Vasile Pușcaș
Vasile Pușcaș
Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.77/19-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 09-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.34 Vasile Pușcaș - declarație politică intitulată ""Declasarea de urgență" a identității naționale";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică intitulată «"Declasarea de urgență" a identității naționale»

Identitatea europeană, așa cum se afirmă în prezent pe scena internațională, nu este pur si simplu o sumă a identităților naționale ale statelor membre, ci este o construcție complexă care, prin includerea identităților naționale, face ca rezultatul final să poarte amprenta tuturor caracteristicilor naționale și a fiecăreia dintre ele.

A contribui la ceea ce înseamnă această identitate europeană înseamnă a-ți preciza și consolida caracteristicile identitare proprii.

Identitatea națională, definită și redefinită în cursul istoriei în funcție de liniile fundamentale ale evoluției istorice, nu înseamnă doar interesele de moment, ci continuă să înglobeze toate acele elemente care caracterizează civilizația unei națiuni: teritoriu, limbă, istorie, cultură, tradiție, caracteristici organizatorice statale, practici instituționale etc.

Despre identitatea națională s-au scris mii de pagini și cu siguranță se vor mai scrie mult mai multe în viitor. Identitatea noastră a fost invocată în discursurile publice în secolele trecute, de către cărturari, învățați și patrioți despre care, nu de mult, se scria în cartea de istorie; în prezent, aceeași idee și-a găsit cu greu locul în discursurile patriotarzilor care își dispută locul în paginile cărților de istorie viitoare.

Stimați colegi,

Aceasta nu este o lecție de morală, nici de integrare europeană, nici de istorie, filosofie sau sociologie!

Această declarație politică este un semnal de alarmă cu privire la deschiderea unei cutii a Pandorei în ceea ce privește abuzurile care pot duce la distrugerea unor elemente definitorii pentru identitatea națională, în prezent și viitor.

Mă refer, în mod concret, la felul în care un membru al Guvernului României de astăzi, însărcinat cu managementul unui capitol important în viața oricărui stat - Cultura, înțelege să conserve și să respecte monumentele istoriei naționale, elemente ale patrimoniului arhitectonic românesc, parte integrantă a identității naționale, așa cum este percepută de societatea românească, dar și de mediul internațional.

Dacă în toate statele Uniunii Europene se desfășoară, din punct de vedere al concepției urbanistice, nu o "declasare" a monumentelor arhitecturale, ci o includere a lor în ansamblurile moderne, prin investiții substanțiale în restaurarea acestora, în România se caută metode de distrugere a acestora.

Prin Ordinul Ministrului Culturii nr.2260/2008 se introduc în legislația noastră arbitrariul și netransparența, prin așa-numita "procedură de declasare de urgență", ca o modalitate excepțională de radiere din Lista monumentelor istorice a unui bun imobil sau a unei părți din acesta, în cazul în care "substanța" acestuia a fost alterată grav sau în cazuri de colaps.

Ceea ce frapează, la prima citire, este perioada în care se declanșează această nouă procedură, spre deosebire de altă procedură, diametral opusă, și anume cea de clasare a bunurilor imobile. În acest punct trebuie să facem precizarea că această procedură de clasare a bunurilor imobile presupune încadrarea unor clădiri (bun imobil) în Lista monumentelor istorice. Dacă operațiunea de clasare durează, în funcție de operativitatea serviciilor descentralizate ale ministerului de resort, între 30 și 90 de zile, iar în unele cazuri poate depăși această perioadă de timp, operațiunea de "declasare de urgență", denumită astfel, probabil, din cauza unor interese imobiliare ale momentului și viitorului apropiat, se declanșează în maximum trei zile din momentul în care a fost constatată situația la fața locului.

Mai mult, frapează și motivele pentru care se poate solicita această "declasare de urgență". Alterarea gravă a substanței imobilului este prima cauză pe care legiuitorul "inspirat", despre care facem vorbire, o consideră ca fiind suficientă pentru ștergerea din patrimoniul național a unei părți de arhitectură și istorie a urbanismului în România.

Sperăm, în acest punct, că strădaniile de a afla ce anume reprezintă "substanța" unui imobil ne vor fi răsplătite cu un răspuns al unui binevoitor avizat. În accepțiunea noastră, "substanța" unui imobil poate să se reducă și la vagi urme ale fundației construcției - și aici ne gândim la fundațiile termelor din epoca romană sau la urmele catacombelor din Centrul istoric al Bucureștilor.

Opinia Asociației ARA (Arhitectură-Restaurare-Arheologie), pe care o susținem, ni se pare a fi de bun-simț, deoarece dacă monumentul este alterat grav, reacția firească a autorităților ar trebui să fie aceea de a-l restaura și repune în circuitul patrimonial, muzeal etc.

Celălalt caz în care se poate solicita și, după cum am observat, imediat declanșa procedura de "declasare de urgență" este colapsul unui imobil. În acest caz - dar și în cel de mai sus - îndrăznim să sperăm că toți deținătorii acestui gen de imobile vor fi de bună-credință și nu vor lăsa ca acele clădiri să ajungă în starea fizică de degradare care să presupună distrugerea "substanței" sau colapsul.

Și mai sperăm că mișcarea plăcilor tectonice de sub teritoriul României va fi mai îngăduitoare cu spațiul viețuirii noastre, pentru a proteja ele patrimoniul arhitectonic național și, prin acesta, o parte din esența a ceea ce înseamnă identitate culturală a societății românești. Căci din partea Guvernului, îndeosebi a Ministerului Culturii, se anunță un "cutremur" nimicitor care, pentru interese oculte individuale, vrea să distrugă și componentele identitare ale românilor. Or, altfel spus, ceea ce a rămas nedistrus de demolările lui Nicolae Ceaușescu, intenționează să desăvârșească "declasarea de urgență" propusă de actualul guvern!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 17:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro