limbă), Partidul Democrat-Liberal s-a prezentat încă din leagăn ca un campion al integrității morale, al luptei cu grupurile de interese, al neînduplecării față de corupți și altele asemenea.

Provenit dintr-un partid (PD) cu mare capacitate de baleiaj și o aripă liberală atinsă de aviara domnului Flutur, "Partidul Democrat Liberal-president" s-a aruncat cu pasiune și ardoare în focul luptelor politice, mizând pe o imagine de tip "Sărac și cinstit". (Atenție la uzurparea de brand)!

A uitat, dar oamenii n-au uitat, faptul că în spatele său se află asfaltocrați, parcarieni, bordurofili și alți furnizori de fonduri consistente. Au lovit în dreapta și-n stânga, în centru și-n extreme, beneficiind de lideri extrem de vocali și cu o vocație catodică.

Numai că socoteala din Modrogan nu s-a potrivit cu realitatea din țară. Lansat în campania pentru locale de pe platforma unui sondaj măsluit care îl credita cu aproximativ 50% din opțiunile electoratului, respectivul partid a obținut chinuit 28 de procente.

Ceea ce a atras însă atenția tuturor observatorilor declanșând clasicele întrebări de genul: "cum" și mai ales "de unde!" au fost sumele uriașe cheltuite de candidații săi pentru a demonstra, prin rezultate, că reprezintă prima forță politică a țării. (sărmană utopie!). Cifrele, literalmente amețitoare, nu au reușit să compenseze notorietatea modestă a unor candidați.

Concret, Vasile Blaga a cheltuit pentru fiecare vot câștigat 6,3 lei adică 63.000 lei vechi. Ionescu Cezar a scos din buzunare (ale cui?) 15,4 lei pentru un vot; Dorel Onaca 7 lei; Răzvan Murgeanu 19,8 lei; Cristian Poteraș 14,7 lei; George Scripcaru cca 10 lei, iar timidul Boc doar 7,4 lei. Publicitatea electorală a domnului Blaga în București a costat 1.524.536 lei, adică peste 15 miliarde lei vechi.

În șapte mari orașe ale țării București, Constanța, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Craiova, Focșani, Partidul Democrat-Liberal a cheltuit pentru același gen de publicitate 7.889.021 lei noi, aproape 80 miliarde lei vechi.

Stimați colegi,

S-a demonstrat încă o dată că banii nu aduc fericirea scontată și votul (cinstit) bate banul. Usturătoare lecție pentru Partidul Democrat Liberal, Partidul Doldora de Lei.

    Lucian Băluț, Alexandru Mazăre și Eduard-Stelian Martin - declarație politică cu titlul Transferul fondurilor de la autorități către copilul asistat, problemă a sistemului de protecție și promovare a drepturilor copilului;

Domnii Lucian Băluț, Alexandru Mazăre și Eduard-Stelian Martin:

Considerații generale

Problemele legate de protecția și promovarea drepturilor copilului au constituit pentru România ultimilor douăzeci de ani o provocare constantă. Evident, soluția avansată de guvernele succesive anului 1989 trebuia să țină cont de legislația europeană în domeniu. Ținând cont de punctul de plecare - și anume soluțiile tipice unui sistem totalitar, precum și, după cum am amintit, punctul final - legislația europeană în domeniu, putem afirma că evoluția a fost asimptomatică. Acest tip de evoluție a trebuit să țină cont de presiunile externe. Nu lipsit de interes, în acest cadru, ar trebui amintită situația adopțiilor.

Prezenta declarație politică își propune să evidențieze deficiențele existente în legislația actuală în legătură cu modul în care fondurile centrale, regionale sau locale ajung efectiv la copilul asistat și în același timp să ofere posibile soluții.

Scurt istoric

Primă reglementare de interes este Ordonanța de urgență nr.26/1997, care în art.37 stipulează că: a)cheltuielile pentru protecția copilului aflat în dificultate se finanțează de la bugetele locale; b) cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali, precum și a indemnizațiilor de ședință ale președintelui, vicepreședinților și membrilor "Comisiei pentru Protecția Copilului" se suportă de la bugetul județului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului București și se gestionează de serviciul public specializat pentru protecția copilului; c) cheltuielile pentru plata alocației prevăzute la art.23 se suportă de la bugetul de stat și se gestionează de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În anul 2000, prin Hotărârea de Guvern nr. 457/2000 s-au aprobat Normele metodologice de stabilire a contribuției comunitare locale la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție în condițiile art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997, republicată.

În anul 2004, prin apariția Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, respectiv art.142 lit.b), ordonanța amintită anterior a fost abrogată, cu excepția art.20.

Stadiul actual

Transferul fondurilor puse la dispoziție de autoritățile centrale, regionale sau locale se face în acest moment în baza art.118 din Legea nr.272/2004.

Formularea problemei

Analiza modului în care se face transferul de fonduri de la autorități către copilul asistat pune în evidență faptul că există situații, din păcate, nu singulare, în care copilul asistat nu beneficiază în mod real de totalitatea fondurilor ce i se cuvin.

Soluții posibile

Pentru a remedia situația actuală este necesară modificarea legislației în vigoare. Modificările trebuie să includă:

  1. termene clare pentru efectuarea transferurilor;
  2. obligații evidențiate în mod transparent pentru autoritățile implicate;
  3. posibilități de amendare a autorităților ce întârzie transferurile de fonduri;
  4. instituirea unor proceduri care să permită nominalizarea persoanelor care se pot face responsabile de întârzierea unor transferuri.

Menționăm că în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și cu Hotărârea Guvernului nr.52/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, prezenta declarație politică ține cont de:

  1. opiniile reprezentanților structurilor asociate care au ca domenii de activitate protecția copilului asistat;
  2. opiniile reprezentanților administrațiilor publice locale din Constanța;
  3. opiniile exprimate de reprezentanții societății civile.
    Florin Iordache - declarație politică cu privire la necesitatea reparării unui prejudiciu produs prin omisiunea personalului aeronautic care s-a pensionat din aviația militară;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică cu privire la necesitatea reparării unui prejudiciu produs prin omisiune personalului aeronautic care s-a pensionat din aviația militară

Prin prezenta declarație politică doresc să aduc în atenție tuturor partidelor politice existența categoriei de personal aeronautic din aviația militară care își desfășoară activitatea într-un mediu deosebit față de celelalte categorii de personal și care până în prezent a fost neglijat de factorii politici, atât din Parlament, cât și din Guvern, în ceea ce privește reglementarea elementelor ce se iau în calcul la stabilirea pensiei.

Mediul în care personalul aeronautic din aviația militară își desfășoară activitatea este un spațiu fizic extrem de complex. Pregătirea profesională de excepție și capacitatea de concentrare deosebită constituie elemente esențiale în luarea deciziilor rapide și ireversibile în asigurarea și desfășurarea zborului în deplină siguranță.

Pregătirea pentru zbor și activitatea propriu-zisă de zbor determină o uzură prematură a personalului aeronautic și se manifestă prin modificări ale structurii și funcțiilor organismului, ce reduce în mod semnificativ durata de viață. Studiile medicale și socio-profesionale au relevat că anumite profesii din aviația militară, cum este cea de piloți și parașutiști, se situează pe primul loc în ceea ce privește factorii de stres excesiv și risc ridicat de îmbolnăvire. Condițiile speciale de muncă existente pe aerodrom în care își desfășoară activitatea personalul aeronautic, într-un mediu cu zgomot intens și de lungă durată, cu un nivel crescut al radiațiilor, cu suprasolicitări psihice și nervoase, la temperaturi ridicate vara sau deosebit de scăzute pe timpul iernii accelerează procesul de îmbătrânire biologică, reduce capacitatea de efort, provoacă modificări ale organului auditiv, la nivelul coloanei vertebrale și al altor organe. Programul variat, ziua și noaptea, în care se desfășoară activitatea generează consecințe nu doar de ordin biologic și medical, ci are implicații și asupra vieții sociale și de familie a persoanei în cauză.

Sunt cutremurătoare statisticile referitoare la îmbolnăvirile foarte grave cu evoluții rapide și decese la vârste tinere ale personalului aeronautic din cadrul aviației militare. Pe lângă uzura prematură a personalului aeronautic, a crescut îngrijorător rata de mortalitate atât în perioada de activitate, cât mai ales după ieșirea la pensie.

Legea nr.138/1999 la art.21 a prevăzut că "pentru condiții de muncă speciale în care își desfășoară activitatea, personalul aeronautic din aviația militară beneficiază și de alte drepturi bănești, sub formă de prime, prevăzute în Anexa 3".

Anexa 3 - "Prime care se acordă personalului aeronautic din aviația militară" - la punctul IV precizează că "primele acordate personalului aeronautic miliar se iau în calcul la stabilirea pensiei militare de stat".

Dar aceste prevederi ale Legii nr.138/1999 nu au fost aplicate în cadrul legislației care stabilește elementele ce se iau în calcul la stabilirea pensiei acestei categorii de personal, deși primele și sporurile au avut caracter permanent și au făcut parte din solda lunară brută pentru care s-au plătit contribuții la CAS. Mai mult, legea a fost modificată prin O.G. nr.15/2007, care a devenit Legea nr.203/2007 și a anulat tocmai aceste precizări care nu au fost respectate și aplicate niciodată, căutându-se uniformizarea pensiilor militare.

Cu toate că și Legea nr.164/2001 prevede la art.21 alin.(1) că "baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută", la calculul pensiei nu sunt incluse în solda lunară brută toate elementele care o compuneau, conform definiției date la art.9 alin.a) din Legea nr.80/1995 - "solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești" - și pentru care s-au plătit asigurări sociale și impozit.

Situația a devenit și mai ciudată odată cu apariția O.U.G. nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. Personalului civil care a lucrat în armată, la stabilirea pensiei în cadrul sistemului public de pensii, potrivit anexei "Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare" care se utilizează la calculul pensiei, conform pct.II (6), IV și V, li se iau în calcul indemnizațiile și alte sporuri cu caracter permanent acordate de către ministerele de resort "evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale". Astfel, orice situație care exclude militarii de la aceste plăți, în raport cu personalul civil lucrativ în Ministerul Apărării, devine ridicolă.

De asemenea, prin neacordarea acestor drepturi se creează o nedreptate și discriminare între personalul aeronautic care a făcut serviciul în aviația militară și cel din aviația civilă, deoarece acestora din urmă, prin Legea nr.223/2007, li se iau în baza de calcul a pensiei și primele și sporurile specifice aviației.

Principiile generale prevăzute în Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii sunt aplicabile și pensionarilor militari conform art.1 alin.(2) din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, în sensul că, pentru obligația plății contribuției din salariu plătite la asigurări sociale, urmează a se primi drepturi corelative, sub forma unui anumit procent care se adaugă la pensie.

În concluzie, pentru repararea acestor nedreptăți aduse personalului aeronautic pensionat din aviația militară este necesară corelarea art.9 alin.a) din Legea 80/1995 cu art.21 alin.(1) din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat și respectarea Anexei 3 punctul IV din Legea nr.138/1999 nemodificată.

    Leonida Lari-Iorga - declarație politică cu titlul Despre artele eterne și cele trecătoare;

Doamna Leonida Lari Iorga:

Despre artele eterne și cele trecătoare

Înainte vreme, cu secole în urmă, omenirea era mai evoluată în plan spiritual decât aceasta de azi. De ce spun asemenea cuvinte grele? De aceea, că în amfiteatrele elene și romane se întâlneau poeți filosofi și cântăreți de pe toate meridianele Terrei, nu numai sportivi. Pe atunci încă nu se auzea, nu se vedea a bate o minge cu piciorul sau capul. Era cu adevărat o ierarhie a valorilor umane.

Să aruncăm o simplă privire asupra societății românești contemporane și asupra altor societăți de pe Planetă. Nu tu spirit, nu tu cuvânt, nu tu competitivitate în cele mai importante sfere ale vieții, ci fotbal, fotbal și iar fotbal.

Sunt în România de 16 ani, dar mi-a fost îndeajuns, suficient, să mă conving de faptul că Bucureștii nu au cum fi și nu pot fi capitala culturală a României. Capitale culturale sunt Iașii, Sibiul, Chișinăul.

Timp de 16 ani am tot așteptat măcar o emisiune cât de pricăjită la vreun post de televiziune, cu scriitori clasici sau contemporani. Nimic. Aut nihila est.

Și încă ne mai întrebăm, de ce degenerează generațiile?

În Biblie e scris negru pe alb: "La început a fost Cuvântul și Cuvântul este Dumnezeu".

Și ce ne facem, dragi frați români, cu Dumnezeu, care este Cuvântul?

Iată ce facem! Ne batem, pur și simplu, joc de marile talente în toate domeniile artistice: poezie, proză, pictură, sculptură, teatru, muzică. Să luăm bine aminte, că ne vom trezi cu generații bolnave, lipsite de minte și simțire din cauza loviturilor cu piciorul și capul.

Nu am nimic de împărțit cu fotbaliștii. Au și ei munca lor, și chiar suferă adesea pentru strădaniile lor fizice.

Acum, după meciul absolut indezirabil cu Lituania - scor 0-3, au ajuns să fie numiți "strânsura" lui Pițurcă. Nici chiar așa! Nu e bine. Se întâmplă și pierderi, nu numai câștiguri, dar nu e cazul să exagerăm.

Dintotdeauna am considerat că artele frumoase sunt veșnice, pe când jocurile sportive - efemere. Din câte știm, o națiune care se respectă, în delegații protocolare nu ia o minge în vizită, în cutare sau cutare țară, ci ia o carte, un tablou, o sculptură, o casetă cu muzică autohtonă românească.

Nici pe vremea lui N. Ceaușescu artiștii acestei țări, pre nume România, nu au fost atât de uitați, disprețuiți, chiar și batjocoriți, din simplul motiv că ei creează, dar nu bat o minge cu piciorul sau capul.

Haideți să ne trezim, în sfârșit, din somnul cel de moarte, dragi frați români, ca să putem schimba textul imnului național: "Deșteaptă-te, române!".

Și, dacă tot am vorbit despre fotbal, precum și despre artele frumoase, nu aș putea să mă abat nicidecum de la ultima mizericordie a acestei veri: părerea unui poetaș, făcut, iar nu născut, despre anumite evenimente ale cetății, care nu încap în stomacul său. Este vorba de Mircea Cărtărescu care, din insuficiența de suflet a unor așa-ziși mentori ai săi, a făcut o așa-zisă operă și s-a umflat de ifose ca un balon.

Am răsfoit și eu câteva rânduri din "opera de trei parale" și nu am rezistat s-o duc până la capăt, pentru că nu aveam ce să citesc, pentru că e lefter ca talent, ca har de sus. Iată doar o mostră de genul: "O, Doamne, ce fund avea!" Mi-a fost destul să-i văd antitalentul. Numai un bărbat frustrat de condiția sa minimă ca mascul poate să-și bată joc de o femeie, văzută întâmplător pe stradă, într-un asemenea hal.

Și, încă mai abitir, să se adreseze divinității!

Astfel de pseudoartiști contemporani primesc stelele României, pe când ar fi fost un gest de noblețe să le primească dintre contemporani artiști care au intrat deja în istorie prin creațiile lor, precum Ovidiu Iuliu Moldovan, Leopoldina Bălănuță, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Adrian Păunescu, Nicolae Dabija, Cezar Ivănescu, Cătălina Buzoianu și alții, atât vii, cât și trecuți pe alt tărâm.

Dar asta e lumea în care trăim! E, bineînțeles, o ingratitudine, dar cel mai adesea se întâmplă, ca talentele cu adevărat mari să fie recunoscute abia când trec din această vale a plângerii.

    Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul Șoseaua de centură - o poantă electorală;

Domnul Vasile Mocanu:

"Șoseaua de centură - o poantă electorală"

Liberalii au un simț al umorului cam dubios. După ce i-au "periat" vreo patru ani pe ieșeni, mai întâi cu o autostradă Odessa-Budapesta, mai apoi cu un drum rapid Iași-Cluj-Napoca, s-au apucat, în cele din urmă de o șosea de centură, care ar trebui să străbată comuna Miroslava. Dar, "s-au apucat" este doar un fel de a spune. Ieri, la locul faptei, am numărat doi muncitori, un singur utilaj și o turmă de oi. Oile erau cele mai harnice. Cu două zile în urmă, însă, pe șantier nu era nimeni. Probabil mâine va fi la fel de multe liniște. În acest ritm, este posibil ca până în anul 2099 șoseaua de centură să fie gata. Dar ieșenii nu mai au răbdare.

Inaugurate cu mare fast de însuși ministrul Ludovic Orban, doar în urmă cu câteva zile, lucrările la șoseaua de centură au fost imediat abandonate. Până acum, ieșenii s-au ales doar cu laudele cu care s-au complimentat reciproc ministrul și echipa de aleși liberali, prezentă la inaugurare. Și, evident, cu câteva promisiuni electorale extraordinare: o investiție de 136 de milioane de euro și un termen limită de doar 26 de luni pentru realizarea acestui obiectiv civic.

În realitate, mica punere în scenă de la Iași a avut clar doar un obiectiv electoral. Confruntați în municipiul Iași cu o cruntă reacție de respingere din partea electoratului (a se vedea rezultatele din iunie de la Primărie), liberalii au încercat să dreagă busuiocul în această toamnă electorală. După ce nu și-au respectat niciunul dintre angajamentele luate în anul 2004, liberalii speră că promițând încă o dată ieșenilor o șosea de centură își vor mai spăla din păcate. Și vor mai atrage niște voturi la alegerile parlamentare de la sfârșitul lui noiembrie.

Problema liberalilor este că nu prea-i mai crede nimeni. Iașiul chiar are grabnică nevoie de o șosea de centură care să devieze traficul greu din oraș. Dar nu vă bazați pe liberali pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu titlul Creșterea economică - temeiul unei campanii de presă stupide;

Domnul Gheorghe Chiper:

Creșterea economică - temeiul unei campanii de presă stupide

Hotărât lucru: creșterea economică înregistrată în trimestrul al II-lea al anului curent a devenit un subiect al unei agitații politice fără precedent, care generează formule propagandistice de-a dreptul stupide, reiterând afirmații și sloganuri nedemne și puerile, neverosimile și nerealiste.

"Avem cea mai mare creștere economică dintre toate țările europene (unele din acestea nu depășesc la acest indicator 2-3%)"; "înregistrăm pentru prima dată în ultimii 18 ani o asemenea dinamică în economie, fiind de altfel o creștere "sănătoasă", spre deosebire de celelalte perioade în care am avut cifre apropiate la acest indicator" - toate aceste "perle" de presă pot fi auzite și citite atât de către politicienii aflați în structurile puterii actuale cât și de așa-zișii analiști, care nu contenesc să ne deformeze în continuare situația noastră economico-socială în ciuda slabelor performanțe înregistrate la majoritatea indicatorilor calitativi ai activității economice.

Este evident, chiar și pentru nespecialiști, faptul că nu creșterea economică exprimată în majorarea procentuală a p.i.b.-ului într-un trimestru, poate fi reprezentativă pentru evoluția economiei românești. Trebuie reținut că nivelurile de peste 8% la acest indicator s-au mai înregistrat și în trecut, iar în 2004 indicele de creștere al p.i.b.-ului a fost de 8,4% pe întregul an. Acum este raportat doar la trimestrul al II-lea, fără a se ține seama de rezultatele din agricultură (care de obicei influențează negativ dinamica economică de când puterea de dreapta s-a instalat la conducerea Guvernului). Și apoi, de ce o fi această creștere pentru prima dată - cum spun responsabilii acestei campanii mediatice incorecte - una "sănătoasă"? pentru că este obținută pe seama importurilor, care au crescut exponențial în ultimii ani, făcând deficitul de cont curent de-a dreptul uriaș? Pentru că au adus mai multe venituri bugetului public, asigurându-se astfel mai multe fonduri pentru marile investiții care le reclamă infrastructura noastră (cu adevărat "de excepție" în Europa)? Sau pentru că se asigură din acest buget mai multe subvenții pentru agricultură, mai mult sprijin pentru sectoarele sociale sau mai mulți bani pentru creșterea pensiilor?

Desigur, la niciuna din aceste întrebări nu se poate răspunde afirmativ: programul de autostrăzi a rămas, practic, încremenit în starea lui din 2004; agricultura a rămas și ea fără subvenții, iar cele de la Uniunea Europeană se dau cu întârziere și mult sub nivelul celorlalte țări din Uniune.

Este drept că pentru pensii s-au dat - în ultimul an doar - bani mai mulți, reușindu-se majorarea ponderii relative a acestora în nivelul salariului mediu - dar nu trebuie omis faptul că, se știe, aceasta s-a făcut sub presiunea grupurilor P.S.D. din Parlament, care au amenințat Guvernul cu moțiunea de cenzură în caz de neconformare.

Întrebarea este: oare același tip de "presiune" n-ar putea aduce și acum, la final de legislatură, majorarea pensiilor în avans cu încă o lună față de programul guvernamental? Tot avem creștere economică "sănătoasă"...

    Costică Macaleți - prezentarea situației dificile din domeniul veterinar;

Domnul Costică Macaleți:

Declarația mea politică de azi se referă la o problemă care se manifestă de multă vreme și pe care medicii veterinari au decis să o prezinte public în cel de al 12-lea ceas.

Colegiul Medicilor Veterinari (C.M.V.) din România a anunțat zilele acestea, într-o conferință de presă, că medicii din această branșă vor să rezilieze unilateral contractele pe care le au cu statul. Veterinarii spun că s-au săturat de promisiunile conducerii Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.), care nu a mai decontat lucrările medicilor veterinari de peste șase luni. Deși circa 50% din activitatea A.N.S.V.S.A. se derulează prin Programul național de prevenire a bolilor la animale, medicii veterinari nu mai sunt plătiți pentru serviciile prestate în perioada 1 ianuarie - 1 iulie 2008, ultimii bani primiți de medici fiind repartizați către aceștia în luna martie.

Membrii C.M.V. nu înțeleg unde s-au topit fondurile din bugetul alocat pe acest an. Astfel, din 107 milioane de lei, 65 s-au dus imediat pe datorii și restanțe ale A.N.S.V.S.A., iar la ora actuală agenția mai are în conturi doar 10 milioane de lei, în timp ce numai datoriile adunate față de cei 3.000 de medici veterinari însumează peste 40 milioane de lei. Veterinarii mai acuză și o politică incoerentă a A.N.S.V.S.A., care ba anunță că suportă costul vaccinurilor, ba îi pune pe proprietarii de animale să și le plătească singuri, creând astfel o stare conflictuală între medicii veterinari și localnici, de multe ori aplanată doar prin bunul simț al medicilor care pun bani din buzunar pentru plata costurilor vaccinurilor pentru animale.

Problema aceasta este una de sănătate publică, deoarece dacă medicii veterinari ar denunța contractele cu A.N.S.V.S.A., atunci sistemul zootehnic românesc ar intra în vrie și s-ar pune în pericol însăși sănătatea populației. Un exemplu constă în cele aproximativ 400 de focare de rabie de la noi din țară, în timp ce în alte țări din Europa această boală a fost eradicată complet. Și asta tocmai acum, când vaccinările preventive la vulpi, de exemplu, trebuiau executate cu maximă seriozitate.

Și dacă ne gândeam că nu poate fi mai rău, aflam de la medicii veterinari că A.N.S.V.S.A. nici măcar nu a pregătit Programul național pe 2009, ceea ce duce la imposibilitatea alocării de fonduri de la buget pentru activitatea sanitar-veterinară pentru anul viitor. Atunci nu trebuie să ne mai mire faptul că este foarte posibil ca vaccinarea porcilor împotriva pestei, ce ar urma să se facă în această lună, s-ar putea să nu se mai desfășoare, dacă situația deconturilor de la stat nu se reglementează rapid.

Consider că o asemenea situație nu este numai o mostră de incompetență a conducerii A.N.S.V.S.A., ci și un atentat la siguranța cetățenilor. Nu este posibil să lăsăm medicii veterinari fără venituri, în condițiile în care acest fapt poate duce la apariția unor boli transmise de la animale la om care ar putea să provoace chiar pierderea de vieți omenești.

Iată de ce cer autorităților competente să investigheze de urgență această situație, precum și să dispună deblocarea de urgență a fondurilor cuvenite medicilor veterinari, fără de care aceștia nu își pot desfășura activitatea de interes major pentru cetățeni.

    Liviu Bogdan Ciucă - un nou apel pentru soluționarea situației pensionarilor;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Am încercat în mandatul meu de parlamentar, pe care l-am primit cu ajutorul cetățenilor gălățeni, să rezolv anumite probleme și situații de fapt.

Una dintre problemele de care m-am ocupat cu prioritate și mă voi ocupa și în continuare cu maximă atenție este problema pensionarilor. Este o problemă care mă frământă și în care am hotărât de la început să mă implic pentru că nu pot să asist la marea nedreptate care se face acestor oameni, nu mai pot să aud expresii de genul: "Nu avem ce mânca, nu avem medicamente, haine, nu avem cum să achităm întreținerea, ne lipsesc multe pentru că pensia e mică deși am muncit și cotizat o viață întreagă, mai bine am muri, să scăpăm de chinul acesta".

În majoritatea intervențiilor pe care le-am avut pe această temă, fie că a fost vorba de inițiative legislative, interpelări, întrebări, declarații politice adresate de la tribuna Parlamentului sau întâlniri cu membrii ministerului de resort, am primit ca un clișeu același răspuns: Nu sunt bani, nu sunt resurse, va veni și vremea lor. Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari. Dar ei nu sunt nici mineri, să vină la plantat de panseluțe în Capitală, nici medici, să ne lase fără tratament, nici profesori care, la o adică, să ne amenințe că nu mai încheie mediile. Ei sunt doar foști mineri, foști medici, foști profesori, etc.

De 18 ani, miniștrii muncii nu au fost altceva decât niște psihoterapeuți pentru pensionarii ajunși la limita supraviețuirii și care, din când în când, își adună curajul și puterile pentru a se revolta. În această perioadă de precampanie electorală, Guvernul vorbește despre creșterea pensiilor fără să țină cont de inflație și de creșterea prețurilor. Or, în condițiile în care inflația trece de 9%, creșterea pensiilor este doar în mintea unora. Guvernul doar mimează creșterea pensiilor, ceea ce ar trebui să se simtă în buzunarul oamenilor, dispare din cauza prețurilor în creștere, iar acest lucru se va vedea foarte bine odată cu intrarea în sezonul rece, când vor veni facturile la energie.

Am propus o soluție la presupusa lipsă de fonduri invocată de Guvern, și anume înființarea Fondului de solidaritate pentru pensionari prin contribuția cu 1% din profit a agenților economici care au cifre de afaceri peste 100.000 de euro care ar stopa efectul inflației asupra pensiilor. Personal sper să avem înțelegere și să existe un consens politic din partea colegilor noștri din cadrul celorlalte grupuri parlamentare să dezbatem și să adoptăm acest proiect de lege atât de necesar persoanelor cu venituri reduse. De asemenea propunem indexarea pensiilor și acordarea sporurilor pentru grupele de muncă începând cu 1 octombrie 2008 și nu începând cu 1 noiembrie 2008 așa cum dorește Guvernul, suntem foarte atenți la ceea ce se întâmplă cu acești oameni și sperăm să le asigurăm împreună o bătrânețe fericită.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul MECT pune bețe-n roate elevilor capabili de performanță;

"MECT pune bețe-n roate elevilor capabili de performanță"

Anul școlar 2008 - 2009, care va începe în mai puțin de o săptămână, ar fi trebuit să fie primul an în care sa se pună în aplicare prevederile Legii nr. 32/2008 care modifică și completează Legea învățământului nr. 84/1995. Conform prevederilor acestui act normativ, inspectoratele școlare județene ar fi trebuit să selecționeze în fiecare an școlar câte 25 de elevi capabili de performanță, absolvenți ai clasei a IV-a, proveniți din mediu rural, ale căror familii au venituri pe membru de familie sub o treime din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Selecția elevilor ar fi trebuit sa se facă de către specialiștii de la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, aprobată prin ordin al ministrului. Elevii ar trebui să primească o bursă care să acopere cheltuielile de cazare, masă și a celor școlare, a cărei valoare ar trebui stabilită de Guvern prin elaborarea unor norme metodologice de aplicare a legii.

Cu o săptămână înainte de începerea școlii, nu există nicio metodologie prin care să fie pusă în aplicare Legea 32/2008, niciun criteriu de selecție a elevilor, nu există nimic. O singură adresă a trimis MECT inspectoratelor școlare, prin care le solicită să identifice școlile de prestigiu care au cămine și cantine în care și-ar putea continua studiile elevii de la țară, atât și nimic mai mult... În loc să învețe în școlile și liceele de prestigiu din marile orașe, elevii inteligenți dar săraci de la țară vor rămâne în continuare să lucreze pământul alături de părinții lor, neavând nicio șansă să-și continue studiile pentru ca Ministerul Educației și Cercetării nu este în stare să elaboreze și să aprobe o metodologie de aplicare a legii. În satele din România învață 108.882 de elevi de clasa a IV-a. Mulți dintre ei au situații materiale modeste, au potențial și voința să învețe, dar sunt lipsiți de mijloace financiare, aplicarea Legii 32/2008, adoptată de Parlament încă din martie, ar putea reprezenta pentru 1.000 de elevi din mediul rural șansa de a-și schimba destinul prin educație, dar MECT se pare că nu înțelege acest aspect.

Un alt act normativ la care vreau să fac referire este Legea nr.17/2008 privind sprijinirea copiilor supradotați capabili de performanță înaltă și acesta trebuia să intre în vigoare din luna mai 2007, nu are nici acum norme metodologice de aplicare. Vreau să-i aduc aminte domnului ministru Cristian Adomniței că România este locul în care zeci de mii de copii se pierd pe drumul spre performanță sau își conturează acest drum în afara granițelor țării, în timp ce unu din patru absolvenți de liceu sau facultate visează să plece pentru perfecționare la un nivel mult mai înalt într-o altă țară, renunțând la studiile în România, în lipsa unui sistem centrat pe programe educaționale existent la nivel național. Un studiu al Fundației pentru o Societate Deschisă arată că, în ultimii trei ani, 25% dintre absolvenții de liceu sau de facultate doresc să plece din țară.

Consider că România de astăzi este o țară confruntată cu riscuri majore, întrucât sistemele educației și cercetării nu corespund cerințelor minime ale unei societăți și economii europene, în care cunoașterea este marfa cea mai de preț și sursa cea mai importantă a dezvoltării economico-sociale și personale. Riscăm ca decalajul cultural față de țările membre ale Uniunii Europene să crească, copiii noștri să fie la maturitate din ce în ce mai puțin competitivi pe piața europeană a muncii și tot mai puțin pricepuți în gestionarea vieții personale, riscăm ca economia să stagneze, să devenim dependenți de inovațiile venite din afară, iar democrația să funcționeze cu sincope.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul Din nou la școală...;

"Din nou la școală..."

Mereu "repetabila povară" a ciclicității unor întâmplări ale vieții noastre face să se estompeze de multe ori semnificația lor sau, poate, rămânând în sfera banalului, noi le acordăm o pretinsă semnificație, pentru a putea marca trecerea timpului și experiența acumulată.

Pentru mine, parcă dintotdeauna și pentru totdeauna, în septembrie începe școala. Nu este o continuă reamintire, nu este nici nostalgia pentru anii trecuți, este pur și simplu sentimentul unui început ce exprimă noutăți, acum doar bănuite, și mai ales dorința de a le afla. Și tot în septembrie, într-un ciclu constituțional, de data aceasta, începe o nouă sesiune parlamentară. Poate nu este întâmplător ca aceste instituții atât de diferite să-și suprapună măcar momentul de reluare a activității. Ambele sunt destinate să formeze și să proiecteze pentru viitor o națiune, prin educație sau prin lege, de ambele depinzând soarta acestei națiuni

Și, atunci, să nu uităm că dascălii noștri ne-au pregătit pentru ce trebuie să facem acum pentru că datorită lor au căpătat în viață un sens și o perspectivă. Am învățat principii și legi, am tocit teoreme și declinări latine. A venit momentul să înțelegem de ce am învățat toate acestea. Toate s-au ordonat și mai ales s-au sintetizat în modul în care gândim și acționăm în viață.

De aici și neliniștea mea la acest început de sesiune parlamentară. Oare să fi uitat tot ce am învățat în mereu reluatul septembrie al studiilor noastre? Oare nu am înțeles nimic sau, dacă am înțeles, am înțeles oare bine? Se poate demonstra că tehnic este posibil, dar tot atât de bine se poate demonstra că este lipsit de sens. Principiile și legile științelor exacte și ale științelor naturale au fost aduse, prin studii îndelungate, aproape la gradul de a fi imuabile și, în orice caz, definitorii în timp. Noi am acumulat numai finalitatea unei imense și laborioase activități de secole a umanității.

Este timpul să gândim ca și legilor fundamentale ale vieții sociale să le dăm aceeași valoare. Unele dintre ele există, exemplul Codului civil napoleonian, în vigoare și astăzi după 102 ani, având rădăcini viguroase în dreptul roman milenar, îmi este cel mai la îndemână. Câte din legile noastre vor rezista măcar 10 ani? E păcat că am uitat definiția și scopul legilor. E păcat că am început să uităm să aplicăm principii simple care din principii ale științelor devin principii de viață.

E septembrie și începe școala, dar și o nouă sesiune parlamentară, ultima din această legislatură, o legislatură în care individual ne-am pregătit, fiecare în felul său, pentru examenul din această toamnă și unii dintre noi, pentru un nou ciclu parlamentar.

    Mihai Dumitriu - declarație politică: Doctrina social-democrată și învățământul românesc.

Domnul Mihai Dumitriu:

"Doctrina social-democrată și învățământul românesc" (I)"

Lumea postmodernă, deși se confruntă cu tot mai multe fenomene negative care decurg din deficitul de educație, este din ce în ce mai puțin preocupată de soluționarea problemelor complexe specifice lumii școlii.

Amintiți-vă ce consecințe a avut asupra învățământului românesc politicile liberale țărăniste din perioada 1996-2000: nivelul scăzut de instrucție și educație, frecvență scăzută în grădinițe, numărul mare de elevi care abandonau școala, mulți absolvenți de clasa a VIII-a renunțau la continuarea studiilor și la care s-a revenit în 2005-2008.

Amintiți-vă scrisorile semnate de Băsescu în toamna lui 2004 puse în cutiile poștale ale cadrelor didactice și părinților prin care le promitea că în timpul viitoarei guvernări portocalii de dreapta PNL-PD va curge lapte și miere în învățământ întărită prin salutul "Să trăiți bine!". Pentru remedierea situației din învățământ, generată de miniștrii PD-iști, Miclea și Hârdău, actualul ministru al învățământului, liberalul Adomniței, sprijinit de guvernul de dreapta Tăriceanu a promovat un pachet legislativ pentru învățământ - actuala putere de dreapta a guvernat numai prin pachete de legi, a proprietății, a sănătății, a justiției cu efectele dezastruoase pe care le vedeți - criticat de Băsescu și abandonat de ministru. În contrapartidă Traian Băsescu a promovat Pactul național pentru educație, prin care a dorit să arate că El este salvatorul școlii românești, Spiru Haret al sec. al XXI-lea, asumându-și rolul de ambasador al părinților și pledând demagogic pentru drepturile elevilor.

Speculând tema educației, sensibilă și extrem de importantă pentru toți cetățenii României, Băsescu și actualii guvernanți au dorit și doresc să-și creeze imagine și capital electoral pe seama așteptărilor și speranțelor, de atâtea ori mințite, înșelate ale comunităților educaționale (părinți, dascăli, studenți, elevi): politizarea totală a învățământului (în fiecare unitate de învățământ este sediul partidelor PNL-PD); distribuirea resurselor umane și materiale pe sprânceană numai pe criterii politice (exemplu: fondurile alocate de Guvern numai primăriilor și școlilor conducerii PNL, microbuze distribuite în Colegiile electorale unde candidează liberalii de vază); schimbarea miniștrilor educației la câteva luni de la instalare; ignorarea cadrelor didactice, elementul fundamental în implementarea măsurilor reformei și înnoirii sistemului de învățământ; reluarea principiului finanțării per elev; pasarea finanțării tichetelor de masă și decontării transportului cadrelor didactice către Consiliile locale; creșterea personalului didactic necalificat. Acestea sunt câteva din acțiunile care nu au darul de a asigura coerența unor măsuri pentru îmbunătățirea calității învățământului. Mai mult, au determinat o criză profundă a sistemului prevestind un dezastru.

Incapacitatea guvernanților de dreapta PNL-PD de a-și elabora o politică educațională proprie este evidentă din faptul ca au fost adoptate și continuate toate programele de susținere educațională și protecție socială ale PSD-ului. Am în vedere: cornul și laptele, microbuze școlare, rețele de calculatoare, burse "Bani de liceu", săli de sport, reabilitarea infrastructurii, rechizite gratuite, 200 euro pentru achiziționarea unui calculator.

Aceste măsuri social democrate își arată viabilitatea în condițiile societății românești actuale marcată de sărăcie și care sunt în contradicție cu doctrinele liberale PD-L-iste de dreapta. Mai mult, în ultimii 3 ani, parlamentarii PSD din Senat și Camera Deputaților au impus legi social-democrate pentru îmbunătățirea condițiilor din învățământ:

  • mărirea sumelor alocate învățământului;
  • mărirea procentelor privind creșterea salariilor cadrelor didactice (octombrie 2007, ianuarie 2008, iunie 2008);
  • mărirea procentelor salariilor de merit și gradațiilor de merit care au rămas deficitare și discreționare în metodologiile de acordare;
  • burse "Bani de liceu" pentru absolvenții de SAM, anul pregătitor, clasa a XI-a;
  • burse "Guvernul României" pentru școlarizarea a 25 de elevi, absolvenți clasa a IV-a din mediul sătesc care posedă un grad superior de inteligență și provin din familii sărace, școlarizați în unități de elită, în fiecare județ, anual - lege respinsă de Băsescu și impusă de parlamentarii social-democrați pentru că aceste grăuncioare de aur din noroaiele României să ajungă intelectuali de marcă;
  • norma didactică de predare a educatoarelor și învățătorilor - 18 ore - respinsă de Curtea Constituțională la cererea guvernării liberale Tăriceanu, repusă în discuția Camerei Deputaților și aprobată, picată la Senat în mai 2008 din lipsă de cvorum. În iunie 2008, repusă din nou în atenția Camerei Deputaților.

În concluzie, din partea partidului social democrat, a parlamentarilor social - democrați există o preocupare continuă și constantă în a promova legi pentru învățământ în spiritul doctrinei social-democrate care:

  • să elimine carențele din învățământul rural;
  • să elimine subfinanțarea învățământului;
  • să diminueze numărul analfabeților și persoanelor cu studii incomplete;
  • să crească salariile în așa fel încât posturile din învățământ să devină atractive.

De asemenea, PSD manifestă o preocupare deosebită pentru pregătirea capitalului uman în a face față provocărilor viitorului prin stabilitate legislativă și elaborarea unei legi a educației adulților (10.5% din adulți cuprinși în sistemul educațional în 2010).

Stimați colegi,

Conform celor prezentate mai sus vă adresez rugămintea de a susține toate legile social-democraților pentru îmbunătățirea calității educației în România pentru a asigura un viitor copiilor noștri.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Partidul Național Liberal le oferă românilor seriozitate, încredere și noi speranțe.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Acum cu patru ani, Guvernul Tăriceanu și-a asumat, prin programul de guvernare, principiile modelului social și economic european, al cărui obiectiv fundamental este creșterea nivelului de trai. Astăzi putem spune răspicat că Executivul de factură liberală, condus de același Cășin Popescu Tăriceanu reușit să îl punem în aplicare

O constantă a deciziilor luate în acest mandat a reprezentat-o păstrarea echilibrului între dezvoltare și solidaritate socială, ceea ce a condus la o creștere fără precedent a nivelului de trai.

În paralel cu stimularea creșterii economice și în mod firesc bazându-se pe rezultatele acesteia, guvernarea PNL a acordat toată atenția categoriilor defavorizate, armonizând sprijinul bănesc direct, care a fost mult peste cel acordat de guvernele precedente, cu politici și acțiuni active de integrare în viața economică, conform principiului că cea mai bună formă de protecție socială este nu indemnizația de șomaj, ci locul de muncă de muncă bine plătit.

Pe ansamblu, peste 900 din cele circa 930 de angajamente asumate, în 2005, prin Programul de Guvernare, au fost realizate. La mai puțin de patru ani de la preluarea mandatului, putem afirma cu dovezi clare, palpabile, că nu există vreun domeniu care să nu fi cunoscut schimbări fundamentale în bine și în care să nu se fi atins importante obiective asumate politic.

În cei patru ani de guvernare, PNL a promis ceea ce a știut că putea realiza și s-a ținut de cuvânt, iar acolo unde a fost posibil realizările au depășit, cantitaiv și calitativ, promisiunile. Astfel, adevărații liberali – nu cei de conjunctură băsesciană – au tratat poporul român cu respect, oferind certitudini și nu promisiuni fără acoperire.

Spre deosebire de alte partide, care promit mereu „marea cu sarea” doar pentru ca mai apoi să încerce să dea explicații de ce nu au reușit transpunerea în practică a păcălelilor electorale, noi, liberalii adevărați, am vorbit întotdeauna doar despre ceea ce știam cu siguranță că putem să facem.

În ceea ce mă privește, am încredere în discernământul românilor și sunt convins că ei cunosc cel mai bine modalitatea prin care așteptările lor de mai bine să continue, la fel de onest, și în anii ce vin.

  Dezbateri procedurale legate de votul asupra moțiunii. Vot final asupra moțiunii simple inițiate de un număr de 64 de deputați. (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).  

În continuare, ședința este condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați.

Vă rog să luați loc în bănci pentru a putea relua lucrările.

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă anunț că din totalul celor 327 de deputați și-au înregistrat la lucrări un număr de 223, sunt absenți 104, din care 10 participă la alte acțiuni parlamentare.

Nu rețin dacă am stabilit că facem acum votul final sau la 12,30. Domnul deputat Rădulescu, pe tema aceasta?

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am terminat ședința de ieri într-o lipsă de cvorum care nu permitea exercitarea votului asupra moțiunii simple și s-a ridicat problema, de către domnul vicepreședinte Ioan Oltean, ca votul să se facă astăzi, la pachet, cu celelalte voturi din sesiunea de vot final, la 12,30. Dumneavoastră ați avansat cealaltă posibilitate, să se facă votul pe moțiune acum, la începutul ședinței, în plen. Sunt, teoretic, două posibilități. Practic, este doar una, să facem votul la 12,30, deoarece în clipa de față, dacă am activa sistemul de vot și s-ar vota, eu cred că, totuși, nu ar fi numărul necesar ca să considerăm că avem cvorumul pentru a vota moțiunea simplă.

Propun și eu, încă o dată, la 12,30.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vă supărați, este o moțiune simplă, inițiată de un partid politic. Cred eu că, corect ar fi ca un partid care inițiază o moțiune măcar să se mobilizeze și să vină la vot să o voteze. Așa încât, eu solicit verificarea prezenței și dacă avem cvorum, să votăm acum moțiunea. Nu are nicio legătură moțiunea cu votul final în Cameră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vă propun să verificăm cvorumul, că până la urmă este solicitarea unui grup parlamentar. Facem cu cartele, dacă sunteți de acord, că este cel mai simplu; nu?

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Voce din sală:

Nu avem un secretar.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă suntem pregătiți, vă rog să vă marcați prezența, stimați colegi. Haideți, că mai avem puțin și depășim prezența de aseară, cu un mic efort. Suntem la 109, mai avem două voturi și depășim prezența de ieri. Vă rog, stimați colegi, să vă marcați prezența. Sunt convins că suntem cu mult mai mulți în sală, după cum o arată, de altfel, evidența prezenței.

 
   

Stimați colegi, am reușit să egalăm situația; ne aflăm la o prezență de 110, cred că este o prezență a săptămânii.

Vă propun, în aceste condiții, să reluăm la ora 12,30, înainte de votul final, la primul punct la votul final, eventual. Sigur că vom verifica din nou și atunci prezența la vot.

Să trecem la dezbaterile legislative.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată (rămas pentru votul final).  

La pct. 6: Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare cu amendamente, Comisia pentru buget.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorii doresc să susțină acest proiect de lege? Grupul PD, dacă nu mă înșel. Nu. Sunteți inițiator la Curtea de Conturi, dar este reexaminare, așa că nu este atât de relevant.

Comisia, vă rog, dacă vreți să prezentați un raport; domnul Gubandru.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea, după cum știți, are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de conturi, republicată cu modificările și completările ulterioare, în scopul realizării programului legislativ prioritar pentru integrarea în Uniunea Europeană, aprobat de Guvern, care implică adoptarea și armonizarea Statului Curții de Conturi cu prevederile reglementărilor comunitare privind Curțile de Conturi ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Potrivit conținutului său, legea are caracter organic, conform art. 73 alin. (3) lit. e) din Constituția României, republicată.

La reexaminarea legii, cerută de președintele României, din perioada 28-31 iulie 2008, a participat, în conformitate cu prevederile art. 54-55 din Regulamentul Camerei, domnul Dima Alexandru, director general în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.

La lucrările comisiei au participat 26 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi și cu amendamente.

Vreau să vă spun că, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată și art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, competența decizională este a Senatului.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe lista cu amendamente admise. Vă atrag atenția că există și un amendament respins.

Dacă la pct. 1 din lista cu amendamente admise există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2, art. 12, obiecții, observații, comentarii? Vă reamintesc că este vorba de un raport de reexaminare, or, discutăm doar despre elementele supuse reexaminării.

Pct. 2 adoptat.

Pct. 3, obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct. 4 adoptat.

Pct. 5 adoptat.

Pct. 6, obiecții, observații, comentarii? Apar niște modificări. Adoptat.

După pct. 6 apare și un amendament respins, dacă se susține? Nu se susține.

Pct. 7 adoptat.

Pct. 8, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 9 adoptat.

Pct. 10 adoptat.

Pct. 11, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog, la 11? După 11? V-am întrebat, interveniți aici, la respinse.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La singurul amendament respins, pe care îl prezintă comisia, eu vă propun reformularea alin.(2) al art. 105, care are următorul cuprins: "Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiții: vechime în activitățile din domeniile economico-financiare de minim 12 ani, studii superioare economice, juridice sau tehnice și pregătire profesională temeinică." Amendamentul prevede adăugarea, după "juridice" "sau tehnice".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Intervenții, dezbateri? Nu sunt. Se adoptă și acest amendament.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 (rămas pentru votul final).  

Pct. 7 la ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect. Domnul secretar de stat Toke, dumneavoastră? Nu. Inițiatorul? A, dumneavoastră sunteți inițiatorul? Fără domnul deputat Popa nici nu s-ar putea.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem mai mulți inițiatori la acest proiect de lege, eu fiind doar unul din aceștia.

proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004. Și, pentru că a trecut ceva vreme, am fost integrați și în Uniunea Europeană, categoric trebuia să venim cu unele îmbunătățiri, cu unele completări la această Lege nr.138/2004, pentru că această activitate de îmbunătățiri funciare să intre, dacă vreți, în rândul activităților europene.

La acest proiect de lege am avut în vedere, în primul rând, constituirea de noi organizații în domeniul îmbunătățirilor funciare, atât proprietarii de teren, cât și alți deținători de teren, care intenționează să realizeze o nouă amenajare de îmbunătățiri funciare. Deci, vedeți și dumneavoastră, se schimbă statutul din al statului, în cel privat.

De asemenea, a doua modificare se referă la posibilitatea primirii de subvenții pentru organizațiile ce se constituie și după data de 31 octombrie a anului anterior, dată până la care se depune contribuția proprie de 20% din tariful anual.

De asemenea, avem în vedere posibilitatea luării de subvenții ce se pot aloca în avans, pe baza necesarului estimat pentru fiecare din activitățile de îmbunătățiri funciare la cererea organizațiilor și federațiilor.

O altă îmbunătățire pe care noi am avut-o în vedere a fost aceea legată de măsurile necesare pentru a fi luate în cazul amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau părți de amenajări, cărora li se retrage utilitatea publică.

De asemenea, avem în vedere acordarea de personalitate juridică sucursalelor teritoriale din subordinea ANIF, cu consiliu de administrație începând din anul 2009.

Bineînțeles că se are în vedere și sancționarea și contravențiile firești în cazul nerespectării acestor prevederi.

Și ultimul punct, dar nu ultimul, poate dumneavoastră veniți și cu alte amendamente, este cel legat de obținerea de venituri pentru Autoritatea Națională de Îmbunătățiri Funciare prin închirierea de bunuri de proprietate publică sau valorificarea de material ierbos sau lemnos de pe diguri.

Deci acestea sunt câteva din modificările pe care noi le-am avut în vedere și vă rog, stimați colegi, să votăm acest proiect de lege care este atât de necesar și vine și în întâmpinarea cererilor și recomandărilor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă alți inițiatori doresc să intervină? Ca inițiator sau comisie? Comisia, vă rog, domnule președinte Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 23 iunie 2008.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților, deci comisia propune admiterea cu modificări și completări a acestui proiect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la început vreau să precizez că acest proiect de lege va fi votat de către colegii din Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Aș vrea doar câteva precizări, pentru că legea este axată foarte mult pe ceea ce înseamnă organizarea sistemelor de irigații și de îmbunătățiri funciare din România. Ea însă, în final, nu rezolvă problema și vedem ce se întâmplă, de fapt, în toată zona aceasta a îmbunătățirilor funciare, cazul inundațiilor din acest an, dar sunt mari probleme legate de eroziunea solului și nu mai vorbim de ceea ce înseamnă constanța în asigurarea apei pentru irigare și cu consecințe în ceea ce înseamnă constanța producțiilor agricole și economicitatea lor.

Cred că noi mai avem încă multe lucruri de făcut și asta cu atât mai mult cu cât acum există mulți din sistemele de îmbunătățiri funciare, în special de la SNIF, care doresc o privatizare într-un anumit sens. Cred că va trebui să revedem politica în domeniul acesta, al îmbunătățirilor funciare, să revenim la ceea ce înseamnă pragmatism și nu numai cârpeli de moment.

Repet, legea este binevenită, completează Legea nr.138, dar nu va rezolva în totalitate ceea ce trebuie rezolvat în domeniul respectiv în România și în primul rând, este ceea ce înseamnă gratuitatea sau facilitățile la apa pentru irigare. Atâta timp cât apa va fi scumpă, accesibilitatea sau sistemele nefuncționale, nici consecințele sau obiectivele pe care ni le propunem nu vor fi atinse.

Repet însă, cu toate aceste scăpări, care probabil vor fi completate ulterior, Partidul Democrat-Liberal din Camera Deputaților va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Attila Kelemen, vă rog frumos.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum a spus și antevorbitorul, este vorba despre o lege importantă și, fără doar și poate, trebuie să începem să facem ordine în acest domeniu.

Acest domeniu al îmbunătățirilor funciare a fost deosebit de vitregit în ultimii 18 ani, multe lucruri se întâmplau, care nu trebuiau să se întâmple în acest domeniu și multe lucruri nu s-au întâmplat, care erau absolut necesare.

Deci eu cred că este o lege importantă. Nicio lege nu este ca să nu fie perfectibilă, sunt de acord cu colegul Tabără, dar este o lege importantă, care, încă o dată spun, începe să facă ordine în acest domeniu.

Deci membrii Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare vor vota pentru această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Modificările propuse de către inițiatori încearcă, și subliniez acest lucru, să rezolve o parte din problemele deficitare din domeniul îmbunătățirilor funciare. Mă gândesc, în primul rând, la relația autorităților din acest domeniu, care reprezintă statul și utilizatorii de apă.

Am acceptat și Grupul Partidului Social Democrat va vota acest proiect de lege, având în vedere faptul că, sperăm noi, în cel mai scurt timp vom ajunge din nou la 1,5-2 milioane de hectare care vor fi irigate în România. Este posibil, dacă ne gândim și la faptul că utilizatorii de apă vor beneficia de o subvenție pentru apa livrată de 80% din valoare.

Sunt suprafețe de teren care intră în această categorie, adică a terenurilor ce pot fi irigate și pe care, în acest an, nu a căzut o picătură de apă, suprafețe de teren ce au un potențial ridicat și nu produc nimic; sau am putea să spunem că produc buruieni și dăunători.

Cred că dacă am vorbi în mod sincer ce înseamnă îmbunătățirile funciare astăzi, am putea să spunem într-un singur cuvânt: dezastru.

Sperăm ca lucrurile să intre pe un făgaș normal.

Vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu de la Partidul Conservator astăzi.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Dacă în domeniul justiției Comisia Europeană, Parlamentul European ne aduc acuzații că, vezi Doamne, noi, legislativul, am împiedicat bunul mers al lucrurilor, firescul mers al lucrurilor, în domeniul agriculturii nu cred că Guvernul se poate plânge că n-a avut întregul nostru sprijin.

Această lege vine să completeze în mod fericit legislația în domeniu, permițând și realizarea de investiții la nivel de stat, dar și la nivel privat.

Pentru această lege a existat consens politic. Vreau să-i aduc mulțumiri, ca de obicei, domnului secretar de stat Istvan Töke, care a muncit alături de noi și a ieșit o lege bună.

Însă, realitatea este cea exprimată de domnul Munteanu. În patru ani de zile, Guvernul nu a reușit decât să-și agațe de gard o mare pisică moartă. Și anume că 300 de mii de hectare nu beneficiază de irigații. Aceasta este realitatea.

Noi le-am acordat ajutor, lege există, facilități pentru aceste investiții există. Nu se face însă nimic. Și stimați colegi, domnule Tabără, domnule Munteanu, nu vă înșelați cu privire la aceste subvenții pentru apă? Apa este viitorul escrocheriilor din România. Deja la nivelul comunităților locale se știe. Prețul apei și modul în care se livrează apa către utilizatori privați este cea mai mare escrocherie la ora actuală și va fi în continuare.

Deci, cu toate că ne-am făcut datoria aici, în Parlament, cred că ar trebui să urmărim în continuare aplicarea acestei legi, pentru a nu da prilejul unor escrocherii și nu unor investiții adevărate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa, bineînțeles.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum vă spuneam atunci când am prezentat proiectul de lege, nu avem pretenția și nici nu credem să fie așa, că ea este perfectă și nu trebuie îmbunătățită sau că nu pot fi aduse amendamente pe viitor. Dar a fost o încercare pentru a pune lucrurile la punct și a reglementa relațiile dintre stat și federațiile private care s-au încheiat în acest domeniu, pentru a da posibilitatea, așa cum spunea și domnul deputat Munteanu, să lămurim și să reglementăm odată modul de subvenționare a apei de irigat. Pentru că noi ne plângem că Dumnezeu ne bate și cu inundații, cu calamități de genul inundațiilor, secetei, dar nu ne punem niciodată problema dacă noi avem vreo vinovăție în acest domeniu.

Și iată, lipsa unei legislații în acest domeniu, în care să se fi reglementat aceste raporturi de mai mult timp și, bineînțeles Guvernul, care trebuia și care asigură deocamdată subvențiile pentru irigații, categoric sunt lucrurile care trebuiau așteptate, care trebuiau rezolvate și categoric, poate pe viitor, nu ne vom mai plânge atât de mult atât în problema inundațiilor, cât și în problema secetei, pentru că trebuie să recunoaștem, Autoritatea Națională de Îmbunătățiri Funciare are un rol extrem de important - și ceea ce spunea și domnul deputat Dragoș Dumitriu, este o instituție europeană în momentul de față, sigur, se vor derula și fonduri europene prin această instituție, de a pune la punct toate aceste probleme cu care ne confruntăm de zeci și zeci de ani. și dați-mi voie să nu fiu de acord cu un coleg - un distins coleg de-al meu, care spunea că Guvernul nu a făcut mai nimic până acum. Vreau să vă spun că au fost inițiate și au fost aprobate legi venite chiar din partea Guvernului, care au reglementat niște domenii de care, 18 ani de zile, nici un guvern nu s-a atins pentru a rezolva situațiile respective.

Din acest punct de vedere și prezentând motivele pentru care am făcut modificări la proiectul de lege, Grupul Național Liberal, care este și inițiatorul acestui proiect de lege, va vota pentru acesta, să fie aprobat și adoptat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Nu mai există.

Rog Guvernul să prezinte punctul de vedere. Domnul secretar de stat Töke.

 
   

Domnul Töke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere dezbaterile din comisii și faptul că amendamentele propuse de Guvern au fost luate în considerare, Guvernul este de acord cu raportul de admitere și susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2? Adoptat.

Pct.3? Adoptat.

Pct.4? Adoptat.

Pct.5.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.6? Adoptat.

Pct.7.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.8? Adoptat.

Pct.9, varianta comisiei. Adoptat.

Pct.10. Adoptat.

Pct.11. Adoptat.

Pct.12. Adoptat.

Pct.13. Adoptat.

Pct.14, varianta comisiei. Adoptat.

Pct.15.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.16? Adoptat.

Pct.17? Adoptat.

Pct.18, varianta inițiatorului. Adoptat.

Pct.19. Adoptat.

Pct.20. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22. Adoptat.

Pct.23.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.24. Adoptat.

Pct.25. Adoptat.

Pct.26. Adoptat.

Pct.27.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.28? Adoptat.

Pct.29? Adoptat.

Pct.30? Adoptat.

Pct.31. Eliminare.

Obiecții, observații la eliminare? Adoptat.

Pct.32? Adoptat.

Pct.33? Adoptat.

Pct.34? Adoptat.

Pct.35? Adoptat.

Pct.36? Adoptat.

Pct.37? Adoptat.

Pct.38? Adoptat.

Pct.39? Adoptat.

Pct.40.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.41. Adoptat.

Pct.42. Adoptat.

Pct.43.

Obiecții, observații? Adoptat.

Pct.44? Adoptat.

Pct.45? Adoptat.

Pct.46? Adoptat.

Pct.47? Adoptat.

Pct.48? Adoptat.

Pct.49.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.50? Adoptat.

Pct.51? Adoptat.

Pct.52? Adoptat.

Pct.53? Adoptat.

Pct.54? Adoptat.

Pct.55? Adoptat.

Pct.56.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.57? Adoptat.

Pct.58? Adoptat.

Pct.59? Adoptat.

Pct.60? Adoptat.

Pct.61? Adoptat.

Pct.62.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.63? Adoptat.

Pct.64? Adoptat.

Pct.65? Adoptat.

Pct.66? Adoptat.

Pct.67? Adoptat.

Pct.68? Adoptat.

Pct.69? Adoptat.

Pct.70?

Vă rog frumos, domnule deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o definiție la pct.70, "beneficiari". În partea finală a definiției, sunt cei "care au încheiat" niște contracte. De asemenea, iarăși, în finalul acestei definiții, "care au încheiat" cu furnizorii de apă niște contracte. Deci, sunt în exercițiul acestei definiri de "beneficiari".

Prima parte nu este fericită, din punctul meu de vedere, și anume că beneficiar este orice persoană fizică sau juridică "care poate beneficia de servicii". Este nonsens. Deci, propun modificarea: beneficiar este "cel care beneficiază", nu "care poate beneficia", pentru că ajungem la noțiunea de beneficiar prezumtiv.

Presupun că ar fi bine comisia să fie de acord și în partea aceasta de definiție să se spună "care beneficiază de servicii de îmbunătățiri...".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia?

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Vă mulțumim pentru observație. Comisia este de acord cu observația domnului deputat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Guvernul?

 
   

Domnul Töke Istvan:

Suntem de acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Atunci, dacă nu există obiecții în plen, facem aceste corecturi la pct.70 din anexa cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Pct.71.

Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.72. Adoptat.

Pct.73. Art.III, introdus de comisie.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

Vom avea vot final la ora 12,30.

 
   

Stimați colegi, înțeleg că domnul Nati Meir dorește să facă o intervenție pe procedură. Mi-a trimis o scrisoare, dar aceasta se anunță de la tribună. La ora 12:30 vă dau cuvântul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2008 pentru modificarea art.33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (rămas pentru votul final).  

Proiectul de la pct.7 de pe ordinea de zi rămâne la vot final.

Trecem la pct. 8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2008 pentru modificarea art.33 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea are caracter organic.

Procedură de urgență.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog.

   

Doamna Suzana Peter (secretar de stat, MinisterulJustiției) :

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Posibilitatea accesului în magistratură doar pe baza unui interviu nu oferă suficiente garanții privind capacitatea profesională a viitorilor magistrați.

Totodată, modalitatea de acces în magistratură fără concurs, pe baza unui interviu susținut la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost criticată în raportul intermediar al Comisiei Europene.

Raportul este favorabil.

Guvernul îl susține.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Comisia?

Domnule vicepreședinte Iordache, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

C.S.M.-ul, de asemenea, a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat.

Cu unanimitate de voturi, plenul Comisiei juridice propune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2008 pentru modificarea art.33 din Legea nr.303.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Înțeleg că nu există amendamente admise sau respinse.

Deci, proiectul rămâne direct la vot final.

 
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali. (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

La pct.9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 18 iunie. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin.(3).

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind însă depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată și se trimite ca atare Senatului, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale. (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

La pct.10, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 18 iunie 2008. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (7) al articolului 57 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale. (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

La pct.11, Propunerea legislativă privind modificarea alin.(7) al art.57 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 18 iunie 2008 și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347/2004 (rămas pentru votul final).  

La pct.12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347/2004.

Legea are caracter ordinar, Legea muntelui, și proiectul de lege venit de la Senat cu caracter organic, pe aceeași temă, înțeleg.

Înțeleg că avem un raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură.

Prioritate legislativă.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Domnul Töke Istvan:

Mulțumesc.

Politicile naționale privind dezvoltarea rurală se dezvoltă de către fiecare stat membru al Uniunii Europene, în concordanță cu Regulamentul (CE) nr.1698/2005, cu referire la sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală.

Legea muntelui nr.347/2004 conținea unele dispoziții redundante care afectau implementarea Măsurilor 211 - sprijin pentru zona montană defavorizată și plăți pentru agromediu, din cadrul PNDR 2007-2013.

De asemenea, prin Legea muntelui, conform dispozițiilor art.9, se puteau acorda diferențiat de la bugetul de stat indemnizații compensatorii pentru handicapuri naturale producătorilor agricoli, însă acest sprijin financiar nu a putut fi acordat.

Proiectul de act normativ contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menținându-se astfel viabilitatea spațiului rural, de asemenea menținându-se și susținându-se activitățile agricole durabile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, comisia.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21 din 2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347 din 2004, trimis cu adresa nr.247 din 5 mai 2008.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 23 iunie 2008 în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe scurt, vom susține acest proiect de lege. Este foarte utilă pentru accesarea fondurilor europene.

Însă vreau să protestez și cu această ocazie pentru neaplicarea prevederilor legale privind Agenția Montană, o chestiune care ar fi de mare ajutor și ar veni în completarea acestei Legi a muntelui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Kelemen Attila.

Vă rog.

 
     

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

La dezbateri generale!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, la discuții generale, domnule deputat, vă invit.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Antevorbitorul meu nu întâmplător protestează că nu funcționează această agenție. Într-adevăr, este o zonă importantă din România, unde trebuie să dăm tot ajutorul ca populația care trăiește în aceste zone să aibă un trai mai ușor și, de ce nu, să ne aliniem și deciziilor europene în ceea ce privește zona montană din Europa.

Este o lege importantă și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va vota pentru această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnule Tabără, dacă tot ați pornit, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi permit să susțin acest proiect de lege, cu completările care vin la Legea muntelui, din mai multe motivații. În principal, sunt și vicepreședinte al Consiliului Național al Muntelui, vin dintr-o zonă montană și cunosc foarte bine ceea ce înseamnă zona montană a României, care ocupă circa 30-32% din teritoriul național.

Vreau să vă spun că și această completare este, așa cum spuneam, bine venită, dar mai rămâne mult de făcut ca această zonă să fie văzută ca un element esențial al economiei rurale românești, pentru că în principal niciuna dintre legile care s-au adresat acestei zone nu a fost finalizată și nu se regăsesc cu efecte economice benefice pentru această zonă.

Atâta timp cât domină conceptul de a duce ferma și locuitorul lângă infrastructură și a nu-i face infrastructură către fermă, nu vom reuși în niciun fel de politică montană și mai ales a zonelor acestora, pe care omul trebuie să le gestioneze.

În același timp, vreau să vă spun că, fără o așezare a unei infrastructuri care să monitorizeze politicile pentru zona montană, nu cred că vom reuși prea mult. De fapt, de după 1990 încoace e clar că nu am reușit prea mult în aceste politici sau zone în care noi am putea să deschidem o economie extrem de competitivă în piața națională și în piața internațională.

În același timp, cred că ne ferim prea mult de ceea ce înseamnă demersurile pentru ca unele dintre recomandări ale Uniunii Europene să fie suspendate pentru un anumit timp și se poate face exemplul Franței, mai ales în domeniul acesta al zonei montane este edificator.

Și-mi exprim, de asemenea, o nemulțumire și în calitate de coautor, dacă vreți, alături de alți colegi, privind nefuncționarea Agenției Zonei Montane și mă întreb ce trebuie să facem noi, în Parlament, ca legi pe care le votăm - și Agenția Zonei Montane este votată de peste un an de zile și publicată în Monitorul Oficial și nu există niciun fel de demers pentru ca ea să fie aplicată. Repet, ea se referă strict la ceea ce înseamnă monitorizarea unei părți din teritoriul național, cu particularități deosebite, care este zona montană și pe care va trebui să o gestionăm cu locuitorii de acolo, dacă vrem cu adevărat să construim ceea ce înseamnă durabilitatea unui sistem agrorural pe întreg teritoriul României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La finalul intervențiilor din partea grupurilor am să solicit reprezentantului Guvernului să facă o scurtă prezentare ce se întâmplă cu această Agenție a Zonei Montane, pentru că văd că se ridică din partea mai multor grupuri parlamentare.

Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa după cum vedeți, lucrurile încep să se așeze, fie că vin inițiative din partea dumneavoastră, stimați colegi, fie că vin din partea Guvernului.

Mai înainte discutam despre reglementarea și soluționarea problemelor din domeniul îmbunătățirilor funciare. Acum venim și rezolvăm și reglementăm problema aceasta a accesării fondurilor europene în zona montană, zonă care, de ce să nu recunoaștem, întotdeauna s-a confruntat cu greutăți extraordinar de mari.

Poate banii și fondurile europene au ajuns mai greu în această zonă și pe bună dreptate oamenii din zona montană sunt nemulțumiți, pentru că nu prea au fost băgați în seamă. Iată că actul normativ de astăzi, această ordonanță de urgență vine să creeze cadrul juridic de accesare a fondurilor europene pentru zona montană, în condiții și facilități mult mai mari decât celelalte fonduri care sunt acordate pentru celelalte zone pentru că, așa cum spunea și domnul deputat Tabără, aici avem de a face cu un specific aparte, avem de a face cu o zonă care trebuie tratată cu foarte multă atenție de către noi, Parlamentul, și, bineînțeles, vedeți că și Uniunea Europeană acordă programe și fonduri pentru susținerea acestei zone, atât pentru dezvoltarea agrară - și în special a zonei zootehnice -, cât și pentru agromediu, agroturism și celelalte activități care se desfășoară în zona montană.

Noi, Grupul Partidului Național Liberal, vom susține acest proiect de lege pentru a fi adoptat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Timar și domnul deputat Petre Ungureanu.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

După cum s-a spus, această lege, Legea muntelui, este o lege foarte importantă. Este o lege foarte importantă pentru că prin această lege pot fi finanțate două măsuri foarte importante, mă refer la Măsura 211 - sprijin pentru zona montană defavorizată și Măsura 214 - plăți de agromediu.

Dar, pe lângă aceste două lucruri importante, această lege prevede și posibilitățile prin care autoritățile locale se pot implica în buna desfășurare a activităților din zona montană. Și un lucru foarte important: este prevăzut și modul de derulare a învățământului agromontan, fiindcă muntele are ceva specific al lui și de aceea muntele trebuie să fie și învățat. Este un lucru important și este prevăzut în această lege.

De aceea, grupul nostru va susține această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Petre Ungureanu.

Vă rog.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că s-a vorbit deja de faptul că grupul nostru, Grupul Partidului Democrat-Liberal, va susține această lege.

Aș vrea însă să atrag atenția că entuziasmul poate fi uneori dăunător, așa cum a fost în cazul modificării Codului silvic, lege care a fost votată așa, într-o veselie, fără ca cineva să gândească sau probabil a gândit-o și a fost subversivă această idee. Codul silvic, care a intrat în vigoare prin luna martie, a blocat o altă lege și un alt program foarte benefic pentru stațiunile montane și pentru zona montană. De aceea se află deja în dezbatere în Comisia de industrii, este PL nr.234 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2008 pentru modificarea Legii nr.526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului "Schi în România".

Vreau să atrag atenția celor care din entuziasm, poate cu bună credință, dar fără să fie foarte bine documentați, cu heirupism uneori, încearcă să promoveze o lege, cum a fost Codul silvic, blocând celelalte legi. Probabil că și aceasta, Legea muntelui, va fi blocată de faptul că în Codul silvic - așa cum blochează și Programul "Schi în Carpați" - nu se mai pot face niciun fel de investiții până când nu se va modifica legea, în sensul de a se putea compensa terenurile forestiere cu cele agricole, neîmpădurite.

Atrag doar atenția asupra heirupismului, stahanovist uneori, care poate bloca. Și a fost aici un distins președinte de comisie care ar trebui să-și facă câteva procese de conștiință în ceea ce privește Codul silvic, pentru că încă o dată, și cu aceasta închei, atrag atenția, Codul silvic recent intrat în vigoare a blocat complet Programul "Schi în Carpați". Sper să nu o facă și cu Legea muntelui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rog atunci pe domnul secretar de stat să clarifice chestiunea cu Agenția Zonei Montane.

 
   

Domnul Töke Istvan:

Practic, la nivelul ministerului există Agenția Zonei Montane, iar în Departamentul Dezvoltării Rurale există un birou care se ocupă cu aceste probleme. La DADR-uri, adică direcțiile agricole și de dezvoltare rurală din județe, există 28 de județe în care există zona montană reprezentată la nivel de compartimente.

Din cauza faptului că Legea muntelui și cu Legea de aprobare a Agenției Zonelor Montane sunt din anumite puncte de vedere contradictorii, această reglementare este nefuncțională și va trebui să se reorganizeze în viitor pentru a putea rezolva situațiile care sunt reglementate prin lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog. Domnul profesor Tabără, domnul Nicolae Popa și domnul Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc sincer că nu vreau să discutăm în contradictoriu cu ministerul. În parte, chestiunea aceasta de modificare a Legii muntelui am discutat-o și eu cu domnul ministru la un moment dat, mai în urmă cu câteva luni, dar, repet, la o întindere economică și particularitățile pe care le are zona montană e nevoie de un organism care să gestioneze, să monitorizeze politicile din această zonă.

Vreau să vă spun un lucru care este incredibil. Zona montană exportă profitul de acolo către celelalte zone bogate ale țării. Nimeni nu a luat o dată o măsură de permanentizare a veniturilor și a profitului de acolo. Lemnul îl exportăm brut, bușteni, specii de anumiți copaci, cherestea ș.a.m.d. Nimeni nu construiește acolo și să rămână profitul pe această zonă.

Sunt multe probleme... Direcțiile agricole probabil în reorganizare în Camere agricole vor avea cu totul și cu totul alte atribuții. Or, o astfel de structură și mai ales așa cum este ea la nivelul ministerului, un birou simplu, cu câțiva oameni, va fi imposibil să gestioneze politici, acquis-uri. Noi avem câteva domenii, cum este cazul pescuitului, în care avem o agenție - și eu spun că nu este de întinderea a celei ce înseamnă zona montană a României, ci cu economia ei, cu domeniile multiple pe care le poate dezvolta, inclusiv, dacă vreți, acea agricultură ecologică, durabilă, turistică, agroturistică ș.a.m.d. - pentru că probabil politicile din zona montană, după ce va prelua președinția Republica Cehă (cunosc punctul de vedere pe acest domeniu), să fie orientate și spre ceea ce înseamnă gospodăria mică, transformarea ei și aducerea ei spre competitivitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Dragoș Dumitriu, domnul Popa, domnul Kelemen.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi, cu toții am remarcat încurcătura în care s-a aflat domnul secretar de stat Töke și regretăm, cel puțin eu regret chestiunea aceasta, pentru că este chiar un bun colaborator al nostru. Însă, realitatea este că această agenție aprobată printr-o lege a Parlamentului nu funcționează. S-a încălcat practic grav Legea răspunderii ministeriale prin neaplicarea unei legi de către Parlament. Și chiar mă surprinde faptul că președintele României a fost foarte atent la încălcările legii de către miniștri și nu a reacționat de data aceasta. Îi atrag atenția că ar putea să-l ia de urechi pe cel de la Ministerul Agriculturii și să-i arate că nu respectă legea.

În al doilea rând, eu personal împreună cu alți câțiva colegi am introdus amendamente la Legea bugetului pe 2008, care vizau exact bani pentru această agenție; deci, posibilitatea ca această agenție să angajeze oameni să funcționeze așa cum trebuie. S-au respins, motivându-se la mai mult de jumătate de an după apariția legii că această agenție nu este funcțională, nu poate fi funcțională. Deci, și-au dat seama după 6 luni, după ce inițial au aprobat, au spus "Da, domnule, și Guvernul este de acord cu această agenție" și după aceea au spus că nu mai e funcțională.

Este un haos. Într-adevăr, zona asta montană este complet neglijată și vă spun în cunoștință de cauză, pentru că eu locuiesc în orașul Azuga, deci știu foarte bine ce se întâmplă în zona asta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Kelemen, vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, această zonă montană este mult prea importantă pentru țară ca să răspundem așa că legea e nefuncțională. De ce n-am făcut atunci modificări? Poate am făcut noi greșeli în comisie, dar dacă venea cineva, ministerul, și putea să ne spună, da, aici trebuie corectat, fiindcă e importantă. Nu că trece un an și nu se întâmplă nimic, deși am avut promisiunea fermă de la Ministerul Agriculturii de atunci că, de la 1 ianuarie 2008, această agenție va intra în funcție și cum a zis domnul Dumitriu, într-adevăr, și fondul de bani existau pentru această problemă. Da, trebuie să dau dreptate și să nu mai ies încă o dată și, n-am vrut eu o polemică să încep. Domnul Ungureanu a avut dreptate, da, într-adevăr, Legea Codului silvic, cu această limitare de 5% oarecum a devenit nefuncțională pentru dezvoltarea zonei. Dar, trebuie să vă amintesc, domnilor colegi, care ați fost atunci la lucrările comisiei și ați fost destul de mulți când, la Sibiu în vacanță, am discutat acest proiect de lege că am discutat cel puțin 2 ore pe această temă și oarecum a rămas singuri cu această părere. Domnul coleg Ungureanu și colegii dumneavoastră, la presiunea străzii care s-au materializat prin niște articole în diferite ziare am rămas singur, deși am zis că da, această lege devine nefuncțională, această parte a legii, și părerea mea este că noul Ocol silvic și după specialiștii în silvicultură este un cod silvic simțitor îmbunătățit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule Dumitriu ați vorbit? Mă iertați.

Domnul Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă prezint în fața dumneavoastră ca și co-inițiator al acestui proiect de lege care a fost adoptat și promulgat de președintele României, Agenția Națională a Zonei Montane. Este adevărat, atunci când am elaborat-o cu colegii mei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice am avut în vedere crearea unei instituții care să gestioneze fondurile europene din această zonă, zonă cu specific aparte, cu o suprafață imensă, cu populație dispersată care duce o viață foarte grea, și ne-am gândit aici să creăm și instituțiile specializate și echipa de specialiști, pentru că vreau să vă spun, stimați colegi, una este când dai ordine și dispoziții de la București și una este când ești din zonă de acolo, când îi simți pe mocani, pe moți, care trăiesc acolo la fața locului și înțeleg nevoile și problemele lor din zona respectivă. Noi, de aceea, ne-am gândit, eu nu cred că Legea muntelui nr.347 din 2004 a reușit sau reușește să realizeze aceste probleme, să acceseze aceste fonduri europene atâta timp cât n-a avut în vedere și crearea unor forme organizatorice care să implementeze aceste fonduri.

De aceea, noi considerăm că este nevoie de o instituție specializată numai pentru zona montană, așa cum avem APIA pentru o subvenționare a produselor agricole, așa cum avem Agenția de Pescuit care este instituție specializată, acreditată de Uniunea Europeană să implementeze fondurile pentru pescuit și alte domenii de activitate. Și muntele și zona montană are nevoie de o instituție de specialitate. De aceea, vom face demersuri cu ceilalți colegi ai noștri la ministerul de resort să vedem în ce situație se află modul de organizare și de punere în funcțiune a acestei Agenții Naționale a Zonei Montane.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule secretar de stat, doriți să mai interveniți?

 
     

Domnul Töke Istvan:

Nu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Discuțiile probabil vor fi continuate la comisie. Nu există amendamente admise sau respinse. Consult însă comisia pentru o clarificare.

Domnule președinte Kelemen? Este lege organică să înțeleg până la urmă din raportul comun asupra acelor două proiecte, ca să știm cum o încadrăm. Înțeleg că s-a făcut raport comun dintr-un proiect cu caracter organic și unul ordinar.

Vă rog, dacă vreți s-o anunțați ca să știm cum o votăm.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnule președinte,

S-a făcut o greșeală regretabilă. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

E în regulă. Atunci o să rog să cerem și de la Consiliul Legislativ o confirmare pe parcurs înainte de trimiterea la monitor. Deocamdată pleacă spre sesiunea de vot final ca lege ordinară cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (rămas pentru votul final).  

Pct.13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun din partea Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru tehnologia informației, raport de adoptare.

Prioritate legislativă, procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul mai întâi să prezinte proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat. Îl invit după aceea și pe domnul general Opriș.

   

Domnul Constantin Teodorescu (secretar de stat,Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Prin Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență se are în vedere armonizarea cadrului legislativ creat pentru înființarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență cu situația existentă în prezent, după doi ani de funcționare a acestui sistem.

Proiectul de lege prevede reînnoirea cadrului legal, în baza căruia sistemul național unic pentru apeluri de urgență funcționează, reorientarea cadrului de finanțare a acestuia prin asigurarea finanțării, administrării, operării, întreținerii și dezvoltării sistemului național unic pentru apeluri de urgență de la bugetul de stat, definirea elementelor componente ale sistemului național unic pentru apeluri de urgență, având drept referință deciziile, directivele Uniunii Europene și standardele Institutului European de Standardizare în Telecomunicații, precum și precizarea nivelului de acceptanță al serviciului asigurat de Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, în conformitate cu serviciile de comunicații de urgențe extinse E112.

Recurgerea la calea delegării legislative, în temeiul art.15 alin.(4) din Constituție pentru promovarea măsurilor preconizate este justificată de faptul că România trebuie să adopte de urgență măsurile necesare opririi procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în calitate de stat membru deschisă de comisie europeană împotriva României cu privire la funcționalitatea numărului unic pentru apeluri de urgență.

Față de cele prezentate, noi propunem spre aprobare plenului Camerei Deputaților proiectul de lege în forma inițială.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Raportul comisiei, dacă tot a venit domnul președinte și după aceea invităm și pe domnul general Opriș.

Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în procedură de urgență cu proiectul de lege menționat. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea sistemului unic pentru apeluri de urgență, urmărind modificarea și completarea cadrului legal existent și stabilirea mai clară a zonelor de responsabilitate aferente comunicațiilor de urgență și agențiilor componente ale sistemului.

În ședința din 23 iunie 2008, în urma examinării proiectului de lege și amendamentelor depuse, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise și respinse.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă rog, domnule director Opriș, dacă doriți să faceți o prezentare?

 
   

Domnul Marcel Opriș (director, Serviciul de Telecomunicații Speciale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua și vă salut, stimați domni deputați și doamne deputat.

Cadrul legislativ pentru funcționarea serviciului pentru apelul unic de urgență 112 era cuprins în Legea nr.398 din 14 iunie 2002. Principala inconsistență a acelui cadru legislativ era maniera de finanțare. Această manieră de finanțare s-a dovedit a fi nesustenabilă în momentul în care au apărut probleme tehnice deosebite în cadrul funcționării sistemului 112. Din acel moment, s-au derulat mai multe inițiative legislative, precum și de către Guvern. Varianta adoptată, Ordonanța de urgență a Guvernului adoptată de guvern pentru a rezolva în principiu problema finanțării, dar și problema stabilirii cadrului legal, coerent pentru 112 avea câteva inconsistențe, am spune. Senatul, analizând cu multă atenție acest lucru a propus câteva amendamente, de asemenea, a avut loc o dezbatere extrem de serioasă în cadrul Comisiei de industrii și în cadrul Comisiei de comunicații. Ca urmare, din punct de vedere al instituției care a construit din ordinul Parlamentului, potrivit legii, acest serviciu și care este decisă să-l opereze și să-l ducă mai departe în beneficiul cetățeanului și implicit și al dumneavoastră în calitate de cetățeni, noi am susține varianta care este adoptată de Senat, împreună cu amendamentele propuse și respinse de către cele două comisii comune.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnilor deputați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule director.

Intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Ciopraga.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Emiterea acestei ordonanțe de urgență este prevăzută și în planul de acțiuni menționat în memorandumul aprobat de guvern cu tema "Scrisoarea Comisiei Europene, de punere în întârziere privind numărul de apel de urgență 112", punere în întârziere intervenită ca urmare a neconformității cu prevederile Directivei nr.22/2002 CE privind serviciul universal în ceea ce privește punerea la dispoziția serviciilor de urgență a informațiilor privind localizarea apelantului pentru apelurile efectuate de pe telefoanele mobile.

Cadrul legal, în baza căruia sistemul național unic pentru apeluri de urgență funcționează, trebuie înnoit pentru următoarele considerente. Este insuficient cadrul actual pentru reglementarea corespunzătoare a domeniului activității sistemului național unic de apeluri de urgență în toate entitățile care conlucrează la soluționarea urgențelor semnalate.

Proiectul de ordonanță de urgență are în vedere reglementarea mai amănunțită a relațiilor dintre Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, administrator al sistemului unic național de urgență, agențiile specializate în intervenții, furnizorii de rețele publice și de comunicații electronice în materia funcționării și dezvoltării sistemului național unic pentru apeluri de urgență, precum și stabilirea mai clară a zonelor de responsabilitate aferente comunicațiilor de urgență și agențiilor componente ale sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Asigurarea instrumentelor legislative necesare la dispoziția autorităților naționale pentru reglementarea comunicației și tehnologia informației pentru implementarea și funcționarea în cele mai bune condiții a accesului la numărul unic de apeluri de urgență, în condițiile deschiderii de către Comisia Europeană a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în calitate de stat membru, împotriva României cu privire la funcționarea numărului unic pentru apeluri de urgență, armonizarea cadrului de reglementare a sistemului național unic pentru apeluri de urgență cu legislația în vigoare în domeniile asistenței medicale de urgență și a gestionării situațiilor de urgență.

Prin această ordonanță se preconizează următoarele schimbări prin reglementarea noului proiect de ordonanță de urgență: se reglementează amănunțit relațiile dintre Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, iar administratorul sistemului național unic de apeluri de urgență, agențiile specializate în intervenții și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice; se stabilește în detaliu zonele de responsabilitate aferente comunicațiilor de urgență și agențiilor componente ale sistemului național unic pentru apeluri de urgență; definirea elementelor componente ale sistemului național unic pentru apeluri de urgență, având drept referință deciziile și directivele Uniunii Europene și standardele Institutului Național de Standardizare în Telecomunicații; precizarea nivelului de acceptanță al serviciului și asigurat de sistemul național unic de apeluri de urgență, în conformitate cu serviciile de comunicații de urgență extinse E112 și armonizarea cadrului de reglementare a sistemului național unic pentru apeluri de urgență cu legislația în vigoare în domeniile managementului situațiilor de urgență și asistenței medicale de urgență.

Se va elabora o hotărâre a Guvernului pentru stabilirea cuantumului sumelor ce urmează a fi virate de la bugetul de stat către Autoritatea națională pentru reglementarea în comunicații și tehnologia informației, a modalității de virare a acestora, a modului de onorare la scadență a biletelor la ordin emise de către Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, alte aspecte privind finanțarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență, desemnarea administratorului sistemului național unic pentru apeluri de urgență, precum și trecerea sistemului național unic pentru apeluri de urgență de la Autoritatea națională pentru reglementare în comunicații la administratorul sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

De asemenea, va fi elaborat regulamentul de organizare și funcționare, precum și atribuțiile Comitetului național de coordonare a sistemului unic național pentru apeluri de urgență, a secretariatului tehnic, elaborat în termen de 60 de zile de la publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului în Monitorul Oficial al României, partea I, aprobat prin hotărâre de Guvern, rezultatele preconizate a fi obținute ca urmare a aprobării prezentului proiect de ordonanță cu instituțiile existente, nefiind necesară înființarea altora.

Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației va stabili anumite condiții tehnice și economice referitoare la realizarea comunicațiilor de pe sistemul național unic de apeluri de urgență.

Pentru coordonarea unitară la nivel național a acțiunilor tuturor organismelor implicate în funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență, conform cerințelor europene în domeniu, se propune înființarea Comitetului național de coordonare care să funcționeze sub autoritatea Guvernului României, iar ca organism de lucru al comitetului se înființează Secretariatul tehnic permanent. Scopul comitetului este de a realiza politica privind funcționarea, operarea și dezvoltarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență în România.

Comitetul va avea următoarea reprezentare: Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Sănătății Publice, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației și administratorul sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Având în vedere cele prezentate, vreau să vă spun că parlamentarii grupului Partidului Național Liberal vor vota pentru această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule deputat Costică Canacheu, vă rog.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Câte vorbe pentru o ordonanță pe care o puteam clarifica încă din primăvara acestui an. Au fost discuții în cadrul Comisiei de apărare pentru clarificarea patrimoniului și pentru clarificarea modalității de finanțare a serviciului 112 și ca urmare a rapoartelor negative de la Comisia Europeană, încă din toamna anului trecut, în primăvară, am ajuns la o soluție, o propunere legislativă de modificare, trecută de Senat, ajunsă la Camera Deputaților cu raport în luna iunie, neintrodusă la vot. Acum nu mai este în ordinea de zi, dar am venit doar să spunem că și în al doisprezecelea ceas, o ordonanță a guvernului care clarifică situația, așa am înțeles, din perspectiva patrimoniului și a finanțării este binevenită, vom vota.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Voi exprima un punct de vedere personal, și anume faptul că dacă ordonanța clarifică din punct de vedere al finanțării și al patrimoniului, așa cum spunea distinsul coleg, mie îmi este extrem de neclar modul în care această agenție va reprezenta interesele cetățenilor, atâta timp cât apelând la numărul de urgență 112 nu ești apelat ulterior înapoi pentru a ți se comunica ce s-a întâmplat cu sesizarea ta. Nu au această obligație, în schimb sunt dotați cu un sistem foarte performant de localizare a locului de unde s-a făcut acest apel. Un sistem care, sincer să fiu, nu-i văd utilitatea, nu poate preîntâmpina apelurile false, și nu știu, efectiv, la ce mai folosește încă un sistem de supraveghere a cetățenilor României.

Nu, efectiv, nu pricep, din punctul meu de vedere mi se pare o chestie inutilă care începe să semene cu scenarii din unele filme americane. Dacă ar fi să rezolvăm, într-adevăr, ceva, ar fi acest lucru, să obligăm instituția creată prin lege să respecte regimul altor instituții create prin lege. Adică la o sesizare făcută de cetățean să se răspundă în același fel. Ai făcut o sesizare scrisă, ți se răspunde scris. Ai făcut o sesizare telefonică să fii sunat înapoi și să ți se spună, da, domnule, ai reclamat o chestiune gravă din trafic, ce s-a întâmplat cu șoferul pe care l-ai reclamat? Nu ți se răspunde. Ți se răspunde, doar da, nu știm ce s-a întâmplat, în orice caz nu vă putem da relații în legătură cu rezultatul sesizării dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. O să solicit clarificări din partea inițiatorului.

Mai există alte intervenții la dezbateri generale deocamdată? Nu. Atunci îl rog pe domnul director Opriș... Dacă doriți să faceți clarificările necesare?

 
   

Domnul Marcel Opriș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, pentru a nu se crea confuzie, localizarea apelantului la 112 pe lângă faptul că este o directivă europeană este gândită numai în sprijinul celui care este în pericol. Aș vrea să vă reamintesc că la 112, întotdeauna cineva așteaptă să-l sunați când viața dumneavoastră este pusă în pericol. Deci nu este un sistem de urmărire sau monitorizare, este complet sub controlul apelantului și sub controlul autorității.

Aș vrea să fiți extrem de liniștiți din punctul acesta. Numai când dumneavoastră sunați la 112, în acel moment este afișat pe ecran locul de unde ați sunat, pentru a putea fi ajutat mai repede, fiindcă

astfel agențiile de intervenție ambulanța, poliția, ISU, se plimbă că nu știu unde sunteți, iar el a fost gândit îndeosebi pentru persoanele cu dizabilități sau în imposibilitatea de a da relații suplimentare. Acesta este de fapt obiectul infringement-ului, faptul că până acum nu a existat această localizare. Restul de detalii, aș vrea să ne invitați oricând, împreună cu ministerul de resort, personal, sau la oricare comisie pentru a lămuri aspectele. Este interesant de discutat subiectul, însă problema este că aceasta este deschisă pentru pericol iminent asupra vieții. Răspunsul este implicit intervenția agenției.

Sigur că da, în situația în care dumneavoastră sesizați altceva decât pericolul iminent și n-a venit agenția, primiți răspuns și aș vrea să vă spun că săptămânal semnez nenumărate scrisori împreună cu juriștii noștri prin care dăm relații directe cetățenilor sau instanței ce s-a întâmplat cu apelul lor, inclusiv înregistrări ale apelurilor făcute de către cetățeni, cu conținutul lor, pentru a putea fi folosite împotriva autorităților care n-au răspuns. Săptămânal. Vă invit să veniți să vedeți acest lucru. Cu dragă plăcere.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, domnule Dumitriu, clarificat?

Alte intervenții? Bun. Lucrurile înțeleg că sunt clarificate, trecem la dezbaterile pe articole, lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă la pct. 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Art. unic al ordonanței? Adoptat.

Pct.3. Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Pct.5. Adoptat.

Pct.6. Adoptat.

Pct.7. Obiecții? Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.8. Adoptat.

Pct.9. Adoptat.

Pct.10. Obiecții? Observații? Adoptat.

Pct.11. Adoptat.

Pct.12. Vă rog, domnule președinte, la pct.12? Vă rog, domnule președinte Iulian Iancu, poftiți la pct.12.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doar o eroare materială la acest articol: la alin.(3) în loc de "se elimină" - rămâne nemodificat, în forma de la Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Obiecții? Observații? Nu sunt. Se susține. Se introduce atunci această modificare în text.

Pct.13. Observații? Obiecții? Adoptat.

Pct.14. Adoptat.

Pct.15. Adoptat.

Pct.16. Adoptat.

Pct.16. Adoptat.

Pct.17. Adoptat.

Pct.18. Adoptat.

Pct.19. Obiecții? Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.20. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22. Adoptat.

Pct.23. Adoptat.

Pct. 24. Adoptat.

Pct.25. Adoptat.

Pct.26. Obiecții? Observații? Adoptat.

Pct.27. Adoptat.

Pct. 28. Obiecții? Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.29. Adoptat.

Pct. 30. Adoptat.

Pct.31. Adoptat.

Pct.32. Adoptat.

Pct.33. Adoptat.

Pct.34. Adoptat.

Pct.35. Obiecții? Observații? Adoptat.

Pct.36. Adoptat.

Pct.37. Obiecții? Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.38. Adoptat.

Pct.39. Adoptat.

Pct.40. Adoptat.

Pct.41. Obiecții? Observații? Adoptat.

Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat.

Pct.44. Adoptat.

Pct.45. Adoptat.

Amendamentele respinse? Nu se susțin.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Legea are caracter, spuneți, ordinar? Ordinar.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile și asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999. (retrimitere la comisie)  

Pct.14; se discută împreună Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Procedură de urgență. Cameră decizională. Împreună cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999, propunere respinsă de Senat. Suntem Cameră decizională.

Avem raport comun pentru ambele inițiative din partea Comisiei pentru industrii. Adoptare a primului proiect de lege și respingere a propunerii legislative.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

   

Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ordonanței sus menționate, intervențiile legislative vizează implementarea unui nou sistem de desfășurare a serviciilor de siguranță în porturi și pe căi navigabile interioare, respectiv pilotajul și remorcajul de manevră al navelor maritime. Totodată, se introduce obligativitatea corelării între redevențele, chiriile aplicate pentru teritoriile portuare și volumul minim de trafic pe care cei care utilizează teritoriile portuare trebuie să le asigure pentru danele acestor terenuri.

Prin prezentul proiect de lege se introduc reglementări mai clare și mai stricte privind: locurile în care se pot desfășura operațiunile de încărcare-descărcare mărfuri și îmbarcare-debarcare persoane în condiții de siguranță, protejarea integrării infrastructurii de transport, crearea unui sistem unitar de efectuare a lucrărilor de reparație, întreținere și de investiții în infrastructura de transport naval.

Adoptarea prezentului proiect de lege este necesară pentru modificarea și completarea legislației românești din domeniul transportului naval, astfel încât să se asigure compatibilizarea deplină a legislației specifice în domeniul naval în ceea ce privește concesiunile în concordanță cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54 din 2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică aprobată cu modificările prin Legea nr.22 din 2007 pentru respectarea principiului unicității actelor normative.

De asemenea, trebuie să asigurăm compatibilizarea legislației naționale cu Regulamentul nr.3577 din 1992 al Consiliului din 7 decembrie 1999 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre, și, de asemenea, cu Regulamentul nr.1356 privind normele aplicabile transportului de mărfuri sau de pasageri pe căile navigabile interioare.

În același timp, asigurăm corelarea legislației și oferirea unei legislații mai clare în domeniul programelor operaționale sectoriale de transport.

Toate aceste schimbări preconizate vor duce la creșterea competitivității porturilor românești față de celelalte porturi dunărene și cele din bazinul Mării Negre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mihei.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Vă rog să vă prezentați proiectul.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Este un proiect care a stat destul de mult la Cameră, fapt pentru care cred că dacă am mai sta încă vreo două săptămâni nu s-ar întâmpla nimic rău. Mai bine e să avem o lege dreaptă decât una strâmbă.

De ce zic acest lucru? Pentru că, și în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, voi cere ca ambele proiecte să fie returnate la comisie pentru a fi rediscutate, deoarece mai mulți agenți economici de pe platformele portuare, organizații profesionale au cerut ca să fie invitate pentru a-și putea spune punctul de vedere asupra acestei noi reglementări, mai ales că la discuția care a avut loc în vacanța parlamentară ei nu au fost anunțați și nu au putut să participe și să își exprime punctele de vedere vizavi de aceste modificări.

În plus, tot în această vacanță parlamentară, s-a judecat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dosarul 1477/2002, este vorba de Societatea Comercială Constanța "Pilot Service" care s-a judecat cu statul român pentru activitatea de pilotaj, o activitate care a fost privatizată, dar după aceea printr-o nedreptate emisă de vechea Ordonanță nr.22 a câștigat și are o hotărâre definitivă în acest sens.

Pentru a face aceste reparații și, mai ales că ordonanța Guvernului, așa cum a apărut ea, avea anumite reglementări care vroiau să îndrepte această situație, iar la Senat ea a revenit la forma inițială din 22, ceea ce în opinia mea și a multora și chiar a Curții Europene privind Drepturile Omului încalcă libera concurență, consider că este de datoria noastră să le dăm această șansă acestor operatori portuari, acestor organizații profesionale de a putea să-și spună punctul de vedere.

De fapt, această lege vine în sprijinul lor pentru impulsionarea, dinamizarea activității portuare atât de necesară creșterii economice a României.

Vă rog ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să retrimiteți ambele proiecte la comisie pentru a fi rediscutate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Inițiator? Nu. Atunci raportul comisiei, punctul de vedere al Guvernului la această inițiativă și trecem la dezbateri generale, pe urmă decidem și pe retrimitere.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 și asupra Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

În conformitate cu prevederile Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu următoarele inițiative legislative: 1. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.22 din 1999, a domnului deputat Andrian-Sirojea Mihei, trimisă cu adresa PL-x 625 din 12 decembrie 2005, înregistrată cu nr.23/239 din 12 decembrie 2005. Prin această inițiativă legislativă se propune modificarea sau abrogarea unor prevederi ale Ordonanței Guvernului nr.22/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.528/2002 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.69/2003, întrucât prevederile respective provoacă efecte care îndepărtează România de la statutul de economie de piață bazată pe concurență și liberă inițiativă.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, conform Adresei nr.474 din 4 mai 2005, cu observații și propuneri privind normele de tehnică legislativă.

Propunere legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 5 octombrie 2005.

Guvernul României, cu Adresa nr.2011 din 30 august 2005, a comunicat că nu susține adoptarea propunerii legislative, menționând că serviciile de siguranță prevăzute în Ordonanța Guvernului nr.22/1999 constituie servicii publice de interes național și acestea pot fi concesionate cu respectarea prevederilor legale.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități, conform avizului PL-x 625 din 2 februarie 2006.

La solicitarea inițiatorului propunerii legislative, Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat ca inițiativa legislativă să fie examinată o dată cu prezentarea de către Guvern a Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999.

2. Proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval și pe căi navigabile, transmis cu adresa PL-x nr.763 din 12 noiembrie 2007 și înregistrată cu nr.23/341 din 13 noiembrie 2007.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.86/2007 a fost emisă pentru compatibilizarea legislației specifice domeniului naval cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică aprobată cu modificări prin Legea nr.22/2007 și pentru compatibilizarea legislației naționale cu legislația europeană în domeniu, respectiv cu Regulamentul C.E. nr.357792 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre, cabotaj maritim, și Regulamentul nr.1356/1996 a Consiliului din 8 iunie 1996 privind normele comune de aplicare asupra transportului de mărfuri sau călători pe căile navigabile interioare între statele membre în vederea instituirii libertății de a furniza aceste servicii de transport.

Ordonanța de urgență a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, conform Avizului nr.1161 din 4 septembrie 2007.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu amendamente, în ședința din 5 noiembrie 2007.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități, conform avizului PL-x 763 din 27 noiembrie 2007.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, conform Avizului nr.26/2047 din 5 decembrie 2007, a avizat favorabil. Și, de asemenea, a fost avizat favorabil, cu amendamente de Comisia pentru muncă și protecție socială, conform Avizului nr.27/531 din 5 decembrie 2007.

Examinarea celor două inițiative a avut loc în ședința comisiei din data de 1 iulie 2008.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Transporturilor, domnul Barna Tanczos, secretar de stat, și Ortansa Munteanu, director.

În cadrul dezbaterilor, comisia a avut în vedere necesitatea transpunerii în legislația națională a reglementărilor Uniunii Europene în domeniu, propunerile raportorilor comisiei pentru îmbunătățirea prevederilor actului normativ, precum și amendamentele depuse de alți deputați.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților următoarele: respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999; adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi, pe căi navigabile, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, și ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera decizională pentru aceste inițiative legislative este Camera Deputaților.

Prin proiectul de reglementare și conținut, inițiativele legislative fac parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Guvernul, doar un punct de vedere la inițiativa legislativă și, după aceea, trecem la dezbateri generale. Am înregistrat și a doua solicitare de cuvânt.

 
   

Domnul Tanczos Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Prin această inițiativă legislativă se propune modificarea unor dispoziții din Ordonanța Guvernului nr.22 din 1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile, republicată.

Inițiatorul justifică reglementare propusă prin faptul că este necesar ca articolele acestui act normativ a căror aplicare în forma și în conținutul lor, provoacă efecte ce îndepărtează România în domeniul transporturilor navale de statutul de economie de piață, să fie corelate cu dispozițiile Legii concurenței nr.21 din 1996, cu modificările și completările ulterioare.

Dorim să precizăm următoarele lucruri: referitor la obiectul de reglementare a prezentei propuneri legislative și având în vedere considerațiile din decizia Curții Constituționale nr.533 din 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.72 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.22 din 1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile și ale art.84 alin.(1), lit.b) și a art.85 din Ordonanța Guvernului nr.42 din 1997, prin care Curtea a statuat că serviciile de siguranță reglementate prin Ordonanța Guvernului nr.22, republicată, constituie servicii publice de interes național.

Prin natura lor, acestea fiind deosebit de importante pentru siguranța transportului naval în port și pe căi navigabile și, ca atare, se justifică ca până la concesionare să se exercite în mod concurențial de către agenți economici autorizați aceste servicii publice care pot fi concesionate potrivit regimului juridic al proprietății publice, cu respectarea dispozițiilor constituționale privind economia de piață și concurența.

Astfel, considerăm că reglementările cuprinse în art.44, 45, 47 și 72 din Ordonanța Guvernului nr.22 nu contravin prevederilor art.153 din Constituția României și ale art.2 alin.(3) din Legea 219 privind regimul concesiunilor.

Totodată, Ministerul Transporturilor este organul de specialitate al administrației publice centrale care stabilește politica în domeniul transporturilor, strategia transporturilor și îndeplinește rolul de autoritate de stat în acest domeniu.

Prin urmare, atribuirea către minister a dreptului de a concesiona serviciile publice de interes național nu este ilegală, așa cum se susține în expunerea de motive a prezentei propuneri legislative.

Repet încă o dată: punctul de vedere al Guvernului este de a respinge inițiativa în cauză.

Mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Trecem la dezbateri. Domnul deputat Mironescu. Domnul deputat Bivolaru. Și dacă mai sunt alte intervenții.

 
   

Domnul Laurențiu Mironescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunere legislativă reglementează activitățile desfășurate în arealul portuar și regimul de desfășurare a activităților maritime, fluviale și a activităților conexe acestora, în arealul portuar al porturilor maritime și fluviale din România.

Propunerea legislativă dorește să facă clarificări în modul de desfășurare a cel puțin două domenii foarte spinoase. Mă refer la activitățile de remorcaj maritim și de pilotaj maritim care sunt activități de siguranță și de interes public, iar modul în care propunerea legislativă a tratat în final aceste două activități este cel puțin perfectibil.

Din acest motiv, solicit și în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, retrimiterea la comisie și rediscutarea acestor puncte cu precădere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul Bivolaru. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ordonanța 22 este o ordonanță care a fost și modificată în unele puncte de către cele două comisii de la Senat și de la Camera Deputaților și, în consecință, are o formă finală care este suficient de corespunzătoare, nu perfectibilă, cum s-a enunțat mai înainte, este corespunzătoare etapei respective de organizare și dezvoltare a activității de transport maritim și naval pe toată zona de infrastructură.

Sunt prea multe interese care sunt în aceste zone, restrânse în două zone extrem de punctuale, și e vorba de remorcaj și de pilotaj și, din această perspectivă, Ordonanța 22 face suficientă clarificare, enunțând ideea că aceste două servicii sunt servicii de utilitate publică, sunt servicii care sunt de siguranță a navigației civile și militare și, în acest context, este destul de clar că nu am dorit la nivelul comisiei să dăm câștig de cauză pentru restrângerea acestor două activități la zona de interes și a conflictelor care sunt foarte mari și sunt foarte de demult în această mică zonă, e vorba de o mică zonă care face războaie foarte mari în domeniul respectiv, adică pilotajul și remorcarea.

Deocamdată, s-a stabilit că pentru această etapă, aceste două activități, pentru că numai pentru aceste două activități, stimați colegi, se cere retrimiterea la comisie, aceste două activități sunt suficient de bine reglementate, trebuie ca, pe parcursul dezvoltării activității respective, Ministerul Transporturilor să monitorizeze și să se poată trage concluziile de rigoare.

Dacă și această lege a făcut oarecare ordine în domeniu, pentru că este multă dezordine, acolo în pilotaj și remorcare, învârt este o zonă mai mult decât gri în ceea ce privește modul cum se desfășoară activitatea, am avut și reclamații foarte multe pe plan internațional în legătură cu o oarecare mafie care s-a dezvoltat în zona remorcajului și a pilotajului și, în acest context, stimați colegi, vreau să vă spun că 18 deputați din cei 22 ai comisiei au stabilit ca acest raport trebuie supus aprobării dumneavoastră și nu există nici un motiv de retrimitere înapoi la comisie a propunerii de adoptare a Ordonanței nr.86.

Conform Regulamentului, Ordonanța 86 a fost discutată în tandem cu propunerea legislativă a colegului Sirojea Mihei și, în consecință, sigur, pe bază de regulament de Cameră, raportul la ordonanță va fi adoptat, iar propunerea legislativă va trebui să fie respinsă, preluând din propunerea legislativă a colegului nostru ceea ce se putea prelua în mod coerent.

Domnule președinte,

Această ordonanță modificată prin amendamentele respective are toate ingredientele necesare pentru a nu se altera acest proces legislativ. Toată lumea este de acord, inclusiv Guvernul, foarte ciudat, e condus de Partidul Național Liberal și Grupul parlamentar al P.N.L.-ului are alt punct de vedere. Vă rugăm, puneți-vă de acord în interior, noi, deocamdată, haideți ca să mergem pe ideea că e o lege bună, este așteptată și nu prea au prea multă tangență în această lege operatorii economici, ci este o lege care vizează administrarea porturilor și căilor navigabile.

Faptul că unii vor ca să se strecoare din zona privată în această administrare, e un lucru care este deja discutabil.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții?

Punctul de vedere al Guvernului pe retrimiterea la comisie.

Domnule secretar de stat, punctul de vedere pe retrimiterea la comisie, dacă vreți.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Nu am spus așa ceva!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu dumneavoastră ați cerut. Doamne ferește! A cerut domnul Mihei. Stați să-l întreb.

 
   

Domnul Tanczos Barna:

Ministerul Transporturilor consideră că dezbaterile au fost suficiente în cadrul comisiei și susținem și propunem adoptarea legii fără retrimiterea în comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, voi supune mai întâi votului această propunere procedurală de trimitere la comisie.

Rog stimații colegi să ia loc în bănci și să-și introducă cartelele. Doar o secundă, ca să aibă și cine vota, că suntem jumătate în picioare. Domnii deputați de la Constanța, votăm ceva care vă vizează.

Haideți, vă rugăm, dacă doriți să vă puneți cartelele ca să putem vota.

Deci, avem propunerea de trimitere înapoi la comisie spre întocmirea unui nou raport al celor două proiecte: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea Ordonanței nr.22 și cu o propunere legislativă în același sens, pentru întocmirea unui nou raport.

Putem trece la vot? Da.

Supun votului dumneavoastră propunerea de trimitere la comisie. Vă rog să votați.

 
   

Da. Vă mulțumesc. Propunerea de trimitere la comisie a fost însușită de plen cu 82 de voturi din 138.

Retrimitere la comisie. Termen, domnule președinte? O săptămână? Suficient, domnule Ciopraga? O săptămână. Dacă mai aveți de lucru, mai cereți. Președintele comisiei propune termenul. Eu ce să fac?

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național (rămas pentru votul final).  

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a programului de stimulare a înnoirii parcului auto național.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog, domnule Toti, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

   

Domnul Mihai Toti ( președinte, Administrația Fondului pentru Mediu):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt aici ca să vă prezint Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55 din 2008 privind reluarea pentru anul 2008 a programului de stimulare a înnoirii parcului auto.

Acest program continuă din anul 2005 cu un succes remarcabil. Spunând acest lucru, pot să vă menționez că din mediu numai în acești trei ani de existență a programului, fără acest an, s-au scos din atmosferă o medie de 1.075.000 de kilograme de oxid de azot, fără ceilalți poluanți. A fost necesar, deoarece peste 70% din parcul auto al României este extrem de vechi, uzat, iar numărul mașinilor de peste 13 ani este extrem de numeros, ajungând aproape de 80%. Din această cauză, pot să vă spun că în acești 80%, peste 65% sunt mașini noneuro, euro unu și euro doi, deci nu vorbim în nici un caz de înlocuirea mașinilor mai performante.

Toate aceste mașini cu o vechime foarte mare au depășit de mult orice fel de standarde europene și duce la poluarea aerului atât cu oxizi și bioxid de carbon, cât mai ales cu aldehide, gudroane, reziduuri petroliere, duce la scăderea acidității solului, afectează vegetația, până și apele de suprafață.

Raportul tehnic nr.1 al Agenției Europene de Mediu asupra Poluării a menționat că poluarea din trafic este cea mai importantă. Și, de aceea, în anul 2008, Guvernul a luat inițiativa să prelungească programul de stimulare a înnoirii parcului auto în număr mult mai mare, cu sume mult mai mari recoltate din taxa de poluare.

România, după cum am menționat, fiind una dintre țările cu cel mai învechit parc auto, nu face excepție de la reglementările europene, iar așa cum în Danemarca, în Grecia, în Olanda, în Germania, aceste programe au avut succes, și în România putem spune același lucru. Acest program se referă în special la înlocuirea mașinilor noneuro, euro unu, euro doi, cu mașini euro trei și euro patru, și pot să vă anunț că deja de la 1 iulie s-au luat măsuri pentru euro 5 și euro 6.

Din experiența anilor precedenți, pot să spun că în anul 2007, numai 56 de mașini au rămas nevândute din cauze care nu sunt ale programului, s-a observat că trebuie ca acest program să se desfășoare în mai multe etape. De aceea, de la 25 septembrie până pe 12 decembrie, vom avea etapa a doua, în care dealerii care nu și-au făcut 80% din program vor fi excluși din program, iar restul mașinilor redistribuite.

Și acum putem să spunem că în anul 2008, față de anii trecuți, s-a trecut la o inovație foarte importantă, suplimentându-se bugetul, având în vedere fondurile disponibile din taxa de poluare până la 120 de milioane de lei, ceea ce înseamnă echivalentul a 40.000 de unități de mașini, câte 3.000 de lei fiecare mașină, câte 30 de milioane. Acești bani nu se înmânează producătorului, ci sunt apanajul persoanelor fizice, ei scăzându-se din prețul mașinii nou achiziționate.

Pot să vă spun că dacă anul trecut în șase luni aproape s-au dat 16.444 de mașini, anul acesta avem eliberate peste 21.000 de note de acceptate numai într-o lună și jumătate, iar deja plătite sunt un număr mai mare decât întreaga sumă a mașinilor pe anul viitor. Pe 25 septembrie vom avea o situație clară.

Obligațiile cetățeanului sunt să se înscrie la un producător validat ca să obțină o notă de acceptare, să se prezinte cu mașina la unitatea de tratare-dezmembrare-recoltare, respectiv REMAT, care să-i dea un certificat de distrugere, următorul pas este la poliție să se radieze respectivul autovehicul și apoi se întoarce la producătorul validat unde face actele și primește o mașină nouă.

Ceea ce avem în vedere pentru anul viitor, în funcție de programul anului acesta, și ordonanța stipulează la un moment dat, este să menținem acest număr de mașini și mă bizui pe bunăvoința dumneavoastră pentru acceptarea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Comisia? Domnule vicepreședinte Ciopraga, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a programului de stimulare a înnoirii parcului auto național.

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată cu PL-x nr.374 din 17 iunie 2008 pentru dezbaterea în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a programului de stimularea înnoirii parcului auto național.

Ordonanța de urgență a Guvernului a fost emisă pentru continuarea Programului de înnoire a Parcului auto național, începând cu 2005, ținând seama că Parcul auto din România este în proporție de 70% extrem de vechi.

Ordonanța de urgență a Guvernului a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, conform Avizului nr.410/8 aprilie 2008, cu observații și propuneri care au fost preluate în text.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat, în forma propusă de Guvern, în ședința din 3 iunie 2008.

Potrivit prevederilor Constituției României, republicată, camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în ședința comisiei din data de 2 iulie 2008. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Prin obiectul de reglementare și conținut, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu. Nu mai dorește.

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest program prevăzut de ordonanța menționată anterior este unul bun și util, însă pentru a vota în cunoștință de cauză, aș ruga inițiatorul să-mi ofere sursa de bugetare, pentru că știți foarte bine, în Senat, taxa de mediu sau taxa de poluare a fost respinsă, urmând ca această ordonanță să ajungă și în Camera Deputaților.

Ar fi bine să nu punem, folosind termeni populari, carul înaintea boilor, și încă de pe acum, înainte de a vota această ordonanță, să cunoaștem exact sursa de bugetare, pentru că principala sursă era această taxă de mediu, această taxă de poluare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții?

Rog atunci pe domnule președinte să clarifice această chestiune: care este sursa de finanțare.

 
   

Domnul Mihai Toti:

În momentul de față acest program este bugetat din banii încasați în prima etapă, în prima lună de aplicare a taxei de poluare. Aceasta s-a prevăzut deoarece s-a luat inițiativa la cererea publicului, la cererea cetățenilor, să se sporească numărul de unități.

Deci, în momentul de față nu este nicio problemă cu bugetarea acestui program.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doriți să continuăm discuția pe această temă? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1. Titlul legii, dacă există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2 adoptat.

Pct.3, varianta comisiei. Adoptat.

Pct.4, care aici este redactat cu nr.5. Facem corectura necesară în raport. Art.6, deci, practic din lege.

Există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
   

Stimați colegi, fiind practic ora 12,30, rog liderii de grup să invite colegii în sală pentru votul final.

La primul punct pe lista de vot final vom avea votul asupra moțiunii inițiate de un număr de 64 de parlamentari, membri ai Grupului parlamentar al P.D.-L.

 
     

- Pauză -

 
Dezbateri procedurale legate de votul asupra moțiunii. Vot final asupra moțiunii simple inițiate de un număr de 64 de deputați. (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).  

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la sesiunea de vot final.

Mai întâi, vă rog să vă marcați prezența, pentru a verifica existența cvorumului.

Votul va fi electronic, dar pentru acest moment vă rog să vă marcați prezența.

Haideți, stimați colegi, o să vă rog să vă marcați prezența pentru evidența electronică. Suntem, în mod evident, în cvorum, dar marcarea prezenței este oportună.

   

Vă mulțumesc. Înțeleg că suntem 247, dacă nu mai sunt alți colegi, 248. Aceasta este prezența la ședință. Suntem în cvorum.

De asemenea, pentru adoptarea moțiunii înțeleg că trebuie 125 de voturi.

 
   

Trecem atunci la votul final asupra moțiunii simple, inițiată de un număr de 64 de deputați.

Vă rog să vă exprimați votul.

(Conform afișajului, se înregistrează 220 deputați prezenți; 83 voturi pentru; 76 voturi împotrivă; 4 abțineri; 57 voturi neexprimate.)

 
   

S-au exprimat 83 de voturi în favoarea moțiunii, insuficiente pentru adoptarea acesteia.

Conform art.161 din Regulament, moțiunea simplă se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, înțeleg, explicarea votului? Vă rog, atunci.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Moțiunea, fie ea și simplă, este unul din acele momente care necesită o atitudine tranșantă. Aici este vorba de putere și de opoziție: un vot pentru sau un vot contra.

Nu este de mirare, însă, că unele grupuri parlamentare nu au participat la acest vot, încercând să fie nici la putere, nici în opoziție, și consfințind astfel atitudinea pe care o au de un an și jumătate, aceea de a afirma că sunt în opoziție, dar de fapt de a susține actuala guvernare. De altfel, anunțul a fost făcut de ieri, iar astăzi colegii din grupurile P.S.D., P.C., în special, s-au conformat acestui anunț.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni simple semnate de 58 deputați P.D.-L. cu tema Neșansa învățământului românesc. Guvernarea P.N.L. și Cristian Adomniței au adus educația în pragul colapsului.  

Domnule președinte, cu amabilitatea dumneavoastră folosesc acest moment pentru a face și un anunț pe procedură: 58 de deputați din Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal sesizează o altă problemă importantă de pe agenda cetățenilor, criza din educație, și depun o moțiune simplă cu titlul "Neșansa învățământului românesc. Guvernarea P.N.L. și Cristian Adomniței au adus educația în pragul colapsului".

Conform procedurilor regulamentare, permiteți-mi să vă înmânez această moțiune.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc din inimă, domnule deputat, și vă rămân îndatorat. De îndată ce voi verifica îndeplinirea condițiilor, o să anunț și calendarul de dezbatere a acestei moțiuni.

 
Dezbateri procedurale legate de votul asupra moțiunii. Vot final asupra moțiunii simple inițiate de un număr de 64 de deputați. (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).  

Domnul deputat Aurel Rus, vă rog.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că nu era nevoie de votul de astăzi ca să ne dăm seama că moțiunea a trecut, chiar dacă au votat mulți împotrivă, chiar dacă n-am fost 125 necesari, moțiunea a trecut. Ea și-a produs efectul, pentru că Guvernul deja alocase banii de săptămâna trecută, de când moțiunea a fost introdusă.

Așa că moțiunea a trecut cu brio. Felicitări celor care au votat pentru!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Uioreanu, am înțeles? Vă rog.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte,

Moțiunea a căzut pentru că era prea subțire și tot ce se scria acolo era o largă minciună.

Acum, noua Alianță formată între Partidul Democrat-Liberal și Partidul România Mare începe să arunce în Parlament un val de moțiuni, în ideea de a bloca lucrările Parlamentului și, în special, numărul unu în contractul între P.R.M. și P.D.-L. este blocarea votului uninominal, un lucru știut. (Vociferări)

Oricum, oricâte moțiuni ați pune, nu au legătură cu puterea și opoziția, ci au legătură cu ceea ce scrieți acolo: neadevărurile și minciunile pe care le propagați de atâția ani de zile.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnilor pedeliști, vă doresc succes la moțiuni. Poate ar fi mai bine s-o luați încet, încet cu munca și să lăsați scrisul. (Câteva aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, stimați colegi.

Domnul Bolcaș pe procedură, vă rog.

Domnul Dragoș Dumitriu, am notat, doamna Aura Vasile.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pe procedură, numai în legătură cu invocarea numelui Partidului România Mare în acest context.

Vreau să precizez, în primul rând, că Partidul România Mare Grupul parlamentar, a votat această moțiune, pentru că problema există. Nu putem să facem politica struțului, să ne băgăm capul sub pământ și să spunem că nu există această problemă.

Nu cred că cei care au votat împotriva moțiunii, din considerente politice, n-are importanță aici, nu conștientizează că această problemă frământă populația țării. Ăsta este lucrul principal.

În legătură cu pretinse alianțe, tratative ș.a.m.d., v-aș ruga să luați act de poziția noastră, că în locul multiplelor moțiuni, care se referă tot la probleme existente, noi considerăm că o moțiune de cenzură sănătoasă este cea care poate să întrunească toate criticile și, mai ales, toate îngrijorările pe care le avem în legătură cu soarta țării, sub această guvernare. Așa că nu intenționăm să blocăm lucrările Parlamentului.

Cu privire la votul uninominal, nu cred că ni se poate reproșa verticalitatea poziției noastre, care de 8 ani criticăm ideea de vot uninominal, aducând argumentele noastre. Și, mai mult, am fost prezența cea mai activă, alături de domnul deputat P.S.D., Stanciu, în realizarea Legii votului uninominal, spunând că, dacă această lege va fi adoptată, măcar să fie una funcțională.

Blocarea votului uninominal o face guvernul dumneavoastră, guvernul U.D.M.R. - P.N.L., pentru că de o lună de zile am depus o plângere prealabilă, conform procedurilor judiciare, și în loc ca acest guvern care ar dori, probabil, să pună în funcțiune această lege cât mai devreme, să răspundă cât mai repede, nu a răspuns nici până astăzi, împiedicând soluționarea judiciară a conflictului. Vinovat este Guvernul.

Așa că, stabilind și vinovățiile, și responsabilitățile, am răspuns celor invocate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să-i dau dreptate domnului deputat Cristian Rădulescu, și anume că evenimentul numit "moțiune simplă" necesită o atitudine tranșantă.

Într-adevăr, lista votului nostru astăzi este o atitudine tranșantă de a nu participa la spectacole ieftine și de a nu marșa alături de gesturile populiste și demagogice ale unora, care au avut pe mână Agenția Națională de Reglementare a Serviciilor Locative și ale altora, care timp de 4 ani n-au fost interesați de această problemă și acum hodoronc - tronc sunt foarte interesați de ea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu a participat la vot. Nu a participat la vot pentru că Partidul Democrat încearcă pe ultima sută de metri să se disculpe și încearcă să șteargă din memoria cetățenilor că au participat la actul de guvernare, că până acum un an formau Alianța "DA" - Guvernul Partidului Democrat și Partidul Național Liberal.

În marea majoritate, ceea ce este trecut în moțiune sunt hotărâri sau sunt ordonanțe sau legi care au fost puse în practică în perioada 2005 - 2006, atunci când Partidul Democrat era la conducerea Ministerului Administrației și Internelor, precum și la alte agenții care nu au rezolvat aceste probleme.

Încercăm prin atitudinea noastră să readucem aminte și cetățenilor și Partidului Democrat și Liberal, în acest moment, că sunt la fel de răspunzători ca și cei care au rămas să guverneze.

Partidul Social Democrat amendează amândouă partidele: și Partidul Național Liberal și Partidul Democrat cu Liberal în coadă, în moțiunea minciunilor portocalii.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Vă rog, continuați.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Îmi cer scuze pentru că uitându-mă pe draftul rezultatului votului, din partea Partidului Democrat au fost prezenți 68, au votat 57 da și o abținere, diferența nu au participat la vot.

Deci, înseamnă că depunerea moțiunii Partidului Democrat nu a întrunit, în primul rând, voturile acestui partid.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Pe procedură domnul Marcu Tudor.

Înțeleg că este și un drept la replică de la doamna deputat Anca Constantinescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu văd ce pasiuni au fost dezlănțuite printr-o simplă moțiune simplă! Este o alegație nefericită, poate, dar n-am făcut atâtea? N-a făcut atâtea și P.N.L.-ul? N-a făcut atâtea și P.D.S.R.-ul? Bine.

Procedura, abia acum explic, dar vreau totuși să spun înainte că ne supărați pe toți punând atâta pasiune pentru un lucru minor oarecum. Dar nu asta am vrut să spun la început, ci faptul că ieri am făcut niște considerații pertinente, zic eu, din experiența pe care am avut-o în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în care domnul David a venit de câteva ori, când am discutat amănunte asupra activităților Ministerului Afacerilor Interne, care este foarte mare. Este cel mai mare minister dintre toate celelalte și, ca și cum n-ar fi fost de ajuns, i s-a mai încărcat și Ministerul Administrației ca un supliment, Ministerul Administrației, fost, fiind chiar el un minister foarte greu de condus.

Din nefericire pentru mine, domnul David nu a făcut o referire la ceea ce am zis eu ieri, pentru că ieșea puțin din presiunea pe care am exercitat-o noi asupra domniei sale. Revin acum și fac o considerație, cu gândul că cei care vor veni ulterior, dacă vreți puneți-o în procesul-verbal ca o propunere constructivă, să rupă Ministerul Administrației sau ceea ce consider că va fi Minister al Administrației de atributele pe care le are Ministerul de Interne, deoarece nu se leagă sub nicio formă activitatea din administrația locală cu activitatea din Ministerul Afacerilor Interne, care are suficiente probleme cu Poliția, cu Jandarmeria, cu pompierii, cu circulația, cu criminalistica, cu drogurile și cu nu mai știu ce alte minuni, ca să mai urmărească și Centrala de la Iași, care nu funcționează bine că are nu știu ce datorii în bani, de care ar trebui să se ocupe Varujan Vosganian.

Deci, considerând că aceasta este o propunere constructivă, iată motivul de procedură, doamnă Aura. Eu o reiterez, să fac un pleonasm, încă o dată, pentru a fi luată în considerare măcar în viitor, cu toate că este puțin probabil în perioada care a rămas, mai curând pentru viitorul Parlament sau Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Un drept la replică de la doamna deputat Anca Constantinescu.

Apoi o intervenție pe procedură de la domnul deputat Marton.

 
   

Doamna Anca Constantinescu:

Stimați colegi, care mai rezistați încă la guvernare,

Și de asemenea, colegilor de la P.S.D.,

Aș vrea să știu cum o să le spuneți cetățenilor, care probabil că luna asta deja își vor da seama cum i-ați furat cu 30% la prețul pe gigacalorie, transformându-le gigacaloria în kW.

S-a întâmplat o singură lună. Deocamdată n-au reușit să-și dea seama, dar când se vor duce la contorul lor și vor vedea că trebuie să citească o gigacalorie și o să primească o factură pe kW...! Și de ce înmulțiți coeficientul gigacaloriei, scrie pe factură, între 9 și 11, și tot timpul înmulțirile sunt numai cu 11.

Deci, furați cetățenii! Își vor da seama imediat și să vedem cum o să justificați că nu ați votat această moțiune.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru acest drept la replică pe care l-a cerut. Înțeleg că doamna Aura Vasile dorește și dânsa totuși.

Este o doamnă și după aceea vă dau și dumneavoastră cuvântul, domnule lider.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că, cel puțin partidul meu, o să dăm exact aceleași răspunsuri cum o să dăm explicația despre asfalt și despre borduri, mai ales la nivelul Bucureștiului. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Dezbaterea devine chiar mai interesantă decât cea de la moțiune și vă propun să ne mai gândim.

Haideți că este și domnul Marton, care tot așteaptă la rând, apoi domnul Cristian Rădulescu, domnul Adomniței.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu chiar o să am o intervenție pe procedură. Vă rog să verificați Regulamentul pentru explicarea votului: primește cuvântul câte un reprezentant din fiecare grup parlamentar.

Vă rog să nu mai dați voie să se intervină și să se facă campanie electorală ieftină, în fața acestor microfoane, sau dacă se face numai campanie, să vină aici cei care vor să-și facă de la acest post campanie, iar noi ceilalți să ne ducem acasă.

Vă mulțumesc.

Că ar trebui și să votăm niște legi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Așa mi-aminteam și eu, domnule lider.

Înțeleg că domnul Adomniței dorește să aibă o intervenție "curat procedurală", și domnul Rădulescu la fel.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu nerăbdarea prilejuită de acțiunea dumneavoastră cu moțiunea de săptămâna viitoare, nu pot să las în schimb un lucru să treacă nemodificat.

Este vorba de ceea ce a spus colegul nostru, domnul Tudor: Ministerul Internelor și Reformei Administrative este probabil al doilea minister, ca mărime, nu primul, în niciun caz. Este un pic mai mult de jumătate din Ministerul Educației. Educația are 350.000 de angajați, iar Ministerul de Interne are undeva în jur de 200.000 și vă spun cunoscând îndeaproape ce face colegul meu, Cristian David, la Ministerul de Interne. Se descurcă excelent, după cum vedeți și după cum văd cetățenii României.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Cristian Rădulescu, tot pe procedură. (Vociferări.) Este o procedură lato sensu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Are dreptate domnul coleg Arpad, ar trebui să revenim la chestiunile strict procedurale.

Și de aceea, întrucât s-a făcut o afirmație neconformă cu realitatea la explicarea votului, cum că Grupul parlamentar al P.S.D. ar fi avut 50 de oameni care au votat moțiunea, vă citesc scriptul care arată rezultatul votului: moțiunea a fost votată de 57 de deputați P.D.-L., de 5 deputați P.S.D., de 15 deputați P.R.M. și sigur că trebuia să mai fie - a votat și unul de la P.N.L. și 4 de la independenți și în felul ăsta s-au făcut cele 87 de voturi pentru moțiune.

Acesta este rezultatul final al moțiunii, pe care oricine îl poate obține de pe internet acum.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Zgonea, pe procedură.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Stimate coleg,

Sunteți liderul unui grup parlamentar și probabil că ar trebui să știți mai multe decât să ieșiți și să vorbiți așa, în necunoștință de cauză.

Dumneavoastră sunteți 68 în sală și v-ați marcat prezența 59 la vot. Prima dată v-ați marcat 68. Din ăia 59, 57, este adevărat, de la Grupul parlamentar al P.D.-L., că dumneavoastră ați depus-o, mai puțin decât ați semnat, ați votat pentru. Unul nu a vrut să voteze și unul s-a abținut.

Deci, dacă este să fim corecți, dați-mi voie măcar la matematică, unde eu mă pricep, că nu sunt doctor, să vă spun că asta este realitatea. Și, în momentul în care dumneavoastră semnați 64 și votați 59, din care unul se abține și unul nu vrea să voteze, cred că pentru noi, ceilalți colegi de-ai noștri și pentru televiziuni, este rușinos să vii și să depui o moțiune, să te vaiți - până acum câteva luni de zile ați avut un secretar de stat care s-a ocupat tocmai de termoficare și n-am spus nimic despre dânsul, l-am respectat, l-am văzut pe la televizor, iese la Realitatea, vine și ne spune despre ce este vorba, cum merge kW-ul, cum e caloria, dar la matematică vorbesc hârtiile: 57. Doi colegi de-ai dumneavoastră n-au vrut să voteze, restul de la 59 până la 68 stau în sală acum și n-au vrut să voteze moțiunea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Din fericire, lista de vot este publică. De asemenea, vom vedea de acolo cei care au fost prezenți, au votat pentru, contra, s-au abținut sau nu au votat și cu siguranță cetățenii vor judeca.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi, dat fiind că este ora 13,04, fac un apel la responsabilitatea noastră, ca adunare, să continuăm dezbaterile până la finalizarea votului final, chiar dacă am depășit programul de lucru aprobat.

Nu sunt obiecții. Vă mulțumesc și salut susținerea dumneavoastră.

  Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, reexaminată la cererea Președintelui României (adoptată);

Trecem la votul final. Pct.2, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi republicată, reexaminată la cererea președintelui României.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativă.

Primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 236 deputați prezenți; 224 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 2 abțineri..)

   

Legea a fost adoptată cu 224 de voturi pentru.

Pleacă la Senat cu propunere de adoptare.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 (adoptat);

Pct.3. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 239 deputați prezenți; 237 voturi pentru; 2 abțineri.)

Proiectul a fost adoptat cu 237 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2008 pentru modificarea art.33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (adoptat);

Pct.4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art.33 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 240 deputați prezenți; 165 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 71 abțineri; 2 voturi neexprimate.)

Mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat cu 165 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347/2004 (adoptat);

Pct.5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347/2004.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 239 deputați prezenți; 180 voturi pentru; un voi împotrivă; 58 abțineri.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (adoptat);

Pct.6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

(Conform afișajului, se înregistrează 238 deputați prezenți; 179 voturi pentru; un vot împotrivă; 54 abțineri; 4 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național (adoptat);

Pct.7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2008 privind reluarea pentru 2008 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 236 deputați prezenți; 183 voturi pentru; 53 abțineri.)

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

Informare privind depunerea unor legi la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională.  

Vă informez că proiectele de lege adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost depuse la secretariatul generat pentru contestarea la Curtea Constituțională.

Informare privind demisia domnului Cosmin Gabriel Popp din calitatea de deputat.  

Avem, de asemenea, un anunț din partea domnului deputat Cosmin Popp.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să luați act de demisia mea din Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Informare privind demisia domnului Renică Diaconescu din Grupul parlamentar al P.N.L. și trecerea la Grupul parlamentar al P.C.  

Dacă nu mai există alte intervenții? Mai există?

Domnul deputat Renică Diaconescu. Vă rog.

   

Domnul Renică Diaconescu:

Domnilor colegi,

Începând de astăzi, anunț plecarea mea din rândul P.N.L.-ului, cu tot regretul pentru mulți colegi de acolo, și intrarea mea în Grupul Partidului Social Democrat, grup în care voi candida în Alianța P.S.D.-P.C., care m-a și promovat în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni simple semnate de 58 deputați P.D.-L. cu tema Neșansa învățământului românesc. Guvernarea P.N.L. și Cristian Adomniței au adus educația în pragul colapsului.  

Stimați colegi,

Am verificat condițiile pe care le întrunește moțiunea simplă, inițiată de 58 de parlamentari din partea Partidului Democrat-Liberal.

Dat fiind programul special de lucru de săptămâna viitoare, miercuri va fi zi de marți, miercuri dimineață, marțea este deja ocupată de o altă moțiune, miercuri dimineață, la ora 10,00, dezbatem moțiunea simplă inițiată de parlamentarii P.D.-L.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

     

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 13,10.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 noiembrie 2018, 17:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro